BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI … si interviuri...BANCANAŢIONALĂ AROMÂNIEI Ratele dobânzilor în...

BANBANCACA NANAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROMROMÂÂNINIEIEIBANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEIBANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEIBANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

BANBANCACA NANAŢŢIONALIONALĂ AĂ A ROMROMÂÂNINIEIEI

Previziuni pentru 2003Continuarea creşterii economice (5,2%) susţinute de exporturi şi investiţii;

Continuarea procesului de dezinflaţie: obiectivul de inflaţie (exprimată prin IPC) pentru 2003, de 13-14% (dec./dec.), sub nivelul ratei inflaţiei de 17,8% din 2002;

Deficitul de cont curent: 4,3% din PIB, pe baza creşterii exporturilor şi importurilor cu 9% şi respectiv 12,5%; finanţare autonomă substanţială;

Politică fiscală prudentă (ţinta de deficit fiscal 2,65% din PIB);

Menţinerea datoriei publice şi public garantate în limite controlabile (aproximativ 30% din PIB);

Finalizarea negocierilor cu CFI şi BERD în vederea privatizării a 25% din capitalul celei mai mari bănci a sistemului bancar românesc – Banca Comercială Română;

Continuarea consolidării accesului pe pieţele internaţionale de capital;

Trecerea la euro ca monedă de referinţă începând cu 3 martie 2003;

Standard&Poor’s a îmbunătăţit ratingul la BB- (în februarie 2003).


Rata inflaţiei

54,8

40,7

30,3

17,814,0

9,07,0

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

prognoză, 2003 - 2005

IPC; dec./dec.

Sursa: Institutul Naţional de Statistică; Ministerul Dezvoltării şi Prognozei


Rata inflaţiei (IPC)

0

20

40

60

80

100

120

140ia

n.98

apr.9

8

iul.9

8

oct.9

8

ian.

99

apr.9

9

iul.9

9

oct.9

9

ian.

00

apr.0

0

iul.0

0

oct.0

0

ian.

01

apr.0

1

iul.0

1

oct.0

1

ian.

02

apr.0

2

iul.0

2

oct.0

2

ian.

03

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

0

20

40

60

80

100

120

140variaţie procentuală faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior


Dezinflaţia – rezultate şi perspective

Dezinflaţie graduală – de la 54,8% în 1999 la 17,8% în 2002 (IPC, dec./dec.) – susţinută de un mix coerent de politici macroeconomice (monetară, de curs, fiscală, salarială, structurală)Rezultatele obţinute până în prezent

corespund PEP şi sunt compatibile cu atingerea unui nivel anual cu o singură cifră în 2004au conferit credibilitate sporită băncii centrale, contribuind astfel la temperarea anticipaţiilor inflaţioniste

Abordarea graduală a vizat un echilibru adecvat între costuri şi rezultate

progresele pe linia dezinflaţiei s-au realizat concomitent cu creşterea economică şi reducerea şomajuluis-a urmărit în permanenţă sustenabilitatea dezinflaţiei


Ratele dobânzilor în sistemul bancar şi inflaţia

0

10

20

30

40

50

60

70

80ia

n.01

iul.0

1

ian.

02

iul.0

2

ian.

03

Sursa: Banca Naţională a României

0

20

40

60

80

*) variaţie procentuală faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior

rata inflaţiei*rata medie a dobânzii active pentru clienţii nebancarirata medie a dobânzii pasive pentru clienţii nebancarirata medie a dobânzii de referinţărandamentul mediu la titlurile de stat cu discount

procente pe an


Rata inflaţiei şi rate ale dobânzilor

10152025303540455055

aug.

00

dec.

00

apr.0

1

aug.

01

dec.

01

apr.0

2

aug.

02

dec.

02

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României

procente

rata inflaţiei (variaţie procentuală faţă deaceeaşi perioadă din anul anterior)randamentul mediu al titlurilor de stat la 3 luni (% pe an)rata medie a dobânzii de referinţă (% pe an)

10152025303540455055

aug.

00

dec.

00

apr.0

1

aug.

01

dec.

01

apr.0

2

aug.

02

dec.

02

procente

rata inflaţiei (variaţie procentuală faţă deaceeaşi perioadă din anul anterior)rata medie a dobânzii pasive pentru clienţiinebancari neguvernamentali (% pe an)rata medie a dobânzii active pentru clienţiinebancari neguvernamentali (% pe an)


Ratele dobânzilor pasive

0

10

20

30

40

50

60ia

n.00

apr.0

0

iul.0

0

oct.0

0

ian.

01

apr.0

1

iul.0

1

oct.0

1

ian.

02

apr.0

2

iul.0

2

oct.0

2

ian.

03


dobânzi bonificate la rezervele minime obligatorii

dobânzi pasive, clienţi nebancari (la vedere)

dobânzi pasive, clienţi nebancari (la termen)

procente pe an


10

15

20

25

30

35

40ia

n.02

feb.

02

mar

.02

apr.0

2

mai

.02

iun.

02

iul.0

2

aug.

02

sep.

02

oct.0

2

nov.

02

dec.

02

ian.

03

feb.

03

mar

.03

apr.0

3

Rata dobanzii 3M (%)Rata dobanzii 1M (%)


Rata indicativă a dobânzii stabilite de Comitetul de politică monetară pentru operaţiunile de sterilizare pe termen de 1 şi 3 luni


10

15

20

25

30

35

40

01.0

1.20

02

31.0

1.20

02

02. 0

3 .20

02

01.0

4 .20

02

01.0

5.20

02

31.0

5.20

02

30.0

6 .20

02

30.0

7 .20

02

29.0

8.20

02

28.0

9.20

02

28.1

0 .20

02

27.1

1.20

02

27.1

2.20

02

26. 0

1 .20

03

25.0

2 .20

03

27.0

3.20

03

Rata dobanzii 3M (%)Rata medie a dobanzii de adjudecare pentru titlurile de stat cu scadenta de 3 luni (%)


Rata indicativă a dobânzii stabilite de Comitetul de politică monetară pentru operaţiunile de sterilizare pe termen de 3 luni şi

rata medie a dobânzii de adjudecare pentru titlurile de stat cu scadenţa de 3 luni


15

20

25

30

35

40

4503

.01.

0218

.01.

0202

.02.

0217

.02.

0204

.03.

0219

.03.

0203

.04.

0218

.04.

0203

.05.

0218

.05.

0202

.06.

0217

.06.

0202

.07.

0217

.07.

0201

.08.

0216

.08.

0231

.08.

0215

.09.

0230

.09.

0215

.10.

0230

.10.

0214

.11.

0229

.11.

0214

.12.

0229

.12.

0213

.01.

0328

.01.

0312

.02.

0327

.02.

0314

.03.

0329

.03.

0313

.04.

03

rata maximă a dobânzii compuse 3M (%)

rata medie a dobânzii compuse la operaţiunile de sterilizare (%)

Rata indicativă a dobânzii stabilite de Comitetul de politică monetară pentru operaţiunile de sterilizare pe termen de 3 luni


18.0

4.03


Economisirea şi investiţiile

8

10

12

14

16

18

20

22

1998 1999 2000 2001 2002

Sursa: Institutul Naţional de Statistică; calcule efectuate de Banca Naţională a României

8

10

12

14

16

18

20

22

rata economisirii rata de investire

procente în PIB


Rata economisirii

0

5

10

15

20

25

30

Cehia Ungaria Polonia România

Sursa: institutele de statistică din ţările respective; INS, CANSTAT Buletin Statistic

procente în PIB; 1998 -2002, medie


Intermedierea financiară şi remonetizarea economiei

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2000 2001 2002Sursa: Banca Naţională a României

total active credit neguvernamental M2

procente în PIB


Intermedierea financiară* în Europa centrală şi de Est 2001

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Bulgaria Cehia Polonia România** Slovacia Slovenia Ungaria

Sursa: BNR, INS, FMI, (IFS septembrie 2002)

procente în PIB; sfârşitul perioadei

*) creditul neguvernamental/PIB**) date la 2002


Polonia

17,8

0

5

10

15

20

25

30ia

n.97

apr.9

7

iul.9

7

oct.9

7

ian.

98

apr.9

8

iul.9

8

oct.9

8

ian.

99

apr.9

9

iul.9

9

oct.9

9

Sursa: Banca Naţională a Poloniei

rata inflaţiei (variaţie faţă deaceeaşi perioadă din anul anterior)rata medie a dobânzii la depozitelepopulaţiei (% pe an)

procente

România

17,8

0

10

20

30

40

50

60

ian.

00ap

r.00

iul.0

0oc

t.00

ian.

01ap

r.01

iul.0

1oc

t.01

ian.

02ap

r.02

iul.0

2oc

t.02

ian.

03

Sursa: INS, BNR

rata inflaţiei (variaţie faţă deaceeaşi perioadă din anul anterior)rata medie a dobânzii la depozitelepe termen (% pe an)

procente

Rata dobânzii pasive şi inflaţia


Dilema TošovskýPersistenţa aprecierii în termeni reali a monedelor naţionale ale ţărilor în tranziţie din Europa Centrală şi de Est poate atrage - dacă ratele dobânzilor interne nu sunt menţinute la niveluri relativ scăzute - intrări excesive de capital, care urmăresc valorificarea diferenţialului de randament

DAR

Autorităţile trebuie să promoveze rate ale dobânzilor care să fie suficient de înalte pentru a asigura un echilibru între economisirea internă şi investiţii

=> DILEMA POLITICII MONETARE:Rate ale dobânzii fie prea ridicate, fie prea scăzute conduc la creşterea inflaţiei şi majorarea deficitului de cont curent


Disponibilităţi ale băncilorla BNR

05 000

10 00015 00020 00025 00030 00035 00040 00045 00050 00055 00060 00065 00070 000

ian.

00ap

r.00

iul.0

0oc

t.00

ian.

01ap

r.01

iul.0

1oc

t.01

ian.

02ap

r.02

iul.0

2oc

t.02

ian.

03


nominal

real (pe baza IPC;dec. 1999=100)

miliarde lei; medie zilnică

Volumul sterilizării

05 00010 00015 00020 00025 00030 00035 00040 00045 00050 00055 00060 00065 00070 000

ian.

00ap

r.00

iul.0

0oc

t.00

ian.

01ap

r.01

iul.0

1oc

t.01

ian.

02ap

r.02

iul.0

2oc

t.02

ian.

03


0102030405060708090

100110120130140

% pe an

nominal

real (pe baza IPC;dec. 1999=100)

rata dobânzii dereferinţă (scala dinstânga)


0

10 000

20 000

30 000

40 000

50 000

60 000

70 000

80 000

ian.

00

mai

.00

sep.

00

ian.

01

mai

.01

sep.

01

ian.

02

mai

.02

sep.

02

ian.

03


depozite atrase de bănci

depozite atrase de BNR


Evoluţia depozitelor interbancare Ratele dobânzilor

0

10

20

30

40

50

60

70

80

ian.

00

mai

.00

sep.

00

ian.

01

mai

.01

sep.

01

ian.

02

mai

.02

sep.

02

ian.

03

depozite atrase de BNR

depozite atrase de bănci

valori medii, procente pe an


Disponibilităţile băncilor la BNR, volumul sterilizăriişi rata rezervelor minime obligatorii

0

5 000

10 000

15 000

20 000

25 000

30 000

35 000

40 000

45 000

50 000

ian.

00

mar

.00

mai

.00

iul.0

0

sep.

00

nov.

00

ian.

01

mar

.01

mai

.01

iul.0

1

sep.

01

nov.

01

ian.

02

mar

.02

mai

.02

iul.0

2

sep.

02

nov.

02

ian.

03

mar

.03

miliarde lei; medie zilnică procente

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50


(pe

baza

IPC

; dec

. 199

9=10

0)volumul sterilizăriidisponibilităţile băncilor la BNRdobânda la rezervele minime obligatorii (scala din dreapta)rata rezervelor minime obligatorii (scala din dreapta)

(în termeni reali)


Situaţia creditului neguvernamental şi a depozitelor

0

10 000

20 000

30 000

40 000

50 000

60 000

70 000

80 000

90 000

ian.

00ap

r.00

iul.0

0oc

t.00

ian.

01ap

r.01

iul.0

1oc

t.01

ian.

02ap

r.02

iul.0

2oc

t.02

ian.

03


defla

tat c

u IP

C, d

ec. 9

9=10

0

creditul în lei creditul în valută

0

20 000

40 000

60 000

80 000

100 000

120 000

140 000

160 000

180 000

ian.

00ap

r.00

iul.0

0oc

t.00

ian.

01ap

r.01

iul.0

1oc

t.01

ian.

02ap

r.02

iul.0

2oc

t.02

ian.

03

miliarde lei

depozite în lei depozite în valută

(în termeni reali)miliarde lei


Reducerea dobânzilor bancare –riscuri şi beneficii

Rata de economisire încă scăzută şi gradul redus de intermediere financiară impun prudenţă în politica de dobânzi a băncilorDobânzi pasive

trecerea dobânzilor pasive în spectrul real negativ ar descurajaprocesul de economisire şi ar afecta cererea de monedă naţională, în lipsa alternativelor de plasamentdezvoltarea sustenabilă a economiei româneşti este condiţionată de un nivel corespunzător al economisirii interne

Dobânzi activeamendamentele aduse Legii falimentului (nr.64/1995) simplifică procedura de executare a garanţiilor bancare, reducând costurile de intermediere ale băncilor şi creând condiţii de diminuare a dobânzilor active


Cursul de schimb al pieţei valutare

32 500

33 500

34 500

35 500

36 500

37 500

05.d

ec.0

2

12.d

ec.0

2

19.d

ec.0

2

26.d

ec.0

2

02.ia

n.03

09.ia

n.03

16.ia

n.03

23.ia

n.03

30.ia

n.03

06.fe

b.03

13.fe

b.03

20.fe

b.03

27.fe

b.03

06.m

ar.0

3

13.m

ar.0

3

20.m

ar.0

3

27.m

ar.0

3

03.a

pr.0

3

10.a

pr.0

3

17.a

pr.0

3


32 500

33 500

34 500

35 500

36 500

37 500

lei/USD

lei/coş de valute (40%USD+60%EUR)

lei/EUR

(date zilnice)


Cursul de schimb mediu real* al leului

75

80

85

90

95

100

105

110

115

120

125de

c.98

apr.9

9

aug.

99

dec.

99

apr.0

0

aug.

00

dec.

00

apr.0

1

aug.

01

dec.

01

apr.0

2

aug.

02

dec.

02

indice, decembrie 1998=100

75

80

85

90

95

100

105

110

115

120

125

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţionala a României

lei/EUR lei/coş de valute (40%USD+60%EUR) lei/USD

*) calculat pe baza diferenţialului de IPC dintre România şi SUA, şi respectiv, zona euro


Cursul de schimb mediu real al leului faţă de coşul de valute (40%USD+60%EUR)

50

60

70

80

90

100

110

120

130

140

dec.98 iun.99 dec.99 iun.00 dec.00 iun.01 dec.01 iun.02 dec.0250

60

70

80

90

100

110

120

130

140


calculat pe baza diferenţialului de IPC

calculat pe baza diferenţialului de IPP

calculat pe baza costului cu forţa de muncă din industrie

indice, decembrie 1998=100


Balanţa comercială

-600

-300

0

300

600

900

1 200

1 500

1 800

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 20022003(feb.)Sursa: Institutul Naţional de Statistică

-600

-300

0

300

600

900

1 200

1 500

1 800

export fob import fob sold balanţă comercială

milioane EUR (date lunare)


Deficitul contului curent şi investiţiile străine directeîn România, 1991-2002

'0291

93

94

95

9692

'01

99

'00

97

98

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

0 1 2 3 4 5 6investiţii străine directe

defic

it de

con

t cur

ent

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României

(procente în PIB)


Tranzacţii pe piaţa valutară

-40

0

40

80

120

160

200

240

280

320

360

400ia

n.02

feb.

02

mar

.02

apr.0

2

mai

.02

iun.

02

iul.0

2

aug.

02

sep.

02

oct.0

2

nov.

02

dec.

02

ian.

03

feb.

03

mar

.03

apr.0

3

(date zilnice)milioane USD

-40

0

40

80

120

160

200

240

280

320

360

400


volumul tranzacţiilorcumpărări BNR, netoperaţiuni interbancare


Rezervele internaţionale brute

0

1 000

2 000

3 000

4 000

5 000

6 000

7 000

8 000

9 000

1999 2000 2001 2002 2003(februarie)Sursa: Banca Naţională a României

0

1 000

2 000

3 000

4 000

5 000

6 000

7 000

8 000

9 000

rezerve valutare la bănci comercialerezerve valutare la BNRaur

milioane EUR


0%

20%

40%

60%

80%

100%

1999 2000 2001 2002 apr.03 1999 2000 2001 2002 feb.03Sursa: Banca Naţională a României

alte valute

USD

EUR

Rezerva valutară oficială Datoria externă pe termen mediu şi lung

- structura pe valute -


Politica de cursPromovarea unui mix echilibrat şi sustenabil de politici economice a condus la un nivel al cursului de schimb validat continuu de piaţă

Tensionarea conjuncturală a contului curent şi riscul de apreciere a cursului de schimb peste nivelul justificat de fundamentele economice au impus în trecut prezenţa activă a BNR pe piaţa valutară

Absenţa presiunilor de apreciere excesivă a cursului de schimb în anii 2002-2003 a favorizat politica de reducere a frecvenţei intervenţiilor băncii centrale, rezerva valutară menţinându-se la un nivel confortabil


Ţintirea directă a inflaţiei Avantaje şi condiţii necesare (1)

O nouă strategie de politică monetară pentru România, mai eficientă decât aceea a ţintirii agregatelor monetare şi a cursului de schimb.Rezultate pozitive în alte ţări: Republica Cehă, Polonia, Ungaria.Avantaje:– Dezinflaţie la costuri moderate;– Ancoră pentru expectaţii inflaţioniste mai scăzute; – Toate instrumentele politicii monetare sunt folosite în scopul atingerii

obiectivului fundamental al BNR – stabilitatea preţurilor;– Creşterea responsabilităţii băncii centrale va contribui la limitarea

inconsistenţei dinamice; – Un regim nou, transparent şi flexibil, operaţional chiar în condiţiile unei relaţii

instabile între agregatele monetare şi inflaţie.


Condiţii necesare:– realizări:

• Independenţa băncii centrale în folosirea instrumentelor de politică monetară (2004: îndeplinirea “acquis-ului” BCE privind mecanismul de transmitere);

• Atenuarea dominanţei fiscale şi o mai bună previziune a operaţiunilor Trezoreriei;

• Decizii de politică monetară transparente şi o bună comunicare cu publicul;• Regim de curs flexibil.

– în curs de realizare:• Întărirea continuă a sistemului financiar;• Probabilitate mai redusă de producere a unor şocuri (preţuri administrate,

balanţă externă, producţie, etc.) în special prin accelerarea reformelor structurale;

• Atragerea suportului public în vederea implementării noii strategii (campanie mediatică);

• Detalii tehnice (dezvoltarea unor instrumente de previzionare, stabilirea unei benzi şi a unui orizont de ţintă, etc.).

Ţintirea directă a inflaţiei Avantaje şi condiţii necesare (2)


Coordonatele politicii monetarePolitica monetară îşi va păstra caracterul prudentBNR se pregăteşte pentru trecerea la o nouă strategie de politică monetară – ţintirea directă a inflaţiei ale cărei elemente se regăsesc şi în strategia actuală

Controlul masei monetare urmăreşte în permanenţă realizarea obiectivului de inflaţiePolitica de dobânzi a BNR câştigă în transparenţă şi eficacitate, nivelul plafoanelor de dobândă pentru scadenţele de 1 lună şi 3 luni la operaţiunile de piaţă ale BNR devenind cel mai importantsemnal privind orientarea politicii monetare

Remonetizarea economiei continuă (creştere reală a M2 de 17,3 la sută, dec.02/dec.01); creşterea susţinută a volumului creditului neguvernamental ulterior asanării sistemului bancar

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI … si interviuri...BANCANAŢIONALĂ AROMÂNIEI Ratele dobânzilor în...

Documents

Transcript of BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI … si interviuri...BANCANAŢIONALĂ AROMÂNIEI Ratele dobânzilor în...