Instalaia de pornireCondiii si metode de pornirePornirea motorului termic se face prin asigurarea unei turaii minime arborelui cotit cu ajutorul sursei exterioare de energie. La MAS, datorita volatilizrii mai uoare a benzinei si dispozitivelor de imbogire a amestecului de ctre carburator, precum i a scanteii electrice, turaia minim este mai mic, 50-70 rot/min. La MAC, compresia mai mare, prencalzirea aerului mai grea, precum i formarea mai dificil a amestecului carburant datorit volatilizrii reduse a motorinei, impun o turaie minim mai ridicat pentru asigurarea condiiilor de autoaprindere. Aceasta variaz ntre limitele : 100-180 rot/min (180 rot/min la cele cu camer separate de preardere, 150 rot/min la MAC cu camer separate de turbionare si 100 rot/min la motoarele cu injecie direct). Aceasta depinde si de avansul la injecie , care , la pornire, trebuie sa fie mai mic pentru realizarea amestecului. Pornirea este influenata de un ir de factori, ca: temperatura mediului ambient. Pe timp rece, pornirea este mai dificil datorit formrii mai greoaie a amestecului carburant condiionat de vaporizarea combustibilului si atingerea temperaturii de aprindere; natura combustibilului. Motoarele cu aprindere prin scanteie pornesc mai uor datorita vaporizrii mai uoare a combustibilului, formrii mai rapide a amestecului carburant i atingerii temperaturii de aprindere n timp mai scurt fa de motoarele cu aprindere prin compresie; tipul instalaiei de rcire . Motoarele rcite cu aer pornesc mai uor ca cele cu rcire prin lichid. Metoda de pornire depinde de natura energiei externe i poate fi: pornire manual, la care turaia minim necesar este asigurat de ctre conductorul auto prin manivel. La captul anterior, arborele cotit este prevzut cu un organ special, racul, cu care cupleaz manivela pentru antrenare. Turaia fiind mic se utilizeaz la MAS pn la 73 kW ( 100CP ) i la MAC pn la 22 kW ( 30CP );

pornire cu demaror electric, ce antreneaz arborele cotit, printr-un angrenaj format din pinionul de pe axul su i coroana dinat de pe volant. Timpul de antrenare este de 5-10 s . Demarorul are puterea de 12% din puterea nominal la MAS si de 5-10% pentru MAC. Datorit avantajelor printre care sigurana si comoditatea, acest sistem este utilizat la toate autovehiculele. -

Construcia instalaiei de pornire cu demaror Instalaia de pornire este format din demarorul 1 (prevzut cu releu electromagnetic E) (figura 1) , contactul cu cheie 2 , pentru pornire, conductoarele de legatur dintre baterie i demaror 3 i conductorul de legatur cu contactul de pornire 4; pentru controlul curentului debitat de bateria 5 se monteaz n paralel voltmetrul V. Funcionarea instalaiei: la trecerea contactului cu cheie 2, in poziia b , bateria de acumulatoare alimenteaz borna instalaiei de aprindere a ( numai pentru MAS) i demarorul 1, prin electromagnetul E al crui miez m se deplaseaz axial i armatura K, cupleaz cu bornele b, pentru a se transmite curentul de la baterie la nfaurrile statorului, iar prin peria pozitiv (+) la rotor nchiznd circuitul la mas prin peria negativ (-). Se creeaz astfel cuplul electromagnetic din interaciunea celor dou cmpuri magnetice ale statorului i rotorului, imprimndu-i acestuia o micare de rotaie. Totodat prghia cu furca f, tras de miezul m, face s cupleze pinionul p, cu coroana dinata c, a volantului motorului termic, transmindu-i cuplul motor i rotirea arborelui cotit pentru pornire. Dup ce motorul a pornit, cheia contactului revine automat in poziia iniial i electromagnetul demarorului nu mai atrage armtura k, ntrerupnd alimentarea cu curent de la baterie, iar furca retrage pinionul de cuplare cu coroana datorit arcului ei. Descrierea prilor componente ale instalaiei de pornire se prezint n continuare. Cablurile de legatur 3 dintre bateria de acumulatoare si demaror au o seciune mare (de obicei 20 30 mm), n funcie de intensitatea

curentului ce trebuie sa fie transmis.

Cablul este din srma de cupru multifilar (liat) cu izolaie din material plastic. La capete este prevzut cu piese terminale adaptate pentru prinderea la bornele bateriei (coliere sau papuci cu orificii) i respective la borna demarorului i la masa automobilului. Cablul de alimentare 4 al contactului este tot din srma de cupru multifilar, dar de seciune mic (5-6 mm), cu piese terminale adaptate. Contactul cu cheia 2 este un ansamblu de piese, prevzut cu mai multe borne pentru primirea curentului de la baterie i distribuirea la consumatori. Are trei poziii distincte : 0 cnd nu se alimenteaz vreun consumator; 1 pentru conectarea cu ajutorul cheii a instalaiei de aprindere, pentru MAS i ali consumatori ( termoinjectorului la motoarele Diesel D 797-05 si D 2156HMN-8 ); 2- pentru alimentarea demarorului la pornire. Dup pornire, cheia lasat libera revine automat n pozitia 1 datorit arcurilor contactului, alimentnd numai consumatorii conectai. El este montat la bord, n partea dreapt pentru facilitarea comenzilor. Demarorul (motorul electric 1 ) funcioneaz pe principiul cuplului rezultat din interactiunea cmpurilor magnetice, dintre stator i rotor,

imprimndu-i acestuia din urm o micare de rotaie, care, prin pinionul su, angreneaz cu coroana volantului datorit mecanismului de cuplare, transmind-o arborelui cotit, pana la pornire. Dup tipul mecanismului de cuplare, demaroarele se clasific n : demaroare cu inerie cu cuplare forat cu cuplare electromagnetic , n trepte. La automobilele romneti de putere mic se utilizeaz demaroare cu cuplare electromagnetic iar pentru cele de putere mare se folosesc demaroare cu cuplare electromagnetic n trepte. Demarorul cu cuplare electromagnetic (fig 2 ) este un motor electric de curent continuu i are aceeai construcie pentru motorul Dacia 1310 si D 797-05; difer doar gabaritul , puterea 0.9 kW (1.35 CP) pentru Dacia, Olcit iar 2.9 kW (4 CP) pentru D797-05 i unele caracteristici, printre care structura bobinajului i numarul periilor (4 n loc de 2). Se compune din: statorul 1 , cu patru mase polare din tole de oel electrotehnic, fixate pe carcasa lui , avnd patru bobine legate n serie i care formeaz nfaurarea de excitaie , ale crei capete sunt racordate la peria (+) i respective la borna 10 (izolat fa de mas) ; rotorul 2, format din arborele sprijinit prin buce din bronz pe capacele statorului i miez din tole de oel electrotehnic cu canale, pentru nfasurarea sa, ale crei capete sunt lipite de lamelele colectorului 3; nfaurrile statorului i rotorului sunt confecionate din bare de cupru cu seciune mare. Demarorul se mai compune din periile 4 ( + i - ) din bronz grafitat ghidate pe suporturile capacului statorului i care apas pe colectorul 3 sub influenta unor arcuri spirale. Electromagnetul 5, montat deasupra statorului 1 , are o nfaurare n serie de cuplare i una derivat de meninere n cmp, care conecteaz armtura ce face legatura ntre borna 11 de alimentare de la baterie i borna 12 pentru transmiterea curentului la nfurarea excitaiei prin borna 10, la comanda de la contactul cu cheia (prin borna 12). Mecanismul de cuplare 6, cu cuplarea forat electromagnetic, comandat prin furca 7 de la electromagnet, face posibil deplasarea pinionului 8 sau pentru cuplare cu coroana volantului, mecanismul dispune de un cuplaj de siguran cu role 9, care protejeaz demarorul mpotriva suprasolicitrii. Functionarea : la comutarea contactului cu cheie n poziia cuplat, curentul de la baterie alimenteaz nfurarea electromagnetului 5, al crui cmp magnetic atrage armtura i totodat miezul lui, la al crui capt este ansamblat partea superioar a furcii 7, care , oscilnd n jurul bolului de articulare pe carcas , mpinge pinionul 8, fixat la partea

ei inferioar i care culiseaz pe filetul special al arborelui, spre coroana volantului cu care angreneaz. Armtura electromagnetului nchide contactele bornelor 11 i 12, scurtcircuitand nfurarea serie a solenoidului. Totodata, se alimenteaz nfurarea de excitaie a statorului iar prin perii-colector i nfurarea rotorului, ale cror cmpuri magnetice se interacioneaz, dnd natere unui cuplu ce imprim rotorului o micare de rotaie pe care o transmite prin pinion la arborele cotit pentru pornirea motorului.

Dup pornire, nemai acionndu-se cheia din contact, demarorul nu mai este alimentat i micarea de rotaie nceteaz, iar furca, datorit arcurilor sale, retrage automat pinionul pentru decuplare. Ca msur de siguran pentru protecia rotorului demarorului la o eventual suprasolicitare i scurtcircuitarea nfurrilor, mecanismul de cuplare este prevzut cu un cupaj de siguran cu role tip roata liber 9, care va determina decuplarea rotorului. Aceasta poate avea loc cnd pinionul a rmas cuplat dup pornirea motorului i se ivete pericolul transmiterii inverse a micrii, ceea ce duce la rotaii de circa 100000 rot/min ale rotorului, innd cont de raportul de demultiplicare dintre pinion i coroana care are valoarea: i=8 10. Mecanismul de cuplare de la autoturismele ARO-240 i autoutilitarele TV este de tipul cu cuplare prin inerie. Aceasta este format dintr-un pinion montat liber pe o buc filetat; buca este solidarizat elastic printr-un arc elicoidal, iar la captul opus este fixat cu un urub de rotor . Pinionul este prevzut cu o contragreutate. La cuplare pinionul are tendina de a rmne n urm datorit ineriei amplificate de contragreutatea excentric, apoi avanseaz pe buca filetat angrennd cu coroana volantului . Dup pornire, datorit rotirii mai rapide a pinionului , se deurubeaz i se decupleaz. Demarorul cu cuplare electromagnetic n trepte I.M.-23, folosit pentru pornirea motorului D2156 HMN 8 este alimentat la o tensiune de 24 V, de ctre doua baterii de acumulatoare legate n serie, iar puterea lui este de 4 kW (6CP). Cnd contactul cu cheie 2 (figura 3) se afl n poziia de pornire a motorului, demarorul se alimenteaz de la bateria de acumulatoare 1, electromagnetul de anclanare 3 ncheie contactul A i curentul circul prin nfurrile auxiliare 4 i 5 i rotor ce dau natere unui cmp magnetic, care face s se nvrteasc rotorul cu o turaie redus, deplasndu-l n acelai timp axial pentru cuplarea pinionului cu coroana de pe volant. Prin deplasarea rotorului , se elibereaz clichetul 8 i este atras armatura 7, nchiznd contactul B, care determin intrarea n circuit a nfurrilor principale 6, i rotorul 9 se va nvrti cu turaie nominal , dezvoltnd puterea maxim pentru pornirea motorului termic. La ntreruperea contactului cu cheie, rotorul revine la poziia initiala, fiind retras de un arc de readucere.

Metode de uurare a pornirii motoarelor

Pe timp rece, conditiile de formare si aprindere a amestecului carburant sunt ingreunate, ceea ce impune masuri speciale de pornire a motoarelor ca: Preincalzirea generala a motorului prin introducerea de apa calda in instalatia de racire a motorului; apoi se comanda contactul pentru pornire. Pe timp foarte friguros, operatia se repeta in prealabil de doua si chiar trei ori. Preincalzirea aerului aspirat (la MAC) prin utilizarea bujiilor incandescente sau a instalatiei cu thermostat (dispozitiv pentru favorizarea pornirii). Bujiile incandescente (figura 4 ) se monteaza la camerele de ardere ale cilindrilor si sunt conectate la circuitul electric. La pornire, se aduce contactul cu cheie in pozitia de alimentare a bujiilor timp de 30 s si

rezistentele de forma spirala devin incandescente , preincalzind aerul aspirat si amestecul carburant se autoaprinde mai usor la ctionarea demarorului. Ele se insurubeaza in locasurile speciale din chiulasa, sub injectoare astfel incat partea lor activa sa preincalzeasca aerul admis in camera de ardere si sa usureze pornirea motorului termic, prin realizarea unei temperaturi optime, de formare a amestecului carburant si autoaprinderea lui. Bujiile incandescente sunt legate in serie , la sursa current, prin intermediul contactului cu cheie. Numarul bujiilor incandescente depinde de numarul cilindrilor motorului termic. Dupa pornire cheia revine in pozitia initiala deconectand bujiile, dar aceasta constituie punte de inca ca la conectarea demarorului, este pusa in circuit si electrovalva pompei de injectie pentru alimentarea distribuitorului de motorina; la oprirea motorului este deconectata de catre contactul cu cheia si electrovalva pentru intreruperea alimentarii cu motorina.

Instalatia cu termostart (figura 5) utilizata la motoarele D 797-05 si D 2156 HMN 8 foloseste un termoinjector 2, montat in galeria de admisie a aerului 3 prin filtrul 4, alimentat cu motorina de la rezervorul termoinjectorului 1 si conectat in circuitul electric prin contactul cu cheie 5 ; rezistenta termoinjectorului devine incandescenta la semnalizarea termostarterului 6 prin lampa de control rosie 7. Termoinjectorul (figura 6 ) este alimentat cu motorina prin racordul sau, iar la conectarea contactului cu cheie in pozitia a II-a , curentul incalzeste rezistenta 5 pana la incandescenta . Se dilata partea inferiara a stiftului 4, pe care este bobinata rezistenta si bila 3 permite accesul motorinei care intra prin corpul 2 (din camasa 1 ) la contactul cu rezistenta, se evapora si se aprinde, preincalzind aerul admis in cilindri, usurand pornirea motorului. La motorul D 2156 HMN 8, se monteaza doua termoinjectoare.

La ultimele serii de motoare, in locul termoinjectorului se monteaza electroventile pentru usurarea pornirii. Preincalzirea cu lichide de pornire se foloseste la motoarele D 79705 si D 2156 HMN 8 prin pulverizarea in galeria de admisie cu un dispozitiv numit Start-Pilot. Lichidul este usor inflamabil si este un eter etilic, amestecat cu aldehide, etili, nitrati si alte substante, pentru evitarea functionarii dure a motorului . Dispozitivul este format dintr-o pompa pneumatica actionata manual, un suport pentru capsula cu lichid care este montat in cabina automobilului si o conducta care face legatura cu pulverizatorul de pe galeria de admisie . La actinarea pompei, lichidul este pompat sub forma de emulsie in galerie si se aprinde preincalzind aerul admis , care va favoriza formarea amestcului carburant si autoaprindere.

Intrretinerea, defecte in exploatare si repararea instalatiei de pornire Intretinerea instalatiei de pornirePentru asigurarea unei porniri usoare a motorului este necesar sa se respecte unele reguli de intretinere legate de demaror, dar si de bateria de acumulatoare, astfel: sa verifice starea bornelor si conductoarelor de legatura cu bateria de acumulatoare; aceasta se dezoxideaza si se ung cu un strat subtire de unsoare consistenta, periodic (1000015000 km); verificarea fixarii demarorului pe motor (se face la aceeasi periodicitate); bateria de acumulatoare sa fie incarcata pentru a putea furniza curentul necesar pornirii, mai ales pe timp rece, si sa nu fie prea suprasolicitata prin porniri dese si de lunga durata; la pornire, nu se vor face mai mult de 3-4 incercari cu o durata de 5 s, cu pauze intre ele de 30 s ; daca motorul nu porneste, se face o pauza de 10-15 min pentru refacerea potentialului bateriei, dupa care se face iarasi 2-3 incercari cu pauze de 1-2 min intre ele; daca totusi nu porneste, se determina si inlatura cauzele (carburatie, aprindere) si apoi se face pornirea, pentru a evita descarcarea bateriei; pe timp rece, se iau masuri suplimentare de pornire , eventual prin preincalzirea motorului, iar la autoturisme prin actionarea prealabila cu manivela pentru ruperea uleiului; motoarele mari pot fi pornite pe timp rece, cu dispozitive speciale, montate in locul manivelei; periodic, la 10000-15000 km, se face ungerea cu unsoare a pinionului si arborelui filetat; se va evita stropirea cu lichide, iar la spalarea motorului, se protejeaza demarorul cu o folie de material plastic; distanta intre pinion si Volant trebuie sa fie de 2-4 mm si se verifica periodic, iar la nevoie se regleaza; contactul cu cheie si conductoarele aferente se controleaza periodic, in deosebi fixarea bornelor de legatura si functionarea; se controleaza periodic, cuplarea releului electromagnetic si modul de culisare a pinionului de catre furca ;

la pornire, mai ales pe timp rece, este indicat sa se decupleze ambreiajul pentru micsorarea fortelor rezistente date de antrenarea pinioanelor cutiei de viteze care se rotesc in uleiul de transmisie din carter , a carui viscozitate este marita iarna; La instalatia de pornire dotata cu bujii incandescente se reconda: utilizarea bujiilor recomandate de firma constructoare ; verificarea periodica (10000-15000 km) , a starii legaturilor electrice, functionariilor ( in cca 30 s, sa atinga temperature de preincalzire ); starea lor se poate constata si prin palpare (bujiile care raman reci, dupa conectarea lor in circuit, sunt defecte); controlul si diagnosticarea temeinica , se face prin masurarea rezistentei ohmice a fiecareii bujii incandescente; aceasta sa nu depaseasca 0.5 ; bujiile arse, au rezistenta ohmica de valoare infinita, iar cele scurtcircuitate 0; timpul de incalzire, dupa conectarea contactului cu cheie sa nu depaseasca 30 s. 4.2. Defectele in exploatare ale instalatiei de pornire Defectele in explatare ingreuneaza sau chiar fac imposibila pornirea motorului. Motorul are pornirea greoaie din urmatoarele motive: Caderea de tensiune normala, dar curentul absorbit este mare in sarcina, datorita frecarilor dintre rotor si stator prin uzarea bucselor de bronz (lagarele arborelui ), incovoierii arborelui rotorului, griparii pinionului de cuplare, scurtcircuitarii infasurarilor sau a colectorului, arderii armaturii sau bornelor releului electromagnetului, precum si arderii colectorului, uzarii sau griparii periilor in culisele lor. Remedierea consta in demontarea demarorului de pe motor, dezasanblarea , curatirea cu razuitoare si panza ( nu cu produse petroliere, mai ales la bobinaje, rotor si releu), controlul scurtcircuitelor pe stand de probe special , si dupa necesitate, inlocuirea bucselor de bronz, indreptarea arborelui, verificand centrarea lui pe strung, de griparea pinionului( curatirea si ungerea filetului), slefuirea pe strung a colectorului cu hartie abraziva foarte fina si curatirea izolatiei dintre lamele cu o lama de latime corespunzatoare. Eventualele scurtcircuite ale infasurarilor statorului se inlatura prin refacerea izolatiei; daca sunt la rotor, se face inlocuirea lui . La releul electromagnetic,se face dezoxidarea armaturii si bornelor , iar in caz de scurtcircuit se izoleaza

sau inlocuieste bobinajul (operatiile de demontare montare a releului sunt mai dificile, ceea ce impune mai multa atentie). Periile se degripeaza sau se inlocuiesc daca uzura depaseste 1/3 din inaltimea lor normala. Dupa reparare, demarorul se supune incercarilor la mersul in gol si in sarcina pe standul special. Daca curentul absorbit va fi mic la mersul in gol si in sarcina, defectiunile consta in uzarea periilor sau intreruperea infasurarilor statorului sau rotorului (indusului) care se inlatura dupa cum s-a aratat mai sus. Daca curentul absorbit este mare si in gol , cauzele sunt frecarile mari ale rotorului pe stator ( uzarea bucselor de sprijin ale arborelui, incovoierea arborelui) sau scurtcircuitarea bobinajelor. Remedierea se face ca mai sus . Caderea de tensiune mare este provocata e oxidarea bornelor sau terminalelor, conductoarele slabite sau defecte. Caderea de tensiune sa nu depaseasca 0.2 V pe fiecare portiune de circuit si de 0.5 V pe intregul circuit; curentul absorbit sa nu depaseasca valoarea prescrisa . In figura 7 se prezinta schema verificarii caderilor de tensiune in circuitul de pornire cu demaror. Remedierea consta in dezoxidarea legaturilor dintre demaror si baterie si ungerea lor cu un strat de unsoare; celelalte conexiuni se dezoxideaza si se strang. Conductoarele defecte se izoleaza sau se inlocuiesc.

Motorul nu porneste , din urmatoarele cauze: Bateria de acumulatoare descarcata sau defecta, legaturile slabite sau oxidate. Remedierea consta in reincarcarea bateriei de acumulatoare, repararea sau chiar inlocuirea ei, dezoxidarea si strangerea legaturilor. La demaror defectiuni ale : releului electromagnetic, infasurarile statorice si rotorice scurtcircuitate, rotorul sau colectorul descentrat, periile sau colectorul uzate, arcurile periilor nu tensioneaza suficient pentru apasarea periilor (8-12 N), cuplajul pinionului uzat (mai ales la cel de tip ambreiaj), mansonul cu furca gripat sau desfacut accidental. Remedierile se fac ca mai sus, iar arcurile detensionate se inlocuiesc; cuplajul pinionului se repara prin degriparea sau prin inlocuirea pieselor defecte , mansonul se degripeaza, iar boltul de articulare a furcii se remonteaza. Contact cu cheie sau legaturi defecte ; se remediaza prin repararea sau inlocuirea lor. Conectarea si deconectarea spontana a releului se datoreaza descarcarii puternice a bateriei sau deteriorarii bobinajului de retinere. Remedierea consta in inlocuirea bateriei sau refacerea bobinajului defect. Blocarea pinionului cu coroana volantului, demarorul ramanand cuplat si dupa pornirea motorului este cauzata de griparea mecanismului

de cuplare, oxidarea bornelor si armaturii releului electromagnetic, uzarii pinionului si coroanei. Remedierea se executa prin degriparea si ungerea cu unsoare a sistemului de culisare a mecanismului de cuplare, iar releul se demonteaza si se dezoxideaza, sau se inlocuieste. Zgomotele puternice la cuplare se datoresc uzarii frontale a pinionului sau coroanei volantei, griparii mecanismului de cuplare (imbacsirea sau corodarea sistemului de cuplare, deformarea furcii). Remedierea se face prin inlocuirea pieselor defecte sau degriparea si ungerea cu unsoare consistenta. Pornirea motorului se poate face la nevoie si prin imprumut de current de la bateria altui autovehicul, conectand un conductor de sectiune mare intre bornele(+) ale bateriilor sau ale demaroarelor si un altul intre masele metalice. De asemenea, este posibila si pornirea prin remorcare, in treapta a II-a sau a III-a a autovehiculului.

Repararea instalatiei de pornire

Dupa demontare , dezansamblare si curatirea componentelor demarorului, acesta se supune examinarii si constatarii defectelor pe stand special sau cu ajutorul unor dispozitive. Statorul se examineaza astfel: verificarea continuitatii si scurtcircuitarii infasurarilor de excitatie la masa, cu un voltmetru sau lampa de control ( la 220 V); bornele aparatului de control se conecteaza cu cele ale statorului; cand tensiunea de inceracare este mai mica ( lampa stinsa ) , infasurarile sunt intrerupte. Scurtcircuitarea se controleaza prin punerea la masa a uneia dintre bornele de control. Cand exista cadere de tensiune ( se aprinde lampa ), bobinajele sunt scurcircuitate. Remedierea se face prin reizolare sau inlocuirea infasurarii de excitatie. verificarea izolatiei bornelor demarorului se face prin conectarea bornelor lampii la ele si la masa ( pe rand ); daca se aprinde, izolatia este strapunsa. Remedierea se face prin inlocuirea bucsei izolatoare.

Uzura bucselor de bronz se controleaza prin masurarea alezajelor si diametrelor de la arbore; la depasirea jocului de 0.2-0.5 mm se impune inlocuirea lor. Periile uzate peste 1/3 din inaltimea lor initiala se inlocuiesc; arcurile detensionate ( sub 8-12 N) se inlocuiesc. Rotorul se examineaza astfel: verificarea scurtcircuitarii bobinajului se face pe un aparat inductor; cand lamela de otel , deplasata pe circumferinta miezului vibreaza exista scurtcircuit. Remedierea se face prin inlocuirea bobinajului. Tolele deplasate sau uzate se inlocuiesc; cele corodate se curata cu hartie abraziva. Colectorul se supune operatiei de verificare a scurtcircuitarii lamelelor, prin conctarea lampii de control cu o borna la fiecare lamella si cu cealalta borna la masa, sau intre doua lamele alaturate; daca se aprinde, sunt scurtcircuitate. Remedierea consta in curatirea cu o lama subtire a izolatiei dintre lamele sau inlocuirea bucsei izolante de pe arbore. Arderea colectorului impune strunjirea si apoi curatirea izolatiei dintre lamele. Rectificarea se face dupa verificarea bataii radiale, care trebuie sa fie de maximum 0.02 mm ; in caz contrar, se face centrarea pe strung. Arborele incovoiat se indreapta la o presa, astfel ca sa corespunda concentricitatii de mai sus ( abatere 0.02 mm). Fusurile uzate ale arborelui se incarca prin matalizare sau pulberi metalice, apoi se rectifica la cota nominal, sau se rectifica si se folosesc bucse cu alezajul corespunzator. Releul electromagnetic este supus verificarilor de scurtcircuitare a bobinajului ca sic el al rotorului; cand este scurtcircuitat se rebobineaza. Armature uzata se inlocuieste. Mecanismul de cuplare poate prezenta defectiuni , ca: griparea tijei ( care se degripeaza si unge cu ulei), deformarea furcii de cuplare ( se indreapta ) , uzarea cuplajului de siguranta ( se inlocuiesc rolele sau discul cu planuri inclinate ), uzarea filetului bucsei mecanismului de cuplare ( se inlocuieste bucsa ); pinionul uzat se inlocuieste, arcurile detensionate sau rupte se inlocuiesc. Dupa reparare, demarorul se remonteaza, se regleaza cursa pinionului de la surubul miezului deplasabil al electromagnetului si distanta dintre pinion si opritor ( Dacia 1310 ) care trebuie sa fie de 0.51.5 mm . -

Apoi , pe standul special (figura 8) , se supune probelor functionale in gol si sarcina, urmarind ca valoarea curentului absorbit sa nu depaseasca pe cel indicat pentru tipul respective de demaror; la fel si pentru proba de incercare in scurtcircuit cu rotorul blocat, masurand cuplul de pornire.

Curentul absorbit de la bateria de acumulatoare, pentru actionarea demarorului in sarcina, este dependent de puterea lui si variaza in limitele 180-600 A. Dupa antrenarea demarorului ( maximum 5 s) , se urmaresc pe aparate intensitatea si tensiunea si se compara cu cele indicate de fabrica constructoare, interpretandu-se astfel : la tensiune nominala, cand curentul absorbit depaseste valoarea indicate a tipului respective de demaror, defectiunea consta in scurtcircuitarea spirelor , sau la masa; la o tensiune nominala, dar curentul absorbit este inferior celui recomandat, exista uzuri ale periilor, presiune insuficienta a periilor pe collector oxidari puternice ale lamelelor , sau imbacsirii colectorului cu praf de carbine de la perii.