Descriere Flux Completat

download Descriere Flux Completat

of 13

description

hidroliza

Transcript of Descriere Flux Completat

DIAGRAMA DE FLUX

Aprobat:

Director GeneralVerificat:

Conducatorul echipei de siguranta a alimentuluiElaborat:

Membrii echipei de siguranta a alimentului

DESCRIERE FLUX TEHNOLOGIC Ulei rafinat

ETAPAPROCESDESCRIERE

Receptie calitativa si cantitativa a semintelor oleaginoase- Recepia cantitatilv se realizeaz de ctre comisia de recepie prin cntrirea camionului ncrcat, se descarc materia prim n buncrul de descrcare i se cntrete camionul nencrcat apoi se face diferena.

- Se verific actele nsoitoare (Buletin de analiz organoleptic i fizico-chimic la fiecare lot, microbiologic i de toxicitate, Aviz de nsoire a mrfii sau Factur fiscal, Declaratie de conformitate), starea de igien a mijloacelor de transport. Fiecare receptie este monitorizata in Registrul ????????????????(pe calculator , nu avem registru de materii prime

- La fiecare recepie se verific conformitatea produsului recepionat i a valorilor trecute n documentele nsoitoare cu cele din Descrierea de produs

- La fiecare recepie se preleveaz probe de materie prim i se realizeaz analize fizico de laborator (corpuri strine, umiditate) i organoleptice (miros, gust, aspect).

Receptie calitativa si cantitativa a materiilor auxiliare- Recepia cantitatilv se realizeaz de ctre comisia de recepie

- Se verific actele nsoitoare (Buletin de analiz, Aviz de nsoire a mrfii sau Factur fiscal, Declaratie de conformitate), starea de igien a mijloacelor de transport.

- La fiecare recepie se verific conformitatea produsului recepionat i a valorilor trecute n documentele nsoitoare cu cele din Descrierea de produs.

Fiecare receptie este monitorizata in Registrul ????????????????

Receptie calitativa si cantitativa ambalaje Receptia calitativa si cantitativa se realizeaza de catre comisia de receptie.

La fiecare recepie se verific conformitatea produsului recepionat i a valorilor trecute n documentele nsoitoare cu cele din Descrierea de produs.

Fiecare receptie este monitorizata in Registrul ????????????????

Depozitare tampon-Dupa receptie, semintele oleaginoase sunt depozitate in silozurile de tranzit, prevzute cu termometre pentru monitorizare a temperaturii.

Verificarea se face de doua ori pe zi si se noteaz n Registrul de Temperatur

n cazul n care temperatura depete: 400C floarea soarelui se face prefirare sau se direcioneaz fabricaia din celula respectiv, lucru care se consemneaz n Registrul Raport de tura la presarea semintelor

Depozitare materii auxiliare Materiile auxiliare se depoziteaza in depozitul special destinat acestui scop, respectand conditiile de pastrare recomandate de producator.

Transport seminte -Transportul semintelor oleaginoase din silozurile de tranzit se realizeaza cu ajutorul transportoarelor de tip elevatoare si redlere.

Conditionare (precuratire)Precuratirea se realizeaza pentru aducerea la parametrii de calitate corespunzatoare ( continut max. de corpuri straine de 1,5 %), necesara celorlalte faze tehnologice : uscarea, depozitarea in cele 4 silozuri metalice si postcuratirea semintelor.

Din silozurile intermediare, materia prima este preluata de elevatorul 1 si deversata in redlerul 1, iar de aici in tararul DELTA 145, care este

echipat cu site de diferite dimensiuni, in functie de sotimentul prelucrat, pentru a asigura indepartarea corpurilor straine (vegetale, minerale).

Dupa trecerea prin tararul Delta 145, se recolteaza probe de materie prima pentru determinarea continutului de corpuri straine.

Tararul este supus aspiratiei de aer din atmosfera interioara, prin masa de material(seminte) prilej cu care se asigura si o reducere apreciabila a prafului din materia prima.

Praful este antrenat de curentul de aer realizat cu ventilatorul 05 prin ciclofiltrul 06 echipat cu saci pentru captarea prafului sau altor componente solide organice sau anorganice.

Corpurile straine provenite din matria prima trecuta prin Delta 145, impreuna cu praful de la ciclofiltrul, sunt deversate in snecul 08, iar de aici in redlerul RCS 00, care le descarca in magazia de corp strain.

Uscare Materialul, functie de umiditatea pe care o are, este dirijat catre uscator in silozul tampon B 1, cu redlerul 09, care este preluat de elevatorul 10, deversat in redlerul 11, apoi in elevatorul 12 si din nou in redlerul 13. Din acest redler, daca materia prima nu este necesar a fi uscata, se poate depozita in oricare siloz celular de tabla, cu ajutorul elevatorului 17, care descarca in redlerul 34 si de aici in silozurile S1,2,3 sau 4.

In cazul in care umiditatea materiei prime necesita uscarea, din redlerul 13, materia prima este depozitata in buncarul tampon B 1 (pentru asigurarea unei cantitati suficiente pentru functionarea fluenta a procesului de uscare), de unde se alimenteaza cu ajutorul snecului cu variator de turatie 16 ,care descarca in elevatorul 17 si de aici in uscatorul 19.

Uscatorul se umple cu materie prima, dupa care se incepe incalzirea materialului cu aer cald, realizat de un arzator, cu ajutorul unor ventilatoare. Prin cedarea umiditatii din materia prima, rezulta vapori de apa care sunt exhaustati cu ajutorul a 6 cicloane, odata cu umiditatea si aerul antrenat, in exhaustare se mai antreneaza si pulberi minerale, vegetale sau chiar particule de coaja, care sunt deversate intr-un snec, iar cu ajutorul unei ecluze acestea sunt eliminate si evacuate.

Se incepe golirea uscatorului, concomitent cu inceperea umplerii uscatorului, dupa ce se realizeaza valoarea dorita a umiditatii materiei prime. Pina la atingerea valorii dorite, materia prima este recirculata in uscator cu ajutorul redlerului 31, care deverseaza in elevatorul 32 si de aici din nou in uscator. Dupa atingerea valorii de umiditate dorita, materia prima poate fi descarcata in redlerul 31, apoi in oricare siloz la alegere, functie de sortiment.

Silozurile sunt prevazute cu un sistem de supraveghere a temperaturii, constituit dintr-o retea de 5 cabluri verticale, care analizeaza temperatura pe intreg volumul silozului. De asememenea, este prevazut si cu un sistem de masura al nivelului masei de materie prima din siloz.

Cantitatea din cele 4 celule (a cite 3.000 m.c. fiecare) este exprimata de instalatie in tone.

In situatia aparitiei unor focare de temperatura maxim admisa in siloz (de regula 5-10 gr.C peste temperatura mediului ambiant) se iau masuri de racire cu aer, asigurat de 2 ventilatoare mobile, ce pot fi cuplate la fiecare siloz, in functie de necesitati.

Postcuratire Functie de sortimentul materiei prime ce urmeaza a fi prelucrat, materia prima este evacuata cu un redler cu variator de turatie 38,44,48,52 care dever-

seaza in redlerul 28 si apoi in elevatorul 31. Elevatorul 31 descarca materia prima in tararul DELTA146, care la fel ca si Delta 145, este echipat cu site de diferite dimensiuni care trebuie sa asigure o curatire a materiei prime de la un continut de corpuri straine de la 1,5 % la max 0,5 % . Pentru determinarea calitatii materiei prime se recolteaza probe de laborator, atit la alimentarea tararului Delta 146, cit si dupa tarar.

Tararul Delta 146, la fel ca si cel 145, este aspirat de un ventilator 69, pentru recuperarea pulberilor si a particulelor organice mai usoare decat masa materiei prime. Aceasta faza este realizata cu un ventilator 69, care exhausteaza aerul prin stratul de material si din interiorul tararului si il impinge in ciclofiltrul cu saci 80. Corpurile straine sunt evacuate cu snecul 71 si tot in acest snec sunt deversate pulberile si copurile straine de la ciclofiltrul cu saci 80. Corpurile straine sunt depozitate temporar in buncarul tampon si apoi cu snecul 72 in remorca container.

Materia prima postcuratata, cu un continut de max. 0,5 % corp strain, este deversata prin cadere libera in separatoarele de pietre 73 si 74, care sunt constituite dintr-o sita vibratoare cu o inclinatie variabila, cu absorbtie de aer de la ventilatorul 69. Acestea au rolul de a indeparta pietrele si corpurile cu masa specifica mai mare decat a materiei prime.

Corpurile straine sunt colectate in containere si indepartate in remorca de corp strain.

Materia prima trecuta pe separatoarele de pietre 73 si 74 ajung in elevatorul 75 prin cadere libera, iar de aici in redlerul 76, care face trecerea catre faza de pregatire a materialului in vederea extractiei uleiului.

Decojire-macinare Semintele de floarea soarelui ajunse in buncarul 2 sunt trecute prin cintarul dozator 4 in buncarul tampon 5. Din buncarul tampon 5 semintele de floarea soarelui sunt trecute prin zona de actiune a unui magnet natural, pentru retinerea corpurilor straine metalice,iar mai departe la elevatorul 6, care transporta materia prima la redlerul 8 si de aici in tobele de spargere ,pozitia

tehnologica 10.1,10.2,10.3,10.4,10.5,10.6. Tobele de spargere au rolul de a sparge coaja semintelor de floarea soarelui prin proiectie centrifugala la un ecran de spargere.

Semintele, astfel sparte, cad liber pe separatoarele de coaja poz. 20.16,pe pe un dozator vibrator,care are rolul de a resfira materialul in strat cit mai subtire si a facilita in acest mod, preluarea cojilor de catre curentul de aer realizat de ventilatorul 45 prin cicloanele respective.

Ventilatorul 45 aspira aer de sub separatoarele de coaja 20.1--6,prin masa de material , antreneaza coaja si totodata particule foarte fine de miez,pe care le elimina prin cicloane,de unde coaja este colectata de snecul 23 si condusa la sita de control 32,care separa cu ajutorul site ,particulele fine de miez din coaja rezultata prin cernere. Miezul rezultat ajunge la un alt separator 34 de unde dupa ce se mai separa de coaja ajunge in transportorul 46 ,iar coaja astfel

curatata este condusa in buncarul tampon 33,de unde cu ajutorul suflantei 33.2 si a ecluzei 33.1 este transportata la magazia de coaja.

Materialul descojit,separat de coaja la separatoarele 20.1-- 6 este preluat de redlerul 24 si

depozitat in buncarele tampon 26.1--3.

In tobele de spargere semintele nu sunt sparte in totalitate si in acest caz miezul de la separatoarele de coaja contin si seminte intregi. Din acest motiv din buncarele tampon 26.1-3

materialul este trecut pe separatoarele de miez 27.1,27.2si 27.3,care separa semintele intregi de miezul tehnologic.Semintele intregi de la separatoarele de miez poz.27 sunt preluate de redlerul 28 si deversate in elevatorul 36,care le transporta prin separatorul de coaja poz.20.0

inapoi in elevatorul poz.6 si apoi din nou in tobele de spargere impreuna cu semintele initiale.

Miezul de la separatoarele poz.27.1-3 este preluat de redlerul 29,deversat in elevatorul 30 apoi in snecurile 68 si 69 si trimis prin buncarul 37 in buncarul tampon 41.

Semintele de rapita ajunse in buncarul tampon 2 sunt cintarite si trecute in buncarul 5.

Din buncarul 5 semintele de rapita sunt trecute prin zona de actiune a unui magnet natural in elevatorul 6,de unde cu redlerul 8 sunt transportate in snecul 69 si apoi in buncarul poz.37.

Din buncarul tampon 37 semintele ajung in prajitorul 38,unde se face o preincalzire pina

la temperatura de 45 55 gr.C ,cu ajutorul aburului din funduri si mantalele celor 6 compartimente ale prajitorului. Din prajitor materialul este trimis in buncarul tampon 41 si apoi cu ajutorul snecurilor 43.1 si 43.2 in valturile aplatizoare 44.1 si 44.2, de unde cu redlerele 46 si 64 ajunge in prajitorul 48. In prajitorul 48 materialul este incalzit pina la 85-95 gr.C, dupa care parcurge acelasi traseu ca si la sortimentul de floarea soarelui pina la sectia extractie.

Boabele soia conditionate la fel ca celelalte sortimente, sunt depozitate in buncarul tampon 2, cantarite cu ajutorul cintarului 4 si trecute apoi in buncarul tampon 5.

Din buncarul 5 boabele soia sunt trecute prin zona de actiune a unui magnet natural pentru retinerea corpurilor metalice,trimise la elevatorul 6 si apoi la valtul cu rifluri poz.13, unde are loc macinarea boabelor de soia in 6 8 buc. Materialul astfel macinat este preluat de snecul 70 deversat in elevatorul 36, iar de aici in redlerul 18, care transporta macinatura la separatoarele de coaja 20.13. Cojile separate sunt eliminate cu snecul 23 in buncarul tampon 33 si apoi cu ecluza 33.1 si suflanta 33.2 sunt transportate la magazia de coaja.

Macinatura decojita este preluata de redlerul 29, deversata in elevatorul 30, apoi cu snecul 68 si snecul 69 este transpoatata in buncarul tampon 37. Din buncarul 37 macinatura este introdusa in prajitorul 38 ,unde are loc prajirea materialului la o temperatura 60 70 gr.C.

Din prajitorul 39, materialul prajit, cu ajutorul snecurilor 43.1 si 43.2 este trimis la valturile aplatizoare 44.1 si 44.2,de unde rezulta paiete cu o grosime de max. 0,20 mm.

Paietele astfel obtinute sunt preluate de redlerul 46, transportate cu redlerele 63, 65 si 66 in sectia extractie.

9.Macinare Din buncarul tampon 41, miezul este trimis cu snecurile 43.1 si 43.2 la valturile de macinare cu tavalugi netezi poz.44.1 si 44.2. Materialul rezultat,macinat,este preluat de redlerul 46,

care primeste si miezul de la sita de control coaja si sita intermediara deverseaza in redlerul 63

si apoi in prajitorul 48. In prajitorul 48,materialul macinat este incalzit cu ajutorul aburului din fundurile si mantalele celor 8 compartimente,astfel ca materialul la evacuare catre prese are o

temperatura de 100-110 gr.C.Aburul utilizat la incalzirea materialului oleaginos are presiunea

de 6 barri si o temperatura de 195 200 gr.C .

Materialul prajit este transportat cu ajutorul snecului 50 in presele 52.1,52.2,52.3,52.4.

PresareIn prese se realizeaza separarea uleiului (in proportie 60-65% fata de total ulei continut) din materialul oleaginos,obtinindu-se astfel ulei brut de prese si partea solida -brokenul cu un

continut de 18 20 % ulei.

Brokenul este preluat de redlerul 62 in redlerul 64 care-l transporta in redlerul 65 ,apoi in

redlerul 66 care il transporta in sectia extractie.

Uleiul rezultat din presarea materialului este preluat de snecul 54 si transportat la decantorul cu raclor D1.La decantor, uleiul se separa de impuritati prin decantare si este trimis cu pompa D2 la superdecantorul centrifugal 58. Materialul solid din decantor este preluat de raclor si cu snecul D3 este introdus in redlerul cu picurator D4 ,iar de aici in redlerul 62.

Particolele solide (zatul) rezultate de la superdecantorul 58 sunt eliminate in snecul 50,iar

uleiul brut de prese ,purificat,este depozitat in rezervotul 59.Rezervorul 59 este prevazut cu

robinet de recoltat probe. Cu ajutorul pompelor 60 sau 61 uleiul este trimis in parcul de ulei.

Extractie Materialul preparat, in toate sortimentele, broken de floarea soarelui sau de rapita, paiete de soia, ajung in extractor cu ajutorul snecului 1 A.

Extractorul este de tip Carusel cu sita fixa, are 16 compartimente, 8 pompe de recirculare miscela P 3.1-- 8 si 9 duze de spalare cu miscela, din care una este pentru solvent curat(duza 0), iar celelalte cu miscela in concentratii diferite, functie de pompa de recirculare care o deserveste

Extractia este un proces ce are loc prin percolare, in contracurent, adica materialul solid pierde succesiv in continut de ulei de la alimentare pina la evacuare, iar solventul se imbogateste in ulei de la intrare in extractor pina la evacuare.

Dupa realizarea extragerii uleiului din materialul solid cu ajutorul solventului, acesta mai contine ulei in procent de 1-1,5%, dupa care este evacuat cu ajutorul snecului 4 si a redlerului 5 in D.T.D.C. Poz.7o (desolventizor, toaster, uscator, racitor).

Pe tubulatura de deversare din redlerul 5 in DTDC-70 este interpusa o ecluza 8 D, care are rolul de a nu permite vaporilor din DTDC sa se intoarca in extractor, in cazul creerii unei presiuni.

DTDC-ul 70 face desolventizarea materialului solid (pentru recuperarea solventului), toastarea srotului (tratament hidrotermic), uscarea srotului (care se umezeste in contact cu aburul direct, introdus pentru evaporarea solventului din srot) si racirea srotului dupa operatia de uscare (care se realizeaza cu aer cald produs de aeroterma 94). Srotul este evacuat in snecul 10A care deverseaza in snecul 10 B si apoi in elevatorul 1. Din elevatorul 1 srotul este deversat in redlerul 10 C, apoi in elevatorul 208.1 sau 208.2 si mai departe in silozul de srot.

In procesul de dezbenzinare din DTDC-70, vaporii de solvent impreuna cu aburul si particule fine de srot sunt trecuti prin spalatorul de gaze 29, unde are loc spalarea de particolele de srot, a vaporilor care constituie agentul de incalzire al distilatorului (economizor) 60.

Spalarea se realizeaza cu ajutorul apei de spalare, pompate de pompa 29 prin 3 duze montate succesiv. Vaporii spalati astfel pleaca in distilatorul 60, iar particolele solide, care contin urme de solvent, merg la fierbatorul 45, unde se recupereaza solventul din acel material, dupa care se evacueaza la decantorul din afara sectiei.

Pentru realizarea uscarii srotului cu ajutorul ventilatorului 36 A se impinge aer din atmosfera in aeroterma 94 (care este incalzita cu abur) si de aici in masa de srot. Temperatura aerului cald trebuie sa fie (functie de sortiment) cuprinsa intre 70 90 gr.C. Odata cu vaporii de apa (dislocati din masa de srot) si aerul de la ventilator, se antreneaza particole de srot si din acest motiv, inainte de evacuare in atmosfera a acestui amestec, este trecut prin ciclonul de aer cald 14 A, unde are loc separarea particolelor solide si apoi ejectarea in atmosfera a aerului si a vaporilor de apa.

Pentru racirea srotului se foloseste ventilatorul 36 B, care impinge aerul din atmosfera prin masa de srot uscat din DTDC-70, apoi aerul trece prin ciclonul 14 B, pentru recuperarea particolelor solide din aerul suflantei si apoi in atmosfera.

Temperatura srotului la iesire trebuie sa fie de max. + 10 gr.C fata de mediul ambiant.

Dupa realizarea concentratiei de 22-24 % ulei in miscela din extractor, miscela este pompata cu pompa 15 la hidrocicloanele 16 A si B (unde se separa particolele solide din miscela, sisunt introduse in extractor) de unde fiind purificata, ajunge in rezervotul tampon de miscela 17.

Cu ajutorul pompei P 8, miscela este trimisa in economizorul 60. In economizor, cu ajutorul efectului termic, concentratia miscelei ajunge la valoarea de 85-95 % . Pompa 60 preia miscela din distilatorul 60 o trece prin incalzitorul 81 si ajunge apoi in 18 A,unde uleiul este incalzit cu ajutorul agentului termic pina la temperatura de 110 gr.C. Din preincalzitorul 18 A

uleiul este trimis in treapta a 2 a de distilare, la 18B/22A, iar apoi cu ajutorul pompei P 22 A este trimis in uscatorul de ulei poz.22 B. Din uscator cu ajutorul pompei P22 B, uleiul este trimis la racitorul de ulei 81A si 81 B, de unde prin contor, este trimis in parcul de ulei.

Dupa racitorul de ulei 81B este prevazuta robinet de recoltat probe pentru ulei de extractie.

Vaporii, proveniti din recuperarea solventului, prin distilarea miscelei, ajung la condensatorul poz.tehn.19, de unde vaporii condensati sunt dirijati in rezervorul compartimentat 32-34, care lucreaza si ca vas de separare a apei provenite din condensarea agentului termic.

Solventul recuperat de pe intreaga instalatie este stocat in rezervorul 34, iar cu pompa P1 este reintrodus in circuit in extractor prin preincalzitorul 49.

Instalatia de extractie este deservita de instalatia de deflegmare pentru asigurarea securitatii functionarii instalatiei si a recuperarii vaporilor de solvent necondensabili si a evitarii scaparii catre exterior a solventulti. Instalatia de deflegmare este prevazuta cu un absorber 120, care in

contracurent cu ulei mineral (Ondina), retine vaporii necondensati. Absorberul este controlat de ventilatorul 136, care asigura vacuumarea inainte si dupa oprirea instalatiei. Uleiul astfel imbogatit in solvent, este trimis cu ajutorul pompei P 120, in desorberul 122 A/B. In desorber, solventul din uleiul absorbant, sub influienta agentului termic este eliminat si condus catre condensatorul 19.

Cu ajutorul pompei P 122 uleiul absorbant din care a fost evaporat solventul, este condus la racitoarele 18 A si 181 B, iar de aici este reintrodus din nou in circuit in absorberul 120.

Degumare-neutralizare Uleiul brut din parcul de rezervoare este pompat si depozitat in rezervorul RC 16A,B trece prin filtrele F01A sau F01B, ajunge la pompa P01 si de aici la E03(incalzitor de ulei cu ulei).

Din E03 uleiul trece la incalzitorul cu abur EO1, iar de aici in mixerul M01, unde uleului ii este dozata o cantitate de acid fosforic alimentar. Uleiul , in amestec cu acid fosforic in M01, ajutat de pompa dozatoare P23, intra in reactorul cu malaxor R01pe la partea de jos. Cind R01 s-a umplut cu ulei in amestec cu acid fosforic, amestecul iese pe la partea superioare si ajunge la mixerul M02, unde este dozata o cantitate de NaOH (concentratie de 36-38%)in functie de aciditatea uleiului, cu ajutorul pompei dozatoare P21.

Uleiul amestecat cu acid fosforic si cu soda, iese din M02 si este trimis in coagulatorul R02, care este prevazut cu un malaxor pentru asigurarea unui amestec intim intre cele trei produse (ulei-acid-soda).

Din coagulatorul R02, uleiul este pompat de pompa P02 la incalzitorul E04(incalzitor cu abur), iar de aici ajunge la separatorul centrifugal S01. Alimentarea centrifugei se face pe la partea de jos, iar uleiul desmucilaginat si neutralizat (separat de fosfatide si acizi grasi) iese pe la partea de sus, de unde cu ajutorul pompei P03 este trimis la incalzitorul E05 (incalzitor cu abur) si apoi la mixerul M03, unde este amestecat cu apa fierbinte (preparata cu abur, in rezervorul T31) pompata de pompa P31.

Din mixerul M03 uleiul ajunge la separatorul centrifugal S03, unde are loc spalarea uleiului de urme de sapun. La fel ca si la centrifuga S01, uleiul intra pe la partea inferioara si iese pe la partea superioara a centrifugei, ajungind la uscatorul de ulei C01, unde vidul necesar procesului de uscare este asigurat de ejectorul Q01.

Uleiul uscat din C01este preluat de pompa P04 si pompat la preincalzitorul de ulei E03 (unde prin racirea uleiului uscat se incalzeste uleiul intrat pe flux) si apoi la racitorul cu apa E09 ,unde este racit cu apa, de unde este in rezervorul RC26. Din rezervorul RC26, cu ajutorul pompei este trimis in parcul de ulei.

Mucilagiile si soapstokul, rezultate de la centriguga S01, sunt stocate in rezervorul T01, iar de aici cu ajutorul pompei P41 sunt trimise la instalatia de scindare.

Apa de spalare de la S03 (amestec cu ulei) ajunge in decantorul T41, de unde uleiul recuperat este preluat de pompa P05 si trimis in rezervorul RC 16. Apa curata este trimisa la canal.

Albire Albirea sau decolorarea uleiurilor are drept scop eliminarea ct mai avansat a pigmenilor colorani din ulei cu ajutorul pmntului decolorant, a temperaturii 95-105 0C i a vidului 40 45 mm col Hg. Se monitorizeaz aceti parametri n fia tehnologic din or n or de ctre operator n Fia Tehnologic.

Uleiul degumat uscat se preia din parcul de rezervoare in rezervoarele D1.1 si D1.2 unde se preincalzeste la temperatura de 40-45C de unde trece prin inaclzitorul D3 unde este adus la temperatura de 75-80C si colectat in rezervorul A1.

Din rezervorul A1 uleiul este preluat cu pompa A2 i refulat prin prenclzitorul A3 la vasul de preparare suspensie pmnt decolorant A5.2 racit n prealabil la 40 - 450 C n A4 n proporie de 25 % iar restul de 75 % ulei este pompat n prealbitorul A6 unde se ntlnete cu suspensia de pmnt decolorant de la A5.2.

Prealbitorul A6 este prevzut cu manta de nclzire, agitator cu taler distribuitor, aflat sub vid. Timpul de prealbire este de aproximativ 25 30 min. Se va monitoriza valoarea vidului n Fia Tehnologic de ctre operator din or n or.

Din prealbitorul A6 cu ajutorul pompei A7 uleiul este preluat i refulat n albitorul A8 care lucreaza sub acelai vid ca i A6.

Albitorul A8 se caracterizeaz printr-un vas cilindric cu diametru mic i lungime mare avnd la partea superioar o duz prin care se pulverizeaz uleiul, care va cdea sub form de pelicul de pe o ican la baza albitorului. Ca urmare a temperaturii i vidului naintat din pelicula de ulei vor fi antrenai cu ajutorul vidului pigmenii volatili, urme de ap existeni, aldehide, cetone din masa de ulei.

n albitorul A8 are loc definitivarea procesului de decolorare ca urmare a unui contact mai intim ntre ulei i agentul decolorant condiie realizat prin atomizarea amestecului n partea superioar a coloanei de albire.

Amestecul de ulei i pmnt decolorant este preluat de pompa A9 i trimis n rezervorul tampon A11. Din rezervorul de ulei tulbure uleiul e preluat cu pompa A12 i pompat la filtrare n filtrul cu rame i plci A10. Uleiul tulbure rezultat pn la formarea stratului filtrant este colectat n rezervorul A11 pn cnd se formeaz stratul filtrant. La apariia uleiului limpede se comut colectarea pe rezervorul A11.

La colmatarea filtrului A10 (presiune filtru mai mare de 4.5 bari) se ntrerupe filtrarea i se procedeaz la suflarea filtrului cu aer comprimat n vederea demontrii i curirii pnzelor de filtru. Pmntul decolorant uzat rezultat este considerat deeu i se trimite la groapa de colectare a deeurilor.

Prin sondaj de la canelele filtrului A10 se vor trimite probe de laborator conform Schemei Cadru i se nregistreaz n Reg de lab i n Fia Tehnologic.

Uleiul limpede este preluat de pompa A12 i stocat n rezervorul tampon A17. Funcie de tipul uleiului colectat n rezervorul tampon A17, procesul poate fi continuat astfel: a. Spre winterizare n cazul uleiului de floarea soarelui, sau la dezodorizare n cazul uleiului de soia sau rapi.

n cazul n care uleiul albit se depoziteaz n parcul de rezervoare, uleiul se rceSte cu ajutorul rcitorului A19.

n cazul winterizrii uleiului de floarea soarelui se va face rcirea acestuia prin rcitorul A19, ulei pompat cu pompa A18.

Se vor preleva probe pentru analize conform Schemei Cadru de Control Analitic i se va nregistra n Registrul de Laborator i n Fia Tehnologic.

n cazul n care n urma analizelor de laborator se observ c parametri uleiului nu sunt corespunztori se va reintroduce n circuit prin rezervorul A11 sau A1.

Winterizare Winterizarea este operaia de eliminare din ulei a cerurilor (stearinelor) coninute, care la temperaturi sub 10 0C precipit n masa de ulei conferind acestora un aspect tulbure, cu influente negative asupra calitii i aspectului comercial.

n principiu winterizarea consta n cristalizarea cerurilor i a gliceridelor solide, urmat de o separare a acestora din ulei prin filtrare.

Uleiul albit de floarea soarelui ajunge cu pompa A18 n rcitorul de ulei W1 i apoi n rezervorul W2. Din rezervorul W2 cu pompa W3 uleiul este rcit de la 30 0C la 26-28 0C n rcitorul W4.1, 2 i apoi n W5 de la 26-28 0C la 20 0C. Dup aceast faz de rcire 75 % din cantitatea de ulei este trimis n cristalizatorul W6, iar restul 25% cu pompa W21 este trimis n rezervorul de preparare amestec kieselghur ulei. W20. Cu ajutorul dozatorului W20 se dozeaz n masa de ulei cantitatea de kieserghur necesar, n funcie de rezultatul analizelor de laborator. Amestecul de pmnt ulei este preluat de pompa W21 i trimis ctre partea superioar a cristalizorului W6 unde se ntlnete pe aceai conduct cu cei 75% din uleiul albit spre vinterizare.

Cristalizatorul W6 este rcit printr+o serpentin interioar cu o soluie de rcire la temperatura de 12 140C. Volumul cristalizatorului este de 10 m3 i lucreaz permanent ncrcat la maxim. Timpul de staionare n cristalizator este de aproximativ 5 ore, dup care uleiul va deversa pe principiul vaselor comunicante n maturatorul W7 unde are loc o racire la 4-8 0C i o maturare a cristalelor formate n W6. Volumul maturatorului W7 este de 12 m3, lucreaz la capacitater maxim, iar timpul de staionare este de aproximativ 6 ore.

Uleiul rece n amestec cu kieselghurul, coninnd ceruri i stearine cristalizate este aspirat de una din pompele W8.1,2 i trecut prin schimbatorul de caldura W9 la filtrele Seitz W13A,B.

Din filtrele W13A,B uleiul tulbure este depozitat n rezervorul W14 de unde cu ajutorul pompei W15 uleiul este reintrodus n circuit la filtrare n W13, iar uleiul limpede ajunge n rezervorul W16. Cu aceeai pomp W8 nainte de punere n funciune a filtrelor W13, uleiul cu Kieselghur i adjuvantul de filtrare (arbocel) este pompat n rezervorul W11 de unde cu pompa W15 amestecul este trimis la filtrare pentru formarea stratului filtrant. Apoi se trimite n W13 uleiul cu pompa W8 din maturatorul W7.

Din rezervorul W16 uleiul este trimis cu pompa W17 la filtrele Fiplin F1 sau F2 i apoi spre rcitoarele de ulei W4.1,2 unde circul n contracurent cu uleiul supus winterizarii. Din rcitoarele W4.1, 2 uleiul winterizat ajunge n W22-vas collector de unde cu pompa W23 uleiul este trimis fie n parcul de rezervoare n cazul depozitrii, fie direct la dezodorizare.

La colmatarea filtrului W13.A, B (presiune filtru mai mare de 4.5 bari) se ntrerupe filtrarea i se procedeaz la suflarea filtrului cu aer comprimat n vederea demontrii i curirii sitelor filtrante. Kieserghurul uzat rezultat este considerat deeu i se trimite la groapa de colectare a deeurilor.

Se vor preleva probe pentru analize conform Schemei Cadru de Control Analitic i se va nregistra n Registrul de Laborator i n Fia Tehnologic.

n cazul n care n urma analizelor de laborator se observ c parametri uleiului nu sunt corespunztori se va reintroduce n circuit prin rezervorul W14.

Dezodorizare Uleiul winterizat sau albit este primit din parcul de rezervoare sau direct din rafinarie I rezervor W21 cu pompa W22 in rezervorul R4800.

Pompa 4802 preia uleiul il preincalzeste la temperature de 85-90C in schimbatorul de caldura cu placi 4800A de unde este trecut prin unul din cele doua filter 4801/I si 4800/II al caror finete este 25, cu rol de a opri impuritatile mecanice din ulei.

Uleiul filtrat ajunge in decantorul 4803 aflat sub vid inaintat deoarece este legat? Cu dezodorizatorul la statia de vid.

Astfel eventualele urme de aer sunt absorbite de catre vid si eliminate in atmosfera.

Datorita vidului inaintat temperatura ajunge la 110-125C temperature cu care intra printr-o serpentina la baza dezodorizatorului in treapta III.

Va prelua caldura din uleiul deja dezodorizat ajungand pana la 180-195C, temperatura cu care intra in treapta I de dezodorizare.Fiecare din treptele I si II, construite ca niste tavi circulare prezinta in centrul tavii cate o conducta de deversare (preaplin) astfel ca uleiul parcurge sicana din tava de la peretele tavii spre centru si scalda barbotorii cu aburul de injectie cat si serpentine de incalzire cu abur de inalta presiune(53-5 bar)

Uleiul ajuns in zona de deversare a treptei I ajunge la temperature de 210-225C si intra in tava aferenta treptei II de dezodorizare identical constructive cu treapta intai.

Parcurge spatial circular al tavii pana ajunge in centrul tavii si deverseaza in treapta III de dezodorizare.

Scalda serpentine prin care circula ulei ce trebuie dezodorizat astfel ca de la temperature de 230-240C cat a avut in trepta aIIa scade la 150-155C.

Cu aceasta temperature uleiul dezodorizat este preluat de catre pompa 4808, trecut prin racitorul tubular cu apa 4809a incat temperature uleiului scade la 28-35C.

Uleiul racit este filtrate prin unul din filtrele cu saci 4810/I sau 4810/II al caror finete este de 10 si care efectueaza si operatia de polisare (ustruire) a uleiului.

Din filtrul de polisare uleiul se colecteaza in rezervorul R4850 de unde cu pompa 4851 este pompat in parcul de rezervoare in vederea imbutelierii.

Conform schemei tehnologice acizii grasii colectati la baza condensatorului 4816 sunt preluati de catre pompa 4818, raciti cu apa in contracurent prin schimbatorul 4819 si apoi ? in varful coloanei condensatorului 4816. La cresterea nivelului de acizi grasi condensati in 4816 peste nivelul maxim, acestia vor fi alimentati automat in instalatie prin deschiderea unui circuit de golire intr-un rezervor collector de acizii grasi.

Statia de vid 4811 este in legatura cu bazinul coloanei barometrice 4816a cu montaj la cota +0m si care asigura inchiderea hidraulica a statiei de vid prin conductele de apa de racire de la cele doua condensatoare.

Scindare ????

26.Depozitare in rafinarie Nu exista

29.Imbuteliere

Intalatia de imbuteliere este amplasata in incinta Ulerom cu scopul de a ambala produsul finit(ulei de floarea soarelui rafinat, ulei de rapita rafinat) in vederea distributiei pe piata de consum produse alimentare.Ambalarea (imbutelierea) se face in sticle PET 1/1 l,marca produsului fiind ULEROM.

UTILAJELE DE ALCATUIRE A FLUXULUI TEHNOLOGIC

Linia de imbuteliere este prevazuta ca un flux continuu de ambalare ce poate functiona cu 1,2 sau 3 schimburi in functie de comenzile existente.

Pentru a se asigura conditii igienice si de siguranta alimentara produsului imbuteliat fluxul este preavazut cu o masina de suflat (de formare a recipientelor) ce se poate regla in functie de necesarul de PET-uri /zi, productia situandu-se la limita minima de 1500 buc/h pana la maxim 3000 buc/h.

Masina de suflat este de tip ADEES si prelucreaza preforme de 24-*26g fiind dotata cu mijloace de comanda si control automat. Se executa manual doar incarcarea preformelor in buncarul de consum.

Alimentarea benzii transportoare ce duce sticlele PET suflate in zona de alimentare a masinii de dozat se face manual .

Uleiul rafinat ce urmeaza a fi imbuteliat este pompat din parcul central de rezervoare (in baza unei fise de pompare ce cuprinde indicii de calitate, rezervorul din care se pompeaza ,rezervorul in care se pompeaza)in unul din cele doua rezervoare de inox R23 si R24.

De aici este preluat de o pompa centrifuga,trecut prin filtrul cu sac filtrant de 10 pentru a opri eventualele impuritati mecanice.Uleiul filtrat ajunge in doma masinii de dozat(vas cilindric de 50 l)de unde prin intermediul unor furtune ajunge la fiecare cap de dozare volumetrica.

Un post de dozare este alcatuit dintr-un vas cilindric cu volumul de 5 l la baza fiecaruia aflandu-se cate un piston cu actiune electropneumatica.Lungimea cursei pistonului in cilindru este reglabila astfel incat se poate dimensiona usor volumul de ulei ce urmeaza a fi pompat in recipientul PET, in cazul nostru de 1000 ml.Prin rotirea mase masinii de dozat la 360 , se produc urmatoarele operatii:

preluare recipient PET 1/1 post cu post

actionare piston de dozare ulei in recipientul PET 1/1

eliberare PET preluare de catre masina de indopuit post cu post.

Sticlele PET 1/1 indopuite sunt preluate la iesirea din masina de dozat de catre o banda transportoare (cu lant metalic) si trecute prin fata unui aparat de marcat data expirarii produsului, lotul si schimbul.Aceeasi banda transportoare duce sticlele la masina de etichetat cu marca ULEROM.

Masina de etichetat de tip LANGUT este prevazuta cu un dispozitiv de preluare sticla cu sticla (snec) si duse in zona de etichetare propriu zisa.In continuare o alta banda preia sticla cu sticla si le transporta in zona de formare baxuri.

Pentru usurare transport si depozitare linia de imbuteliere este dotata cu o masina de baxat prin infoliere cu folie termocontractibila.Frontal masinii de baxat exista un piston ce la comanda va impinge 3*2 sticle in zona de infoliere in urma careia rezulta baxuri de 6 sticle.Cuptorul masinii de baxat este o incinta in interiorul careia din lateral se sufla stanga -dreapta aer incalzit cu rezistente electrice. Timpul de trecere si expunere a foliei ce alcatuieste baxul la temperatura de 175C-185C duce la inmuierea foliei ce infasoara sticlele.La iesirea din cuptor exista un ventilator cu aer rece ce sufla baxul.In urma contractiei foliei pe sticle are loc strangerea si formarea unui pachet rezistent la manipulare si transport.La iesirea din masina de baxat, baxurile aluneca pe un plan inclinat cu role ajungand in depozitul de produse finite de unde se paletizeaza.

Pe un palet EURO se depoziteaza 100 baxuri pe patru nivele.Pentru o siguranta si mai mare in timpul transportului se face o infoliere a fiecarui palet cu folie stretch.

In intregul ei linia de imbuteliere cuprinde si alte utilaje cu importanta majora in proces cum ar fi:

-compresor aer de inalta presiune care este dispus intr-o camera separata .Are in dotare un uscator automat de aer si rezervor tampon de aer de inalta presiune.Realizeaza aer la presiunea de 40 barri necesar suflarii in matrita de preforme in urma careia rezulta recipientul PET 1/1.

-agragat de frig care este amplasat intr-o alta incapere si care raceste cu ajutorul freonului apa din circuitul inchis care circula prin peretii matritei asigurand racirea imediata a materialului dupa ce s-a produs operatia de presuflare-suflare preforme si care nu permite lipirea materialului de peretii matritei.

Pentru deservirea liniei de imbuteliere este necesar urmatorul personal:

a) reglor masini si utilaje de profesie electromecanic ce asigura mentenanta liniei de imbuteliere

b) operator ce deserveste masina de suflat care alimenteaza buncarul cu preforme si alimenteaza masina de dozat cu PET-uri

c)operator masina de dozat cu atributii de supraveghere masina de la intrare PET pana dupa oparatia de indopuire

d)operator masina de etichetat care urmareste calitatea procesului de etichetare.

e) operator masina de baxat ,urmareste formare bax,intrare -iesire din masina de baxat.

f) operator paletizare baxuri

Zilnic pe fiecare schimb ,laboranta preleveaza prin sondaj probe de ulei pentru urmarirea gramajului aspectului comercial dar si a indicilor calitativi.

30.Ambalare in baxuri PET-urile sunt asezate pe un suport, cate 6/12 bucati, invelite in folie de polietilena termocontractabila, introduse in aparatul de baxat.

31.Depozitare Baxurile cu ulei imbuteliat in PET-uri sunt depozitate in deopzitul de produs finit, respectand conditiile de pastrare inscrise pe eticheta produsului.

32.Livrare Transportul produsului finit se realizeaza cu mijloace de transport bine igienizate in prealabil.

Cod 7350Ex. Rev.0Descriere flux tehnologicULEROMUlei Rafinat Pagina 13 din 11