esenta si caracteristicile competitiilor sportive

25
CAP I. ESENŢA ŞI CARACTERISTICILE COMPETIŢIILOR SPORTIVE Termenul competiţie este derivat din noţiunile întrecere şi luptă, în care după KLUGE (1967), termenul a derivat din latinul "campus" ("câmp de bătălie"). CARE SUNT FACTORII FUNDAMENTALI CE INFLUENŢEAZĂ COMPETIŢIA SPORTIVĂ ? -factorii exteriori ca, de exemplu: obligaţia de a obţine performanţa la un anumit moment stabilit ca dată a competiţiei, adversarii, spectatorii, arbitrii, factorii care limitează performanţa etc. Motivaţia performanţei este o caracteristică esenţială a activităţii competiţionale. Definire a noţiunii de competiţie --- fenomen social complex ce se desfăşoară în condiţiile principiului performanţei. THIESS şi alţii ( 1978, pag. 258 ) caracterizează competiţia sportivă ca o comparaţie a performanţelor sportive între persoane individuale, respectiv echipe, după regului şi norme stabilite şi ca un fenomen social. RASCH ( 1978 ), ca şi THIESS şi alţii definesc competiţia sportivă ca o comparaţie a performanţelor sportive între diferite persoane care are drept scop victoria asupra adversarului.

description

competitia sportiva

Transcript of esenta si caracteristicile competitiilor sportive

CAP I. ESENA I CARACTERISTICILE COMPETIIILOR SPORTIVE

Termenul competiie este derivat din noiunile ntrecere i lupt, n care dup KLUGE (1967), termenul a derivat din latinul "campus" ("cmp de btlie").CARE SUNT FACTORII FUNDAMENTALI CE INFLUENEAZ COMPETIIA SPORTIV ?-factorii exteriori ca, de exemplu: obligaia de a obine performana la un anumit moment stabilit ca dat a competiiei, adversarii, spectatorii, arbitrii, factorii care limiteaz performana etc.Motivaia performanei este o caracteristic esenial a activitii competiionale.Definire a noiunii de competiie --- fenomen social complex ce se desfoar n condiiile principiului performanei.THIESS i alii ( 1978, pag. 258 ) caracterizeaz competiia sportiv ca o comparaie a performanelor sportive ntre persoane individuale, respectiv echipe, dup regului i norme stabilite i ca un fenomen social.RASCH ( 1978 ), ca i THIESS i alii definesc competiia sportiv ca o comparaie a performanelor sportive ntre diferite persoane care are drept scop victoria asupra adversarului.CE TREBUIE NELES, dup aceast argumentare, PRIN CATEGORIA DE COMPETIIE SPORTIV ?Este o realitate c, competiia s-a dezvoltat sub aspect istoric n cursul vieii sub forma unui joc prin care se compar performanele fizice ale diferiilor concureni, respectiv echipe.Elementul central al competiiei, ce se afl totdeauna n centrul organizrii unei competiii sportive, se consider a fi compararea performanelor sportive.Baza activitii competiionale o reprezint egalitatea n drepturi a tuturor participanilor i principiul de a creea, pe ct posibil, condiii egale pentru toi concurenii.Competiiile sportive pot fi definite ca manifestri sportive organizate n mod planificat n centrul crora se afl stabilirea unor performane sportive n scopul realizrii unei comparaii a performanelor ntre indivizi, grupe sau echipe, pe baza unor reguli formale stabilite n prealabil sub deviza egalitii anselor i egalitii n drepturi.Egalitatea anselor i a drepturilor participanilor la competiii se realizeaz prin sistemul regulamentelor i normelor de comportament moral, garantate prin activitatea arbitrilor.Competiia sportiv n sens restrns include att compararea aciunilor de micare sportiva individual i/sau colectiv din partea participanilor la competiii pentru stabilirea rezultatelor, a nvingtorului i a clasamentelor. Ca rezultat al comparrii performanelor sportive rezult nvingtorul, clasamentul, recordul, rezultatul pe echipe, toate exprimate sub form de puncte.Competiiile sportive n sens restrns reprezint o activitate sportiv ce se desfoar n cadrul unor manifestri sportive organizate n mod planificat n care compararea performanelor ntre diferiii sportive.Competiiile sportive n sens restrns se disput la nivel naional i internaional, se defaoar sub form de competiii individuale sau un ansamblu de competiii pe parcursul mai multor zile.Compararea performanelor specifice se bazaz pe :-compararea direct a performantelor sportive-compararea indirect a performanelor sportiveCompetiional se disting urmtoarele: sistemul de clasificare: sistemul de punctaj: sistemul de categorii. sistemul K.O, (eliminatorul); sisteme mixte;

Clasificarea competiiilor din diferite puncte de vedere.AspectulFelul competiiei (selectiv)

IstoricAgon, pentatlonul de la Dessauer, ludic, olimpic, pentatlon, turniruri cavalereti, serbri ale arcailor, hituirea animalelor, cursele de atelaje, ntrecerile de alergri, jocurile cu mingea.

InternaionalCampinateie europene i mondiale (n general sisteme competiionale) comparaii internaionale, Jocurile Olimpice, ntlniri internaionale, jocuri internaionale, Cupe europene i mondiale. Campionate internaionale.

NaionalManifestri de sear, stabilirea celui mai bun sportiv, campionate naionale. Cupe naionale, jocuri naionale ale tineretului (juniorilor) festivaluri pentru stabilirea unei clasificri, competiii n cadrul cluburilor. "Jocurile olimpice ale tineretului".

OrganizatoricOpiuni de final, competiii eliminatorii, competiii pe baz de invitaii, final, semifinal, competiii principale, calificri, eliminatorii, ture preeliminatorii, serii, etape intermediare.

Metodica antrenamentuluiCompetiii pregtitoare , competiii de baz, competiii de verificare, competiii de testare, competiii de antrenament i control, competiii la cel mai nalt nivel, competiii pentru clasificare.

CARE SUNT FUNCIILE COMPETIIILOR?Funciile generale sunt: funcia cultural funcia comercial funcia de comunicare social funcia de politic sportivn funcia cultural includ toate aspectele competiionale care servesc pentru relaxare activ i pasiv, refacere i distracie.Funcia comercial include msurile care servesc comercializrii comparaiilor, Sportul care este atractiv pentru mass-media este folosit ca suport publicitar i susine n acest caz, dezvoltarea economic.Din funciile speciale fac parte: funcia de instruire sportiv funcia educativFuncia de instruire sportiv include nvarea i perfecionarea sportiv, precum i procesul pedagogic unitar al antrenamentului i exersrii, cu cel al competiiei.Funcia educativ cuprinde posibilitile educative deosebite ale competiiilor sportive pentru dezvoltarea personalitii sportivilorConcluzii Competitia : confruntare aranjat n prealabil, pe baza principiului egalitii anselor, ntre indivizi, grupuri, echipe sau naiuni, pentru o miz abstract, simbolica sau material, care, ca o regul, poate ti obinut numai de una din prile angajate.Egalitatea anselor este compromis, ntr-o competiie, n cazul n care avantajele particulare de care beneficiaz anumii participani nu pot fi compensateValoarea competiiei, const n natura abstracta (idealist) a acesteia, atunci cnd accentul este pus pe aciunea comun sau pe confruntare.Valoarea material depinde exclusiv de rezultat (victorie) i cuprinde numeroase forme (cadouri personale, prime, bunuri imobiliare).

CAP II. MODURILE COMPETIIONALE

sistemul "LOCUL OCUPAT"Principiu de baz: Cei mai buni dintr-o competiie (dup stabilirea acestora) se calific pentru ntrecerea sportiv uimatoare. Sistemul K.O.Principiul de baz: Cel care pierde este eliminat.Exemplu: tenisul de masSistemul K.O DubluSunt posibile cazuri n care participanii s fie de tore diferite.Pentru stabilirea numrului de jocuri se aplic urmtoarea formul:x = 2n - 3sistemul cu ADUCIUNE de PUNCTEPrincipiul de baz: Fiecare contra celuilalt (este posibil s existe i jocuri tur - retur)Exemplu: handbalSISTEMUL PE BaZ de CLASAMENTPrincipiul de baz: Se stabilesc locurile de la 1 la n.Exemplu: schi fond, maraton.

CAP. III PLURALITATEA COMPETIIILOR I ADAPTAREA

CONDIIONAREA SISTEMULUI - NECESITATEA UNUI MARE NUMR DE COMPETIIIAdaptarea sportivului condiionat de antrenament este n acelai timp un proces, precum i rezultatul acelui process.Necesitatea unui numr ct mai mare de participri la competiii pentru sportivii de performan introducdu-se noiunea de "pluralitate a competiiilor.Datorit unor efecte de monotonie a antrenamentului se ajunge n general la stagnare sau chiar involuie ale strii funcionale a sportivului.Pentru toate disciplinele sportive este valabil recomandarea de a trece sporadic i pe termen scurt la alte forme de micare, alte pri ale corpului i cu accentul uor modificat pe aptitudinile de condiie fizic.CT DE NECESAR ESTE UN NUMR MARE DE COMPETIII ?Motive pentru creterea numrului de participri la competiii: -sistemele competiionale naionale pentru participarea la punctele de vrf ale sezonului.-participarea la competiiile reprezentative solicitate de sponsori; - dispariia caracterului tradiional sezonier al multor discipline sportive - "ferestrele" de timp care rmn n calendar sunt umplute adeseori prin participri de nivel redus, dar cu premii foarte bune.Atunci, cnd n sfrit adaptarea biologic se transform ntr-un model de antrenament (TSCHIENE 1993, 2) nu este permis ca rezultatele poteniale s fie mpiedicate de ctre factori perturbatori necontrolai.POSIBILITI DE COORDONARE A PLURARITII COMPETIIILOR I A ADAPTRIISportivul de performan trebuie s dispun de perioade suficiente de timp din punct de vedere adaptativ i individual pentru a face fa att eforturilor necesitate de antrenamente ct i pentru refacere.Metode de mult cunoscute: Diferenierea ntre competiii i concursuri importante i cele lipsite de importan. Curajul de a renuna la participare - dei exist o mare tentaie pecuniar Introducerea n plan a unei serii de competiii n perioada de antrenament de intensitate sporit O nou structurare a ciclului anual de antrenamentTermodinamica este folosit ca baz a explicrii i dirijrii adaptrii. Diferitele tendine din esutul muscular i adipos al corpului se iau n considerare n funcie de ponderea masei acestora.O metod combinat de investigare a dimensiunilor i funciilor inimii, precum i activitatea sistemului simpatic adrenalinic..CONCLUZIIParticiparea la multe competiii este avantajoas, fiind necesar i din punct de vedereadaptativ.Interpretarea pluralitii competiiilor ca participare necontrolat la multe concursuri aduce succes, bani i satisfacie personal.Probabilitatea apariiei unor traumatisme crete. n felul acesta apare un cmp de folosire a dopingului..Antrenamentul pe baz de model i pluralitatea competiiilor nu trebuie s duc la renunarea la aspectul igienic al sportului.PERFORMANTAPrin performan se neleg att procesul cit i rezultatul unei aciuni.Din perspectiv antropologic: Comportamentul uman nu este nici regularizat printr-o schem instinctual rigid i nici fixat ntr-un ambient nchis. El este caracterizat printr-o (mare) flexibilitate i capacitate de adaptare.Din perspectiva filozofic i cultural. n toate societile se dezvolt o ierarhie a valorilor bazate pe credin, concepte morale, filozofii, ideologii (ideologia performanei) i tendine de ntietate.Din perspectiva teoriei nvrii: modificarea relativ durabil a comportamentului, uimind unui proces de nvare, este descris ca fiind o performan realizat prin nvare.Din perspectiv biologic: Medicina msoar performana n mkp/sec sau n Watt (1 mkp/sec = 9.81 W), Aceast performan fizic este pus n raport cu parametrii fiziologici..Din perspectiv pedagogic: Utilizarea termenului implic faptul c performana, obiectiv realizat, a fost relativizat n raport cu factorii operaionali ai sistemului de predare-nvare.Din perspectiv sociologic: Societatea n care sunt realizate performanele determin valoarea i importana relativ (clasamentul) anumitor performane prin intermediul unui sistem de valori immanent.Pin perspectiva tiinelor economice: Performana este definit prin toate formele de servicii i producie de bununior, dar i producerea sau vnzarea de bunuri.

CAP IV. ASPECTELE ADAPTATIVE ALE COMPETIIEI

PRINCIPALELE ASPECTE ALE ADAPTRII N PROCESUL DE ANTRENAMENTAdaptarea, ca proces bazat exclusiv pe transmiterea de informaii asupra aparatului genetic al celulei prin repetarea i intensitatea influienelor stresului.Adaptarea, ca produs sau rezultat al acestui proces. Apare un sistem funcional specific (ANOHIN 1973) care n domeniul perfecionrii programate ale activitii de micare specifice sportului trebuie interpretat ca un " sistem funcional de micare ".Adaptarea ca anticipare a eforturilor ulterioare ale sportivului..Adaptarea ca structur exact a fazelor care reprezint baza structurii n timp a ciclurilor de antrenament i competiii.Adaptarea ca proces specific n sensul unei adaptri extreme (ISRAEL 1992) al crei rezultat este necesar ca un factor de formare a sistemului..Adaptarea ca proces individual ridic n antrenamentul pe termen lung o condiie esenial.Adaptarea ca proces de economisire care reduce consumul de timp i energie la antrenament i ajut la depirea predominrii gndirii cantitative n cursul antrenamentului.ROLUL COMPETIIILOR N DIFERITE ETAPE A PREGTIRII PE TERMEN LUNG A PERFORMANELOR SPORTIVEOrice disciplin sportiv ce se desfoar sub aspect de performan are ca principal punct de reper - competiia.n actualul sistem sportiv rolul competiiei reprezint un criteriu principal de difereniere ntre antrenamentul juniorilor i cel de nalt performan.Antrenamentul de bazRolul acestui antrenament se caracterizeaz prin urmtoarele ; n comparaie cu toate celelalte etape ale pregtirii pe termen lung a performanei se desfoar cel mai frecvent competiii.Coninutul competiiilor este multilateral dar orientat spre un anumit obiectiv Modul de disputare a competiiilor este simplificat, regulamentul este mai complicat i deci adaptat vrstei participanilor.Competiiile (sau mai corect spus, formele de competiii) sunt repartizate uniform dealurigul ntregului an competiional, deoarece reprezint elemente componente ale antrenamentului.Concluzie.n antrenamentul de baz, competiia se desfoar pe parcursul ntregului an. Din aceast cauz funcia acestuia este predominant cea de principal form de motivare a efortului, fr a neglija celelalte funcii ale sale.ANTRENAMENTUL DE PREGTIREn antrenamentul de pregtire al tinerilor sportivi aceast etap se ntinde cam pn la vrsta de 16 - 18 ani rolul competiiilor se modific, dup cum urmeaz :Competiia cunoate o evident dedublare a funciilor.Ambele forme se remarc printr-o concentrare precis pe anumite i diferite perioade de timp ale anului de antrenament.Frecvena folosirii ambelor forme este mai redus n comparaie cu antrenamentul de baz datorit volumului mai mic de tirnp pe parcursul anului.Coninutul competiional al competiiilor oficiale ale federaiilor spotive este aproape identic cu cel al sportivilor sau se apropie de acesta.ANTRENAMENTUL DE NALT PERFORMAN

Antrenamentul de nalt performan nu reprezint un segment omogen de evoluie a pregtirii performanei, ci prezint zone absolut diferite.

Zona 1Antrenamentul de tranziie reprezint veriga, respectiv zona de trecere ntre antrenamentul juniorilor i cel de nalt performan care, n mod obinuit poart denumirea de categoria juniorilor i n care se obin primele succese internaionale.Zona 2Zona celei mai bune performane personale sau a performanei optime.Zona 3Zona de meninere a unui nivel ridicat, respectiv a celui mai ridicat nivel de performan.n ansamblul antrenamentului de nalt performan competiia joac un rol conductor i ocup o funcie de dirijare central : pentru dirijarea performanelor i a nivelului specific al funciilor pentru obinerea performanelor la un anumit termen determinat Concluzie: n antrenamentul de nalt performan, competiia determin ntreaga desfurare a antrenamentului, precum i structura efortului, att din punct de vedere al termenului ct i funcional.Sportivilor din categoriile superioare ale performanei nu le rmne deci, din punct de vedere logic, alt soluie dect s participe la multe competiii. Creterea performanelor se va baza ntr-o msur tot mai mare pe o optimizare calitativ a sistemului funcional de micare.Aspecte adaptative ale competiiei n antrenamentul juniorilorn antrenamentul juniorilor ne confruntam cu cteva particulariti importante n ce privete situaia adaptativ a sportivilor.Sistemul biologic al organismului n sensul cel mai larg al cuvntului este inclus n dezvoltare, n timpul activitii sportive a tinerilor chiar fr existena unor stimuli de efort sportiv.O dilem a antrenamentului juniorilorn afar de diferenierea rolurilor ntre competiiile din timpul antrenamentelor de baz i de pregtire, din punctul de vedere al adaptrii apare mereu o dilem care se refer cu precdere att n ce privete antrenamentul ct i rolul competiiilor.Pe de o parte, este necesar ca la alegerea solicitrilor n cursul etapelor antrenamentului juniorilor s respectm procesele de dezvoltare biologica a tinerilor sportivi.Pe de alt parte, nu se poate practica pregtirea pe termen mediu i lung a performanein cele din urm, exist evident ci difereniate individual pentru o pregtire specific a performanei n disciplinele sportive care ar trebui practic urmate.Primele concluzii

Care sunt primele concluzii ce se pot trage n ce privete aspectele adaptative ale competiiei n antrenamentul juniorilor ?n antrenamentul de baz, ca i n cel de pregtire, sistemul competiional trebuie s in seama ntr-o msur mult mai mare de particularitile tipologice ale tinerilor sportive.Coninutul competiiilor nu trebuie, n nici un caz, s includ numai disciplina sau i proba de specialitate, ci ar fi necesar dup cum se practic deja n unele discipline sportive s se includ i exerciii potrivite din punct de vedere adaptativ tipologic din alte discipline.PLURALITATEA COMPETIIONAL I ADAPTAREAcare este numrul de competiii util pentru adaptare ?Un rspuns "academic" ar putea fi urmtorul: Attea, cte s nu duneze procesul de adaptare n cursul antrenamentului necesar, adic s nu duc la reducerea timpului necesar acestuia, nu mai puine deci dect sunt necesare pentru conexiunea invers care formeaz i ntrete sistemul.Sportul de performan trebuie s dispun de suficiente perioade individuale i adaptative necesare att pentru efoturile legate de antrenamente i competiii ct i pentru refacere Necesitatea refacerii mai ales sub aspect psihologic este unanim recunoscut. Aceasta nseamn i c "eforturile ce se dezvolt n timpul antrenamentelor" trebuie evitate n timpul seriilor de competiii i concursuri i n perioadele imediat urmtoare.Pentru a realiza aceste obiective, se procedeaz la ncurajarea sistematic a performanelor, incepnd din copilrie (promovarea talentelor) pn la diferite nivele, n aa numitele "centre de antrenament". Sportul de performan, n sens restrns, presupune specializarea i antrenamentul sistematic, considerate ca pregtire pentru sportul de nalt nivel.CAP 10 . CONDIIILE PREALABILE PENTRU O GNDIRE POZITIVA N CURSUL

CARACTERUL COMPLEX AL CURAJULUILa exersarea curajului se pot distinge trei procese. Probe de curaj sunt deci acele situaii n care: simi tendina de a te apra, de a evita frica, simi intens frica foloseti libertatea dobndit prin primele dou procese "Curajul" sportivului care particip la o competiie descrie ce face acesta, avnd n vedere ncrederea n spontaneitatea sa, n fiecare din aceste situaii contradictorii ntre emoie i control.Maxima "curajul const n a nu lsa ca frica s-i dicteze propria ta aciune" include trei teze hotrtoare pentru comportamentul antrenorilor i sportivilor.TEZA nr.lCurajul nu const n a cunoate i a tri dictatul fricii. Teza afirm c un sportiv curajos nregistreaz tot att de multe dictate ca un sportiv fricos, dar nu devine independent de ele.TEZA nr.2 Aceast tez este deosebit de importana deoarece noi ne-am obinuit c nu ne este permis s ne fie fric. "Numai s nu i fie fric" este o afirmaie pe care ne-o facem frecvent sau o auzim de la alii i care n mod greit este -neleas ca o ncurajare. Articolul de fa, dimpotriv, subliniaz, prin maxima din titlul su "caracterul fricii, de a fi"; ea nu este, ca i alte sentimente, un fel de "proprietate" pe care poi s o ai sau s nu o ai.TEZA nr.3

Curajul const n a avea ncredere n propriile aptitudini i propria spontanteitate. Curajul const n a accepta provocarea, a-i dovedi propria valoare i a-i planifica comportamentul dup criteriul corectitudinii.CAP 11. ANTRENORULE, AJUT-M !

Consideraii privind autonomia sportivilor n antrenamentul de tehnica i n competiie

n multe discipline sportive (de exemplu, tenisul, notul sau atletismul) nu este, de regul, permis ca antrenorul s intervin n timpul competiiei prin corecturi sau indicaii asemntoare.Din aceast cauz, n articolul de fa, prin "autonomie" trebuie s se neleag aptitudinea sportivilor de a putea s aprecieze propria lor coordonare senzomotoric n timpul competiiei, fr ajutor din afar i, atunci cnd este cazul, s efectuezc corectrile necesare.In sport, antrenamentul tehnic cuprinde trei subdomenii: antrenamentul pentru nsuirea tehnicii, antrenamentul pentru aplicarea tehnicii i antrenamentul suplimentar pentru perfecionarea tehnicii.Pentru aceste trei domenii apar ca semnificative trei aspecte care se refer la modelele teoretice i constatrile empirice: modelul conceptual de instruire i coordonare, elaborat de SCHMIDT (1991a), abordarea prelucrrii pe baza unui transfer adecvat, dup LEE (1988) i ipoteza "ghidri" din cercetarea CR (cunoaterea rezultatului).

MODELUL CONCEPTUAL A LUI SCHMIDTFeedbackul intrinsec se folosete la efectuarea de micri n special pentru a compara reaferenele ce apar n realitate n timpul micrilor cu reaferenele senzoriale.Acest feedback extrinsec este comandat dinspre exterior de profesor / antrenor / instructor sau un aparat de msur. Acest feedback de pregtire mbogete feedbackul intrinsec i, din aceast cauz, se mai numete i "informaie mbogit".Urmtoarele msuri par importante n antrenamentul pentru tehnic sub aspectul autonomiei: Informaiile extrinseci din partea antrenorului, instructorului etc., ar trebui obiectivate, de exemplu, cu ajutorul nregistrrilor video sau de ctre o alt persoan. Feedbackurile extrinseci nu ar trebui aplicate nemijlocit asupra micrilor.

Procese de prelucrare pe baza unui transfer adecvat dup LEE

LEE (1988) pornete de la teza c micrile pot fi transferate fr probleme n alte contexte, de exemplu, de la antrenament la competiie, dac n ambele contexte acioneaz aceleai procese de prelucrarte a informaiilor.Un alt aspect important se refer la precizia fedbackurilor extrinseci. Este mai avantajos s fie nominalizate chiar cele mai mici abateri sau greeli ale elevilor? n aceast privin experienele efectuate de cercetarea psihologic a sistemului motoriu indic c nu este cazul s se fac acest lucru.Ipoteza "ghidrii" in cercetarea CREste vorba de realitatea deja suficient de demonstrat n mod empiric i care a mai fost evocat c o frecven mai redus a conexiunilor inverse extrinsece are drept urmare rezultate mai bune n nsuire dect o conexiune invers dup fiecare ncercare.Feedbackul extrinsec are efecte pozitive n faza de nvare.Feedbackul ofer informaii despre greeli care pot fi folosite mental pentru efectuarea unor corecturi necesare, firete numai n cazul unei relaii specifice ntre feedback i sarcina ce trebuie executat.Feedbackul extrinsec prezint ns i efecte negative.Dup cte un feedback la fiecare execuie a unei micri apare o "dependen de feedback", ceea ce nseamn c feedbackul extrinsec devine o parte a sarcinii ce trebuie executat.CONCLUZII

Nu se poate da un rspuns general n legtur cu ntrebarea privind autonomia sportivilor n antrenamentul pentru tehnic. Nu s-au putut deduce dect cerine relativ generale din modelele didactice teoretice i constatrile empirice.Problemele de detaliu apar cu certitudine atunci cnd antrenamentul privind tehnica trebuie efectuat n anumite discipline sportive.Aspecte generale de orientare pentru mbunatirea autonomiei sportivilor n antrenamentul de tehnic i n competiii: Impresiile subiective ale antrenorilor ar trebui obiectivizate Sportivii ar trbui n primul rand s-i autoevalueze micriile nainte de a se efectua o evaluare din exterior Autoevalurile i autocorecturile n funcie de anumite criterii ar trebui aplicate n mod sistematic i regulat n cursul antrenamentului privind tehnica Instruciunile corecturile i asistena din exterior ar trebui aplicate n proporii reduse i repartizate uniform. Asistena pentru ritmicizarea muzical-acustic i verbal ar trebui aplicat sistematic n antrenamentul pentru tehnic.