7/23/2019 Ambreiaj Ok

1/26

A M B R E I A J U L

CAPITOLUL 1. Generalitati

Ambreiajuleste un subansamblu inclus in transmisia autovehiculelor in scopulcompensarii principalelor dezavantaje ale motoarelor cu ardere interna , care suntcaracterizate de imposibilitatea pornirii sub sarcina ,existenta unei zone de functionareinstabila si mers uniform .Ambreiajul serveste la cuplarea si decuplarea transmisiei autovehiculelor de motor .Decuplarea este necesara la oprirea si franarea totala a autovehiculului , la schimbareatreptelor de viteza.Cuplarea este necesara la pornirea de pe loc si dupa schimbarea treptelor de viteza .

CERINE!E principale impuse ambreiajelor sunt "## # la decuplare sa izoleze rapid si complet motorul de transmisie pentru a putea# face posibila schimbarea vitezelor fara socuri $

# la cuplare sa imbine lin motorul cu transmisia pentru a se evita pornirea brusca

din loc a autovehiculului si socurile din trasmisia mecanica $# in stare cuplata sa asi%ure o imbinare perfecta intre motor si transmisie fara

patinare $# elementele conduse ale ambreiajului sa aiba momente de inertie cat mai mici

pentru micsorarea sarcinilor dinamice in transmisie $# sa aiba o functionare si%ura si usoara $# actionarea sa fie simpla si usoara $# re%imul termic sa aiba valori reduse si sa permita transmiterea caldurii in exterior ,

iar constructia sa fie simpla si tehnolo%ica .

Ambreiajele pot fi "a&b& a& monodisc , bidisc $c&

b& mecanice, hidraulice,electroma%netice $

c& combinate $

7/23/2019 Ambreiaj Ok

2/26

CAPITOLUL 2. Calculul Ambreiajului

!a calculul ambreiajului se urmareste stabilirea dimensiunilor elementelor principale aleacestuia in raport cu valoarea momentului motor si pe baza parametrilor constructivi aimotorului si autovehiculului .

Calculul ambreiajului cuprinde "

# calculul %arniturilor de frecare $# calculul arcurilor de presiune $# calculul arborelui principal .

Determinarea momentului de calcul "

'entru transmiterea de catre ambreiaj a momentului motor maxim fara patinare pe toatadurata de functionare este necesar ca momentul de frecare (a al ambreiajului sa fie maimare decat momentul maxim al motorului.In acest scop se introduce un coeficient de si%uranta ) . (omentul de calcul va fi "

(c * ) x (max.

+ valoare mare a coeficientului de si%uranta ) elimina pericolul patinarii ambreiajului incazul uzarii %arniturilor de frecare, se micsoreaza lucrul mecanic de patinare si durata defunctionare a ambreiajului creste .+ valoare mai mica , duce la cresterea tendintei de patinare ceea ce duce la uzuraprematura a %arniturilor de frecare .

om adopta in cazul de fata ) * -,

7/23/2019 Ambreiaj Ok

3/26

I.) Calculul %arniturilor de frecare "

/nde " i# reprezint0 nr.de suprafe1e de frecare i* 2nd nd# reprezint0 nr. discurilor de frecare Re3raza exterioar0 a suprafe1ei de frecare

RI# raza interioar0 a suprafe1ei de frecare

* 4,56 $ valoarea lui C*74,68994,6& $

: *7869;4& pentru ambreiaje monodisc uscat. 8=2

mmRe =

=

7/23/2019 Ambreiaj Ok

4/26

2.-. eterminarea !"r#ei $e a%&'are a'u%ra $i'curil"r ambreiajului (

a). &7

=4.,-5.;MPa

xxDiDeRmxi

xp =

=

?@.=,-5 daNmMa=

?@-442

6-26

2 mmRR

R ie

m =

+

=

+

=

8

22

88

22

88

-456-44

56-44==,86.22=,4

8

2

8

2

=

=

ie

ie

aRR

RRiFM

?@==,868,=822=.4

-,>=,-max daNiR

MF

m

=

=

=

7/23/2019 Ambreiaj Ok

5/26

!s * -44 3 -24 Nmcm pentru autoturisme $!s * -6 # 26 Nmcm pentru autocamioane cu pana la 6 x -4 N $!s * ;4 354 Nmcm pentru autocamioane peste 6 x -4 N.

!s * ! i x A, unde ! este lucru mecanic de frecare la patinarea ambreiajului

!* 86,8 x Ga x rr ii x io , unde "

rr * raza de rulare a ro1ilor motoare $ rr * 4,6>6 ii * raportul de transmitere in treapta intai $ ii * 5 io * raportul de transmitere al transmisiei principale $ io * 6,;=66 Ga * %reutatea totala a autovehiculului $ Ga * -=444 daN

! *86,8 x -=444 x 4,6>6 85 x 84,4>4 * ->>8.= daN m

!s * ->>8,= 2 x 852,=6 * 6;,>; N

f&. erificarea ambreiajului la Fnc0lzire "

Hnc0lzirea ambreiajului se produce in timpul patin0rii datorita transform0rii lucruluimecanic de frecare in c0ldura.

erificarea la Fnc0lzire se face pentru discul cel mai solicitat termic si se apreciaz0 princreterea de temperatura J .In cazul ambreiajului monodisc verificarea la Fnc0lzire se face pentru discul de presiunedeoarece , discul condus este izolat termic prin %arniturile de frecare .Creterea de temperatura se calculeaz0 astfel "

J *K x ! ;2 x c %p $

/nde "

# K * 4,6 3 coeficient care exprima frac1iunea din lucru mecanic de frLnare consumatpentru Fnc0lzirea piesei $# c *4,--6 McalM%C 3 c0ldura specifica a materialului piesei $# %p * %reutatea piesei $%p * x A x hp x % x -4 $ hp 3 %rosimea discului de presiune in metri * -4 x -4 m

% * >,=- m s $ * =44 M%m $A * aria frontala a discului * ; 7 Dep 3 Dip & x -4 m $

aloarea admisibila a creterii de temperatura pentru o cuplare la plecarea de pe loctrebuie sa fie cuprinsa in intervalul " = 3 -6 C .

7/23/2019 Ambreiaj Ok

6/26

Dep * De O 6mm *246 mm $ Dip * Di # 6 mm * -26 mm $

A * ; x 7 ;2426 3 -6526 & x -4 * 4,4248;6 m $

%p* =44 x 4,4248;6 x >,=-x -4 x-4 x -4 * -,6=56 daN $J *K x ! ;2 x c x %p * 4,6 x ->>8,8 ;2 x 4,--6 x -,6=56 $

J *>>5,=56 ,>46 * -2, > C .

Discul verificat la incalzire

7/23/2019 Ambreiaj Ok

7/26

II.& Calculul arcurilor de presiune "

Arcurile de periferice sunt in %eneral arcuri cilindrice din sarma trasa si au o caracteristicaliniara .

Calculul arcurilor consta in determinarea urm0toarelor caracteristici "

# diametrul sLrmei $# diametrul de infasurare $# num0rului de spire $# lun%imii arcului in stare libera .

a.) Determinarea diametrului sLrmei si al diametrului de infasurare "

CunoscLnd for1a 3 for1a totala pe care trebuie sa o dezvolte arcurile periferice siale%Lnd num0rul de arcuri Bna , se poate determina for1a pe care trebuie sa o dezvolteun arc .'entru ca arcurile sa ac1ioneze asupra discurilor cu o presiune uniforma, num0rul dearcuri se ale%e multiplu de 8, in func1ie de De , din tabele standardizate .Ale%erea arcurilor se face astfel incit for1a aP data de un arc sa se situeze in intervalul;49..=4 daN .'entru autocamioanele %rele si foarte %rele poate sa ajun%0 pana la -44 daN.

a * ) x (max Q x i x Rm * -, x >=,- 4,2= x 2 x =8,8 * 86,== daN

aP * a na *86,== 5 * 6>,5; daN $

Calculul arcurilor de presiune se face pentru ambreiajul decuplat cLnd fiecare arcdezvolta o for1a aPP.Astfel , aPP * 7 -,-6 9.-,26& x aP * aPP * -,2 x 6>,5; * -,65 daN $

aPP * -,65 daN SSSSSSSSSSSSSSSSSSSS

d * diametrul sLrmei * T= x M x aPP x c x Uatc * 6..= * D d $

7/23/2019 Ambreiaj Ok

8/26

SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS

d *T= x -,2626 x -,65 x 8,-;-6>2 x 444 * 2,24 mmDiametrul se rotunjete la o valoare standardizata corespunz0toare " d * 2,6 +!C $

7/23/2019 Ambreiaj Ok

9/26

7/23/2019 Ambreiaj Ok

10/26

Deci lun%imea arcului Fn stare liber0 va fi"

III.& Calculul arborelui "

Arborele ambreiajului 7care este i arborele primar la schimb0torului de viteze& are o

por1iune canelat0 pe care se deplaseaz0 butucul discului condus. Arborele este solicitat la

torsiune de c0tre momentul de calcul al ambreiajului (c.

Diametrul interior se determin0 cu rela1ia"

unde " Uat # solicitarea admisibil0 la torsiuneUat*7-4449.-244&@daNcm2?

Diametrul interior al arborelui canelat se adopt0 din =,-;; maxmax=

=

+==

iem dd

M

r

MF

+==

maxmax ;

?@8,24-4442,4

4.,-5.=8 mmdi =

=

7/23/2019 Ambreiaj Ok

11/26

Hn0l1imea danturii este"

erificarea la strivire Fn cazul ambreiajului monodisc este dat0 de rela1ia"

/nde " de# lun%imea butucului condus$ h # Fn0l1imea canelurii supus0 la strivire $ l 3 lun%imea * de x -,; $

Efortul unitar la forfecare se determin0 cu rela1ia"

/nde " b#l01imea canelurii$

Calculul mecanismului de ac1ionare "

7/23/2019 Ambreiaj Ok

12/26

Conform principiului lui 'ascal , se poate scrie "

unde " d-#diametrul cilindrului de ac1ionare * d2 2 d2# diametrul cilindrului receptor * 2= mm

or1a 2se determin0 func1ie de for1a de ap0sare a discurilor "

or1a -se determin0 func1ie de for1a la pedal0"

Hnlocuind -i 2rezult0"

unde " im* fe

d

c

b

a

raport de transmitere mecanic$

ih *

2

-

2 &7d

d

raport de transmitere hidraulic$

Ya*74,>6..4,>=& randamentul de ac1ionare al mecanismului hidraulic.Cursa total0 a manonului rulmentului de presiune 7sm& se determin0 cu rela1ia"

unde " sl* cursa liber0 a manonului$ sl*72,4;&@mm? $

7/23/2019 Ambreiaj Ok

13/26

Deci cursa pistonului cilindrului receptor va fi "s2 * 5 x 2,= *-5,=@mm? $

olumul de lichid activ Fn cilindrul receptor este "

Datorit0 faptului c0 presiunea de lucru este redus0, iar conductele de le%0tur0 au olun%ime relativ mic0, se poate ne%lija deforma1ia conductei, iar volumul de lichid refulatdin cilindrul pompei centrale se poate considera e%al cu volumul %enerat de pistonul

pompei receptoare 7-*2&.Cursa pistonului pompei centrale se determin0 cu rela1ia"

Cursa total0 a pedalei de ambreiaj este"

or1a la pedal0 pse poate micora prin m0rirea randamentului mecanismului deac1ionare Ya .or1a la pedal0 7la ambreiajele f0r0 servomecanisme auxiliare& nu trebuie s0dep0easc0 -6#26 @daN? deoarece consumul prea mare de efort fizic conduce la obosirea

excesiv0 a conduc0torului auto.or1a la pedal0 se determin0 astfel"

?@8;,-4=,2;

2=5

22

2 cmx

xV ==

d

cdsV m =

;

2

22

b

aFF p=-

2

-

22

-

2

-2 &7&7d

d

b

aF

d

dFF p==

2

-

22 &7

d

d

f

e

d

c

b

aF

f

e

d

cFF p== ?@2;,-2

;6,-=,28

2,5-

&7 2

-

2

daN

d

d

f

e

d

c

b

a

FFp =

==

=e

f

c

dFF

2

?@5?@-,5-;

-48;,-4;;2

2

2

-

2- mmcm

d

Vs ==

=

=

?@-;2

2=

22 2-

-

2 mmd

dd

d====

?@24-85- mmb

assp ===

7/23/2019 Ambreiaj Ok

14/26

eterminare c"e!icientului $e 'iuran#& al ambreiajului $u%& u+areaarnituril"r

Dup0 uzarea %arniturilor de frecare for1a cu care un arc de presiune ac1ioneaz0 asupradiscurilor ambreiajului devine Va .Datorit0 uzurii %arniturilor, arcurile de presiune sedestind.Coeficientul de si%uran10 dup0 uzarea %arniturilor de frecare )use determin0 cu rela1ia"

/nde " (Va 3este momentul de frecare al ambreiajului dup0 uzarea %arniturilor defrecare.Calculul momentului (Vase face cu rela1ia"

7/23/2019 Ambreiaj Ok

15/26

C"n$i#ii enerale im%u'e ambreiajului(

Hn afar0 de condi1iile impuse ambreiajului la decuplare i cuplare, acesta trebuie s0 maiFndeplineasc0 urm0toarele"

# s0 aib0 durata de serviciu i rezisten10 la uzur0 cLt mai mare$# s0 aib0 o %reutate proprie cLt mai redus0 $# s0 ofere si%uran10 Fn func1ionare$# s0 aib0 o construc1ie simpl0 i ieftin0$# parametrii de baz0 s0 varieze cLt mai pu1in Fn timpul exploat0rii$# s0 aib0 dimensiuni reduse, dar s0 fie capabil s0 transmit0 un moment cLt mai mare$# s0 fie echilibrat dinamic$# s0 fie uor de Fntre1inut.

Durata de func1ionare a ambreiajului depinde de num0rul cupl0rilor i decupl0rilor,deoarece %arniturile de frecare se uzeaz0 mai ales la patinarea ambreiajului.!a fiecare cuplare lucrul mecanic de frecare la patinare se transform0 Fn c0ldur0 datorit0c0reia temperatura de lucru a %arniturilor de frecare crete.

Zit ambreiaj monodisc cu placa de presiune

7/23/2019 Ambreiaj Ok

16/26

(aterialele utilizate pentru constructia ambreiajelor "

'entru %arniturile de frecare se folosesc materialele pe baza de azbest sau materialemetaloceramice . Garniturile %e ba+a $e a+be'tau un coeficient de frecare mare, rezista latemperaturi de 244 C, fara sa#si schimbe caracteristicile si sunt rezistente la uzura. Garniturile $in materiale metal"ceramice au o contabilitate termica mai bunadecLt cele pe baza de azbest, coeficient de frecare mare, o rezistenta la uzura mai mare,dar sunt fra%ile. (aterialele metaloceramice sunt executate din pulberi metalice prinsinterizare. Garniturile de frecare au o %rosime de 8#; mm in func1ie de destina1ia ambreiajului. Niturile utilizate la fixarea %arniturile de frecare sunt de tipul cu capul Fnecat, din

otel moale, cupru sau aluminiu. Diametrul niturilor este de obicei de ;...5 mm. Discul condus se executa din otel carbon cu un con1inut mediu sau mare de carbonsi are o %rosime de -9.8 mm. Discurile de presiune sunt executate din fonta cenuie cu duritate de -4...284 [\.(ai rar se executa din fonta aliata cu Cr, Ni si (o. Arcurile de presiune dispuse periferic sunt executate din hotel arc iar arcurile tipdifra%ma din hotel arc. 'Lr%hiile de cuplare se executa " prin forjare din otel carbon dup0 care se cianureazasi se c0lesc in ulei $ prin matri1are din hotel cu con1inut ridicat de carbon , dup0 care se

c0lesc in ulei .

7/23/2019 Ambreiaj Ok

17/26

CA'I+!/! 8. Defecte de exploatare si remediereaacestora

Defectele in exploatare ale ambreiajului se pot manifesta sub forma" ambreiajulpatineaz0 sau nu se cupleaz0, ambreiajul nu se declupeaza, ambreiajul cupleaz0 cusmucituri sau face z%omot.

Ambreiajul %atinea+& 'au nu cu%lea+&. Defectul se consta, mai ales la deplasareaautomobilului in treapta de priza directa cu viteza redusa, cLnd motorul este accelerat iartura1ia sa creste brusc, fara ca viteza automobilului sa se m0reasc0 sensibil .defectul se

datoreaza urm0toarelor cauze principale" cursa libera a pedalei necorespunz0toare, uleipe suprafe1ele %arniturilor de frecare, sl0birea sau dec0lirea arcurilor de presiune, uzuraaccentuata a %arniturilor de frecare.

Crsa libera a pedalei necorespnz"toare se refera la situa1ia in care acesta nu existadeloc. Datorita acestui fapt ,rulmentul de presiune apas0 in permanent pe pLr%hiile dedebreiere , ceea ce provoac0 o uzura mai rapida a lui si reduce din ap0sarea discului depresiune asupra discului condus , deoarece ambreiajul cupleaz0 incomplet .Ca urmare apatin0ri Fndelun%ate, ambreiajul se incalzeste foarte puternic, putLnd conduce la" arderea

%arniturilor de frecare, dec0lirea arcurilor de presiune, ridicarea si deformarea discului depresiune. Defectul se elimina prin re%larea cursei libere a pedalei ambreiajului la valoareaprescrisa de fabrica constructoare.

#xistenta leili pe sprafe$ele de frecare se datoreste p0trunderii acestuia inambreiaj ca urmare a pierderilor de ulei de la motor pe la palierul principal , un%erii preaabundente a rulmentului de presiune sau depasirea nivelului uleiului in cutia de viteze .Existenta uleiului pe suprafe1ele discului condus reduce frecarea cu ;4#64] iarambreiajul patineaz0. Defectul se elimina prin sp0larea %arniturilor de frecare cu benzina

sau daca acestea au fost Fmbibate cu ulei se inlocuieasc. In acelai timp, va trebuieliminata cauza p0trunderii uleiului in in ambreiaj.

%l"birea sa dec"lirea arcrilor de presine esteurmarea folosirii Fndelun%ate si asupraFnc0lzirii. 'entru pentru Fnl0turarea defectului se demonteaz0 ambreiajul, se verificari%iditatea arcurilor de presiune si se inlocuieasc cele slabe.

&zra accentata a 'arnitrilor de frecaresedatoreste utiliz0ri necorespunz0toaresau Fndelun%ate a ambreiajului. Garniturile uzate peste limita admisa se inlocuieasc.

7/23/2019 Ambreiaj Ok

18/26

Ambreiajul nu $eclu%ea+a. Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteze, cLndarborele cotit nu declupeaza, transmisia fiind insotita de un z%omot puternic mai ales laFncercarea de clupare a treptei I. Cauzele pot fi" existenta curse libere prea mari ,

deformarea discului de frecare dere%larea sau ruperea pLr%hiilor de decuplare ,arcul tipdiafra%ma deformat sau dec0lit , neetanseitati la comanda hidraulica .

#xploatarea atomobillitimp mai Fndelun%at cu un ambreiaj care nu declupeazacomplet determinarea uzura prematura a sincronizatoarelor si a danturilor ro1ilor cutiei deviteze. Crsa libera a pedalei ambreiajlieste prea mare datorita unui re%laj incorect si auzurilor mari a articula1iilor mecanismului de comanda. Datorita faptului ca ambreiajulnu declupeaza complet se uzeaz0 mai ales pLrtile laterale ale danturi pinioanelor cutiei de

viteze. Defectul se elimina prin re%larea cursei libere a pedalei.

Deformarea discli de frecarese produce mai ales, ca urmare a supraFnc0lzirii si areconditionari defectuoase. !a decuparea ambreiajului , suprafe1ele deformate vor atin%eatLt suprafe1ele deformate vor atin%e atLt suprafa1a discul de presiune cat si pe cea avolantului , f0cLnd imposibila decuparea completa .CLnd deformarea discului nudepaseste 4,8#4,; mm, acesta se Fndreapt0 ,in caz contrar se inlocuieste .

Dere'larea p(r'hiilor de cplareconduce la o deplasare Fnclinata a discului de

presiune fata de pozi1ia ini1iala, astfel ca intr#o parte ramane in contact cu discul defrecare, iar decuparea nu va fi completa. Defec1iunea este insotita, mai ales la Fnceputul laFnceputul declupari nu va fi completa. Defec1iunea se Fnl0tura prin re%larea pLr%hiilor dedecuplare. Rperea p(r'hiilor de decplareduce la o situa1ie similara dere%larilor, numai caz%omotul produs este permanent datorita lovirii continue a pLr%hiilor rupte de discurile inrota1ie. Defectinile mecanismli de comanda hidralica conduc la imposibilitateadeclupari complete. Existenta aerului in instala1ie provoac0 o situa1ie similara.

Ambreiajul cu%lea+& cu 'mucituri 'au !ace +"m"te %uternice. Defectul sedatoreste urm0toarelor cauze" spar%erea discului de presiune, sl0birea sau rupereaarcurilor discului condus, ruperea niturilor de fixare a %arniturilor de frecare, dere%lareasau ruperea. %par'erea discli de presinese poate produce datorita fabrica1ieinecorespunz0toare, supraFnc0lzirii si conduceri defectuoase. Remedierea consta inFnlocuirea discului de presiune.

%l"birea sa rperea arcrilor discli conds se produce dup0 o func1ionare

Fndelun%ata sau o manevrare brutala a ambreiajului .Remedierea se face prin Fnlocuireadiscului condus sau a arcurilor defecte.

7/23/2019 Ambreiaj Ok

19/26

Rperea nitrilor de fixare a 'arnitrilor de frecare sedatoreste sl0biri lor caurmare a func1ionarii cu ocuri a ambreiajului sau mont0rilor %reite .Defec1iunea seproduce treptat si este insotita de ocuri si de z%omote metalice .Remedierea consta in

schimbarea discului de frictiune.

i'cul c"n$u'. !a discul condus al ambreiajului, utilizat la automobile pot ap0reaurm0toarele defecte" uzura %arniturilor de frecare, deformarea discului, uzura %0urilorpentru niturile %arniturilor de frecare si uzura %0urilor pentru bol1urile distan1iere.

/zura %arniturilor de frecare se stabilete prin m0surarea cu sublerul$ %arniturile uzate seinlocuiesc.

Deformarea discului se stabilete prin m0surarea b0t0ii frontale cu un comparator" dacadiscul e deformat, se strunjete %arnitura de frecare pe adLncimea de maximum - mm. /zura %0urilor pentru niturile %arniturilor de frecare se stabilete cu ajutorul unuicalibru 3tampon iar Fnl0turarea defectului se face prin introducerea unor nituri noi, care serefuleaz0 pana la umplerea %0urilor. In cazul uzurii %0urilor pentru bol1urilor distan1iere, se alezeaz0 cu un alezor si seintroduc bol1uri distan1iere majorate. Discul condus se rebuteaz0 daca prezint0" fisuri, ruperea a mai mult de doua arcuri depresiune sau a mai mult de trei arcuri ale butucului.

i'cul $e %re'iune. 'ot ap0rea urm0toarele defecte" rizuri pe suprafa1a de lucru,deformarea discului, uzura sau deteriorarea locaului pLr%hiei, uzura %0urilor pentrubol1ul suportului, uzura suparfetelor laterale de %hidare in carcasa, sparturi ale urechilor%hidajelor si bosajelor de centrare a arcurilor.

Rizurile pe suprafa1a de lucru sau deformarea discului se pot stabili vizual, iar uzuraprin m0surarea cu sublerul sau, in caz de uzura neuniforma, cu comparator. Abatereamaxima admisa de la planeitate este de 4, - mm .Aceste defecte se elimina prin strunjireasuprafe1ei de lucru a discului respectLnd cota minima admisa .

Deteriorarea locaului pLr%hiei se constata vizual, iar uzura prin m0surarea cu sublerul.Recondi1ionarea consta in frezarea locaului la cota maxima admisa si folosirea a douaaibe compensatoare cu %rosimea de 4,44#4,6mm. /zura %0urilor pentru bol1ul suportului se m0soar0 cu un calibru#tampon. Acestedefecte se elimina prin alezarea locaului si folosirea de bol1 majorat. /zura suprafe1elor laterale de %hidare in carcasa se m0soar0 cu sublerul suprafe1eleuzate se Fnc0rca cu sudura oxiacetilenica, apoi se ajusteaz0 prin frezare la cota nominala.

7/23/2019 Ambreiaj Ok

20/26

afecteaz0 corpul discului.Par,iile $e $ecu%lare. 'ot ap0rea urm0toarele defecte" uzura suprafe1ei de ac1ionare,

uzura locaurilor pentru bol1urile de %hidare, uzura suprafe1elor laterale in zona decontact. 44 mm si folosireaa doua aibe compensatoare cu %rosimea de 4,644#4,626 mm.'ar%hiile de decuplare serebuteaz0 daca prezint0 " fisuri , sparturi ale corpului tijei, indiferent de m0rime si pozi1ie.

-urca $e $ecu%lare. !a furca de decuplare pot ap0rea urm0toarele defecte" uzura

locaului sferic pentru bol1ul cu cap sferic, uzura locaului sferic pentru tija de comanda,uzura suprafe1ei de fixare a manonului de decuplare, deteriorarea %0urilor pentruuruburile de fixare a manonului de decuplare. &zra loca)li pentr bol$ri c cap sfericse constata vizual si se m0soar0.Recondi1ionarea consta dintr#o rectificare sferica a locaului la cota de repara1ie,folosindu#se bol1 sferic la cota majorata. &zra loca)li sferic pentr tija de comandase constatavizualsi se determina cu uncalibru ver%ia. Recondi1ionarea consta in rectificare sferica a locaului la cota de repara1iifolosindu#se tija de comanda recondi1ionata la cota majorata.

&zra sprafe$ei de fixare a man)onli de decplare se m0soar0 cu un calibru#tampon$Recondi1ionarea consta in rectificare plana a ambelor suprafe1e si folosirea a doua aibecompensatoare.Deteriorarea filetli '"rilor pentr )rbrile de fixare a man)onli de decplare secontroleaz0 cu un ablon. Recondi1ionarea consta in l0r%irea si %0urirea la cota si filetareala cota majorata.Frca de decplare se rebteaz" cLnd prezint0 rupturi ale bra1elor pLr%hiei si fisuri saurupturi ale corpului pLr%hiei.

Carca'a ambreiajului. 'ot ap0rea urm0toarele defecte" fisuri, cr0p0turi, rupturi, uzura%0uri de centrare si abaterea de al planeitate a suprafe1ei de aezare. Carcasa c fisri *cr"p"tri sa rizri se reconditioneaza limitLndu#se fisurile saucr0p0turile , prin executarea unor %0uri cu diametru de 8 mm , la distanta de -4#-6 mm decapetele fisurilor , pe o adLncime de ;#6 mm $ urmeaz0 apoi o sudare oxiacetilenica siajustare prin pilire si frezare pana la nivelul materialului de baza . &zra '"rii de centrare se constataprin verificare cu un calibru#tampon$Recondi1ionarea consta in majorarea prin %0urire, alezarea la cota si folosirea unui tift decentrare la cota corespunz0toare. Abaterea de la planeitate a sprafe$ei de a)ezare mai mare de 4,4= mm se

reconditioneaza prin strunjirea suprafe1ei de aezare , pe adLncimea de maxim 4,644 mmfara a depasi insa cota de ->,6 mm .

7/23/2019 Ambreiaj Ok

21/26

Carcasa ambreiajli se rebteaz" daca prezint0 rupturi sau sparturi cu o lun%ime pecontur mai mare de -44 mm si care cuprinde mai mult de doua %0uri de prindere, fisuri sicr0p0turi care traverseaz0 doua sau mai multe %0uri.

eri!icarea ambreiajului sau a partilor componente ale acestuia se face la demontareacompleta sau in cazul in care se repara sau se inlocuieste un or%an defect.

!a montarea ambreiajului se verifica "

# b0taia frontala a discului condus la o anumita raza prin introducerea unui dorn incanelurile butucului si fixarea dornului intre doua vLrfuri de centrare$ b0taiafrontala se citete pe comparator cu cadran.

Daca b0taia frontala depaseste limitele admise , discul se Fndreapt0 cu cheia $

# echilibarea statica a discului condus cu ajutorul unui dispozitiv.Echilibrarea se realizeaz0 cu ajutorul unor pl0cute , reducLnd la minim tendinta derosto%olire a discului , in orice pozi1ie pe barele dispozitivului $

# ^ocul radial si jocul lateral intre flancurile canelurilor a butucului ambreiajului si aarborelui ambreiajului cu ajutorul unei lamele calibrate.

# arcurile de presiune care trebuie sa fie din aceeai %rupa de sortare, m0surLndu#selun%imea in stare libera si lun%imea sub sarcina $

# Dimensiunile caracteristice pentru re%lare si uzuri la ambreiajele cu arc central tipdiafra%ma, dimensiunile caracteristice se verifica atLt cu ambreiajul in stare liberacat si sub ac1iunea unei forte.

Hnlocuirea subansamblurilor ambreiajului este condi1ionata de echilibrarea lor atLtindividual cat si in stare asamblata .In felul acesta, pozi1iile reciproce de asamblare devinstrict determinate, fiind eviden1iate prin coincidenta unor marcaje de referin1a.

7/23/2019 Ambreiaj Ok

22/26

7/23/2019 Ambreiaj Ok

23/26

7/23/2019 Ambreiaj Ok

24/26

7/23/2019 Ambreiaj Ok

25/26

7/23/2019 Ambreiaj Ok

26/26