16

16. Institutionalismul , esenta si etapele dezvoltarii.

In linii mari, idea de baza a institutionalismului este urmatoarea: problemele cheie ale dezvoltarii economice- alocarea resurselor, repartitia veniturilor, fixarea preturilor- sunt rezolvate intr-un mod mai efficient, mai echitbil de institutiile economice, sin u de mecanismele pietei. Forta institutiilor (statul, instinctele, legislatia, rligia etc.) in procesul de organizare si reglementare a vietii economice este mai mare decit cea a concuentei si a interesului personal.

Idei definitorii ale institutionalismului:

1) Viata economica este guvernata de institutii sin u de anumite legi obiective, vesnice si universale.

2) Statul este indeptatit si chiar obligat sa intervina in viata economica pentru a organiza si a controla dar si pentru a evita rizele economice, somajul.

3) Socialul are dreptate in raport cu economical

4) Activitatea agentilor economici trebuie sa fie analizata in cadrul institutiilor din care fac parte.

Cele mai importante institutii sunt: statul, biserica, piata, scoala, universitatea, sistemul fiscal, sindicatele, obiceiurile, actele legislative. Acestea indica niste fenomene cu character stabil care are o infulenta decisive asupra vietii economice. I s-a dezvoltat in trei etape: 1) I negativist sau protestatar (Veblen) 2) I positivist (John maurice Clark si Adolf Augustus Berle) 3) etapa tine de teoria tehnostructurii de (Galbraith)

Thorestein Veblen Teoria clasei fara ocupatii aici Veblen critica clasa neproductiva si daunatoare fomata din tot felul de escroci, afaceristi, rentieri care-si spun businessmeni care obtin prin cai necinstite cistiguri enorme. Businessmeni- paraziti ai societatii.

Teoria suveranitatii consumatorului - Veblen respinge ca consmuatorul este un rege ci dimpotriva el nu este suveran in alegerea sa, ci este supus unor puternice presiuni , care ii impn atunci cind allege marfuri si servicii, un comportament national, neindependent.

Teoria difuziunii si politica solidaritatii sociale sau I positivist eaici se muta de la critica capitalismului la formularea diferitor propuneri referitoare la transfrmarea acestuia intr-un capitalism popular. La temelia acestor propuneri se afla teoriile depsre difuziunea proprietatii, despre economia mixta, despre revolutia in distribuirea veniturilor. Devin tot mai raspindite proprietatea actionarea, cooperatista si publica. In locul intreprinderilor private cin cele clective care sunt acceptate si considerate echitabile de marea majoritate a populatiei.

John Galbaraith Teoria economiei dualiste el afirma ca economiile au devenit dualiste si bazate pe doua sectoare: 1) sectorul economiei de piata, al productiei concurentiale , 2) sectorul ecnomiei planificate al marilor itnreprinderi care este un sector al productiei neconcurentiale, Tehnostructura- J.g este un sutinator al teoriei determinismului tehnologic potrivit careia in societate s eproduc mari skimbari. Tehnostructura este un grup format din cei mai influenti manageri (gulere albe) care posedind cunostintele si experienta necesara, conduc toate afacerile intreprinderii. Intersele tehnosctructurii nu intodeuna coincide cu cele alre proprietarilor, pentru ei importa stabilitatea dezvoltarii intreprinderii, cresterea ecnomica, salariile inalte si riscul minimal. Aici dispare si conflictul dintre salariati(munca si actionari(capital).Francois Perroux teoria economiei dominante- el afirma ca odata cu aparitia marilor intreprinderi fenomenul dominatiei devinde uan dintre principalele trasaturi caracteristice ale economiei contemporane. Firma este domnianta, ea infulenteaza atit aspura oncurentilor cit si asupra clinetilor, constringindu-I pe acestia sa se adapteze conditiilor impuse de ea, influentind astfel conditiile in care se efectueaza echlibrul pietei. Astfel economiile nationale se impart in economii dominante si dominate.