LIGA PRO EUROPA de la Târgu-Mureº criticã folosirea preoþilor ortodocºicu prilejul inaugurãrii diverselor investiþii publice de autoritãþile statului.Copreºedintele LPE, Smaranda Enache, crede cã prezenþa preoþilor la astfel deevenimente este ºi o dovadã a faptului cã religia a fost atrasã în sistemul decorupþie. "Atragerea preoþilor în asemenea evenimente face parte tot dinsistemul de corupþie. Îl luãm pe Dumnezeu pentru a ne crea o pavãzã pen-tru anumite gesturi care ulterior ar putea fi demascate ca fiind chiar ºide naturã penalã", a declarat Smaranda Enache, care susþine necesitateadelimitãrii clare a Bisericii de instituþia Statului ºi tratarea cu aceeaºimãsurã de cãtre acesta din urmã a tuturor cultelor religioase din Româniadeoarece, potrivit legii, în România nu existã o bisericã de stat.

REPORTAJ

Teoretic, campania elec-toralã nu a început încã. Prac-tic, însã, afiºajul electoral ºi-afãcut simþitã prezenþa de vreodouã sãptãmâni pe margineadrumului european 60. Deasemenea, partidele au începuttot cam de atunci sã-ºi prezintecandidaþii în ºedinþe de partid.Unii au fost prezenþi. Alþii nu.

Este cazul Laviniei ªandru,care pare atât de convinsã cã vaajunge în Parlamentul de laBruxelles sau cã are aºa notorie-tate în Mureº, încât nici mãcar nus-a sinchisit sã aparã în peisajalãturi de colegii sãi. E drept,nici eu nu am fost la eveniment.Era mult prea nesemnificativ.

ªi apoi, cred cã un personajcare a venit în judeþul care l-afãcut deputat tot cam de atâteaori cât am fost eu în Bucureºtidin 2004 încoace, nici nu meri-tã prea multã atenþie. La fel ºipartidul pe care îl conduce.

Însã astãzi mã opresc asu-pra lui deoarece m-au frapatdouã lucruri. Mai întâi, amrãmas mascã sã aud cã Laviniaªandru nu ar fi venit la Târgu-Mureº deoarece joacã într-opiesã de teatru. Apoi, sã aud cãa anunþat cã va picheta DNA-ulpentru cã oamenii ei au fostsancþionaþi de Poliþia Comuni-tarã deoarece nu aveau autori-zaþie sã împartã diverse pedomeniul public. Iar acestorale-a pus capac declaraþia dezin-voltã a uneia domniºoare can-didat al PIN pentru un fotoliude europarlamentar care a venitsã îi aducã un cadou lui DorinFrunda (?!) ºi habar nu avea ce vaface dacã va ajunge la Bruxelles.

Oare de ce nu mã mai mircã în 2004 Lavinia a reuºit sãadune doar atâtea voturi câte aadunat?! O fi pe 25 noiembrietot o bãlãcealã? O euro-bãlã-cealã cred...

MMaarrggiinneeaa oorraaººuulluuii,,mmaarrggiinneeaa cciivviilliizzaaþþiieeii

PUBLICITATE

ADRIAN A. GIURGEA

EEuurroo-bbããllããcceeaallaa

EDITORIAL

DIVERTISMENT P2 INTERVIU P7

PPeettrreeccããrreeaaþþaa PPaarriissHHiillttoonn ssee ttrraannssffoorrmmããîînn ffaattãã ccuummiinnttee

LLookkooddii EEddiitt vvrreeaa îînnccããuunn mmaannddaatt llaa ººeeffiiaaCCJJ MMuurreeºº

SALUBRIZARESalubriserv SA a fost singura firmãcu o ofertã concretã la licitaþiapentru salubrizare la Târgu-Mureº

AADDMMIINNIISSTTRRAAÞÞIIEE

POARTA CÃTRE CERURIO vizitã într-un cimitir nu e delocînfiorãtoare, cum s-ar crede, ci dim-potrivã, idealã pentru reculegere

FFOOTTOORREEPPOORRTTAAJJ

AVERTISMENTASP Mureº avertizeazã publicAquaserv sã furnizeze populaþieiapa potabilã conform standardelor

AADDMMIINNIISSTTRRAAÞÞIIEE

Redactor-ºef: Adrian A. Giurgea

PP66

PP44

PP44

ÎN NUMÃRUL URMÃTOR

www.vertical-online.ro

PP99

AAnntteenneelleeccaarree nnee iirraaddiiaazzãã

E Valea Rece... Un loc în carenu þi se spune "bine ai venit", unloc în care eºti privit bãnuitor încãde când nici nu ai apucat sã puibine piciorul pe strada ce duce învârful dealului, acolo unde îºi ducviaþa, de fapt mai mult ºi-o carãdupã ele, câteva sute de suflete.Valea Rece nu e un colþ de lumemai aparte, ci o altã lume.

CONTESTAÞIEConsilierul judeþean GheorgheSãmãrghiþan nu renunþã la PDcu una cu douã

PPOOLLIITTIICCPP1100

RREEGGIIOONNAALLIIZZAARREE În timp ce UDMR propune 15 regiuni, printre care ºi Þinutul Secuiesc, într-o arhitecturã bazatã puternicpe componenta etnicã, Liga Pro Europa crede cã cea mai eficientã formulã ar fi revenirea la regiunile istorice: Ardealul,Moldova, Muntenia ºi Dobrogea.

PPrreeooþþiiii - ffoolloossiiþþii îînn ssccoopp eelleeccttoorraall

în pagina 3

RRoommâânniiaa UUDDMMRR-uulluuii

POLITIC P10

LLoovviittuurrãã ddee iimmaaggiinnee::LLuucciiaann SSaavvuu ss-aaîînnssccrriiss îînn PPLLDD

SÃPTÃMÂNALUL CARE VINE LA TINE

anul I nr. 6 19 - 25 octombrie 2007 SE DISTRIBUIE GRATUIT www.vertical-online.ro

PUBLICITATE

0744.509.285

www.tacopaintball.ro

2 DDIIVVEERRTTIISSMMEENNTTwww.vertical-online.ro 19 - 25 octombrie 2007

HOROSCOP

aaTAUR (21 APRILIE - 21 MAI)

Lãsaþi deoparte amãnuntele, nu sunt interesante pentru nimeni înaceastã perioadã. Planurile se vor schimba radical, însã totulînspre binele vostru. Veþi fi plini de bunãvoinþã ºi amabili, iarcei din jur vor avea doar cuvinte de laudã la adresa voastrã. bbGEMENI (22 MAI - 21 IUNIE)

Fiþi atenþi la ce vorbiþi, altfel pot sã aparã dificultãþi în dialogul curudele si cu prietenii. Este posibil sã aveþi în aceastã sãptãmânã unvolum de muncã cel puþin dublu comparativ cu sãptãmâna trecutã,dar nu este exclus sã primiþi chiar ºi o nouã ofertã. ccRAC (22 IUNIE - 22 IULIE)

Valul creativitãþii nu vã lasã ºi gata. Aveþi grijã sã nu vã pierdeþi capul.Încercaþi sã vã duceþi la bun sfârºit ideile, dar sã le puneþi ºi pe hârtie.Existã riscul sã omiteþi ceva important, iar pentru voi detaliile suntesenþiale în aceastã sãptãmânã. ddLEU (23 IULIE - 22 AUGUST)

În jurul vostru e plin de oameni sensibili ºi vulnerabili. Încercaþi sã leacordaþi puþinã atenþie. Fiþi întelepþi ºi chibzuiþi. Oferiþi-le celor dinjur ceea ce aþi vrea sã primiþi de la ei ºi fiþi deschiºi sã învãþaþilucruri noi. eeFECIOARÃ (23 AUGUST - 21 SEPTEMBRIE)

Vã aºteaptã câteva situaþii conflictuale la serviciu. Pãstraþi-vã însãcalmul ºi sângele rece. Puteþi trece peste tot cu foarte multã muncã.Fiþi atenþi însã pentru cã optimismul vostru se poate transforma îneuforie. Nu luaþi decizii pripite, care v-ar putea strica planurile. ffBALANÞÃ (22 SEPTEMBRIE - 22 OCTOMBRIE)

Pãstraþi-vã liniºtea interioarã prin orice mijloace, numai pentru a evitastresul. Este necesar sã vã concentraþi asupra muncii voastre. Veþiavea rezultate bune ºi satisfacþii mari vor rãsplãti eforturile voastre.Nu disperaþi dacã rezultatele nu apar imdiat. Vor veni cu siguranþã. ggSCORPION (23 OCTOMBRIE - 21 NOIEMBRIE)

Vin timpuri mai bune pentru voi. Fiþi întelepþi ºi mai ales discreþi înlegãturã cu deciziile voastre, pentru cã destinul vostru dar ºi alcelor din jur depinde de acest lucru. Fii atent, nu-þi irosi toateforþele dintr-o datã. Cuvântul de ordine este prudenþa.

hhSÃGETÃTOR (22 NOIEMBRIE - 21 DECEMBRIE)

Multe din planurile voastre se vor schimba radical. Se impune sãalegeþi o strategie corectã ºi o tacticã potrivitã pentru a avea succesîn relaþiile interpersonale. La serviciu, presiunea creºte. Fiþi atenþi laevenimentele majore, dar nu le scãpaþi din vedere nici pe cele banale. iiCAPRICORN (22 DECEMBRIE - 19 IANUARIE)

O serie de probleme vechi îºi vor gãsi rezolvarea. Veþi fi mai tottimpul în centrul atenþiei, aºa cã încercaþi sã nu puneþi la suflet totceea ce vi se întâmplã. Nu exageraþi cu autocontrolul ºi punctuali-tatea la locul de muncã, pe unii s-ar putea sã îi deranjeze... jjVÃRSÃTOR (20 IANUARIE - 18 FEBRUARIE)

Vã recomandãm sã vã întâlniþi cu prietenii apropiaþi ºi sã le vorbiþidespre problemele dumneavoastrã. Este un timp propice pentruacumularea de noi cunoºtinþe. Ar fi perfect dacã v-aþi apuca sã învãþaþio limbã strãinã. kkPEªTI (19 FEBRUARIE - 20 MARTIE)

Ascultaþi-vã intuiþia ºi implicaþi-vã numai în acele probleme pe carele puteþi rezolva repede. Încercaþi sã evitaþi neînþelegerile cu ceiapropiaþi - pot fi foarte agresivi. Un sfat venit la timp de la unprieten poate fi foarte folositor. llBANCURI

Un reporter strãin asista la funerari-ile a trei generali sovietici. Se apropiesã facã o pozã ºi constatã cã unulavea o gaurã în cap. Întreabã un ofi-cial cum au murit cei trei.

- Au mâncat ciuperci otrãvite la undineu, rãspunde rusul.

- Bine, dar am observat cã unulare o gaurã în cap.

- Da, pãi ãla nu a vrut sã mãnânce!

***Maria: Ioane, mi-am luat douã nutrii.Ion: Nutrii?Maria: Nu, douã!

***Gheorghe se uitã pe Eurosport ºi-l

vede pe Ion în finala turneului de laWimbledon, unde-l bãtea pe Federer.Dupã ce se terminã meciul, pune mânape telefon ºi-l sunã pe Ion:

- Mã, dar pânã ieri tu nu ºtiai nici sãjoci tenis, ºi acuma îl baþi chiar pe Federer?

- Stai sã-þi explic. ªtii heleºteul de lân-gã casa mea? Pescuiam acolo ºi am prinspeºtiºorul de aur. Ca sã-l arunc înapoi înlac, mi-a îndeplinit o dorinþã.

- Aºa... Pãi atunci mã duc ºi eu.- Du-te, dar ai grijã cã peºtiºorul e cam

surd. Sã strigi tare, sã te audã.A doua zi, Gheorghe prinde peºti-

ºorul. Acesta îl roagã sã-i dea drumul, iarbãrbatul îi cere aur. Când Gheorghe mer-ge acasã, gãseºte un taur. Supãrat, îl sunãpe Ion sã se plângã. Acesta îi rãspunde:

- Þi-am spus sã vorbeºti tare. Tu crezicã eu i-am cerut sã fiu tare la tenis?

***Bunicul vânãtor îi povesteºte nepo-

tului aventurile sale din tinereþe:- Ei bine, sus în munþi am fost atacat

de o haitã de opt lupi!- Bunicule, dar anul trecut cînd mi-ai

povestit erau numai patru lupi!- Anul trecut, dragã, erai prea mic

pentru a afla adevãrul!...

BERBEC (21 MARTIE - 20 APRILIE)

Se anunþã o sãptãmânã nu prea bunã pentru rezolvarea problemelorimportante, în schimb timpul av fi favorabil pentru odihnã. La serviciueste posibil sã aparã o înrãutãþire a relaþiilor cu ºeful. Aveþi nevoie demult tact pentru a depãºi problemele.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1012345678910

ORIZONTAL: 1) Categoria cea mai oropsitã a tranziþiei 2) Criticã în stilpopulist - Iese primul în sondaje 3) Echipã - Locuri din România undeelectricitatea e un moft 4) Cu el ieºi la liman - Primele la vot! - IonCristoiu 5) NATO! - Specie de struþ - A ºoma 6) Salvarea politicienilorcorupþi 7) Luate cu asalt de românii vlãguiþi de tranziþie 8) Sunt din popor- Încã - Piatrã de preþ 9) Fir textil - Româncele plecate sã cucereascã bor-delurile turceºti 10) Ceva, acolo... - Rãu la suflet.

VERTICAL: 1) Minte alegãtorii ca sã ajungã la ciolan 2) Experþii mini-strului Vosganian 3) Aliatul de nãdejde al României - În lume! - Expert4) Primele din SRI! - L-a fãcut celebru pe Ion Þiriac 5) Cocoºat de atâtamuncã - Domnul Dragomir de la LPF 6) Îi doare în cot de scumpiri -Posezi 7) Opusul lui bruto - Oraº textilist 8) Scos la licitaþie - Þine trico-lorul 9) Bagajele militarilor - O femeie… din viaþa lui George Copos10) A muri ca þiganul la mal - Isprava celor de la Sidex.

UITAÞI-O pe petrecãreaþa Paris Hilton.Bucurându-se de o poziþie socialã înaltã,ea s-a maturizat ºi a devenit mai serioasã.Sau cel puþin asta vrea sã se creadã despreea.

"Înainte viaþa mea însemna sã mã dis-trez, sã merg la petreceri, era fantastic.Dar când am avut ocazia sã reflectez, amsimþit un gol lãuntric. Vreau sã îmi lasamprenta asupra lumii", a declarat Parispentru revista Neewsweek.

Dar înainte de a încerca un zâmbet, tre-buie sã luãm în considerare dovada schim-bãrii, ºi anume paºii fãcuþi pentru a-ºiajusta modul de viaþã dupã eliberarea dinînchisoare.

În scopul de a-ºi lãsa "amprenta" maisus menþionatã asupra lumii Paris vaschimba decorul de la Hollywood cu ovizitã de cinci zile în Rwanda, unde vavizita ºcoli ºi facilitãþi medicale. Ea vaface aceastã cãlãtorie împreunã cu Scott

Lazerson, membru al organizaþiei Playingfor Good, care intermediazã acþiunile decaritate ale celebritãþilor. "Îmi este fricã.Am auzit cã este periculos ºi nu am maifãcut niciodatã o astfel de cãlãtorie" a spusactriþa. ªi în timp ce majoritatea cãlãtorieiva fi o nouã experienþã pentru ea, se vaafla totuºi în compania familiarã a

camerei video, cu ajutorul cãreia va reali-za un documentar al cãlãtoriei.

Dupã eliberarea din închisoare, Pariss-a întors ºi la slujbã. În prezent ea fil-meazã pentru o nouã producþie în carejoacã un rol aproape identic celui din viaþarealã, cel al unei moºtenitoare, rol pentrucare a exersat chiar ºi în spatele gratiilor.

Petrecãreaþa Paris devine serioasã?Dupã eliberarea din închisoarecontroversata Paris Hilton arenunþat la viaþa de petreceripentru a-ºi pune amprentaasupra lumii.

Paris Hilton susþine cã s-a maturizat în închisoare

REBUS

INTEGRAMA SÃPTÃMÂNII

Ce frumoasã-i þara mea (VI)

de Alex TOTH

de Alex TOTH

SÃPTÃMÂNA PE SCURT

RÃZBOIUL PENSIONARILOR IoanHasaºiu, liderul local al SindicatuluiPensionarilor Mureº contestã lideriisindicali de la centru pentru cã aceº-tia au bãtut palma cu partidul conser-vator. Hasaºiu a cerut maþi demisialiderului Vasile Cazan pe motiv cã avândut pensionarii pentru un fotoliude senator partidului Conservator."Sunt literalmente foarte supãrat deceea ce s-a întâmplat, niciodatã înistoria Federaþiei de 17 ani de cândexitã nu s-a pomenit un astfel de inci-dent. Pur ºi simplu s-a trecut pestedecizia unor foruri, deºi noi suntemafiliaþi ºi respectãm niºte norme alefederaþiilor europene", a declaratHasaºiu a cãrui orientare spre PSDeste clarã de mai mulþi ani ºi care sesimte lezat de faptul cã liderul Sindi-catului a bãtut palma cu PC.

CER BANI Angajaþii Radio Târgu-Mureº au pichetat la începutul sãp-tãmânii instituþia în care lucreazã,nemulþumiþi de faptul cã nici una dinproblemele importante, precum dez-bateri publice, finanþare, legea orga-nizãrii ºi funcþionãrii radioului publicnu au fost rezolvate de trei ani decând conducerea generale de laBucureºti a fost schimbatã. "De treiani de zile de când a avut loctranslaþia de putere nu s-a rezolvatnimic. Ca jurnalist într-o instituþiepublicã consider cã nu e normal sãîþi realizezi emisiunea, rubrica cusabia lui Damocles deasupra capu-lui, parcã aºteptând sã se terminefondurile", a spus preºedintele sindi-catului redacþional din Radio Târgu-Mureº, Radu Florea. Totuºi, au fost ºivoci în interiorul instituþiei publicecare au criticat voalat protestul sindi-caliºtilor. Surprinzãtor, aceste vocivin tot din rândul realizatorilor deemisiuni care spun cã în RadioTârgu-Mureº competitivitatea estecât se poate de slab stimulatã.

ORTOPEDIA ÎN SUFERINÞÃ Acumun an, Ministerul Sãnãtãþii a dispusdizolvarea secþiilor de ortopediepediatricã ºi tratarea micuþilor alãturide adulþi. Consecinþele vor fi grave înviitor, spune Mihai Jianu, preºedin-tele comisiei naþioanale de ortopediepediatricã. "Consecinþele vor fi deose-bit de grave deoarece un medic spe-cialist în ortopedia adulþilor are ospecializare diferitã. Vorbim de anu-mite afecþiuni specifice copilului pecare nu le poþi trata dupã ce te-aiocupat de o persoanã de optzeci deani", a declarat la Târgu-Mureº MihaiJianu, care spune cã doar în statisticasa personalã are înregistraþi pestetreisprezece mii de copii cu afecþiuniale coloanei vertebrale. Declaraþiileau survenit în cadrul Congresului na-þional de ortopedie pediatricã de laTârgu-Mureº la care au participatpeste o sutã de specialiºti, medici ºiprofesori universitari din cele maiimportante centre medicale din þarã.

Maghiarii sparg din nou gheaþa în campanie electoralã

PROIECTUL DE REDESENARE a regiu-nilor de dezvoltare prezentat de UDMRsâmbãtã la Târgu-Mureº a fost elaboratde specialistul Uniunii în probleme depolitici regionale, Csutak Istvan. Potri-vit acestuia, redesenarea regiunilor seimpune deoarece în momentul de faþã înRomânia existã o împãrþire regionalãdoar din punct de vedere statistic, iar"sistemul preferenþial de alocare a fon-durilor este în vigoare". Totodatã, Csutakspune cã în interiorul regiunilor celemai multe fonduri au fost atrase dejudeþele cele mai dezvoltate ceea ceînseamnã cã regiunile de tip II, mai slabdezvoltate au fost dezavantajate în actu-ala structurã regionalã a României. Ast-fel, Csutak afirmã cã pe actualele struc-turi regionale pentru regiunile de tip I,mai dezvoltate, s-au alocat de 2,3 orimai multe fonduri decâtpentru regiunile detip II, deºi acesteadin urmã aveanevoie mai marede fonduri dedezvol ta re .De asemenea,Csutak afir-mã cã 18 ju-deþe au primitfinanþãri multpeste media

naþionalã în dezavantajul altor judeþe. Potrivit liderilor UDMR argu-

mentele prezentate de Csutak Istvansunt suficiente pentru declanºarea unordezbateri în vederea redesenãrii regiu-nilor. Iar aceastã procedurã ar trebui sãþinã cont atât de criteriul etnic, cât ºi decerinþele Regulamentului CE 1059 din2003, care impune ca la constituirearegiunilor sã se aibã în vedere situaþiageograficã, cea economico-socialã,istoricã, culturalã ºi de mediu, iar regiu-nile astfel agregate sã devinã structuriomogene. Toate acestea ar trebui potri-vit liderilor UDMR sã permitã ulteriortransformarea regiunilor în unitãþiadministrativ-teritoriale autonome.

UDMR nu renunþã laÞinutul Secuiesc

Preºedintele UDMR MarkoBela a declarat înainte de prezen-tarea proiectului de regionalizaresusþinut de UDMR cã statelenaþionale nu-ºi mai au locul înUniunea Europeanã. Bela Markoa subliniat cã UE este o uniune a

regiunilor ºi cã, la momentulpotrivit, UDMR va solicita din noumodificarea Constituþiei României

ºi eliminarea din aceasta asintagmei de stat naþio-

nal unitar. "Regiu-nile de dez-

voltare sã setransformeîn unitãþi

administrative de sine stãtãtoare. Astaeste propunerea unei comunitãþi de 1,5milioane de persoane. Trebuie sã înfi-inþãm regiunea secuimii", a declaratliderul UDMR care este de pãrere cã laredesenarea regiunilor nu se poate elimi-na criteriul etnic ºi asta pentru cã el arela rândul sãu un rol important ºi în ceeace priveºte cultura ºi dezvoltarea eco-nomicã a regiunilor. Astfel, liderulUDMR a spus cã maghiarii militeazã încontinuare pentru crearea regiunii Þinu-tului Secuiesc, judeþele Mureº, Harghita

ºi Covasna fiind grupate de altfel într-osingurã regiune în proiectul lui CsutakIstvan.

Marko Bela a subliniat totodatã cãUDMR va trimite propunerea sa privindredesenarea regiunilor de dezvoltare dinRomânia atât Guvernului, partidelorpolitice ºi consiliilor judeþene dinRomânia, cât ºi forurilor europene.Liderul UDMR a recunoscut însã cãreluarea acestei dezbateri acum, în pre-campania pentru alegerile europarla-mentare are ºi implicaþii electorale.

Liderii UDMR considerã cã actuala împãrþire aRomâniei pe regiuni de dezvoltare economicãeste ineficientã. Preºedintele UDMR, MarkoBela a declarat pe 13 octombrie la Târgu-Mureº cã aceeaºi pãrere o au ºi majori-tatea liderilor consiliilor judeþene dinRomânia. Mai mult, Marko susþine cãstatele naþionale nu-ºi mai aurostul în Uniunea Europeanãºi cã viitorul acesteia esteregionalizarea, respectivaducerea deciziei maiaproape de comunitãþile locale.În acest context, Marko asubliniat cã UDMR propuneredesenarea regiunilor de dezvoltareîn România, astfel ca din cele optexistente în prezent sã aparã 15 regiunimai mici, alcãtuite din douã pânã la celmult patru judeþe. Liderul UDMR a subliniat cãîn formarea regiunilor nu poate fi eliminat criteriuletnic, drept pentru care una din cele 15 regiuni ar urmasã fie Regiunea Þinutului Secuiesc, formatã din judeþeleMureº, Harghita ºi Covasna. Cele 15 regiuni ar urma sãprimeascã atribuþiuni administrative pânã cel târziu în 2012, iarliderii UDMR spun chiar cã regiunile ar putea deveni autonome.

ADRIAN A. GIURGEA

3EEVVEENNIIMMEENNTT www.vertical-online.ro19 - 25 octombrie 2007

sãptãmânal independent editat deS.C. VERTICAL MEDIA S.R.L.

Director general: Aurel TÃTARrelu@vertical-online.ro

Redactor ºef: Adrian A. GIURGEAtel. 0742 006 560

adrian@vertical-online.roRedacþia:Iulia VIZI

Cãtãlin MARINNicolae MÂNDRU

Foto: radyDTP: Horea ARDELEAN

Director marketing: Claudia OPREAtel. 0744 509 285

claudia@vertical-online.ro

ISSN 1843 - 4878Tiparul executat la S.C. Palatino S.R.L.

tiraj: 2000 de exemplare

SÃPTÃMÂNALUL CARE VINE LA TINE

Csutak Istvan, arhitectul României UDMR

UDMR vrea 14 regiuni dedezvoltare plus Þinutul Secuiesc

MMaarrkkoo BBeellaa aa ddeeccllaarraatt ppee 1133 ooccttoommbbrriiee llaa TTâârrgguu-MMuurreeºº ccãã ssttaatteelleennaaþþiioonnaallee nnuu-ººii mmaaii aauu llooccuull îînn EEuurrooppaa uunniittãã UUDDMMRR pprrooppuunneeaassttffeell îîmmppããrrþþiirreeaa RRoommâânniieeii îînn 1155 rreeggiiuunnii ddee ddeezzvvoollttaarree ccaarree nnuu

ssccaappãã ddiinn vveeddeerree ccrriitteerriiuull eettnniicc RReeggiiuunneeaa ÞÞiinnuuttuulluuii SSeeccuuiieesscc aarruurrmmaa ccaarree ssãã ccuupprriinnddãã jjuuddeeþþeellee MMuurreeºº,, HHaarrgghhiittaa ººii CCoovvaassnnaa

COPREªEDINTELE Ligii Pro Europadin Târgu-Mureº, Smaranda Enache (foto),a declarat miercuri cã urmãreºte cuatenþie interesul manifestat de UDMRpe marginea redefinirii regiunilor dedezvoltare din România. SmarandaEnache a subliniat însã cã LPE are oaltã viziune asupra regionalizãrii ºi cãpropunerea UDMR, care rãmâne anco-ratã în structurile administrativeactuale, nu urmãreºte decât sã ducãîntr-o singurã regiune judeþele din aºa-zisul Þinut Secuiesc.

"Liga Pro Europa susþine în conti-nuare ideea regionalizãrii Românieipe regiuni istorice, organizarea dealegeri regionale, instituirea de parla-mente ºi executive regionale, ceea cear garanta premisele dezvoltãrii dura-bile pe tot cuprinsul þãrii, demontareacentralismului birocratic, utilizarearaþionalã a resurselor ºi tradiþiilorlocale, corectarea gravului deficitdemocratic al administraþiei româ-neºti", a declarat Smaranda Enachepotrivit cãreia "provinciile istorice, încomplementaritate cu subregiunile, arasigura atât integrarea comunitãþiimaghiare, cât ºi pãstrarea speci-ficitãþii ºi identitãþii sale, o soluþie carear conferi stabilitate pe termen lung".

Cât priveºte necesitatea regionali-zãrii reale a României, SmarandaEnache a afirmat cã acest lucru ar tre-bui sã devinã o prioritate în condiþiile

în care, odatã cu introducerea votuluiunimominal, maghiarii din România arputea pierde reprezentarea în Parla-mentul României, iar atunci reven-dicãrile lor autonomiste s-ar putearadicaliza.

"Aceastã translatare de la centru lanivel regional, nepregãtitã cum secuvine, poate conduce la instabilitateregionalã, iar Liga Pro Europa a atrasatenþia în repetate rânduri cã pentruintegrarea comunitãþii maghiare ºiparticiparea ei deplinã la deciziilepolitice ºi administrative, creareanivelului regional este indispensabilã",a explicat Smaranda Enache.

Liga Pro Europa vreaînapoi regiunile istorice

LOCALITÃÞILE Ungheni, Sângeorgiude Pãdure, Rãstoliþa, Band ºi Ghindarivor beneficia de sume cuprinse întrepatru ºi 20 de milioane de lei noi pentruproiectele derulate în cadrul programu-lui multianual prioritar de mediu ºigospodãrire a apelor.

Valoarea totalã a proiectelor din pro-gram se ridicã la 1,4 miliarde de euro,însã în Mureº vor ajunge puþin peste 61de milioane de lei. Astfel, la Unghenivor ajunge 19,9 milioane de lei, la Sân-georgiu de Pãdure - 20,1 milioane lei, laRãstoliþa - 8,8 milioane lei, la Band - 8,3milioane lei, iar la Ghindari - 4,1 milioanelei. Contractele de finanþare au fost sem-nate marþi de ministrul Attila Korodi(foto).

"Sunt fericit cã putem veni în plus

faþã de proiectele care au fost pânãacum în Târgu-Mureº ºi cele din pro-gramul SAMTID în diferite oraºe alejudeþului Mureº, vorbesc ºi de mediulrural, prin Ordonanþa 7, coordonatã deCancelaria primului ministru, noivenim cu noi proiecte care completeazãaceastã paletã de finanþãri", a declaratAttila Korodi cu prilejul predãrii con-tractelor de finanþare reprezentanþilorlocalitãþilor beneficiare în care, dinbanii alocaþi, se vor realiza investiþiiimportante în reþelele de alimentare cuapã potabilã, dar ºi în sistemele decanalizare ºi în staþiile de epurare aapelor uzate..

Trebuie precizat cã 15% din valoareaproiectelor care urmeazã a fi implemen-tate sunt considerate sume neeligibile,acestea urmând sã fie suportate de labugetele locale.

4 AADDMMIINNIISSTTRRAAÞÞIIEEwww.vertical-online.ro 19 - 25 octombrie 2007

Korodi aduce peste 61 de milioane lei în Mureº

CÂTEVA ZECI DE FAMILII dinUngheni au reclamat în aceastã sãp-tãmânã faptul cã, deºi au primit cheileapartamentelor ANL încã din lunaaprilie a acestuia an, nici pânã înprezent nu au fost racordaþi la reþeauade energie electricã ºi termoficare. Ast-

fel, în pragul iernii, oameniinu mai ºtiu

cum sã-ºi

încãlzeascã locuinþele în care stau alã-turi de copii. "Foarte greu ne descur-cãm, încãlzim apa la aragaz, neîncãlzim tot la aragaz", spun oameniinemulþumiþi, care susþin cã singurasursã de încãlzire peste noapte ar fi totaragazul, însã le e teamã sã îl lase por-nit ca nu cumva sã se trezeascã cu onenorocire ºi mai mare. Ei dau vina peadministraþia localã din Ungheni pen-tru cele ce li se întâmplã, însã primarulIoan Covrig (foto), afirmã cã Primãrianu se poate implica mai mult decât afãcut-o pânã acum. Covrig spune chiarcã s-a ajuns în aceastã situaþie dinpricina chiriaºilor care nu au fãcut dintimp demersurile necesare pentru a seintegra într-o asociaþie de proprietaricare sã încheie contractele cu furni-zorii de utilitãþi.

"Dacã încheie contractul primãria,atunci tot primãria trebuie sã leplãteascã cheltuielile", justificã IoanCovrig neimplicarea administraþieilocale în aceastã problemã. El sperãînsã cã situaþia se va rezolva zileleurmãtoare în condiþiile în careasocierea chiriaºilor cu o asociaþie deproprietari s-a fãcut între timp, acumfiind în curs de depunere solicitãrile de

realizare a branºamentelor.

Fãrã cãldurã ºi luminãla ANL în Ungheni

PE LÂNGÃ SUMA considerabilã aflatãla dispoziþia celor interesaþi, unul dinpunctele cele mai atractive ale progra-mului este acela cã cererile de finanþarese pot depune continuu, neexistândvreun termen limitã pentru acest lucru,iar fondurile se deblocheazã dupã prin-cipiul "Primul venit, primul servit".

Beneficiarii eligibili ai licitaþiei deproiecte sunt consiliile judeþene,primãriile de municipii ºi oraºe, dar ºiasociaþile de dezvoltare intercomuni-tarã. "Principala noastrã prioritate estelansarea tuturor cererilor de proiectepânã la sfârºitul lunii octombrie, iar

pentru domeniile care necesitã apro-barea Comisiei Europene privind aju-torul de stat, pânã la sfârºitul anului", adeclarat ministrul Dezvoltãrii, BorbelyLaszlo. Mai mult, pentru ca gradul deabsorbire a fondurilor comunitare sã fiecât mai ridicat, se intenþioneazã casalariile celor direct implicaþi în imple-mentarea proiectelor cu finanþare euro-peanã sã fie majorate cu 75%, în scopulfidelizãrii acestor angajaþi ºi al folosiriicât mai eficiente a experienþei lor.

Cele 483,62 milioane de euro aleAxei 2 ("Îmbunãtãþirea infrastructuriide transport regionale ºi locale") repre-

zintã 10,9% din totalul fondurilor aflatela dispoziþia României în intervalul2007-2013 în cadrul POR.

Regiunea 7 Centru - compusã dinjudeþele Alba, Braºov, Covasna, Harghi-ta, Mureº ºi Sibiu - reprezintã 14,31%din suprafaþa totalã a þãrii ºi deþine opopulaþie de 2.530.486 locuitori (11,7%din total), dar se poate considera unadintre cele mai defavorizate zone aleRomâniei, având o medie scãzutã a den-sitãþii drumurilor publice (29,9%, faþãde media naþionalã de 33,5%) ºi doar4,22% din drumurile judeþene ºi comu-nale ale regiunii sunt modernizate.

PRIMARUL DORIN FLOREA a orga-nizat miercuri o conferinþã de presã înmicrobuz pentru a arãta presei stareaunor drumuri din oraº.

Florea a dat vina pentru gãurile dincarosabil pe furnizorii de apã ºi gazmetan ºi a acuzat conducerile acestorinstituþii cã trateazã cetãþenii cu dis-preþ. Primarul municipiului Târgu-Mureº a anunþat cã intenþioneazã sãpunã plãcuþe explicative la intrarea pefiecare drum unde lucrãrile Aquaservsau E.On Gaz au distrus carosabilulsau fac pur ºi simplã imposibilã inter-venþia echipelor de reabilitare a dru-murilor. Edilul târgumureºean ceretotodatã ca sancþiunile pe care leaplicã Primãria pentru cei care executãlucrãri ºi distrug drumurile fãrã a lereaduce la starea iniþialã sã fie plãtitede directorii regiilor ºi nu din bugetulacestora, adicã tot din buzu-narul nostru.

În paralel cu acþiuneaprimarului, din coinci-denþã sau nu, Autorita-tea de Sãnãtate PublicãMureº a arãtat la rân-dul ei cu degetul spreAquaserv Târgu-Mureº.Astfel, directorul

ASP Mureº, Silviu Morariu, a transmisun avertisment public companiei ºi acerut Aquaserv sã respecte normelelegale privind furnizarea apei potabilecãtre consumatori. Asta dupã ce înultimele sãptãmâni compania a transmismai multe comunicate de presã princare atenþiona populaþia cã, datoritãunor lucrãri la reþea, apa va conþineimpuritãþi.

"Atragem atenþia companiei Aquaserv,cã simpla atenþionare a consumatori-lor la repunerea în funcþiune a reþelei deapã potabilã nu este suficientã dato-ritã faptului cã apa va avea suspensiiºi culoare urmare antrenãrii depuneri-lor din conducte. Trebuie efectuatã ospãlare ºi dezinfecþie minuþioasã la cape-tele conductelor, astfel încât, discon-fortul creat sã fie minimalizat ºi apapotabilã distribuitã sã corespundãparametrilor de calitate în conformi-tate cu legislaþia existentã privindcalitatea apei potabile", se aratã în

atenþionarea publicã semnatã deSilviu Morariu, care subli-

niazã cã, potrivit legislaþieiîn vigoare, apa potabilãfurnizatã populaþiei tre-buie sã îndeplineascã con-diþiile conform Legii nr.

458 din 2002, indiferentdacã se fac sau nu lucrãri la

reþea.

ASP Mureº avertizeazã public,iar primarul criticã Aquaserv

NICOLAE MÂNDRU

Atac concertat la furnizorul de apã

Silviu Morariu nu iartã Aquaserv pentru apa murdarãfoto VERTICAL

ALEX SASU

Bani pentru infrastructurã în Programul Operaþional Regional

Start în bãtãlia pentru o jumãtatede miliard

material de CÃTÃLIN MARIN

483,62 milioane de euro, având ca destinaþie reabilitarea ºimodernizarea drumurilor judeþene ºi strãzilor urbane, se aflã,de la sfârºitul sãptãmânii trecute, la dispoziþia autoritãþilorcomponente ale Regiunii 7 Centru. Banii sunt puºi la dispoziþiede Uniunea Europeanã în cadrul Axei 2 a ProgramuluiOperaþional Regional (POR) aferent perioadei 2007-2013 ºi potfi acordaþi celor în mãsurã sã îi cheltuie numai în urmadepunerii ºi validãrii unor cereri de finanþare.

ADRIAN A. GIURGEA

Contracte de finanþare semnate de ministrul Mediului

SORIN ÞERBEA ºi Salubriserv SA sunt la unpas de a încheia un nou contract pentru curãþe-nia oraºului pentru o perioadã de opt ani. Astadupã ce la licitaþia organizatã de administraþialocalã de la Târgu-Mureº a fost singura socie-tate care a venit cu o ofertã concretã deºi caie-tul de sarcini fusese cumpãrat anterior de numai puþin 16 societãþi comerciale interesate,din care douã din strãinãtate. "S-a constatat cãs-a depus o singurã ofertã, iar conformprocedurilor legale licitaþia se poate atribui ºidacã existã doar o singurã ofertã depusã.Comisia de evaluare va putea sã declare aceaofertã câºtigãtoare sau, dimpotrivã s-ar puteasã nu o declare câºtigãtoare", a declarat

Maria Grama, ºeful Serviciului Achiziþii ºiConcesionãri din cadrul Primãriei Târgu-Mureº.

Precizãm cã deschiderea ofertelor s-a pro-dus dupã o perioadã mai lungã, în caremai multe firme au contestat oserie de aspecte legate de caietulde sarcini, contestaþiile fiind însãfie respinse de Comisia Naþionalãde Soluþionare a Contestaþiilor,fie au fost retrase de contesta-tari.

Printre firmele care au fostinteresate de salubrizareaTârgu-Mureºului s-a numãrat ºiRosal Group, firma lui SilviuPrigoanã, aceasta fiind de faptºi una din firmele contestatare.

ALEX SASU

O singurã ofertã fermã pentru salubrizareaTârgu-Mureºului

Sorin Þerbea

Oameni de lângã noi

AM AJUNS ACASÃ la Crãciun MariaPiroska împreunã cu pãrintele FlaviusMiheþ, care mai trece, din când în când,pe la vârstnicii parohiei cu un mic dar ºiajutor. Tanti Piroska are 85 de ani, e bol-navã, pe picioare abia stã, dar zîmbeºtemereu. Abia se miºcã. De la uºa de laintrare pânã în sufragerie are paºiinumerotaþi, ºtie exact cum trebuie sãfacã urmãtorul pas ca sã nu cadã. Seajutã ba cu canatul uºii, ba cu speteazapatului. Abia înainteazã. Noi am ajunsde mult în sufragerie ºi stãm sã ne uitãmla suferinþa cauzatã de fiecare pas, dartanti Piroska nu vrea sã se lasã ajutatã.“Sã nu cumva sã mã ajutaþi, o sã mãîncurcaþi ºi o sã cad, lãsaþi-mã în pace”,spune ea. Nu mai ai ce zice în faþa uneiasemenea tirade. Pãrintele, lângã mine,râde, aºa e tanti Piroska nu ai ce sã îifaci, nu vrea ajutorul nimãnui, abiaprimeºte darurile pãrintelui. “Aici amlista cu tot ce am primit de la pãrinte, cufiecare aliment, greutatea ºi data la carele-am primit, nimic nu a scãpat nemarcat”,povesteºte ea. Ne aºezãm în sfârºit cutoþii, iar povestea unei singure zile aacestei doamne seamãnã cu o Golgotãurcatã zilnic.

Viaþa ca o Golgotãurcatã zilnic

“Mã trezesc dimineaþa, mã spãl, îmiia cam douã ore jumãtate pentru cã numã pot miºca, picioarele nu mã mai

ascultã ºi trebuie în permanenþã sã mãsprijin de ceva. Vin în bucãtãrie, ºontâc-ºontâc ºi îmi iau micul dejun pregãtitdin timp de fata mea, când are timp sãvinã pe la mine, cã ºi ea e foarte bolnavã,ºi dupã aceea mã întind, fac un pic de curat,mã uit la televizor”... Povestea vieþii luitanti Piroska e lungã, se trage de lângãArad, a absolvit un prestigios liceu defete, s-a mãritat ºi a lucrat la Poºtã oviaþã întreagã. A avut doi copii, pe unull-a îngropat deja în pãmânturile Aus-traliei acum câþiva ani, când s-a prãpãditºi soþul ei. Chiar ºi aºa, tanti Piroska nue copleºitã de greutãþi, deºi pensia denici patru sute de lei nu o ajutã decât sã-ºiplãteascã întreþinerea ºi micile cheltuielidin casã. E tare mândrã cã nu are datoriiºi e la zi cu întreþinerea. “Mãcar înprivinþa asta am sufletul curat cã nusunt datoare nimãnui, apoi din ce trãiesc,numai Dumnezeu ºtie”, spune femeiacare aºteaptã de la pãrintele FlaviuMiheþ poze cu noua bisericã. “Uitaþi, neînþelegem ºi, într-o zi aºa, mai cu soare,vin cu maºina ºi vã duc la bisericã sãvedeþi cu proprii ochi ceea ce poftiþi”,spune preotul, iar ochii bãtrânei seumplu de lacrimi. E visul ei sã vadãînainte de a muri, noua capelã... E tim-pul ca vizita sã se încheie, dar tantiPiroska nu mã lasã sã plec. Þine morþissã vin cu ea, aºa încet, în cameracealaltã. Acolo, cu mare grijã, scoate depe un raft o enciclopedie veche ºi mi-oîntinde. “Uite, aici am avut o bibliotecã

mare, cât peretele, dar a trebuit sã ovând ca sã pot sã am din ce trãi. Mi-aurãmas doar aceste câteva enciclopediiºi versurile lui Eminescu, pe care nu ledau nimãnui pentru nimic în lume!”,îmi spune ea, cuprinsã brusc melancoliatrecerii ireversibile a timpului. Se scoalãgreu de pe fotoliu, dar mã asigurã dinnou cã ajutorul meu i-ar face mai multrãu. Ne conduce, încet, încet la uºã.

De pe câmpul de luptã,singurã într-oo locuinþãsocialã

Ne continuãm vizitele ºi ajungem încartierul Tudor. Intrãm într-un bloc

mohorât cu o scarã la fel de tristã. „Laetajul doi, a patra uºã”, îl aud pe DanCâmpean, asistent social, cel care neajutã sã intrãm în mica lume a MalvineiSzocs. E o garsonierã micã, un hol, obucãtãrie ºi o camerã cât o cutie de chibrit.În pat, stã o persoanã, abia se vede cã ecineva în pat, atât este de slabã MalvinaSzocs. E surprinsã cã ne vede, cã mai ecineva pe lumea asta care se mai intere-seazã de ea. E singurã ºi foarte bolnavãºi abia a ieºit din spital. “Nu am crezutcã mai ies din spital în viaþã, sunt bol-navã ºi singurã la ce sã mai trãiesc, nuam pe nimeni”, spune ea. Rãmân încur-catã. Nu ºtiu despre ce aº putea sã îivorbesc acestui om care simte cã nu e

nimic motivant pe lumea asta. “Eu nuam fost fericitã niciodatã, am lucrat înal doilea rãzboi mondial ca asistentã pecâmpul de bãtãlie, am vãzut multe. Peurmã a venit comunismul, ce viaþã a fostaia? Nu aveam niciodatã nimic, numaiboala ºi sãrãcia era de capul nostru”,povesteºte doamna Malvina Szocs.

Acum, locuieºte într-o locuinþã datãde primãrie ºi un asistent social are grijãde ea. Vizitele sunt dese dar chiar ºi aºase simte singurã. Radioul de lângã pat esingurul ei companion, un prieten care îimai aduce lumea în casã. ªi atât. Seîntinde înapoi în pat. Vizita noastrã aobosit-o, aºa cã ne retragem, nu înaintede ai promite cã în curând vom reveni...

Douã vizite, douã vieþi, douã voinþe ºi ambele se luptã cu ziua deazi, ºi poate cu ziua de mâine. Þrrrrr.... soneria bâzâie zgomotos,parcã dinadins la un volum care sã se audã din orice colþ al casei.Nimic‚ nici o miºcare dindãrãtul uºilor. “O fi ocupatã sau aremusafiri sau... cine ºtie ce o fi”, mã liniºteºte întrucâtva pãrinteleFlavius Miheþ, care este lângã mine. Într-un târziu se aud câþivapaºi târâiþi ºi un “Cine este?!” rostit dur ºi sacadat. “Oameni cufrica de Dumnezeu”, rãspunde pãrintele râzând, iar uºa sedeschide larg ºi un zâmbet plin ne întâmpinã.

un material de IULIA VIZI

Pe feþele bãtrânilor s-au întipãrit ºi tristeþi, dar ºi multe bucurii

5SSOOCCIIAALL www.vertical-online.ro19 - 25 octombrie 2007

Viaþã în singurãtate ºi bãtrâneþe

STATISTICI NU EXISTÃ. Logopezii spun cãper ansamblu, un copil din zece suferã de dis-lexie. Dar ce e dislexia? Definiþia de speciali-tate spune cã este "discordanþa între efortulintelectual depus, rezultatele obþinute ºi posi-bilitãþile intelectuale". Mai bine spus, oîncetinealã a percepþiei, a atenþiei.

Logopezii spun cã de multe ori, aceastãdeficienþã începe sã fie constatã doar în primiiani de ºcoalã. "Dureros e cã, de multe ori nicipãrinþii nu ºtiu ce se întâplã cu copii ºi nu vorsã accepte realitatea. Deseori pãrinþii îºi

ceartã odraslele pentru cã sunt neatenþi,leneºi ºi puturoºi dar adevãrul e cu totulaltul", spune logopedul Bartok Eva.

Dislexia este împãrþitã ºtiinþific în douãcategorii, disgrafia - neputinþa de a scrie ºidiscalculaþia - problemele de calcul matematic.Cercetãrile din domeniu au evidenþiat cãdislexia nu iese la invealã ºi nu poate fi repe-ratã medical nici cu ajutorul encefalogramei.Pur ºi simplu nu se vede. Eva Bartok, care elogoped de ani de zile, se ocupã de zeci decopii cu dislexie. "Nu existã o locaþie fixã încreier a acestei disfuncþionalitãþi, pur ºi sim-plu apare ºi iese la ivealã în primii ani deºcoalã, când pãrinþii ºi profesorii percep oanumitã problemã de învãþare, reþinere ºiredare a materiei. Culmea este cã nu existãdoi copii dislexici la fel. Gradele sunt diferite,unele mai severe, altele mai uºoare, unelesunt de disgrafie, altele de discalculaþie",spune logopedul.

O singurã ºcoalã pentrudislexici, la Târgu-MMureº

ªcoala generalã numãrul 12 din Târgu-Mureº e singura ºcoalã din þarã care a accep-tat sã organizeze cursuri de învãþãmânt primarºi gimnazial pentru copiii cu aceste defi-cienþe. Povestea a început acum nouã ani,când s-a început cu un simplu tratament delogopedie ºi kinetoterapie. Unsprezece copiiau beneficiat atunci de îngrijire, iar rezultateledupã primul ciclu s-au vãzut. Inspectoratul

ªcolar împreunã cu logopedul Gagyi Erzsebetau cãutat acceptul ºcolilor pentru a organizaclasa întâi pentru copiii programului. ªcoalanumãrul 12 a fost singura deschisã. Acum,aceeaºi ºcoalã 12 e unicat în România, claseleunu - opt au peste o sutã de copii cu dislexie,iar de anul acesta cu sprijinul existã ºi o clasãde SAM - o ºcoalã de arte ºi meserii care spe-cializeazã în turism 13 tineri cu aceastã dis-funcþionalitate. ªcoala funcþioneazã cu oautorizaþie specialã din partea MinisteruluiEducaþiei, însã specialiºtii spun cã statutuleducaþiei pentru aceºti copii ar trebui legiferat.

Predarea la aceste clase se face pe bazaunor materiale didactice speciale, chiar ºibanalul abecedar devine o piatrã de încercarepentru ei, iar metodele de a învãþã suntdiverse. Una din cele mai cunoscute, metodaMeisner, este predatã la aceastã orã doar înlimba maghiarã, iar profesorii lucreazã laadaptarea acestei formule pentru abecedarullimbii române.

Casa Corpului Didactic Mureº are dinacest an ºi un curs de 40 de ore pentru profe-sorii care vor sã cunoascã mai bine metodelede predare pentru copii cu dislexie. "Nu existão statisticã, nici centrul judeþean de asistenþãpsihopedagogicã nu are deºi aproape înfiecare clasã e gãseºte un copil dislexic, dinpãcate societatea nu e pregãtitã, oamenii nuînþeleg acest fenomen, cu tristeþe trebuie sã ospun dar ºi unele cadre didactice asociazãdislexia cu un handicap grav", afirmã FeiesReka, inspector ºcolar de specialitate.

Dislexia - handicap sau nu?La Mureº funcþioneazã singura ºcoalã pentru copiii dislexici

"Copilul tãu nu mai este leneº,iresponsabil, ci de atât este elcapabil în situaþia datã. Estefoarte greu de acceptat acestlucru, dar totuºi trebuie realizatacest fapt pentru ca sã putemface paºi înainte. Acum înþeleg dece trebuia sã-mi încalþ copilul ºisã-i înºiretez pantofii atunci cândalþi copii de seama lui sau maimici fãceau cu uºurinþã acestlucru", este parte din mãrturiadureroasã a unui pãrinte cu uncopil dislexic.

Strigãt dupã ajutor

IULIA VIZI

O fetiþã de trei aniºoriare nevoie de sprijin

O FETIÞÃ de doar trei ani si jumatate din Livezeni, are nevoie degenerozitatea noastrã. Este bolnavã de epilepsie ºi suferã de unretard sever în dezvoltare. Asta înseamnã cã Blanka Beatrix este lanivelul unui copil de douã luni. Durerea pãrinþilor este foarte mareºi spun cã doar în vis au vãzut cã fetiþa lor umblã ºi vorbeºte.

"Dupã cinci luni am auzit cã fetiþa plânge în pãtuþ, am luat-o înbraþe ºi am simþit cã era rece ca gheaþa ºi am vãzut cã are o crizãºi repede ne-am dus cu ea la neurologie ºi mi-au spus doctorii cãasta este epilepsie ºi n-am crezut. Am spus cã aºa ceva nu se poateºi pânã la doi ani jumate tot prin spitale am fost", povesteºte mamafetiþei, care spune cã între timp a aflat cã mai existã o ºansã pentrucopilul ei. O operaþie în China, care costã 30.000 de Euro. Pãrinþiifetiþei au fãcut deja o programare. 18 decembrie este ziua care i-arputea schimba destinul.

Banii sunt însã o problemã. Familia Orban nu are cei 30.000 deeuro pentru intervenþia chirurgicalã. S-au gândit sã vândã tot ce au,dar suma ar fi infima, aºa cã în ceasul al 12-lea au apelat la gene-rozitatea oamenilor. "Avem încerdere în oameni, mai avem douãluni, din pãcate nu am reuºit sã strângem ºi nu mai ºtiu ce sã fac,dar cred cã oamenii ne vor ajuta, am vrut sã vând casa dar dupãce vin acasã din China unde sã stau cu fata?", spune mama Blankãiîn timp ce tatãl fetei mai poate spune doar cã sperã. Sperã sã-ºi vadãfetiþa sãnãtoasã.

Din luna ianuarie ºi pânã acum pãrinþii Blankãi au reuºit sãstrângã abia 3.000 de Euro. Mai au nevoie de zece ori pe atâta.Pentru a primi ajutor de la cei din jur ei au deschis trei conturi laBRD Târgu-Mureº, iar noi, pentru a-i ajuta vi le punem la dis-poziþie.

RO 26 BRDE270SV23808522700 în RONRO 38 BRDE270SV24028472700 în EURORO 70 BRDE270SV24028802700 în USD

6 FFOOTTOORREEPPOORRTTAAJJwww.vertical-online.ro 19 - 25 octombrie 2007

O vizitã într-un cimitir nu e deloc înfiorãtoare, cum s-ar crede, ci dimpotrivã, idealãpentru reculegere ºi pentru a medita la sensurile ºi necunoscutele existenþei.E de ajuns o plimbare printre mormintele Cimitirului Municipal pentru a înþelegeprofunzimea vorbelor Sf. Ioan Gurã de Aur: "Priveliºtea mormintelor nu este lipsitãde importanþã în desãvârºirea înþelepciunii noastre. Privindu-le, sufletul nostru, dacãlâncezea, tresare de îndatã, iar de era treaz ºi vrednic, încã ºi mai vrednic se face.Cel ce se plânge cã-i sãrac, primeºte de la aceastã priveliºte o binevenitãmângâiere, iar cel ce se umflã de trufie cã-i bogat, e trezit la realitate..."

Lecþie de iubire Pauza de þigarã, un pas mai aproape de groapã...

Rugã

La mormântul lui Bone

Mai tragicã decât moartea e doar uitarea

foto: Alex Toth - www.fotogalerie.ro

Preºedintele CJ Mureº - între sentimente ºi raþiune

REPORTER: Doamna preºedinte, timpliber, viaþã de familie, hobbyuri... Maiaveþi timp de aºa ceva?

LOKODI EDITA EMOKE: Timpul meuliber este seara de la ora opt pânãdimineaþa la ora ºapte ºi foarte rareori odupã-masã la sfârºit de sãptãmânã sauînainte de masã înainte sã ajung la vreuneveniment pe bazã de invitaþie. De obi-cei ºi sâmbãta ºi duminica am activitãþisociale legate de munca de preºedintede CJ sau de cea de membru al organi-zaþiei UDMR. Deci timp liber o sã amacuma, când o sã plec în concediul acu-mulat pe doi ani, ºi atunci o sã mã odih-nesc. Timp liber în mod deosebit nu-mipot însã rezerva. Hobbyuri... Un hobbyconstant nu am decât cã mi-a plãcut sãmerg prin naturã cu prietenii, în excur-sii. Anul acesta am reuºit sã ies o dupã-masã când am fost convocatã în Covas-na, la o ºedinþã a Agenþiei de DezvoltareRegionalã la Sfântu Gheorghe ºi s-aîntâmplat ca în aceeaºi perioadã prie-tenii mei sã fie ieºiþi în judeþul Covasna,în localitatea Covasna, ºi o dupã-amiazãam stat cu ei. Seara la ora nouã am ple-cat. Cu noaptea în cap am venit acasãpentru cã a doua zi aveam deja o activi-tate într-o comunã. Nu sunt colecþionar,nu am alte hobbyuri.

“Viaþa mea personalã adevenit foarte aerisitãfiindcã copiii au plecatde acasã. Þinemlegãtura prin internet”

REP.: Viaþa personalã?...

L.E.E.: Viaþa mea personalã a deve-nit foarte aerisitã fiindcã copiii au plecatde acasã. Fiecare îºi trãieºte viaþa sa per-sonalã cu familia ºi cu copiii lor. Þinemlegãtura prin internet. Zilnic reuºesc sãvorbesc 10-15 minute cu fetele mele.Desigur, de dimineaþa pânã seara, pen-tru cã, de exemplu, cu fiica mea din LosAngeles vorbesc între opt ºi opt ºi unsfert, pentru cã atunci la ei e seara orazece ºi înainte sã se culce îl vãd penepoþelul meu pe messengerul Yahoo.Fiica mea din Ungaria de obicei dupã-masa mã sunã, dupã ora patru, pentru cãatunci e puþin mai liberã ºi e cunepoþelul acasã. Iar cu fiicã-mea careacum este temporar plecatã, vorbesc totseara.

REP.: Dincolo de activitatea pe careo desfãºuraþi în Consiliul Judeþean, ceaþi vrea sã faceþi?

L.E.E.: Câteodatã reuºesc sã merg laactivitãþi culturale, tot legat de muncamea. La un festival, la un concert, laexpoziþii de picturã unde, pe lângã fap-tul cã reuºesc sã mã documentez, prac-tic ºi muncesc, pentru cã merg ºi în cali-tate de preºedinte al CJ Mureº. Încerc sãîmbin aceastã muncã susþinutã ºi cu unpic de deconectare...

“Dumnezeu m-aa ajutatsã rãmân în continuareîntr-uun ritm foarte alert”

REP.: Regretaþi cã aþi ales caleaaceasta, de a fi tot timpul la dispoziþiaunui sistem administrativ?

L.E.E.: Nu regret. Cred cã este ceamai palpitantã ºi cea mai activã perioadãdin viaþa mea. Eu am fost obiºnuitã tottimpul sã muncesc puþin mai mult deopt ore, sau tot timpul sã fiu activã.Pânã când am avut familia în susþinereamea, am avut ºi atunci o viaþã destul deactivã. Cred cã mi-ar fi lipsit, dupã cecopiii au plecat din viaþa mea, sã rãmândoar singurã acasã ºi sã-mi închid uºa ºisã mã gândesc cum sã-mi petrec timpulliber. Pot sã spun cã cred cã Dumnezeum-a ajutat sã rãmân în continuare într-unritm foarte alert, de aceea nu-mi parerãu. Am forþã, simt cã aº putea încã sãmã mai ocup cu ceva, însã nu am timp,dar cu forþa stau bine.

REP.: Dacã ar fi sã alegeþi, ce aþivrea sã faceþi în momentul acesta,altceva decât ce faceþi acum?

L.E.E.: Având în vedere cã mãapropii de finalul mandatului meu, mãgândesc de multe ori ce mi se întâmplãanul viitor din luna iunie. Foarte sincer.Câteodatã mama din mine spune cãpoate ar trebui sã aleg ceva mai încet ºisã mã ocup de altceva, dar femeia caremai are din viaþa ei activã încã 6-8 ani,atunci aº prefera cel mai bine sã potcontinuu munca de acum. Poate nu capreºedinte, dar tot munca în administraþie.Dacã nu reuºesc ca preºedinte, atunci cavicepreºedinte. Normal cã nu mã atrageaºa de mult sã mã întorc la meseria meaveche, pentru cã oricum am pierdut con-tactul cu acea parte a publicului. Am

însã o meserie la care oricând m-aº puteaîntoarce, însã acuma, spre finiº, aº dorisã termin aceastã activitate din adminis-traþie.

REP.: În primul an ºi jumãtate dinacest mandat nu aþi reuºit sã vãintraþi prea bine în rol. Ulterior aapãrut o schimbare pe care o vedetoatã lumea. Ce a determinat aceastãschimbare a Dvs.?

L.E.E.: Da, aici era teama de nou,pentru cã încã nu lucrasem în adminis-traþie, era o suspiciune ºi faþã de cei dinjurul meu, era pe de altã parte stresulcreat de întrebarea dacã o sã fac sau nufaþã standardelor pe care eu mi le-amimpus. Dupã aceea m-am acomodat ºim-am familiarizat cu cei din jurul meuºi mi-am dat seama cã fãrã ei, eu degea-ba aº dori orice, n-aº reuºi sã fac.

“M-aam convins, ºi asta atrebuit sã învãþ, cãfiecare om doreºte sãaibã toate informaþiile”

REP.: În plan politic, sunteþi printrepuþinele femei care au rãzbit înUDMR, care se vede clar cã este unpartid al bãrbaþilor care ies în faþã.Cum aþi reuºit sã vã impuneþi ºi une-ori chiar sã conduceþi?

L.E.E.: Prin foarte multã comuni-care. Îmi aleg partenerii, ºtiu în cine potsã am încredere, fac sã înþeleagã, pentrucã la fel de deschis le vorbesc cum acu-

mulez eu informaþiile, nu reþin infor-maþii, nu doresc sã induc pe nimeni îneroare cu informaþiile, spun totul cât potde clar ºi dupã aceea încerc ca prindecizia lor sã înþeleagã cã decizia tre-buie sã fie una comunã. ªi cred cã astaam reuºit în aceºti ani nu numai cucolegii din UDMR, ci ºi cu colegii con-silieri judeþeni pentru cã, cu toate cã s-aîntâmplat ca un proiect de hotãrâre sã nuaibã succes, ulterior, prin discuþii, amreuºit sã fac sã înþeleagã toþi consilieriiºi mi-am dat seama cã poate eu eramvinovata atunci când n-am comunicatdestul de mult înainte de a pune în faþacolegilor un proiect de hotãrâre ca sã seia decizie. M-am convins, ºi asta a tre-buit sã învãþ, cã fiecare om doreºte sãaibã toate informaþiile, doreºte sã vadãla fel de bine ºi eu trebuie sã înþeleg unlucru: degeaba ºtiu eu o situaþie, o starede fapt, colegii nu urmãresc la fel presa,colegii nu au aceleaºi contacte directecu funcþionarii de la noi, deci trebuie sãpreiau eu aceastã responsabilitate. Nusunt o persoanã care cred cã un scaun efãcut în mod special pentru mine, dar înacest moment aºa simt cã dupã acesteexperienþe pe care le am nu ar trebui sãse schimbe radical viaþa mea ºi sã mergpe o cale total nouã, pe care tot aºa, cu operioadã de un an ºi ceva de agitaþie são învãþ, am putea sã mergem acuma, dardacã viaþa nu ne rezervã aceastã posibili-tate, normal, va trebui sã mã gândesc laceva radical opus sau sã mã întorc lameseria mea.

REP.: Când v-aþi fãcut mai mulþiduºmani? Când eraþi la Curtea deconturi, în avocaturã sau acum, când

sunteþi preºedintele CJ Mureº?

“Chiar ºi printr-oo deciziebunã poþi sã-þþi faciduºmani înverºunaþi”

L.E.E.: Normal cã fiecare om areprieteni ºi duºmani, sau are oameni înjur care vãd altfel problemele, dar carenu sunt duºmani. Duºmani înverºunaþi,mã gândesc cã precis cã am. Chiar ºiprintr-o decizie bunã poþi sã-þi faci duº-mani înverºunaþi dacã cineva are uninteres personal ºi eu în general nu amluat în considerare interesele personale,deci precis mi-am format oameni carenu mã vor. Sau, poate existã oamenicare au obligaþii faþã de alþii ºi nu au faþãde mine pentru cã eu în aceºti patru aninu am cerut ca pentru ceea ce fac euoamenii sã plãteascã ulterior.

REP.: Din fotoliul pe care îl ocupaþiîn prezent, ce le transmiteþi cititorilornoºtri?

L.E.E.: Sã vadã interesele publice ºiale lor personale, dar sã þinã seama defaptul cã interesul lor personal nu sepoate realiza numai dacã vãd ºi interesulsemenilor lor. Sã fie alãturi de cei pecare i-au ales, indiferent de culoarepoliticã sau etnie, sã ajute la realizareaproiectelor ºi sã aibã încredere, dacã nuli se demonstreazã contrariul, cã acelepersoane lucreazã în interesul lor. ªi îimai recomand publicului mare ca prininformaþiile primite sã încerce sã devinãparte a deciziei de zi cu zi.

În primul an de mandat, preºedintele CJ Mureº, Lokodi EditaEmoke, a încercat sã impunã în relaþia cu presa mureºeanã opoliticã apropiatã de cea a "pumnului în gurã". Era o tendinþãizvorâtã din teamã ºi trac, care nu a scãpat netaxatã. Uºor-uºor,însã, Lokodi Edita Emoke, catalogatã pe la colþuri de unii colegi dinCJ Mureº drept ºovinã, dar "periatã" de aceiaºi colegi atunci cândstãteau faþã în faþã, ºi-a schimbat radical atitudinea ºi a ajuns sãprezinte jurnaliºtilor rãspunsuri la toate întrebãrile ºi o echipã careacum, aproape de finalul mandatului, a dobândit o elasticitateconfortabilã ºi o deschidere totalã spre comunicare. Unii spun cãschimbarea s-ar datora nepoþeilor, care parcã o fac sã segândeascã sã renunþe la administraþie. Raþiunea femeiiluptãtoare o face sã spunã însã cã vrea sã rãmânã încãpatru ani în fruntea judeþului. Dacã vor câºtiga sentimentelesau raþiunea vom afla poate anul viitor...

un interviu de ADRIAN A. GIURGEA

Între viaþa liniºtitã ºi stresul administrativ, Lokodi Edita Emoke îl alege pe al doilea

7IINNTTEERRVVIIUU www.vertical-online.ro19 - 25 octombrie 2007

Lokodi Edita vrea încã unmandat în fruntea judeþului

CCUUPPOONN DDEE

RREEDDUUCCEERREE

TEATRU 74

rreedduucceerree 1155%%din preþul biletului

la spectacolul

““Geniul crimei””din 19 ºi 21 octombrie

Adolescenta rebelã Rachel (Lind-say Lohan) þipã, înjurã, bea, spunetot ce-i trece prin cap ºi e, în general, denecontrolat. Odatã cu ultimul acci-dent pe care l-a avut cu maºina,Rachel a încãlcat ultima regulãimpusã în casa din San Francisco amamei sale, Lilly (Felicity Huffman,câºtigãtoare a Globului de Aur).Neavând unde sã-ºi ducã în altã parteimpulsiva ºi neliniºtita fatã, Lilly olasã acolo unde jurase cã nu se vaîntoarce niciodatã... Acasã la mamaei, în Idaho.

Georgia (Jane Fonda, câºtigã-toarea a douã premii Oscar) nu ebunica grijulie ºi iubitoare tipicã. κitrãieºte viaþa ghidându-se dupã oserie de reguli de neîncãlcat, avândpretenþia ca oricine îi calcã pragul sãfacã la fel - Dumnezeu e pe primulloc, iar munca din greu, imediat pelocul doi. Împovãratã acum cu

creºterea tinerei, va încerca tot timpulsã înþeleagã motivele care stau labaza revoltei lui Rachel.

Dar Rachel se resemneazã sã aibão varã mizerabilã ºi începe sãinspecteze micuþul oraº, iar Georgiaobservã cã s-a schimbat ceva în com-portamentul nepoatei sale. Având derespectat niºte reguli ºi de îndeplinit

niºte responsabilitãþi, începe sã lasegarda jos ºi sã înveþe ce înseamnãcompasiunea... Mai ales faþã de pro-pria-i mamã. Excursia ei le va face petoate trei sã scoatã la luminã secretede mult îngropate ºi sã înþeleagã cã,indiferent ce s-ar întâmpla, familia eunitã de niºte legãturi care nu pot firupte vreodatã.

Pe lângã cele trei actriþe de succes,producþia se bazeazã ºi pe DermotMulroney, în rolul fostului iubit al luiLilly, Simon; pe Cary Elwes, în rolulsoþului lui Lilly, tatãl vitreg al luiRachel - Arnold; ºi pe Garrett Hed-lund, în rolul unui bãiat simplu, darsincer, de la þarã, care îi atrage atenþialui Rachel, Harlan.

MIRELA MARIAN

8 CCUULLTTUURRÃÃwww.vertical-online.ro 19 - 25 octombrie 2007

Cuponul este valabil doar în original.Reducerea este oferitã de instituþiile partenere

ºi se acordã la cumpãrarea biletului.

VERTICAL

HA

I LA

TEA

TRU

, FRA

TE!

decupeazã aici

Jane Fonda vine la cinematograful Tineretului

Între fete, bunica face legea

PROGRAMUL CINEMATOGRAFELOR

CCiinneemmaa AARRTTAA CCiinneemmaa TTIINNEERREETTUULLUUII

CURAJ NEBÃNUIT

rreeggiiaa:: Neil Jordandduurraattaa:: 122 minute

OORRAARR DDEE DDIIFFUUZZAARREE::LL,, MM,, MM:: 16:30, 19:00, 21:30

JJ:: 16:30, 19:00VV,, SS,, DD:: 16:30, 19:00, 21:30

PPRREEÞÞ:: 66 LLEEII // 44 LLEEIITTAARRIIFF RREEDDUUSS DDEE LLAA OORRAA 1166::3300

BUNICA-I ªEFA

rreeggiiaa:: Garry Marshalldduurraattaa:: 113 minute

OORRAARR DDEE DDIIFFUUZZAARREE::LL,, MM,, MM,, JJ:: 17:00, 19:00

VV,, SS,, DD:: 17:00, 19:00, 21:00

PPRREEÞÞ:: 55 LLEEII // 33 LLEEIITTAARRIIFF RREEDDUUSS DDEE LLAA OORRAA 1177::0000

Trei generaþii de actriþe detop de întâlnesc într-un filmdespre puterea de salvare,despre libertatea prin iertareºi despre strânsa legãturãdintre mamã ºi fiicã - GeorgiaRule. Iar în familia ei,atitudinea e prezentã lafiecare generaþie.

22 OCTOMBRIE, ora 19.00NNOOAAPPTTEE AARRAABBÃÃTEATRUL NAÞIONAL SIBIU, secþia germanãautor: Roland Schimmelpfenning((ccuu ttrraadduucceerree ssiimmuullttaannãã îînn lliimmbbaa rroommâânnãã))

29 OCTOMBRIE, ora 17.00 ºi 20.00CCAAMMEERRIISSTTEELLEETEATRUL DE STAT ORADEA, Trupa Szigligetiautor: Jean Genet((ssee jjooaaccãã llaa SSaallaa ““SSTTUUDDIIOO”” ddiinn UU..AA..TT..))

29 OCTOMBRIE, ora 19.00SSAALLOONNUULL NNRR.. 66TEATRUL DE STAT ORADEA, Trupa Iosif Vulcandupã: A. P. Cehov

“STAGIUNEA PRIETENILOR” LA NAÞIONAL

Jane Fonda revine pe ecrane în rol de bunicã fermecãtoare

19 OCTOMBRIE, ora 19.00GGEENNIIUULL CCRRIIMMEEIIautor: George F. Walkertraducerea: Cristina Toma ºi Theodor Cristian

Popescuregia: Theodor Cristian Popescuscenografia: Andu Dumitrescu cu: Nicu Mihoc, Cãtãlin Mândru, Theo Marton,

Monica Ristea, Cristina Tomapreþ bilet: 10 lei

21 OCTOMBRIE, ora 19.00GGEENNIIUULL CCRRIIMMEEIIautor: George F. Walkerregia: Theodor Cristian Popescucu: Nicu Mihoc, Cãtãlin Mândru, Theo Marton,

Monica Ristea, Cristina Tomapreþ bilet: 10 lei

PROGRAM

A urmat cursurile ªcolii de Actorie - Film "Pygmalion" din Bucureºti, condusãde Stela Popescu ºi Florin Piersic jr.Acum este studentã în anul III, actorie, la U.A.T. Târgu-MureºRoluri interpretate la Teatrul Naþional din Târgu-Mureº:A debutat la 22.12.1994, la vârsta de 9 ani, la Teatrul Naþional Târgu-Mureº, înrolul principal din spectacolul "În zapadã doarme nemurirea" de Ana-MariaCriºan, regia Doina Popa (13 reprezentaþii în stagiunea 1994-1995);Stagiunea 1996 - 1997 ºi 1997-1998 - rolul "un copil" în spectacolul "Moºtenire"de John Harvey , regia Scott Johnston, la Teatrul Naþional Târgu-MureºStagiunea 2004-2005 - Teatrul "Studio", Universitatea de Artã Teatralã, specta-colul "Dragostea celor trei portocale" de Carlo Gozzi, în regia lui Cristian Ioan,rolul "Ninetta".Stagiunea 2007 - 2008 - rolul Jill din "ªi fluturii sunt liberi" de Leonard Gershe,regia Liviu PancuCompetiþii ºi premii:1998 - Premiul de Interpretare la Festivalul Naþional de Artã Fotograficã ºi Cine-matograficã pentru "In memoriam - O floare…Cezara…Lipseºte", videocliprealizat cu sprijinul Antenei 1 Tg Mureº 1998 - Premiul Ingenuitãþii acordat de Fundaþia Culturalã Cezara Codruþa Marica2001 - Premiul la Concursul de poezie ºi eseu pentru elevi ºi studenþi "SerafimDuicu"2001 - Premiul II la Concursul Naþional de Literaturã "Moºtenirea Vãcãreºtilor",Testamentum 2001, Târgoviºte, ediþia a XII-a

SSTTAANNCCAA JJAABBEENNIIÞÞAANN

PORTRET DE ACTOR LA TEATRUL NAÞIONAL TÂRGU-MUREª

17-31 OCTOMBRIESSaalloonnuull aannuuaall ddee ggrraaffiiccãã iinntteerraaccttiivvãã

1-30 NOIEMBRIEEExxppoozziiþþiiee ppeerrssoonnaallãã SSIIMMIIOONN MMOOLLDDOOVVAANN

16-30 NOIEMBRIE““TTOOTTEEMM””

1-15 DECEMBRIEEExxppoozziiþþiiee ppeerrssoonnaallãã GGLLIIGGAA MMAARRIIAA

GALERIILE U.A.P.

19 OCTOMBRIE, ora 9:30 ºi 11:00NNIINNIIGGRRAA ªªII AALLIIGGRRUUregia: Oana Leahuadaptare dupã Nina Cassian

21 OCTOMBRIE, ora 11;00VVRRÃÃJJIITTOORRUULL DDIINN OOZZadaptare dupã L. Frank Baumregia: Demeter Zsuzsa (Ungaria)

TEATRUL ARIEL

E VALEA RECE... Un loc în care nu þise spune "bine ai venit", un loc în carenu eºti dorit de oaspete, un loc în careeºti privit bãnuitor încã de când nici nuai apucat sã pui bine piciorul pe stradace duce în vârful dealului, acolo unde îºiduc viaþa, de fapt mai mult ºi-o carãdupã ele, câteva sute de suflete. ValeaRece, ca ºi zonele similare din alteoraºe, pare, privitã prin ochii celui obiº-nuit cu internetul de doi mega pesecundã, nu un colþ de lume mai aparte,ci o altã lume.

E amiazã, e cald, iar a doua brumãdin toamna asta a dispãrut. Urc ºi încercsã nu mã fac remarcat, în ideea de a strãba-

te în liniºte toatã uliþa, de jos pânã sus,în vârful dealului... Dincolo e câmpul...

Pe stânga, câþiva indivizi, cu ochimici ºi iscoditori, cu 5-ul de la zar tatu-at pe mâini, stau la marginea drumuluiºi vorbesc o ungureascã stricatã ºicorcitã la fiecare câteva cuvinte cu oþigãneascã parcã anapoda. Nu-i înþelegºi cred cã se vede asta, cãci îmi aruncãfiecare câte o privire pieziºã ºi îºi vãdmai departe de ale lor. Peste alþi 10-15metri, vreo trei copii, în bluze cu mâneciscurte, cel mai mic dintre ei - sã tot aibãvreo trei ani! - gol de la brâu în jos, cumãturi în mâini, ridicã praful de pestradã ºi cred cã fac deratizare intensivã.

Oricum, mãtura pare inutilã, dacã nu vinºi câteva utilaje de salubrizare.

Manele, seminþe ºireclamã agresivã

Mai urc câþiva paºi, pânã în dreptulunui Audi mai vechi, prin ale cãrui gea-muri deschise urlã manele dedicate duº-manilor cantautorului. Mã opresc sã faco pozã, pentru cã vreau sã am dovada cãse mai ºi construieºte câte ceva. Ceva caîntre o vilã ºi un palat, acum aflat la sta-diul pereþilor de cãrãmidã, dar, în ritmulbun de lucru al muncitorilor, hardughiava prinde cât de curând contur. Plec mai

departe... Dau pe partea dreaptã de ocasã ceva mai aranjatã, cu o curte puþinmai scrobitã ºi cu un Passat alb în garaj.Un ins înalt, chel ºi slab sprijinã gardul,vorbeºte la telefon ºi mãnâncã seminþede la o tanti de mai sus, care vinde ºibomboane pe bãþ, ºi gumã, ºi napoli-tane, ºi ciocolatã. Oare o avea clienþi?,mã întreb, cã peste drum de ea sunt douãfemei care îi fac concurenþã, plus cãastea tinere îºi mai fac ºi reclamã ºistrigã cât le þine gura ca sã-ºi chememuºteriii.

Rãsare ºi un magazin-bodegã cevamai încolo, de unde deduc cã mã aflu înmijlocul aºezãrii. Dar nimic nu diferã

nici aici: tocuri de geamuri ºi uºi zacaruncate pe jos, sticle de plastic umpluºanþurile, înþelenite ºi adânci, lumea stãºi aici pe la porþi, pe scaune, înaºteptarea unui timp ce nu va veni nicio-datã. Stau comod ºi îºi omoarã amarul,povestesc ºi îºi ceartã copiii ºi nepoþii,mulþi-mulþi. Unii spalã ºi aruncã apadirect în stradã, alþii urcã la ciºmea sãmai umple o gãleatã care va aveaaceeaºi soartã.

E toamnã cu aromã de nuci. E toam-nã cu adieri de must. Miroase a brumãrece ºi groasã. Dar nu ºi în Valea Rece.Lumea nu începe ºi nu se sfârºeºte cuinternetul de mare vitezã...

9RREEPPOORRTTAAJJ www.vertical-online.ro19 - 25 octombrie 2007

un material de CÃTÃLIN MARIN

APELSTIMAÞI CETÃÞENI

În ultimii ºapte ani, Municipiul Tîrgu-Mureº a avut, prinpoliticienii aleºi, o reprezentare numeroasã în GuvernulRomâniei. Aceasta nu s-a materializat însã în atragerea defonduri, în susþinerea programelor de dezvoltare ale oraºu-lui ºi în privinþa reîntregirii patrimoniului local.

Primãria ºi Consiliul local Tîrgu-Mureº au promovat,încã din anul 2000, proiecte privind preluarea bazelorsportive ale oraºului abandonate în paraginã: parc munici-pal, Sala Polivalentã ºi Stadion, ªtrand ,,1 Mai", terenuride tenis ºi fotbal din ,,Week-end" ºi baza de agrement dinzona hipicã.

Se urmãreºte ca aceste baze sã fie furate oraºului ºi sãconstituie afaceri imobiliare private de proporþii.

Aceeaºi destinaþie este preconizatã pentru terenul afe-rent Aeroclubului sportiv ca ºi pentru terenurile ºiimobilele de pe raza oraºului aparþinând M.Ap.N.

Vã chemãm sã vã solidarizaþi cu demersurile noastre. Sãsalvãm împreunã bazele sportive ale oraºului, sãrecuperãm patrimoniul local!

Primarul municipiului Tîrgu-Mureº,dr. Dorin Florea

Un e-mail din secolul XIX

INIÞIATORUL acestui vast proiect edi-torial este scriitorul ºi editorul EugeniuNistor, doctor în filosofie al Universitãþiidin Bucureºti, directorul Editurii"Ardealul" din Târgu-Mureº.

"Într-o lume care este ºi se anunþã a fitot mai grãbitã, acest Dicþionar sedoreºte a fi nu doar un mijloc de maibunã cunoaºtere a scriitorilor ºifilosofilor noºtri, de mijlocire întreoperele lor ºi publicul-cititor, ci chiar uninstrument eficient de comunicare ºicunoaºtere între ei, aceasta în situaþia încare sunt atât de rãspândiþi din punct devedere geografic, nu doar pe întregulcuprins românesc dar, în condiþiileaderãrii la Uniunea Europeanã ºi libera

circulaþie peste graniþe, pe multe paraleºi meridiane ale planetei", spune EugeniuNistor, care adaugã cã Dicþionarul va fitipãrit chiar la editura pe care o conduce.

"Ne adresãm scriitorilor ºi filosofilorromâni de pretutindeni, dar ºi scriito-rilor de literaturã ºi filosofie de limbãmaghiarã, germanã, sârbã ºi altor profe-sioniºti ai scrisului descinzând din etni-ile conlocuitoare care, prin operele lortipãrite, aparþin de drept ºi de facto ºiculturii româneºti. Prin urmare proiectulDicþionarului nostru se adreseazã,înainte de toate, scriitorilor ºi filosofilorromâni în viaþã; în acest sens, pentru cabeneficiul de informaþie, imagine ºicomunicare al acestora sã fie cât mai

mare, se studiazã posibilitatea ca, dupãpublicarea ediþiei româneºti, sã fietradus în limba englezã ºi publicat inte-gral într-o ediþie cu circulaþie inter-naþionalã", a mai explicat Nistor, potrivitcãruia referenþii de specialitate ai lucrãriisunt: pentru LITERATURÃ - criticii ºiistoricii literari Cornel Moraru ºi IulianBoldea (redactor ºef, respectiv redactor,în cadrul colectivul redacþional al revis-tei de culturã Vatra); pentru FILOSOFIE- academicienii Alexandru Surdu ºi GheorgheVlãduþescu (preºedinte, respectiv mem-bru, în cadrul Secþiei de filosofie, Log-icã, Psihologie, Pedagogie ºi Teologie aAcademiei Române).

În Dicþionar urmeazã sã fie incluºitoþi autorii care au publicat individual celpuþin o carte într-unul din genurile litera-re consacrate (poezie, prozã, eseu, criticãºi istorie literarã, îngrijire ediþii, litera-turã pentru copii, epigrame, traduceriº. a.), dar ºi orice autor care a publicatindividual cel puþin o carte cu conþinutfilosofic, reprezentând creaþie filosoficãoriginalã, eseu, aforisme, studii de inter-pretare ºi istorie a filosofiei, monografiicritice, ediþii îngrijite, traduceri din operefilosofice de valoare recunoscutã,dicþionare de filosofie º.a. - receptate ºirecenzate în publicaþii culturale sau/ºi despecialitate.

Dicþionarul biografic al scriitorilorºi filosofilor români de azi

Pãºesc timid, cu paºi mici ºi sovãiþi, chiar dacã nu suntslab de înger. Calc pe un fel de drum nici de piatrã, nicide pãmânt, dar plin de gropi ºi de hârtoape, mãrginit de

un fir de apã. O amestecãturã ciudatã de nãmol uscatcu pietre ºi ceva sort, iar pantofii lustruiþi de dimineaþã

se grizoneazã rapid ºi iremediabil. Sunt la margineaoraºului, în partea dinspre miazãzi, ºi vreau sã vãd pe

pielea mea dacã-s la marginea civilizaþiei.

Proiect fãrã precedent în judeþul Mureº

La Târgu-Mureº s-a înfiripat în aceastã toamnã o idee care ar puteasã mute puþin centrul de greutate al literaturii române cãtre noi.Asta pentru cã, dupã ce Clujul, Iaºiul sau Bucureºtiul au dat litera-turii oameni care au avut ºi rãbdarea de a face o muncã nu tocmaiuºoarã de grupare a scriitorilor contemporani într-o singurã carte,Târgu-Mureºul ar putea da primul dicþionar care sã punã la olaltãscriitorii ºi filosofii români de astãzi, fãrã discriminare.

NICOLAE MÂNDRU

10 PPOOLLIITTIICCwww.vertical-online.ro 19 - 25 octombrie 2007

Loviturã de imagine datã de PLD Mureº

PLD MUREª a reuºit cu douã sãp-tãmâni înaintea Conferinþei Judeþene,care urmeazã sã valideze o conducerelegitimã, sã dea o loviturã de imagine. Li-derul interimar al PLD Mureº ºi cel maiprobabil viitorul preºedinte ales alPLD Mureº, doctorul LadislauSchwartz, l-a convins pe fostulpreºedinte al PSD Târgu-Mureº,Lucian Savu, sã se înscrie în PLD.

Astfel, dupã doi ani în care a statdeparte de scena politicã, Savu, carea ocupat în vechea legislaturã foto-liul de director executiv la DGFPMureº, revine în politicã, însã nuîntr-un partid de stânga, ci la cen-tru-dreapta. "Am fost un social-democrat nu ºtiu cât de convins,dar am avut doi ani în care sãreflectez asupra viitorului meupolitic ºi am ales PLD", adeclarat Lucian Savu, care arecunoscut cã a avut discuþii ºicu alte partide politice interesatede persoana sa. Lucian Savu asubliniat însã cã s-a înscris înPLD datoritã "acurateþii pro-gramului politic". "Este unpartid de tehnocraþi ºi asta sevede chiar din programul ºistatutul partidului", a explicatSavu, care spune cã îi convinede minune ºi echipa de laTârgu-Mureº a PLD.

În ceea ce priveºte poziþia pe care ova avea în organizaþia PLD Mureº,

Lucian Savu

a þinut sã precizeze cã nu vrea neapãratfuncþii de conducere. "Dacã vor fi dejacandidaþi pentru toate posturile, nu o sã

candidez", a declarat Savu, în timpce surse din PLD Mureº spun cãla alegerile din cadrul Confe-rinþei judeþene a PLD Mureºprogramatã pentru 27 octombrieacesta va candida pentru un postde vicepreºedinte.

Fostul ºef al lui Lucian Savupe vremea când acesta conduceaorganizaþia municialã a PSDTârgu-Mureº, Ovidiu Natea, s-aarãtat iritat de decizia fostului ºefde la DGFP Mureº de a intra înPLD. "Pentru noi nu este nici opierdere. Absolut nici o pierdere", aspus iritat Natea, care a adãugatulterior "ce sculã mare mai e ºi Savuãsta, dar nu mai e la noi în partid dedoi ani, ce mã tot întrebaþi?!".

Precizãm cã unul din partidelecare a încercat sã îl înroleze pe LucianSavu a fost ºi PNGCD Mureº, sursedin anturajul lui Savu declarând cãDoru Borºan i-ar fi propus acestuia sãcandideze pentru fotoliul de primar almunicipiului Târgu-Mureº din parteapartidului lui Gigi Becali.

În urmã cu cinci sãptãmâni,Lucian Savu era un om liberdin punct de vedere politic.Interviul pe care l-a acordatpublicaþiei noastre l-a readusbrusc în atenþia partidelorpolitice, care l-au bombardatcu oferte. I s-a propus sãcandideze pentru fotoliul deprimar sau chiar sã reprezinteun partid pentru un fotoliu deparlamentar. Doctorul LadislauSchwartz, liderul PLD Mureº,a reuºit sã îl ºi convingã peSavu sã revinã în politicã.

PROBABIL SUNT PUÞINI cei care auînceput o activiate politicã sau admini-strativã, fãrã a face promisiuni. Suntprintre cei care considerã ºi în conti-nuare cã promisiunile din campaniaelectoralã ºi capacitatea de a atragevoturi nu reprezintã adevãrata valoarea unui om politic, în schimb calitateaacestuia de a identifica problemelecomunitãþii ºi a implementa cele maibune soluþii sunt prioritãþi care vin înîntâmpinarea nevoilor populaþiei ºisunt merite care cu adevãrat trebuieapreciate.

Activitatea din Consiliul Judeþeaneste o activitate în echipã, atât în rân-dul comisiilor de specialitate, dar ºi încadrul formaþiunii politice din careprovin consilierii. În nici un caz nu potsã cred cã ambiþiile politice sau per-sonale, pot sã primeze în faþa celor alecomunitãþii.

Ca ºi preºedinte al Comisiei deServicii Publice din cadrul CJ Mureºam încercat de fiecare datã sã impunabordarea unui stil modern înrezolvarea problemelor, am dorit cufiecare ocazie sã privesc în perspec-tivã ºi mai ales sã identific cum arputea fi vãzutã ºi judecatãdecizia noastrã de oamenii derând, oamenii care ne-auacordat increderea de a-ireprezenta la nivelul Con-siliului Judeþean.

Din pãcate sunt ºipersoane care suntdepãºite de realitãþiledin judeþ ºi care au oplãcere sã se audã lan-sând sloganuri, care nu

au nici o acoperire. Aceste persoanetrebuie înlãturate ºi sunt convins cãelectoratul le va sancþiona la vot.

Chiar dacã acest mandat a adusmulte realizãri pentru mureºeni, suntîncã multe probleme la nivelul judeþu-lui, iar aºteptãrile cetãþenilor mai audin pãcate încã nevoie de timp pentrua fi rezolvate. Dincolo de tot ceînseamnã în acest moment harababurapoliticã, am convingerea cã aceasta seva opri la un moment dat ºi lucrurilevor intra pe un fãgaº normal.

Pentru cã provin din generaþiatânãrã, vreau sã cred cã în viitormodernizarea administraþiei publice,îmbunãtãþirea relaþiei dintre cetãþeanºi reprezentantul politic din admini-straþie, implicarea tuturor factorilordecizionali pentru soluþionarea proble-melor sunt obligatorii pentru creareaunui mediu demn de dezvoltare.

(supratitlul aparþine redacþiei - n.r.)

"Promisiunile nu reprezintãadevãrata valoare a unui om politic"

ADRIAN A. GIURGEA

Un consilier judeþean sparge tãcerea

Te-au ales? Spune-le cã nu au greºit!"Vertical, sãptãmânalul care vine la tine" îºi deschide paginile tuturor aleºilor dumneavoastrã,indiferent cã este vorba de consilieri locali, primari, viceprimari, consilieri judeþeni, preºedintesau vicepreºedinþi ai CJ sau parlamentari. Fiecare ales care considerã cã nu aþi greºit când i-aþiacordat încrederea de a vã reprezenta, poate sã o ºi demonstreze. Noi îi punem la dispoziþie înpagina "Politic" spaþiu în acest sens. Condiþia este însã ca fiecare din cei care doresc sã vi seadreseze sã rãspundã la douã întrebãri: ce a promis în campanie ºi ce a realizat pânã în prezent.Iar dumneavoastrã veþi decide în consecinþã anul viitor.

În atenþia politicienilor interesaþi: materialele nu trebuie sã depãºeascã 2000 de semne ºi leputeþi trimite pe adresa de email redactia@vertical-online.ro

Schwartz l-a adus adus pe Savu în PLD

DRAGOª C. POPAconsilier judeþean PSD MUREª

Schwartz l-a convins pe Savusã revinã în politicã

CONSILIERUL JUDEÞEAN GheorgheSãmãrghiþan nu renunþã la PD. Asta înciuda faptului cã la nivel judeþean s-aluat decizia excluderii lui din partidpentru cã ar fi provocat prejudicii deimagine organizaþiei.

Astfel, Sãmãrghiþan a anunþat sãp-tãmâna aceasta cã a contestat deciziaComisiei Judeþene pentru Statut, Eticãºi Litigii din PD Mureº, care a menþi-nut neschimbatã hotãrârea Comitetu-lui de Coordonare Judeþean privindexcluderea sa din organizaþie. "Amformulat contestaþie ºi merg maideparte, pentru cã suntem clar în faþaunui abuz", a declarat GheorgheSãmãrghiþan, care afirmã cã esterevoltãtor sã fie judecat de un individcare a venit în partid de doar câtevaluni ºi care a fost pus în frunteaComisiei de Eticã tocmai pentru a-lmazili. Mai mult, Sãmãrghiþan a

declarat cã deocamdatã nu se gândeºtela ofertele venite din partea altor par-tide care îl curteazã în perspectivaalegerilor locale de anul viitor, darcã,dacã nu va putea rãmâne în PD valua în calcul ºi aceste oferte.

Precizãm cã sãptãmâna trecutãComisia Judeþeanã pentru Statut,Eticã ºi Litigii din PD Mureº a respinscontestaþia depusã de GheorgheSãmãrghiþan împotriva deciziei deexcludere din 19 septembrie. "Dinpunctul de vedere al ComisieiJudeþene pentru Statut, Eticã ºi Litigii,hotãrârea 4/19.09.2007 rãmâne defi-nitivã", se aratã în scrisoarea semnatãde preºedintele Comsiei, Cãtãlin Cândea,scrisoare ce i-a fost înmânatã doctoruluiSãmãrghiþan, care susþine cã au fostîncãlcate mai multe prevederi alestatutului ºi cã excluderea sa a avut labazã refuzul sãu de a boicota o ºedinþãa CJ Mureº, aºa cum i-a ordonat DorinFlorea, preºedintele organizaþiei jude-þene a partidului.

DEPUTATUL PSD MUREª, LiviuTimar (foto), spune cã doar 35% dincrescãtorii de taurine din judeþul Mureºvor beneficia de subvenþia de la stat încuantum de 250 de lei. Asta pentru cã,susþine deputatul, introducerea oblig-aþivitãþii de a avea cel puþin trei capetede tãuraºi pentru a beneficia de sub-venþie le-a dat peste cap toate socotelilemicilor fermieri din Mureº. "De ce nuau fost informaþi din timp producãtoriiagricoli de introducerea acesteicondiþii? Rãspunsul este simplu. Peactualul guvern nu îl intereseazãcreºterea taurinelor în România", spuneTimar, care acuzã totodatã actualaguvernare cã a redus subvenþia pentruaceastã categorie de la 650 lei/cap, câtera prevãzut, la 250 lei/cap. "Sprijinulacordat de stat crescãtorilor de animaleeste foarte redus, pot spune inexistent.Chiar dacã existã un mic ajutor pentruanumite specii, acesta nu se acordã la

timp ºi atunci când producãtorii agri-coli au nevoie", adaugã Liviu Timarpotrivit cãruia, în condiþiile în careefectivele de animale sunt înscãdere, cel mult 20% din crescã-tori vor primi în final subvenþia.

Liviu Timar a prezentat înacest sens ºi o declaraþiepoliticã în parlamentul de laBucureºti. În cuprinsul aces-teia, deputatul de Mureº a subli-niat de asemenea cã în judeþulMureº sunt în total 23.336exploataþii cu 57.654 cape-te de taurine, însã majori-tatea acestora, adicã 20.899de exploataþii, care însumeazã36.708 de capete, au sub treianimale în gospodãrie, decinu vor beneficia de nici unajutor de la stat.

Dragoº Popa, consilier judeþean din partea PSD

ALEX SASU

Liviu Timar atacã subvenþiile pentrucrescãtorii de taurine din Mureº

Gheorghe Sãmãrghiþanmerge mai departe

ADRIAN A. GIURGEA

Gazdele au reuºit o campanie detransferuri echilibratã, astfel cã la startulpartidei lotul clujean cuprindea atât peinternaþionalii români Lãpuºte ºi UcheIheadindu, cât ºi pe stranierii Seals,Krstanovic ºi Cuic. La mureºeni a lipsitîn continuare accidentatul Anderson,asfel cã cvartetul nord-american a fostdin nou completat de antrenorul-jucãtorSzászgáspár Barnabás. Totodatã, în tri-bunele sãlii "Horia Demian" au luat loc ºiaproximativ 100 de suporteri veniþi dinTg.Mureº.

Poate timoraþi de numele adversaru-lui, poate obosiþi dupã multitudinea departide disputate în ultima vreme,oaspeþii au început meciul cum nu se

poate mai rãu, lãsând poarta în apãraredeschisã pentru 10 puncte consecutivemarcate de adversar. Nici time-outulsolicitat de antrenorul Corui nu a remediatsituaþia, astfel cã scorul a devenit foarterepede unul halucinant, 27-4. ZoranKrstanovic a dominat clar lupta de subpanou, iar Seals, Iheadindu ºi Lãpuºte aumarcat din toate poziþiile. Intrarea luiCuic a galvanizat ºi mai mult ofensivagazdelor, ºi primul sfert a încheiat cuscorul de 36-19.

Urmãtoare zece minute nu au schim-bat prea mult datele problemei, Mureºulreuºind totuºi sã intre mai decis în joc, cuMcCullough la finalizare. Un alt faptpozitiv de semnalat a fost ºi prestaþia luiBogdan Cormoº, introdus pe finalulsfertului. Pauza a surprins tabela arãtând61-40 pentru echipa îmbrãcatã în alb-negru.

A doua reprizã, mult mai echili-bratã, a adus o luptã plãcutã ochiului.U-Mobitelco s-a mai relaxat, fãrã însãsã se lasã surprinsã de eforturile deremontare ale oaspeþilor. Astfel, coºurilepe contraatac marcate de Cooley ºicapacele reuºite de Selvey au fost con-tracarate de triplele lui Popa, Seals ºiLãpuºte. Reintrarea lui Silvãºan, absentsezonul trecut datoritã unei accidentãri, afost primitã cu urale în tribunã de ambeletabere, iar Mihai a arãtat repede cã încãmai are o mânã perfectã de la distanþã.Ultimele zece minute au adus puþinenoutãþi, remarcate fiind o fazã superbã -

pasã pe la spate Medvedj ºi slam-dunkLãpuºte; ºi triplele lui Szászgáspár.Scorul final, 106-92, a arãtat o diferenþãmai micã decât cea realã, din teren, undeavantajul Clujului nu a fost ameninþatnici un moment în mod serios.

Chiar dacã evoluþia tigrilor dinaceastã partidã a fost sub aºteptãri, nutrebuie totuºi uitat faptul cã au fostînvinºi de un adversar cu experienþã, careþinteºte podiumul Diviziei A. Cei mai

buni marcatori au fostMcCullough, cu 31 depuncte, Krstanovic,cu 24 ºi Seals, cu 21.

Iatã ºi lotul convocat de ArthurMelo, principal, ºi Kelemen Sandor,secund: 1. Ovidiu Batea, 2. Tudor Rusu,3. Balint Zoltan, 5. Adrian Almãºan, 6.Raul Novac, 9. Daniel Raymond, 10.Szombat Lajos, 11. Marius Almãºan,14. Paulo Ferreira, 15. Raphael Lucena,17. Paulo Faria, 21. Carlao.

Dupã cum se poate observa, tehni-cianul portughez a apelat pentru partidadisputatã în Sala de Sport a Liceului cu

Program Sportiv la câþiva titulari aiprimei echipe: Carlao, Faria ºi Ferreira.Cei trei ºi-au fãcut loc în primul 5 alã-

turi de un alt brazilian, Raphael, ºi deBalint.

Primele 10 minute ale meciului aufost echilibrate, cu ocazii la ambeleporþi, cu un plus pentru gazde, carerateazã mai multe ocazii. ªuturile luiFerreira, Faria sau Raphael trec pe lângãpoartã sau lovesc în douã rânduri bareleporþii oaspete.

Golurile apar odatã cu intrarea peteren a fraþilor Almãºan ºi a lui RaulNovac. Mai întâi Adrian Almãºan îlînvinge pe portarul craiovean în minutul13, cu o reluare din 2 metri. La 4minute, fratele sãu Marius, îl imitã ºiduce scorul la 2-0. Peste numai unminut, se stabileºte ºi scorul primeireprize, 3-0, dupã o excelentã combi-naþie în trei, Novac reia în poarta goalã.

Partea a doua a jocului este mult maispectaculoasã, cu nu mai puþin de 9goluri. Cei de la Real Craiova dausemne de revenire în minutul 23, cândBãliþoiu îl învinge pe Carlao dintr-oloviturã liberã. Nu a fost decât un sim-

plu foc de paie. Mult mai siguri pe ei ºimult mai preciºi, tîrgumureºenii nu ledau oaspeþilor nici o ºansã de a seapropia. 4-1 Rapahel în minutul 25,dupã o acþiune individualã de toatã fru-museþea ºi 5-1 Paulo Ferreira dupã alte6 minute.

Ultimele ºapte minute se joacã pecontre. Craiovenii lasã garda jos deºipuncteazã prin Stuparu pentru 2-5. Ace-laºi Ferreira duce scorul la 6-2 cu un ºutde la 15 metri lateral, care îl suprinde peportarul craiovean. 6-3 Mateiþã, la oneatenþie în apãrarea celor de la City'us.Minutele 38, 39 ºi 40 mai aduc treigoluri pentru gazde. Mai întâi Raymondinsistã la o minge în careul oaspeþilor ºiplaseazã mingea la colþul lung: 7-3.Faria îºi trece ºi el numele pe lista mar-catorilor 8-3, iar Ferreira închide tabelacu un ºut cu sete din 2 metri.

Scor final, City'us II - Real Craiova9-3. Un meci care se anunþa aprig dispu-tat, dar care s-a transformat într-un sim-plu antrenament.

Real Craiova, umilitã de City'us II pe teren propriu

Fazã de joc din meciul cu Real Craiova

ALEX SASU

În prima etapã a campionatului, BC Mureº a învins într-un meci de coºmar CSM Oradea

SSPPOORRTT www.vertical-online.ro19 - 25 octombrie 2007 11

City'us II Târgu-Mureº ºi-atrecut în cont cea de-a treiavictorie a sezonului din totatâtea partide. Târgumureºeniiau trecut de aceastã datã deReal Craiova, într-un adevãratderby al seriei, ambele echipefiind neînvinse la începereasezonului. Scorul final, 9-3 (3-0)a arãtat însã diferenþa dintrecele douã echipe.

SÃPTÃMÂNA PE SCURT

FOTBAL Din pricina unor restanþepe care le are clubul faþã de o parte ajucãtorilor proveniþi de la fosta ACSMaris Târgu-Mureº, formaþia UnireaUngheni a pierdut la "masa verde"(scor 0-3) partida de pe teren propriucontra Turului Micula, meci progra-mat în etapa a IX-a a Ligii a III-a,seria 6. Decizia a fost luatã de Fede-raþia Românã de Fotbal în cadrul uneiºedinþe ce a precedat partida amintitãºi a fost comunicatã cluburilor încauzã chiar în ziua meciului. Intere-sant este faptul cã Turul Micula aprimit vestea nesperatei victorii înmomentul în care oaspeþii se aflau pedrum spre Ungheni, motiv pentrucare au fãcut cale întoarsã la Cluj.Hotãrârea FRF stipuleazã cã Unireava pierde la "masa verde" toatejocurile care vor urma, pânã cândconducerea clubului din Ungheni vaface dovada achitãrii integrale adatoriilor.

VOLEI Echipa femininã de voleiCSU Neumarkt Gaz Târgu-Mureº acâºtigat la limitã, scor 3-2, partidadin etapa a II-a a Diviziei A1 des-fãºuratã la Târgu-Mureº, în companiaformaþiei CSM Lugoj. Pe seturi,scorul a evoluat foarte echilibrat pen-tru cele douã combatante, târgu-mureºencele câºtigând, în cele dinurmã, cu 25-17, 24-26, 25-12, 23-25,15-6. Urmãtoarea partidã de pe terenpropriu pentru CSU va avea loc sâm-bãtã, 27 octombrie, când o va întâlnipe Dinamo Bucureºti.

BASCHET Marþi, în returul disputatla Bucureºti ºi contând pentru CupaRomâniei, Rapid Bucureºti a învinsformaþia BC Mureº cu 84-64 ºi s-acalificat în sferturi cu scorul generalde 153-138.

AAvvâânnttuull RReegghhiinn - Marmaþia Sighet 1-0Bihorul Beiuº - Unirea Dej 1-1Sãnãtatea Cluj - FC Bihor II 2-2GGaazz MMeettaann TTgg.. MMuurreeºº - Lotus Felix 1-1Inter Blaj - MMoobbiillaa SSoovvaattaa 1-1TTrraannss-SSiill TTgg.. MMuurreeºº - FC Baia Mare 0-0Olimpia Satu Mare - U 1919 Cluj 4-1UUnniirreeaa UUnngghheennii - Turul Micula 0-3Someºul Satu Mare - Gloria Bistriþa II amânat

LIGA A III-A, seria 6 - rezultate ETAPA a IX-a

11.. AAvvâânnttuull RReegghhiinn 99 77 00 22 1144-66 22112. Lotus Felix 9 6 2 1 17-6 203. Unirea Dej 9 5 2 2 12-8 1744.. GGaazz MMeettaann TTgg.. MMuurreeºº 99 44 33 22 1155-1100 115555.. TTrraannss-SSiill TTgg.. MMuurreeºº 99 44 33 22 99-55 11556. Turul Micula 9 5 0 4 18-16 157. FC Baia Mare 9 4 2 3 16-8 148. Someºul Satu Mare 8 4 2 2 10-5 149. Gloria Bistriþa II 8 4 1 3 14-12 131100.. MMoobbiillaa SSoovvaattaa 99 33 44 22 88-88 113311. Olimpia Satu Mare 9 3 2 4 10-10 111122.. UUnniirreeaa UUnngghheennii 99 33 22 44 33-99 111113. Bihorul Beiuº 9 2 3 4 6-9 914. Inter Blaj 9 2 2 5 7-10 815. FC Bihor II 9 2 2 5 14-21 816. Sãnãtatea Cluj 9 2 2 5 14-21 817. Marmaþia Sighet 9 2 0 7 10-17 618. U 1919 Cluj 9 1 1 7 4-6 4

FOTBAL - CLASAMENT LIGA A III-A, SERIA 6

Marmaþia Sighet - Bihorul BeiuºLotus Felix - UUnniirreeaa UUnngghheenniiTurul Micula - AAvvâânnttuull RReegghhiinnFC Bihor II - GGaazz MMeettaann TTgg.. MMuurreeººFC Baia Mare - Sãnãtatea ClujUnirea Dej - Someºul Satu MareMMoobbiillaa SSoovvaattaa - Olimpia Satu MareGloria Bistriþa II - Inter BlajU 1919 Cluj - TTrraannss-SSiill TTgg.. MMuurreeºº

LIGA A III-A, seria 6, ETAPA a X-a, 19 octombrie

FFOOTTBBAALL CCLLUUBB AA..SS..AA..organizeazã selecþie

pentru copii nãscuþi între anii1995-2000, în zilele de

marþi ºi joi - ora 15, pe terenul ASAdin Complexul "Weekend",

luni - ora 19, ºi miercuri - ora 20, lasala de sport a Grupului ªcolar deChimie Industrialã Târgu-Mureº.

Copiii sunt rugaþi sã aibã asupra lorechipamentul sportiv adecvat.

Relaþii suplimentare se pot afla de laantrenorul grupelor, Dorin ªtian, tel.

0745.75.47.50

foto: VERTICAL

Un prim sfert fatal (U Cluj - BC Mureº 106-92)

În etapa a treia a campionatuluinaþional de baschet BC Mureº s-a deplasat la Cluj pentru a þinepiept puternicei formaþii U-Mobitelco Cluj, una dintreechipele cele mai prestigioasedin baschetul autohton, care afost la un pas sã câºtige înetapa premergãtoare la Ploieºti.

PORKOLAB ZSOLT

Atitudine de învingãtori la City’us II

Dupã 3 etape, City'us II a acumulat maxim depuncte 9 ºi ocupã prima poziþie a clasamentului.În etapa viitoare, tîrgumureºenii vor juca îndeplasare la Sf. Gheorghe, cu cei de la SPICOM.Partida se va disputa duminicã, 21 octombrie. Luni, 22 octombrie, de la ora 18.00, SalaSporturilor va gãzdui partida dintre City'us TârguMureº ºi Futsal Club Craiova, joc contând pentruetapa a V-a a Ligii I la futsal.

Bryan McCullough

Marko Bela, liderul UDMR, curios sã vadã ce a copt specialistulIstvan Csutak pe marginea regiunilor de dezvoltare autonome,

îºi trãdeazã nemulþumirea cu satisfacþie.

Draghe Istvan,vedem eu bine regiuneasta, dar îti zic cã

românile n-o acceptenici în ruptul gurii.

si nici io.

Liderul PNL Mureº, Eugen Nicolãescu, ministru al Sãnãtãþii, care nu vrea sã renunþe la ºefiaorganizaþiei, deºi unii au început sã provoace vibraþii pe lângã scaunul lui.

Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului, ºi primarul Dorin Florea, o echipãcare s-aa luptat pentru tãierea a 12 hectare de pãdure de la Platou, ca sãnu dea peste ei maºinile de mare tonaj ºi o fostã deputatã PD de Mureº,

actualmente independentã.

12 MMUURREEªª LLIIGGHHTTwww.vertical-online.ro 19 - 25 octombrie 2007

ªefa ITM Mureº, Carmen Vamanu, gata sã-ii dea în vileagpe cei care îi scriu scrisorele de dragoste indiferent de

funcþia pe care o ocupã din 1996 încoace.

DRAGÃ JURNALULELE,

AMU CHIAR CÃ-S VEDETÃ. IERIM-AM UITAT ÎN CÃSUTA POSTALÃ SI

AM GÃSIT O SCRISOARE. ÎMI E

ADRESATÃ MIE. SI NU DI LA ORICINE.MI-O SCRIS UNU, NICOLÃESCU, DE ÎI

MINISTRU SÃNÃTÃTII. EUGENNICOLÃESCU, DE-I SI PRESEDINTE LA

PENELISTII DE LA MURES. OFICIAL. CUMASINA DE SCRIS. DE FRICÃ, NICI NU

AM DESCHIS-O. S-O FI SUPÃRAT CÃ

NU M-AM DUS SÃ-L AJUT PE

PROZAN LIBERALUL SÃ VÂNDÃ CÃSILI

ALEA CU AGENTIA LUI DE MOBILIARE?SAU VRE SÃ MÃ DUCÃ LA BUCURESTI

ODATÃ CU PERFECTU DOBRE? CÃ AM

AUZIT CÃ SI PE EL VRE SÃ-L DUCÃ

SÃ FACÃ LOC ACI LA PERFECTURÃ LA

UNU MORA ACÃTARUL (AKOS)...SÃ MOR IO DACÃ STIU. SI NICI NU

STIU DACÃ SÃ DESCHID PLICUL ÃSTA

SAU NU... PENTRU CÃ DACÃ TREBE

SÃ O LAS PE MAMA AICI SINGURÃ

CU TATA CARE NU SI-O REVENIT DE

DOUÃ SÃPTÃMÂNI DIN BETIE, NU STIU

CE-O SÃ IASÃ. PENTRU CÃ, CHIARDACÃ SE LASÃ TATA DE SCANDAL SI

MAMA DE CERTURI, TÃT MAI AM O

PROBLEMÃ. DE FAPT DOUÃ. DACÃTRE SÃ MERG LA BUCALE NU AM

COSTUM SI ÃLA COSTÃ BANI CÃ CU

BLUGII ÃSTIA DE LA AJUTOARE NU MÃ

POT DUCE ACOLO. SI DACÃ ÎMI IAU

COSTUM SIGUR TRE SÃ VÂNDÃ TATA

CALORIFERU DIN CAMERA MICÃ LA

IARNÃ. SI A DOUA PROBLEMÃ E CÃ

NU STIU DE CE DAR PRESIMTÃSC CÃ

VREA SÃ MÃ BAGE ÎN GURA LUPULUI,PE SCAUNUL LUI REMES, IAR IO NU

VREAU SÃ ASTUP GÃURILE FÃCUTE DE

CALTABOSUL LU ÃLA. CÃ NU-MI PLACE

DEFEL DE PROCURORI SI NICI AGRI-CULTURA. NUMA SÃ STAU LA IARBÃ

VERDE SI LA FRIGÃRUI, DA AM AUZIT

CÃ LA AGRICULTURÃ SUNT AMU NISTE

STEGULETE GALBENE SI CAM BATE

VÂNTUL SI NU VREAU SÃ FIU ACOLO.CÃ STII CE SE ÎNTÂMPLÃ CU VÂN-TURILE LUI ILARIE... SI DACÃ E EL

ACOLO NU O SCOT DELOC LA CAPÃT.DA AUZI, JURNALULELE, M-AMSÃTURAT DE TOATE SUPOZITOARELE

ASTEA, ASA CÃ IO DESCHID PLICUL.CE MAI. DOARÃ SUNT BÃRBAT SI POT

SUPORTA ADEVÃRUL ÎN FATÃ. IA SÃ

VÃZ. MAMÃ... CHIAR SEMNEAZÃ

NICOLÃESCU! CE MARE SUNT! CICÃSÃ MÃ DUC LA CABINET. SUPERTAREFRATE! CUM? LA CABINETUL

MEDICAL? SÃ MÃ FAC DOCTOR? IO?NO, DRAGÃ JURNALULELE, LA ASTA

NU M-AM GÂNDIT. CICÃ SÃ LAS

SCRISOAREA LUI DE RECOMANDARE LA

CABINET CÃ DACÃ NU E ACOLO LOC

MÃ TRIMITE ÃIA LA LABORATOR... CEPILOS AM AJUNS, FRATE! VEZI CÃ E

BINE SÃ ÎL REFUZI PE PROZAN?!NICI DIN MURESENI NU MÃ MUTÃ SI

MÃ SI TRIMETE LA CABINET. DA STII

CEVA?! IO MÃ ÎNSCRIU ÎN PARTID.CÃ TOT N-AM DREPT DE VOT...

DA DACÃ MÃ FAC DOCTOR CUM

SEMNEZ IO? NELU DE LA MURESENI?

JURNALUL LUI NELU DINTR-A PATRA

Ce mai, îmiplace rãu, dar stai

linistitã cã mã faci deminune, cã a intrat

presa! Opreste scaunulcã ametesc!

sefu', dar amfãcut asa cum mi-ai

cerut. Vezi? Secuii i-am puslaolaltã, sasii la fel. restulla întâmplare, cã oricum am

cãutat tot de româniam dat.

Auzi, stii deunde e plicul ãsta?

Nici eu. Dar dacã vin ãiade la DNA la mine sãmor eu dacã nu le

zic...

,

sulfi, dragã,la ce treabã bunã am

fãcut noi doi cu centuraspre reghin, nu crezi cãdupã alegeri as fi bun ca

ministru al mediului?

LA SOVATA, staþiune ce predispune la stãri demelancolie ºi visare, unde se ºtie cã e bunã îngheþata ºiface Nicu armata, Mihai Eminescu, cu al sãu “laculcodrilor albastru”, se poate ascunde în faþa inspiraþieipoetico-toponimice a administraþiei locale.

Ei bine, primãria din localitate a instalat pe margineafrumoaselor lacuri mai mult sau mai puþin sãrate, cuale lor lucii limpezi de apã, panouri informative de pecare turistul îºi poate lua tot ce-i trebuie pentru o po-veste savuroasã la întoarcerea acasã. Iniþiativã demnãde lãudat, cu atât mai mult cu cât poezia textelorexplicative ar putea include Sovata în circuitul turis-mului cultural.

Comentaþi, aºadar, versurile de mai jos ºi identifi-caþi anotimpul zugrãvit de autor. Care, probabil, nu esteimpresionat de truisme de genul “iarna nu-i ca vara”:

“Lacul Verde are suprafaþa de 310 m2.Numele indicã reflectarea culorii

coronamentelor arboretului în luciul apei”.

La Sovata, Lacul Verdes-aa ascuns printre coronamente

foto: Relu TÃTAR

Aceasta paginã este un pamflet ºi trebuie tratatã ca atare.

, , ,

,

,, ,

, ,,

,,

,

,

,, ,

,

,

, ,

,

,,

,

,, ,

,

,,

,,

, ,,

,,

,,

,

, ,, ,

,

,,

,

,

,

,

,,

,