Asociația Romanitin- interviu

1. Care a fost motivația ce a stat la baza creării asociației Romanitin? A existat o problemă pe

care ați identificat-o la nivelul societății și asupra căreia ați dorit să vă concentrați?

Ca studenți de etnie Roma în cadrul Centrului Universitar Iași identificam în jurul nostru și în

comunitățile Roma din regiunea Moldovei de unde proveneam diverse probleme sociale cu

care se confruntau membrii etniei Roma. Asociația Romanitin a fost creată din necesitatea

reprezentării și transpunerii acestor probleme sociale în programe de intervenție socială care

să le rezolve, astfel a apărut necesitatea de a ne organiza în cadrul unei entități juridice.

2. Cum își propune această organizație să atingă scopul asumat și care sunt mijloacele de

acțiune prin care se remarcă?

Asociația Romanitin își propune crearea unui mediu deschis de colaborare, educare și

formare, în vederea atingerii obiectivelor de interventie și găsire a unor soluții la probleme

sociale cu care se confruntă minoritatea Roma.

3. Activitatea asociației este una vastă și îndelungată. Care sunt proiectele cu cel mai mare

succes și care au avut un impact puternic asupra îmbunătățirii condițiilor de viață ale tinerilor

romi? Ce presupuneau acestea?

a) Incluziunea socială a romilor prin evaluare şi consiliere profesională.

Facilitarea accesului populatiei de etnie roma pe piata muncii prin dezvoltarea de masuri

active. Acreditarea unui Centru de Evaluare Competenţe Profesionale de către Consiliul

Naţional pentru Formarea Profesională a Adulţilor (CNFPA) în baza Ordinului Nr. 4543/468

din 23 august 2004 pentru aprobarea procedurii de evaluare şi certificare a competenţelor

profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale. Acreditarea s-a obţinut pentru cinci

calificări/ ocupaţii diferite şi anume: lucrător în comerţ, coafor, frizer, lucrător în cultura

plantelor şi cofetar/ patiser.

b) Roma Humanitarian Assistance Project

Îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor de etnie romă, supravieţuitori din timpul celui de-al

doilea război mondial, aflate în situaţie de vulnerabilitate.

Asistarea lunară a beneficiarilor la domiciliul acestora, prin oferirea a 10 tipuri de

asistenţă directă: pachete de alimente; pachete de haine şi încălţăminte; pachete de

produse igienico-sanitare; asistenţă medicală; asistenţă de iarnă; îngrijire la domiciliu;

asistenţă psihologică; asistenţă juridică;

Înfiinţarea a 2 Cluburi pentru bătrâni unde pot desfăşura activităţi zilnice de recreere,

socializare şi relaxare;

Dezvoltarea capacităţii de viaţă independentă;

Promovarea solidarităţii între generatii, prin oferirea tinerilor şi batranilor a ocaziei de a

se intalni si a dialoga;

Sensibilizarea societăţii şi în special a comunităţii rome, în ceea ce priveste nevoile şi

problemele bătrânilor romi;

c) Dezvoltarea Reţelei Naţionale a organizaţiilor neguvernamentale ale romilor

Dezvoltarea capacităţii ONG-urilor romilor de a colabora în cadrul unei retele la nivel

naţional, prin intermediul căreia organizaţiile să iniţieze şi să coordoneze proiecte, să

realizeze parteneriate, schimburi de experienţă, care să vină în întâmpinarea nevoilor

comunităţilor de romi din zonele în care acestea îsi desfăşoară activitatea şi nu numai.

4. Cum poate fi măsurat impactul proiectelor demarate în mediul local și cum facilitează

acestea o mai mare integrare a populației rome?

Din păcate nivelul de sustenabilitate al proiectelor derulate în general de către societatea

civilă din Românie în comunitățile de Romi nu beneficiază de aportul statului Român sau a

autorităților/comunităților locale.

5. Există deschidere/un grad optim de receptivitate din partea celor pe care doriți să îi ajutați?

Sigur că da.

6. Care sunt dificultățile pe care le-ați întâmpinat în decursul experienței dumneavoastră în

cadrul asociației?

a) Lipsa de interes a statului în continuarea/preluarea proiectului după finalizarea acestuia;

b) Excluderea socială a membrilor etniei la nivelul serviciilor publice și la nivelul relațiilor

interpersonale dintre ei și Non Roma;

c) Colaborare la nivel formal/forțat cu autorități sau reprezentanți ai serviciilor publice;

d) Grad înalt de ”rasism ascuns/ignorant” (unwitting racism) și instituționalizat (institutional

racism)

7. Cum ați descrie anii de activitate ai asociației Romanitin?

a) O deosebită implicare emoțională cu rezultate remarcabile ținând cont de cele aproape

cinci milioane de euro care am reușit să îi atragem din Europa de Vest către comunitățile

Roma din Moldova;

8. Ce parteneiate cu alte instituți/organizații non-guvernamentale au fost inițiate în vederea

ameliorării stării acestui segment minoritar al populației? Puteți da exemple de proiecte care

au avut la bază cooperarea cu alte organizații?

Toate proiectele noastre au avut la bază colaborări cu diferite instituții și organizații.

9. Care este raportul care se stabilește între: autoritățile locale, minoritatea romă și societatea

civilă? Care este rolul asociației Romanitin în acest context?

Asociația are rol de mediator între furnizori (autorități și ceea ce ar trebuii ele să facă) și

beneficiari (membrii comunității Roma). Raportul dintre cei doi este de dominare, respectiv

furnizorul domină în mod evident beneficiarii datorită raportului de echilibru de putere net în

favoarea dominatorului. (lipsa de reprezentare politică, economică și socială în comunitate a

Romilor crează lipsa unui echilibru de putere)

10. Credeți că eforturile și măsurile actuale în direcția non-discriminării și asigurării

condițiilor optime de dezvoltare a tinerilor romi sunt suficiente? Prin intermediul căror actori

de la nivel local/național/internațional se poate acționa cel mai eficient în vederea integrării

minorității și tinerilor romi?

Discriminarea etnică este limbajul popular și oficial al guvernului Român datorită faptului că

nu dorește a folosi cuvântul rasism sau etnicizare. În Romînia asistăm la o tradiție istorică de

peste 500 de ani de Rasism a acestei minorități etnice. Acest lucru trebuie recunoscut, afirmat

și promovat în discursul politic al României vitoare. Romania este o țară în care Rasismul se

tolerează, este argumentat, este justificat și mai presus de toate este parte a culturii dominate.

Atât timp cît este moral în cadrul proiecției sociale colective și parte a mentalului colectiv din

România, este deosebit de dificil în a avea în vedere vre-un progres. Confruntarea Rasismului

Românesc este o chestiune complexă însă vitală pentru a avea pretenția unei generații de

tineri în România care se pot lăuda cu o minte suficient de liberă de orice prejudicii și

stigmat.

Vă mulțumesc!