INFRASTRUCTURAFEROVIARÃ AROMÂNIEI, LAPÃMÂNT … · 2019. 1. 9. · tului CFR SA, Dorin Mitan,...
1
16 pagini n LA SFÂRªITUL LUNII IULIE: Activele fondurilor de pensii facultative au ajuns la 1,92 miliarde lei PAGINA 7 n Grampet, prima companie europeanã care aderã la Ruta de Transport Internaþional Trans-Caspicã PAGINA 14 n Luminile (ºi umbrele) Centenarului PAGINA 4 GRAM AUR = 153,6285 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,1113 RON EURO = 4,6332 RON DOLAR = 4,0019 RON 2 lei 5 948491 340012 3 2 2 6 0 n EDUCAÞIE: Startul în noul an ºcolar a stat sub semnul lui: “facem ºi dregem”! PAGINA 2 n Poluarea i-a scos în stradã pe locuitorii din Vidra ºi Berceni PAGINA 3 Marþi, 11 septembrie 2018, nr. 162 (6223), anul XXVII INFRASTRUCTURA FEROVIARà A ROMÂNIEI, LA PÃMÂNT Trenule, vitezã micã! l Reprezentanþii salariaþilor celor trei companii feroviare de stat: „Proiectul de strategie propus este unul care va duce la falimentarea structurii feroviare din þara noastrã” S trategia Ministerului Trans- portului ºi a CFR SA pen- tru infrastructura feroviarã pentru anii 2018-2022 poate fi rezumatã astfel: prin investiþiile pe care sta- tul doreºte sã le facã la mo- dernizarea cãii ferate, viteza trenurilor de marfã va creºte de la 20 km/h la 30 km/h pe magistralele principale. Pe cele secundare, conform mecanicilor de locomotivã, se circulã pe anumite porþiuni cu o vitezã cuprinsã între 5 ºi 10 km/h. Dezbaterea publicã organizatã, ieri, la sediul ministerului de profil, la soli- citarea Federaþiei Mecanicilor de Lo- comotivã, a fost una aprinsã, deoarece reprezentanþii salariaþilor celor trei companii feroviare de stat considerã cã proiectul de strategie propus este unul care va duce la falimentarea structurii feroviare din þara noastrã. Viitoarea strategie pe care ministe- rul de resort doreºte sã o aprobe prin Ordin al Ministrului Lucian ªova nu rãspunde însã nevoilor actuale cu care se confruntã operatorii publici ºi ope- ratorii privaþi de pe calea feratã. Reprezentanþii operatorilor ºi cei ai angajaþilor din sistem acuzã faptul cã strategia este contrarã actualei politici europene cu privire la infrastructura feroviarã ºi cã se bazeazã foarte mult pe masterplanul de transport, deºi acesta a fost dezavuat de cãtre Comisia de la Bruxelles. În replicã, reprezentanþii Ministe- rului Transporturilor ºi cei ai CFR SA susþin cã au preluat din masterplan doar lucrurile pozitive privind reînnoi- rea infrastructurii feroviare ºi finanþa- rea proiectelor pentru modernizarea cãii ferate. Cu toate acestea, încã de la începu- tul dezbaterii, s-a conturat clar ideea cã aplicarea viitoarei strategii feroviare, indiferent de modul în care ea va fi al- cãtuitã, depinde în mare mãsurã de fi- nanþarea de la bugetul de stat. Dorin Mitan, reprezentant al CFR SA la dezbaterea strategiei feroviare a declarat: “Noi am programat anual re- înnoirea a 350 km de cale feratã. Din pãcate, în ultimii 15 ani ritmul de re- înnoire a fost de 10-12 km/an, din cau- za subfinanþãrii de la bugetul de stat”. Viteze reduse, poduri în pericol Douã dintre prioritãþile viitoarei strategii sunt reabilitarea transportului feroviar pe piaþa internã ºi reînnoirea infrastructurii. Conform reprezentan- tului CFR SA, Dorin Mitan, situaþia actualã este criticã, deoarece peste 60% din subsisteme trebuie reînnoite, iar un program în acest sens ar trebui aplicat în urmãtorii 15 ani. Dorin Mitan a spus: “În 10 ani, dacã vom respecta programul ce va fi stabi- lit prin strategie ºi vom aduce liniile la nivel calitativ european, vom putea sã avem pe magistrale o creºtere de mini- mum 25% a vitezelor tehnice ºi o creºtere de maximum 50% a vitezelor comerciale actuale, ceea ce ar însemna un salt foarte important pentru transportul feroviar”. Cu toate acestea, liderii sindicali considerã cã majorãrile preconizate în strategia feroviarã sunt foarte mici ºi cã, de fapt, nu se urmãreºte o mo- dernizare rapidã a reþelei feroviare din þara noastrã, fapt care nu va schimba actuala politicã a Ministeru- lui Transporturilor de favorizare a transportului rutier în detrimentul ce- lui de pe calea feratã. Iulian Mãntescu, preºedintele Fede- raþiei Mecanicilor de Locomotivã a menþionat: “Aceastã strategie este o dezamãgire, deoarece nu conþine con- cluzii sau propuneri concrete privind reînnoirea ºi modernizarea sistemului feroviar. Este inadmisibil ca o compa- nie care administreazã infrastructura feroviarã sã vinã cu niºte propuneri din masterplanul care a fost contestat. Este inadmisibil sã spunem, în conþinutul documentului, cã pentru transportul de marfã viteza comercialã nu conteazã. Ca ºi concurenþã cu transportatorii ru- tieri, viteza este prima care conteazã, pentru cã ea ne dã în primul rând oferta financiarã. GEORGE MARINESCU (continuare în pagina 7) Federal Reserve creºte presiunea asupra pieþelor prin “retragerea” lichiditãþii B ilanþul Federal Reserve a co- borât, pentru prima datã în ul- timii patru ani, sub pragul de 4 trilioane de dolari (vezi graficul). Cele mai recente date de la Federal Reserve Bank of New York aratã cã bilanþul instituþiei a scãzut cu aproape 40 de miliarde de dolari în august 2018, pânã la 3,99 tri- lioane de dolari, în condiþiile în care por- tofoliul de obligaþiuni guvernamentale a scãzut cu 23,8 mi- liarde. De când a trecut la restricþionarea cantitativã (QT), în octombrie 2017, Federal Reserve ºi-a redus bilanþul cu circa 233 de miliarde de dolari, din care 152 de miliarde reprezintã valoarea obligaþiunilor guvernamen- tale. Aceastã mãsurã reprezintã unul din- tre principalii factori ai creºterii costu- rilor de finanþare în dolari, pe fondul reducerii semnificative a lichiditãþii de pe pieþe. Din T4 2018, programul QT va creºte pânã la o valoare lunarã de 50 de miliarde de dolari, de la 40 de mi- liarde în T3 2018 ºi 30 de miliarde în T2 2018. Un alt factor îl reprezintã dobânda de politicã monetarã din SUA, în con- diþiile în care, cel puþin deocamdatã, oficialii Fed-ului sunt hotãrâþi sã con- tinue majorãrile. John Williams, noul preºedinte al Federal Reserve Bank of New, cu o poziþie permanentã în cadrul Comite- tului de Politicã Monetarã (Federal Open Market Committee, FOMC), a declarat recent cã “perspectiva inver- sãrii curbei randamentelor nu este su- ficientã pentru a-l opri sã susþinã noi creºteri ale dobânzilor”, dupã cum scrie Wall Street Journal. (continuare în pagina 5) BROKERII ESTIMEAZÃ: “În cel mult cinci ani, BVB va deveni piaþã emergentã” l Ovidiu Dumitrescu, Tradeville: “Investiþiile la bursã trebuie sã devinã un fenomen de masã, decât unul de niºã, cum este acum” Piaþa noastrã de capital, catalogatã în prezent drept piaþã de frontierã, va accede, în cel mult cinci ani, în catego- ria celor emergente, estimazã brokerii activi la Bursa de Valori Bucureºti (BVB), consultaþi de Ziarul BURSA. Indiferent de agenþia de rating avutã în vedere, FTSE Russell sau MSCI, brokerii au subliniat cã principalul ob- stacol în calea obþinerii statutului de emergentã pentru piaþa noastrã de ca- pital este dat de lichiditatea redusã, aceasta fiind de altfel cea mai mare ranã a BVB. Bursa noastrã se apropie de dezide- ratul intrãrii în categoria celor emer- gente, ne-a transmis Ovidiu Dumitres- cu, director general adjunct în cadrul societãþii de brokeraj Tradeville, care menþioneazã cã existã opinii conform cãrora piaþa de la Bucureºti îndepli- neºte deja criteriile minime impuse de cãtre MSCI, iar FTSE Rusell a in- clus-o, deja, pe lista de monitorizare pentru reclasificarea din categoria Pieþe de Frontierã în categoria Pieþe Emergente Secundare. “Referior la FTSE, se pare cã BVB îndeplineºte opt din nouã criterii pen- tru reclasificare, cea de-a noua condi- þie fiind legatã de lichiditate. În ceea ce priveºte upgrade-ul în categoria pieþe- lor emergente a MSCI, conteazã nu- mãrul companiilor care depãºesc pra- gurile privind capitalizarea, free-flo- at-ul ºi lichiditatea. Considerãm cã, pe termen mediu, circa 3 - 5 ani, accede- rea la statutul de piaþã emergentã este o evoluþie naturalã pentru piaþa de capi- tal din România. Principalul impedi- ment în acest moment este, în opinia noastrã, criteriul lichiditãþii generale a pieþei”, a punctat directorul de la Tradeville. La rândul sãu, Simion Tihon, broker în cadrul Prime Transaction, ne-a de- clarat: “Luna aceasta se împlinesc doi ani de când România a fost inclusã pe watchlist-ul (n.r. listã de monitorizare) agenþiei FTSE Russell, pentru reclasifi- care din piaþã de frontierã în piaþã emer- gentã, mai exact «Secondary Emer- ging (n.r. emergentã secundarã) »”. ANDREI IACOMI (continuare în pagina 15) CÃLIN RECHEA 17 ANI DE LA ATENTATELE TERORISTE DIN SUA Mohamed el-Amir: “Incidentul a fost o lucrare a serviciilor secrete israeliene” Astãzi se împlinesc 17 ani de la ata- cul devastator care a lovit SUA la data de 11 septembrie 2001, când cele douã turnuri ale World Trade Centre din New York s-au prãbuºit dupã ce au fost lovite de avioanele Boeing 767 detur- nate de teroriºti. Prãbuºirea turnurilor World Trade Center, un simbol al pute- rii economice a Statelor Unite, a repre- zentat o loviturã fãrã precedent pentru americani. Atunci, patru avioane de linie au fost deturnate: trei au vizat turnurile gemene World Trade Center din New York ºi Pentagonul din Washington, iar al patrulea s-a prãbuºit fãrã sã-ºi atingã þinta, Casa Albã. Potrivit dailystar.co.uk, aproape 3.000 de persoane ºi-au pierdut viaþa în atentate ºi cel puþin 6.000 au fost rãnite. Se crede cã atacurile au fost orche- strate de cãtre organizaþia teroristã Al-Qaida, care era condusã de Osama bin Laden, însã tatãl unuia dintre cei care au fost în spatele atacului afirmã cã totul a fost “o acþiune internã”. Mohamed el-Amir Awad el-Sayed Atta, tatãl lui Mohamed Atta, care a deturnat avionul ce a lovit Turnul din Nord – pretinde cã acest atac nu a fost realizat de teroriºti, menþionând: “Incidentul a fost bine pregãtit, iar acest lucru nu putea fi fãcut de o orga- nizaþie teroristã. A fost o lucrare a ser- viciilor secrete israeliene - Mossad. Au mai fãcut-o, au experienþã. Situaþia este identicã. Împãrtãºesc sentimente- le americanilor: nu accept niciodatã uciderea unor oameni nevinovaþi”. V.R. (continuare în pagina 3)
Transcript of INFRASTRUCTURAFEROVIARÃ AROMÂNIEI, LAPÃMÂNT … · 2019. 1. 9. · tului CFR SA, Dorin Mitan,...
16 pagini
n LA SFÂRªITUL LUNII IULIE:Activele fondurilor de pensii facultative auajuns la 1,92 miliarde lei PAGINA 7
n Grampet, prima companie europeanã careaderã la Ruta de Transport InternaþionalTrans-Caspicã PAGINA 14
n Luminile (ºi umbrele)Centenarului
PAGINA 4
GRAM AUR = 153,6285 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,1113 RON EURO = 4,6332 RON DOLAR = 4,0019 RON
2 lei
5 948491 340012 32260
n EDUCAÞIE: Startul în noul an ºcolar a statsub semnul lui: “facem ºi dregem”!
PAGINA 2
n Poluarea i-a scos în stradã pe locuitorii din Vidra ºiBerceni PAGINA 3
Marþi, 11 septembrie 2018, nr. 162 (6223), anul XXVII
INFRASTRUCTURA FEROVIARÃ A ROMÂNIEI, LA PÃMÂNT
Trenule, vitezã micã!l Reprezentanþii salariaþilor celor trei companii feroviare de stat: „Proiectul de strategie propus este unul care va duce la falimentareastructurii feroviare din þara noastrã”
Strategia Ministerului Trans-portului ºi a CFR SA pen-tru infrastructura feroviarãpentru anii 2018-2022poate fi rezumatã astfel:prin investiþiile pe care sta-tul doreºte sã le facã la mo-
dernizarea cãii ferate, viteza trenurilorde marfã va creºte de la 20 km/h la 30km/h pe magistralele principale. Pecele secundare, conform mecanicilorde locomotivã, se circulã pe anumiteporþiuni cu o vitezã cuprinsã între 5 ºi10 km/h.
Dezbaterea publicã organizatã, ieri,la sediul ministerului de profil, la soli-citarea Federaþiei Mecanicilor de Lo-comotivã, a fost una aprinsã, deoarecereprezentanþii salariaþilor celor treicompanii feroviare de stat considerãcã proiectul de strategie propus esteunul care va duce la falimentarea
structurii feroviare din þara noastrã.Viitoarea strategie pe care ministe-
rul de resort doreºte sã o aprobe prinOrdin al Ministrului Lucian ªova nurãspunde însã nevoilor actuale cu carese confruntã operatorii publici ºi ope-ratorii privaþi de pe calea feratã.
Reprezentanþii operatorilor ºi cei aiangajaþilor din sistem acuzã faptul cãstrategia este contrarã actualei politicieuropene cu privire la infrastructuraferoviarã ºi cã se bazeazã foarte multpe masterplanul de transport, deºiacesta a fost dezavuat de cãtre Comisiade la Bruxelles.
În replicã, reprezentanþii Ministe-rului Transporturilor ºi cei ai CFR SAsusþin cã au preluat din masterplandoar lucrurile pozitive privind reînnoi-rea infrastructurii feroviare ºi finanþa-rea proiectelor pentru modernizareacãii ferate.
Cu toate acestea, încã de la începu-tul dezbaterii, s-a conturat clar ideea cãaplicarea viitoarei strategii feroviare,indiferent de modul în care ea va fi al-cãtuitã, depinde în mare mãsurã de fi-nanþarea de la bugetul de stat.
Dorin Mitan, reprezentant al CFRSA la dezbaterea strategiei feroviare adeclarat: “Noi am programat anual re-înnoirea a 350 km de cale feratã. Dinpãcate, în ultimii 15 ani ritmul de re-înnoire a fost de 10-12 km/an, din cau-za subfinanþãrii de la bugetul de stat”.
Viteze reduse, poduriîn pericol
Douã dintre prioritãþile viitoareistrategii sunt reabilitarea transportuluiferoviar pe piaþa internã ºi reînnoireainfrastructurii. Conform reprezentan-tului CFR SA, Dorin Mitan, situaþia
actualã este criticã, deoarece peste60% din subsisteme trebuie reînnoite,iar un program în acest sens ar trebuiaplicat în urmãtorii 15 ani.
Dorin Mitan a spus: “În 10 ani, dacãvom respecta programul ce va fi stabi-lit prin strategie ºi vom aduce liniile lanivel calitativ european, vom putea sãavem pe magistrale o creºtere de mini-mum 25% a vitezelor tehnice ºi ocreºtere de maximum 50% a vitezelorcomerciale actuale, ceea ce ar însemnaun salt foarte important pentrutransportul feroviar”.
Cu toate acestea, liderii sindicaliconsiderã cã majorãrile preconizateîn strategia feroviarã sunt foarte miciºi cã, de fapt, nu se urmãreºte o mo-dernizare rapidã a reþelei feroviaredin þara noastrã, fapt care nu vaschimba actuala politicã a Ministeru-lui Transporturilor de favorizare a
transportului rutier în detrimentul ce-lui de pe calea feratã.
Iulian Mãntescu, preºedintele Fede-raþiei Mecanicilor de Locomotivã amenþionat: “Aceastã strategie este odezamãgire, deoarece nu conþine con-cluzii sau propuneri concrete privindreînnoirea ºi modernizarea sistemuluiferoviar. Este inadmisibil ca o compa-nie care administreazã infrastructuraferoviarã sã vinã cu niºte propuneri dinmasterplanul care a fost contestat. Esteinadmisibil sã spunem, în conþinutuldocumentului, cã pentru transportul demarfã viteza comercialã nu conteazã.Ca ºi concurenþã cu transportatorii ru-tieri, viteza este prima care conteazã,pentru cã ea ne dã în primul rând ofertafinanciarã.
GEORGE MARINESCU(continuare în pagina 7)
Federal Reserve creºte presiuneaasupra pieþelor prin “retragerea”lichiditãþiiBilanþul Federal Reserve a co-
borât, pentru prima datã în ul-timii patru ani, sub pragul de 4
trilioane de dolari (vezi graficul).Cele mai recente date de la Federal
Reserve Bank of NewYork aratã cã bilanþulinstituþiei a scãzut cuaproape 40 de miliardede dolari în august2018, pânã la 3,99 tri-lioane de dolari, încondiþiile în care por-tofoliul de obligaþiuni
guvernamentale a scãzut cu 23,8 mi-liarde.
De când a trecut la restricþionareacantitativã (QT), în octombrie 2017,Federal Reserve ºi-a redus bilanþulcu circa 233 de miliarde de dolari,din care 152 de miliarde reprezintãvaloarea obligaþiunilor guvernamen-tale.
Aceastã mãsurã reprezintã unul din-tre principalii factori ai creºterii costu-rilor de finanþare în dolari, pe fondul
reducerii semnificative a lichiditãþii depe pieþe. Din T4 2018, programul QTva creºte pânã la o valoare lunarã de 50de miliarde de dolari, de la 40 de mi-liarde în T3 2018 ºi 30 de miliarde înT2 2018.
Un alt factor îl reprezintã dobândade politicã monetarã din SUA, în con-diþiile în care, cel puþin deocamdatã,oficialii Fed-ului sunt hotãrâþi sã con-tinue majorãrile.
John Williams, noul preºedinte alFederal Reserve Bank of New, cu opoziþie permanentã în cadrul Comite-tului de Politicã Monetarã (FederalOpen Market Committee, FOMC), adeclarat recent cã “perspectiva inver-sãrii curbei randamentelor nu este su-ficientã pentru a-l opri sã susþinã noicreºteri ale dobânzilor”, dupã cumscrie Wall Street Journal.
(continuare în pagina 5)
BROKERII ESTIMEAZÃ:
“În cel mult cinci ani, BVBva deveni piaþã emergentã”l Ovidiu Dumitrescu, Tradeville: “Investiþiile la bursã trebuie sã devinã unfenomen de masã, decât unul de niºã, cum este acum”
Piaþa noastrã de capital, catalogatãîn prezent drept piaþã de frontierã, vaaccede, în cel mult cinci ani, în catego-ria celor emergente, estimazã brokeriiactivi la Bursa de Valori Bucureºti(BVB), consultaþi de Ziarul BURSA.
Indiferent de agenþia de rating avutãîn vedere, FTSE Russell sau MSCI,brokerii au subliniat cã principalul ob-stacol în calea obþinerii statutului deemergentã pentru piaþa noastrã de ca-pital este dat de lichiditatea redusã,aceasta fiind de altfel cea mai mareranã a BVB.
Bursa noastrã se apropie de dezide-ratul intrãrii în categoria celor emer-gente, ne-a transmis Ovidiu Dumitres-cu, director general adjunct în cadrulsocietãþii de brokeraj Tradeville, caremenþioneazã cã existã opinii conformcãrora piaþa de la Bucureºti îndepli-neºte deja criteriile minime impuse decãtre MSCI, iar FTSE Rusell a in-clus-o, deja, pe lista de monitorizare
pentru reclasificarea din categoriaPieþe de Frontierã în categoria PieþeEmergente Secundare.
“Referior la FTSE, se pare cã BVBîndeplineºte opt din nouã criterii pen-tru reclasificare, cea de-a noua condi-þie fiind legatã de lichiditate. În ceea cepriveºte upgrade-ul în categoria pieþe-
lor emergente a MSCI, conteazã nu-mãrul companiilor care depãºesc pra-gurile privind capitalizarea, free-flo-at-ul ºi lichiditatea. Considerãm cã, petermen mediu, circa 3 - 5 ani, accede-rea la statutul de piaþã emergentã este oevoluþie naturalã pentru piaþa de capi-tal din România. Principalul impedi-ment în acest moment este, în opinianoastrã, criteriul lichiditãþii generale apieþei”, a punctat directorul de laTradeville.
La rândul sãu, Simion Tihon, brokerîn cadrul Prime Transaction, ne-a de-clarat: “Luna aceasta se împlinesc doiani de când România a fost inclusã pewatchlist-ul (n.r. listã de monitorizare)agenþiei FTSE Russell, pentru reclasifi-care din piaþã de frontierã în piaþã emer-gentã, mai exact «Secondary Emer-ging (n.r. emergentã secundarã) »”.
ANDREI IACOMI(continuare în pagina 15)
CÃLINRECHEA
17 ANI DE LA
ATENTATELE
TERORISTE DIN SUA
Mohamedel-Amir:“Incidentula fost o lucrarea serviciilorsecreteisraeliene”
Astãzi se împlinesc 17 ani de la ata-cul devastator care a lovit SUA la datade 11 septembrie 2001, când cele douãturnuri ale World Trade Centre dinNew York s-au prãbuºit dupã ce au fostlovite de avioanele Boeing 767 detur-nate de teroriºti. Prãbuºirea turnurilorWorld Trade Center, un simbol al pute-rii economice a Statelor Unite, a repre-zentat o loviturã fãrã precedent pentruamericani.
Atunci, patru avioane de linie aufost deturnate: trei au vizat turnurilegemene World Trade Center din NewYork ºi Pentagonul din Washington,iar al patrulea s-a prãbuºit fãrã sã-ºiatingã þinta, Casa Albã.
Potrivit dailystar.co.uk, aproape3.000 de persoane ºi-au pierdut viaþaîn atentate ºi cel puþin 6.000 au fostrãnite.
Se crede cã atacurile au fost orche-strate de cãtre organizaþia teroristãAl-Qaida, care era condusã de Osamabin Laden, însã tatãl unuia dintre ceicare au fost în spatele atacului afirmãcã totul a fost “o acþiune internã”.
Mohamed el-Amir Awad el-SayedAtta, tatãl lui Mohamed Atta, care adeturnat avionul ce a lovit Turnul dinNord – pretinde cã acest atac nu a fostrealizat de teroriºti, menþionând:“Incidentul a fost bine pregãtit, iaracest lucru nu putea fi fãcut de o orga-nizaþie teroristã. A fost o lucrare a ser-viciilor secrete israeliene - Mossad.Au mai fãcut-o, au experienþã. Situaþiaeste identicã. Împãrtãºesc sentimente-le americanilor: nu accept niciodatãuciderea unor oameni nevinovaþi”.
V.R.(continuare în pagina 3)
