DOSAR PAG. 14-15 Taberele, nelipsite în vacanþa 3 RON ... · la ora actualã un important joc de...

Taberele, nelipsite în vacanþade varã a elevilor ºi studenþilor

Începutul sfârºitului sau unnou început?

Codul Dialogului Social, Codul Muncii,Legea Educaþiei Naþionale ºi multe actenormative promovate de Guvern în ultimiidoi ani au trimis sindicatele în corzi.

AACCTTUUAALLIITTAATTEE PPAAGG.. 22

Cultura servitã culinguriþa

Dacã realmente mai existã acel Ministeral Culturii ºi Cultelor, cu ce se ocupã acesta?Se pare cã face orice, mai puþin sã pro-moveze culturã. Cu ochiul liber se vede cã,nici în ceasul de pe urmã, românul nuînþelege cã trebuie sã se implice, sã pãstrezeºi sã protejeze valorile ce îl reprezintã.

OOPPIINNIIII PPAAGG.. 77

DDOOSSAARR PPAAGG.. 1144--1155

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

JJUURRIIDDIICC PPAAGG.. 1122

Feminin vs. masculin (II)

Decalaje ºi paradoxuride gen în învãþãmântuleuropean

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 1133

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a admis recursulîn interesul legii privind creºterile salariale ce se voracorda în anul 2008 personalului din învãþãmânt

MEDITAÞIILEo problemã europeanã

MEDITAÞIILEo problemã europeanã

româneascq.roSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul X � nr. 67 �iunie - iulie - august 2011 � 3 RON

E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

www.scoalaromaneasca.ro

PAG. 8-9

wwwªCOALA

Egalitatea de ºanse, un vis tot mai îndepãrtat

actualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu([email protected])

SSeenniioorrii eeddiittoorrii::Constantin Ciosu

([email protected])

Teodor Fîrþonea([email protected])

Florin Dobrescu([email protected])

DDTTPP:: Omni Press & Design(www.opd.ro • [email protected])

TTiippaarr:: SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected]

ISSN 1453 – 7842

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

româneascq.ro

wwwªCOALA

�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

Codul Dialogului Social, Codul Muncii,Legea Educaþiei Naþionale ºi multe acte nor-mative promovate de Guvern în ultimii doiani au trimis sindicatele în corzi. Totul parela ora actualã un important joc de ºah întreExecutiv, pe de-o parte, ºi sindicate în ge-neral, pe de altã parte. Jocul este unul durcu pioni, cai ºi nebuni sacrificaþi de voie saude nevoie. Unii chiar trebuiau sacrificaþi însperanþa unei viitoare victorii, unii aupreferat sã se predea singuri ºi sã-ºi anunþepensionarea (poate ºi din cauza dosarelor),unii se încãpãþâneazã sã rãmânã în joc, cutoate cã au vârsta de retragere. Asta încondiþiile în care se poate observa foarteuºor cã Guvernul joacã dur, atacând defiecare datã Regele, iar miºcarea sindicalãdoar se apãrã, fãrã însã sã-ºi reconsiderepoziþia. Nu putem spune cã sindicatele nuau încercat atacuri (prin mitinguri ºi greve)însã, pentru cã nu au fost gândite, acestea aueºuat lamentabil. Ba mai mult, imediat dupã

un atac al sindicatelor a urmat un atac alGuvernului, care s-a lãsat cu pierderi înorganizaþiile de sindicat. Dacã la ora actualãpierderile nu conduc la final fãrã drept deapel în viitorul nu prea îndepãrtat, încondiþiile în care Executivul va continua sãconducã acest joc, matul va fi inevitabil.

Ce e de fãcut în aceastã situaþie? Înprimul rând este nevoie de o retragere ºi orepoziþionare pentru un viitor atac. E nevoiede schimbarea strategiei. Este greu sã vii cu ostrategie care sã se adapteze situaþiei actuale,însã fãrã ea sindicatele nu mai au nicio ºansã.În toate þãrile europene sindicatele au trecutla un moment dat prin aceastã stare de reor-ganizare. A fost momentul în care ei au fãcutun pas important cãtre profesionalizareamiºcãrii sindicale. A fost momentul în caresindicatele ºi-au dat seama cã este nevoie deprofesioniºti, de consultanþi care sã vinã cuknow how-ul în anumite domenii precumnegocierea, managementul situaþiei de crizãsau comunicarea ºi au renunþat la lideriºantajabili, sau care sunt permanent în

atenþia organelor de anchetã, fie ele ºi fis-cale... Unele dintre sindicate au început sãfacã paºi timizi cãtre schimbare, însã nu estedestul. Este nevoie ca membrii sã conºtien-tizeze nevoia de a face parte dintr-un sindicat,sã se implice activ în viaþa sindicalã ºi sã înþe-leagã adevãrata menire a unei astfel de orga-nizaþii. Numai în acel moment sindicatele îºivor recãpãta forþa de care au nevoie pentru asta la masa negocierilor cu autoritãþile ºi cuclasa politicã ca parteneri egali ºi credibiliindiferent de culoare sau doctrinã.

Acestã reformã trebuie sã fie grãbitãpentru cã altfel s-ar putea sã nu mai fienimic de reformat.

+Pentru cei care doresc sã afle

mai multe despre organizarea

unor sindicate naþionale vã

recomandãm urmãtoarele douã site-uri:

www.aft.org • www.teachers.org.uk/

Acestea sunt site-urile organizaþiilor

sindicale din Statele Unite ale Americii ºi

din Marea Britanie!

Ministrul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, DanielPetru Funeriu, a înmânat la 12 mai, în cadrul unei ceremonii, Ordinul„Meritul pentru Învãþãmânt în grad de ofiþer“ Colegiului Naþional„Gheorghe Lazãr“ din Bucureºti. Distincþia a fost conferitã de cãtrePreºedintele României cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înfi-inþare colegiului ºi pentru rezultatele de excepþie obþinute în procesulde formare intelectualã ºi umanã a tinerelor generaþii. Cu acest prilej,ministrul Educaþiei, Daniel Petru Funeriu, le-a vorbit elevilor despre

valorile fundamentale la care atât tinerii, cât ºi instituþiile, în general,ºi ºcoala, în particular, ar trebui sã adere pentru a asigura un viitor decalitate României: „Din punctul meu de vedere, valoarea în jurulcãreia ar trebui sã se coaguleze de acum încolo naþiunea românã esteeducaþia. Este limpede cã, dacã nu reuºim sã facem din educaþiaromâneascã o valoare fundamentalã, nu vom reuºi sã ne ocupãmlocul pe care îl meritãm în Europa“, a afirmat ministrul Educaþiei,Daniel Funeriu.

Metodologii în dezbatere publicã Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului a fãcut publice proiectele a 67 demetodologii ºi regulamente care consitituie legis-laþia secundarã pentru aplicarea Legii Educaþiei.„Ca sã avem o imagine concretã asupra legislaþieisecundare care va însoþi textul cadru, precizez cãînvãþãmântul preuniversitar are nevoie de 108 actenormative, fie cã sunt regulamente, regulamente-cadru, metodologii, metodologii-cadru sau chiarHotãrâri de Guvern care trebuie iniþiate. Din aceste108, unul a fost deja adoptat, pentru cã a necesitatrespectarea termenelor. Este vorba de AutoritateaNaþionalã pentru Calificãri. Alte 67, puse în proce-durã de transparenþã decizionalã, îºi au parcursullor în acest moment pe o perioadã de o lunã. Încã25 de acte normative vor fi puse în dezbatere publicã în cursul lunii iulie ºi, în acest fel, rãmân15 acte normative care au un termen relaxat dintextul iniþial al legii, precum ºi nevoia unei dezbateriaprofundate. Totalul este de exact 108 acte norma-tive, aºa cum v-am spus”, a declarat Oana Badea,secretar de stat în cadrul MECTS. Trebuie spus cã1.493 de cadre didactice au redactat drafturile demetodologii, din acestea 68% sunt membri desindicat ºi aproximativ 50% – în unele grupuri delucru peste 50% – sunt cadre didactice direct de lacatedrã, fãrã funcþii de conducere.

Telefon gratuit pentru sesizareaneregulilor de la BAC

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului a alocat linia TEL VERDE 0800801100(telefon gratuit), la care cetãþenii pot semnala oriceneregulã constatatã în organizarea ºi derulareaExamenului naþional de bacalaureat. MinisterulEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului reamin-teºte pãrinþilor cã Examenul de bacalaureat estegratuit pentru elevii clasei a XII-a ºi solicitã elevilorºi pãrinþilor sã semnaleze la numãrul amintit oricesituaþie în care se solicitã bani pentru organizareaexamenului sau pentru protocol. Linia de telefon0800801100 va fi disponibilã zilnic, pe toatã dura-ta desfãºurãrii examenului, între orele 9.00 ºi19.00, începând cu data de 6 iunie 2011.

Lista beneficiarilor cupoanelor de200 de euro, pe internet

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului (MECTS) a publicat la 3 iunie pe portalulhttp://euro200.edu.ro/ lista beneficiarilor bonurilor valorice de 200 de euro în vederea achiziþionãrii unui calculator. Toþi cei 21.599 solicitanþi eligibili (elevi ºi studenþi) care au depuscereri vor primi cuponul valoric pentru achiziþio-narea de computere. Conform Legii 269/2004,beneficiarii ajutorului sunt elevi ºi/sau studenþi din învãþãmântul de stat sau particular acreditat, în vârstã de pânã la 26 de ani, care provin dinfamilii cu venituri brute lunare de maximum 150 delei pe membru de familie. Din numãrul total al be-neficiarilor, 21.447 provin din învãþãmântul preuni-versitar, diferenþa de 112 fiind reprezentatã de ceidin învãþãmântul superior. Primele trei judeþe, înordinea numãrului cumulat de beneficiari, sunt Iaºi – 2.106, Suceava – 1.363 ºi Vaslui – 1.303.Cuantumul bonului valoric reprezintã echivalentulîn lei al sumei de 200 de euro, calculat la cursul deschimb valutar comunicat de Banca Naþionalã aRomâniei pentru ultima zi a lunii precedente achiziþiei. Configuraþia minimã recomandatã a calculatoarelor pentru achiziþionarea cãrora seacordã ajutor financiar potrivit Legii nr. 269/2004este urmãtoarea: procesor 2 Ghz, 1 GB RAM, 160GB hard-disk ºi software de bazã.

Începutul sfârºituluisau un nou început?

Colegiul Naþional „Gheorghe Lazãr“ dinBucureºti a primit Ordinul „Meritul pentruÎnvãþãmânt în grad de ofiþer”

wwwªCOALA

româneascq.ro sub lupã 3

iun ie - iu l ie -august 201 1

Niºte personaje în 9 secvenþe... ca-n opera marelui I.L.Caragiale...

actual ºi astãziCred cã I. L. Caragiale este astãzi

mai actual decât în vremea sa. Perso-najele operei, din pãcate, au fost„clonate“ în societatea capitalistã„multilateral dezvoltatã“ din epocalui „ala-bala-portocala...“

1. Copii prost-crescuþi, având înfrunte pe Goe ºi Ionel, îi întâlneºti întimpul vizitelor, în sãlile de specta-cole, pe stadioane, ... în toate claseledin „învãþãmântul lui Funeriu“ ºi „aaltor mai mulþi“, peste tot.

Goe, repetentul este „remunerat“cu haine de firmã, cu telefoane deultimã generaþie, cu maºinã, iar stu-diile ºi le face în SUA, la Londra ori înParis, de unde se întoarce ºi ne rãsfaþãcu mutra lui ºireatã de „oaie creaþã“.

Sunt din familii sus-puse ºi li sepermite orice. Ei pot fi implicaþi înaccidente, în bãtãi „de spital“.. ei pro-faneazã chiar ºi simbolurile creºtinã-tãþii, având scuza cã aparþin... „secteisatanice“. Îi mai speriem cu niºte„brãþãri“ pe mânã, cu o zi, douã-trei,de „bau-bau“, dar... se aranjeazã demam’ mare, de mamiþa, de tanti Miþa...La Bacalaureat se pune în miºcare olume întreagã, dacã odrasla, puiºorulare ºi trebuie sã aibã pe cineva, ...undeva; proful, dacã e rãu ºi nu vrea(„eu ºtiu cã poþi“) va fi sancþionat. Pelângã cei 25% care sunt de fapt 45%din leafã, mai ciuntim noi, ori, ...„valea cu tine, ... la Pravale -Baba“.

Stresul e boala secolului, iarpuiºorul suferã de ea. Atunci singurulleac este acela de a tãia de pe listãînvãþãtura ºi totul este o.k. ori „naºparãu“.

De ziua onomasticã, Ionel numai vrea „o minge mare ºi foarteelasticã“, ci solicitã o ieºire „ în alteþãri de soare, pline“, cu prietena lui(a avut mai multe încã de la „grady“),sau un nou mobil ºi, la majorat,cheile unei maºini, carnetul de con-dus se aranjeazã, mai sunt urmaºide-ai lui Ghiþã Pristanda undeva, ...pe la Piteºti.

2. Dl. Marius Chicos Rostoganeste astãzi un pedagog de ºcoalã eu-ropeanã. El ºtie sã acceseze fondurieuropene ºi pentru „facuta“ de la Afu-maþii de Sus, unde existã profile decare U.E. are stringentã nevoie. Dinpuzderia de facultãþi au ieºit dascãlide tot felul, cu masterate ºi chiar doc-torate; doar cã mai au carenþe cuscrisul ºi cititul.

Sunt implicaþi în tot felul de pro-iecte, participã la simpozioane, se in-tegreazã, au dosare personale maigroase ca encyclopedia britanica.„Piesele“ de rezistenþã ale dosariadeisunt niºte „biete“ þadule de orice fel ºide la oricine ºi ... „poc“ cu ele în dosar,... cine ºtie pentru ce ºi când trebuie...

3. Pe stradã, în mijloacele detransport, musai sã-l vezi pe Bubico.E purtat în lesã, are pantalonaºi ºi cã-ciuliþã de soare, ochelari; acasãdoarme în pijama, ... e, „mumos“, darvai, se aflã mulþi în zdrenþe, murdari,

nemâncaþi, prin canale, pe subpoduri, în gãri, cam peste tot. Ce aºarunca-o eu pe mamiþica lui Bubico „înnoaptea cea neagrã“!

„Animãluþul de companie“ aajuns sã fie astãzi... chiar ºi un ºarpe,crocodil, ori alte jivine, care ar puteapãpa pe cucoana patroanã.

Doamne fereºte, dar am citit în ...„Rãcnetul Carpaþilor“, pardon în„Can Can“, „Click“, „Libertatea“ de niºtecazuri.

4. Încornoraþii sunt mai la modã,ca-n vremea conului Iancu. De la vârfºi pânã jos toþi se iubesc pe unde

apucã, dar sã se gândeascã ºi la câtmai pot!

5. Românul are vocaþie politicã.Dupã Revoluþie au existat partide decartea recordurilor, dar au murit încei 20 de ani de reformã, roase decriza care tot începe ºi nu se mai ter-minã, în ciuda faptului cã i s-a dar ºiultimatum ..., „gata cu tine pânã lasfârºitul lui martie“. Nu s-a precizatînsã mileniul.

„Dama bine“ este sãltatã în vârfulpiramidei ºi de acolo îºi aratã „suc-cesurile”. „Of, ce lume!...” ar spuneªtefan Tipãtescu.

6. În preajma alegerilor se minte„miºto”, boborul este turmentat cuvorbe umflate. „Cantitãþii” pot fivãzuþi prin biserici ºi mãnãstiri, facdonaþii, impart... gãleþi, pungi, zahãr,ulei, ... sunt în slujba poporului, iardupã, ...,dupã noi poporul.

Într-o legislaturã, cel mult douã,trebuie sã facã avere, sã-i depãºeascãpe cei din Occident. Ai noºtri au deve-nit mai bogaþi ca bogaþii lumii, avândla bazã furtul ºi minciuna.

Agamiþã Dandanache ajungeparlamentar, fãrã sã fi fugurat pe lo-curile de frunte, dupã un calcul dia-

bolic. Dupã alegeri,... „pupat toþi peaþaEndependenþiei”. Muzicã bunã, ma-nele, costume populare, afiºe de mi-lioane de euro, bere, mici, baloanes.m.a., toate creeazã atmosferã.

Acum se jurã,... se jurã pe Biblie,dar, Doamne, nu-i bãga în seamã pecei pãcãtoºi! Reducem, ne asumãm,desfiinþãm ºcoli, spitale, ... reducem,... ne asumãm ºi iar reducem, în afarade ai noºtri, fiindcã „pleacã ai noºtri,vin ai noºtri”. Spitale în care se vineîn întâmpinarea morþii, ºcoli de evmediu, copii abandonaþi, vile, palate,case de vacanþã, miliardari în conturi

sunt operele conducãtorilor de astãzi.În mass-media, unii dau vina pe alþiiºi aºa se ajunge pânã la Adam ºi Eva,pe via Iliescu ºi pânã la Ceauºescu.Dar, dar, ... „20 de ani”... Verbul „afura” se conjungã la toate timpurileavând alãturi „a minþi”. Minciuna areun derivat diminutival „minciunicã”(care stã biniºor pe buzele celor mici,cãrora li se spune cã le creºte nasuldaca mai... minciunesc) intratã în vo-cabularul fundamental al celor carefac ºi desfac legile þãrii.

7. „Onoarea de familist” a lui Ju-pân Dumitrache de astãzi este pazitã

cu strãºnicie de naºu, care într-un finalo furã pe fina de tot. De tot hazul.

8. Efimiþa ºi Leonida se sperie demama focului nu numai în „noapteade lãsatul secului”, ci ºi la orice ma-nifestare pentru blocarea asumãrii,în faþa Parlamentului. Revoluþia dinDecembrie 1989, a trecut, ca ºi cea dela Ploieºti; acum e vremea porto-calelor ºi ele nu picã cu una cu douã.Trebuie culese cu grijã, fiindcã suntbine înfipte pe ram ºi nu se lasãcãzute de adierea numitã cenzurã. Elipsã de cvorum ºi.. „de-i-nainte” cu ..asumarea.

9. Arendaºul european promitemulte lui badea Ion, dar fondurilenu ajung întregi la el. Pe drum setot micºoreazã, deoarece ai noºtri„îi traduc” ºi pe cei din parlamentulUE.

Lui Ion i-a închinat Rebreanu unroman, Pãunescu un cântec, iar Cara-giale o schiþã, o dramã ºi un volum, „Din primãvarã pânã-n toamnã” ºi...ºi ce mai vrea?! Destul! Dacã-l chea-mã pe prefect va primi palme!... Oarenu-i mai bine sã abandoneze culturaprunului ºi sã planteze!... Oare nu-imai bine sã abandoneze cultura

prunului ºi sã planteze... portocali.Pomii aceºtia s-au aclimatizat pe lanoi ... Dar, dacã ar pune trandafiri? !Roºii nu, findcã amintesc de tãtucuStalin; galbeni nu,... a jucat FlorinPiersic în Trandafirul galben, roz, nuºi aºa viaþa e-n roz, ... atunci tranda-firi albaºtri, în culturi asortate, câteunul sau în buchet de trei... Dar, dacãar altoi trandafirul cu portocalul, nus-ar obþine ceva hibrid? Pânã în 2012mai e vreme de experienþe... ªi tot dela Caragiale... „Fii român verde ºirupe mâþa-n douã”.

�� PP RR OO FF .. II OO AA NN --NN II CC OO LL AA EE CC EE NN DD AA

ºcoala gãlãþeanã4


wwwªCOALA

româneascq.ro

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

La sfârºitul lunii aprilie, capitalaSerbiei a fost gazda CampionatuluiEuropean de Fudokan Karate.

Lotul trimis de România la acestcampionat a fost format din 255sportivi, iar lotul din Galaþi a fost for-mat din 10 sportivi. Cu toþii mai par-ticipaserã ºi la alte campionate, daremoþiile îi însoþeau. Doreau doar sãcâºtige! ªi asta pentru cã antrenoriilor ºtiau cã sunt primii pe tatami, lafel cum sunt primii ºi la învãþãturã.

Andreea Cristina Petcu s-a nu-mãrat printre sportivii din lot. Acestlucru s-a datorat ºi sprijinului acor-dat de cãtre Sindicatul Învãþãmântu-lui Preuniversitar din Galaþi, care asponsorizat transportul fetei cu 500lei. De restul s-a ocupat senseiul Ni-colae Marandici, cel care conduceKarate Club Galaþi.

Ca ºi la celelalte campionatesportive, românii au fost printre ceimai buni. “Sã trãieºti de 50 de ori cli-pa în care imnul þãrii tale este intonatpe o arenã sportivã pare un vis, un visdevenit realitate la aceste campi-onate. Participanþii noºtri au fost ceimai buni, uneori punând monopol peîntreg podiumul. Chiar dacã pare pe-rimatã sintagma «Sportivii sunt am-basadorii cei mai buni», eu nu aº re-nunþa la ea deoarece, chiar dacã ni-meni din þarã nu susþine sportul îngeneral, karate-ul în special, pestehotare le este recunoscutã valoarea,iar lor nu le este ruºine sã poarte cumândrie steagul þãrii noastre”, spuneMariana Petcu, mama Andreei.

Andreea Cristina Petcu a partici-pat la douã probe: “Kata individual fe-te”, unde a obþinut locul al II-lea (aufost 30 de concurente) ºi “Kumite fa-te” unde a ratat podiumul, deºi cu maimai multã ambiþie ar fi putut învinge.

“Poate cã unii considerã cã esteun sport în care fetele nu au ce cãuta.Îi contrazic! Sunt sigurã cã acestsport este practicat de multe fete fru-moase, poate mai frumoase decât latenis sau volei”, mãrturiseºte micasportivã.

Sport ºi... atentate!Pe lângã rezultatele deosebite la

concursurile sportive, concurenþii gã-lãþeni au trecut ºi prin situaþii neplã-cute.

“Înaintea primei zile de concursam mers sã vizitãm Grãdina Zoolo-gicã unde am rãmas plãcut surprinºide vietãþile care se plimbau libereprintre oameni: iepuri, pãuni, cocoºisau gãini. La întoarcere spre hotel amfost opriþi în trafic. La început nu ne-amdat seama ce se întâmplã. Înainteanoastrã, într-un alt autobuz a fost oalarmã cu bombã. Ceilalþi cãlãtori,obiºnuiþi cu astfel de lucruri, ne-au în-curajat ºi ne-au ajutat sã ieºim dinacele clipe tensionate”, îºi aminteºteAndreea.

Au povestit pãþania lor mai târ-ziu, dupã ce au revenit în þarã, ca sãnu-i îngrijoreze prea tare pe pãrinþi.Poate cã emoþiile celor de acasã ar fifost înzecite faþã de cele ale concu-renþilor.

“Uneori sunt atât de acaparaþi defebra concursului, cã uitã sã transmi-tã rezultatele, li se descarcã telefoa-

nele, sunt reporteri sau fotografi pen-tru ceilalþi colegi ºi uitã de cei deacasã. Dar mulþumirea cea mare eatunci când îi întâmpini pe peronulgãrii ºi le strigi: «Hai campionii!»”,spune mândrã Mariana Petcu.

Cine este de faptAndreea!

Deºi nu a împlinit încã zece ani,micuþa sportivã are la activ o grã-madã de participãri la concursuriinterne ºi internaþionale.

Cristina practicã artele marþialeîncã de la vârsta de cinci ani, la Clu-bul Sportiv „Karate Club“ Galaþi unde

îi are ca sensei pe Nicolae Mãrãndiciºi senbai Iuliana Totolici.

„Mulþi spun cã acest sport esteunul dur ºi cã ar trebui practicat maimult de cãtre bãieþi. Eu am avut deales: am încercat sã fac tenis decâmp, tenis de masã, înot, dar acestsport m-a atras pentru cã nu þinecont de vârstã, de greutate sau dacã

ai aptitudini deosebite. Sportul astami se potriveºte deoarece îmi place sãfiu ºefã, sã fiu ascultatã ºi numai pre-zenþa mea cred cã impune respect, nuneapãrat tehnicile“, povesteºte micasportivã.

Colegele ei mai titrate au învãþat-osã facã ceea ce la început nu reuºea.De multe ori, provoca un haos totalpe rândul ei la antrenamente ºi zâm-bete pe banca pãrinþilor care-ºi ur-mãreau copiii.

„Acum sunt mândrã cã pot purtadrapelul þãrii noastre la competiþiiinternaþionale alãturi de colegelemele“.

Cristina a participat la nume-roase competiþii cum ar fi Campiona-tul mondial de Karate Tradiþionalcare a avut loc la Belgrad, Serbia, un-de au participat sportivi din 42 deþãri, Campionatul European din Pra-ga, Cehia, au participat 11 þãri, Cam-pionatul European din Varºovia,Polonia, 15 þãri.

Colegii Cristinei, din clasa a III-aB de la ªcoala Gimnazialã nr. 11 „Mi-hail Sadoveanu“ din Galaþi, o susþinîn tot ceea ce face.

„Doamna învãþãtoare mã înþe-lege atunci când trebuie sã particip ladiferite competiþii ºi trebuie sã plec încursul sãptãmânii, atunci când avemore. Eu zic cã sunt o elevã foarte bunãla învãþãturã, particip la diferite con-cursuri de matematicã, Limba Ro-mânã, Religie sau Desen ºi am obþi-nut ºi diplome“.

În tot ce face, mama îi este alã-turi. Mama este al doilea senbai caretrebuie sã-i strângã lucrurile împrãº-tiate, sã ºteargã lacrimile (ºi sunt des-tule!), sã o certe ºi sã o corectezeatunci când greºeºte.

Andreea îºi doreºte sã fie sãnã-toasã pentru a participa la cât maimulte competiþii interne ºi interna-þionale, sã ºtie sã câºtige, dar ºi sãpiardã ºi nu în ultimul rând, sã ºtie sãse motiveze atunci când crede cã numai poate face nimic.

SIP, mândru de “investiþie”!

“Nu este primul copil talentat pecare-l sprijinim sã facã perfor-manþã. De altfel, este una dintreatribuþiile sindicatului, aceea de aajuta copiii cu aptitudini. ªtiamdespre Andreea cã are foarte multerezultate bune la competiþiile inter-naþionale ºi, în plus, aflasem de lamama ei cã nu are bani de transport,aºa cã nu am stat pe gânduri ºi amsponsorizat-o cu 500 de lei”, spunevicepreºedintele SIP Galaþi, LidiaAntoniu.

Aur european printre atentate cu bombe!

O tânãrã elevã din Galaþi a cucerit tot ce se putea lua la Campionatul European de Fudokan Karate din Serbia. Înainteaconcursului, întreg lotul gãlãþean a fost la un pas de un atentat cu bombã. La succesul Andreei Petcu a contribuit ºi

Sindicatul Învãþãmântului Preuniversitar Galaþi, care i-a asigurat fetei transportul pânã la Belgrad ºi înapoi acasã.

ºcoala braºoveanã 5


wwwªCOALA

româneascq.ro

Cea de a XIX-a ediþie a mani-festãrii „ZILELE ªCOLII BRAªOVE-NE DE TRANSPORTURI”, s-a desfã-ºurat, în perioada 23-24 mai 2011, laColegiul Tehnic de Transporturi Bra-ºov, sub auspiciile aniversãrii a 90 deani de învãþãmânt feroviar braºoveanºi a cinci decenii de învãþãmânttehnic în domeniul auto.

În anul 1991 a fost organizatã, cumult entuziasm, prima ediþie a aces-tei manifestãri în cadrul Grupuluiªcolar Industrial Transporturi CFBraºov având ca generic „Zilele ºcoliiferoviare braºovene”. De atunci, cu osingurã excepþie, manifestarea a avutloc în fiecare an. Ca urmare a fuziuniiColegiului Tehnic Feroviar cu Grupulªcolar Industrial Auto Braºov, înanul 2009, manifestarea se desfãºoa-rã sub genericul actual.

Participanþii, elevi ºi profesori, aupregãtit ºi în acest an, numeroase ac-tivitãþi între care pot fi evidenþiate:Sesiunea de referate ºi comunicãriºtiinþifice ale elevilor, cu trei secþiuni,ºtiinþificã, tehnicã ºi „ Om ºi societa-te”, unde au fost susþinute peste 30de lucrãri bine elaborate, lansarea fil-mului de prezentare a ofertei educa-þionale a colegiului, realizat în cadrulStudioului de film „Feroviar Grup ̀95”,concursuri, expoziþii, demonstraþii ºiîntreceri sportive, manifestãri artis-tice.

Concursul de conducere a auto-mobilului în „poligonul” organizat înincinta ºcolii s-a bucurat de o largãparticipare, ca ºi cel pe teme de legis-laþie rutierã, fiind utilizatã, cu acestprilej, sala de testare online aflatã îndotarea unitãþii de învãþãmânt.

În cadrul dezbaterii cu tema„Parteneriate europene” au fost pre-zentate concluziile desprinse în urmaproiectului realizat de cãtre ColegiulTehnic de Transporturi Braºov ºi Co-legiul Comercial ºi pentru Infor-maticã din Neuss – Germania. Acestas-a concretizat prin vizitele efectuatede cãtre grupuri de elevi ºi profesoriromâni ºi germani în cele douã oraºe,în septembrie 2010 ºi mai 2011. Aufost prezentate imagini ºi documenteprivind sistemul de învãþãmânt ger-man, dobândirea, atestarea ºi recu-noaºterea calificãrilor, în cadruleuropean.

Elevii au participat la concur-surile de culturã generalã „Conquiz-tador”,

„Dovedeºte-þi inteligenþa”, „Eu-ropa – þãri ºi capitale”, la demonstra-þiile sportive organizate în sala delupte, de cãtre Clubul sportiv C.S.S.-Transporturi Braºov, precum ºi la de-monstraþii de karate susþinute desportivi din clasele a IX- a ºi a X-a.„Ora de francofonie” dar ºi concursul„Cel mai bun cititor” au oferit elevilorocazia sã-ºi etaleze abilitãþile de co-municare .

„Mesajul meu antidrog”, activi-tate multidisciplinarã care a cuprinsvizionare de filme, expoziþie de pos-tere ºi un concurs a readus în atenþieo temã de mare actualitate pentruadolescenþi.

Catedra de electronicã ºi electro-tehnicã precum ºi catedra de mecani-cã au organizat douã expoziþii cu ma-

teriale didactice, mijloace de învãþã-mânt moderne achiziþionate prinProgramul Phare-VET, dar ºi cu pro-duse realizate de cãtre elevii co-legiului. Acestea au fost vizitate cumult interes de cãtre elevii ºcolilorgenerale din zonã, dar ºi din ComunaSînpetru, în cadrul „Zilelor porþilordeschise”, organizate special pentruei. Oaspeþii au vizionat ºi filmul deprezentare al ºcolii, au pus întrebãri,au asistat la activitãþile organizate deelevii colegiului.

Campionatul de tenis de masã,desfãºurat în cele douã zile în sala desport s-a bucurat, ca ºi în anii anteri-ori, de o largã participare. Pe terenul

de sport s-a desfãºurat ºi un meci defotbal între douã selecþionate ale ºco-lii. Din pãcate, din motive obiectivesau subiective, nu a mai fost organi-zat un campionat între echipele defotbal ale claselor, care s-a bucurat înanii anteriori de interesul tuturorelevilor ºi care ar fi trebuit demaratcu câteva sãptãmâni mai devreme,

astfel încât sã fie disputate acum se-mifinalele ºi finala.

Tradiþionalul concurs de bici-clete ºi de role, printre jaloane, des-fãºurat în curtea unitãþii de învã-þãmânt a prilejuit confruntarea bãie-þilor, dar ºi a fetelor ºi a mai umplutparcã, golul lãsat de lipsa campiona-tului de fotbal.

Spectacolul artistic prezentat cuacest prilej a reunit, pe scenã, „ar-tiºti” consacraþi ºi cunoscuþi, întrecare Marius Cioanta din clasa a XI-aC, solist vocal de muzicã popularã,trupa de dans modern „Nasty Crew“,dar ºi ansamblul folcloric de dansuripopulare din Prejmer, unde evo-

lueazã ºi eleve ale Colegiului deTransporturi. Din pãcate, uneleactivitãþi cuprinse în program nu aumai avut loc, iar prezenþa elevilor dinanumite clase a lãsat de dorit.

Premiile au fost decernate câº-tigãtorilor participanþi la activitãþilecuprinse în programul actualei ediþiia manifestãrii „Zilele ªcolii Braºove-ne de Transporturi“, vineri 27 mai, cuprilejul serbãrii ultimului clopoþel,moment în care absolvenþii claselor aXII-a ºi a XIII-a, promoþia 2011 ºi-auluat rãmas bun de la colegii mai tineriºi de la profesori.

�� PP RR OO FF .. FF LL OO RR II NN DD OO BB RR EE SS CC UU ,, VV II CC EE PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE FFEENN

Zilele ºcolii de transporturi

opinii6wwwªCOALA

româneascq.ro

Campania Globalã pentru Educa-þie este un eveniment desfãºuratanual, la nivel mondial, de o coaliþie deasociaþii de caritate, sindicate ºi gru-puri de cetãþeni din întreaga lume ºicare, începând cu anul 2001, este co-ordonat în România de organizaþiaSalvaþi Copiii.

În acest an, la nivel internaþional,Campania îºi propune sã atragã atenþiaopiniei publice asupra importanþeiaccesului femeilor ºi fetelor la educaþie,lansând un apel cãtre toate statele sãaloce resursele necesare, sã ia mãsurileoportune ºi sã dea dovadã de sprijinactiv astfel încât femeile ºi fetele sã aibãºanse egale în domeniul educaþiei.

Conceptul central al ediþiei dinacest an al Campaniei Globale pentruEducaþie este acela de povestire, ac-centul punându-se pe experienþelepersonale ale unor femei pentru careaccesul la educaþie sau, dimpotrivã,obstacolele întâlnite în acest domeniu,au reprezentat factori determinanþi înevoluþia personalã ºi profesionalãulterioarã.

La nivel, naþional, Organizaþia,Salvaþi Copiii intenþioneazã ca, în ca-drul campaniei din acest an, sã punãaccentul pe consecinþele neparticipãriila educaþie a femeilor ºi fetelor, abor-dând legãtura dintre aceastã nepar-ticipare ºi fenomene cum ar fi traficulde persoane, egalitatea de ºanse pepiaþa muncii, mortalitatea ºi morbidi-tatea infantilã, abandonul copiilor înmaternitãþi ºi spitale etc.

Lecþia „ Marea Povestire ” este unadintre activitãþile „Sãptãmânii Globalede Acþiune” ( 2-8 mai 2011 ) desfã-

ºuratã în cadrul Campaniei Globalepentru Educaþie.

Elevii claselor a IX-a, a X-a ºi aXIII-a de la Grupul ªcolar Tehnic dinReºiþa au luat parte la aceastã acþiuneîn semn de solidaritate cu tinerele ca-re nu beneficiazã de educaþie.

Prin aceastã lecþie, am dorit sãscoatem în evidenþã atât importanþape care educaþia o are în viaþa unui omºi, în mod special, în viaþa unei fete, câtºi consecinþele nefaste ale aban-donului ºcolar.

Manifestarea a fost coordonatã deDoamna Director Adjunct, ProfesorLuciana Bona, sprijintã de întreagaechipã managerialã a ºcolii ºi le-a avutca invitate pe doamnele Mãriuþa Simi-onescu, Preºedintele Organizaþiei“Salvaþi Copiii” Caraº-Severin ºi Cla-udia Rof, Inspector pentru învãþã-mântul special ºi particular din cadrulInspectoratului ªcolar Judeþean

Caraº-Severin precum ºi cadre didac-tice din instituþia ºcolarã gazdã.

Pentru a rãmâne în sfera concep-tului de „povestire”, participanþii auarãtat, exemplificând prin experienþaproprie, în ce mãsurã educaþia le-ainfluenþat viaþa.

În cadrul manifestãrii le-au fostprezentate elevilor destinele unor per-sonalitãþi feminine din România: Eli-sabeta Rizea - Simbol al rezistenþeiîmpotriva comunismului, AlexandraNechita - Micuþa Picasso, SofiaIonescu Ogrezeanu - prima femeie ne-urochirurg din lume, Nadia Coma neci- prima gimnastã din lume care aprimit nota zece într-un concursolimpic ºi soprana Hariclea Darclée .

�� RREEPPOORRTTEERRII :: AARRBBÃÃNNAAºº CCLLAAUUDDIIUU,, PPAANNAAIITTEE

TTAABBIITTAA,, UUZZAATT MMÃÃDDÃÃLLIINNAA ººII VVIINNCCUU GGEEOORRGGEETTAA

FFOOTTOORREEPPOORRTTEERR :: VVOOIINNEEAA EEVVAANN

CCOOOORRDDOONNAATTOORR,, PPRROOFF.. CCLLAAUUDDIIAA BBUULLZZAANN

Campania Globalã pentruEducaþie

„Este un drept! Fã-l sã fie drept! Educaþie pentru fete ºi femei!“Lecþia „Marea Povestire“ la Grupul ªcolar Tehnic Reºiþa

opinii 7


wwwªCOALA

româneascq.ro

Dacã realmente mai existã acelMinister al Culturii ºi Cultelor mãîntreb ºi eu, ca un om neºtiutor, cu cese ocupã acesta? Mi se pare cã faceorice, mai puþin sã promoveze cul-turã. Cu ochiul liber se vede cã, nici înceasul de pe urmã, românul nuînþelege cã trebuie sã se implice, sãpãstreze ºi sã protejeze valorile ce îlreprezintã. Noi ca noi, dar ministerulãsta cum îºi justificã existenþa, devreme ce dispar din þarã manuscrisevaloroase, obiecte de patrimoniu?Cum îºi justificã lipsa de implicare,într-un cuvânt eºecul total?

Pentru ei se pare cã e lipsit de im-portanþã, cã mai sunt 10 minute pânãla închiderea programului, fiindcãmuzeele, castelele nu mai primesc vi-zitatori. Ce conteazã cã de sãrbãtoriºi-au deschis ºi românii punga; ele totînchise au rãmas. Dar când biletul tearde la buzunar, când devine un luxsã vizitezi obiective turistice din þarã,mã întreb cum îºi permit sã refuzebanii, care le-ar putea ajusta salariiletrunchiate? Mai marii lor cu ce seocupã? Dacã pe noi Funeriu ne ame-ninþã cã pune el biciul pe noi, nu au ºiei un strateg pe mãsurã, care sã-iînveþe realmente cum se fac banii?

Ca sã nu se creadã cã laud funia,cu care ne ameninþã cã ne biciuieºteîn perioada imediat urmãtoare, fiindcãBAC-ul a devenit acum o problemãde siguranþã naþionalã, þin sã spun cãmi se pare genial modul în care ºtiesã ne struneascã, în condiþiile în caream ajuns calicii societãþii. Are ominte diabolicã cum nu e alta ºi tindsã cred cu tãrie cã istoria se repetã. Separã cã doctrina comunistã a gãsit un

sol fertil în þara noastrã, pur ºi simplua pus în valoare apucãturile unora.

Mai e necesar sã ne mirãm cã ni-mic nu merge, cã suntem ultimii întopurile celor care ºtiu sã trãiascãfrumos? Imposibil sã fiu contrazisã,cãci nu poþi trãi frumos, dacã în viaþaoricãruia dintre noi nu-ºi gãseºte locfrumosul, iar modul deficitar de pro-movare a culturii în ºcoli ar puteaface oricând subiectul unei teorii aconspiraþiei. E cât se poate de logic,cã proºtii se simt ameninþaþi de oa-meni mai bine pregãtiþi decât ei ºi totce nu cunosc îi sperie. Când toþi poli-ticienii transformã într-o laudã desine faptul cã au fost prieteni cu ºcoa-la numai în vacanþe, ce putem sã maiaºteptam de la ei? Dar ministrul nos-tru, ministrul de la culturã, ei în carecategorie se înscriu, în ce calitate ex-traordinarã conduc viitorul acesteiþãri? Existã vreun pact secret întrecele douã ministere ºi cel al sãnãtãþiisã ne omoare pe toate coordonatele?

Se promoveazã din când în când,în ºcoli, spectacole scandaloase pen-tru salariile noastre nesimþite, proba-bil cã sunt doar pentru buzunarulelevilor. Într-o societate nedreaptã,în care gaziºtii fac concedii peste ho-tare ºi beneficiazã de prime grase,noi, amãrâþii care promovãm cultura,suntem ultimii care ne-o mai putempermite. Când ajungi ca profesor sãvezi un spectacol de teatru pe an, sã-þicumperi maximum trei cãrþi, eºtiumilit pânã în ultimul hal. Þi-e ruºinesã le mai vorbeºti tinerilor despreculturã. Cu toate astea, toþi dema-gogii actuali vorbesc despre dobândi-rea de competenþe ºi deprinderi, val-

ori ºi atitudini. Ce deprinderi ºi valoriculturale pot dobândi niºte elevi carenu sunt puºi în contact cu fenomenulcultural?

Mai zilele trecute, crezând cãrealmente mesajele erudiþilor politi-cieni despre noua formã de instrucþiesunt pe bune, am semnalat organiza-þiei, care se ocupã de anuala ªcoalãde Varã de la Sighet, necesitatea lãr-girii cadrului de participare, pentrucã ei sunt cei în mãsurã sã aducã operioadã încã tulbure în atenþia pro-fesorilor ºi a elevilor. Deºi se vorbeºteîn orice discurs, pânã ºi al preºedin-telui, de interdisciplinaritate, decompetenþe care cer un studiu inte-grat, totuºi ministerul nu s-a gânditsã ºi punã în practicã programemenite sã ducã la aceste rezultate, iarcele care sunt deja semnate ºi au otradiþie sunt gândite prost, limitat.ªcoala de Varã de la Sighet este uneveniment extraordinar ºi unicat, amavut ºansa ca ºi studentã sã vizitezînchisoarea comunistã transformatãîn muzeu de mai multe ori. ªi peaceastã cale þin sã mulþumesc nughizilor, fiindcã aici ar fi încã o dis-cuþie pe care o amân pentru moment,ci domnului profesor George Achim.Ideea ºcolii de varã este ca o oazãîntr-un deºert, însã regulile concur-sului ce vizeazã participarea profeso-rilor sunt gândite prost. ªi nu acuzaici organizaþia care se ocupã de acestmuzeu, ci ministerul care nu cunoaº-te programele ºcolare. Protocolulsemnat implicã doar participareaprofesorilor de istorie, în condiþiile încare istoria se rezumã la o orã pe sãp-tãmânã. De vreme ce, oricum numã-

rul de locuri este redus, evident dato-ritã costurilor, nu era firesc un cadrucare sã vizeze ºi profesorii de româ-nã, având în vedere cã programeleºcolare îi cer dascãlului de românã sãabordeze literatura din perioadãcomunistã? Când limba ºi literaturaromânã implicã un studiu de mini-mum trei ore pe sãptãmânã, oare nuera logic, economic ºi eficient sã lãr-geºti cadrul de participare? Am înþe-les cã protocoalele se semneazã greuºi sunt greu de modificat. Ciudat,când legile din þara asta se modificãsau se schimbã cu atâta uºurinþã!

Ruºine alor noºtri ºefi cã au tãiatºi acea sumã astronomicã de 100 deeuro pentru cãrþi, au demonstrat încão datã, dacã mai era nevoie, cã nu îiintereseazã! Ruºine cã se numescprofesori unii dintre ei, ruºine ca nevând istoria pe doi lei, cã îºi bat joc deadevãratele valori ale þãrii, cã ne-auamanetat viitorul!

Ca profesori însã, ne meritãmsoarta, fiindcã ne convine situaþia.Numai în ºcolile româneºti poþi sãvezi suplinitori care o duc mai binedecât titularii, fãþarnici, fricoºi ºi laºi,care, pentru a-ºi asigura scaunul, aufost spãrgãtori de grevã, atunci cânda fost cazul sã fim uniþi. Am ajuns lagradul acela de egoism, încât niciexemplul acelei învãþãtoare nu ne-amai impresionat. Þinem capul plecat,pentru cã unii continuã sã o ducãbine, chiar ºi pe vremuri de crizã.Vorbim despre valori absolute, ceremrespect, corectitudine de la elevi, darnoi suntem primii care testãm limite-le acestor valori.

Îmi este din ce în ce mai greu sãcred cã avem ceva în comun cu ceicare s-au sacrificat pentru noi în `89.Mi-e greu sã cred cã noi suntem vii-torul pentru care au meritat sã-ºi piar-dã viaþa. Încep sã cred cã sentimentuldezrãdãcinãrii începe sã parã dulce încomparaþie cu suferinþa ºi complexulcã eºti cetãþean al acestei þãri. Ne ple-

cãm pânã la pãmânt când ni se dã osticlã de ulei, o gãleatã sau un pix înprag de alegeri, fãrã sã înþelegem im-portanþa votului nostru. Ne emoþio-nãm la versurile unui puºti naiv, careeste încã mândru ca este român, deºistatul l-a lãsat la voia întâmplãrii. Nune emoþionãm ºi nu ne scandalizãmcând vedem prostia, mârlãnia, groso-lãnia ºi viaþa destrãbãlatã a celor carene conduc. Pe Clinton scandalul cuMonica l-a costat scump, oare de ce?

Când o sã învãþãm sã gestionãmimensa putere pe care o avem?Suntem anonimi, dar mulþi, ei fãrãnoi sunt nimeni! Dacã noi, profesoriiam fi fost tari pe poziþii, oare situaþianu ar fi fost alta? Avem dreptul lasindicat, în condiþiile în care salari-aþilor din sistemul privat li s-a tãiatacest drept. Nu era de datoria noastrãsã facem o declaraþie publicã? Pute-rea noastrã nu se aflã în mâinile lid-erilor de sindicat, ci în NOI! ªi o vompierde ºi pe asta cât de curând, fiindcãlãsãm ca pãrerea pensionarilor cemulg statul din douã locuri, a supli-nitorilor ºi a profesorilor fãcuþi pevapor sã primeze ºi sã ne destrame.Funcþioneazã ca ºi un cal troian alsistemului. Ministerul le lasã portiþe-le lãturalnice deschise, fiindcã ei facviaþa oricãrui director mult maiuºoarã, fiindcã, de când e lumea,slãbiciunile ne fac vulnerabili. Nu e oruºine sã fii suplinitor, cunosc statu-tul extrem de bine ºi nu e unul co-mod, dar este extrem de onorantcând ºtii sã-l duci cu demnitate. Nu ecomod de dus nici statutul de titular,atunci când alþii fac anticamerã ca sã

cerºeascã o dirigenþie sau orice alt fa-vor, dar este al naibii de onorant sãºtii cã nu ai fãcut asta.

Însã nu-i suficient... trebuie sã nerecâºtigãm demnitatea pierdutã, sã lespunem oportuniºtilor pe nume ºi sãnu îi lãsãm sã mai decidã pentru noi!

�� PP RR OO FF .. MM OO NN II CC AA DD AA MM II AA NN ªª UU LL EE AA

CCuullttuurraaservitã culinguriþa

Foto

gra

fii:

Arh

iva

Foto

.ro

analizã8


wwwªCOALA

româneascq.ro

Un raport al ComisieiEuropene citat de Reuters aarãtat cã problema meditaþi-ilor este una europeanã carecreeazã astfel discriminãrimajore între copii. În timp ceîn România se cheltuiescanual peste 300 de milioanede euro pe cursuri supli-mentare, în Europa sevorbeºte de miliarde deeuro.

ªcoala de dupã ºcoalã în particu-lar a devenit o afacere în plinã expan-siune în Europa. Potrivit raportuluianual al Comisiei Europene, numaipãrinþii din Franþa ºi Germania chel-tuie peste 3 miliarde de euro pentrucursuri suplimentare celor oferite deºcoli copiilor lor. În ceea ce priveºteRomânia, raportul realizat la coman-da Comisiei Europene precizeazã cãfamiliile plãtesc anual 300 milioanede euro pe meditaþii.

Problema reglementãrii juridicea acestui domeniu economic nu se re-

gãseºte numai în România. În ciudamiliardelor plãtite astfel profesorilorparticulari, multe state lãsã acest sec-tor nereglementat, astfel încât medi-taþiile au loc frecvent în afara dome-niului de impozitare, aratã studiul,care avertizeazã cã lãsat nesuprave-gheat, fenomenul va avea un impactsocial de puternicã divizare întreclasele sociale.

Raportul mai aratã care este im-pactul socio-economic al fenomenu-lui reprezentat de meditaþii. Tendinþade a plãti ore în plus faþã de ce se pre-dã la ºcoalã este aceeaºi în cea maimare parte a continentului - chiar dacãsumele nu sunt la fel de mari în toatestatele. În ultimii ani, pãrinþii pundeoparte sume tot mai mari pentru ale oferi copiilor lor mai mult decât ceeace primesc prin educaþia oferitã de stat,aratã rapoartele Uniunii Europene.

În România, un studiu realizat în2007 pe 1.267 de elevi din ciclul se-cundar arata cã 27% dintre ei au pri-mit meditaþii. Trei ani mai târziu, unstudiu realizat pe 1.500 de copii cuvârste cuprinse între 6 ºi 19 ani a arã-

Egalitatea de ºanse, un vis tot mai îndepãrtat

Meditaþiile,o problemã europeanã

wwwªCOALA

româneascq.ro analizã 9


tat cã 17% dintre ei primeau medita-þii. Un studiu realizat la nivel naþion-al în 2010 pe 1.316 adulþi a arãtat cã50% dintre ei plãteau profesori pri-vaþi pentru copiii lor.

În Franþa, un raport realizat în2007 estima cã, în marile licee dinParis, aproximativ 75% dintre eleviurmau cursuri private.

În Germania, o cercetare din 2010arata cã 14,8% din numãrul total alelevilor primeau meditaþii.

În Grecia, un studiu din 2000,realizat pe studenþi din primul anarata cã 50% dintre ei au primit lecþiiprivate. În 2010, aproape toþi eleviiaflaþi în ultimul an de liceu urmau oformã de ºcolarizare suplimentarã.

În Ungaria - un studiu realizat în2011 pe 1.361 de studenþi arata cã60,5% dintre ei au primit meditaþii înciclul secundar de învãþãmânt.

Trebuie spus cã în multe þãri dinUE mare parte dintre aceste cursurisuplimentare sunt oferite de com-panii care îºi oferã serviciile la nivellocal, naþional sau internaþional, searãtã în studiul realizat la comandaComisiei Europene. Un exemplu înacest sens este compania Kumon, cusediul în Japonia, care susþine cã are4 milioane de elevi care studiazã în26.000 de centre aflate în francizã în46 de þãri. În Europa, Academia aresediul ºi cea mai mare parte a acti-vitãþilor în Franþa, dar s-a extins ºi înSpania ºi Portugalia. Aceste companiiangajeazã mulþi profesori part-time.

România este un caz aparte faþãde þãrile din Europa Occidentalã. Lanoi, majoritatea meditatorilor suntprofesori cu catedra completã, careoferã cursuri suplimentare pentrua-ºi mari veniturile. Un studiu reali-zat în 2010 de Daedalus MillwardBrown ºi citat de raportul europeanaratã cã 30% dintre elevii care auurmat cursuri particulare, au primitmeditaþii chiar de la profesorii lor ºi

60,4% de la alþi profesori din ºcoalalor sau din alte ºcoli.

În Lituania, 16,6% dintre eleviicare au urmat cursuri particulare, auprimit lecþii particulare chiar de laprofesorii pe care îi aveau la clasã(62,8% de la alþi profesori din ºcoalalor sau din alte ºcoli), în Polonia -9,4% primeau meditaþii de la profe-sorii de la clasã (38,5% de la alþi pro-fesori din ºcoala lor sau din alteºcoli), iar în Slovacia - 10,9% primeaumeditaþii de la profesorii de la clasã(24,9% de la alþi profesori din ºcoalalor sau din alte ºcoli).

Practica meditaþiilor acordatechiar de profesorii de la clasã este„problematica“, aratã autorii studiu-lui, care precizeazã cã riscul este caprofesorii sã reducã efortul depus înºcoalã, cu scopul de a mãri numãrulelevilor care le cer serviciile în afaraorelor de ºcoalã. Un alt pericol îl re-prezintã favoritismul, aratã cerceta-rea.

Cu toate cã din punct de vederelegal, orice venit ar fi declarat, în2008, numai 1.500 de profesori aufãcut astfel de declaraþii, „un procentfoarte mic din total“, se arãtã în cerc-etare.

ªcolarizarea suplimentarãcauzatã de salariile miciale dascãlilor

Studiul Comisiei Europene aratãcã, în Europa de Est, în anii ‘90 ascãzut foarte mult puterea de cumpã-rare, iar salariile profesorilor au fostprintre cele mai lovite. PotrivitHotnews.ro, care a citat din studiu, înmajoritatea þãrilor din regiune,salariile nu mai puteau susþine fami-liile profesorilor nici la un nivel debazã, aºa cã aceºtia au fost forþaþi sãgãseascã modalitãþi pentru a-ºi supli-menta veniturile.

„Modelele din România oferã unexemplu tipic“, susþin autorii studiu-lui. Un raport din 2000 al UNESCOaratã cã salariul unui profesor românreprezintã numai aproximativ 40%din suma pe care un profesor cu ace-laºi grad o primea în 1990. În 2006,dupã mai multe greve, Guvernul amajorat salariile profesorilor. „Cutoate acestea, salariile de bazã au rã-mas scãzute ºi oricum pânã atuncimeditaþiile au devenit parte a culturiisociale, care a fost acceptatã atât defamilii, cât ºi de profesori“, se maiarãta în studiul CE. Este ºi motivulpentru care profesorii români au de-clarat cã dau meditaþii pentru a-ºi su-plimenta veniturile ºi nu pentru profit.

Potrivit studiului, în EuropaOccidentalã motoarele fenomenuluiau fost cu totul altele; chiar dacã pro-fesorii din vestul Europei s-au plânsºi ei de salarii mici, ele au rãmas multpeste cele ale profesorilor din Europade Est. Aici, elementul care a generatindustria meditaþiilor este competi-þia. „Procesele de europenizare ºi deglobalizare au adus o mobilitate multmai mare a forþei de muncã ºi a aso-ciat competiþia cu locurile de muncã.În plus, toate sistemele de educaþieau fost clasificate prin instrumente caPISA ºi TIMSS“.

Studiul aratã ca materiile la careelevii din Europa primesc cele maimulte lecþii particulare sunt matema-tica ºi limbile naþionale. Respectândacest principiu, ºi în România, Unga-ria, Luxemburg, Letonia, Cipru, Ger-mania, Austria ºi Portugalia matema-tica este principala materie la care ele-vii continuã sã ia lecþii ºi dupã ºcoalã.

Potrivit autorilor studiului, im-pactul industriei meditaþiilor va ducela adâncirea inegalitãþilor în Europa -bogaþii îºi pãstreazã privilegiile,sãracii nu au nicio ºansã la lumea „hi-per-pregãtitã“.

Pãrinþii care dispun de resursefinanciare încearcã astfel sã le punãla dispoziþie copiilor un sprijin supli-mentar celui oferit de sistemul deînvãþãmânt de stat. „ªcolarizarea pri-vatã þine mai puþin de copiii care aunevoie realã de un ajutor pe care nu îlpot gãsi la ºcoalã ºi mult mai mult demenþinerea avantajelor competitiveale celor care deja au succes ºi suntprivilegiaþi“, a declarat Jan Trusz-czynski, preºedintele Direcþiei Gene-rale pentru Educaþie ºi Culturã dincadrul Comisiei Europene, care a co-mandat raportul.

Rezultatul acestui fenomen este,aºadar, adâncirea inegalitãþilor înEuropa: copiii ai cãror pãrinþi suntbogaþi primesc tot mai multã ºcolari-zare suplimentarã, ceea ce divizeazãsocietãþile ºi atrage dupã sine impli-caþii sociale pe termen lung. Medita-þiile au „implicaþii puternice asupra

echitaþii sociale, asupra economieibazate pe cunoaºtere, asupra acti-vitãþii din ºcoli ºi asupra vieþilor copi-ilor ºi familiilor, încât trebuie sã fieabordate“, susþine Mark Bray, auto-

rul studiului „The Challenge of ShadowEducation“.

O industrie de miliarde de euro

Raportul, care se bazeazã pe maimulte cercetãri realizate în diferiteþãri în ultimii patru ani, aratã cã sec-torul meditaþiilor din Franþa era în2007 în valoare de 2,2 miliarde deeuro ºi estimãrile aratã cã a crescutcu 10 procente pe an. În Germania,specialiºtii estimeazã cã pãrinþii chel-tuiesc pe ºcolarizarea privatã înfiecare an între 900 de milioane ºi 1,5miliarde de euro. Cea mai mare partea banilor se concentreazã în asistenþãla nivelul de învãþãmânt secundar. ÎnFranþa ºi Belgia, taxele de ºcolarizarepot ajunge la peste 30 de euro pe orã.Chiar ºi în Scandinavia, care se aflãadesea în topurile globale pentrueducaþia de stat, ºcolarizarea supli-mentarã este în creºtere.

Studiul evidenþiazã cã cea maimare parte a lecþiilor particulare aufost urmate de familii înstãrite ºi deobicei din mediul urban, ºi nu declasa muncitoare. În unele þãri, me-

ditaþiile particulare sunt ceva comunpentru familiile care plãtesc deja ºco-larizare privatã, accentuând divizãrilesocio-economice.

„Dacã sunt lãsate la puterea

pieþei, meditaþiile menþin ºi exacer-beazã inegalitãþile“, a precizat MarkBray în cadrul raportului. „Familiilecu venituri mai mari îºi pot permiteatât o cantitate mai mare, cât ºi o ca-litate mai bunã a meditaþiilor“, a pre-cizat acesta.

Pe lângã impactul socio-econo-mic, raportul evidenþiazã cã medi-taþiile au devenit o adevãratã afacere.În Franþa, Belgia, Marea Britanie ºiîn alte þãri, companiile s-au dezvoltatpânã acolo încât oferã cursuri supli-mentare la domiciliu. „Industriameditaþiilor este o sursã de muncãaflatã în expansiune, dar ºi o calepentru mulþi profesori de prima mâ-nã sã câºtige venituri suplimentare“,susþine Jan Truszczynski, care pre-cizeazã cã „acesta pare sã fie unuldintre motivele pentru care atât gu-vernele, cât ºi sindicatele au tendinþasã evite subiectul“.

În ciuda miliardelor plãtite depãrinþi pe profesori particulari, multestate lasã acest sector nereglementat,astfel încât meditaþiile au loc frecventîn afara domeniului de impozitare alguvernului, aratã studiul. Meditaþiile

sunt considerate atât de importante,încât în Cipru ºi în Grecia cheltuielileangajate de pãrinþi prin lecþii particu-lare reprezintã 20% din cheltuielileguvernelor lor cu educaþia publicã.


proiect10wwwªCOALA

româneascq.ro

Sâmbãtã, 04 iunie 2011, a avut loc laSibiu al doilea workshop organizat deSindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitar Galaþi, la care au par-ticipat cadre didactice, reprezentanþiai consiliilor locale, ai prefecturii ºiInspectoratului ªcolar Judeþean Sibiuprecum ºi directori ai unitãþilor deînvãþãmânt.

În cadrul workshop-ului, care s-a desfãºu-rat pe douã ateliere, s-au evidenþiat ºi dezbãtutaspecte privind dezvoltarea instituþionalã ºiidentificarea unor noi modalitãþi de înlãturare abarierelor de comunicare între factorii deci-denþi, bariere care în timp au creat disfuncþio-nalitãþi între instituþiile implicate în procesuleducaþional. Participanþii la workshop au evi-denþiat punctele slabe ale relaþiilor dintre insti-tuþii ºi au identificat soluþii în vederea îmbunã-tãþirii comunicãrii.

Aceastã activitate contribuie, alãturi detoate celelalte activitãþi propuse prin proiect, laatingerea urmãtoarelor obiective:

- creºterea capacitãþii ºi disponibilitãþiiautoritãþilor locale de a se implica în asigurareacondiþiilor optime de desfãºurare a activitãþiidin ºcoalã;

- crearea unor structuri parteneriale inter-regionale pe termen lung, în scopul susþineriiunei dezvoltãri durabile;

- conºtientizarea nevoii de asigurare a com-petitivitãþii membrilor sindicatelor ºi a dez-voltãrii organizaþiilor sindicale pe baza partene-riatului social larg.

Activitatea desfãºuratã este a doua din cele4 workshop-uri planificate pentru a se desfãºu-ra în Galaþi ºi Sibiu.

Beneficiarii acestui proiect sunt peste 800de salariaþi din învãþãmânt, cadre didactice ºipersonal auxiliar, actuali ºi potenþiali membri aiorganizaþiilor sindicale din învãþãmântul preu-niversitar precum ºi 32 de reprezentanþi ai con-siliilor locale din judeþele Galaþi ºi Sibiu.

Activitãþile pe care Sindicatul Învãþãmântu-lui Preuniversitar Galaþi în parteneriat cuSindicatul Învãþãmântului Preuniversitar Sibiule vor derula pânã în 2013 în cadrul proiectului

„Organizaþia sindicalã în învãþãmântul preuni-versitar – succes prin parteneriat social ºi capi-tal uman performant”, proiect finanþat din Fon-dul Social European prin Programul Operaþio-nal Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane2007 – 2013, vor conduce la creºterea adapta-bilitãþii ºi flexibilitãþii celor douã organizaþii sin-dicale din învãþãmântul preuniversitar, parte-nere în proiect, prin dezvoltarea calitãþii resur-sei umane proprii, prin crearea unei reþele in-terinstituþionale ºi a structurilor parteneriale detip organizaþii sindicale – autoritãþi locale ºi vorfundamenta dezvoltarea, pe termen lung, aunor iniþiative de interes comun.

Sindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitar Galaþi susþine

parteneriatele cu comunitãþile locale

wwwªCOALA

româneascq.ro actualitate 11


„Cu mantia plinã de luminã,primãvara împarte dinpocalul ei tinereþe, voioºie ºiculoare. Sã ne bucurãm toþide acest minunat anotimp!”

Primãvara este anotimpul cândîntreaga naturã se trezeºte din lungulsomn al iernii friguroase, când gân-dãceii îºi dezmorþesc picioarele lasoare, iar chipeºul ghiocel vesteºte,cu glasul lui sfios, sosirea celei mai ti-nere fiice a bãtrânului An, când mu-gurii zãmislesc viaþã, când iarbainundã pãmântul, bucuria pascalãcoboarã în sufletele creºtinilor.

Aceste bucurii sunt transmiseelevilor, care sunt prinºi în nenumã-rate activitãþi educative, intercultu-rale ºi transdisciplinare. Ele ,,vorbesc”în numele elevilor ºi transmit ce esteîn sufletele ºi inimile lor. Unii se ex-primã prin cuvinte, alþii prin mânui-rea penelului ºi amestecul culorilor;unii îndoaie sau decupeazã materialepe care le ansambleazã dându-le viaþãºi trimiþând semnale mutuale despresensibilitatea ºi veselia lor. Ingenioºi ºiplini de imaginaþie, elevii se întrecprin creaþii din cele mai variate.

Acestea au fost argumentele pen-tru organizarea concursului naþional,,Armoniile primãverii” de cãtreªcoala nr.17,,Nichita Stãnescu” dinGalaþi, în parteneriat cu Inspectora-tul ªcolar Judeþean Galaþi, Casa Cor-

pului Didactic Galaþi ºi SindicatulÎnvãþãmântului Preuniversitar Galaþi,care a sponsorizat acþiunea. Cadreledidactice organizatoare, Doina Ena-che, Jenica ªtefan ºi Mihaela Ciolacuau materializat munca elevilor prinacordarea de premii variate, valoroa-se, educative ºi motivante pentru altecompeþii.

Concursul acesta s-a dovedit a fistrâns; lucrãrile au fost variate ºiingenioase la secþiunea-artã ºi plinede sensibilitate la secþiunea-creaþii li-terare. Varietatea zonelor geograficedin care au sosit lucrãri pentru con-curs au dovedit interes din partea ca-drelor didactice coordonatoare ºi do-rinþa de a prezenta la nivel naþionalcã elevii nostri sunt deosebiþi ºi sensi-bili.

Literatura a rãmas singura careluptã pentru conturarea personalitã-þii creatoare a fiecãrui copil, pentrudefinirea interioarã a acestora, pen-

tru puterea de selecþie clarã a valo-rilor din realitatea ce ne înconjoarã.Militãm pentru implicarea profeso-rilor ºi a elevilor în astfel de concur-

suri de creaþie literarã ce ne amintescºi nouã, dar ºi elevilor noºtri cã limbaºi literatura românã nu este doar omaterie de studiu ce trebuie abordatã

strict dupã „modelul comunicativ–funcþional”, iar cadrele didactice despecialitate nu vizeazã doar „profilulde formare european”. În ºcoli nu sepredã „limba europeanã”, deci coor-donatele individualitãþii noastre ºiale copiilor noºtri sunt aparte, de ofineþe spiritualã infinitã.

Mulþumim cadrelor didacticecare au rãspuns ºi au îndrumat eleviiparticipanþi la concurs, cãci fãrãdânºii acþiunea nu ºi-ar fi atins obiec-tivele ºi elevii nu-ºi valorificau poten-þialul creativ.

Finalizarea concursului s-a des-fãºurat la Galeria REAL, unde s-aorganizat ºi vernisajul cu lucrãrileparticipante. Au fost premiaþi elevidin peste douãzeci de judeþe. La fes-tivitatea de premiere au fost invitaþielevi talentaþi din ºcolile gãlãþene,care au prezentat momente artisticedeosebite: ªcoala Gimnazialã nr. 2Galaþi prin ansamblul de dansuri po-pulare condus de d-na instit. Marici-ca Coºug, ªcoala Gimnazialã nr 40„Iulia Haºdeu” - gupul de majoretecondus de d-na prof. Maria Sârghi ºinu în cele din urmã grupul de majo-rete al ªcolii Gimnaziale nr. 17 „Ni-chita Stãnescu” condus de d-na prof.Cristina Decianu.

Cu toþii, profesori, elevi, pãrinþi ºiautoritãþi locale, ar fi bine sã nurãmânem indiferenþi la astfel de acþi-uni ºi sã organizãm mai des acest gende concursuri care solicitã copiii,fiindcã scopul fundamental al uneisocietãþi morale ºi al unei ºcoli mo-derne ar trebui sã fie „educaþia pen-tru valorile umane”.

Ca organizatori, mulþumim cole-gilor din Galaþi ºi din þarã, care auvrut sã-ºi îndrume elevii spre aceastãcompetiþie.

„Pictura trebuie sã fie o poezietãcutã, iar poezia, o picturã vorbitoa-re.” Plutarh )

�� DD OO II NN AA EE NN AA CC HH EE

Creativitatea inspiratã de feeria anotimpului verde

Concursul „ARMONIILE PRIMÃVERII“

Ediþia a III-a

juridic12


wwwªCOALA

româneascq.ro

În data de 19 Mai 2011 a intrat învigoare Decizia nr. 3/2011 prin careÎnalta Curte de Casaþie ºi Justiþie aadmis recursul în interesul legii, pri-vind creºterile salariale ce se voracorda în anul 2008 personaluluidin învãþãmânt.

În motivarea deciziei luate, Înal-ta Curte de Casaþie ºi Justiþie, areþinut urmãtoarele:

Prin Ordonanþa Guvernului nr.15/2008, aprobatã ºi modificatã prinLegea nr. 221/2008, valoarea coefi-cientului de multiplicare 1,000 pen-tru personalul din învãþãmânt a foststabilitã la 400,00 lei.

Aceastã valoare a fost diminuatãprin ordonanþe de urgenþã succesive,care au fost apoi declarate neconsti-tuþionale prin decizii ale Curþii Con-stituþionale.

Hotãrârile analizate ºi care audeterminat promovarea acestui re-curs în interesul legii au fost pronun-þate în perioada noiembrie 2009-ianuarie 2010, dupã ce ordonanþelede urgenþã prin care s-au modificatdispoziþii din Ordonanþa Guvernuluinr. 15/2008 au fost declarate necon-stituþionale. Potrivitart. 31 alin. (1)din Legea nr. 47/1992 privind orga-nizarea ºi funcþionarea Curþii Consti-tuþionale, republicatã, deciziile CurþiiConstituþionale prin care se constatãneconstituþionalitatea unei legi af-late în vigoare sunt definitive ºi obli-gatorii, iar potrivit alin. (3) al ace-luiaºi articol, dispoziþiile din legile învigoare constatate neconstituþionaleîºi înceteazã efectele juridice la 45 dezile de la publicarea deciziei CurþiiConstituþionale, dacã în acest inter-val de timp Parlamentul sau Gu-vernul nu pune de acord prevederileneconstituþionale cu dispoziþiileConstituþiei. Pe durata acestui ter-men, dispoziþiile declarate neconsti-tuþionale sunt suspendate de drept.

Faþã de aceste reglementãri, încazul în care legiuitorul nu acþionea-zã în termenul impus de textele delege indicate, dispoziþiile declarateneconstituþionale înceteazã sã pro-ducã efecte juridice. Prin Decizia nr.62/2007, Curtea Constituþionalã aînlãturat orice dubii cu privire laefectele declarãrii neconstituþionali-tãþii unei dispoziþii de abrogare, sta-bilind cã, în cazul constatãrii necon-stituþionalitãþii lor, acestea îºi înce-teazã efectele juridice în condiþiileprevãzute de art. 147 alin. (1) dinConstituþie, iar prevederile legale ca-re au format obiectul abrogãrii conti-nuã sã producã efecte juridice.

Aceastã interpretare datã de Cur-tea Constituþionalã efectelor uneidecizii prin care s-a declarat necon-stituþional un text de abrogare, face cahotãrârile instanþelor prin care a fostrespinsã cererea reclamanþilor, cumotivarea cã decizia Curþii Consti-tuþionale nu poate activa un text abro-gat, sã fie total lipsite de temei legal.

Particularitatea problemei pusãîn discuþie prin recursul în interesullegii constã în faptul cã un act nor-mativ a fost în mod repetat modificatºi chiar abrogat prin ordonanþe deurgenþã, care au fost apoi declarateneconstituþionale.

Unele instanþe, au exprimatpunctul de vedere în sensul cã pe pe-rioada dintre intrarea în vigoare aordonanþei ºi pânã la declararea ei caneconstituþionalã aceasta trebuie sãîºi producã efectele, deoarece se bu-curã de prezumþia de neconstituþio-nalitate.

Curtea Constituþionalã, însã, aavut o altã abordare, iar în Decizianr. 124 din 9 februarie 2010, publi-catã în Monitorul Oficial al Româ-niei nr. 272 din 27 aprilie 2010, areamintit considerentele de princip-iu din Decizia nr. 983 din 30 iunie2009, unde a reþinut cã „nici modifi-carea sau completarea dispoziþieilegale criticate de cãtre legiuitorulordinar sau delegat nu poate acoperineconstituþionalitatea constatatã decãtre Curtea Constituþionalã, actelenormative succesive de modificaresau completare fiind lovite de acelaºiviciu de neconstituþionalitate, înmãsura în care confirmã soluþia leg-islativã declaratã neconstituþionalã“.

Mai mult decât atât, prin Decizianr. 989 din 30 iunie 2009, publicatãîn Monitorul Oficial al României nr.531 din 31 iulie 2009, Curtea Con-stituþionalã a afirmat cã „ar fi discri-minatoriu ca numai unele prevederidintr-o ordonanþã de urgenþã sã seaplice ºi sã îºi producã efectele pen-tru perioada de pânã la 30 aprilie2009 ºi celelalte care vizeazã perioa-da de dupã 1 mai 2009 sã fie necon-stituþionale ºi sã îºi înceteze aplica-bilitatea, prin efectul unei decizii deadmitere“.

Or, potrivit art. 11 alin. (3) dinLegea nr. 47/1992, republicatã, deci-ziile Curþii Constituþionale sunt obli-gatorii, ceea ce înseamnã cã ele tre-buie aplicate întocmai, nu numai înceea ce priveºte dispozitivul deciziei,dar ºi considerentele care îl explici-teazã.

Prin urmare, instanþele, chematesã tranºeze asupra cererilor recla-manþilor, dupã ce Curtea Constituþi-onalã s-a pronunþat la modul arãtatasupra neconstituþionalitãþii ordo-nanþelor de urgenþã succesive demodificare a Ordonanþei Guvernuluinr. 15/2008, erau obligate sã se con-formeze deciziilor Curþii Constituþio-nale ºi sã nu dea eficienþã actelornormative declarate neconstituþio-nale.

De aceea, sunt lipsite de suportlegal ºi hotãrârile instanþelor dejudecatã prin care s-a dat eficienþã,pe o anumitã perioadã, actelor nor-mative declarate neconstituþionale.

Dacã aplicarea unui act normativîn perioada dintre intrarea sa în

vigoare ºi declararea neconstituþion-alitãþii îºi gãseºte raþiunea în pre-zumþia de constituþionalitate, aceastãraþiune nu mai existã dupã ce actulnormativ a fost declarat neconstitu-þional, iar prezumþia de constituþion-alitate a fost rãsturnatã.

Aceasta cu atât mai mult cu cât,ca în multe dintre cauzele în care s-aupronunþat hotãrârile analizate, ce-rerea de chemare în judecatã a fostintrodusã dupã declararea neconsti-tuþionalitãþii uneia din ordonanþelede urgenþã de modificare a Ordo-nanþei Guvernului nr. 15/2008, iarhotãrârile (în toate cauzele) au fostpronunþate dupã intervenþia CurþiiConstituþionale.

Pentru considerentele arãtate, întemeiul art. 330/7 cu referire la art.329 din Codul de procedurã civilã,astfel cum a fost modificat ºi com-pletat prin Legea nr. 202/2010, Înal-ta Curte de Casaþie ºi Justiþie a decisadmiterea recursurilor în interesullegii formulate de Colegiul de condu-cere al Curþii de Apel Galaþi ºi deprocurorul general al Parchetului depe lângã Înalta Curte de Casaþie ºiJustiþie.

Ca efect al deciziilor CurþiiConstituþionale prin care au fostdeclarate neconstituþionale ordo-nanþele de urgenþã ale Guvernuluinr. 136/2008, nr. 151/2008 ºi nr.1/2009, dispoziþiile Ordonanþei Gu-vernului nr. 15/2008, astfel cum afost aprobatã ºi modificatã prinLegea nr. 221/2008, constituietemei legal pentru diferenþa dintredrepturile salariale cuvenite funcþi-ilor didactice potrivit acestui act nor-mativ ºi drepturile salariale efectivîncasate, cu începere de la 1 octom-brie 2008 ºi pânã la data de 31decembrie 2009, a decis Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie.

Aceastã decizie este obligatorie,potrivit art. 330-7 alin. 4 din Codulde procedurã civilã. În conformitatecu aceastã prevedere legalã, deciziamenþionatã nu are efecte asupra ho-tãrârilor judecãtoreºti examinate ºinici cu privire la situaþia pãrþilor dinacele procese, dar este obligatoriepentru instanþe de la data publicãriiei în Monitorul Oficial al României,ºi anume, începând cu data de 19mai 2011.

Mai exact, în cazul sentinþelorcivile definitive ºi irevocabile, aces-tea se pun în aplicare ca atare, însensul cã ele nu mai pot fi modifi-cate. În situaþia în care sunt procesepe rol (indiferent de stadiul procesu-al, fond sau recurs), instanþele dejudecatã sunt obligate sã þinã cont deDecizia Înaltei Curþi de Casaþie ºiJustiþie, sã admitã acþiunea sindi-catelor ºi sã acorde personalului dinînvãþãmânt diferenþele de drepturisalariale cuvenite cu începere de la 1octombrie 2008 ºi pânã la data de 31decembrie 2009.

Aºadar, þinând cont de cele men-þionate anterior, în situaþia în caremai sunt membri de sindicat pentrucare nu s-au fãcut acþiuni în justiþieîn vederea recuperãrii acestor drep-turi salariale, este de preferat sã sedeschidã noi procese pentru aceºtiacare, în caz contrar, nu vor beneficiade mãrirea salarialã prevãzutã deLegea 221/2008.

Decizia Înaltei Curþi de Casaþie ºiJustiþie nu are nicio influenþã directãasupra legilor 330/2009, respectiv

285/2011. Prin urmare, începând cu ia-nuarie 2010, pentru a obþine drepturilesalariale corect si legal calculate ºi acor-date, este necesarã tot calea instanþei, însensul de a se solicita acesteia calculul ºiplata diferenþei dintre drepturile salari-ale efectiv încasate ºi cele calculate, þi-nând cont de valoarea coeficientului demultiplicare 1,000 stabilitã la 400,00lei, conform Ordonanþei Guvernului nr.15/2008, astfel cum a fost aprobatã ºimodificatã prin Legea nr. 221/2008.

�� AA LL II NN AA DD II ÞÞ

Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþiea admis recursul în interesul legii, privind

creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învãþãmânt

� 1. Legea nr. 62 din 10 Mai 2011 Dialogului SocialEmitent: Parlamentul Publicat în: Monitorul Oficial Nr. 322 din 10 mai 2011 Data intrãrii în vigoare: 13 Mai 2011

� 2. Legea nr. 63 din 10 mai 2011 privind încadrarea ºi salarizarea în anul2011 a personalului didactic ºi didactic auxiliar din învãþãmântEmitent: Parlamentul Publicat în: Monitorul Oficial nr. 323 din 10 mai 2011 Data intrãrii în vigoare: 13 Mai 2011

� 3. Ordin nr. 105 din 9 mai 2011 pentru modificarea anexei nr. 2 laprivind stabilirea indicatorilor pentru realizarea evaluãrii programuluide încurajare a consumului de fructe proaspete în ºcoli ºi a obligaþiilorevaluatoruluiEmitent: Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale Publicat în: Monitorul Oficial nr. 339 din 16 mai 2011 Data intrãrii în vigoare: 16 Mai 2011

� 4. Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (*republicatã*) Codul muncii Emitent: Parlamentul Publicat în: Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011 Data intrãrii în vigoare: 18 Mai 2011

� 5. DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2011 referitoare la recursul în interesullegii, privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalu-lui din învãþãmântEmitent: Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie - Completul Competent sãjudece Recursul în interesul legii Publicat în: Monitorul Oficial nr. 350 din 19 mai 2011 Data intrãrii în vigoare: 19 Mai 2011

� 6. ORDIN nr. 1.474 din 6 mai 2011 pentru aprobarea Instrucþiunilor deaplicare a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare aprevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 111/2010 privindconcediul ºi indemnizaþia lunarã pentru creºterea copiilor, aprobate prinHotarârea Guvernului nr. 52/2011, Normele metodologice de aplicare aprevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaþia pentru susþinerea fa-miliei, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 38/2011, ºi din Normelemetodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind ve-nitul minim garantat, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 50/2011.Emitent: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale Publicat în: Monitorul Oficial nr. 360 din 24 mai 2011 Data intrãrii în vigoare: 24 Mai 2011

� 7. H.G nr. 457 din 4 mai 2011 privind aprobarea Metodologiei-cadru deconcurs pentru ocuparea posturilor didactice ºi de cercetare vacante dinînvãþãmântul superiorEmitent: Guvernul Publicat în: Monitorul Oficial nr. 371 din 26 mai 2011 Data intrãrii în vigoare: 26 Mai 2011

� 8. ORDIN nr. 4.285 din 24 mai 2011 privind repartizarea cifrei deºcolarizare pentru învãþãmântul universitar de licenþã în vederea admi-terii la studii în anul universitar 2011-2012Emitent: Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului Publicat în: Monitorul Oficial nr. 382 din 1 iunie 2011 Data intrãrii în vigoare: 01 Iunie 2011

� 9. ORDIN nr. 4.345 din mai 2011 privind modificarea OMECTS nr.4799/2010 privind organizarea ºi desfãºurarea examenului de bacalau-reat -2011Emitent: Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului Publicat în: Monitorul Oficial nr. 393 din 3 iunie 2011 Data intrãrii în vigoare: 01 Iunie 2011

Curier legislativ

ºcoala internaþionalã 13


wwwªCOALA

româneascq.ro

Rezumatul episodului anterior: un studiu Eurydice(Diferenþele de gen ºi efectele lor asupra rezultatelor ºcolare: Un studiuprivind mãsurile întreprinsepânã în prezent ºi situaþiaactualã în Europa, 2010)demonstreazã cã în Europaprofesia de cadru didacticeste deþinutã de femei,aproape în exclusivitate, înspecial în ciclurile inferioarede învãþãmânt, dar funcþiilede conducere din învãþãmântsunt ocupate în mare mãsurãde bãrbaþi.

Aspecte formative În mai multe þãri, instituþiile de

educaþie a cadrelor didactice se bu-curã de autonomie integralã în ceeace priveºte conþinutul programei ºco-lare pe care o utilizeazã. Aceasta în-seamnã cã organizarea unor cursurispecifice care se adreseazã proble-maticii de gen rãmâne la discreþiaunor instituþii de formare. De aceea,autoritãþile din învãþãmânt din maimulte þãri, nu pot aprecia decât cãdimensiunea de gen poate constitui otemã sau o opþiune în programele deformare iniþialã a cadrelor didacticeºi pot semnala faptul cã existã unulsau douã cursuri în unele universitãþisau în instituþii de formare a cadrelordidactice.

Unele þãri includ tematica de genîn cadrul unor alte discipline cu ca-racter general referitoare la egalitate,discipline care fac parte integrantãdin programa pentru educaþiainiþialãa cadrelor didactice. Este cazul Bel-giei (Comunitatea flamandã), Suedieiºi Marii Britanii (Anglia, Þara Galilorºi Irlanda de Nord). În Belgia (Comu-nitatea francezã), Danemarca, Fran-þa, Austria ºi Olanda, dimensiunea degen ca atare trebuie avutã în vedereîn educaþia cadrelor didactice. Di-mensiunea de gen este inclusã în po-litica integratã de gen (în Austria), încerinþele privind competenþele ca-

drelor didactice (în Olanda), în de-cretul privind educaþia iniþialã a ca-drelor didactice – înBelgia (Comuni-tatea francezã), în programul delicenþã pentru cadrele didactice dinFolkeskole (în Danemarca) sau înmisiunile privind egalitatea de gendin instituþiile de formare a cadrelordidactice (în Franþa). În Spania, Lu-xemburg ºi Portugalia, diferitele pla-nuri de acþiune privind egalitatea degen, aflate în prezent în derulare,susþin includerea dimensiunii de genîn educaþia iniþialã a cadrelor didac-tice. În Spania, planul strategic pen-tru oportunitãþi egale, pentru 2008-2011, include ca prim obiectiv pro-movarea unei formãri iniþiale cores-punzãtoare pentru cadrele didacticeºi a altor categorii de personal didac-tic din învãþãmântul mixt, prevenireaviolenþei ºi a hãrþuirii sexuale ºi ega-litatea de ºanse. Pentru atingereaacestor obiective, s-au propus o seriede linii directoare, printre care se nu-mãrã: încurajarea creãrii unor depar-tamente pentru studii de gen, cu sco-pul derulãrii unor activitãþi specificede formare, cercetarea ºi elaborareaunor materiale didactice adecvate înfacultãþile de profil, colegiile de for-mare a personalului didactic ºi încentrele de formare iniþialã a cadre-lor didactice; promovarea ºi imple-mentarea în învãþãmântul terþiar aunor specializãri privind egalitateade ºanse între bãrbaþi ºi femei înînvãþãmânt ºi în învãþãmântul mixt,educaþia nonsexistã ºi prevenireaviolenþei împotriva femeilor; inte-grarea temelor legate de egalitateaîntre sexe în procesul de recrutare. ÎnPortugalia, planul naþional de acþi-une în domeniul egalitãþii de gen(2007-2010) are în vedere, ca ariestrategicã de intervenþie, promovareaintegrãrii unei dimensiuni de gen nunumai în specificaþiile privind pro-filul competenþelor ci ºi, în egalã mã-surã, în profilele de formare a profe-sioniºtilor din domeniul învãþãmân-tului, respectiv cadre didactice, asis-tenþi ºi persoane cu responsabilitãþiîn trasarea liniilor directoare în edu-caþie ºi formare profesionalã. În Fin-

landa, în 2008, a fost lansat proiectulde cercetare TASUKO (24) privind„egalitatea ºi adaptarea specificitãþiide gen la educaþia cadrelor didactice“ºi având scopul de a furniza viitoa-relor cadre didactice mai multe infor-maþii teoretice ºi practice referitoarela modul în care ar putea promovaegalitatea de gen ºi despre cum arputea trata problemele cu mai multãsensibilitate, în munca lor. În cadrulproiectului se vor dezvolta programeºi metodologii de lucru ºi chiar unprogram de cercetare, rezultateleacestui program de cercetare ur-mând a fi încorporat în programelede formare a cadrelor didactice. Di-mensiunea de gen nu pare sã ocupeun loc foarte important în cadrul pro-gramelor de formare iniþialã a cadre-lor didactice. Includerea sa depindede instituþiile de învãþãmânt, ca ºi demotivaþia studenþilor de a participa lacursuri care se adreseazã acestor ele-mente. Cu toate acestea, în unele þãriexistã planuri care prevãd sã seacorde mai mult spaþiu problematiciide gen în cadrul programelor de for-mare a cadrelor didactice.

Formarea profesionalãcontinuã a cadrelordidactice

Existã o situaþie similarã ºi încazul activitãþilor de formare profe-sionalã continuã. În multe þãri, struc-turile de formare profesionalã con-tinuã au un grad foarte mare de des-centralizare, serviciile fiind furnizateunui public foarte variat de o gamã lafel de diversã de furnizori privaþi. Deaceea este foarte dificilã identificareaexactã a tipurilor de cursuri disponi-bile. Dimensiunea de gen poate fifoarte rar întâlnitã ca tematicã a unorcursuri de formare continuã sau semi-nare furnizate de instituþii publice deînvãþãmânt. Doar Malta raporteazãexistenþa unor activitãþi obligatorii deformare profesionalã continuã pen-tru cadrele didactice, prin care seacoperã aspecte legate de problema-tica de gen. De multe ori, dimensi-unea de gen este inclusã în alte tipuride activitãþi legate de teme generale

despre egalitate. În acest context,contribuþia organizaþiilor din sec-torul neguvernamental capãtã o im-portanþã particularã în þãrile Europeicentrale ºi de est. Ca ºi în cazul edu-caþiei iniþiale a cadrelor didactice, înunele þãri, activitãþile de formare pro-fesionalã continuã pentru acest grup-þintã sunt legate de planuri specificede acþiune. În Austria, de exemplu,integrarea dimensiunii de gen seaplicã ºi în centrele pentru formareacontinuã a cadrelor didactice. ÎnSpania ºi Portugalia, planurile deacþiune au în vedere ºi includereadimensiunii de gen în formarea pro-fesionalã continuã a personaluluididactic. În câteva þãri se raporteazãiniþiative interesante în domeniulperfecþionãrii personalului din învã-þãmânt cum ar fi cele legate de opþiu-nile profesionale, rezultatele ºcolareobþinute de bãieþi ºi abandonul ºcoliide cãtre bãieþi. În Franþa, în 2008, laÉcolesupérieure de l’Éducationna-tionale (ESEN), a avut loc un semi-nar naþional pe tema egalitãþii dintrefetele ºi bãieþii din sistemul educaþio-nal, cu obiectivul de a oferi teme degândire decidenþilor din sistemul deînvãþãmânt privind carierele pe carealeg sã le urmeze fetele ºi bãieþii ºiimpactul pe care îl are învãþãmântulmixt asupra comportamentului elevi-lor. În Austria, o consecinþã a rezulta-telor în general nesatisfãcãtoare lasondajul TIMSS a constituit-o pro-iectul IMST (Innovations in Mathe-matics, Science and TechnologyTeaching), care a fost lansat în 1998.Proiectul IMST vizeazã îmbunãtã-þirea instruirii în aceste domenii destudiu. În cadrul IMST s-a dezvoltato „reþea de gen“ care urmãreºte creº-terea calitãþii studiului la matematicãºi ºtiinþe naturale, pentru extindereagamei perspectivelor educaþionaleatât pentru fete, cât ºi pentru bãieþi,dar ºi reducerea decalajelor dintrecele douã categorii. Se oferã con-siliere ºi informare în legãturã cu celemai noi descoperiri în domeniu, cât ºiprograme de formare privind pro-blematica de gen. În perioada 2008-2010, Agenþia Naþionalã pentru Edu-

caþie din Suedia avea misiunea de aoferi programe interne de formare,cu scopul general de a promova egali-tatea ºi de a acþiona în sensul redu-cerii numãrului persoanelor de sexmasculin care abandonau programe-le ºcolare de nivel secundar superior.Formarea se adresa cadrelor didac-tice ºi consilierilor ºcolari din insti-tuþiile de învãþãmânt preºcolar, obli-gatoriu, secundar superior, din insti-tuþiile de educaþie a adulþilor ºi dincele de învãþãmânt superior. Agenþiaare ºi misiunea de a promova infor-maþia cu privire la aceste programede formare în rândul ºcolilor ºi muni-cipalitãþilor ºi de a le susþine în încer-carea lor de a promova egalitatea degen ºi de a aduce o schimbare în ceeace priveºte alegerea tradiþionalistã aunor discipline didactice ºi a unorviitoare cariere.

ConcluziiÎn general, profesia de cadru

didactic în þãrile europene este prac-ticatã într-o mãsurã foarte extinsã defemei, în special la nivelurile infe-rioare de învãþãmânt. Deºi este con-sideratã o preocupare în multe þãri,strategiile de atragere a persoanelorde sex masculin cãtre profesia decadru didactic, la nivelul învãþãmân-tului obligatoriu sunt mai degrabãsporadice. Cu toate acestea, activi-tatea din instituþiile de învãþãmânteste condusã într-o mare mãsurã debãrbaþi, iar se pare cã nu existã niciun fel de initiaþive la nivel naþionalcare sã se adreseze acestui tip dedezechilibru. Politicile privind edu-caþia cadrelor didactice nu au învedere în mod expres perspectiva degen, fie în ceea ce priveºte formareainiþialã, fie în ceea ce priveºte activi-tatea de dezvoltare profesionalã con-tinuã pentru profesori sau directoride ºcoli. Se pare cã activitatea de for-mare profesionalã în chestiuni legatede problematica de gen depinde înmare mãsurã de iniþiativele unorfurnizori individuali de servicii îndomeniul educaþiei cadrelor didac-tice.

�� RR AA DD UU EE NN AA CC HH EE

Feminin vs. masculin (II)

Decalaje ºi paradoxuri degen în învãþãmântul european

dosar14


wwwªCOALA

româneascq.ro

În fiecare vacanþã ºcolarã mulþipãrinþi se întreabã în ce tabãrã sã-ºitrimitã copiii. În þarã sau în strãinã-tate, într-o tabãrã specializatã sauîntr-una doar de distracþie. Oferta înprivinþa taberelor pentru ºcolari estevariatã, pãrinþii putând opta pentrutaberele organizate de firmele privatesau cele încã de stat. Poate ºi dinobiºnuinþã ºi mai ales pentru cã areîncã cea mai mare bazã de centre deagrement în reþeaua proprie, dar ºicele mai mici tarife, mulþi pãrinþicontinuã sã opteze pentru o tabãrãºcolarã, dintre cele care sunt înadministrarea Autoritãþii Naþionalepentru Sport ºi Tineret. Pentru vara2011, prin ANST, deci în centrele deagrement din reþeaua proprie, suntdisponibile 6.077 de locuri în celezece serii a câte ºase zile fiecare. Tari-ful perceput pentru o persoanã pe ziºi care include cazare ºi masã estecuprins între 55 ºi 67 de lei, în funcþiede centrul de agrement.

Centrele de agrementANST

Pãrinþii care vor sã aleagã pentrucopiii lor un sejur de ºase zile într-otabãrã ANST au la dispoziþie unadintre urmãtoarele variante: �Alba –Tabãra Arieºeni (100 de locuri, 330de lei/sejur), tabãra Roica – (60 delocuri, 330 lei/sejur); � Argeº – Ta-bãra Corbeni (52 locuri, 366lei/sejur), Tabãra Nucºoara (40 de lo-curi, 378 lei/sejur), Baza turisticã Pi-teºti (150 de locuri, 360 lei/sejur); �Bacãu – Tabãra Valea Budului (140de locuri, 546 lei/sejur – tabãrã delimba englezã), Tabãra Sãlãtruc (100de locuri, 372 lei/sejur) � Bihor –Tabãra ªuncuiuº (80 de locuri, 388lei/sejur), Tabãra Valea Brãtcuþei (66de locuri, 342 lei/sejur), TabãraRemeti (55 de locuri, 342 lei/sejur),Baza Turisticã Oradea (95 de locuri,366 lei/sejur) �Bistriþa Nãsãud – Ta-bãra Sângeorz Bãi (120 de locuri, 384lei/sejur) � Botoºani – Tabãra Codriide Aramã (130 de locuri, 342 lei/sejurºi, la cerere, contra sumei de 10lei/zi/persoanã, se pot asigura ºi ser-vicii recreative gen piscinã, jacuzzi,plimbare cu ponei, teren pentru tenisde câmp) � Braºov – Tabãra Predeal(44 de locuri, 180 de lei/sejur – preþcare include doar cazarea) � Buzãu –Tabãra Poiana Pinului (285 de locuri,366 lei/sejur), Tabãra Monteoru (90de locuri, 366 de lei/sejur), TabãraArbãnaºi (120 de locuri, 366 lei/sejur)� Caraº Severin – Tabãra Râul Alb(100 de locuri, 342 lei/sejur) � Cluj –Complex Cazare Cluj (30 de locuri,402 lei/sejur) � Constanþa – TabãraEforie Sud (448 de locuri, 402lei/sejur), Tabãra 2 Mai (190 delocuri, 402 lei/sejur). � Covasna –

Youth Hostel Pãdureni-cãsuþe devacanþã (72 de locuri, 372 lei/sejur),Youth Hostel Pãdureni-clãdire princi-palã (14 locuri, 384 lei/sejur), TabãraZãbala (80 de locuri, 354 lei/sejur) �Dâmboviþa – Tabãra Vânãtorul (140de locuri, 342 lei/sejur), TabãraCerbul (130 de locuri, 342 lei/sejur),Tabãra Cãprioara (90 de locuri, 342lei/sejur), Tabãra Stejarul (70 delocuri, 372 lei/sejur) � Galaþi –

Tabãra Gârboavele (44 de locuri, 342lei/sejur) � Gorj – Tabãra Sãcelu (50de locuri, 360 lei/sejur) � Harghita –Tabãra Izvorul Mureºului-VilaHãºmaº (25 de locuri, 384 delei/sejur), Tabãra Bãile Homorod-Hatos Villa (67 de locuri, 372 delei/sejur) � Hunedoara – YouthHostel Cãprioara (55 de locuri, 372 delei/sejur), Costeºti Pavilion (22 delocuri, 372 lei/sejur), Costeºti Cãsuþe

(44 de locuri, 360 lei/sejur) �

Ialomiþa – Tabãra Amara pavilioane(90 de locuri, 342 lei/sejur) � Iaºi –Tabãra Muncel (120 de locuri, 378lei/sejur) � Maramureº – Baza Turis-ticã Mara (150 de locuri, 402lei/sejur), Baza Turisticã Stibina (96de locuri, 402 lei/sejur) � Mehedinþi– Tabãra Drobeta Turnu Severin (120de locuri, 378 lei/sejur) � Mureº –Tabãra Sovata I (87 de locuri, 120 de

lei/sejur, sumã care include doar ca-zarea), Tabãra Sovata II (49 de locuri,210 lei/sejur, sumã care include doarcazarea) � Neamþ – Tabãra Cozla(140 de locuri, 378 lei/sejur), TabãraOglinzi (170 de locuri, 378 lei/sejur) �Prahova – Centrul de AgrementSinaia (27 de locuri, 402 lei/sejur),Centrul de Agrement Buºteni-Vilaªoimul (108 locuri, 402 lei/sejur),Tabãra Cheia-Vila Brãdet (17 locuri,180 lei/sejur, sumã care include doarcazarea) � Satu Mare – Tabãraªtrand (69 de locuri, 402 lei/sejur) �Sãlaj – Tabãra Izvoarele Barcãului(50 de locuri, 312 lei/sejur) � Sibiu –Tabãra Pãltiniº / (70 de locuri, 342lei/sejur), Ocna Sibiului (70 de locuri,342 lei/sejur), Tabãra Cisnãdioara(60 de locuri, 342 lei/sejur), TabãraSãliºte II (80 de locuri, 342 lei/sejur),Tabãra Râul Sadului (70 de locuri,360 lei/sejur) � Teleorman – TabãraDunãrica (120 de locuri, 402lei/sejur) � Timiº – Tabãra Chevereºu Mare (53 de locuri, 312 lei/sejur),Tabãra Poieni Strâmbu (54 de locuri,312 lei/sejur) � Tulcea – TabãraSulina (200 de locuri, 402 lei/sejur) �Vâlcea – Tabãra Cãciulata (120 delocuri, 378 lei/sejur), Tabãra Cozia(120 de locuri, 378 lei/sejur), TabãraBrãdiºor (90 de locuri, 378 lei/sejur)� Vaslui – Tabãra Poiana Cãprioarei(50 de locuri, 342 lei/sejur) � Vran-cea – Tabãra Gãlãciuc (150 de locuri,360 lei/sejur).

În afarã de Tabãra Valea Budu-lui, pentru toate celelalte seriile detabere au loc în urmãtoarele perioa-dele: � Seria I – 20-26 iunie; � Seriaa II-a – 28 iunie – 4 iulie; � Seria aIII-a – 6-12 iulie; � Seria a IV-a – 14-20 iulie; � Seria a V-a – 22-28 iulie; �Seria a VI-a – 30 iulie – 5 august; �Seria a VII-a – 7-13 august; � Seria aVIII-a – 15-21 august; � Seria a IX-a– 23-29 august; � Seria a X-a – 31august – 6 septembrie.

Înscrierile pentru un loc într-unadin taberele ANST se fac la DirecþiileJudeþene pentru Sport ºi Tineret,respectiv a Municipiului Bucureºti,amãnunte suplimentare fiind dispo-nibile pe site-ul www.anst.gov.ro.

Tenis de câmp cu instructori americani

Pãrinþii care doresc un alt fel detabãrã, de genul celei în care copiii lorsã se rupã de calculator ºi tv ºi întrea-ga zi sã facã miºcare ºi sã explorezeîmprejurimile, pot opta pentru Ta-bãra de Tenis, Înot ºi Veselie, cum onumesc organizatorii, la Complexulnaþional „Nicolae Navasart” din Sna-gov. Aici, copiii vor învãþa tenis, vorînota, vor ieºi cu caiacul pe lac, vorexplora pãdurea ºi vor asculta trilulpãsãrelelor etc., deci o tabãrã în care

Taberele, nelipsite în vacanþa de varã

a elevilor ºi studenþilor

dosar 15


wwwªCOALA

româneascq.ro

miºcarea este cuvântul de ordine.Pentru tabãra din aceastã varã, orga-nizatorii au alãturat echipei româneºi ºase instructori americani, care îivor susþine pe copiii din tabãrã sã-ºiperfecþioneze engleza ºi tenisul ºi, deasemenea, vor aduce ºi spiritul tabe-relor americane. Preþul unui modulde tabãrã, care include 7 zile ºi 6nopþi, este de 986 de lei, la care seadaugã 150 de euro pentru cei careopteazã pentru programul în limbaenglezã. Pãrinþii interesaþi de o astfelde tabãrã pot afla mai multe amã-nunte consultând site-ul www.taba-radetenis.ro sau sunând la telefonul0746.252.505.

Cercetãºie, aventurã,echitaþie

Printre firmele care organizeazãtabere ºcolare se regãseºte ºi RaduTravel, care promite tabere la muntede 5 stele. Citind declaraþiile copiilorcare au participat în aceste tabere ºiale pãrinþilor lor ºi privind ºi chipu-rile fericite ale copiilor în timpultaberelor din anii trecuþi, organiza-torii chiar fac treabã bunã. Diferenþafaþã de alte tabere constã ºi în faptulcã, pe lângã cã îi ghideazã pe copii îndescoperirea naturii ºi le creºteîncrederea în ei ºi, totodatã, îi ajutãsã descopere ºi importanþa muncii în

echipã, sunt tabere specializate – decercetaºi, de tenis, de supravieþuire,de echitaþie, de picturã ºi fotografii ºi„pure adventure“.

Tabãra de cercetãºie se organi-zeazã la Zãrneºti, la poalele MunþilorPiatra Craiului, în zona Plaiul Foii.Aici, departe de poluarea oraºului,copiii vor învãþa sã descoperefarmecul naturii, sã cunoascã echipa-mentul montan ºi de alpinism, sã seorienteze cu ajutorul busolei, sã punão momealã în undiþã ºi chiar sãprindã peºtele, sã cãlãreascã, sã mon-teze un cort, sã aprindã un foc ºi, de-loc lipsit de importanþã, sã îºi ajute ºisã îºi respecte colegul, toate acti-vitãþile fiind fãcute în echipã. Activi-tãþile în tabãra de cercetãºie sunt: �iniþiere în alpinism, cãþãrãri ºi rapelpe stâncã; � tirolianã; � sãrituri încoardã; � orientare turisticã; � echi-taþie; � pescuit; � campare; � foc detabãrã; � înot la Paradisul Acvatic;� tir cu arcul ºi cu puºca de paintball;� excursie cu biciclete mountainbike;

� excursii la punctele turisticeimportante etc.

În taberele de supravieþuire (Na-ture & Fun), copiii vor învãþa, în doar

ºapte zile, sã se descurce fãrã confor-tul civilizaþiei, activitãþile desfãºuratefiind urmãtoarele: � tehnici ºi tacticide supravieþuire în naturã; � cum sãacorde primul ajutor, sã construiascão busolã, sã înveþe punctele cardinaleºi orientarea dupã stele, soare ºinaturã; � cum sã facã un foc dinlemne ude ºi de semnalizare, cum sãîºi procure apa ºi sã o facã potabilã,ce plante ºi fructe sunt comestibile ºicum le pot mânca; � cum sã citeascãvremea-meteo; vor învãþa câte cevadespre nori - cum se numesc, cum seformeazã ºi din ce sunt alcãtuiþi, vorînvãþa sã citeascã posibila evoluþie avremii pentru ziua curentã ºi sã înþe-leagã micro ºi macro meteorologia; �vor învãþa sã facã zmee, sã tragã cuarcul, vor explora peºteri ºi vor pes-cui pãstrãvi etc. O tabãrã de supra-vieþuire în naturã ºi, nu în ultimulrând, de distracþie.

La ferma montanã Diana, înapropiere de Cheile Râºnoavei, undesunt 70 de cai lipiþani, arabi ºi metiºi,

cei pasionaþi de cãlãrie pot sã-ºipetreacã ºapte zile în tabãra de echi-taþie. Pe lângã activitãþile comune ºialtor tabere, precum jocuri distrac-tive, discotecã, foc de tabãrã etc., întabãra de echitaþie copiii vor lua lectiide echitatie la Râºnov în manej ºi vorface plimbãri cãlare spre CheileRâºnoavei, vor deprinde practicafrãnârii ºi îngrijirii cailor, se vor plim-ba cu cãruþa trasã de cai. Preþul uneitabere Radu Travel costã 1.200 de lei(1.100 lei doar cea de tenis), amã-nunte suplimentare, perioade de or-ganizare ºi înscrieri fiind disponibile peinternet, la adresa www.radutravel.ro.

La mare, la soareMarea este o altã destinaþie pre-

feratã de copii pentru vacanþa de varã.ªi pentru aceastã destinaþie oferta detabere este foarte generoasã. Pe lângãtaberele organizate de ANST la mare,o altã opþiune o constituie complexulde tabere de la Nãvodari din cadrulSIND România. Un sejur de ºapte zileºi ºase nopþi în Tabãra Delfin de laNãvodari costã 336 de lei (în prima ºiultimele douã serii), respectiv 384 delei pentru seriile din perioada 2 iulie –26 august. Pentru sezonul din aceastãvarã, la Nãvodari se vor organiza ºidiverse tabere tematice ºi festivalurinaþionale ºi internaþionale, precumFestivalul Internaþional de Interpre-tare „Delfinul de Aur“ (29 iunie – 4iulie), Tabãra Naþionalã a Majoretelor(2-8 iulie), Festivalul Naþional „Ma-joreta de Aur 2011“, “Ritmuri laNãvodari” (10-16 iulie) – tabãrã te-maticã de dans, Festivalul Naþional -Dans Romania Open (27 iulie – 2august), Festivalul Internaþional deTradiþii Populare Interculturale „4Ever Friends“ etc. Amãnunte privindseriile de tabere de la Nãvodari, acte-le necesare etc. sunt disponibile peinternet, la adresa http://www.tabara-navodari.ro. Copiii care însãprovin din familii cu venituri foartemici ºi care anii trecuþi puteau sã vadãmarea, unii pentru prima datã în viaþalor, vor fi nevoiþi sã stea ºi anul acestaacasã cu pãrinþii. Cunoscutele taberesociale destinate ºcolarilor cu veniturireduse au fost abandonate de maimulþi ani.

La polul opus sunt însã copiii aicãror pãrinþi dispun de venituri con-

sistente ºi care pot sã-ºi petreacã oparte a vacanþei în strãinãtate. ªi laacest capitol, oferta de excursii ºitabere ºcolare în strãinãtate este bo-gatã, dar preþul unui sejur de o sãp-tãmânã este de cel puþin 1.000 deeuro. Alte site-uri care oferã tabereºcolare sunt:http://www.integrale-du.ro, http://www.tabara.branbelve-dere.ro, http://www.taberelapre-deal.ro, http://www.familytravel.ro,http:// www.pensiuneadora.ro etc.

Ce punem în bagajulcopilului

Odatã stabilitã destinaþia tabereiîn care vreþi sã vã trimiteþi copilul,vine ºi momentul pregãtirii bagaju-lui. Pentru a fi siguri cã nu au uitatnimic, faceþi o listã cu ce veþi pune înbagajul copiilor, listã care le va fi demare folos ºi acestora ca sã nu-ºi uitesau rãtãceascã lucrurile în tabãrã. Înprivinþa bagajului, ideal este sã îipregãtiþi copilului un bagaj numaipotrivit pentru cala autocarului, ºi un

altul mai mic, gen rucsac, care sã fieaccesibil pe drum ºi sã îl poatã lua cuel în autocar. Lucrurile care nu tre-buie sã lipseascã din bagajul de calãsunt urmãtoarele: tricouri – ºase

bucãþi, pantaloni scurti – trei sau pa-tru perechi, pantaloni lungi ºi lejeri,deci preferabil din cei cu elastic - treiperechi, o cãciulã mai subþire carepoate fi de mare ajutor dacã seschimbã vremea ºi mai apar ºi ploifoarte rãcoroase, ºapcã sau pãlãrie,pijama, lenjerie intimã – mai multeperechi încât sã fie suficiente pentruîntreaga perioada a sejurului, ºosete -ºase perechi, halat de baie, prosoape,trusã de igienã personalã din care sãnu lipseascã periuþa ºi pasta de dinþi,pieptenele, deodorantul, clamele ºielasticele de pãr pentru fete etc., tre-ning, jachetã, un pulover, adidaºi ºiteniºi, papuci din plastic, jucãria cucare doarme copilul – dacã mai suntla vârsta când adorm cu pãpuºica sauursuleþul în braþe, saci menajeri. Evi-dent, pentru taberele de cercetãºiebagajul va conþine alte lucruri supli-mentare de cele enumerate mai sus,dar organizatorii au grijã sã vã spunãde ce este nevoie ºi ce sã nu lipseascãdin bagajul copilului. Din bagajul demânã, un rucsac mai mic ºi pe carecopilul sã-l aibã cu el în autocar, nutrebuie sã lipseascã alimentele nece-sare pentru drum, sticlã cu ceai sauapã, fructe, ºerveþele, o pungã în caresã arunce resturile menajere. Nuuitaþi sã le daþi copiilor bani de buzu-nar ºi, pentru a nu fi probleme, celmai bine ar fi sã-i trimiteþi în tabãrãcu telefoane care nu sunt foartescumpe, nefiind exclus sã îl piardã întimpul vreunei excursii sau drumeþii.

În jur de 6.000 de locuripentru studenþii cu rezultate foarte bune

Studenþii care au obþinut rezul-tate foarte bune la învãþãturã vor be-neficia ºi anul acesta de o tabãrã lamunte sau la mare de 5 zile ºi 5 nopþi.Dar oferta nu este îndestulãtoare,fiind vorba doar de aproximativ6.000 de locuri. ªi pentru cã ANSTnu s-a grãbit deloc în aceastã direcþie,universitãþile nu au primit nici pânãacum metodologia de acordare alocurilor în tabere, deci este o ceaþãtotalã în rândul studenþilor. Taberelenu vor mai fi doar de distracþie, încontul gratuitãþii studenþii fiind

obligaþi sã participle la work-shop-urile ºi training-urile care se vororganiza în respectivele tabere.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem de învãþãmântperformant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sã obþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoala româneascã“. Materialele publicate se puncteazã în cadrul portofoliului personal!

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Constantin CIOSU – Preºedinte

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinteexecutiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executivdepartament preuniversitar

Ioan DRÃGAN – Secretar general

VVIICCEEPPRREEªªEEDDIINNÞÞII::

Maria Zvarici - Departament Învãþãmânt Preºcolar ºi Primar

Vasile Pistriþu - Departament Învãþãmânt Gimnazial

Simina Croitoru - Departament Învãþãmânt Liceal

Florin Dobrescu - Departament Învãþãmânt Tehnic ºi de Transporturi

Stela Ciocea - Departament Învãþãmânt Special ºi Protecþia Copilului

Marian Uþã - Departamentul Dezvoltare-Promovare Instituþionalã

Maria Popa - Departament Leadership ºi Management Sindical

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500).

CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.

BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi ºi secretarul general.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!

DOSAR PAG. 14-15 Taberele, nelipsite în vacanþa 3 RON ... · la ora actualã un important joc de...

Documents

Transcript of DOSAR PAG. 14-15 Taberele, nelipsite în vacanþa 3 RON ... · la ora actualã un important joc de...