Infiintare Ferma Ecologica Vaci de Lapte Cu Unitate de Procesare.doc

1

A C E R S.R.L .

SOCIETATE DE PROIECTARE ŞI CONSULTAN łĂ ÎN CONSTRUCłIIÎMBUN ĂTĂłIRI FUNCIARE, SILVICULTUR Ă ŞI PROTECłIA MEDIULUI

DROBETA TURNU SEVERIN, str. Hora iuŃ , nr. 25, jud. MEHEDINłITel/fax 0252331403 E-mail: [email protected]

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

„INFIINTARE FERMA ECOLOGICĂ VACI DE

LAPTE CU UNITATE DE PROCESARE”

COMUNA DEVESEL, JUD. MEHEDINTI

ETAPA PROCEDURII DE EVALUARE:

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

BENEFICIAR: S.C. ECOEUROLAND S.R.L.

Nr. identificare proiect: 13 M / 2011

IUNIE 2011

2

ELABORATOR: S.C. ACER. S.R.L.

Director, ing. Rodica Ungureanu ………………….

Şef de proiect, ing. Ion – Nicolae Nedela ………………….

COLECTIV DE ELABORARE

Şef colectiv: dr. ing. Melanica Urechiatu ………………….

Membrii : ing. Rodica Ungureanu ………………….

ing. Ion – Nicolae Nedela ………………….

Ing. George Ciprian Iacob ………………….

3

CUPRINS

A. GENERALITĂłI .......... 4 1. Scopul şi obiectul studiului .......... 4 2. Surse de informare .......... 5 3. Elaboratorul studiului .......... 5

B. INFORMAłII PRIVIND PROIECTUL PROPUS SUPUS APROBĂRII .......... 6 1. InformaŃii privind proiectul propus .......... 6 2. Localizarea proiectului .......... 23 3. Modificări fizice ale mediului ce vor avea loc pe durata inplementării proiectului .......... 24 4. Resurse naturale necesare implementării proiectului .......... 25 5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, pentru a fi utilizate la implementarea proiectului .......... 26 6. Emisii şi deşeuri generate de proiect şi modalitatea de eliminare a acestora .......... 26 7. CerinŃe legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuŃia proiectului .......... 39 8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus .......... 39 9. Durata construcŃiei, funcŃionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare .......... 40 10. ActivităŃi ce pot fi generate ca rezultat al implementării proiectului .......... 40 11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului .......... 40 12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul propus .......... 41

C. INFORMAłII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI .......... 45

1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar .......... 45 2. Date despre prezenŃa, localizarea, populaŃia şi ecologia şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaŃa şi în imediata vecinătate a proiectului, menŃionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar .......... 47 3. Descrierea funcŃiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a relaŃiei acestora cu ariile protejate de interes comunitar învecinate .......... 78 4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar ...........79 5. Date privind structura şi dinamica populaŃiilor de specii afectate .......... 79 6. RelaŃiile structurale şi funcŃionale care crează şi menŃin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar .......... 79 7. Obiective de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar .......... 80 8. Descrierea stării actuale şi viitoare a ariei naturale protejate de interes comunitar .......... 81 D. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI .......... 82 1. Identificarea şi evaluarea tipurilor de impact negativ ale proiectului, susceptibile să afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar .......... 82 2. Evaluarea semnificaŃiei impactului în aria naturală protejată de interes comunitar .......... 94 3. Impactul preconizat al proiectului asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar .......... 98

E. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ...........107 1. Măsuri de reducere a impactului asupra mediului în perioada de construcŃie .......... 107 2. Măsuri de reducere a impactului asupra mediului în perioada de exploatare .......... 108

F. LUCRĂRI DE REFACERE A MEDIULUI ...........104

1. Lucrări de refacere a mediului după finalizarea fazei de construcŃie .......... 112 2. Lucrări de refacere a mediului după scoaterea din funcŃiune a fermei zootehnice .......... 113

G. PREVEDERI PRIVIND MONITORIZAREA MEDIULUI ...........115

H. DESCRIEREA METODELOR SPECIFICE DE TEREN FOLOSITE PT. CULEGEREA DATELOR PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE DE IMPORTANłĂ COMUNITARĂ ...........119 I. ANEXE, PLANURI ŞI HĂRłI ...........119

4

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ A.) GENERALITĂłI

1. Scopul şi obiectul studiului

Prezentul studiu s-a întocmit în vederea emiterii acordului de mediu pentru proiectul „InfiinŃare fermă

ecologică vaci de lapte cu unitate de procesare” amplasată in extravilanul localitatii Devesel din judetul

Mehedinti, beneficiar S.C. ECOEUROLAND S.R.L.

În urma analizei memoriului de prezentare înaintat de beneficiar, C.A.T al AgenŃiei pentru ProtecŃia

Mediului MehedinŃi a decis că, în conformitate cu prevederile OM nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei

de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, proiectul propus se

supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi procedurii de evaluare adecvată.

Motivele care au stat la baza deciziei etapei de incadrare în procedura de evaluare adecvată sunt:

a) amplasamentul proiectului propus se află în interiorul ariei de protecŃie avifaunistică BlahniŃa (cod

ROSPA0011) cu o suprafaŃă de 45286,3 ha, parte integrantă a reŃelei ecologice Natura 2000 în România;

b) proiectul include acŃiuni de funcŃionare care aduc modificări fizice în aria naturală de interes comunitar;

c) nu se poate identifica în acest studiu dacă proiectul propus efectează direct zonele de hrănire,

reproducere sau migraŃiune ale speciilor protejate;

d) proiectul implică utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologică (exploatarea apelor subterane,

utilizarea terenului)

În conformitate cu prevederile OM. 135/2010, cap. II, secŃiunea a 2-a, art. 14 (1) lit. e şi art. 15 (4),

APM MehedinŃi a elaborat îndrumarul privind aspectele relevante ce vor fi evidenŃiate în studiul de evaluare

adecvată şi avize ce trebuie obŃinute în această etapă, care a fost transmis titularului proiectului propus cu

scrisoarea nr. 4165/18.04.2011. Studiul de evaluare adecvată va pune accesnt pe următoarele aspecte:

♦ Identificarea şi evaluarea impactului pe termen lung;

♦ dentificarea şi evaluarea impactului cumulativ pe componenta sol/subsol, biodiversitate;

♦ Evaluarea semnificaŃiei impactului;

♦ Măsuri de reducere a impactului;

♦ Descrierea metodelor specifice de teren folosite pentru culegerea informaŃiilor privind speciile şi habitatele

de importanŃă comunitară;

♦ Se va obŃine şi se va Ńine cont de condiŃiile impuse în avizul custodelui ariei naturale protejare, respectiv

AsociaŃia WWF – Programul Dunăre CarpaŃi România şi Societatea Ornitologică Română.

Obiectivele prezentului studiului de evaluare adecvată sunt:

- Evaluarea stării actuale a mediului în perimetrul propus pentru derularea proiectului;

- Evaluarea impactului pe care activităŃile derulate prin proiectul propus le-ar exercita asupra mediului

(habitate, specii de flora şi faună de interes comunitar, integritatea sitului Natura 2000);

5

- Stabilirea modului de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecŃia mediului;

- Identificarea de măsuri care să conducă la diminuarea sau anularea potenŃialului impact exercitat de

activităŃile prevăzute în proiectul propus asupra mediului şi biodiversităŃii, în special asupra speciilor de

interes conservativ.

- Evaluarea adecvată a activităilor şi a impactului potenŃial, precum şi a măsurilor de reducere a acestuia

se vor realiza atât pentru constructia, cat si pentru funcŃionarea proiectului propus.

2. Surse de informare

La elaborarea studiului s-au utilizat datele furnizate de catre S.C. ECOEUROLAND S.R.L. în

„Memoriul de prezentare” depus la A.P.M. MehedinŃi în cadrul procedurii de solicitare a acordului de mediu,

precum si datele culese pe teren de către specialiştii elaboratorului.

Studiul de evaluare adecvată a fost întocmit în conformitare cu prevederile OM nr. 19/2010 pentru

aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenŃiale ale planurilor sau proiectelor

asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, utilizând date culese pe baza observaŃiilor directe din

teren, cât şi pe baza unei documentaŃii bibliografice constând în:

▪ Formularul standard Natura 2000 pentru aria de protecŃie avifaunistică (SPA) BlahniŃa (cod ROSPA0011),

publicat in MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98 bis/7.II.2008

▪ Studii de specialitate publicate pe Site – urile agenŃiilor de protecŃia mediului;

▪ Site - ul Ministerului Mediului si Padurilor (www.mmediu.ro)

▪ HărŃi diverse puse la dispoziŃie de administraŃia locală, OJCPI MehedinŃi, Consiliul JudeŃean MehedinŃi.

▪ Studiul de fezabilitate întocmit de proiectant specializat, în baza căruia s-a întocmit cererea de solicitare a

finanŃării şi care este anexă la contractul de finanŃare încheiat de AgenŃia de PlăŃi pentru Dezvoltare Rurală şi

Pescuit (APDRP) cu S.C. ECOEUROLAND S.R.L.

▪ Literatura de specialitate menŃionată în bibliografia anexată la studiu;

3. Elaboratorul studiului

▪ Numele companiei: S.C. ACER S.R.L.

▪ Adresa: 220116 DrobetaTurnu Severin, str. HoraŃiu nr. 25, jud. MehedinŃi

▪ Număr de telefon / fax: 0252 331403,

▪ E-mail : [email protected]

▪ Registrul naŃional al elaboratorilor de studii pentru protecŃia mediului: înregistrat la poziŃia nr. 254, Certificat

de înregistrare emis de Ministerul Mediului şi Pădurilor în data de 16.09.2010

▪ Nume persoane de contact:

- Director executiv, ing. Rodica Ungureanu, mobil 0723 066642

6

B.) INFORMAłII PRIVIND PROIECTUL PROPUS SUPUS APROBĂRII

1. InformaŃii privind proiectul propus

1.1 Denumirea proiectului

„ INFIINTARE FERMA ECOLOGICA VACI DE LAPTE CU UNITATE DE PROCESARE”

1.2. Beneficiarul proiectului

▪ Numele companiei: S.C. ECOEUROLAND S.R.L.

▪ Adresa: Localitatea Gogoşu, com. Gogoşu nr. 95, jud. MehedinŃi

▪ Număr de telefon: 0726 301070

▪ E-mail ……………………,

▪ Adresa paginii de internet………………………………………

▪ Nume persoane de contact:

- administrator: Buligoanea Victoria - Mihaela, CNP 2750618151810, CI seria RT, nr. 738631.

- responsabil pentru protectia mediului: Buligoanea Victoria - Mihaela, tel. 0726 301070.

1.3. Descrierea şi obiectivele proiectului propus

1.3.1. Descrierea proiectului propus ▪ Rezumatul proiectului

InvestiŃia ce se doreste a fi realizată presupune infiinŃarea unei ferme ecologice de crestere a vacilor

de lapte, cu două componente:

- SecŃiunea zootehnică, în care se propune infiinŃarea unei ferme ecologice de vaci de lapte cu o

capacitate de 240 capete în lactaŃie şi tineretul aferent (în total 480 capete).

- Sectiunea de procesare lapte, în care se propune procesarea a peste 50% din laptele crud obŃinut în

cadrul fermei, secŃia lucrând exclusiv cu lapte produs în unitatea proprie (sectiunea zootehnica).

Implementarea proiectului propus cuprinde realizarea unui complex de construcŃii compus din:

- Grajd de vaci cu lapte cu sala de muls şi padocuri + unitate de procesare lapte

- Grajd de tineret cu boxe de viŃei poliuz

- Împrejmiire

- Fânar şi bucătărie furajeră

- Silozuri masă verde

- Bazine stocare dejecŃii lichide şi platformă stocare dejecŃii solide

- Gospodărie de apă şi incendiu (puŃ forat de medie/mare adâncime, rezervoare de înmagazinare a apei)

- Filtru sanitar

- Depozit condiŃionat pentru deşeuri de origine animală (animale moarte)

7

- Post de transformare

- Dezinfector acces rutier (acces 1 + acces 2)

- Grup bazine vidanjabile ape menajere + ape tehnologice

- ReŃea de alimentare cu apă

- ReŃea de canalizare

- ReŃea de alimentare cu energie electrică

Alte amenajări necesare pentru desfăşurarea procesul tehnologic specific fermei:

- realizarea unui sistem local de alimentare cu apa potabilă care sa asigure necesarul fermei ecologice;

- realizarea unui sistem local de canalizare apa menajera / tehnologica si canalizare dejectii;

- realizarea reŃelei de drumuri de incintă şi aleilor pietonale;

Proiectul propus include şi achizitia de utilaje si echipamente pentru dotarea fermei privind cresterea a

240 de vaci de lapte cu tineretul aferent (in total 480 de capete), precum şi o capacitate de procesare lapte.

UtilităŃile necesare pentru implementarea proiectului propus se asigură astfel:

- amplasamentul este branşat la reŃeaua publică de alimentare cu energie electrică, dar capacitatea va fi

mărită prin prevederea unui post de transformare de 400 KVA

- nu este posibilă racordarea obiectivului la reŃea publică de alimentare cu apă; necesarul de apă potabilă

va fi asigurat din sursă proprie, prin realizarea unui sistem local de captare şi distribuŃie dimensionat la

nivelul necesarului fermei;

- nu este posibilă racordarea obiectivului la reŃea publică de canalizare; ferma va avea un sistem propriu de

canalizare apă menajeră / tehnologică prevăzut cu bazine subterane vidanjabile, apa uzată fiind

transportată cu autospeciale la staŃie de epurare din raza de activitate a operatorului specializat..

Proiectul propus urmareşte aplicarea unor tehnologii de creştere care să asigure respectarea

condiŃiilor de igienă şi de intreŃinere a animalelor, să permită obŃinerea unor produse agricole de calitate

competitive, sa asigure reducerea pierderilor de producŃie şi, implicit, creşterea eficienŃei exploataŃiilor

agricole. Creşterea vacilor de lapte şi a tineretului se vor realiza în spaŃii special concepute, dotate cu toate

instalatii corespunzatoare. Halele de creştere sunt proiectate şi vor fi utilate astfel încât să asigure spaŃii

conforme de creştere, respectându-se legislaŃia comunitară şi cea nationala referitoare la protectia bovinelor.

Investitia are in vedere asigurarea tuturor conditiilor necesare unei exploatatii pentru cresterea bovinelor,

moderne, respectandu-se normele legislative in vigoare pentru domeniul zootehniei si protectiei mediului.

▪ Obiectivele proiectului propus

PerformanŃa generală a fermei de vaci se va realiza prin implementarea obiectivelor operaŃionale, de

ordin tehnic, economico – financiar şi de mediu enumerate mai jos.

Obiective operationale:

- infiintarea unei ferme ecologice de vaci de lapte cu o capacitate de 240 capete in lactatie si tineretul

aferent (480 capete in total);

8

- procesarea a peste 50% din laptele crud obtinut in cadrul fermei.

Obiective tehnice:

- se vor achiziŃiona echipamente performante – sisteme de stabulaŃie specifice creşterii în sistem ecologic a

vacilor de lapte (inclusiv tineret) în scopul creşterii productivităŃii muncii şi a îmbunătăŃirii calităŃii laptelui;

- construirea clădirilor operaŃionale care conduc la asigurarea conformităŃii cu standardele comunitare;

- halele care vor adăposti vacile de lapte + tineret vor fi construite în scopul asigurării condiŃiilor minimale de

bunăstare a animalelor;

- se va utiliza o tehnologie performantă de colectare, evacuare, stocare şi prelucrare a dejecŃiilor,

neutralizarea acestora, automatizând procesul şi făcându-l prietenos cu factorii de mediul;

Obiective economico – financiare :

- prin utilizarea unor sisteme de stabulaŃie modernă se vor înregistra costuri reduse de producŃie privind

costuri energetice, costuri cu forŃa de muncă, pierderi operaŃionale generate de eroarea umană;

- prin dezvoltarea durabilă a producŃiei cu punerea în valoare a resurselor materiale şi umane se asigură

viabilitatea economică a întreprinderii, prin calitatea foarte bună a materiei prime (lapte) care va determina

o calitate mai bună a produsului finit şi un randament de prelucrare îmbunătăŃit.

Obiective de mediu:

- gestionarea îmbunătăŃită a deşeurilor cu respectarea cerintelor privind circuitul si evacuarea acestora.

Cresterea si exploatarea vacilor de lapte, precum si cresterea tineretului bovin genereaza deseuri semi-

solide (amestec paie si dejectii) care vor fi separate si neutralizate pe platforma amenajata timp de cel

putin 180 zile si utilizate ulterior ca ingrasamant natural;

- reducerea emisiilor de amoniac prin exploatarea corecta a efectivelor, in conditii de bunastare. Astfel,

investitia asigura conditiile minimale de bunastare a animalelor, conducand la exploatarea corecta a

efectivelor. Emisiile de amoniac si alte gaze sunt reduse sub valorile impuse de norme prin stocarea

dejectiilor separate solid/lichid in bazine etanse/platforma si prin utilizarea unor aditivi de inhibare a

microorganismelor patogene si regulatori de pH. Avand in vedere faptul ca amplasamentul propus se afla

in interiorul ariei de protecŃie avifaunistică (SPA) BlahniŃa, cod ROSPA0011, consideram ca impactul noilor

activitati se va manifesta in incinta noului obiectiv, precum si pe o zona de cca 50 m de limita incintei, cu

respectarea stricta a reglementarilor de mediu si a masurilor de diminuare a impactului pe componentele

principale de mediu si cu monitorizarea permanenta a factorilor de mediu.

▪ ProtecŃia principalilor factori de mediu:

- Apa - apele uzate sunt stocate intr-un bazin vidanjabil, etans, betonat, care va reduce substantial emisia

de poluanti in receptori naturali. Vidanjarea apelor uzate se realizeaza periodic de catre o firma autorizata

in acest sens. Vor fi construite platforme betonate impermeabilizate pentru transportul materiilor prime, iar

bazinele de stocare dejectii/platforma gunoi vor fi construite corespunzator, pentru evitarea fisurilor care

pot conduce la scurgerea dejectiilor. Radierele din beton vor fi hidroizolate;

9

- Aer - centrala termica necesara noii investitii va functiona cu energie electrica, fapt care va conduce la

diminuarea considerabila a impactului asupra aerului. Emisiile de particule in timpul alimentarii cu materie

prima a fermei sunt minime. De mentionat ca furajele sunt biodegradabile si nu constituie o sursa de

poluare pentru mediu. Manipularea dejectiilor animaliere se va face in canale inchise. Conform celor mai

bune practici agricole pentru reducerea emisiilor de azot se recomanda urmatoarele: gunoiul de grajd se

pastreaza pe platforma, indesat, acoperit cu un strat de pamant de 15-20 cm grosime. Pentru a se

descompune, gunoiul trebuie sa aiba o umiditate de 70 – 75%, altfel se usuca si mucegaieste. Inainte de a

fi acoperit cu pamant, se uda cu apa pentru a-i asigura umiditatea necesara si pentru evitarea

autoaprinderii.

- Sol - suprafetele de circulatie ale mijloacelor auto, platformele de depozitare deseuri, precum si caile de

acces vor fi betonate. Apele pluviale se vor deversa prin jgheaburi si burlane catre zona verde.

▪ Justificarea necesitatii proiectului

Necesitatea iniŃieriiacestui proiect a pornit de la dorinta beneficiarului de a dezvolta activitatea

companiei, astfel încât aceasta să preîntâmpine cererea manifestată pe piaŃa laptelui bio din România, în

conditiile intensificării concurenŃei interne si externe şi trendul crescator al acesteia.

Managementul societăŃii a analizat atât punctele tari, cât si punctele slabe ale unui asemenea proiect,

rezultatul fiind in favoarea promovării lui. Punctele tari care stau la baza necesitatii si oportunitatii demararii

acestui proiect sunt urmatoarele:

- acŃionariat tânăr (vârsta sub 40 de ani) decis pentru iniŃierea, dezvoltarea şi diversificarea activităŃii

companiei în condiŃiile complinirii referenŃialelor europene privind bunăstarea animalelor şi protecŃia

mediului, în sistem ecologic;

- decizia acŃionariatului de a dezvolta activitatea principală propusă prin introducerea unei tehnologii

moderne de obŃinerea laptelui de consum bio;

- management al companiei şi personal de execuŃie cu calificare şi experientă în organizarea si exploatarea

unei ferme ecologice de creştere a animalelor;

- compania dispune de o suprafaŃă de teren suficientă şi adecvată pentru desfaşurarea activităŃilor propuse;

- calitatea României de nou stat membru al UE;

- cerinta crescanda pentru lapte conform, având în vedere că perioada de tranziŃie pentru procesarea

laptelui neconform urmeaza să expire, fiind în perioada de derogare;

- creşterea economică şi dezvoltarea cererii pe piaŃa laptelui în Romania şi in Europa de Est, în

concordanŃă cu standardele Uniunii Europene;

- noi surse financiare pentru investiŃii, inclusiv Fondurile Europene nerambursabile;

- privatizarea şi modernizarea modelelor de afaceri în care crescătorii de animale îşi dezvoltă, cantitativ şi

calitativ, categoriile de animale destinate exploatării;

- dezvoltarea mediului inovativ, specific pentru această activitate.

10

Implementarea acestei investiŃii va contribui în principal la creşterea competitivităŃii sectorului autohton

al zootehniei, prin înfiinŃarea unei ferme moderne de creştere a bovinelor. Majoritatea exploataŃiilor care există

în acest moment in judet, nu se ridica la nivelul cerut de legislaŃia româneasca şi cea europeană, din punct de

vedere al condiŃiilor de mediu, al fluxului şi proceselor tehnologice aplicate etc, activitatea acestora este

nerentabilă, iar calitatea produsului livrat necorespunzatoare. În general, capacitatea acestora este mică şi nu

sunt conforme legislaŃiei veterinare comunitare.

În contextul creşterii economice care se preconizează pentru următorii ani, realizarea unei astfel de

investiŃii se dovedeşte a fi imperios necesara pe plan local, regional şi chiar naŃional. Se doreste înfiinŃarea

acestei ferme şi datorită potenŃialului animal crescut în aceasta zonă şi a posibilităŃilor de avansare rapidă a

activităŃilor agricole în conditiile unei clime propice dezvoltării sale.

Localizarea investiŃiei este într-o zonă ce beneficiază de un potenŃial zootehnic ridicat, existând

condiŃii benefice pentru creşterea animalelor. Strategia de dezvoltare a agriculturii la nivel naŃional vizează

dezvoltarea si îmbunătăŃirea sectorului de creştere a animalelor, sector considerat prioritar datorită importanŃei

avute în economia naŃională. EficienŃa exploataŃiilor zootehnice este influenŃată nu numai de numărul

animalelor, dar şi de sistemul de întreŃinere, de tehnologiile aplicate. Ferma de bovine apartinand S.C.

ECOEUROLAND S.R.L. va fi structurată corespunzator din punct de vedere al mărimii efectivului, tehnologiei

aplicate, precum şi a sistemului de întreŃinere.

În concluzie, necesitatea implementării proiectului propus se bazează pe urmatoarele elemente:

- valorificarea conditiilor naturale favorabile cresterii animalelor;

- oportunitatile oferite de piata interna, reflectate in cresterea puterii de cumparare a consumatorilor si

cresterea consumului de lapte si carne de vaca;

- stimularea concurentei in zona de actiune a fermei;

- crearea unor conditii imbunatatite pentru personal, conducând la utilizarea mai buna a fortei de munca;

- sistemul de exploatare aplicat permite producatorului agricol sa obtina venituri ridicate;

- sunt reduse pierderile survenite pe parcursul proceselor desfasurate in ferma;

- contribuie la imbunatatirea veniturilor producatorului agricol.

▪ Profilul si capacitatile de productie

Profilul fermei este cresterea vacilor de lapte, procesul tehnologic se desfăşoată in flux continuu timp

de 365 zile/an – 24 h/zi, la un efectiv de 240 capete vaci de lapte si tineretul aferent (in total 480 de capete).

Capacitati de productie propuse a se realiza la finalul proiectului

Valorificari directe fermă UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Lapte crud ecologic Mii litri 740,880 1111,320 1129,842 1210,766 1129,842 Lapte ecologic ambalat Mii litri 905,520 1358,280 1380,918 1479,825 1380,918 Vaci reforma capete 0 0 102 90 62 Taurasi 60 zile capete 102 102 130 123 109 Juninci 14 -18 luni capete 0 0 12 68 31

11

▪ Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie etc)

Proiectul presupune realizarea unor constructii permanente, amplasate la o distanta de peste 1,0 km

de zonele locuite cele mai apropiate. Investitia consta in construirea unui complex de grajduri, cu functiune de

ferma pentru cresterea vacilor de lapte, cu regim de inaltime parter, cu spatii anexe aferente acesteia: birouri,

vestiare si grupuri sanitare, birou veterinar, magazie si depozite. Intreaga structura constructiva are prevazute

spatii corespunzatoare pentru desfasurarea normala a activitatilor, conform standardelor.

Caracteristici generale ale constructiilor:

- regimul de inaltime: parter;

- categoria de importanta a lucrarilor: C, conform HG 766 / 1997;

- clasa de importanta: III, conform P 100/2006;

- risc de incendiu: MIC conform P 118/1999;

- gradul de rezistenta la foc: III conform P 118/1999;

- categoria de pericol de incendiu: E, conform P 118/1999;

- incarcarea seismica: zona E, conform P 100/2006;

- zona climatica: I (te = -12°C), conform C 107/2005, pag. 108 – anexa D;

- zona eoliana: IV (v = 4 m/s), conform C107/2005, pag. 280.

a. Corpuri de cladire principale:

► Grajd vaci de lapte cu sala de muls si padocuri + unitate de procesare lapte, regim de inaltime parter

Suprafata construita = 5153,28 mp.

► Grajd tineret cu boxe vitei poliuz, regim de inaltime parter


► Imprejmuire

► Fanar si bucatarie furajera


► Silozuri masa verde


► Bazine stocare dejectii lichide si platforma stocare dejectii solide (3 x 40 m x 16 m)


► Gospodarie de apa si incendiu.

► Filtru sanitar


► Depozit conditionat pentru deseuri de origine animala (animale moarte)


► Post transformare – constructie prefabricata

► Dezinfector rutier – acces 1

12


► Dezinfector rutier – acces 2


► Grup bazine vidanjabile ape menajere + ape tehnologice

Constructie hidroedilitara subterana.

► Retea alimentare apa

► Retea canalizare

► Retea alimentare energie electrica

c. ConstrucŃii speciale pentru asigurarea utilitatilor aferente obiectivului de investiŃii:

- racordul la reŃea de alimentare cu energie electrică (curent de forŃă) şi post de transformare de 400 kVA.;

- put forat cu cu cabină şi statie de pompare;

- bazin de înmagazinare apă (rezerva intangibila incendiu);

- bazin vidanjabil colectare ape uzate menajere;

- platforma pubele deseuri menajere.

Suprafata construita totala = 10839,00 mp,

Suprafata desfasurata = 10839,00 mp,

Suprafata teren = 16798,00 mp.

POT PROPUS = 64,51%; CUT PROPUS = 0,64; Hmax = 10,26 m.

▪ Descrierea constructivă a obiectelor din incinta

►Obiectul I – Grajd vaci de lapte cu sala muls si padocuri + unitate procesare lapte

a. Grajd de vaci: constructie metalica ce va avea urmatorul sistem constructiv:

- fundatii izolate din beton armat;

- structura din stalpi si ferme metalice;

- sarpanta pe ferme metalice;

- invelitoare din panouri tip sandwich cu scurgere exterioara, prevazuta cu jgheaburi si burlane;

- pereti din beton pana la inaltimea de 1,50 m si prelate peste aceasta inaltime;

- pardoseli impermeabile din beton, nealunecoase;

- padocuri amplasate pe lateralele grajdurilor, sunt nebetonate si au capacitatea de dirijare a dejectiilor

si a apelor pluviale uzate in sistemul de colectare a dejectiilor.

Sala de muls: constructie metalica ce va avea urmatorul sistem constructiv:





- inchideri perimetrale din panouri termoizolante, tamplarie aluminiu;

13

- pardoseli din beton elicopterizat, perfect lavabile.

Unitate procesare lapte: constructie metalica ce va avea urmatorul sistem constructiv:





- inchideri si compartimentari cu panouri termoizolante de uz alimentar

- pardoseli impermeabile din beton elicopterizat, acoperit cu rasina epoxidica, perfect lavabile.

► Obiectul II – Grajd tineret cu boxe vitei poliuz

Grajd tineret: constructie metalica cu urmatorul sistem constructiv:





- pereti din beton pana la inaltimea de 1,50 m si prelate peste aceasta inaltime;

- pardoseli impermeabile din beton, nealunecoase;

Boxele poliuz: constructie simpla din teava, avand acoperis din tabla zincata cutata. Panourile

despartitoare sunt din plasa sarma, montata pe tevile de structura. Pardoseala este din beton elicopterizat,

avand o panta de scurgere catre sistemul de colectare dejectii.

► Obiectul III – Imprejmuire

Pe conturul amplasamentului se va executa o imprejmuire din panouri plasa metalica pe stalpi din

teava si fundatii izolate din beton.

► Obiectul IV – Fanar si bucatarie furajera

Constructie metalica ce va avea urmatorul sistem constructiv:





- pereti din tabla cutata;

- pardoseli din beton armat.

► Obiectul V – Silozuri masa verde

Sunt constructii simple din beton armat monolit sau prefabricate din beton armat, inclusiv pardoselile.

► Obiectul VI – Bazine stocare dejectii lichide si platforma stocare dejectii solide

Sunt constructii supraterane, din beton armat, finisate la interior prin tencuire cu mortar bicomponent

hidrofug. Platforma de stocare fertilizant solid este realizata din beton armat.

14

► Obiectul VII – Gospodarie de apa si incendiu

Componenta gospodariei de apa:

- un put forat la cca 80 m;

- rezervor de inmagazinare apa de 110 mc, subteran, hidroizolat, termoizolat;

- statie de pompare cu hidrofor;

- conducte tehnologice.

► Obiectul VIII – Filtru sanitar ferma

Constructia se dezvolta pe un singur nivel parter, avand urmatorul sistem constructiv:

- fundatie continua din beton;

- zidarie portanta din caramida;

- samburi, centuri si planseu din beton;

- sarpanta din lemn;

- invelitoare tabla zincata;

- tamplarie usi si ferestre din panouri PVC cu geam termopan;

Finisajele interioare ce se vor executa vor fi: tencuieli obisnuite la pereti si tavane, pardoseli PVC,

pardoseli gresie, placaj faianta in grupul sanitar si zugraveli lavabile. La exterior se vor executa tencuieli

obisnuite si zugraveli lavabile. In jurul constructiei se va executa un trotuar de protectie din beton simplu, ce va

avea o panta de 1,5% spre exterior. Intre trotuar si constructie se va turna un dop de bitum pentru etansare.

► Obiectul IX – Depozit conditionat pentru deseuri de origine animala (animale moarte)

Pentru colectarea si depozitarea animalelor moarte pana cand sunt preluate de catre firme

specializate in incinerare, s-a propus executia unui microdepozit frigorific. Aceasta camera va fi construita din

panouri termoizolante de 20 cm, fixate pe un schelet din profile metalice, atat la pereti cat si la invelitoare. In

partea din spate a camerei frigorifice s-a prevazut un spatiu acoperit si inchis cu panouri din plasa metalica, pe

rama din cornier, pentru amplasarea agregatului frigorific. Finisarea panourilor va fi uzinata.

► Obiectul X – Post de transformare

Se va realiza un post de transformare de 400 kVA in anvelopa din beton, alcatuita din elemente

prefabricate. Fundatia este un element prefabricat monobloc, alcatuita dintr-un radier de 10 cm grosime si

pereti de 8 cm grosime, armati cu plase sudate. Interiorul cuvei este impartit in doua elemente – unul destinat

cablurilor si unul pentru recuperarea uleiului, realizat astfel incat sa nu permita infiltrarea uleiului in exterior.

Planseul de acoperis este realizat din beton cu o panta de 2% pentru scurgerea apelor pluviale. Hidroizolatia

se executa cu membrane termosudabile in doua straturi, din care, ultimul este cu ardezie. Usile vor fi din otel

zincat care sa fie rezistent la coroziune.

► Obiectul XI + XII – Dezinfector rutier

Bazin care realizeaza decontaminare la intrarea in ferma. Constructia este din beton armat si respecta

intocmai constrangerile referentialelor in vigoare, fiind dotat inclusiv cu recuperatoare de solutie de pe roti.

15

► Obiectul XIII – Grup bazine vidanjabile ape menajere + ape tehnologice

Constructie hidroedilitara subterana, biocompartimentata, perfect etansa, care colecteaza apele

tehnologice si menajere de la sala de muls si de la unitatea de procesare lapte. Structura bazinului este din

beton armat, finisat la interior prin tencuire cu mortar biocomponent hidrofug.

► Drumuri de incintă şi alei pietonale

În interiorul fermei circulaŃia auto se desfăşoară drumuri de incintă pentru circulaŃia autovehiculelor

grele + platforme de staŃionare, dimensionate la clasa trafic greu.

La intrarea în fermă accesul auto este prevăzut cu filtru sanitar pentru autovehicule.

CirculaŃia pietonală şi a mijloacelor auto uşoare se desfăşoară pe alei şi parcaje pentru autoturisme,

dimensionate pentru trafic uşor.

► Amenajarea spaŃiilor verzi

Zonele verzi se vor amenaja pe toate terenurile din incintă neocupate cu construcŃii, drumuri de incintă

şi alei pietonale, precum şi pe conturul proprietatii, in special in dreptul zonelor de protectie. Se vor proiecta

spatii verzi ample, cu rol de protectie fata de vecinatatile nefavorabile, a caror suprafata va fi de minim 20%

din suprafata totala a terenului. Spatiile verzi vor fi amenajate peisagistic si intretinute in mod corespunzator.

Gardul de imprejmuire a incintei va fi dublat cu gard viu, care confera calitati estetice obiectivului. De

asemenea, zona bazinul de dejecŃii va fi imprejmuită cu arbori in perdea (2 – 4 randuri).

►ReŃele exterioare de instalaŃii specifice construcŃiilor

- ReŃea de alimentare cu apă, realizată din tuburi, fitinguri şi accesorii din PEID, montată îngropat la minim

0,8 m, racordată la staŃie hidrofor şi la toate obiectele din incintă.

- ReŃea de canalizare ape uzate menajere şi tehnologice, realizată din tuburi PVC, montată îngropat la

adâncimea prevăzută în proiect, funcŃionare în sistem gravitaŃional, realizată în sistem divizor, respectiv

retea ape menajere şi retea ape tehnologice (apa uzata de la sala de muls, unitatea de procesare lapte,

camera frigorifica animale moarte, dezinfectoare) racordată la obiectele fermei şi la grupul de bazine

vidanjabile (bazin bicompartimentat etans pentru colectarea separata a apelor uzate menajere cat si a

celor tehnologice). Volumul total al bazinului vidanjabil este de 150 mc. Apele uzate astfel colectate se vor

vidanja periodic de catre societati din zona autorizate in acest sens.

- ReŃea de canalizare pluvială, realizată din jgheaburi şi burlane racordate la canale deschise cu

descărcare naturală în spaŃiul verde.

- ReŃea de alimentare cu energie electrică şi iluminat exterior, realizată din cabluri montate îngropat la

adâncimea de 0,8 m legată la un post de transformare, prevăzută cu împământare.

▪ Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

Tehnologia de creştere a taurinelor adoptată prin proiectul propus este „stabulaŃia liberă cu cuşete

individuale”. Procesul tehnologic în ferma de vaci de lapte se desfăşoată in flux continuu timp de 365 zile/an,

pentru un efectiv de 240 capete vaci de lapte si tineretul aferent (in total 480 de capete).

16

Animalele vor fi crescute în adăposturi moderne, care îndeplinesc cerinŃele şi reglementările UE

privins sistemul ecologic de creştere a vacilor de lapte întru-un microclimat corespunzător.

Realizarea unui microclimat corespunzător în grajdurile de animale este condiŃionat de un număr

considerabil de factori, dintre care reŃinem:

- integritatea grajdului sub aspectul termoizolaŃiei, etanşeităŃii generale, luminozităŃii;

- gradul de salubrizare al grajdului, reprezentat prin sistemul de evacuare va dejecŃiilor solide şi lichide;

- sistemul de ventilaŃie;

- nivelul de disciplină tehnologică, reprezentat de pregătirea corespunzătoare a crescătorilor de animale;

Dintre factorii bioclimatici ai grajdurilor, ventilaŃia este este cel mai important prin consecinŃele pe care

le are asupra efecienŃei biologice, tehnologice şi economice de creştere a taurinelor.

Proiectarea adăpostului se face astfel ca să cuprindă obligatoriu soluŃii constructive care să asigure un

microclimat salubru şi posibilităŃi de igienizare eficiente, respectiv, ventilaŃie, colectarea şi eliminarea

dejecŃiilor, pereŃi şi pardoseli etanşe, loavabile. De asemenea, se prevăd spaŃii corespunzătoare de depozitare

şi pregătire va furajelor şi de depozitare a utilajelor.

Activitatea din complexul zootehnic propus este structurata astfel:

Ob. I – Grajd vaci de lapte cu padocuri şi sala de muls + unitate de procesare lapte

a. Grajdul de vaci de lapte cu padocuri va adăposti 240 de vaci şi este organizat în zone care

comunică prin porŃi mobile:

- zona de circulaŃie a vacilor în lactaŃie, care va asigura minim 6 m²/cap de vacă, cu pardoseală din beton;

- zona de odihnă cu cuşete (stabulaŃie), care va asigura minim 6 m²/cap de vacă, cu pardoseală din beton

peste care se aşterne un pat de paie. SpaŃiul alocat fiecărei cuşete este organizat cu o alee de odihnă a

animalelor unde se află aşternutul din paie şi o zonă destinată furajării şi adăpării unde sunt amplasate

adăpătorile automate cu flotor, frontul de furajare şi canalul de ghidaj alunecare bară realizată din oŃel şi

profil omega pentru pardoseală (pluguri racloare pentru evacuarea dejecŃiilor);

- zona cu padocuri, care va asigura minim 4,5 m²/cap de vacă, cu pardoseală nebetonată;

- alee de furajare şi circulaŃie pentru accesul personalului de deservire şi mijlocului de transport ce distribuie

hrana, cu comunicare în ambele părŃi ale grajdului, cu pardoseală din beton;

- sala de muls; este o construcŃie integrată parŃial în structura principaslă a grajdului şi este formată din sala

de muls propriu-zisă (zonă de dezinfecŃie, zonă de aşteptare, zona de mulgere, traseu de evacuare cu

sistem de triere pentru animale bolnave, boxa de tratament, trasee pentru aducerea/întoarcerea vacilor la

grajd delimitate cu panouri metalice şi porŃi), sală de aşteptare, zonă pentru personalul deservent şi medic

veterinar, tancul de răcit pentru stocare lapte, zona de păstrare materiale pentru igienizare, sala de maşini;

b. Unitate de procesare lapte; este o construcŃie integrată parŃial în structura principaslă a grajdului şi

este formată din 4 zone distincte:

- zona de prelucrare cu spaŃii pentru pasteurizare, ambalare, depozitare de produse finite;

17

- zona de livrare produse finite;

- zona socială cu vestiare, sală de mese, depozit de detergenŃi şi dezinfectanŃi, depozit de echipament, WC;

- elemente de suport (spălător, depozit de ambalaje, spaŃiu pentru medicul veterinar)

Unitatea de procesare este dotată cu echipamente (staŃie cip, pasteurizator, maşină de ambalat, tanc

de răcire) pentru procesarea unei cantităŃi de 1000 l/h.

Ob. II – Grajd tineret cu boxe vitei poliuz

Grajdul are o capacitate de 240 de capete şi este organizat astfel:

- zonă de stabulaŃie a junincilor gestante şi a vacilor gestante;

- zonă de stabulaŃie a tineretului femel şi a junincilor de 13 – 16 luni;

- alee de furajare şi circulaŃie;

- două alei de alimentare.

SpaŃiul alocat stabulaŃiei este organizat cu o alee de odihnă a animalelor unde se află aşternutul din

paie şi o zonă destinată furajării şi adăpării unde sunt amplasate adăpătorile automate cu flotor, frontul de

furajare şi canalul de ghidaj alunecare bară realizată din oŃel şi profil omega pentru pardoseală (pluguri

racloare pentru evacuarea dejecŃiilor).

Ob. IV – Fânar şi bucătărie furajeră;

Sunt spaŃii tehnologice ale fermei în care se depozitează temporar hrana uscată destinată furajării

animalelor precum şi pentru procesarea furajelor în funcŃie de reŃeta de hrănire adoptată. Amplasarea faŃă de

grajduri se face în poziŃie care să asigure traseul cel mai scurt până la locul de administrare a furajelor.

Ob. V – Silozuri de masă verde

Sunt spaŃii tehnologice ale fermei în care se depozitează temporar hrana umedă (masă verde

însilozată) destinată furajării animalelor, procesată conform tehnologiei specifice şi în funcŃie de reŃeta de

hrănire adoptată. Amplasarea faŃă de grajduri se face în poziŃie care să asigure traseul cel mai scurt până la

locul de administrare a furajelor.

Ob. VI – Bazine de stocare dejecŃii lichide şi platforma de stocare dejecŃii solide

Sunt spaŃii tehnologice ale fermei formate din bazine de precolectare amplasate la capătul grajdurilor,

în care se colectează şi se separă deşeurile semisolide (amestec de paie şi dejecŃii) rezultate în procesul de

creştere a taurinelor, care apoi sunt neutralizate timp de 180 de zile în bazine subterane etanşe (fracŃiunea

lichidă) şi pe platforme betonate (fracŃiunea solidă), transformându-se în îngrăşământ organic.

Fluxul tehnologic în incinta fermei conŃine itinerarii tehnologice a căror cunoaştere şi realizare

constructivă este obligatorie, au fost denumite generic căi de circulaŃie (drumuri) şi se referă la:

- circulaŃia oamenilor, cuprinde circulaŃia personalului deservent în procesul de furajare, muls, evacuarea

dejecŃiilor, transportul produselor care intră şi ies din grajd.

- circulaŃia animalelor, cuprinde patul, accesul la frontul de furajare şi la apă, zona de deplasare, zona de

padocuri, sala de muls, intrare şi ieşire din grajd

18

Itinerarii tehnologice specifice procesului tehnologic în ferma ecologică vaci de lapte:

► CirculaŃia în incinta secŃiunii vaci de lapte şi tineret

- accesul în incintă al oricăror mijloace de transport se realizează exclusiv prin poarta de acces maşini, prin

dezinfectorul rutier, pentru circuitul furajelor, produsului finit etc. entru circuitul personalului.

- accesul şi circulaŃia personalului la vestiare se face prin poarta de acces, prin dezinfectorul rutier pentru

circuitul personalului, pe cel mai scurt drum către vestiare şi birouri.

- animalele circulă spre sala de muls şi retur pe trasee unisens, delimitate cu panouri şi cu porŃi de acces.

- laptele muls circulă de la sala de muls la unitatea de procesare şi în interiorul acesteia, în sistem închis.

► CirculaŃia furajelor

Drumul furajelor este legat de spaŃiile în care se depozitează acestea. Furajele concentrate vor fi

asigurate din extern, fânul este depozitat în fânarul din interul fermei, iar cele însilozate în silozurile din

interiorul fermei. Furajul va fi preparat în bucătăriua furajeră aflată în apropierea silozului de masă verde.

Tractorul cu renorcă care transportă furajele (fâneŃuri, silozuri, concentrate) intră în incintă prin poarta

de acces şi alimenteză grajdul, la fel şi furajele grosiere.

► CirculaŃia apelor uzate menajere + tehnologice

Proiectarea retelei de canalizare este in concordanta cu standardele si normativele romanesti in

vigoare precum si cu cerintele MLPTL si legislatiei europene in domeniul mediului. Reteaua de canalizare se

va executa in sistem divizor:

- retea canalizare pentru ape menajere;

- retea canalizare ape tehnologice (apa uzata de la sala de muls, unitatea de procesare lapte, camera

frigorifica animale moarte, dezinfectoare).

Reteaua de canalizare va fi din tuburi PVC. Apele uzate (menajere si tehnologice) se colecteaza in

grupul de bazine vidanjabile (prevazut cu bazin bicompartimentat etans pentru colectarea separata a apelor

uzate menajere cat si a celor tehnologice). Volumul total al bazinului vidanjabil este de 150 mc. Apele uzate

astfel colectate se vor vidanja periodic de catre societati din zona autorizate in acest sens.

► CirculaŃia apelor meteorice

Apele de provenienta meteorica de pe constructii se vor deversa prin jgheaburi si burlane catre zona verde.

► CirculaŃia dejecŃiilor animaliere :

Gestionarea dejectiilor prevede indepartarea acestora cu ajutorul plugurilor racloare de pe diversele

alei ale grajdurilor zootehnice, cu frecventa zilnica, astfel incat sa se reduca la minim fenomenul de

fermentatie in interiorul grajdurilor si sa se ofere excelente conditii igienico-sanitare animalelor. Dejectiile din

grajduri sunt adunate si deversate in canale colectoare de capat, cu dimensiunile H = 1,00 m si B = 0,70 m,

care printr-o instalatie racloare sunt dirijate la un bazin de precolectare dejectii cu dimensiunile: 6,00 x 6,00 m,

h = 4,00 m. Bazinul de precolectare dejectii este echipat cu o instalatie de maruntire si amestecare dejectii

care consta dintr-un mixer (tocator) de putere 7,5 kW si doua pompe de putere 15 kW si Qp = 15 mc/h fiecare.

19

Instalatia de maruntire si amestecare a dejectiilor are rolul de maruntire a materialelor fibroase (paie,

fan), aglomeratelor solide, de omogenizare a dejectiilor. Dupa ce acestea au fost omogenizate, cu ajutorul

celor doua pompe sunt dirijate printr-o tubulatura subterana de inalta presiune (tuburi PVC si tuburi inox) catre

statia de separare dejectii amplasata intre cele doua bazine de stocare dejectii lichide (2 x 2500 mc).

Tubulatura de presiune se va monta ingropat la adancimea minima de inghet.

Statia de separare dejectii are rol de separare parti solide de partea lichida, prin eliminare din dejectii

a particulelor solide cu o granulometrie superioara a 500 – 800 microni, in acest mod obtinandu-se doua faze:

una substantial solida (substanta uscata = 20-30%) care se depune pe o platforma de beton si o substanta

lichida dirijata catre bazine, aceasta constituind un excelent ingrasamant natural. Fiecare bazin de colectare

dejectii lichide este dotat cu cate un camin din beton, echipat cu un sistem special de prindere a vidanjei ce

permite golirea in siguranta a dejectiilor si distribuirea acestora in teren, fie cu ajutorul vidanjelor, fie cu un

sistem special de fert-irigare, conectat direct prin intermediul unei pompe la bazinul de stocare.

Pentru evacuarea dejectiilor din sala de asteptare a salii de muls, se utilizeaza acelasi sistem.

Sistem evacuare dejectii - schema de principiu

Evacuare dejectii din adaposturi

Bazin precolectare dejectii si omogenizare

Statie separare dejectii solide/lichide

Depozitare dejectii (180 zile)

Platforma dejectii solide Bazine stocare dejecti lichide

Utilizare in agricultura ecologica

Sistemul eliminarii, transportului si stocarii dejectiilor se va realiza in conformitate cu normele si

directivele europene, cu normele de buna practica in agricultura din Romania, dar si tinand cont de utilizarea

dejectiilor ca un important fertilizator pentru pasunea beneficiarului.

Dejectii colectate

Cantitati dejectii rezultate (Cd) Categoria Dejectii pe cap de

animal (l/zi) Procent suplimentar

dejectii Dejectii total

mc/zi Dejectii total

mc/an Vaci de lapte 40,00 9,60 3504,00

Tineret aferent 25,00 6,00 1800,00 TOTAL DEJECTII FERMA 16,38 5574,00 Total dejectii ferma - lichid 11,47 3901,80 Total dejectii ferma - solid

0,78

4,91 1672,20

► Fertilizarea pasunii cu dejectiile fermentate

Transportul si imprastierea compostului pe pasune se va face de doua ori pe an. Perioadele optime de

imprastiere a acestor dejectii sunt: toamna, dupa recoltare si primavara, inainte de insamantare.

20

Dejectiile solide sunt imprastiate pe pasune ca ingrasamant natural, neexistand efecte negative

asupra componentei de mediu apa (freatica sau de suprafata).

Capacitatea de fertilizare

Consumuri gunoi de grajd pentru fertilizare pasune Anul prognozei An 1 imp An 2 imp An 3 imp An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 Denumire

UM Consum specific UM/ha

Unitati fizice

Gunoi de grajd to 4 0 400 400 400 400 400 400 400

Inaintea fiecarei administrării a compostului, de pe terenurile destinate acestui scop, se vor preleva

probe si executa determinari ale compozitiei chimice a solului, de catre unitati pedologice abilitate/specializate

in vederea respectarii Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si al

Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii

Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea

aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din

zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati.

▪ Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente

Accesul in ferma se face din DN 56B, pe cele doua drumuri de exploatare situate pe laturile de Est si

Vest, nefiind necesare cai noi de acces sau schimbari ale celor existente.

▪ Metode folosite in constructie

Sistemul constructiv propus al cladirilor va fi unul cu stalpi si ferme metalice, protejate contra coroziunii

si focului, amplasate pe platformă generală betonată. Intreaga structura constructiva are prevazute spatii

corespunzatoare pentru desfasurarea normala a activitatilor, conform standardelor.

Tehnologia de realizare a lucrarilor pentru cladirile noi va fi urmatoarea:

A. Infrastructura – se decapeaza stratul vegetal pe adancimea de 60 cm; se executa sapaturile

pentru realizarea fundatiilor izolate; se monteaza armaturile din cuzine, ancorate in blocul de beton simplu; se

toarna betonul simplu in gropile de fundatii izolate; se realizeaza cofrajul cuzinetilor la platformele de andocare

si a cuzinetilor; se monteaza armaturile din grinzile de fundatii perimetrale, din platformele de andocare si din

cuzineti, inclusiv carcasele de buloane pentru prinderea stalpilor; se toarna betonul din cuzineti, platforme de

andocare si grinzi perimetrale; se realizeaza pardoselile cu straturile mentionate in documentatie.

B. Suprastructura – se monteaza stalpii metalici prin prindere in suruburile de fundatii; se realizeaza

cadrele transversale prin montarea grinzilor de cadru; se leaga cadrele transversale intre ele prin montarea

riglelor metalice longitudinale; se monteaza contravanturile verticale la peretii longitudinali; se monteaza

panele de acoperis; se monteaza contravanturile orizontale la acoperis; se realizeaza planseul; se monteaza

panourile termoizolante la acoperis; se monteaza elementele de sustinere ale panourilor termoizolante ale

tavanului si peretilor; se construieste zidaria la peretii perimetrali.

21

Constructia va fi inconjurata de platforme carosabile de trafic greu, rampe de acces si trotuare de

protectie. Din ratiuni legate de manipularea si transportul marfurilor, intretinerea si executarea facila a

curateniei, incinta in care se va amplasa noua constructie va fi alcatuita dintr-o platforma betonata generala,

sistematizata corespunzator, caracterul activitatilor nepermitand renuntarea la aceasta in favoarea spatiilor

verzi. Se va compensa acest lucru prin plantatii ulterioare, in zone verzi special amenajate pe conturul

proprietatii, in special in dreptul zonelor de protectie. Se vor proiecta spatii verzi ample, cu rol de protectie fata

de vecinatatile nefavorabile, a caror suprafata va fi de minim 20% din suprafata totala a terenului. Spatiile verzi

vor fi amenajate peisagistic si intretinute in mod corespunzator.

▪ Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, exploatarea, refacerea si folosirea ulterioara a terenului

a. Etapa lucrarilor de construcŃie – punere în funcŃiune (12 luni):

- delimitarea perimetrului fermei prin amplasarea la colturi a unor borne din beton, inscriptionate cu numărul

punctului topografic, denumirea şi titularul proiectului proiectului propus;

- realizarea drumului de acces si a racordării la drumul public;

- decaparea şi depozitarea stratului fertil de sol de pe suprafaŃa destinată construcŃiilor;

- organizarea de şantier conform prevederilor proiectului de organizare de şantier;

- trasarea şi executarea construcŃiilor şi instalaŃiilor conform prevederilor documentaŃiei tehnice de execuŃie;

- executarea drumurilor, platformelor carosabile şi aleilor conform prevederilor proiectului tehnic de execuŃie

- dezafectarea organizării de şantier şi a altor terenurilor utilizate temporar în timpul execuŃiei lucrărilor,

amenajarea spaŃiilor verzi pe baza unui proiect de amenajare.

- recepŃia şi punerea în funcŃiune a construcŃiilor şi instalaŃiilor;

b. Etapa lucrarilor de exploatare (timp nelimitat, dar minim 5 ani):

- popularea fermei la capacitatea prevăzută în proiectul propus, aprovizionarea cu hrană şi alte materiale

necesare procesului de producŃie;

- desfăşurarea repetativă a activităŃii de creştere a vacilor de lapte conform tehnologicei specifice;

- aplicarea permanentă a măsurilor sanitar - veterinare şi de protecŃia mediului specifice activităŃii.

- realizarea lucrărilor de intreŃinere, revizii şi reparaŃii ale construcŃiilor şi instalaŃiilor, pentru exploatarea

acestora în condiŃii de siguranŃă.

- aplicarea permanentă a măsurilor de întreŃinere a spaŃiilor verzi.

c. Etapa de dezafectare, refacere şi folosire ulterioară (12 luni de la scoaterea din funcŃiune a fermei):

Beneficiarul proiectului, care este şi proprietarul terenului, va elabora un plan de închidere a

obiectivului, care va cuprinde.

- bilanŃul de mediu

- proiect de demolare, avizat conform prevederilor legale

- demolarea construcŃiilor, îndepărtarea resturilor de materiale din demolări şi a deşeurilor existente;

- umplerea excavaŃiilor şi nivelarea terenului.

22

- lucrari pentru aducere la starea iniŃială: copertarea cu sol vegetal, cultivarea terenului pentru producŃie

agricolă sau alte folosinŃe, în funcŃie de opŃiunile proprietarului

Beneficiarul proiectului, care este şi proprietarul terenului, poate opta şi pentru continuarea procesului

de producŃie, sens în care va proceda la reabilitarea construcŃiilor şi tehnologizarea unstalaŃiilor, după care va

reautoriza ferma pentru funcŃionare.

1.3.2. Informatii despre materiile prime, utilaje şi substantele sau preparatele chimice utilizate ► Materii prime, materiale

a. Etapa lucrarilor de construcŃie – punere în funcŃiune

- balast pentru fundaŃii de drumuri şi alei, aprovizionat de la balastieră autorizată;

- piatră spartă pentru suprastructura de drumuri, aprovizionată de la carieră autorizate

- nisip pentru construcŃii şi instalaŃii tehnologice exterioare, aprovizionat de la balastiere autorizate

- apa potabilă şi apa tehnologică, din sursa proprie a fermei

- materiale industrializate (betoane, prefabricate din beton, confecŃii metalice, alte materiale de construcŃii)

Materiile prime şi materialele utilizate în procesul tehnologic de construcŃie sunt agrementate tehnic si

nu vor avea impact negativ asupra factorilor de mediu, nu vor avea efecte negative asupra sanatatii animalelor

sau a personalului exploatatiei.

b. Etapa de exploatare

- materialul biologic, respectiv efectivul 240 animale matcă , achizionae de la crescători din afara fermei.

- furajeje ecologice pentru hrănirea vacilor, produse în cadrul fermei / aprovizionate de la furnizori autorizaŃi

- apa potabilă şi apa tehnologică, din sursa proprie a fermei

► Utilaje

c. Etapa lucrarilor de construcŃie – punere în funcŃiune

- utilaje terasiere pentru execuŃie terasamente, dotate cu motoare Diesel (1 buldozere, 2 excavatoare cu

cupă, 1 compactor), timp de funcŃionare: 4 utilaje x 2 luni x 21 zile/lună x 8 h/zi = 1344 ore;

- mijloace de transport dotate cu motoare Diesel (2 autospeciale pentru transport beton, 3 autobasculate),

timp de funcŃionare: 5 auto x 2 luni x 21 zile/lună x 8 h/zi = 1680 ore (40 h/zi lucrată);

- macarale cu braŃ reglabil pentru montarea prefabricatelor, dotate cu motoare Diesel (1 buc.), timp de

funcŃionare: 1 utilaj x 3 luni x 21 zile/lună x 8 h/zi = 504 ore (8 h/zi lucrată)

d. Etapa de exploatare

- sistem de furajare, cu echipamente acŃionate electric.

- staŃie de pompare a apei acŃionată electric

- echipamente din dotarea sălii de muls şi unităŃii de procesare acŃionate electric

- încărcător frontal cu cupă, dotat cu motor Diesel (1 buc), timp de funcŃionare: 1 utilaj x 12 luni x 21

zile/lună x 8 h/zi lucrată = 2016 ore/an (8 h/zi lucrată);

23

- grup electrogen independent, dotat cu motor Diesel (1 buc), timp de funcŃionare: 1 utilaj x 12 luni x 30

zile/lună x 2 h/zi lucrată = 720 ore/an (2 h/zi lucrată);

- 2 instalaŃii (pluguri racloare) pentru evacuarea dejecŃiilor din grajduri, timp de funcŃionare: 2 utilaje x 12

luni x 30 zile/lună x 3 h/zi = 2160 ore/an (6 h/zi lucrată)

- mijloace de transport dotate cu motoare Diesel (4 tractoare cu remorcă pentru transportul furajelor + 1

vidanjă + 1 autospecială frigorifică ), timp de funcŃionare: 6 tutilaje x 12 luni x 30 zile/lună x 8 h/zi = 17280

ore/an (48 h/zi lucrată);

► Substante sau preparate chimice utilizate

e. Etapa lucrarilor de construcŃie – punere în funcŃiune

- diverse substante chimice în stare lichidă/solidă necesare în procesul de realizăre a construcŃiilor;

f. Etapa de exploatare

- vaccinuri de uz veterinar.

- medicamente de uz veterinar

- soluŃii de agenŃi de curăŃire biodegradabili pentru igienizarea spaŃiilor de producŃie

- materiale de curăŃire biodegradabile pentru igienizarea spaŃiilor administrative

- substanŃe specifice de decontaminare microbiană sub formă gazoasă sau aerosoli

- insecticide pentru dezinsecŃie, sub formă gazoasă sau aerosoli

- substanŃe specifice pentru deratizare,

Compozitia substanŃelor chimice utilizate pentru curăŃenie, decontaminare, dezinsecŃie şi deratizare

vor fi in conformitate cu normativele nationale si europene in vigoare si nu vor avea impact negativ asupra

factorilor de mediu, nu vor avea efecte negative asupra sanatatii animalelor sau a personalului exploatatiei, nu

vor modifica calitatea dejectiilor.

SubstanŃele şi preparatele chimice se vor depozita în magazii speciale, sub gestiune şi administrare

conform prescripŃiilor sanitar veterinare şi instrucŃiunilor producătorilor.

► CarburanŃi

g. Etapa de construcŃie – punere în funcŃiune

- motorina pentru funcŃionarea utilajelor terasiere şi mijloacelor de transport;

h. Etapa de exploatare

- motorina pentru funcŃionarea incărcătorului frontal, mijloacelor de transport şi electrogeneratorului.

2. Localizarea geografică si administrativă a proiectului ▪ Localizarea administrativ teritorială şi geografică a proiectului

- Localitatea Devesel

- Comuna Devesel

- JudeŃul MehedinŃi

24

- Coordonate geografice Latitudine N 44º 29' 08; longitudine E 22º 40' 02".

▪ Adresa / Identificarea cadastrală a proiectului:

- Număr cadastral CF UAT Devesel nr. 50103, nr. 515

- Tarla T 7/4, Parcela P 1a

Conform fisei de localizare a perimetrului, acesta se situeaza in extravilanul comunei Devesel, jud.

Mehedinti, cu coordonatele punctelor de delimitare, in sistem de referinta Stereo 70, din tabelul 2.1.1.

Inventar de coordonate in sistem de referinŃă STEREO 70 Tabel nr. 2.1.1.

Punct Coordonate geografice Coordonate în sistem STEREO 70

Latitudine Longitudine X(N) Y(E) 1 44º 29' 08" 22º 40' 02" 334432 314569 2 44º 29' 04" 22º 40' 10" 334316 314760 3 44º 29' 06" 22º 40' 12" 334370 314791 4 44º 29' 10" 22º 40' 03" 334494 314600

▪ SituaŃia juridică a terenului, vecinătăŃi:

Terenul, in suprafata totala de 16798 mp este proprietatea S.C. ECOEUROLAND S.R.L. Certificatului

de urbanism emis de Primaria Devesel, jud. MehedinŃi.

VecinătăŃi:

Nord – proprietate privată persoana fizică Tudorescu Ana. Est – Drum de exploatare

Sud – proprietate privată persoana fizică Vulpoi Gheorghe Vest – Drum de exploatare

▪ Localizarea proiectului propus faŃă de arii protejate:

Amplasamentul proiectului se situeaza in interiorul ariei de protectie speciala avifaunistica (SPA)

BlahniŃa (codul ROSPA0011), declarata parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania

prin HG 1284/31.10.2007.

▪ Distanta fata de frontiera de stat a României:

Amplasamentul delimitat de punctele specificate anterior se situeaza la cca 6,5 km de fluviul Dunarea

si frontiera cu Republica Serbia. Proiectul nu intra sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului

asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25. 02.1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001.

3. Modificarile fizice ale mediului natural ce vor avea loc pe durata implementării proiectului

Proiectul presupune realizarea unor constructii permanente, amplasate la o distanta de minim 1,0 km

de principalele localitati din zona: Devesel, Chilia si Bistret.

Pe terenul din amplasamentul proiectului propus, beneficiarul are dreptul de a realiza constructii

conform Certificatului de urbanism emis de Primaria comunei Devesel.

Proiectul propus determină modificarea mediului natural prin construcŃii specifice activităŃii de bază:

- realizarea unui complex de construcŃii adecvate procesului tehnologic specific activităŃii de bază, realizate

suprateran, cu regim de inaltime parter, prevazute cu spatii corespunzatoare pentru desfasurarea normala

25

a activitatilor de producŃie şi administraŃie, conform standardelor, amplasate pe platformă generală

betonată.

- construcŃii subterane pentru captarea de apă, reŃele de utilităŃi, canale pentru colectarea şi evacuarea

dejecŃiilor, bazine vidanjabile de stocare şi sedimentare dejecŃii.

- drumuri de incintă, platforme carosabile din beton armat, alei pietonale din beton armat.

Pentru a incadra peisagistic construcŃiile se vor realiza spatii verzi ample, cu rol de protectie fata de

vecinatatile nefavorabile, a caror suprafata va fi de minim 20% din suprafata totala a terenului. Spatiile verzi

vor fi amenajate si intretinute in mod corespunzator.

4. Resursele naturale necesare implementarii proiectului Implementarea proiectului propus presupune utilizarea de resurse naturale din amplasamentul

acestuia sau din alte surse.

▪ Resurse naturale din amplasamentului propus:

- apa pentru consum uman + tehnologic, şi rezerva de incendiu din foraj de captare propriu

Necesarul de apă pentru consum uman şi tehnologic (estimare poreluată din SF)

Q zi med = 61,54 m³; Consum anual = 61,54 m³/zi x 365 zile = 22.462 m³/an

Necesarul de apă pentru consumul la utilizator pe durate stingerii incendiului (estimare poreluată din SF)

Q n orar max = 13,49 m³/h

▪ Resurse naturale din afara amplasamentului propus:

- balast pentru fundaŃii de platforme, drumuri şi alei, aprovizionat de la balastieră autorizată, în cantităŃile

prevăzute în documentaŃia tehnică de execuŃie;

- piatră spartă pentru suprastructura de drumuri, aprovizionată de la carieră autorizată, în cantităŃile

prevăzute în documentaŃia tehnică de execuŃie;

- nisip pentru construcŃii şi amenajări, aprovizionat de la balastiere autorizate, în cantităŃile prevăzute în

documentaŃia tehnică de execuŃie;

Procesul tehnologic de constructie implică resurse naturale secundare, respectiv solul, vegetaŃia

ierbacee şi fauna subterană de pe suprafaŃa ce urmeaza a fi betonata (suprafaŃa de sub constructii +

drumurile de acces si aleile pietonale), care se constituie ca pierderi cauzate de implemenetarea proiectului.

Din analiza efectuată în teren apreciem că aceste pierderi de resurse naturale secundare sunt:

- pierderi de sol (strat vegetal cu grosimea medie de 30 cm): 0,3 m x 10839 m² = 3252 m³;

- pierderi de masă vegetală (circa 1 kg/m²/an): 1,0 kg/an x 10839 m² = 10,84 to/an

Stratul de sol decapat va fi recuperat pentru refolosire in amenajarea spatiilor verzi proiectate,

deoarece este sol cu continut scazut de schelet si continut ridicat in humus de acumulare, amplasamentul fiind

situat în zonă cu terenuri agricole cu clasa de fertilitate II.

26

5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Resursele naturale ce vor fi utilizate la implementarea proiectului propus sunt exploatate din cadru

ariei naturale protejate, în următoarele condiŃii:

- apa pentru consum casnic şi tehnologic, din foraj de captare din incinta fermei, cca. 22.476 m³/an

- balastul, piatra spartă, nisipul vor fi exploatate în balastieră/carieră existentă, autorizată, în zonă fiind în

funcŃiune obiective de acest fel, situate la distanŃe convenabile faŃă de amplasamentul proiectului, în

cantităŃile prevăzute în documentaŃia tehnică de execuŃie;

6. Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora

6.1. Emisii şi deşeuri generate de proiect în perioada construcŃiei, modalităŃi de eliminare ►Principalii emisii generate de proiect în perioada construcŃiei, modalităŃi de eliminare:

▪ Praful este generat de surse mobile (utilaje şi şi mijloace de transport specifice activităŃii de construcŃii):

- în incinta şantierului de construcŃii prin operaŃiunile de incarcare - descarcare, manipulare şi transport

pamant din sapaturi şi materiale de construcŃii în vrac;

- pe drumul de acces, în timpul transportului, când curenŃii de aer antrenează în atmosferă praful

rezultat din deplasarea mijloacelor de transport pe drumul de pământ, sau de la suprafaŃa încărcăturii.

Cantitatea de praf emisă în atmosferă este direct proporŃională cu numărul utilajelor şi

mijloacelor de transport care operează în şantier şi cu numărul orelor de funcŃionare ale acestora .

Praful se propagă în jurul şantierului şi de-a lungul drumului de acces, de o parte şi de alta pe o

bandă cu lăŃimea de cel mult 50 m şi se depune pe iarbă şi frunze în cantitate descrescătoare de la

interioarul spre exteriorul acesteia.

- în jurul şantierului: suprafaŃă afectată de cca 7850 m² , cantitatea de praf depusă = 0,82 g/m²/ora

- de-a lungul drumului de acces nemodernizat (200 m): suprafaŃă afectată de cca 20000 m²,

cantitatea de praf depusă = 0,23 g/m²

Emisii de praf din surse mobile în perioada construcŃiei Tabel nr. 6.1.1

Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/oră x Nu) Praf(16<30 µ m) 568 g/oră x 5 = 2840 g/oră Praf(11<15 µ m) 368 g/oră x 5 = 1840 g/oră Praf(1<10 µ m) 268 g/oră x 5 = 1340 g/oră Praf(0<2,5 µ m) 84 g/oră x 5 x 8 =420 g/oră

Încarcare – descărcare si manipulare şi transport auto în incintă pamant din sapaturi şi materiale de construcŃii sau de pe suprafaŃa încărcăturii în vrac

Total emisii 6440 g/oră

Praf(0<30 µ m)

902 g/oră x 5 = 4510 g/oră

Transport cu mijloace auto pe drum nemodernizat materiale de construcŃii sau de pe suprafaŃa încărcăturii în vrac Total 22850 g/oră

27

Eliminarea / reducerea emisiilor de praf în incinta şantierul de construcŃii şi pe drumul de

acces se realizează prin aplicarea următoarelor măsuri:

- stropirea cu apă a surselor de praf şi a drumurilor de pământ, în perioadă de uscăciune;

- mijloacele de transport vor circula cu viteza redusa pentru a ridica in atmosfera cantităŃi reduse

de particule fine de praf;

- încărcătura vrac va fi acoperită în timpul transportului, sens în care autobasculantele vor fi

dotate obigatoriu cu prelate.

▪ Emisii de noxe chimice generate de surse mobile, prin arderea carburanŃilor (motorina) în motoarele

utilajelor şi ale mijloacelor de transport, ce degajă în atmosferă gaze de eşapament, în a căror componenŃă

sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO); oxizi de sulf (SO2); compuşi organici volatili (COV), pulberi.

CantităŃile de noxe eliberate în atmosferă depind de: puterea, regimul şi timpul de funcŃionare al

motoarelor, caracteristicile carburantului folosit etc. Consumul orar de carburanti in timpul functionarii

principalelor utilaje şi mijloace de transport folosite in procesul tehnologic este in medie de 10 l/h.

Emisii de gaze din surse mobile în perioada construcŃiei Tabel nr. 6.1.2.

Denumirea sursei: Motoare Diessel ale utilajelor şi mijloacelor de transport

Denumire poluanŃi Debit masic (g/h)

Nr. surse

Emisii totale în mediu (g/h)

Limite maxime admise (Ordin MAPPM nr. 462/1993)

(g/h) Particule solide 15,6 10 156 500

SO2 32,4 10 324 5000 CO 270,0 10 2700 Limita nespecificată

Hidrocarburi 44,4 10 444 3000 NO2 444,0 10 4440 5000

Aldehide 3,6 10 36 100 Acizi organici 3,6 10 36 200

Dispersia emisiilor de noxe se va produce în incinta fermei şi de-a lungul drumului de acces, de o

parte şi de alta pe o bandă cu lăŃimea de 100 – 150 m, concentraŃiile de poluanŃi reducându-se la

jumătate la distanŃa de de 20 m şi de 3 ori la distanŃa de 50 m. Prin îmbunătăŃirea nivelului tehnologic al

motoarelor şi prin aplicarea normelor Euro II – V, comparativ cu Euro I se prognozează o scădere a

emisiilor cu 30%.

Măsuri de eliminare / reducerea emisiilor de noxe se referă la:

- menŃinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare;

- impunerea de restrictii de viteza pentru mijloacele de transport pe drumul de acces;

- controlul periodic al gazelor de esapament şi folosirea de utilaje cu motoare performante dotate cu

sisteme Euro de retinere a poluantilor.

▪ Zgomotul provine de la surse mobile si fixe şi este generat de motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport.

Propagarea undelor sonore se face diferit, în funcŃie de mai mulŃi factori, dintre care menŃionăm:

28

distanŃa receptorului faŃă de sursă, gradul de denivelare a terenului care desparte receptorul de sursă,

gradul de ocupare cu obstacole care despart receptorul de sursă etc.

Zgomotul se propagă în jurul fermei şi de-a lungul drumului de acces, de o parte şi de alta pe o

bandă cu lăŃimea de 100 – 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanŃa de de 50 m şi de 3 ori

la distanŃa de 100 m. Prin îmbunătăŃirea nivelului tehnologic al motoarelor, echipându-le cu atenuatoare

de zgomot, se prognozează scăderea intensităŃii acestuia cu 30%.

Emisii acustice din surse mobile în perioada construcŃiei Tabel nr. 6.1.3.

Sursa de poluare

Încarcare – descărcare si manipulare utilaje tehnologice în incintă,

Transport cu mijloace auto pe drum de acces

Nr. de surse de poluare 5 5 Poluare maximă admisă 90 dB 90 dB Poluare de fond 30 dB 30 dB

Pe zona obiectivului 75 dB 75 dB

Pe zone de protecŃie/restricŃie aferente obiectivului

60 dB 60 dB

Fără măsuri de eliminare/reducere a poluării

Maxim 55 dB Maxim 75 dB

Poluare calculată produsă de acti-vitate şi măsuri de eliminare/ reducere

Pe zone reziden-Ńiale de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond

Cu implementare măsuri de eliminare /reducere a poluării

Maxim 45 dB Maxim 65 dB

Măsuri de reducerea a nivelului de zgomot se referă la:



- controlul periodic al nivelului de zgomot şi folosirea de utilaje şi mijloace de transport cu motoare

performante dotate cu atenuatoare de zgomot.

▪ VibraŃiile sunt generate de surse mobile, provenind de la funcŃionarea utilajelor şi ale mijloacelor de

transport pe parcursul desfăşurării activităŃii şi nu reprezintă surse semnificative de vibraŃii. Posibilitatea

propagării vibraŃiilor în împrejurimile si in incinta fermei, cel puŃin teoretic, este foarte redusă. Vibratiile se

inscriu intr-o arie cvasicirculara cu raza de 120 – 150 m.

▪ Apa uzată pluvială, provine din apa din precipitaŃii care se scurg de pe acoperişurile construcŃiilor, drumuri

de incintă, platforme carosabile, alei pietonale. Acesta poate fi poluată cu pulberi sedimentabile, iar în mod

accidental cu scurgeri de produse petroliere. Apa uzată pluvială se preia prin rigole şi şanŃuri, se trece prin

separator de nisip şi hidrocarburi şi se deversează în zona spaŃiilor verzi.

► Deşeuri generate de proiect în perioada construcŃiei, modalităŃi de eliminare :

▪ Deşeuri menajere sunt generate de personalul deservent al şantierului de construcŃii, în cantitate de

circa 0,5 kg/zi/persoană. Din activitatea desfăşurată in şantier rezultă deşeuri menajere corespunzătoare

la 20 persoane/zi x 0,5 kg/zi = 10 kg/zi. Deşeurile menajere nu sunt biodegradabile, de aceea se vor colecta

29

şi înmagazina temporar în recipienŃi specifici şi vor fi transportate la depozit ecologic printr-un operator

autorizat, ori de câte ori este nevoie sau pot fi reciclate împreună cu terasamentele.

▪ Deseurile tehnologice ce pot rezulta în perioada construcŃiei, nu sunt biodegradabile şi pot fi elimite

după cum urmează:

- Terasamente neutilizate la umpluturi, sunt formate din pământ natural care va fi transportat pe terenul

fermei în afara zonei construite, în depozit amenajat, copertat cu sol vegetal şi se va cultiva agricol.

- Deşeuri metalice, pot proveni de la executarea unor lucrări de întreŃinere şi reparaŃie a utilajelor în

afara atelierelor specializate, cum ar fi cele de întreŃinere curentă şi de reparaŃii accidentale. În

urma acestor lucrări vor rezulta deşeuri metalice având în componenŃă piese de schimb, consumabile

şi deşeuri, în general piese de mici dimensiuni şi în cantităŃi mici. Acestea se vor colecta şi se vor

preda la unităŃi specializate pentru reciclare.

- Uleiuri uzate, pot proveni de la utilaje, organe de transmisie şi instalaŃii hidraulice de capacitate

mare, atunci când schimbul de ulei se face în locuri neamenajate. Acestea se colectează şi se

depoziteaza în recipienŃi metalici cu capacitatea de 200 l, care vor fi păstraŃi în magazia de materiale

până la valorificarea lor la unităŃi specializate.

- Ambalaje şi resturi de materiale de construcŃii nevalorificabile se vor depozita şi evacua împreună cu

deşeurile menajere.

6.2. Emisii şi deşeuri generate de proiect în perioada exploatării, modalităŃi de eliminare

►Principalii emisii generate de proiect în perioada exploatării, modalităŃi de eliminare:

▪ Praful

În timpul exploatării obiectivului, în incinta fermei se produc emisii de praf nesemnificative, ca

urmare a modului de amenajare a acesteia şi a utilajelor tehnologice din dotare, astfel:

- drumurile de acces, aleile, trotuarele şi platformele carosabile vor fi amenajate cu suprastructură

din macadam sau beton;

- mijloacele de transport circulă cu viteză redusă, iar încărcarea/descărcarea furajelor care produc

praf (furajele uscate) şi prepararea/administrarea acestora se face în spaŃii închise/parŃial

închise, care reduc până la eliminarea dispersia pulberilor în atmosferă;

- utilajele şi instalaŃiile folosite în procesul de producŃie nu sunt generatoare de praf, acestea

funcŃionând în sistem închis.

- zonele neocupate de construcŃii vor fi amenajate şi întreŃinute ca spaŃii verzi.

Emisiile de praf se întâlnesc numai pe drumul de acces în afara fermei, în situaŃia în care acesta nu se

asfaltează / betonează, în perioadele de secetă şi este generat de surse mobile - mijloace de transport

specifice activităŃii în zootehnie (autospeciale pentru transport furaje şi transport animale vii, mijloace de

transport de mic tonaj pentru transport materiale diverse, autoturisme).

30

Praful se propagă de-a lungul drumului de acces, de o parte şi de alta pe o bandă cu lăŃimea de cel

mult 50 m şi se depune pe vegetaŃia existentă în cantitate descrescătoare de la interioarul spre exteriorul

acesteia. Cantitatea de praf emisă în atmosferă este direct proporŃională cu numărul mijloacelor de

transport care se deplasează pe drum şi cu numărul orelor de funcŃionare ale acestora .

Emisii de praf din surse mobile în perioada exploatării Tabel nr. 6.2.1

Eliminarea / reducerea emisiilor de praf în pe drumul de acces în afara fermei se realizează

prin aplicarea următoarelor măsuri:



- amenajarea drumului de acces cu strat rutier care nu generează praf (asfaltare / betonare).

▪ Emisii de noxe chimice generate de surse mobile (utilajelor tehnologice şi mijloacelor de transport) şi de

grupul electrogen, prin arderea carburanŃilor (motorina) în motoarele Diesel, ce degajă în atmosferă gaze de

eşapament, în a căror componenŃă sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO); oxizi de sulf (SO2);

compuşi organici volatili (COV), pulberi. CantităŃile de noxe eliberate în atmosferă depind de: puterea,

regimul şi timpul de funcŃionare al motoarelor, caracteristicile carburantului folosit etc. Consumul orar de

carburanti in timpul functionarii principalelor utilaje şi mijloace de transport folosite in procesul tehnologic

este in medie de 10 l/h.

Dispersia emisiilor de noxe se va produce în incinta fermei şi de-a lungul drumului de acces, de

o parte şi de alta pe o bandă cu lăŃimea de 100 – 150 m, concentraŃiile de poluanŃi reducându-se la

jumătate la distanŃa de de 20 m şi de 3 ori la distanŃa de 50 m. Prin îmbunătăŃirea nivelului tehnologic al

motoarelor şi prin aplicarea normelor Euro II – V, comparativ cu Euro I se prognozează o scădere a

emisiilor cu 30%.

Emisii de gaze din surse mobile în perioada exploatării Tabel nr. 6.1.2.

Denumirea sursei: Motoare Diessel ale utilajelor şi mijloacelor de transport

Denumire poluanŃi Debit masic (g/h)

Nr. surse

Emisii totale în mediu (g/h)

Limite maxime admise (Ordin MAPPM nr. 462/1993)

(g/h) Particule solide 15,6 10 156 500

SO2 32,4 10 324 5000 CO 270,0 10 2700 Limita nespecificată

Hidrocarburi 44,4 10 444 3000 NO2 444,0 10 4440 5000

Aldehide 3,6 10 36 100 Acizi organici 3,6 10 36 200

Măsuri de eliminare / reducerea emisiilor de noxe se referă la:

Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/oră x Nu)

Praf(0<30 µ m) 902 g/oră x 3 = 2706 g/oră

Transport cu mijloace auto pe drum de acces nemodernizat Total 2706 g/oră

31





▪ Emisii de noxe biologice din surse nedirijate/difuze, specifice procesului tehnologic din fermele de creştere

a animalelor în spaŃii în spaŃii închise:

- Adapostire animale: emisii de amoniac (NH3), dioxid de carbon (CO2), miros;

- Depozitare dejectii şi bazinele de dejectii: emisii de amoniac (NH3), hidrogen sulfurat (H2S), miros;

- Aplicare dejectii pe terenuri agricole: miros, hidrogen sulfurat (H2S), amoniac (NH3)

Principalele probleme sunt emisiile de amoniac in procesul fermentare si mirosurile asociate.

Emisii de azot – N

Amoniacul gaz (NH3) are un miros iute si patrunzator si în concentratii mari poate irita ochii, gâtul si

mucoasele oamenilor si animalelor. Se ridica usor din balegar, se împrastie prin cladiri si este eliminat

de sistemele de ventilatie. Factori ca temperatura, ventilatia, umiditatea, procentul de stocare, calitatea halelor

si compozitia hranei (proteine brute) pot de asemenea sa afecteze nivelul de amoniac.

Emisii de amoniac

Proces Compusi cu azot Ce pot sa afecteze 1. Fecale Acid uric / uree (70%) + proteine nedigerate(30%) Animale si hrana 2. Degradare Amoniac / amoniac în balegar Conditiile procesului (balegar): T, pH, Aw 3. Volatilizare Amoniac în aer Conditiile procesului si climatul local 4. Emisii Amoniac în mediu Curatarea aerului

Nota :T-temperatura, pH – aciditate, Aw – activitatea apelor, r.h.-umiditate relativa

Alte gaze

Generarea substantelor gazoase în halele de animale influenteaza, de asemenea calitatea aerului din

interior si poate afecta sanatatea animalelor. Dioxidul de carbon se poate acumula în hale, în cazul unei

ventilatii necorespunzatoare, ducâd la cresterea nivelului de dioxid de carbon peste limitele admisibile.

În cadrul proiectului propus, ventilarea spaŃiilor de creştere a animalelor se face în mod corespunzator,

sistemul constructiv al grajdurilor fiind proiectat în acest scop.

Procesele microbiene din sol (denitrificarea) produc protoxid de azot (N2O) si azot gaz (N2). Protoxidul

de azot este unul din gazele responsabile de aparitia efectului de sera, în timp ce azotul gaz este daunator

mediului. Ambele pot fi produse prin descompunerea de nitrati în sol, fiind derivati din balegar, din fertilizatori

anorganici sau chiar din sol, dar prezenta balegarului favorizeaza acest proces.

Emisii de gaze în halele de producŃie – nivel maxim admis:

- CO ………. 0,3% (sub valoarea masurabila)

- H2S ………. 0,01% (sub valoarea masurabila)

- H – umiditate relativa ………. 50- 60 %

- NH3 ………. 0,002% (maxim admis 10 ppm)

32

- CO2 ………. Volum maxim admis 0,20%

Temperatura si umiditatea aerului, nivelele de praf, circulatia aerului si concentratiile de gaze trebuie

sa fie mentinute sub nivelele daunatoare. Concentratiile valorilor limita sunt prezentate în Directiva

91/630/EEC (132/EC/1991) cu titlu orientativ:

Emisiile de gaze se estimeaza prin calcul, utilizâd factorii de emisie CORINAIR, pe animal si an

agricol, la nivelul anului 2009 :

- Emisii de metan (CH4) …. Vaci de lapte – 81 kg/cap/an

…. Tineret + vaci înŃărcate – 56 kg/cap/an

- Emisii de amoniac (NH3) …. Vaci de lapte, dejecŃii lichide – 39,3 kg/cap/an

.… Vaci de lapte, dejecŃii solide – 28,7 kg/cap/an

…. Tineret + vaci înŃărcate, dejecŃii lichide – 13,4 kg/cap/an

…. Tineret + vaci înŃărcate, dejecŃii solide – 9,2 kg/cap/an

- Emisii de amoniac (NH3) …. Vaci de lapte, dejecŃii lichide – 0,007 kg/cap/an

.… Vaci de lapte, dejecŃii solide – 0,154 kg/cap/an

…. Tineret + vaci înŃărcate, dejecŃii lichide – 0,002 kg/cap/an

…. Tineret + vaci înŃărcate, dejecŃii solide – 0,094 kg/cap/an

La utilizarea în agricultură ca fertilizant a gunoiului de grajd, depozitarea este una dintre cele mai

importante faze pentru îmbunătăŃirea şi conservarea caracteristicilor pozitive. Stocarea dejectiilor, depinde de:

• tipul şi mărimea lotului de animale, Ńinând cont de sistemul utilizat de organizare al fermei şi calitatea

managementului aplicat;

• durata perioadei de stocare;

• tipul de depozitare;

• metoda de manipulare şi stocare a dejecŃiilor;

• gradul de diluŃie a dejecŃiilor datorită ploilor sau altor tipuri de ape.

Depozitele de stocare trebuie să fie astfel construite, încât să se evite orice risc a unei astfel de poluări.

Cu excepŃia unor cazuri speciale, prezentate în continuare, depozitele trebuie să aibă o capacitate care să

asigure stocarea pentru o perioadă de cel putin 4 luni (17-18 săptămâni).

Emisii de poluanŃi din surse staŃionare nedirijate, conform Ord. 863/2002

Conf. Ord. 462/1993 Anexa 1 Denumirea sursei

Poluant Debit masic

mg/m3 Debit masic - g/h ConcentraŃii emisii - mg/m3

1. Bazine de stocare a dejecŃiilor NH3 20 ≥ 300 < 30 2. Împrăştierea fertilizanŃilor lichizi pe terenurile agricole

NH3 0,03 ≥ 300 < 30

Emisiile ce pot rezulta de la bazinele de stocare a dejectiilor lichide şi platformele de depozitare a

deşeurilor solide sunt: NH3, H2S, CO2, CH4, N2O. Emisiile de poluanti în atmosfera, rezultate din

depozitarea dejectiilor lichide în bazin, se vor încadra în valorile limita de emisie de NH3 de la diferite

33

sisteme de depozitare a dejectiilor. Debitele masice calculate pentru sursele staŃionare nedirijate se situează

mult sub nivelul de prag admis de Ord. 462/1993.

Alternative privind reducerea emisiilor de gaze sunt:

a. Scaderea pH-lui dejectiilor care conduce la scaderea emisiilor de NH3

Acest procedeu are in vedere acidifierea suplimentară (scaderea pH-lui) a dejecŃiilor semilichide.

Echilibrul dintre N şi emisiile de NH3 din soluŃii, depinde de pH (aciditate); un pH ridicat favorizează

degajarea de HN3; un pH cu valoare scăzută favorizează retenŃia azotului. Micşorând pH-ul la o valoare stabilă

de 6 este, în general, suficient pentru a reduce emisiile de NH3 cu cel puŃin 50%.

Când se adaugă acizi în dejecŃiile semilichide, trebuie luate în considerare următoarele aspecte:

- creşterea capacităŃii de stocare a lagunei (în funcŃie de volumul de acid adăugat);

- monitorizarea regulată a pH-ului şi a CO2 – ului care se formează în timpul acidifierii soluŃiei.

Pentru a obŃine o soluŃie acidă, se poate opta pentru adăugarea de acizi organici (de ex. acid lactic)

sau anorganic (de ex. acid nitric, acid sulfuric, acid fosforic) sau prin adăugarea în hrană (de ex. acid benzoic)

sau în dejecŃiile lichide a unor componente care favorizează reducerea pH-ului.

Acizii organici prezintă, însă, dezavantajul degradării rapide (formând şi eliberând CO2); sunt, de

asemenea, necesare cantităŃi însemnate de acizi pentru a ajunge la pH-ul dorit mai ales că se utilizează, de

obicei, acizi în concentraŃii reduse.

- Injectarea de aditivi suplimentari: săruri de Ca şi Mg, compuşi acizi (de ex. FeCl3, Ca(NO3)2 şi super-

fosfaŃi pot fi utilizaŃi, însă vor fi necesare cantităŃi prea mari pentru ca soluŃia să fie fezabilă.

- Se folosesc, mai rar, şi materiale absorbante ca de ex. turbă sau zeoliŃi însă şi acestea, la rândul lor, ridică

probleme de fezabilitate din cauza faptului că sunt necesare cantităŃi însemnate. Aceasta solutie este

costisitoare din punct de vedere economic si destul de greu de implementat.

b. Oxigenarea dejectiilor lichide din bazine

Din punct de vedere al nivelului de descompunere a materiei in laguna, se observa 3 straturi (zone):

b.1. Zona aerobă – în această zonă, bacteriile folosesc oxigenul dizolvat pentru a descompune materia

organică prin procesul de oxidare. Oxigenul provine din acŃiunea vântului şi fotosinteză. Algele

reacŃionează cu lumina solară şi produc celule noi, eliberânt oxigenul ca produs secundar.

b.2. Zona intermediară – de la o anumită adâncime, razele solare reuşesc să pătrundă numai parŃial în apele

lagunei astfel încât nivelul de oxigen dizolvat se reduce. Bacteriile din această zonă descompun materia

organică numai în funcŃie de cantităŃile de oxigen disponibil.

b.3. Zona anaerobă – în această zonă, materia solidă, bacteriile şi algele se depun pe fundul lagunei formând

un strat de nămol. Aici are loc procesul de descompunere anaerobă, proces prin care materia organică

este transformată în diverşi acizi organici volatili, NH3, H2S - generatori de mirosuri, precum şi CH4.

34

Fig. 1 – Procesele chimice care au loc în laguna de stocare a dejecŃiilor lichide, în lipsa unor instalaŃii de oxigenare suplimentară a apei

Pentru limitarea mirosurilor generate de apele uzate din lagună se impune o aerare suplimentară,

astfel încât oxigenl dizolvat să poată pătrunde în profunzime. Prin aerarea suplimentară, materia organică este

descompusă prin oxidare, sinteză şi respiraŃia endogenă.

- oxidarea – materia organică (cu carbon) oxidează şi produce CO2, H2O şi NH3.

- sinteza – energia produsă prin oxidare converteşte parte a materiei organice în Ńesuturi de celule noi.

- respiraŃia endogenă – când materia organică iniŃială este epuizată, bacteriile consumă, la rândul lor, alte

bacterii pentru obŃinerea de energie (se reduce astfel nivelul bacteriilor).

Aerarea oferă trei avantaje majore:

- furnizează oxigenul necesar metabolismului microorganismelor;

- ajută la omogenizarea amestecului astfel încât microorganismele să vină în contact cu materia organică

dizolvată şi cea în suspensie;

- ajută la reducerea, într-un procent semnificativ, a mirosurilor.

Cea mai eficientă metodă de aerare, atât din punct de vedere al reducerii mirosurilor cât şi a costurilor

de operare, este aerarea cu bule fine – metodă recomandată în cadrul proiectului propus pentru aerarea

bazinului de stocare a dejecŃiilor de pe amplasamentul fermei, datorită eficienŃei ridicate, de peste 80%.

Principiul de funcŃionare a unui

sistem de aerare cu bule fine

35

Aerarea cu bule fine constă în introducerea în apele uzate de bule de dimensiuni foarte mici de aer

prin intermediul unor duze cu orificii foarte fine. Acest sistem măreşte semnificativ transferul de oxigen în

apele uzate şi implicit eficienŃa tratării în comparaŃie cu sistemele de aerare mecanice clasice (cu elice, cu

pale etc.). EficienŃa sistemului constă în faptul că duzele, prin orificiile lor foarte fine, sunt capabile să furnizeze

bule de dimensiuni foarte mici (de cca. 1 mm) rezultând o suprafaŃă de contact a bulelor mult mai mare pe

unitatea de volum şi o eficienŃă sporită a transferului de oxigen.

c. Producerea de biogaz

Proiectul propus nu prevede construirea unei instalaŃii de captare, producere şi valorificare a

biogazului din dejecŃiile produse în cadrul fermei.

Valorificarea biogazului ar putea fi o alternativă de reducere a emisiilor, comcomitent cu asigurarea cu

energie electrică a necesarului fermei. Avantajele unei astfel de investiŃii vor fi multiple:

- posibilitatea asigurării necesar de energie electrică al fermei, de aici, reducerea de costuri;

- reducerea cu peste 80% a emisiilor şi implicit a mirosurilor datorită faptului că dejecŃiile vor fi stocate în

rezervoare etanş de mare capacitate;

- obŃinerea unui îngrăşământ de înaltă calitate, datorită fermentării anaerobe la care sunt supuse dejecŃiile

în interiorul rezervoarelor de stocare.

Cogenerarea se poate integra in mod convenabil in instalatiile crescatoriei, in special in cazul in care

trebuie sa fie realizate lucrari corespunzatoare pentru solutionarea celor mai presante restrictii normative in

materie de epurare a dejectiilor.

Emisiile ce pot rezulta din procesul de împrastiere a fertilizantilor lichizi pe terenurile agricole sunt:

NH3, H2S, CO2, CH4, N2O. Pentru reducerea emisiilor de amoniac, în vederea diminuarii mirosurilor, în

procesul de împrastiere pe sol a fertilizantilor, un factor important este încorporarea rapida în terenul arabil.

Factorii care influenteaza nivelurile de emisie ale amoniacului în aer

Factor Caracteristici Influenta Sol pH pH-ul scăzut dă emisie mai scăzută Capacitatea de schimb

cationic a solului (CEC) CEC mare conduce la emisii mai scăzute

Nivel de umezeală a solului Ambiguu Factor climatic Temperatură Temperatură mai ridicată – emisii mai mari PrecipitaŃii Cauzează diluŃie şi o mai bună infiltrare, fiind emisii

mai scăzute în aer dar mai mari în sol Viteza vântului Viteze mai mari – emisii mai mari Umiditatea aerului Nivel mai mic – emisii mai mari Management Metoda de aplicare Tehnica pentru emisii joase Tipul de gunoi s.u. – conŃinut, pH, concentraŃii amoniac Timp şi doza de aplicare Pe vreme de căldură, uscăciune, soare şi vânt,

acestea trebuie evitate; dozele prea mari influenŃează timpul de infiltrare.

Se vor respecta prevederile cuprinse în Codul Bunelor Practici Agricole, cu precadere Calendarul de

interdictie pentru împrastierea îngrasamintelor. Trebuie avute în vedere conditiile atmosferice la planificarea

36

activitatilor din care rezulta mirosuri neplacute persistente, pentru a evita perioadele defavorabile dispersiei pe

verticala a poluantilor (inversiuni termice, timp înnourat) şi prevenirea transportului mirosului la distante mari.

Încărcătura de animale per ha ce corespunde unor doze anuale de azot de 210 kg/ha:

- 240 Vaci de lapte >400 kg : 6 capete /ha = 40 ha

- 240 Tineret (0,3–1 an)/ 50-250 kg : 2,6 capete/ha = 93 ha

Total suprafata = 133 ha

Din calculele realizate rezulta ca fermierul trebuie sa detina un minim de 133 ha de teren agricol

pentru a aplica un management al dejectiilor conform Codului de bune practici agricole.

În cadrul fermelor de animale un factor de poluare nenormat este mirosul. Mirosul poate fi emanat de

surse staŃionare, cum ar fi rezervoarele de stocare din interiorul halelor, bazinele exterioare de dejecŃii,

precum şi în timpul împrăştierii pe teren. Impactul acestuia poate creşte proporŃional cu mărimea fermei.

Emisiile de mirosuri provenite din activitaŃile desfăşurate în fermă, ca surse individuale la totalul

emisiilor urât mirositoare dintr-o fermă şi depind şi de factori precum activitaŃile de întreŃinere şi organizare a

fermei, compoziŃia hranei şi tehnicile folosite pentru manevrarea şi depozitarea bălegarului.

Ferma zootehnică care constituie obiectul acestei documentaŃii este situată la mai mult de 1000 m

depărtare de intravilan şi întruneşte condiŃiile impuse pentru a fi construită, conform OM nr. 536/1997 pentru

aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaŃă al populatiei, modificat şi completat

prin OM nr. 1136/2007, OM nr. 18/2008.

Un experiment care a condus la scaderea mirosurilor este introducerea in alimentatie a bentonitei in

proportie de 2%, care prin componentul sau montmorillonitul, produce schimbul de cationi si adsorbtia

acestora. Astfel amoniacul este scazut in tractul gastrointestinal si ca rezultat mirosurile sunt reduse cu

procentae cuprinse intre 27 – 37%.

Pentru protecŃia suplimentară a intravilanului localităŃilor, precum şi a căilor de comunicaŃie (DN 56B)

împotriva mirosurilor şi a emisiilor în atmosferă vor fi plantate perdele între fermă şi acestea, din specii de

foioase caracteristice .

▪ Zgomotul provine de la surse mobile (motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport) şi surse fixe (produs de

animale în halele de producŃie, în special în timpul hrănirii).

Zgomotul produs din surse mobile se propagă în jurul fermei şi de-a lungul drumului de acces, de

o parte şi de alta pe o bandă cu lăŃimea de 100 – 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanŃa

de de 50 m şi de 3 ori la distanŃa de 100 m. Prin îmbunătăŃirea nivelului tehnologic al motoarelor,

echipându-le cu atenuatoare de zgomot, se prognozează scăderea intensităŃii acestuia cu 30%.

Zgomotul produs de animalele din fermă se propagă în jurul halei de producŃie pe distanŃă de 100

m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanŃa de de 50 m şi de 3 ori la distanŃa de 100 m.

37

Emisii acustice din surse mobile în perioada exploatării Tabel nr. 6.1.3.

Sursa de poluare

Încarcare/ descăr-care si transport cu utilaje tehno-logice în incintă

Evacuarea dejecŃiilor din incinta halelor de producŃie

Animalele din halele

de producŃie

Nr. de surse de poluare 5 2 2 Poluare maximă admisă 90 dB 90 dB 90 dB Poluare de fond 30 dB 30 dB 30 dB

Pe zona obiectivului 75 dB 75 dB 75 dB Pe zone de protecŃie/restricŃie aferente obiectivului

60 dB 60 dB 60 dB

Fără măsuri de eliminare/redu-cere a poluării

Maxim 55 dB

Maxim 55 dB

Max 55 dB

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/ reducere

Pe zone rezi-denŃiale de re-creere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond

Cu implemen-tare măsuri de eliminare /redu-cere a poluării

Maxim 45 dB

Maxim 45 dB

Max 45 dB

Măsuri de reducerea a nivelului de zgomot se referă la:





- perdele forestiere de protecŃie în jurul adăposturilor de animale şi în zona perimetrală a fermei.

▪ VibraŃiile sunt generate de surse mobile, provenind de la funcŃionarea utilajelor şi ale mijloacelor de

transport pe parcursul desfăşurării activităŃii şi nu reprezintă surse semnificative de vibraŃii. Posibilitatea

propagării vibraŃiilor în împrejurimile si in incinta fermei, cel puŃin teoretic, este foarte redusă. Vibratiile se

inscriu intr-o arie cvasicirculara cu raza de 120 – 150 m.

▪ Apa uzată

- Apa uzată pluvială provine din apa din precipitaŃii care se scurge de pe acoperişurile construcŃiilor, drumuri

de incintă, platforme carosabile, alei pietonale. Acesta poate fi poluată cu pulberi sedimentabile, iar în mod

accidental cu scurgeri de produse petroliere. Apa uzată pluvială se preia de sistemul de canalizare

pluvială al fermei, se trece prin separator de nisip şi hidrocarburi şi se deversează în zona spaŃiilor verzi.

SuprafaŃa ocupată cu construcŃii de pe care rezultă ape pluviale = 10839 m²

PrecipitaŃii medii anuale = 580 mm/m² = 1,59 mm/m²/zi ; coeficient de scurgere = 0,80

Cantitatea medie de ape pluviale = 0,00159 m³/ m²/zi x 0,80 x 10839 m² = 13,787 m³/ zi

Cantitatea anuală de ape uzate pluviale = 13,797 m³ x 365 zile = 5032 m³/an

- Apa uzată menajeră rezultă provine din spaŃiile de administraŃie (pregatirea hranei, toalete) şi din filtrul

sanitar (toalete şi duşuri). Aceasta se preia de sistemul de canalizare menajeră al fermei, se colectează

într-un bazin vidanjabil şi se transportă cu vidanja spre staŃie de epurare din afara fermei.

38

- Apa tehnologică uzată provine din sala de muls şi din unitatea de procesare lapte, în procesul de

igienizare a acestora. Aceasta se colectează într-un bazin vidanjabil şi se transportă cu vidanja spre staŃie

de epurare din afara fermei.

Qu zi med (apă uzată menajeră + tehnologicăl) = 17,9 m³/ zi (cantitate preluată di SF)

Cantitatea anuală de ape uzate = 17,9 m³/ zi x 95% x 365 zile = 6209 m³/ an

▪ Emisii generate de instalaŃii frogorifice

Agentul utilizat in instalatiile frigorifice este, conform documentatiei, R – 410A. Acesta este o substanta

non ODS (Ozone Destructive Substance), fiind inscrisa in lista celor care nu epuizeaza stratul de ozon

(conform Ordinului MAPPM 506 / 1996). Recipientii sunt etansi, neexistand posibilitatea de emisie in

atmosfera. Pentru a evita orice pierdere, instalatiile frigorifice sunt urmarite in permanenta, activitatea de

service fiind efectuata de persoane autorizate cu respectarea normelor in vigoare.

► Deşeuri generate de proiect în perioada de exploatare, modalităŃi de eliminare :

▪ Deşeuri menajere sunt generate de personalul deservent al fermei, în cantitate de circa

0,5 kg/zi/persoană. Din activitatea desfăşurată in fermă rezultă deşeuri menajere corespunzătoare la

10 persoane/zi x 0,5 kg/zi = 5,0 kg/zi. Deşeurile menajere nu sunt biodegradabile, de aceea se vor colecta

şi înmagazina temporar în recipienŃi specifici şi vor fi transportate la depozit ecologic printr-un operator

autorizat, ori de câte ori este nevoie.

▪ Deseurile tehnologice ce pot rezulta în perioada exploatării, sunt nebiodegradabile şi pot fi elimite astfel:

- Deşeuri metalice, pot proveni de la executarea unor lucrări de întreŃinere şi reparaŃie a utilajelor în

afara atelierelor specializate, cum ar fi cele de întreŃinere curentă şi de reparaŃii accidentale. În urma

acestor lucrări vor rezulta deşeuri metalice având în componenŃă piese de schimb, consumabile şi deşeuri,

în general piese de mici dimensiuni şi în cantităŃi mici. Se estimează o cantitate medie de cca. 0,5 to/an.

Acestea se vor colecta şi se vor preda la unităŃi specializate pentru reciclare.

- Uleiuri uzate, pot proveni de la utilaje, atunci când schimbul de ulei se face în locuri neamenajate.

Acestea se colectează şi se depoziteaza în recipienŃi metalici cu capacitatea de 200 l, care vor fi păstraŃi

în magazia de materiale până la valorificarea lor la unităŃi specializate. Se estimează o cantitate medie de

cca. 0,4 to/an

- Ambalajele provenite de la diverse materiale, piese de schimb etc. cu care se aprovizionează ferma se

vor depozita şi evacua împreună cu deşeurile menajere.

▪ Pierderi naturale din efectiv (animale moarte), sunt deşeuri cu risc biologic care pot rezulta în mod

accidental, din cauze neprevăzute. Acestea sunt estimate la 2% din efectiv, la o greutate medie de cca.

250 kg/cap, rezultând 2,4 to/an. Pana la ridicarea cadavrelor, acestea sunt depozitate intr-o incapere

special destinata acestui scop, dotata cu instalatie de frig, fiind eliminat astfel riscul contaminarilor

survenite de la cadavrele in putrefactie. Eliminarea cadavrelor se face prin incinerare de catre firme

specializate (Protan etc).

39

▪ Deiectii animale sub formă lichidă şi solidă, fracŃiunea lichidă este colectată în bazinele de stocare

acoperite, iar fracŃiunea solidă este stocată pe platforme betonate în depozit acoperit cu argilă. Se estimează

o cantitate de dejecŃii de cca. 5574 m³/an (dejecŃii lichide 3902 m³/an +1672 m³/an), care după fermentare

timp de 4 luni poate fi folosite cu rezultate foarte bune, ca fertilizant pentru terenurile agricole din zonă.

Aceasta soluŃie este aplicată conform prevederilor Ord. MMGA nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor

tehnice privind protecŃia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în

agricultură, modificat şi completat. Imprăştierea fertilizanŃilor naturali, se va realiza cu respectarea strictă a

prevederilor Codului Bunelor Practici Agricole şi a celorlalte prevederi legale conexe, în baza unor Permise de

aplicare aprobate de autorităŃile competente şi în baza unei monitorizări stricte a caracteristicilor fizico –

chimice şi biologice a amestecului de dejecŃii lichide.

▪ Deşeuri cu risc biologic fomate din materiale sanitare folosite pentru tratamente, recipienŃii de la

medicamente etc., care rezultă în activitatea curentă a fermei. Se estimează o cantitate de cca.

0,1 to/an. Acestea se colectează în recipienŃi separat de deşeurile menajere şi se predau la unităŃi

specializate pentru distrugere prin incinerare.

7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului

Pe terenul aferent fermei, pana la aceasta data, prin planul de urbanism al comunei Devesel nu sunt

stabilite modificari ale folosintelor terenului.

SuprafaŃa totală a amplasamentului proiectului propus este 16798 mp:

- suprafaŃa construită, conform studiu de fezabilitate ……. 10839 mp

- suprafaŃă amenajată pentru circulaŃie pietonală şi carosabilă ……. 2599 mp

- spaŃii verzi amenajate conforn proiect tehnic ……. 3360 mp

Implementarea proiectului propus presupune ocuparea definitivă a unor terenuri cu folosinŃa actuală

„arabil” cu construcŃii permanente (clădiri şi alte amenajări supraterane, construcŃii subterane, platforme

betonate, drumuri de incintă şi alei pietonate) şi spaŃii verzi amenajate pe terenul neocupat dintre acestea.

Pentru aceasta este necesară schimbarea categoriei de folosinŃă a terenului de la „arabil” la „constructii

zootehnice” şi scoaterea acestuia din circuitul agricol. Întocmirea documentaŃiei necesare, obŃinerea

aprobărilor şi plata taxelor aferente sunt în sarcina beneficiarului.

8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus În vederea implementării proiectului propus nu sunt necesare servicii şi lucrări suplimentare de

dezafectare/reamplasare de conducte, linii electrice şi de telecomunicaŃii, construcŃii existente etc. De

asemenea, pentru implementarea proiectului propus nu este necesară racordarea la utilităŃi publice (apă,

canalizare şi de telecomunicaŃii) ci doar la reteaua electrica din zona. Prin specificul sau, proiectul presupune

alimentarea cu apa si energie electrica si termica din surse proprii, prin foraj de adancime si, respectiv,

generator electric si centrala termica.

40

Accesul în amplasamentul proiectului propus, în perioada de implementare si ulterior, in timpul

functionarii, se va face pe drumurile de exploatare existente, racordate la DN 56B, drumuri care sunt utilizate

şi de comunitatea locală pentru activităŃi agricole/silvice, precum şi de agenŃii economici cu activitate de

producŃie în zonă. Aceste drumuri nu sunt într-o stare tehnică foarte bună fiind drumuri de pământ de interes

local, iar administratorul lor – Primăria Devesel nu le-a considerat o prioritare pentru dezvoltarea comunităŃii

locale şi nu a dispus de fonduri pentru reparaŃii.

Pe perioada implementării proiectului propus si ulterior, drumurile de acces vor trebui aduse şi

menŃinute într-o stare tehnică bună, sens în care beneficiarul în parteneriat public – privat cu administratorul

vor efectua reparaŃii şi intreŃineri pe aceste drumuri, respectiv: împietruire, rigole de scurgere a apei etc.

8. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului propus si esalonarea

perioadei de implementare

Implementarea proiectului propus se va face într-un interval de 36 luni de la data incheierii contractului

de finantare cu autoritatea contractanta, condiŃionare specifică proiectelor finanŃate prin FEADR. În cadrul

acestui termen este cuprinsă durata construcŃiei, inclusiv probele tehnologice şi punerea în funcŃiune.

Durata construcŃiei se eşalonează pe o perioada de timp ce va fi mentionata in autorizatia de

constructie, emisă după obŃinerea acordului de mediu.

Durata de funcŃionare a fermei este de maxim 50 ani (durata normată de serviciu a construcŃiilor), dar

nu mai puŃin de 5 ani, condiŃionare specifică proiectelor finanŃate prin FEADR.

10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului

Conform memoriului de prezentare întocmit de beneficiar, proiectul a fost gandit in relatie directa cu

furnizorii de materie prima (vaci de lapte matcă) si producatori de furaje, medicamente, dezinfectanti etc, dar si

cu agenti economici care sa asigure desfacerea pe piata a produselor animaliere.

11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Proiectul propus cuprinde în exclusivitate procesul tehnologic de de crestere a vacilor de lapte, care se

desfăşoară în două linii tehnologice:

- linia tehnologică zootehnică, in care se va desfăşura procesul tehnologic de creştere a vacilor de lapte

cu o capacitate de 240 capete în lactatie si tineretul aferent, în toal 480 capete, în sistemul de stabulaŃie

liberă, pe principiul fermelor ecologice;

- linia tehnologică de procesare lapte, in care se propune procesarea a peste 50% din laptele crud obtinut

in cadrul fermei, sectia lucrand exclusiv cu lapte produs in unitatea proprie.

41

Proiectul urmareste aplicarea unor tehnologii de creştere care să asigure respectarea conditiilor de

igiena si de intretinere a animalelor, sa permita obtinerea unor produse agricole bio de calitate competitive, sa

asigure reducerea pierderilor de productie si, implicit, cresterea eficientei exploatatiilor agricole.

Cresterea vacilor de lapte si a tineretului se va realiza in spatii special concepute in acest sens ce vor fi

dotate cu toate instalatiile corespunzatoare. SpaŃiile de producŃie sunt proiectate si utilate astfel incat vor

asigura spatii conforme de crestere, fiind respectata legislatia Uniunii Europene si cea nationala referitoare la

protectia bovinelor.

Investitia are in vedere asigurarea tuturor conditiilor necesare unei exploatatii pentru cresterea vacilor de

lapte, moderne, respectandu-se normele legislative in vigoare în domeniul zootehniei si protectiei mediului.

12. Caracteristicile proiectelor propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ

cu proiectul propus

Din informaŃiile pe care le deŃinem, în cuprinsul ariei de protectie speciala avifaunistica (SPA) BlahniŃa

(codul ROSPA0011) sunt aprobate şi funcŃionează proiectele:

▪ S.C. TANDREłE IMPEX S.R.L. – Carieră pentru extracŃie agregate minerale naturale „Ostrovul Corbului T

98 – P 1412/3, suprafaŃă 1,0 ha ” com. Hinova, jud. MehedinŃi;

▪ S.C. LIATI CONSTRUCT S.R.L. – Exploatări de nisip şi pietriş în perimetrul Ostrovul Corbului com. Hinova,

jud. MehedinŃi, suprafaŃă 1,0 ha;

Proiectele existente au ca obiect de activitate exploatarea de depozite naturale de nisip şi pietris în

microcariere, prin excavare mecanică, încărcare în mijloace auto şi transport.

Amplasamentele proiectelor aprobate sunt situate în extravilanul localităŃii Ostrovul Corbului, comuna

Hinova, la distanŃă de peste 5 km de amplasamentul proiectului ce face obiectul prezentului studiu. Acestea

afectează un habitat antropic – teren cu folosinŃă anterioară "livadă", din clasa de habitate N21 - CLC "Vii şi

livezi", pe amplasamente a existat vegetaŃie ierbacee formată din specii ruderale şi de semănătură instalate

spontan, asimilat cu habitatul natural 3414 Pajişti ponto – panonice de Festuca valesiaca, de valoare

conservativă redusă.

În apropierea amplasamentului proiectului propus, la distanŃă de cca. 2,5 km, este propus în teren cu

folosinŃa "livadă", un proiect cu specific de agricol – zootehnie ecologică, identificat după cum urmează :

▪ Denumirea proiectului : „ÎnfiinŃare fermă zootehnică porci la îngrăşare”

- Localizarea administrativ teritorială: Comuna Devesel, localitatea Chilia, jud. MehedinŃi

- Localizarea geografică a proiectului: Latitudine N 44º 28' 02"; longitudine E 22º 38' 02"

- Identificarea cadastrală a proiectului: număr cadastral CF UAT Devesel nr. 50032 , T 95, P 2

- Beneficiar: S.C. FOR ELDA S.R.L, cu sediul în Drobeta–Turnu Severin, str. Mr. Corneliu Savoiu nr. 2,

bl. B1, sc. 6, ap. 9, jud. MehedinŃi, înregistrată la O.R.C. sub nr. J25/166/2009, C.U.I. 25555899

42

SuprafaŃa ocupată de proiect este de 2,40 ha şi va afecta un habitat antropic – teren cu folosinŃă

anterioară "livadă", din clasa de habitate N21 "Vii şi livezi". Studiul va analiza impactul cumulativ care ar putea

afecta aria de protectie avifaunistica (SPA) BlahniŃa (codul ROSPA0011) şi zonele locuite din vecinătate.

La distanŃă de cca. 15,0 km, pe raza comunei Gogoşu este propus în teren arabil un complex de

proiecte cu specific agricol, cu scopul de a obŃine produse agricole ecologice, identificat după cum urmează :

▪ Denumirea proiectului : „ÎnfiinŃare fermă ecologică vaci de lapte cu unitate de procesare”

- Localizarea administrativ teritorială: Comuna Gogoşu, localitatea Burila Mică, jud. MehedinŃi

- Localizarea geografică a proiectului: Latitudine N 44º 21' 50"; longitudine E 22º 38' 48".

- Identificarea cadastrală a proiectului: număr cadastral CF UAT Gogoşu nr. …….. , T 67, P 2

- Beneficiar: S.C. ECOEUROLAND S.R.L, cu sediul în comuna Gogoşu – sat Gogoşu nr. 95, jud.

MehedinŃi, înregistrată la O.R.C. sub nr. J25/298/2009, C.U.I. 20818702

▪ Denumirea proiectului : „ÎnfiinŃare fabrică produse de panificaŃie şi paste făinoase prin Schema de Ajutor de

Stat N578/2009 aferent Măsurii 123”



- Identificarea cadastrală a proiectului: număr cadastral CF UAT Gogoşu nr. 50254, T 67, P 2

- Beneficiar: S.C. ECOEUROLAND S.R.L, cu sediul în comuna Gogoşu – sat Gogoşu nr. 95, jud.


▪ Denumirea proiectului : „AchiziŃe de echipamente irigaŃii, utilaje agricole şi construcŃie Micro-FNC în cadrul

fermei vegetale S.C. ECOFORESTFRUCT BURILA MARE S.R.L.”



- Identificarea cadastrală a proiectului: număr cadastral CF UAT Gogoşu nr. 20201, T 67, P 2

- Beneficiar: S.C. ECOFORESTFRUCT BURILA MARE S.R.L, cu sediul în comuna Burila Mare – sat

Burila Mare nr. 410, jud. MehedinŃi, înregistrată la O.R.C. sub nr. J25/843/2008, C.U.I. 24830249,

▪ Denumirea proiectului : „Fermă vegetală cu unitate de procesare furaje ecologice”



- Identificarea cadastrală a proiectului: număr cadastral CF UAT Gogoşu nr. 50199 , T 67, P 2

- Beneficiar: S.C. AGROBIOPLANT JIANA S.R.L, cu sediul în comuna Jiana – sat Jiana nr. 72, jud.


▪ Denumirea proiectului: „ÎnfiinŃare fermă vegetală ecologică şi construcŃie microfabrică de nutreŃuri combinate”



- Identificarea cadastrală a proiectului: număr cadastral CF UAT Gogoşu nr. 50198 , T 67, P 2

43

- Beneficiar: S.C. AGROVEGETAL GOGOŞU S.R.L, cu sediul în comuna Gogoşu – sat Gogoşu nr. 95,

jud. MehedinŃi, înregistrată la O.R.C. sub nr. J25/840/2008, C.U.I. 24825242

▪ Denumirea proiectului : „Realizarea unei ferme ecologică şi a unei unităŃi de producŃie furaje ecologice”



- Identificarea cadastrală a proiectului: număr cadastral CF UAT Gogoşu nr. 50200 , T 67, P 2/4

- Beneficiar: S.C. PLANTORGANIC DEVESEL S.R.L, cu sediul în comuna Devesel – sat Devesel

nr. 424, jud. MehedinŃi, înregistrată la O.R.C. sub nr. J25/839/2008, C.U.I. 24825250





- Beneficiar: S.C. EURO - ECODIVERS S.R.L, cu sediul în comuna Devesel – sat Devesel nr. 546, jud.


▪ Denumirea proiectului : „ExploataŃie agricolă ecologică cu unitate de producere furaje ecologice”




- Beneficiar: S.C. BASIC VEGETAL PROJECT S.R.L, cu sediul în comuna Devesel – sat Devesel nr.

546, jud. MehedinŃi, înregistrată la O.R.C. sub nr. J25/10/2010, C.U.I. 26398130

▪ Denumirea proiectului : „ÎnfiinŃare fermă vegetală ecologică cu unitate de procesare”



- Identificarea cadastrală a proiectului: număr cadastral CF UAT Gogoşu nr. ……….. , T 67, P 2/….

- Beneficiar: S.C. ECOAGRO S.R.L, cu sediul în comuna Devesel – sat Devesel nr. 546, jud. MehedinŃi,

înregistrată la O.R.C. sub nr. J25/506/2006, C.U.I. 19046009,

▪ Denumirea proiectului: „ÎnfiinŃare moară şi silozuri cereale cu unitate de producere energie din resurse

regenerabile”



- Identificarea cadastrală a proiectului: număr cadastral CF UAT Gogoşu nr. 50255, T 67, P 2/….

- Beneficiar: S.C. ECOAGRO S.R.L, cu sediul în comuna Devesel – sat Devesel nr. 546, jud. MehedinŃi,

înregistrată la O.R.C. sub nr. J25/506/2006, C.U.I. 19046009,



44



- Beneficiar: S.C. ZOZO MILKI ZONE S.R.L, cu sediul în mun. Drobeta Turnu Severin, b-dul Tudor

Vladimirescu nr. 128, jud. MehedinŃi, înregistrată la O.R.C. sub nr. J25/307/1997, C.U.I. 9763111

▪ Denumirea proiectului : „ÎnfiinŃare fermă ecologică vaci de lapte cu secŃie de procesare şi unitate de

producere energie din resurse regenerabile”




- Beneficiar: S.C. MILKI ZOOLAND S.R.L, cu sediul în mun. Drobeta Turnu Severin, b-dul Tudor


▪ Denumirea proiectului : „ÎnfiinŃare fabrică de procesare lapte 15000 l/zi”




- Beneficiar: S.C. MILKI ZOOLAND S.R.L, cu sediul în mun. Drobeta Turnu Severin, b-dul Tudor


SuprafaŃa ocupată de acest complex de proiecte propuse este de 15,01 ha şi va afecta un habitat

antropic – teren arabil din clasa de habitate N15 - CLC "Alte terenuri arabile". Studiul va analiza impactul

cumulativ care ar putea afecta aria de protectie speciala avifaunistica (SPA) BlahniŃa (codul ROSPA0011) şi

zonele locuite din vecinătate.

45

C) INFORMAłII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR

AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar BlahniŃa (cod ROSPA001) ▪ Identificarea ariei naturale protejate de interes comunitar

Proiectul propus se afla in interiorul sau in apropierea unor zone sensibile de mediu apartinand atat

retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, cat si in apropierea unor Rezervatii naturale si

Monumente ale naturii, definite astfel prin Legea 5/2000.

Amplasamentul proiectului se situeaza in interiorul ariei de protectie speciala avifaunistica (SPA)

BlahniŃa (codul ROSPA0011), declarata parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania

prin HG 1284/31.10.2007.

▪ Localizarea sitului

Aria de protectie speciala avifaunistica Blahnita (codul ROSPA0011) are cu o suprafata totala de

45286,3 ha şi desfăşoară integral pe teritoriul judeŃului MehedinŃi. Situl este localizat prin următoarele

coordonate geografice: latitudine N 44º 25' 32'', longitudine E 22º 38' 15'' şi este situat în regiunea

biogeografică continentală, la o altitudine medie de 78 m, altitudine minimă fiind de 15 m, respectiv cea

maximă de 301 m. Amplasamentul proiectului propus este la altitudinea de 95 m.

Situl se desfăşoară pe raza administrativă a opt comune - Burila Mare, Devesel, Gogoşu, Gruia,

Hinova, Jiana, Pătulele şi VânjuleŃ.

În interiorul ariei de protectie speciala avifaunistica (SPA) BlahniŃa se află situl de importanŃă

comunitară (SCI) Padurea Starmina (codul ROSCI0173), cu o suprafata totala de 123,0 ha, din care o parte

(100,3 ha) este inclusă în lista Rezervatiile naturale si Monumentele naturii, apartinand comunei Hinova.

Amplasamentul proiectului propus este localizat la distanŃa de peste 5,0 km faŃă de acestea, iar procesul

tehnologic desfăşurat în ferma nu periclitează aceste zone de protecŃie specială.

Aria de protectie speciala avifaunistica (SPA) Blahnita include o zona umeda intre Hinova si Ostrovul

Corbului, de 185 ha, cu regim de protectie la nivel judetean, declarata rezervatie prin Hotararea nr.

13/10.07.2000 privind completarea Hotararii nr. 26/1994 a Consiliului Judetean Mehedinti privind protectia

rezervatiilor si monumentelor naturii din judet, existand in acest sens si un regulament de administrare.

▪ Ecosisteme şi habitate identificate

Pe teritoriul ariei de protectie speciala avifaunistica BlahniŃa predomină ecosistemele terestre (89%),

de regulă modificate sau amenajate (agrosisteme, ecosisteme forestiere, spaŃii rurale, ecosisteme

pisciculturale), dar se intâlnesc şi ecosisteme naturale de ape dulci (7%) şi ecosisteme urbane (4%).

Situl este alcatuit in principal din 11 clase de habitate: teren arabil (culturi agricole) – 29%, pasuni –

19%, paduri de foioase – 16%, alte terenuri arabile – 8%, rauri si lacuri – 7%, mlastini – 6%, habitate de păduri

(păduri în tranziŃie) – 6%, vii si livezi (5%), alte terenuri artificiale (localităŃi, mine etc.) – 4%.

46

▪ Calitatea şi importanŃa sitului privind specii de păsări protejate

Situl găzduieşte un numar de 18 specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE si anume: Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Chlidonias

hybridus, Circus aeruginosus, Egretta alba, Egretta garzetta, Haliaeetus albicilla, Himantopus himantopus,

Ixobrychus minutus, Mergus albellus, Nycticorax nycticorax, Phalacrocorax pygmeus, Porzana parva, Sterna

hirundo, Coracias garrulus si Platalea leucorodia.

Aria de protectie speciala avifaunistica Blahnita este importanta, de asemenea, pentru 88 de specii de

pasari migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn) si pentru un numar de 5

specii periclitate la nivel global.

Situl este important pentru populaŃiile cuibăritoare ale speciilor: Ardea purpurea, Ardeola ralloides,

Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Egretta alba, Egretta garzetta, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax.

Situl este important în perioada migraŃiei şi pentru iernat şi pentru alte specii de baltă.

▪ Alte caracteristici ale sitului

Marea varietate a speciilor de flora si fauna se datoreaza atat geomorfologiei, cat si pozitiei extrem de

favorabile a zonei, bine protejata de vanturile reci din nord, insolatii puternice, fapt ce a permis ca numeroase

elemente sudice si vest asiatice sa poata ajunge pana in aceste locuri unde s-au adaptat usor. Merita

mentionata in acest sens, prezenta unor populatii destul de numeroase de lebede de iarna (Cygnus cygnus),

de origine nord caucaziana, pe Dunare si pe bratul Dunarea Mica in zona Hinova.

▪ Vulnerabilitate

In ceea ce priveste vulnerabilitatea, merita mentionate urmatoarele situatii de risc: poluarea apelor cu

nitratii proveniti din surse agricole, modificari ale conditiilor de adapost si liniste prin taieri de vegetatie

lemnoasa, de circulatie cu animale domestice, de incendiere a stufului si a resturilor de vegetatie agricola. De

asemenea, extinderea papurei si a stufului pericliteaza mentinerea acelor specii care au nevoie de suprafete

libere de apa (chirighitele) sau de intinsuri mlastinoase (piciorongul).

▪ Tip de proprietate

SituaŃia terenurilor după tipul de proprietate se prezintă astfel: proprietate privată (72,6%), proprietate

de stat (23,5%) proprietate comunală (3,9%)

▪ ActivităŃi antropice, consecinŃele lor generale şi suprafaŃa de sit afectată

- ActivităŃi şi consecinŃe în interiorul sitului: cultivarea (3%), fertilizarea (1%), pasunatul (5%), pescuitul

industrial (10%), poluarea fonică (10%), inundarea (5%), poluarea apei (5%), utilizarea pesticidelor (1%),

managementul forestier general (30%), incendierea (30%), drumuri (1%), creşterea animalelor (5%),

eroziunea (1%)

- ActivităŃi şi consecinŃe în jurul sitului: cultivarea (10%), fertilizarea (2%), incendierea (5%), managementul

nivelelor de apă (5%),

47

2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si / sau habitatelor de

interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului, mentionate

in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

2.1. Elemente de biodiversitate specifice sitului ROSPA0011 Blahnita

Din punct de vedere al raionării fizico – geografice, situl ROSPA0011 Blahnita este situat in partea

de SV a tarii, în Subprovincia Getică (D), teritoriul fiind cuprins łinutul de pădure al câmpiei înalte şi

podişului Getic (1) şi łinutul de stepă şi silvostepă al câmpiei (2). Teritoriul este cuprins în zona peisajelor

de câmpie cu păduri de foioase, districte cu păduri (predomină stejarii termofili) şi terenuri agricole, tip

central european cu nuanŃă premediteraneană, precum şi în zona peisajelor de silvostepă cu terenuri

agricole pe locul vegetaŃiei de silvostepă, tip central european.

Teritoriul studiat se găseşte, conform Monografiei Geografice a R.P.R., în sectorul de climă

continentală (II), caracteristic subtinutului sud-vestic al climei de câmpie(A), districtul de păduri(p), subdistrictul

climei de stepă(s) din vestul Câmpiei Române (1) – IIAps1, cu temperatura medie anuală peste 9°C, cu

precipitaŃii medii sub 600 mm/an, caracterizat prin două minime (la începutul verii şi toamna). La începutul

primăverii se produce un salt termic determinat de invazia aerului cald din SV.

Amplasamentul proiectului propus este situat in partea centrală a sitului unde influentele

climatului premediteranean determina prezenta unor specii si asociatii vegetale de provenienta sudica.

FLORA sitului ROSPA0011 Blahnita este cea specifică zonei de de câmpie, vegetaŃia naturală având

o mare diversitate de specii şi asociaŃii vegetatale, în care s-a diferenŃiat un mare număr de habitate

naturale, dispuse mozaicat.

VegetaŃia naturală este formată din:

- specii lemnoase caracteristice pădurilor din subzonele stejarului, cerului şi gârniŃei, pădurilor de luncă:

stejar (Quercus robur), cer (Quercus cerris), gârniŃă (Quercus frainetto), salcâm (Robinia pseudacacia),

paltin de câmp (Acer plataoides), tei (Tilia sp.), frasin (Fraxinus sp.), cireş (Cerasus avium), păr pădureŃ

(Pirus piraster), măr pădureŃ (Malus silvestris), mojdrean (Fraxinus ornus), lemn câinesc (Ligustrum

vulgare), păducel (Crataegus sp.), măceş (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), sînger (Cornus

sanguinea), soc (Sambucus alba), plopi (Populus alba, P. nigra), salcie (Salix alba), carpen (Carpinus

betulus), anin negru (Alnus glutinosa) etc.

- specii ierboase însoŃitoare ale vegetaŃiei lemnoase sunt: Dactylis glomerata, Melica uniflora, Poa

nemoralis, Festuca pseudovina, Luzula sp., Asarum europaeum, Alliaria officinalis, Lychnis coronaria,

Anemone nemorosa, Ranunculus sp., Lathyrus vernus, Cytisus sp, Genistra sp., Viola hirta,

Symphytum tuberosum, Asperula odorata, Galium schultesii, Lapsana communis, Carex sp., Stellaria

holostea, Ficaria ranunculoides, Ajuga reptans, Glecoma hirsuta, Festuca drymea, Dentaria bulbifera,

D. glandulosa, Geranium roberŃianum, Oxalis acetosela, Pulmonaria rubra, Actea spicata, Euphorbia

48

amigdaloides, Isopyrum thalictroides, Lamium galeobdon, Mercurialis perennis, Mycelis muralis, Rubus

hirtus, Deschampsia flexuosa, Scrofularia nodosa, Pirola secunda, Hypericum perforatum etc.

- flora pajiştilor naturale este cea specifică etajului fitoclimatic, în care predomină asociaŃii de Festuca

rubra, Agrostis tenuis, Agrostis rupestris, Nardus stricta, Juncus trifidus, Poa media, Antoxantum

odoratum, Dechampsia caespitosa, Trifolium repens, Trifolium pratense, Campanula abietina,

Hieracium auranticum, Hypericum maclatum, Carex sp., Viola declinata, Potentila ternata, Luzula

nemorosa, Festuca suspina etc.

VegetaŃia antropizată întânită pe terenurile agricole cultivate este formată din plante de cultură (grâu, orz,

porumb, floarea soarelui, rapiŃă, pomi frucŃiferi, viŃă de vie, legume şi zarzavaturi), iar pe terenurile unde

cultivaŃia agricolă a fost întreruptă sau abandonată s-a instalat un tip de vegetaŃie spontană formată din specii

ruderale şi de semănătură, descrisă la cap. C. pct. 2.3.

FAUNA din teritoriul sitului ROSPA0011 Blahnita este cea specifică regiunii de câmpie aflată la

confluenŃa cu lunca, în care se întâlnesc numeroase specii de nevertebrate şi vertebrate.

Speciile de nevertebrate se întânesc în toate clasele de habitatete identificate în cuprinsul sitului,

cele mai importante sunt:

- Protozoarele sunt reprezentate în cea mai mare parte prin infuzori (Ciliata), amibe (Rhizopoda) şi

flagelate (Flagellata).

- Viermi trăiesc liber sau ca paraziŃi în corpul plantelor şi animalelor numeroase specii de

viermi dintre care mai importanŃ i sunt: nematozii (Nemathelmintes), viermi inelaŃi

(Annelides-Lumbricidae) şi enchitreide (Enchytraidae).

- Râmele sunt reprezentate prin numeroase specii, densitatea în sol atingând valori foarte ridicate.

- Fauna enchitreidelor (viermi inelaŃi albi, cu aspect de râme, dar de talii foarte mici) atinge valori mari

(30-60 mii exemplare/m2).

- Moluştele sunt reprezentate prin gasteropode (melci), cele mai importante familii fiind Clausillidae,

Enidae, Zanitidae, Limacidae şi Helicidae.

- Artropodele constituie un grup bine reprezentat prin specii de păianjeni şi acarieni, reunite în

subîncrengătura Chelicerata

- Miriapodele sunt prezente prin specii din genul Euripauropus sau Allopauropus brenistera, A.

Cordieni etc.

- Insectele sunt foarte bine reprezentate de coleoptere, lepidoptere, himenoptere, simfite, diptere

etc., cele mau răspândite specii sunt: Cerambix cerdo, Cossus cossus, Xyleborus monographus, X.

Saxeni, Platypus clindrus, Plagionotus arcuatus, Tortrix viridana, Haltica querceortum, Eupproctis

crysorrhea, Operophthera brumata, Erannis defoliaria, Cynips kohlari, Phalera bucephala, etc.

49

In zonă se găseşte majoritatea speciilor de vertebrate specifice ecosistemului de interferenŃa

agricol si forestier din zona de câmpie, întîlnindu-se un număr relativ mediu de amfibieni, reptile, păsări şi

mamifere de talie mica.

- Amfibieni din zonă sunt prezenŃi în general prin: triton (Triturus vulgaris), buhai de baltă (Bombina

bombina), broasca comună (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis);

- Reptile: şopârla comună (Lacerta vivipara), guşter (Lacerta viridis), şarpe de alun - balaur (Coronella

austriaca), Anguis fragilis, Eafhe longissima, şarpe de apă (Natrix tessellata), şarpele de pădure (Natrix

natrix), vipera neagră (Vipera berus).

- Păsări: insectivore, pantofage, granivore, căŃărătoare, de pradă, de baltă, atât specii migratoare

cât şi specii sedentare. Acestea sunt descrise detaliat în cap. C. pct. 2.2.

- Mamiferele de talie mică sunt reprezentate prin ordinele: Insectivora, Cheiroptera, Glires,

Carnivora şi Arctiodactyla. Dintre insectivorele existente în zonă fac parte chiŃcanii, cârtiŃele şi aricii.

Printre rozătoarele din zona studiată pârşii sunt cel mai bine reprezentaŃi: Glis glis, Muscaridinus

avellanarius, Eliomys quercinus şi Dyromys nitedula. Dintre şoareci, mai frecvent întâlniŃi sunt

Apodemus sylvaticus, Apodemus flavicollis şi Clethrionomys glareolus

- Mamiferele de talie mijlocie şi mare: căpriorul (Capreoluls capreolus), mistreŃul (Sus scrofa), vulpea

(Vulpes vulpes), dihorul comun (Putorius putorius), viezure (Meles meles), iepurele de câmp (Lepus

europaeus).

2.2. Specii de păsări de interes comunitar mentionate in formularul standard

► Prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor de păsări protejate, mentionate in formularul standard

al ariei naturale protejate de interes comunitar :

Starc rosu - Ardea purpurea

Generalitati: Oaspete de vara la noi in tara, specie protejata, amenintata cu disparitia pe scara globala.

Descriere: Coloritul este brun-roscat, cu nuantele de rosu-purpuriu in penaj. Are gatul foarte lung si subtire, cu

pene lungi pe ceafa, palid – ruginii. In zbor, curbura gatului este putin rotunjita in forma de "S". Ca talie,

comparativ cu barza, este mai mic. Se hraneste cu peste, mici amfibieni.

Reproducerea: Cuibareste in stufarisuri, preferand coloniile mici, impreuna cu alti starci. Femela depune intre

3 - 6 oua albastre in lunile aprilie-mai, iar incubatia dureaza intre 26 - 28 de zile.

Habitat: Prezent pe timpul verii in regiunile mlastinoase si baltile din Delta Dunarii, toamna migrand catre

partile vestice ale Asiei si Africa.

PopulaŃia: Nu avem informaŃii despre mărimea populaŃiei pe teritoriul sitului.

Starc galben - Ardeola ralloides

Generalitati: Specie amenintata pe scara globala, la noi este oaspete de vara, indeosebi in Delta Dunarii.

50

Descriere: (40 - 49 cm). Culoarea penajului este galbui spre rosiatic, abdomenul albicios, spatele prezinta

dungi longitudinale negre – cafenii pe un fond al coloristicii penajului galben – cafeniu. Picioarele sunt verzui.

Reproducerea: femela depune intre 3-5 oua, ce le cloceste in colonii mixte, unde pot exista sute de cuiburi.Se

hraneste cu larve de insecte, dar si cu pesti si amfibieni mici.

Habitat: specie frecvent intalnita in Delta Dunarii dar si in baltile mai mari.

PopulaŃia: Nu avem informaŃii despre mărimea populaŃiei pe teritoriul sitului

RaŃa roşie - Aythya nyroca

Generalitati: Specie ameninŃată pe scară globală. România deŃine cea mai mare populaŃie clocitoare din

Europa, respectiv cca. 8000 de perechi.

Descriere: Specia poate fi confundată cu femelele altor raŃe scufundătoare care se pot vâna legal, spre

exemplu cu raŃa moŃată (Aythya fuligula). Masculul este cafeniu-roşcat, cu irisul alb, iar femela cafenie. Nu

trebuie să facă obiectul vânătorii.

Reproducerea: Cloceşte atît în desişul stufului sau între ierburile acvatice, cît şi în scorburi, la adăpostul

inundaŃjilor. Ponta, formată din 8—10 ouă rozalii, este depusă în lunile mai—iunie; cloceşte femela, timp de

24—26 de zile.

Habitat: Este cea mai frecventă specie de raŃă din Ńară, şi mai ales din Delta Dunării, întîlnindu-se în mai toate

bălŃile înconjurate de vegetaŃie. Iernează în Africa de nord, valea Nilului, nordul Arabiei şi în India. Unele

exemplare pot fi văzute şi la noi pe apele neîngheŃate.


Buhai de balta - Botaurus stellaris

Generalitati: Pasare solitara ce cuibareste in stufarisuri intinse, fiind foarte rar vazuta de catre om. Partial

diurn, buhaiul de balta poate fi observat in general dimineata si seara in drumul sau catre locurile de pescuit.

Strigatul nocturn foarte sonor al masculului se poate auzi toata primavara, chiar pana in iunie, mai des in

amurg si inainte de rasaritul soarelui, pe distante mari, facandu-si astfel cunoscuta prezenta. In caz de pericol

isi intinde ciocul indreptat in sus, intr-o postura rigida, fiind greu de observat, deoarece dungile verticale de pe

corp imita perfect tulpinile stufarisului intre care se afla.

Descriere: Penajul are un colorit general galbui-roscat, cu striatii fine negricioase. Culoarea sa si corpul masiv

il fac sa semene cu o bufnita. In zbor isi tine gatul tras spre spate, cu batai de aripi rapide si regulate.

Reproducerea : Masculul, dupa imprejurari se comporta si ca pasare poligama, posibil sa aiba mai multe

femele. Sezonul de reproducere incepe devreme, in zona nordica chiar inainte de dezghet. In luna mai, femela

depune 4 - 6 oua, brun-maslinii, pe care le cloceste singura, timp de circa 24 - 25 de zile. Cuibareste izolat pe

plaur ori la marginea apei, in stufarisuri dese.

Habitat: Primavara se gaseste in multe balti cu stufarisuri din tara, Delta Dunarii fiind locul preferat. Toamna,

migreaza in tinuturile nordice, de est si centrale ale Africii si in sud-vestul Asiei, unde ierneaza. In unele ierni

blande, raman si la noi unele exemplare.

51


ChirighiŃa cu obrajii albi - Chlidonias hybridus

În ultimele decenii a devenit o specie comună zonelor cu lacuri din deltă dar şi în zonele umede din Dobrogea.

Împreună cu populaŃiile existente din delta şi din Complexul lagunar Razelm – Sinoe, specia numără între

6000-10000 perechi pe întreg teritoriul naŃional. Apare din sfârşitul lunii aprilie până în septembrie.


Erete de stuf, herete de stuf - Circus aeruginosus

Trăieşte prin preajma bălŃilor, mai comun fiind în Delta Dunării. Masculul are penele brun-roşcate, cu aripile şi

coada cenuşii; femela este cafenie cu capul şi bordurile aripilor bej. Cuibăreşte în stuf. Depunerea pontei are

loc spre sfîrşitul lunii aprilie. Cele 4—5 ouă albicioase-albăstrui sînt clocite timp de 32—33 de zile, mai mult de

către femelă. Iarna, migrează în Africa centrală şi de nord-vest, precum şi în sud-vestul Asiei. În iernile blânde

se întâlnesc la noi unele exemplare nordice.

PopulaŃia: Nu avem informaŃii despre mărimea populaŃiei pe teritoriul sitului.

Egreta mare – Egretta alba

Generalitati: Specie protejata, in prezent fiind imputinata datorita vanarii in trecut pentru penele ei

ornamentale, dar si in urma modificarilor habituale facute de catre om. Specie ce se acomodeaza greu cu

prezenta omului in mediul sau de viata.

Descriere: Penajul este alb uniform, cioc alungit de culoare galben-portocaliu.

Reproducerea : Femela depune in lunile aprilie-mai, 3-4 oua albastru-verzui deschis, a caror clocit este

asigurat de ambii parteneri. Puii ies dupa o incubatie de 25-27 de zile.

Habitat: Se intalneste in anotimpul cald indeosebi in Delta Dunarii. Cuibareste prin intinderile de stuf, in locuri

mai putin expuse inundatiilor, ferite de zgomot si de actiunea umana. Toamna se retrage pentru iernare inspre

Marea Mediterana, unele exemplare ramanand in zona apelor neinghetate in regiunea estica a Deltei Dunarii.


Egreta mica - Egretta garzetta

Este pasăre de rară cuibărind în special în Delta Dunării, în colonii mixte, îndeosebi în sălciile pitice, presărate

în masa stufului. Cele 3—5 ouă verzui-albăstrui sunt clocite începînd din lunile aprilie-mai, clocitul fiind

asigurat de ambii soŃi. IncubaŃia durează 22—24 de zile. Puii părăsesc cuibul înainte de a putea zbura,

căŃărându-se cu multă abilitate printre crengi. Coloritul egretei mici este alb imaculat. În perioada reproducerii

îşi dezvoltă frumoasele pene ornamentale pe cap şi în regiunea spatelui, mult căutate în trecut ca podoabe

vestimentare. În prezent, specia s-a înmulŃit foarte mult mai ales în urma încetării urmăririi ei de către om

pentru penele ei ornamentale. Toamna migrează spre Ńinuturile de iernare din jurul Mării Mediterane.


Vulturul codalb - Haliaetus albicilla

52

Generalitati: Specie protejata, intalnita in ultimul timp din ce in ce mai rar. Pasare de prada, ce stationeaza la

noi in tara intre lunile martie – octombrie.

Descriere: (69–91 cm) Cea mai mare pasare ce se regaseste pe teritoriul Deltei Dunarii. Coloristica corpului

este maro, capul si coada fiind albe, penele de zbor negre. Se hraneste cu mamifere, pesti, broaste, etc.

Reproducerea: Femela depune 1-2 oua, o data la doi ani. Perechea de Codalbi are mai multe cuiburi care

sunt folosite prin alternanta de-a lungul anilor, cuiburi uriase ce sunt asezate la inaltimi.

Habitat: in special zonele in care se afla bazine de apa, in toamna migrand catre zonele Marii Mediterane.


Piciorongul - Himantopus himantopus

Generalitati: Specie rara, adaptata climatului cald cu lagune, mlaştini, delte, locuri saraturate, concentrata la

noi in tara in special in Delta Dunarii si valea Dunarii.

Descriere: (38 cm). Se recunoaste repede dupa picioarele foarte lungi, rosii inchis sau roz. Penajul este alb

cu aripi negre. Prezinta un cioc lung, drept, subtire si ascutit, adaptat pentru vanarea animalelor mici ascunse

in mal si sub pietre. Se hraneste cu nevertebrate mici. Bune zburatoare pe distante scurte.

Habitat: La noi este oaspete de vara, cuibarind in special in Delta Dunarii, migrand in toamna catre regiunea

Marii Mediterane.


Ferestras mic - Mergus albellus

(48 cm). Soseşte în timpul iernii, adesea în număr mare, venind din Ńinuturile nordice ale Europei şi Siberiei,

unde cuibăreşte în scorburile arborilor din vecinătatea apelor. Se întîlneste atît în interiorul Ńării, cît şi în bălŃile

Dunării; în timpul îngheŃului se retrage la Ńărmul mării, unde formează cîrduri numeroase, în trecut au fost

cazuri cînd a cuibărit la noi în bălŃile Dunării. Masculul este alb, iar remigele, coada şi nişte dungi pe aripi

negre. Femela este cenuşie cu creştetul cafeniu. Primăvara, numărul lor creşte o dată cu apariŃia populaŃiilor

ce au iernat în sud-estul Europei.

Starc de noapte - Nycticorax nycticorax

Generalitati: Oaspete de vara la noi in tara, din primavara pana in octombrie. Specie ocrotita prin lege.

Descriere: (61 cm). Penajul corpului este cenusiu, crestetul si spatele fiind negre-verzui. Partea posterioara a

abdomenului este galbena - rosiatica. Pe cap prezinta pene lungi (egrete) de culoare alba. Fata de adulti,

coloritul exemplarelor tinere este uniform cafeniu, cu pete albicioase mărunte. Vaneaza pesti, vietati acvatice,

pe la apusul soarelui si pe intuneric.

Reproducerea: Femela depune intre 3 si 5 oua de culoare verzi – albastrui, oua ce sunt clocite in parteneriat

de ambii parinti timp de de 22 de zile.

Habitat: Se intalneste la noi in tara in zonele cu ape, stufarisuri, in special in lunca Dunarii si in Delta Dunarii,

unde cuibareste in colonii mixte cu egrete mici, cormorani mici, tiganusi. Odata cu sosirea toamnei, migreaza

spre continentul african.

53


Cormoranul mic - Phalacrocorax pygmaeus

Este o pasare cu o lungime de 50 cm si cu anvergura aripilor de 85 cm. Coloritul este negru-verzui, cu capul si

gatul castaniu inchis, de la distanta parand a fi de culoare neagra. Traieste in zone umede si balti, si

stationează frecvent pe cioturi pentru a se odihni si a-si usca penele.


Dumbrăveanca - Coracias garrulus

Generalitati: Specie amenintata pe scara globala, prezenta la noi ca oaspete de vara. Efectivul de păsări este

apreciat la ca. 200.000 de perechi, numărul lor a scăzut rapid prin aniii 1970. După datele IUCN este

considerată în prezent o specie „Near Threatened” (în traducere „Aproape periclitată”). Scăderea numărului de

păsări a fost explicată prin schimbarea climei, agricultura intensivă, restrângerea habitatul dumbrăvencii.

Morfologie: După aspectul morfologic, pasărea nu se poate confunda cu alte specii de păsări de talie mijlocie

(31 cm). Capul, partea superioară a aripilor ca şi pieptul şi abdomenul sunt acoperite de un penaj de culoare

verde turcesc. Spatele sau partea dorsală a păsării este de culoare brună iar marginea aripilor de culoare

brună negricioasă. Pasărea are un cioc negru puternic puŃin încovoiat. Femelele au o culoare mai spălăcită ca

masculul, iar culoarea tineretulului este în general brună.

Mod de viaŃă şi răspândire: Dumbrăveanca preferă luminişurile de la liziera pădurilor ca şi păşunile sau

fâneŃele unde trăiesc de obicei un număr mare de insecte. In prezent poate fi întâlnită şi în parcurile mai mari.

Pasărea are cuibul în apropierea apelor unde sapă galerii în malurile din argilă, gresie sau loess. In lipsa

hranei se apropie şi de aşezările omeneşti. Este o pasăre activă ziua, hrana principală a ei o constituie

insectele (păduchi de plante, gândaci, libelule, lăcuste, urechelniŃe), amfibii, reptile mici pe care le pândesc,

numai în timpul migraŃiei consumă şi vegetale (în special fructe).

In România, dumbrăveanca poate fi întânită numai în timpul sezonului cald, în toată Ńara, în afara regiunilor de

munte. Prin luna mai - iunie, femela depune 4 - 5 ouă albe lucioase, cuibul fiind în scorburi sau săpat în

malurile apelor. Clocesc ambii parteneri, iar la cca 18 - 20 de zile ies puii

MigraŃia: La sosirea anotimpului rece păsările migrează spre sud în regiunile din sud sau sud-estul Africii

iernând în regiunile de deşert, semideşert, savană din Sahel, Ńări ca Somalia.


Lopatarul - Platalea leucorodia

Habitat: Lopatarii, de cele mai multe ori in grupuri, prefera zonele de langa ape, mlastini, zone inundate sau

inundabile, in special ape dulci in defavoarea apei sarate.

Cuibaritul: Cuibareste in zone retrase, salbatice, fiind foarte sensibili la invazia omului pe teritoriul lor.

Cuiburile sunt construite in copaci sau in aglomerari de stuf. De regula, cuiburile sunt facute in colonii mixte,

alaturi de alti starci, egrete, ibisi sau cormorani. In luna mai depune 3-5 oua albe, stropite usor cu pete ruginii

54

la capatul rotund. Durata clocirii este de 24—26 de zile, aceasta fiind asigurata de ambii parteneri, cu

schimbul. Se pare ca perechile formate dureaza doar un sezon.

Hrana: Hrana lopatarilor consta din pesti, amfibii (broaste), moluste, crustacei, viermi, larve de insecte. Hrana

este procurata prin filtrarea malului cu ciocul printr-o miscare caracteristica ce poate ajuta si la identificarea de

la distanta a pasarii. Isi penduleaza capul de la dreapta la stanga ca si cum ar cosi.

Voce: In general este o pasare tacuta, in colonie scotand mormaieli scurte, putin asemanatoare pelicanilor.

Distributia in Romania: Poate fi intalnit in lunca Dunarii, dar mai ales in Delta Dunarii, cosind apa pe langa

malurile canalelor sau pe intinderile cu apa mica.

Determinare: Lopatarul are penajul de culoare alba cu nuante galbui portocalii pe piept si pe cap. Pe ceafa

are un mot format din pene mai lungi, care cand este iritat se ridica in forma de evantai. Este o pasare de talie

mare atingand inaltimea de 80 de cm. Picioarele sunt lungi de culoare neagra, ciocul lung care este latit la

varf, la tineret este de culoare galbena, iar la adulti devine de culoare neagra, cu varful ciocului galben.

Migratie: Lopatarii sosesc la noi pe la sfarsitul lui aprilie si pleaca la jumatea lui septembrie spre Africa.


Specii de păsări protejate înscrise în anexa 3 la OUG 57/2007 menŃionate în formularul standard

al sitului ROSPA0011 BlahniŃa, în amplasamentul sau în vecinătatea proiectului propus

Numele speciei Statul speciei Prezenta pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia

1 2 3

Coracias garrulus Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007

Prezenta sigura în afara amplasamentului PP, la distanŃă de peste 2 km, în zone umede, pe timp de vară, pentru hrănire şi cuibărit

Ardea purpurea Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007


Ardeola ralloides Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007


Aythya nyroca Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007


Botaurus stellaris Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007


Chlidonias hybridus Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007


Circus aeruginosus Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007


Egretta alba Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007


Egretta garzetta Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007


Haliaeetus albicilla Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007


Himantopus himantopus

Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007


Ixobrychus minutus Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007


Mergus albellus Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007

Prezenta probabilă în afara amplasamentului PP, la distanŃă de peste 2 km, în zone umede, pe timp de iarnă, pentru hrănire

Nycticorax nycticorax



Phalacrocorax pygmeus


Prezenta sigura în afara amplasamentului PP, la distanŃă de peste 2 km, în zone umede, pe timp de iarnă, pentru hrănire şi pasaj

55

1 2 3

Porzana parva Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007

Prezenta probabilă în afara amplasamentului PP, la distanŃă de peste 2 km, în zone umede, pe timp de vară, pentru hrănire, cuibărit, iernat şi pasaj

Sterna hirundo Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007


Platalea leucorodia Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007


Specii de păsări protejate menŃionate în formularul standard al sitului ROSPA0011 BlahniŃa sunt în

totalitate migratoare, sunt în general păsări de baltă sau care preferă zonele umede, habitatele lor fiind din

clasele de habitate N6 – Râuri şi lacuri, N7 – Mlaştini, N14 – Păşuni (habitate din zone umede), N16 – Păduri

de foioase (habitate din zone umede) în care sunt îndeplinite condiŃiile pentru hrănit, cuibărit, odihnă şi

prezenŃă redusă a factorului antropic. Aceste clase de habitate se întâlnesc la distanŃe de peste 2 km de

amplasamentului propus, motiv pentru care prezenŃa speciilor protejate se poate semnala numai în zbor,

atunci când se deplasează între zonele cu habitate predilecte.

► Specii de păsări protejate înscrise în anexa 3 la OUG 57/2007 ce nu fac obiectul protecŃiei speciale în situl

ROSPA0011 BlahniŃa, dar care pot fi întâlnite în zona de interes:

Aquila heliaca (Acvila de câmp) - specie migratoare fiind pasăre de vară, răspândită în Ńinuturile de

joasă altitudine ale Ńării, în present este destul de rară. Cuibăreşte în arbori, în cuiburi folosite mai mulŃi ani la

rand, în perioada martie – iunie, creşte un singur rand de pui. Se hrăneşte cu rozătoare şi păsări care trăiesc

la suprafaŃa solului. În iernile aspre migrează spre valea Nilului, sudul peninsulei Arabia, SV Africii şi N Indiei.

Aquila pomarina (Acvila Ńipătoare mică) - specie migratoare fiind pasăre de vară, răspândită în

Ńinuturile de joasă altitudine ale Ńării, în pădurile din preajma apelor fiind o aparŃie mai comună decât alte

acvile. Cuibăreşte în arbori, în cuiburi folosite mai mulŃi ani la rand, în perioada mai – iunie, creşte un singur

rand de pui. Se hrăneşte cu rozătoare şi păsări care trăiesc la suprafaŃa solului. Toamna migrează spre

regiunile din estul Africii, pentru iernat

Circus pygargus (Eretele sur) – specie ce trăieşte în regiunile noastre de stepă, cuibăreşte pe sol în

lunile mai – iunie şi creşte un singur rând de pui. Se hrăneşte în deosebi cu rozătoare ca şi eretele alb şi cel

vânăt. Toamna migrează spre Ńinuturile de iernare din Africa, la sud de Sahara.

Circus cyaneus (Eretele vânăt) – specie ce arare doar în trecere prin Ńara noastră; cloceşte în nordul

Europei şi al Asiei în locuri descoperite. Iernează în sudul Europei, NE şi NV Africii şi SV Asiei.

Hieraaetus pennatus (Acvila pitică) – specie ce se prezintă în trei varietăŃi de penaj; cuibăreşte în

perioada mai – iunie, în pădurile de şes, dar urcă şi în lungul râurilor montane. Toamna se indreaptă spre

locurile de iernare din Africa de est şi nordul Arabiei.

Accipiter brevipes (Uliul cu picioare scurte) - specie migratoare fiind pasăre de vară, mai frecvent în

Ńinuturile joase cu păduri luminoase. Cuibăreşte în arbori, în perioada mai – iulie, creşte un singur rand de pui.

Toamna migrează spre Delta Nilului şi în peninsula Arabia, pentru iernat.

56

Circaetus gallicus (Şerparul) – este o pasăre de vară la noi, ce consumă îndeosebi broaşte şi reptile.

Cuibăreste în arbori, dar şi în stâncării, cu Ńinuturi neîmpădurite în apropiere. Toamna migrează în locurile de

iernare din vestul Africii şi în Arabia.

Pernis apivorus (Viesparul) – specie ce apare vara în Ńinuturile noastre. Cuibăreşte la inceputul lunii

iunie, în arbori în regiuni joase. Se hrăneşte cu diferite insecte, îndeosebi cu viespi şi larvele acestora,

scurmând pământul cu picioarele în căutarea lor. Toamna migrează pentru iernat din Africa, la sud de Sahara.

Falco peregrinus (Şoimul călător) – specie sedentară la noi, ce a devenit foarte rară în ultimele

decenii, cuibărind în arbori şi stânci, în regiuni joase sau înalte; depune ouă prin luna aprilie, pe care le

clocesc ambele sexe circa o lună. Iarna pot apare şi unele exemplare nordice. Este cel mai iute şi mai rapace

şoim, atacând la loc deschis şi numai prăzi în zbor. În trecut era dresat şi folosit la vânătoare.

Falco naumanni (Vânturelul mic) – specie ce seamănă cu vânturelul roşu. La noi se întâlneşte rar şi

cuibăreşte în stâncării sau pe malurile abrupt, în Ńinuturile joase. Ponta este depusa în luna mai, iar clocitul

este asigurat mai mult de femele şi durează 27-28 de zile. Iernează în Africa de sud şi de est şi din sud –

vestul Asiei până în India.

Falco vespertinus (ŞoimuleŃul de seară) – specie ce cuibăreşte la noi în perioada mai – iunie, în

pâlcurile de arbori din mijlocul regiunilor cultivate, adesea în colonii mixte cu ciorile de semănătură. Toamna

migrează pentru a ierna în Africa de sud şi de est.

Falco cherrug (Şoimul dunărean) – specie răspândită în deosebi în sudul Ńării, fiind o pasăre rară de

vară. Cuibăreşte în arbori în lunile arilie – mai. Toamna migrează spre locurile de iernare din nord – estul

Africii şi Asia de sud – vest.

Asio flammeus (Ciuful de câmpie) – specie ce cuibăreşte rar în Ńara noastră, în locurile joase,

descoperite, îndeosebi în vegetaŃia din vecinătatea apelor. Cuiburile se află pe sol, în păpurişuri sau ierburi şi

ponta este depusă spre sfârşitul lunii aprilie. Clocitul, asigurat de femelă, durează 26-28 de zile. Vânează atât

la întuneric, cât şi ziua. Iarna apar şi populaŃii nordice, iar cartierele de iernat sunt în Ńara noastră, sudul

Europei, nordul şi centrul Africii şi Asia de sud – vest.

Crex crex (Cristeiul de câmp) – specie de vară frecventă în diferite zone ale Ńării, îndeosebi prin

ierburile umede. Cuibăreşte, în perioada mai – iunie, cuibul şi-l face în vegetaŃie pe sol. Toamna migrază spre

Ńinuturile din sudul şi vestul Europei,nordul şi vestul Africii sau sudul Arabiei, pentru iernat.

Porzana porzana (CristeluŃul pestriŃ) – specie migratoare fiind pasăre de vară, frecventă în diferite

zone ale Ńării, îndeosebi prin ierburile umede, în vecinătatea apelor. Cuibăreşte în zone bogate în vegetaŃie, în

luna mai. Toamna migrază spre Ńinuturile Africii de NV sau la sud de Sahara, pentru iernat.

Porzana pusilla (CristeluŃul mic) – specie migratoare fiind pasăre de vară, frecventă în diferite zone ale

Ńării, îndeosebi prin ierburile umede, în vecinătatea apelor. Cuibăreşte în vegetaŃia umedă, în luna mai.

Toamna migrază spre valea Nilului şi SE Indiei, pentru iernat.

57

Bubo bubo (Buha mare) – este specia de bufniŃă cea mai mare de la noi şi din Europa; trăieşte în

regiunile împădurite, dar şi pe stâncării, atât la şes, cât şi în regiunile carpatice. Cuibăreşte în scorburi sau

găuri de stânci în lunile martie – aprilie. Vânează în amurg şi noaptea, mai ales rozătoare, dar şi unele păsări

ca potârnichi, ciori, raŃe. Este o pasăre sedentară, devenită rară în ultimul timp. În captivitate se îmblânzeşte.

Buteo rufinus (Şorecarul mare) – specie care apare la noi doar în timpul pasajului; cuibăreşte în Asia

Centrală şi iernează în nordul Africii, pe Nilul inferior şi în Asia de sud – vest până în India.

Gallinago media (BecaŃina mare) – apare mai rar în pasaj, prin aceleaşi locuri ca şi becaŃina comună,

dar şi prin Ńinuturi mai puŃin noroioase, frecvent în păşuni umede sau lângă scurgerile de apă din zone mai

uscate. Arealul de cuibărit este nord Europei şi vestul Siberiei. Iernează în estul Africii, sud-vestul Asiei şi în

Regiunea Golfului.

Alcedo atthis (Pescăruşul albastru) – specie prezentă tot timpul anului. Cuibăreşte din aprilie până în

iunie, atât în Ńinuturile joase, cât şi pe văile râurilor de munte. Cuibul este săpat în maluri şi se află în galerii pe

care păsările şi le sapă singure. Iernează în sudul Europei, nordul Africii şi sud – vestul Asiei.

Dendrocopos medius (Ciocănitoarea pestriŃă mijlocie) – specie mai rară, sedentară ce apare în

majoritatea pădurilor cu frunziş. Cuibăreşte în linile mai – iunie.

Picus canus (Ciocănitoarea verzuie) – este întâlnită mai frecvent decât cea verde, fiind comună în

pădurile de foioase, dar se urcă şi pe văile râurilor, cuibărind prin lunile mai – iunie. Este o specie sedentară.

Dendrocopos syriacus (Ciocănitoarea pestriŃă de grădină) – specie sedentară ce a apărut de mai

multe decenii în Ńara noastră, venind din sud. Trăieşte îndeosebi în Ńinuturile joase şi mai ales în vecinătatea

aşezărilor omeneşti. Ponta este depusă prin luna mai, în scorburi săpate în trunchiurile arborilor.

Caprimulgus europaeus (Ciocănitoarea pestriŃă mijlocie) – specie ce vine să cuibărească în sezonul

cald şi pleacă iarna în estul şi sudul Africii. Se întâlneşte cuibărind la toate altitudinile din regiunea de câmpie

până în golul vegetal alpin. Cloceşte pe sol, într-o mică adâncitură, în lunile iulie – august. În pasaj se

întâlneşte şi subspecia nordică Caprimulgus e. europaeus.

Ficedula albicollis (Muscarul gulerat) – specie ce apare mai ales în timpul pasajelor. Cuibăreşte prin

luna mai, în vecinătatea râurilor, în pădurile cu frunziş, urcând şi pe văile râurilor carpatice. Cuibul şi-l face în

scorburile arborilor. Toamna migrează pentru a ierna în Africa centrală.

Lanius collurio (Sfrânciocul roşiatic) – specie interzonală, este întâlnit frecvent în regiunile de şes şi

descoperite, cu boschete şi arbuşti, dar şi pe văile largi ale râurilor montane, chiar până în zona păşunii alpine.

Cuibăreşte în luna mai, cuibul fiind amplasat la înălŃimi mici faŃă de sol, în tufişuri spinoase. Cântă şi imită alte

păsări. Toamna migrează spre Africa, la sud de Sahara.

Lanius minor (Sfrânciocul cu fruntea neagră) – este tot un locuitor al Ńinuturilor deschise cu pâlcuri de

arbuşti, în special salcâmi, din locurile joase. Pătrunde şi pe văile largi ale râurilor. Cuibăreşte în perioada mai

– iunie, cuibul fiind amplasat mai la înălŃime, lângă trunchiul copacului, construindu-l îndeosebi din pelin.

Iernează în jumătatea sudică a Africii.

58

Sylvia nisoria (Silvia undulată) – specie mai rar întâlnită la noi, în regiunile joase şi de dealuri.

Cuibăreşte în lunile mai – iunie, în mărăcinişuri şi tufişuri dese. Scoate două rânduri de pui pe sezon iar

toamna migrează pentru a ierna în Africa de est şi în sudul Arabiei.

Oenanthe pleschanka (Pietrarul negru) – specie întâlnită mai ales în partea de sud – est a Ńării,

preferând Ńinuturile stâncoase sau malurile surpate din vecinătatea apelor, în Delta Dunării sau pe faleza

marină. Cuibăreşte în luna aprilie, în fisuri şi găuri de maluri. Toamna migrează în cartierele de iernare din

nordul Africii şi sudul peninsulei Arabia.

Melanocorypha calandra (Ciocârlia de bărăgan) – specia de ciocârlie cea mai mare de la noi, întâlnită

îndeosebi în sud – estul Ńării. Cuibăreşte în luna aprilie, cuibul fiind construit pe sol. Este bună cântătoare şi o

bună imitatoare a glasurilor altor păsări. Se retrage mai spre sud numai în ierni grele şi cu zăpadă multă.

Principalul loc de iernare este nord – estul Africii.

Anthus campestris (Fâsa de câmp) – specie ce se întâlneşte frecvent mai ales în Ńinuturile joase,

aride, adesea nisipoase, în special din sud – estul Ńării. Cuibăreşte în perioada mai – iunie, pe sol, în mici

excavaŃii. Toamna migrează în partea nordică şi nord – estică a Africii şi în sudul peninsulei Arabia.

Emberiza hortulana (Presura de grădină) – specie nu prea frecventă ca număr, dar având o

răspândire largă la noi. Se întâlneşte mai des în Ńinuturile joase din sud – estul Ńării şi în cele deluroase cu

arbori izolaŃi şi mult spaŃiu liber în jur. Cuibăreşte în luna mai, pe sol în mici adâncituri sau în malurile înclinate

înierbate. Toamna se îndreaptă pentru a ierna în Africa la sud de Sahara.

Lullula arborea (Ciocârlia de pădure) – singura specie dintre ciocârliile noastre, care se aşează de

regulă pe arbori. Se întâlneşte în regiunile de stepă şi silvostepă, urcând şi pe văile largi ale râurilor. Cuibăritul

începe din aprilie, pe sezon având loc două clociri. Cuibul este instalat numai pe sol, în teren înierbat, într-o

mică adâncitură. Toamna se retrag pentru a ierna în sudul şi vestul Europei, în valea Nilului inferior şi sud –

vestul Asiei. În iernile blânde se pot întâlni, la noi, unele exemplare nordice.

Milvus migrans (Gaia brună) – specie frecventă la noi în Ńară în timpul pasajului, în regiunile joase,

împădurite, din vecinătatea apelor. Cuibăreşte în arbori. Iernează în Africa central şi în sud – vestul Asiei.

Ciconia ciconia (Barza albă) – specie ce apare în sezonul cald, întâlnită îndeosebi în zonele joase, cu

Ńinuturi umede în vecinătate. Barza albă îşi păstrează mai mulŃi ani acelaşi loc de cuibărit. Cuibăreşte în luna

mai. Este o pasăre aproape total antropofilă, instalând-şi cuibul pe acoperişurile caselor, pe coşuri, stâlpi

electrici, dar şi în arborii bătrâni. Se hrăneşte cu broşte, şerpi, şopârle, gândaci. Iernează în Africa estică şi de

sud. Datorită asanării continue a Ńinuturilor mlăştinoase, cât şi a pierderilor mari de efectiv din timpul

migraŃiilor, barza albă s-a rărit foarte mult în ultimele decenii, atât în Ńara noastră, cât şi în întregul ei areal.

Cygnus cygnus (Lebăda de iarnă) – specie ocrotită prin lege, ce cuibăreşte în nordul Europei şi

Siberia. Vine în cârduri numeroase ca să ierneze mai ales în Ńinuturile din Delta Dunării şi din zona

complexului lacustru Razelm. Primăvara se reîntoarce spre locurile nordice de cuibărit.

59

Anser erythropus (GârliŃa mică) – apare, ca şi gârliŃa mare, toamna, de obicei în cârduri cu aceasta,

dar în număr mult mai redus, sosind şi ea din Ńinuturile arctice. Primăvara, împreună cu gârliŃa mare şi cu

populaŃiile ce au iernat în sud – estul Europei, se reîntoarce în Ńinuturile nordice unde cuibăreşte.

Alte specii de păsări protejate înscrise în anexa 3 la OUG nr. 57/2007, dar nu sunt menŃionate în

formularul standard sitului ROSPA0011 BlahniŃa sunt în general migratoare de vară sau de iarnă, care sunt

găzduite în cea mai mare parte de habitatele naturale din clasele de habitate N6 – Râuri şi lacuri, N7 –

Mlaştini, N14 – Păşuni, N16 – Păduri de foioase în care sunt îndeplinite condiŃiile pentru hrănit, cuibărit,

odihnă, prezenŃă redusă a factorului antropic şi habitatele antropizate din clasa de habitate N12 - Culturi (teren

arabil) în care sunt îndeplinite condiŃiile pentru hrănit pentru speciile migratoare de vară şi mai puŃin de

habitatele antropizate din clasele de habitate N15 - Alte terenuri arabile, N21 – Vii şi livezi.

În amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă sunt îndeplinite condiŃile de habitat pentru

foarte puŃine specii dintre cele care se hrănesc cu seminte şi mai puŃin insecte, vegetaŃia fiind în general

săracă în specii de plante care produc seminŃe comestibile pentru păsări.

Habitatele care găzduiesc specii de păsări enumerate mai sus sunt de largă extindere în cadrul sitului

şi în afara acestuia, asigurând astfel condiŃii pentru hrănit, cuibărit şi odihnă pentru pentru populaŃiile ce

migrează aici.

► Alte specii de păsări listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn) ce pot fi identificate în

situl ROSPA0011 BlahniŃa pe amplasamentul sau în vecinătatea proiectului propus:

Gallinago gallinago (BecaŃina comună) - specie de pasaj, comună prin toate Ńinuturile mlăştinoase din

Ńară. Arealul de cuibărit este la nord de paralela 45 în NE Europei şi în Asia. Iernează în estul şi nordul Africii

şi în sudul Asiei în regiunea indomalaieză.

Scolopax rusticola (Sitarul de pădure) – specie de pasaj, întâlnită la noi prin toată Ńara în locurile

umede. Arealul de cuibărit este nordul Europei şi nord-vestul Asiei. Iernează în jurul Mării Mediterane, în sud-

vestul Asiei şi în Extremul Orient.

Tringa ochropus (Fluierarul de zăvoi) – specie de pasaj, frecventă în diferite zone ale Ńării. Arealul de

cuibărit este nordul Europei şi Asiei. Iernează în vestul şi sudul Europei, în zona centrală a Africii, SE Asiei.

Rallus aquaticus (Cristeiul de baltă) – specie migratoare fiind pasăre de vară, frecventă în diferite zone

ale Ńării, în vecinătatea apelor, pasăre ascunsă cu viaŃă mai mult nocturnă. Cuibăreşte în desişuri umede, în

vecinătatea apei. Toamna migrază spre V Europei şi în jurul Mării Mediterane, S şi E Asiei, pentru iernat.

Coturnix coturnix (PrepeliŃa) – specie migratoare fiind pasăre de vară, specifică zonelor cultivate din

câmpie şi dealuri. Cuibăreşte în ierburi pe sol, în perioada mai – august, când creşte două rânduri de pui.

Toamna migrază spre Africa de NE şi centrală, Asia din Peninsula Arabia şi până în India, pentru iernat. Unele

exemplare aparŃinând populaŃiilor nordice rămân să ierneze în Ńinuturile sudice ale Europei şi la noi.

Columba oenas (Porumbelul de scorbură) – specie migratoare fiind pasăre de vară, specifică zonelor

cu păduri din câmpie şi dealuri. Cuibăreşte în scorburile arborilor, chiar şi în găurile din pereŃii calcaroşi ai

60

râurilor sau folosesc cuiburile de coŃofană, în perioada aprile – august, când creşte 2 - 3 rânduri de pui.

Toamna migrază spre sudul şi vestul Europei, NV Africii şi SV Asiei, pentru iernat. Unele exemplare

aparŃinând populaŃiilor nordice rămân să ierneze şi la noi.

Columba palumbus (Porumbelul gulerat) – specie migratoare fiind pasăre de vară, cu un areal larg

care cuprinde toate zonele geografice ale Ńării. Cuibăreşte în cuiburi instalate pe crengile arborilor lângă

tulpină, în perioada mai – august, când creşte două rânduri de pui. Toamna migrază spre sudul şi vestul

Europei, NV Africii şi SV Asiei, pentru iernat. Stoluri de mii de exemplare aparŃinând populaŃiilor nordice au

început să ierneze la noi, în zona de SE a Munteniei.

Streptopelia turtur (Turturica) – specie migratoare fiind pasăre de vară, frecventă zonele de câmpie şi

dealuri. Cuibăreşte în desişuri ferite de jefuitorii de ouă şi pui, uneori folosesc cuiburile vechi de coŃofană

cioară etc, în luna mai. Toamna migrază spre Africa centrală, pentru iernat.

Strix uralensis (Huhurezul mare) – este o specie mai puŃin comună ca pasăre sedentară şi apare la

noi mai mult în sezonul rece. Cuibăreşte în scorburi, în perioada martie – aprilie, atât în Ńinuturile de munte, cât

şi în pădurile întinse de şes. În nordul arealului din zona de taiga vânează şi în timpul zilei. PopulaŃia din sud –

vestul Asiei migrează toamna spre sud până în nordul Mării Caspice.

Buteo lagopus (Şorecarul încălŃat) – specie prezentă la noi în sezonul rece, venind din regiunile

tundrei eurasiatice. Primăvara revine în nord pentru a cuibări. A mai fost semnalată la noi şi subspecia

răsăriteană – Buteo lagopus menzbieri – în anul 1973.

Hieraaetus fasciatus (Acvila porumbacă) – specie ce se caracterizează prin iuŃime, îndrăzneală şi

cruzime. Apare accidental la noi, venind din Balcani, unde cuibăreşte. Este răspândită şi în Spania, nordul

Africii şi Asia de sud – vest.

Falco subbuteo (Şoimul rândunelelor) – specie ce cuibăreşte pe arbori, în regiuni joase, dar urcă şi pe

văile râurilor montane. Foloseşte cuiburi părăsite de ciori, coŃofene, în care femela depune prin luna iunie oua

pe care le cloceşte 28-29 zile. Este un aprig vânător de păsărele adulte, pe care le prinde din zbor, sau de pui

de rândunele ieşiŃi din cuib pe ramuri uscate sau sârme de telegraf. Adesea vânează şi libelule. Toamna

migrează iernând în sudul Africii şi în India.

Falco tinnunculus (Vânturelul roşu) – specie ce vizitează Ńara noastră îndeosebi în sezonul cald, deşi

în iernile blânde, cu sol descoperit, se întâlneşte adesea. Cuibăreşte în perioada aprilie – mai, pe arbori şi

stânci, la şes şi la munte şi chiar pe clădirile înalte din oraşe. Iernează în Africa de Nord şi Centrală şi din sud

– vestul Asiei până în India.

Falco columbarius (ŞoimuleŃul de iarnă) – specie ce ne vizitează în perioada rece a anului, fiind un

aprig mâncător de păsărele. Primăvara cuibăreşte în Europa nordică şi în Siberia.

Falco biarmicus (Şoimul sudic) – Accidental la noi, venind din Grecia sau Iugoslavia, unde cuibăreşte.

Otus scops (Ciuful pitic) – specie ce apare doar în sezonul cald, fiind singura pasăre de pradă de

noapte de la noi, care migrează în anotimpul rece, datorită hranei sale format din insecte. Cuibăreste în

61

perioada iunie – iulie, în scorburi şi în cuiburile altor specii precum cele de coŃofană, în ruinele caselor şi chiar

în parcurile din localităŃi. Este întâlnit în pădurile luminoase ale Ńinuturilor joase, precum şi în luncile râurilor.

Iernează în regiunile Africii centrale.

Cuculus canorus (Cucul) – este una din păsările cel mai bine cunoscute,datorită obiceiului ei de a

parazita o serie de alte păsări mici în cuibul cărora femela de cuc îşi depune ouăle. La noi, ca şi în întreaga

Europa şi Asia, soseşte numai pentru sezonul cald, plecând toamna în Africa tropicală. Consumă insecte,

larve, îndeosebi omizi păroase.Ouăle sunt depuse la intervale mari, câte unul în câte un cuib străin, aşa în cât

ponta se eşalonează pe circa 2 luni. Perioada de incubaŃie, mai scurtă decât a gazdelor, este de circa 11-12

zile, ceea ce îi dă posibilitate puiului de cuc să iasă din ou înaintea puilor gazdei. Puiul de cuc aruncă din cuib

ouăle sau puii gazdei şi rămâne astfel singurul consummator al hranei pe care o cară părinŃii adoptivi. Aceştia

hrănesc puiul de cuc până ce creşte şi devine independent, fără sa-şi fi cunoscut vreodată adevăraŃii părinŃi.

Jynx torquilla (Capântorsul) – este singura specie din neamul ciocănitorilor, care ne vizitează numai în

perioada de vară. Cuibăreşte prin luna aprilie, în scorburi sau foloseşte cuiburi vechi de ciocănitori. Toamna

migrează, cartierele de iernat fiind în nord – estul Africii tropicale şi India. Pentru a intimida duşmanul, îşi

răsuceşte gâtul cu până la 180° şi scoate un şuierat ca de şarpe.

Apus apus (Drepneaua mică) – specie răspândită pe tot teritoriul Ńării. Cuibăreşte în luna iunie, mai

ales în oraşe, în ornamentaŃiile şi crăpăturile clădirilor, dar şi în crăpăturile stâncilor şi chiar în scorburi de

arbori. În funcŃie de temperatura aerului, deci de posibilitatea capturării hranei, ce constă din insect vânate din

zbor, puii îşi pot prelungi durata dezvoltării postembrionare şi chiar pot cădea în amorŃire mai multe zile în şir,

fără să fie nevoiŃi să consume hrană. Este una dintre cele mai iuŃi zburătoare dintre păsările noastre, alături de

drepneaua mare, depăşind 200 km pe oră. Spre sfârşitul lunii iulie părăseşte Ńara fiind pasărea cuibăritoare ce

stă cel mai puŃin la noi. De regulă iernează în Africa de sud.

Merops apiaster (Prigoria) – specie ce apare numai în timpul sezonului cald şi cuibăreşte în regiuni

deschise, joase, în găuri pe care şi le sapă în maluri. Galeria ce duce la vatra cuibului ajunge uneori la 2 metri.

Cuibăritul are loc în lunile mai – iunie. Prigoria este una din păsările noastre cel mai frumos colorate. Vânează

din zbor; aduce adesea pagube stuparilor. Toamna se îndreaptă spre locurile de iernat din Africa tropicală.

Upupa epops (Pupăza) – specie ce ne vizitează numai în timpul călduros. Cuibăreşte în lunile mai –

iunie, în scorburi de arbori sau găuri de stâncă, mai ales în Ńinuturile joase sau deluroase. Hrana constă din

larve, viermi, insect şi este mai întâi aruncată în aer şi apoi prinsă şi înghiŃită. Toamna migrează spre locurile

de iernare din Africa centrală.

Muscicapa striata (Muscarul sur) – apare ca pasăre de vară, sosind primăvara şi părăsind Ńara noastră

toamna. Se găseşte pe tot cuprinsul Ńării, preferând Ńinuturile pădurilor joase, străbătute de ape. Este frecvent

în delta Dunării. Cuibăreşte în luna mai, cuibul fiind instalat între crengi. Toamna apar şi populaŃii de pasaj.

Iernează în Africa, de la sud de Sahara până la extremitatea sudică a continentului.

62

Ficedula hypoleuca (Muscarul negru) – specie ce cuibăreşte atât în pădurile luminoase cu frunziş, cât

şi în parcuri şi în grădinile din oraşe. Cloceşte începând din luna mai, incubaŃia durând 14-16 zile, în scorburi,

ocupând şi cuiburi artificiale, puse de om în scopul atragerii păsărilor folositoare. Toamna migrează pentru a

ierna în Africa centrală.

Sylvia communis (Silvia de câmpie) – specie de vară, ce se întâlneşte atât în regiunile joase de

câmpie, cât şi la munte, la altitudine medie. Cuibăreşte în desişuri sau la margini de păduri, fiind frecventă şi în

Delta Dunării. Cuibul instalat în tufe este construit din fibre vegetale, căptuşit cu fire de păr şi mascat de

plante. Toamna migrează pentru a ierna în Africa centrală.

Sylvia atricapilla (Silvia cu capul negru) – una dintre cele mai frecvente silvii de la noi, larg răspândite

în pădurile de la şes, precum şi în cele de la munte, dar şi în grădinile şi parcurile din oraşe. Are un cântec

sonor şi melodios. Cuibăreşte din mai până in iunie, în tufişuri şi arbuşti, cuibul fiind făcut din fibre vegetale,

căptuşit cu păr şi rumeguş şi aşezat la o oarecare înălŃime. Pe sezon au loc două clociri. Iernează în Africa, la

nord de ecuator.

Sylvia borin (Silvia de zăvoi) – specie ce apare în sezonul cald, cuibărind din mai până în iunie, în

parcuri, grădini, lunci, în garduri vii, mai ales în pădurile de sălcii din Delta Dunării. Cuibul este construit din

ierburi, căptuşit cu păr şi creşte două rânduri de pui pe sezon. Este foarte prudentă şi greu de văzut şi

iernează în Africa, la sud de Sahara.

Sylvia curruca (Silvia mică) – apare în sezonul cald atât în Ńinuturile joase, cât şi în cele montane.

Cuibăreşte din mai până în iunie, crescând două rânduri de pui. Preferă tufişurile, gardurile vii, lizierele de

păduri, iar cuibul este format din fibre vegetale, căptuşit cu păr şi lână şi lipit cu pânză de păianjen. Iernează în

partea estică a Africii centrale.

Acrocephalus arundinaceus (Lăcarul mare) – specie prezentă vara în regiunile joase, în Ńinuturile de

baltă, fiind frecvent în Delta Dunării. Cuibăreşte în perioada mai – iunie, cuibul fiind construit deasupra apei

între firele de stuf. Toamna migrează pentru a ierna în Africa de vest şi centrală.

Acrocephalus scripaceus (Lăcarul de lac) – se întâlneşte frecvent în locuri cu stufării şi vegetaŃie

acvatică, îndeosebi în Ńinuturile joase. Cuibul, în formă de cupă, este aşezat deasupra apei mici, între fire de

stuf sau alte plante. Clocitul incepe prin luna mai, iar ouăle sunt clocite circa 13 zile. Este o specie ce cântă şi

noaptea şi migrează toamna pentru a ierna în Africa centrală.

Acrocephalus schoenobaenus (Lăcarul de rogoz) – specie văzută destul de frecvent în locurile cu bălŃi

şi vegetaŃie acvatică, dar şi în culturile din vecinătatea zonelor umede. Cuibăreşte începând din mai, cuibul

fiind construit la suprafaŃa solului umed, în tufişuri sau pe ridicături de vegetaŃie (popândaci), în mijlocul

stufăriilor inundate. Toamna migrează pentru a ierna în Ńinuturile estice şi central ale Africii.

Acrocephalus palustris (Lăcarul de mlaştină) – este unul dintre cei mai iscusiŃi cântăreŃi ai lăcarilor,

imitând cu uşurinŃă şi alte păsări. Duce o viaŃă ascunsă în zonele mlăştinoase. Cuibăreşte în luna mai, iar

63

incubaŃia durează 12-13 zile. Cuibul îl face suspendat în tufişuri loase, mascându+l cu urzici, Frunze de

zmeură sau ferigă de apă. Toamna migrează în sud – estul Africii.

Acrocephalus agricola (Lăcarul de câmp) – specie mai rară întâlnită la noi, fiind prezentă vara mai ales

în bălŃile Deltei Dunării. Cuibăreşte în lunile mai – iunie. Arealul propriu-zis al specie se află în Asia centrală.

Locurile de iernare sunt în India.

Locustella luscinioides (Greluşelul de stuf) – specie ce duce o viaŃă ascunsă, fiind greu de văzut;

trăieşte în marile întinderi de stuf sau în vegetaŃia deasă din vecinătatea bălŃilor. Cuibăreşte în lunile mai –

iunie, cuibul fiind instalat în desiş, în apropierea solului umed. Cântecul sau este asemănător unui Ńârâit de

greiere. Toamna migrează spre locurile de iernare din nordul Africii şi valea Nilului.

Locustella naevia (Greluşelul pătat) – specie întâlnită frecvent în bălŃile Deltei Dunării şi în plantaŃiile

umede. Cuibăreşte în luna mai, cuibul fiind instalat la suprafaŃa solului, bine mascat, în vegetaŃia acvatică.

Cântă mai ales noaptea. Toamna migrează spre S, iernând în N – E Mării Mediterane şi în N – V Africii.

Locustella fluviatilis (Greluşelul de zăvoi) – trăieşte atât în tufişuri dese, cât şi în pădurile din

vecinătatea apelor, în Delta Dunării dar şi în alte locuri din Ńară. Cuibăreşte în lunile mai – iunie, cuibul fiind

instalat lângă sol, fiind bine scuns. Toamna migrează pentru iernat în sud – estul Africii.

Cettia cetti (Stufărica) – se întâlneşte rar la noi, datorită vieŃii ascunse. Cuibăreşte în luna mai, în

vegetaŃie, deasupra solului, preferând desişurile nepătrunse din vecinătatea apelor, din care iese rar. Toamna,

majoritatea păsărilor se retrag spre sud, dar pot fi văzute şi iarna la noi, în locurile care le pot asigura adăpost

şi hrană. Cartierele de iernat sunt în nord – vestul Africii şi sud – vestul Asiei.

Hippolais icterina (FrunzăriŃa gălbuie) – specie de vară, isteaŃă şi veşnic neastâmpărată, răspândită în

grădini şi în pădurile cu frunze late, îndeosebi în Ńinuturile joase, în vecinătatea apelor. Cuibăreşte în luna mai,

iar cuibul se găseşte instalat între crengi la o oarecare înălŃime, mascat de puf de salcie. Migrează în Africa la

sud de Sahara.

Hippolais pallida (FrunzăriŃa cenuşie) – specie ce a pătruns mai târziu în avifauna Ńării noastre, fiind în

momentul de faŃă una din speciile commune din Ńinuturile joase, împădurite, în plantaŃii sau tăieturi în refacere.

Cuibăreşte în lunile mai – iunie, cuibul fiind instalat între crengi, format din puf de plop şi salcie. Toamna

migrează pentru a ierna pe valea Nilului superior şi în sudul peninsulei Arabiei.

Phylloscopus collybita (Pitulicea mică) – se gaseşte ca pasăre de pasaj şi de vară, cuibărind în

pădurile de la şes şi de pe dealuri până în regiunea jneapănului. Are un strigăt characteristic pe care îl repetă

mereu. Cuibăreşte în lunile mai – iunie, cuibul fiind minuscul, de formă sferică şi cu intrare laterală, pe care îl

instalează în vegetaŃia scundă, aproape de pământ, mascat cu frunze, foarte greu de găsit. Toamna ne

părăseşte pentru a ierna în nordul şi nord – estul Africii şi sud – vestul Asiei. În pasaj, mai poate fi întâlnită şi

Phylloscopus collybita abietina.

64

Phylloscopus sibilatrix (Pitulicea sfârâitoare) – specie de vară la noi, este mai mare ca pitulicea mică

şi are un cântec mai variat şi mai plăcut. Cuibăreşte în luna mai, în păduri dese cu frunziş, la şes şi spre

poalele munŃilor. Cuibul îl aşează pe sol, uneori într-o adâncitură, greu de văzut. Iernează în Africa centrală.

Turdus philomelos (Sturzul cântător) – este specia cea mai frecventă din neamul sturzilor, cuibărind

în toate pădurile şi zăvoaiele din Ńară, la seş şi la munte. Cuibul este instalat la înălŃimi nu prea mari , în arbori

şi arbuşti; are interiorul în forma unei cupe de carton, format din lemn putrezit amestecat cu saliva păsării.

Ponta este depusă în luna aprilie, iar ouăle sunt clocite de femelă circa 14 zile. Pe sezon creşte 2-3 rânduri de

pui. Vocea este foarte placută şi puternică. Toamna migrează spre locurile de iernare din jurul Marii

Mediterane şi din sud – vestul Asiei. În iernile blânde, rămân unele exemplare nordice.

Turdus iliacus (Sturzul de vii) – specie ce apare mai ales în perioadele de pasaj, dar în ultimii ani a

început să ierneze în regiunile sudice ale Ńării. Cuibăreşte în regiunile păduroase din nordul Eurasiei şi

iernează în vestul şi sudul Europei, în sud – vestul Asiei până-n vestul Indiei, precum şi în nord – vestul Africii.

Oenanthe oenanthe (Pietrarul sur) – specie comună ca pasăre de vară în Ńinuturile joase, nisipoase ori

pietroase de la noi, dar se întâlneşte şi în peisajul stances al CarpaŃilor până în golul alpin. Este cea mai

frecventă pasăre a stâncăriilor din munŃii Dobrogei. Cuibăreşte în Ńinuturile joase prin aprilie – mai, iar la

altitudini mai mari prin mai – iunie. Cuibul este construit între pietre, excavaŃii din stânci sau în ruine. Toamna

migrează în Africa central şi nordul peninsulei Arabia, unde iernează.

Luscinia megarhynchos (Privighetoarea) – soseşte în sezonul cald, instalându-se în pădurile cu mult

subarboret, în general în Ńinuturi joase, dar şi în păduri, grădini etc. Cuibăreşte în luna mai, cuibul fiind instalat

pe solul înierbat în spinării ori tufe joase, bine mascat de ierburi. Toamna migrează în Africa central şi de vest.

Phoenicurus phoenicurus (Cordoşul de grădină) – apare ca oaspete de vară comun atât în zăvoaiele

apelor, îndeosebi în pădurile de sălcii ale Deltei Dunării, cât şi pădurile luminoase umede, urcând şi pe văile

râurilor. Cuibăreşte prin mai – iunie, în scorburi, grămezi de crăci, în stive de stuf şi chiar sub acoperişuri de

paie, stuf etc. Are un cântec discret şi plăcut. Toamna migrează în Africa centrală şi de vest şi în sudul

peninsulei Arabia.

Erithacus rubecula (Măcăleandrul) – specie cunoscută sub denumirea de guşă roşie, este întâlnită la

noi, în tot timpul anului, vara mai ales în pădurile de munte şi mai puŃin în cele de câmpie, iar iarna mai ales în

pădurile de şes, în prcurile şi grădinile oraşelor. Adesea populaŃiile de iarnă de la noi sunt formate şi din

exemplare nordice, care coboară spre sud. Cuibăreşte în luna mai, în scorburi, sub maluri ori trunchiuri

căzute. Iarna se aud adesea cântând, în locurile unde s-au instalat. Pentru unele populaŃii ale speciei, locurile

de iernare sunt în sudul Europei, nordul Africii şi sud – vestul Asiei.

Lanius senator (Sfrânciocul cu capul roşu) – una dintre cele mai rare specii de sfrâncioci de la noi,

fiind semnalată doar în vestul Ńării şi în sudul Dobrogei, unde a ajuns printr-un process de extindere a arealului

său de cuibărit din vestul şi sudul Europei. Trăieşte în regiuni descoperite şi uscate, cuibărind în perioada mai

– iunie, în mărăcinişuri. Toamna porneşte mai spre sud, pentru a ierna în regiunea estică a Africii ecuatoriale.

65

Bombycilla garrulus (Mătăsarul) – ne vizitează în timpul iernilor, venind din locurile de cuibărit nordice

ale Europei şi Asiei. În unele ierni este abundant, alteori apare în mici cârduri, pentru ca ani în şir să nu se mai

ivească deloc. Spre sfărşitul lunii aprilie ne părăseşte Ńara pentru a reveni la locurile de cuibărit.

Hirundo rustica (Rândunica) – specie de vară, una dintre cele mai cunoscute vestitoare ale primăverii.

Este frecventă mai ales în regiunile joase, dar poate urca şi în Ńinuturile mai înalte, acolo unde are condiŃii de

cuibărit. Specia a devenit strict antropofilă, existând aproape numai în localităŃi. Cuibăreşte în luna mai, cuibul

fiind construit din lut şi paie şi creşte 2-3 rânduri de pui pe sezon. Toamna migrează în locurile de iernare din

Africa de sud.

Delichon urbica (Lăstunul de casă) – apare primăvara şi ne părăseşte toamna, pentru a ierna în

Africa. Cuibăreşte în luna mai, în locurile joase şi de la munte, adesea în colonii cu exemplare numeroase,

lipindu-şi cuiburile pe zidurile clădirilor. Pe sezon, creşte 2-3 rânduri de pui.

Hirundo rupestris (Lăstunul de stâncă) – specie recent semnalată în Ńara noastră, în regiunea sud –

vestică a CarpaŃilor. Cuibăreşte în luna mai, instalându-şi cuiburile în crăpăturile stâncoase şi în peşteri. În

anul 1975, au fost colectate primele două exemplare doveditoare, în sudul munŃilor Locvei. Toamna migrează

spre locurile de iernare din nordul şi nord – estul Africii.

Fringilla coelebs (Cinteza) – specie parŃial migratoare la noi, mai ales prin femele şi tineret, care se

deplasează spre Ńinuturile nord – estice ale Africii şi spre sud – vestul Asiei. Masculii, care sunt în general

sedentary, se întâlnesc mai frecvent şi iarna, la noi, îndeosebi în regiunile de şes. Este răspândită din Ńinuturile

cele mai joase, până în zona jneapănului din munŃi. Cuibăreşte în luna aprilie, cuibul fiind construit lipit de

scoarŃa crăcilor groase, mascându-l cu licheni şi muşchi. Pe sezon are 2 – 3 clociri.

Fringilla montifringilla (Cinteza de iarnă) – specie ce apare regulat şi în număr mare în timpul

sezonului rece, venind din Ńinuturile de cuibărit nordice. Iarna hoinăreşte în căutarea hranei împreună cu alte

specii de păsări. Unele observaŃii ar pleda pentru eventual cuibările la noi a acestei specii, în CarpaŃi; acest

fapt nu este însă dovedit. Primăvara revine la locurile de cuibărit din nord.

Coccothraustes coccothraustes (Botgrosul) – specie prezentă vara şi iarna, cuibărind în perioada

aprilie – mai, în arbori şi arbuşti din regiunile deluroase şi de şes, îndeosebi în pădurile luminoase. Are ciocul

cel mai puternic din toŃi reprezentanŃii familiei; poate sparge uşor sâmburii de cireşe, vişine etc. Exemplare

întâlnite iarna şi timpuriu primăvara, la noi, şi regăsite toamna în Italia indică o migraŃie de iarnă dinspre vestul

Europei, spre est. Locurile mai importante de iernare pentru botgroşi sunt în sudul Balcanilor şi în Turcia.

Loxia leucoptera (ForfecuŃa bandată) – specie ce soseşte numai iarna venind din nordul Europei şi

Siberia, unde cuibăreşte. Se cunosc câteva exemplare semnalate în Ńara noastră apărute în urma unor invazii

de mai mare amploare dinspre regiunile de cuibărit.

Loxia p. pytyopsittacus (ForfecuŃa cu ciocul gros) – specie ce apare rar la noi, în sezonul rece, sosind

sub forma unor invazii din nordul Europei, patria ei de cuibărit. În iarna 1972 – 1973, o subspecie a acestei

66

forfecuŃe ce îşi are patria în Anglia, (L. pytyopsittacus scotica), a fost capturată în Bucureşti, într-un parc

dendrologic cu pini, prima apariŃie pentru România.

Acanthis f. flammea (InăriŃa roşie) – specie ce ajunge în mod regulat în România, sub formă de invazii,

sosind din nordul Europei şi al Asiei, unde cuibăreşte. O ultimă invazie de acest fel a avut loc în Ńara noastră,

în iarna 1972 – 1973, când au fost colectate, pentru prima dată la noi, şi exemplare ale subspeciei de inăriŃă

roşie mică (A. flammea cabaret), sosită tot ca pasăre de invazie din nord – vestul Europei.

Emberiza calandra (Presura sură) – specie comună mai ales în regiunile de câmpie şi de dealuri

descoperite, rar şi pe văile largi, joase, ale râurilor montane. Cuibăreşte în luna mai, scoŃând , pe vară, două

rănduri de pui. O parte din populaŃia clocitoare la noi rămâne şi iarna, iar alta se deplasează mai spre sud.

Pentru o parte din populaŃia specie, cartierele de iernat sunt în sudul Europei, S – E Africiii şi peninsula Arabia.

Emberiza schoeniclus intermedia (Presura de stuf) – este una dintre cele mai frecvente păsări din

regiunile de stufărişuri din vecinătatea apelor, fiind foarte comună în Delata Dunării. Cuibăreşte în vegetaŃia

acvatică, frecvent pe popândacii inundaŃi parŃial, perioada de incubaŃie fiind aproximativ 14 zile. Pe sezon,

creşte două generaŃii de pui. Iarna, majoritatea păsărilor clocitoare de la noi se retrag spre locurile de iernat

din nord – estul Africii şi sud – vestul Asiei, iar în locul lor apar populaŃiile unei subspecii nordice Emberiza s.

schoeniclus, care se întâlnesc frecvent prin vegetaŃia uscată a câmpiilor, mlaştinilor secate sau îngheŃate,

împreună cu unele exemplare ale subspeciei ce a clocit la noi.

Plectrophenax nivalis (Presura de iarnă) – specie ce apare in timpul iernii, în cârduri mai mult sau mai

puŃin mari, dar nu cu regularitate, venind ca păsări de invazie, mai ales în Ńinuturile descoperite din sud – estul

Ńării. Cloceşte în nordul Europei şi al Asiei.

Passer montanus montanus (Vrabia de câmp) – specie sedentară la noi, întâlnită atât în Ńinuturile

sălbatice, cât şi în preajma aşezărilor umane, cu spaŃii mai largi în vecinătate. Cuibăreşte în luna aprilie, între

crengi, în cuiburi sferice, dar şi în scorburi şi în diferite construcŃii. Creşte trei generaŃii de pui pe vară. Unele

populaŃii se aglomerează în timpul iernii în sud – estul Europei.

Passer hispaniolensis (Vrabia spaniolă) – specie semnalată mai demult, dar resemnalată şi colectată

abia în 1964, în sudul Dobrogei, specia apărând la noi în Ńară printr-un process natural de extindere a arealului

său dinspre sudul Europei. Procesul de expansiune a acestei specii este în continuă desfăşurare, în anii 1971

– 1975, a fost observată în tot vestul Ńării, sudul Moldovei şi al Banatului. Cuibăreşte în luna mai, cuibul fiind

instalat şi la baza celor de ciori de semănătură sau în crengăria cuiburilor de barză. Scot 2 – 3 generaŃii de pui

pe sezon, după care părăsec regiunea. Spre toamnă migrează în nordul Africii şi sud – vestul Asiei. PopulaŃia

africană a acestei specii este sedentară. Vrabia spaniolă este viguroasă şi cu o mare putere de adaptare.

Alauda arvensis (Ciocârlia de câmp) – se întâlneşte frecvent în Ńinuturile joase, de stepă, dar apare şi

în lungul văilor montane largi şi înierbate, până în zona alpină. Cuibăreşte în luna aprilie, pe sol în ierburi, pe

vară scoŃând 2 – 3 generaŃii de pui. Masculul cântă în zbor, la mare înălŃime deasupra cuibului. Iarna se

întâlnesc mai ales în locurile de mică altitudine. Unele populaŃii iernează în nordul Africii şi sud – vestul Asiei.

67

Calandrella cinerea (Ciocârlia cu degetele scurte) – specie ce poate fi observată mai ales în Ńinuturile

joase, de câmpie, aride şi locuri pietroase din sud – estul Ńării. Cuibăreşte în luna aprilie, cuibul fiind instalat

într-o mică depresiune înierbată a solului. Creşte pe vară două rânduri de pui, iar toamna migrează pentru a

ierna în nord – vestul Africii şi sudul Europei.

Motacilla alba (Codobatura albă) – specie răspândită în toată Ńara, mai frecvent în regiunile joase, pe

malul bălŃilor şi lacurilor, de asemenea pe malul râurilor de la şes până la munte şi până la lacurile din golul

alpin. Cuibăreşte în luna aprilie, în excavaŃiile din maluri, în grămezi de lemne şi chiar în acoperişurile de stuf

ale caselor. Creşte 2 – 3 generaŃii de pui pe vară. Toamna migrează spre cartierele de iernat din nordul Africii

şi sud – vestul Asiei. În iernile blânde se pot vedea exemplare rămase pe lângă apele neîngheŃate.

Motacilla f. flava (Codobatura galbenă) – specie ce are o răspâdire largă la noi, în special în Ńinuturile

joase, umede, bine înierbate, cu lucii de apă în apropiere, dar şi pe văile largi ale râurilor. Cuibăreşte în luna

mai, cuibul fiind instalat pe sol, intr-o mică excavaŃie, bine ascuns. Au loc două cuibăriri pe sezon. Este foarte

frecventă în Delta Dunării, unde datorită biotopilor foarte variaŃi, coexist cu o subspecie sudică (M. flava

feldegg), care a înaintat relative recent peste arealul ei şi cu care dă naştere la hibrizi. Toamna ne părăseşte

pentru a ierna în toată Africa, în afară de regiunile deşertice.

Anthus trivialis (Fâsa de pădure) – specie comună în pădurile de şes şi de la munte de altitudine

mijlocie. Cuibăreşte în luna mai, pe solul bine înierbat. Toamna migrează în Ńinuturile Africii central şi de vest.

Anthus cervinus (Fâsa cu gâtul roşu) – apare numai în pasaj pe la noi, primăvara spre locurile de

cuibărit din tundra eurasiatică, iar toamna spre cele de iernare din valea Nilului şi sud – vestul Asiei.

Sturnus roseus (Lăcustarul) – specie ce apare ca pasăre de vară, la noi, dar nu întotdeauna în

aceleaşi locuri şi în acelaşi număr. Cuibăreşte în luna mai, în colonii, în locuri stâncoase sau pe maluri

lutoase, în special în Dobrogea. Distruge un număr mare de lăcuste, dar se hrăneşte şi cu dude, cireşe etc.

Migrează spre locurile de iernare dinspre sud – vestul Asiei şi Indiei.

Oriolus oriolus (Grangurul) – specie ce soseşte prin luna mai şi pleacă spre toamnă, după ce au

crescut puii. În Ńară este răspândit, în special, în pădurile luminoase de şes, urcând şi pe văile râurilor

montane, până în partea lor mijlocie. Este frecvent în plantaŃii de plopi canadieni. Cuibăreşte în perioada mai –

iunie, cuiburile, lucrate artistic, au forma unui hamac prins la o înfurcitură aproape de capătul unei crăci

orizontale, adesea bine mascat de frunziş. Irenează în toată Africa, înafară de partea ei nordică.

Corvus corone (Cioara neagră) – specie răspândită în vestul Europei, fiind o rudă apropiată a ciorii

grive cu care se poate hibrida. Uneori, exemplare izolate ajung să cuibărească în luna aprilie, şi în vestul Ńării

noastre, în regiuni joase şi deluroase. Nu este o specie permanent în Ńara noastră.

Corvus frugilegus (Cioara de semănătură) – constituie o specie foarte bogată în indivizi. Este întâlnită

în regiuni de câmpie, în colonii mari, mai rar în regiuni deluroase. Cuibăreşte în luna martie, cuibul fiind instalat

în arbori, adesea mai multe pe acelaşi copac. Oarecum folositoare în timpul creşterii puilor, prin larvele

dăunătoare ce la consumă, devine dăunătoare în restul timpului prin pagubele pe care la aduce economiei

68

agricole. Toamna, o parte a populaŃiilor clocitoare la noi se deplasează spre sud – vestu Europei, în schimb

vin cârduri mari din regiunea nord – estică a arealului specie. Vestu Europei, nord – vestul Africii şi sud –

vestul Asiei formează cartiere de iernare mai ales pentru populaŃiile nordice.

Coloeus monedula (StăncuŃa) – specie sedentară la noi, prezintă unele populaŃii ce cuibăresc în

Ńinuturi sălbatice şi altele antropofile, ce cuibăresc în localităŃi. Primele cuibăresc în scorburi şi pereŃi de

stâncă, celelalte în construcŃii, prin coşuri, ornamentaŃii, crăpături de ziduri, clopotniŃe etc. Ponta este depusă

în luna aprilie şi este clocită numai de femelă. Sud – vestu Europei şi sud – vestu Asiei constituie locuri de

iernare pentru unele populaŃii mai nordice.

Podiceps cristatus (Corcodelul mare) – specie prezentă în toate bălŃile de câmpie din Ńară, dar în

special în Delta Dunării ca pasăre de vară. Cuibăreşte în perioada aprilie – mai, cuibul fiind instalat în

păpurişul rar la marginea luciului bălŃilor, iar clocitul are loc 1 – 2 ori pe an. Hrana constă în larve acvatice,

insect şi peştişori. Toamna migrează spre Ńinuturile de iernare din nordul Africii, sudul Europei şi Asiei.

Podiceps nigricollis (Corcodelul cu gâtul negru) – specie întâlnită în diferite bălŃi din Ńară fiind mai rar

decât corcodelul mare sau cel cu gâtul roşu. Cuibăreşte în perioada mai – iunie, iar hrana de bază constă în

larve şi insect acvatice. Toamna migrează spre zonele de iernat din nordul Mării Mediterane şi ale Africii, sud

– vestul Asiei şi Indiei.

Podiceps ruficollis (Corcodelul pitic) – este cel mai mic corcodel din Ńară, fiind întâlnit frecvent în

Deltă. Cuibăreşte în preajma bălŃilor, iar cuiburile plutitoare sunt instalate în locurile cu apă puŃin adâncă,

invadată de vegetaŃie. Hrana constă îndeosebi din larve şi insect acvatice. Pentru iernare migrează în

regiunea nord – vestică a Asiei şi în nordul Africii. Uneori exemplare isolate rămân şi peste iarnă pe luciul

bălŃilor sau a gârlelor neîngheŃate.

Phalacrocorax carbo (Cormoranul mare) – specie prezentă aproape tot timpul anului în special în

bălŃile Deltei Dunării. Cuibăreşte în luana aprilie, în sălcii, în colonii, uneori mai târziu, dacă a fost deranjat de

om în timpul pregătirii de cuibărit. În prezent numărul lor este împuŃinat fiind vânat pentru pagubele aduse

sectorului piscicol. Iarna, o parte din păsări se retrag la malul mării, iar altele migrează mai spre sud, în special

în preajma Ńărmurilor Greciei.

Plegadis falcinellus (łigănuşul) – specie ce se întâlneşte încă în număr mare în Delta Dunării,

cuibărind în colonii mixte, cu alte specii, în sălcii pitice din masa întinderilor de stuf. Cuibăreşte în perioada mai

– iunie şi se hrăneşte, ca şi lopătarul, cu faună acvatică dăunătoare constând mai ales din lipitori, melci şi

tritoni. Toamna migrează înspre valea Nilului şi în restul Africii, la sud de Sahara.

Ardea cinerea (Stârcul cenuşiu) – specia cea mai mare din neamul stârcilor de la noi, fiind o pasăre

de vară întâlnită în diferite Ńinuturi cu bălŃi înconjurate de stufării, mai ales în Delta Dunării. Cuibăreşte în

perioada aprilie – iunie, de regulă în masa stufului, în colonii, în locuri greu accesibile. În Ńinuturile lipsite de

stufării, dar în locuri bogate în hrană, cuibăreşte chiar mai departe de apă, în arbori înalŃi. În prezent numărul

păsărilor din această specie este simŃitor diminuat atât din cauza combaterii lor de către om, cât şi din cauza

69

desecării multor bălŃi pe malurile pe care cuibăreau şi se hrăneau. Toamna migrează spre locurile de iernare

din sud – vestul Europei, nord – estul Africii şi la sud de Sahara. În iernile blânde sau în locuri unde apa nu

înghiaŃă, unele exemplare rămân la noi.

Cygnus olor (Lebăda de vară) – specie ce vine în Ńara noastră numai în sezonul cald, întâlnită

îndeosebi în bălŃile Deltei Dunării. Cuibăreşte în perioada mai – iunie, în stufărişurile nepărtunse sau pe

plaurul vechi, fixat. Iarna migrează spre sudul Mării Caspice, în Delta Nilului şi în estul Mării Mediterane. În

iernile blânde, unle populaŃii nordice, la care se pot asocia şi exemplare ce au cuibărit la noi, iernează în

lagunele Mării Negre ori în preajma bălŃilor neîngheŃate din interiorul Ńării. Datorită frumuseŃii şi rarităŃii sale,

lebăda albă este ocrotită de lege.

Anser anser (Gâsca de vară) – este singura specie de gâscă clocitoare la noi. Îşi face cuibul îndeosebi

în Deltă şi în zona complexului lagunar Razelm, sosind primăvara şi plecând toamna. Cuibăreşte în perioada

aprilie – mai, în stufării dese şi pe plaur vechi. Această specie este strămoşul multor rase de gâşte domestice

cu care se încrucişează adesea. În iernile blânde, populaŃii nordice, la care se pot asocial şi exemplare ce au

clocit la noi, iernează în lagunele marine şi bălŃile neîngheŃate. Majoritatea păsărilor migreaza iarna spre

Ńinuturile din nord – estul Mării Mediterane.

Anser albifrons (GârliŃa mare) – specie ce soseşte toamna, adesea iernând în număr considerabil în

vecinătatea apelor, cu semănături întinse prin apropiere. Cuibăreşte în regiunile tundrei eurasiatice şi

primăvara, împreună cu exemplarele ce au iernat în sud – estul Europei, se îndreaptă spre nord. Prin

abundenŃa sa, gârliŃa mare prezintă o important valoare cinegetică; pentru vânarea ei se cere o deosebită

dibăcie din partea vânătorului, datorită simŃului prudentei ei deosebit de dezvoltat.

Aceste specii de păsări sunt migratoare de vară sau de iarnă, care sunt găzduite în cea mai mare

parte de habitatele naturale din clasele de habitate N6 – Râuri şi lacuri, N7 – Mlaştini, N14 – Păşuni, N16 –

Păduri de foioase în care sunt îndeplinite condiŃiile pentru hrănit, cuibărit, odihnă, prezenŃă redusă a factorului

antropic şi habitatele antropizate din clasa de habitate N12 - Culturi (teren arabil) în care sunt îndeplinite

condiŃiile pentru hrănit pentru speciile migratoare de vară şi mai puŃin de habitatele antropizate din clasele de

habitate N15 - Alte terenuri arabile, N21 – Vii şi livezi.

Habitatele care găzduiesc aceste specii de păsări sunt de largă extindere în cadrul sitului şi în afara

acestuia, asigurând astfel condiŃii pentru hrănit, cuibărit şi odihnă pentru pentru populaŃiile ce migrează aici.

▪ Specii de păsări sedentare identificate în situl ROSPA0011 BlahniŃa pe amplasamentul sau în vecinătatea

proiectului propus

Perdix perdix (Potârnichea) – specie sedentară, frecventă în regiunile joase ale Ńării, în câmpie şi mai

rar în golurile alpine. Cuibăreşte în ierburi pe sol, în luna mai. În afara perioadei de cuibărit trăieşte în cârduri,

care, în căutarea hranei se deplasează de la un loc la altul.

Phasianus colchicus (Fazanul de vînătoare ) – specie exotică aclimatizată la noi, fiind întrodusă în

scopul vânătorii în zonelor de câmpie şi dealuri joase, în zone cu alternanŃă de terenuri cultivate şi terenuri

70

acoperite cu vegetaŃie arbustivă şi arboricolă, hrănindu-se ziua în terenuri agricole cultivate, iar noaptea

dormind în arbori. Cuibăreşte în ierburi pe sol, în perioada aprilie – iunie. Este o pasăre sedentară, dar, în

căutarea hranei se deplasează de la un loc la altul

Streptopelia decaocto (Guguştiucul) – specie sedentară localizată relative recent în Ńara noastră,

printr-un process de natural de expansiune din SE spre NV, frecventă în toate zonele geografice. Cuibăreşte

aproape tot timpul anului, dar numai în localităŃi sau în imediata vecinătate a acestora, la adăpost de păsările

răpitoare de ouă (coŃofana, stăncuŃa, gaiŃa, cioara grivă).

Accipiter g. gentilis (Uliul porumbar) - specie sedentară fiind un răpitor de talie mijlocie, răspândită în

Ńinuturile câmpie şi deal ale Ńării, mai rar la munte, în zona împădurită. Cuibăreşte în arbori, în perioada aprilie

– iunie, creşte un singur rand de pui. Se hrăneşte cu păsări şi mamifere mici, mai ales în mediul împădurit. La

noi se întâlneşte în tot timpul anului, populaŃia fiind mult împuŃinată. Iarna apare şi o subspecie nordică

(Accipiter g. buteoides).

Accipiter nisus (Uliul cu păsărar) - specie sedentară fiind rară ca pasăre clocitoare, mai frecvent apare

iarma când sosesc exemplare nordice, în Ńinuturile câmpie şi deal ale Ńării, mai rar la munte. Cuibăreşte în

arbori, în perioada mai – iulie, creşte un singur rand de pui. La noi se întâlneşte în tot timpul anului.

Asio otus (Ciuful de pădure) – specie sedentară la noi, fiind cea mai frecventă pasăre de pradă de

noapte alături de cucuveaua comună. Cuibăreşte în perioada aprilie – mai, în pâlcurile de păduri din toate

regiunile joase ala Ńării, în special în coloniile ciorilor de semănătură, însă pot urca şi pe văile râurilor. În iernile

aspre, multe exemplare nordice se adaugă populaŃiilor noastre sau trec chiar mai spre sud, iernând în sudul

Africii şi în sud – vestul Asiei.

Strix aluco (Huhurezul mic) – specie sedentară, ce se găseşte aproape în toate pădurile din Ńară, din

regiunile de şes până la munte. Cuibul, instalat în scorburi, este complet în luna martie şi ouăle sunt clocite de

către femelă timp de 28-30 de zile. În acest timp, masculul îi asigură hrana. Vânează în întuneric atât

rozătoare, cât şi păsărele mici ce dorm în arbori.

Athene noctua (Cucuveaua comună) – specie strict sedentară la noi, fiind larg răspândită în păduri,

găuri de maluri, stâncării cu locuri descoperite în vecinătate. Depune ouă în cursul lunii aprilie, pe care le

cloceşte singură 28 de zile. Seamănă mult la mărime şi culoare cu minuniŃa; este una din păsările de pradă

nocturne cele mai commune, prezentă şi pe lângă locuinŃele omeneşti.

Glaucidium passerinum (Cucuveaua pitică) – specie sedentară destul de rară, fiind cea mai mică

dintre Strigiformele noastre şi ale Europei, trăind ca relictă glaciară în CarpaŃi. Cuibăreşte în scorburi naturale

ori în cuiburi vechi de ciocănitori. Ponta durează 25 – 27 de zile şi este depusă în luna aprilie. Vânează

noaptea, dar şi ziua. Iarna pot veni uneori şi exemplare din regiuni mai nordice.

Tyto alba (Striga) – specie sedentară şi destul de rară la noi, fiind prezentă mai ales în regiunile de

şes, în păduri luminoase, dar şi în preajma aşezărilor omeneşti, lângă hambare, silozuri, în turnuri de biserici

etc. Este cea mai frumoasă pasăre de pradă de noapte de la noi şi printre cele mai folositoare, datorită marelui

71

număr de rozătoare dăunătoare pe care le consumă. Ponta are loc în luna aprilie, fiind depusă direct pe

substrat, fără aşternut. Femela cloceşte singură, 33-34 de zile, timp în care masculul îi aduce hrana. Iarna pot

apare uneori exemplare venite din nord.

Dendrocopos major (Ciocănitoarea pestriŃă mare) – specie sedentară, fiind cea mai comună

ciocănitoare în Ńara nostră. Cloceşte în luna mai, săpându-şi cuibul în trunchiurile arborilor. La munte, urcă

până în zona pădurilor de conifere.

Dendrocopos minor (Ciocănitoarea pestriŃă mică) – specie sedentară; are talia unei vrăbii, fiind cea

mai mică ciocănitoare de la noi. Este relativ rară, răspândită mai ales în Ńinuturile joase de câmpie. Cuibăreşte

în perioada aprilie – mai.

Picus viridis (Ciocănitoarea verde) – specie sedentară, ce trăieşte în general în pădurile de foioase din

regiunile de deal şi joase; consumă insecte, cu predilecŃie furnici, iar în sezonul rece şi boabe. Cuibăreşte în

luna mai,cuibul fiind săpat în lemnul arborilor.

Turdus merula (Mierla neagră) – specie sedentară la noi, frecventă mai ales în pădurile joase şi de

deal, numeroasă în zăvoaiele apelor, tăieturi de păduri, grădini şi parcuri publice, dar şi în pădurile montane

de foioase, pe văile râurilor. Cuibăreşte la mică înălŃime de sol, în tufişuri, boschete; foloseşte şi lut la

construcŃia cuibului. Ponta este completă încă din luna aprilie, iar ouăle sunt clocite de femelă timp de 14-15

zile. Creşte 2 – 3 rânduri de pui. Iarna ne vizitează şi exemplare din regiunile muntoase carpatine ori mai

nordice. Cartierele de iernat sunt în nord – estul Africii şi sud – vestul Asiei.

Parus major (PiŃigoiul mare) – este unul dintre cei mai cunoscuŃi piŃigoi, prezent atât în pădurile joase,

cât şi în cele de munte, unde ajunge până în zona coniferelor. Fiind frecvent în parcuri, grădini şi livezi

cuibăreşte în perioada martie – aprilie, în scorburi, crăpături, Ńevile gardurilor metalice, cuiburi artificial etc.

Iarna hoinăresc după hrană, rămânând credincioşi unor regiuni limitate, fiind o pasăre sedentară.

Parus caeruleus (PiŃigoiul albastru) – specie sedentară la noi, fiind frecvent în pădurile Deltei Dunării,

dar şi în toate pădurile din Ńară, urcând pe văile râurilor până în zona coniferelor. Cuibăreşte în perioada

martie – aprilie, în scorburi naturale sau în cuiburi părăsite de ciocănitori etc.

Aegithalos caudatus (PiŃigoiul codat) – specie sedentară ce trăieşte în pădurile de foiase, de la şes

până în zona pădurilor montane de amestec. Are trupul cât o nucă, dar o coadă foarte lungă, etajată.

Cuibăreşte în luna martie, cuibul având formă ovală, cu intrare rotundă şi este instalat în arbori spinoşi şi

arbuşti, fiind căptuşit pe dinafară cu frunze şi muşchi. Toamna şi iarna piŃigoiul codat hoinăreşte în cârduri, în

căutarea hranei, Ńinând legătura înre ei printr-un Ńiuit caracteristic.

Parus palustris (PiŃigoiul sur) – specie sedentară ce seamănă foarte mult cu piŃigoiul de munte.

Trăieşte în pădurile şi crângurile joase, în general umede, urcând pe văile râurilor de munte cam până în zona

pădurilor de amestec. Cuibăreşte în perioada aprilie – mai, în scorburi.

Panurus biarmicus (PiŃigoiul de stuf) – specie sedentară, întâlnit în Ńinuturile joase, fiind numeros în

Delta Dunării, în marile întinderi de stufăriş. Cuibăreşte în perioada aprile – mai, cuibul fiind făcut între câteva

72

fire de stuf, deasupra apei, în genul lăcarilor, având forma de cupă. Creşte doua – trei rânduri de pui pe sezon.

Iarna hoinăresc în cârduri după hrană, prin stufării şi vegetaŃia uscată acvatică, în general în S şi S – E Ńării.

Sitta europaea (ScorŃarul) – specie sedentară, frecvent în general în pădurile de şes, dar ajunge şi la

munte până în zona pădurilor de amestec. Se hrăneşte cu insect şi larve, dar şi cu ghindă, alune, pe care le

fixează în diferite crăpături şi le sparge cu ciocul. Cuibăreşte în perioada aprilie – mai, în scorburi sau cuiburi

părăsite de ciocănitori, a căror gaură de acces o micşorează cu lut, pe măsura corpului lor.

Certhia familiaris (Cojoaica comună) – specie sedentară, iarna fiind înclinată spre eratism. Este

răspândită aproape în toate pădurile din Ńară, la şes şi la munte. Cuibăreşte în găuri mici din arbori sau sub

scoarŃa lor, în perioada aprilie – mai şi scoate două generaŃii de pui pe sezon.

Certhia brachydactyla (Cojoaica cu degetele scurte) – specie sedentară pentru Ńara noastră, fiind

răspândită mai ales în pădurile Deltei Dunării. Cuibăreşte în perioada aprilie – mai, sub scoarŃa arborilor

bătrâni, dar şi în crăpături sau găuri din trunchiuri. Creşte 1 – 2 rânduri de pui pe sezon.

Fringilla coelebs (Cinteza) – specie parŃial migratoare la noi, mai ales prin female şi tineret, care se

deplasează spre Ńinuturile nord – estice ale Africii şi spre sud – vestul Asiei. Masculii, care sunt în general

sedentari, se întâlnesc mai frecvent şi iarna, la noi, îndeosebi în regiunile de şes. Este răspândită din Ńinuturile

cele mai joase, din Delta Dunării, până în zona jneapănului din munŃi. Cuibăreşte în luna aprilie, cuibul fiind

construit lipit de scoarŃa crăcilor groase, mascându-l cu licheni şi muşchi. Pe sezon are 2 – 3 clociri.

Acanthis cannabina (Câneparul) – una din speciile commune, atât ca clocitoare, cât şi ca prezenŃă în

timpul iernii. Cuibăreşte în luna aprilie, în tufişuri, îndeosebi în Ńinuturile joase şi deluroase, dar urcă şi pe văile

râurilor, la intrarea acestora în munŃi. Pe sezon scoate două rânduri de pui.

Carduelis carduelis (Sticletele) – specie sedentară, fiind cea mai cunoscută pasăre de la noi, din

această famile. Se găseşte frecvent Ńinută în colivii pentru cântecul său. Cuibăreşte în perioada mai – iunie,

îndeosebi în Ńinuturile joase, dar şi pe văile râurilor montane, atât în locuri mult decoperite, cât şi în păduri.

Scoate 2-3 râduri de pui pe vara, iar cuibul este mic şi aşezat în arbori nu prea înalŃi, de regulă în salcâmi.

Numărul indivizilor creşte iarna prin sosirea populaŃiilor nordice. PopulaŃiile care pleacă mai departe iernează

în regiunile nord – est africană şi sud – vest asiatică.

Carduelis chloris (Florintele) – specie întâlnită frecvent în Ńară ca pasăre sedentară. Cuibăreşte în luna

aprilie, mai ales în regiunile joase şi deluroase, dar urcă şi pe văile luminoase ale râurilor montane. Pe vară

scoate 2-3 râduri de pui. Este de asemeni o pasăre familiar în oraşe, unde cuibăreşte frecvent în arborii de pe

marginea străzilor. PopulaŃiile din sudul arealului se concentrează iarna în N Africii şi regiunea Mării Caspice.

Emberiza citrinella (Presura galbenă) – specie întâlnită la noi în Ńinuturile de şes şi de deal,

pătrunzând adesea destul de adânc pe văile râurilor montane. Cuibăreşte în luna mai, în tufişuri joase sau în

ierburi aproape de sol. Iarna coboară în Ńinuturi joase, descoperite, unde apar şi exemplare nordice. Tot atunci

are loc concentrarea populaŃiilor în sudul Europei, în Turcia şi în Ńinuturile din jurul Mării Caspice.

73

Emberiza calandra (Presura sură) – specie comună mai ales în regiunile de câmpie şi de dealuri

descoperite, rar şi pe văile largi, joase, ale râurilor montane. Cuibăreşte în luna mai, scoŃând, pe vară, două

rănduri de pui. O parte din populaŃia clocitoare la noi rămâne şi iarna, iar alta se deplasează mai spre sud.

Pentru o parte din populaŃia specie, cartierele de iernat sunt în S Europei, S – E Africiii şi peninsula Arabia.

Passer domesticus (Vrabia de casă) – specie antropofilă, fiind una dintre cele mai cunoscute şi mai

frecvente păsări ce se întâlnesc atât în natură, cât şi în preajma locuinŃelor. Tipic sedentară, este abundentă în

regiunile joase ale Ńării, urcă şi în regiuni muntoase, în localităŃi. Face cuiburi sferice în arbori, în special în

plopi şi salcâmi, atât între crengi, cât şi în scorburi; în urma pătrunderii în localităŃi şi a devenirii ei antropofile,

a inceput să-şi instaleze cuiburile şi în diferite locuri din construcŃii. Creşte trei generaŃii de pui pe vară. Vrabia

de casă este originară din Ńinuturile tropicale africane, de unde s-a extins spre N şi V printr-un process natural.

Passer montanus montanus (Vrabia de câmp) – specie sedentară la noi, întâlnită atât în Ńinuturile

sălbatice, cât şi în preajma aşezărilor umane, cu spaŃii mai largi în vecinătate. Cuibăreşte în luna aprilie, între

crengi, în cuiburi sferice, dar şi în scorburi şi în diferite construcŃii. Creşte trei generaŃii de pui pe vară. Unele

populaŃii se aglomerează în timpul iernii în sud – estul Europei.

Alauda arvensis (Ciocârlia de câmp) – se întâlneşte frecvent în Ńinuturile joase, de stepă, dar apare şi

în lungul văilor montane largi şi înierbate, până în zona alpină. Cuibăreşte în luna aprilie, pe sol în ierburi, pe

vară scoŃând 2 – 3 generaŃii de pui. Masculul cântă în zbor, la mare înălŃime deasupra cuibului. Iarna se

întâlnesc mai ales în locurile de mică altitudine. Unele populaŃii iernează în nordul Africii şi sud – vestul Asiei.

Galerida cristata (Ciocârlanul moŃat) – specie răspândită în toate câmpiile uscate, joase, din Ńară, dar

urcă şi pe văile largi ale râurilor, în Ńinuturile descoperite. Cuibăreşte în luna aprilie, pe sol în locuri cu

vegetaŃie sărăcăcioasă. Creşte două rânduri de pui pe seyon şi este una dintre cele mai frecvente ciocârlii de

la noi, care nu ne părăseşte nici iarna, când poate fi văzută în şanŃuri pe marginea şoselelor, pe drumurile

satelor, prin curŃile oamenilor printre vite.

Sturnus vulgaris (Graurul) – specie răspâdită pe tot cuprinsul Ńării, mai ales în regiunile joase, cu arbori

scorburoşi, în păduri luminoase, cu spaŃii largi descoperite în jur, urcând şi pe văile râurilor. Cuibăreşte în luna

aprilie, în scorburi, dar şi în găuri de ziduri, stuful acoperişurilor, stâlpi de beton, dovedind multă încredere faŃă

de apropierea omului. Creşte şi două generaŃii de pui pe sezon. Imită cântecele altor păsări. PopulaŃiile din

nordul arealului se retrag iarna spre sud – vestul Europei. Cârduri mari se întâlnesc şi iarna, îndeosebi în sud

– estul Ńării, mai ales ca păsări venite din nord.

Corvus cornix (Cioara grivă) – specie sedentară frecventă în toată Ńara, cu excepŃia marilor înălŃimi

carpatine. Forte stricătoare prin pagubele ce le adduce vânatului şi în gospodării, cuibăreşte în luna aprilie, în

arbori, dar se adaptează uşor la orice situaŃie; astfel, în Deltă cuibăreşte pe plaur sau în alte locuri nespecifice.

De câŃiva ani apătruns şi în Bucureşti, unde s-a înmulŃit mai ales pe baza devorării ouălor şi puilor de

guguştiuc. Iarna mai sosesc la noi şi exemplare nordice, unele dintre ele migrând în valea Nilului inferior.

74

Pica pica (CoŃofana) – alături de cioara grivă, este una din cele mai stricătoare păsări din fauna

noastră. Specie strict sedentară, cuibăreşte în luna aprilie, atât în regiunile joase, cât şi în cele deluroase sau

pe văile râurilor. Face un cuib sferic, din spini, cu intrări laterale, tapisat în interior cu lut. În cuiburile vechi ale

acesteia îşi găsesc loc de cuibărit însă şi unele specii de păsări utile.

Garrulus glandarius (GaiŃa) – specie sedentară având penajul cel mai frumos decât toate Corvidele

de la noi. Este o pasăre stricătoare răpind ouăle din cuibul păsărilor utile. Este întâlnită atât în regiunea

pădurilor de conifer din CarpaŃi, cât şi în cele din zona deluroasă şi de şes. În ultimii ani s-a înmulŃit foarte

mult, pătrunzând şi în oraşe. Cuibubăreşte în perioada aprilie – mai, cuibul fiind construit între crengi, în

desişuri. Toamna, la şes, apar populaŃii din zona de munte şi chiar din Ńări nordice.

Nucifraga c. caryocatactes (GaiŃa de munte) – specie sedentară ce cuibăreşte primăvara, prin luna

aprilie, cuibul fiind construit lângă trunchiuri. Iarna poate coborî uneori în văi mai adăpostite, după hrană.

Toamna îşi fac reserve de alone prin scorburi şi iarna , apare uneori subspecia siberiană N. c. macrorhynchos.

Păsările sedentare sunt găzduite în cea mai mare parte de habitatele naturale din clasele de habitate

N6 – Râuri şi lacuri, N7 – Mlaştini, N14 – Păşuni, N16 – Păduri de foioase în care sunt îndeplinite condiŃiile

pentru hrănit, cuibărit, odihnă, prezenŃă redusă a factorului antropic şi habitatele antropizate din clasa de

habitate N12 - Culturi (teren arabil) în care sunt îndeplinite condiŃiile pentru hrănit pentru speciile migratoare

de vară şi mai puŃin de habitatele antropizate din clasele N15 - Alte terenuri arabile, N21 – Vii şi livezi.

În amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă sunt îndeplinite condiŃile de habitat pentru

foarte puŃine specii dintre cele care se hrănesc cu seminte şi mai puŃin insecte, vegetaŃia fiind în general

săracă în specii de plante care produc seminŃe comestibile pentru păsări .

Habitatele care găzduiesc aceste specii de păsări sunt de largă extindere în cadrul sitului şi în afara

acestuia, asigurând astfel condiŃii pentru hrănit, cuibărit şi odihnă pentru pentru populaŃiile locale.

2.3. Habitate de interes comunitar în ampasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă

▪ Clase de habitate/habitate Natura 2000 mentionate in formularul standard al situl ROSPA0011 BlahniŃa

identificate pe amplasamentul sau în vecinătatea proiectului propus

Clase de habitate/habitate Natura 2000 mentionate in formularul standard al situl

ROSPA0011 BlahniŃa identificate pe amplasamentul sau în vecinătatea proiectului propus

Cod / CLC conf. formular standard Natura 2000

Clasa de habitate/Habitat afectat de implementarea propiectului

Prezenta pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia

1 2 3 N06/511,512 Râuri, lacuri Este întâlnit la distanŃă de peste 5 km de

amplasamentul proiectului propus N07/411,412 Mlaştini şi turbării Este întâlnit la distanŃă de peste 1 km de

amplasamentul proiectului propus N12/211 - 213 Culturi (teren arabil) Este întâlnit la distanŃă de sub 1 km de

amplasamentul proiectului propus N14/231 Păşuni Este întâlnit la distanŃă de peste 1 km de

amplasamentul proiectului propus N15/242, 243 Alte terenuri arabile Este întâlnit la distanŃă de sub 1 km de

amplasamentul proiectului propus

75

1 2 3

N16/311 Păduri de foioase Este întâlnit la distanŃă de peste 1 km de amplasamentul proiectului propus

N21/221,222 Vii şi livezi Se întâlneşte pe amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă

N23/1XX Alte terenuri artificiale (localităŃi, mine etc) Este întâlnit la distanŃă de peste 2 km de amplasamentul proiectului propus

N26/324 Habitate de păduri (păduri în tranziŃie) Nu este întâlnit

Lista cu habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare

identificate în situl ROSPA0011 BlahniŃa pe amplasamentul sau în vecinătatea proiectului propus

Cod „NATURA

2000“

Denumirea tipului de habitat

Prezenta pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea

acestuia 1 2 3

2130 Dune fixate cu vegetaŃie herbacee perenă (dune gri); Nu este întâlnit 2180 Dune împădurite din regiunea atlantică, continentală şi boreală; Nu este întâlnit 2190 Depresiuni umede intradunale; Nu este întâlnit 3160 Lacuri distrofice şi bălŃi; Nu este întâlnit 6240 * Pajişti stepice subpanonice; Nu este întâlnit 6250 * Pajişti stepice panonice pe loess; Nu este întâlnit 6260 * Pajişti panonice nisipoase; Nu este întâlnit 6420 Pajişti umede cu ierburi înalte; Nu este întâlnit 6430 AsociaŃii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la

nivel montan şi alpin; Nu este întâlnit

6440 Pajişti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii; Nu este întâlnit 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis); Nu este întâlnit 9160 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu

Carpinion betuli; Nu este întâlnit

9170 Stejăriş cu Galio-Carpinetum; Nu este întâlnit 9180 * Păduri de pantă, grohotiş sau ravene cu Tilio-Acerion; Nu este întâlnit 9190 Stejăriş bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur; Nu este întâlnit 91BO Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia; Nu este întâlnit 91EO * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion nicanae, Salicion albae); Nu este întâlnit

91FO Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris);

Nu este întâlnit

91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; Nu este întâlnit 91YO Păduri dacice de stejar şi carpen; Nu este întâlnit 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; Nu este întâlnit 9280 Păduri cu Quercus frainetto; Nu este întâlnit 92AO Galerii cu Salix alba şi Populus alba; Nu este întâlnit

* Tip de habitat prioritar

Amplasamentul proiectului prosus şi zona limitrofă (rază de circa 0,5 - 1,5 km) este teren agricol cu

folosinŃa actuală „arabil”, din clasa de habitate N15 - "Alte terenuri arabile", care de mai mulŃi ani nu s-a mai

cultivat agricol. Acest fapt a determinat în ultimii ani instalarea spontană a vegetaŃiei ierbacee formată din

plante ruderale şi de semănătură, pecum şi arbuşti (porumbar, măceş), care formează un un ecosistem

antropic, ce nu poate fi asimilat cu ecosistemele naturale.

În amplasamentul proiectului şi în zona limitrofă au fost identificate specii de plante instalate spontan,

specifice terenurilor cultivate agricol, abandonate:

- Sorghum halepense (Costrei) - comună prin semănături, pârloage, pe lângă drumuri

- Digitaria sanguinalis (Meişor roşu) – frecventă prin locuri cultivate.

- Echinochloa crus-galli (Iarbă bărboasă) – foarte comună prin locuri cultivate şi orezării.

76

- Setaria glauca, S. verticillata (Mohor) – buruiană foarte comună în semănături, mirişti, locuri ruderale

- Eragrostis minor (Host) – specie frecventă în locuri cultivate şi nisipoase, la margini de drumuri etc.

- Bromus arvensis, B. sterilis (Obsigă) – specie foarte comună în locuri cultivate, tufărişuri, pe nisipuri.

- Lolium temulentum (SălbăŃie) – specie întâlnită în semănături, iar fructele sunt toxice.

- Agropyron repens (Pir)

- Hordeum murinum (Orzul şoarecilor) – specie comună în locuri virane, pârloage pe suprafeŃe întinse.

- Rumex crispusr (Dragavei)

- Polygonum aviculare (Troscot) – specie comună la marginea drumurilor, în locuri cultivate etc.

- Chenopodium album (Spanac-sălbatic) – buruiană foarte comună prin locuri cultivate, ruderale.

- Chenopodium hybridum (Talpa-gâştei) – specie întâlnită prin grădini, pârloage, locuri ruderale

- Atriplex patula (Lobodă) – specie comună prin locuri ruderale, grădini, pârloage, fâneŃe etc.

- Ceratocarpus arenarius (Ciulei) – specie întâlnită în regiunile sudice în semănături, pârloage etc.

- Salsola ruthenica (Ciurlan,târtan, parpalac) – comună în regiunile stepice, prin semănături

- Amarantus retroflexus (Ştir) – specie foarte comună în semănături, locuri ruderale etc.

- Amarantus albus (Ştir-alb) – buruiană în locuri cultivate, în regiunea de câmpie.

- Euphorbia cyparissias (Alior)

- Euphorbia helioscopia (Laptele câinelui) – specie comună în locuri cultivate.

- Thymelaea passerina (Limba vrabiei) – specie frecventă în semănături, locuri însorite, nisipoase.

- Xanthium spinosum (Holeră) – specie frecventă în locuri ruderale, la margini de drumuri, în păşuni.

- Ornithogalum pyramidale (Luşcă) – specie poradică prin semănături.

- Ornithogalum umbellatum (Băluşcă)

- Stallaria media (Rocoină) – specie întâlnită în semănături, pârloage.

- Holosteum umbellatum (CuişoriŃă) – plantă frecventă în semănături.

- Lepidium draba (Urda vacii) – buruiană comună în locuri ruderale şi semănături, adesea în pâlcuri.

- Lepidium campestre (HreniŃă) – comună în semănături, în locuri ierboase, în regiunea de câmpie .

- Thlaspi perfoliatum (PunguliŃă) – se întâlneşte în locuri cultivate, grădini, marginea drumurilor.

- Capsella bursa-pastoris (Traista-ciobanului) – foarte comună prin semănături, locuri virane.

- Draba verna (Flămânzică)

- Berteroa incana (Ciucuşoară) – foarte comună în semănături, pe lângă drumuri etc.

- Rubus caesius (Mur de mirişte) –

- Melilotus albus (Sulfină-albă) – comună prin pârloage, la marginea drumurilor etc.

- Eryngium campestre (Scaiul-dracului) –

- Torilis arvensis (HaŃmăŃuchiul-măgarului) – frecventă în locuri mai calde, în pârloage, semănături etc.

- Caucalis lappula (Ruşinătoare) – comună în semănături, pârloage, la margini de drumuri etc.

- Conium maculatum (Cucută) – comună în locuri ruderale, pe maidane, semănături. Plantă toxică.

77

- Daucus carota (Morcov) –

- Androsace maxima (Lăptişor mare) – specie întâlnită prin semănături şi locuri ruderale, în sudul Ńării.

- Convolvulus arvensis (Volbură, rochiŃa-rândunicii) – foarte comună prin culture, locuri ruderale.

- Lithospermum arvense (Mărgeluşe) – specie comună în locuri cultivate, pârloage etc.

- Heliotropium europaeum (Vanilie-sălbatică) – frecventă în locuri ruderale, semănături.

- Stachys annua (CinsteŃ) – comună prin semănături, mirişti, locuri ruderale.

- Solanum nigrum (Zârna, umbra-nopŃii) – foarte comună în locuri cultivate, ruderale etc.

- Galium aparine (TuriŃă) – specie comună prin locuri cultivate, pe lângă garduri, în tufărişuri.

- Sambucus ebulus (Boz) – frecventă în locuri necultivate, pe lângă garduri, drumuri, în păduri rărite etc.

- Anthemis cotula (RomaniŃă puturoasă) – frecventă în locuri ruderale, pârloage etc.

- Matricaria inodora (MuşeŃel-prost) – comună în locuri cultivate şi necultivate, pârloage etc.

- Centaurea diffusa (Mături) – specie comună în semănături, pârloage îndeosebi în regiunea de câmpie.

- Portulaca oleracea (larba-grasă) – buruiană foarte comună prin culturi, locuri ruderale etc.

- Ranunculus arvensis (Piciorul-cocoşului) – specie frecventă în semănături, pârloage.

- Sisymbrium sp. (Voinicică) – foarte frecventă în locuri ruderale, la margini de drumuri, în pârloage etc.

- Sinapis arvensis (Muştar-sălbatic, muştar-de-câmp, rapiŃă) – buruiană foarte comună prin semănături

- Diplotaxis sp. (Puturoasă) – Comună prin locuri cultivate sau ruderale pârloage etc.

- Raphanus raphanistrum (Ridiche-sălbatică) – foarte frecventă prin arături, mirişti, pârloage.

- Erysimum repandum (Bărbuşoară, micsandre-sălbatice) – comună prin arături, mirişti etc.

- Medicago lupulina (Trifoi-mărunt) –

- Viola arvensis (Trei-fraŃi-pătaŃi) – comună prin semănături, pârloage şi la marginea drumurilor.

- Ajuga chamaepitys (TămâiŃă-de-câmp) – întâlnită prin semănături şi la marginea drumurilor.

- Hyoscyamus niger (MaselariŃă, nebunariŃă) – comună prin locuri ruderale, semănături etc.

- Artemisia vulgaris (PelinariŃă) –comună în locuri ruderale, semănături etc.

- Senecio vulgaris (Spălăcioasă) – frecventă în locuri cultivate, ruderale, în semănături.

- Sonchus arvensis (Susai) – frecventă în semănături, pârloage, tufărişuri etc.

- Agrostemma githago (Negină) – buruiană frecventă prin semănături, în culturi de cereale etc.

- Gypsophila muralis (Ipcărige) – foarte comună prin culturi, pârloage etc.

- Papaver rhoeas (Mac-roşu) – buruiană frecventă în semănături, locuri ruderale etc.

- Papaver dubium (Mac-de-câmp) –

- Vicia sativa (Mazariche-de-primavara) - Spontana prin semanaturi, fineŃe etc.

- Lathyrus tuberosus (OraşniŃa) - Foarte comuna in locuri cultivate, semanaturi, miristi, etc.

- Lavathera thuringiaca (Salvie-alba) – Frecventa la marginea drumurilor, in pirloage etc.

- Anagallis arvensis (ScânteuŃa) – Comuna in semanaturi, pirloage, margini de drumuri etc.

- Cynoglossum officinale (Limba câinelui) –frecventa la marginea drumurilor, pirloage etc.

78

- Verbena officinalis (Sporici) – Comuna în locuri ruderale, virane, miristi etc.

- Lamium purpureum (Sugel puturos) – Foarte comuna in semanaturi, pirloage etc.

- Carduus nutans (Ciulin) – Foarte comuna in pirloage, la margini de drumuri etc.

- Cirsium arvense (Palamida) – Buruiana robusta comuna in semanaturi.

- Centaurea spinulosa (Ciolobot) - Comuna la marginea semanaturilor, pirloagelor etc.

- Echium vulgare (larba sarpelui) – Foarte comuna in locuri ruderale, pirloage etc.

- Centaurea cyanus (VineŃele, albastrita) - Buruiana caracteristica culturilor de cereale

- Cichorium intybus (Cicoare) - Foarte comuna la marginea drumurilor, in locuri ruderale, etc.

- Prunus spinosa (porumbar) – Foarte comuna în terenuri necultivate

- Rosa canina (măceş) – Foarte comuna în terenuri necultivate

Habitatul identificat în amplasamentul proiectului propus şi zona limitrofă este o asociaŃie spontană de

plante ruderale şi de semănături, formând un habitat terestru antropizat care nu se întâneşte în lista habitate

naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare (anexa 2 la OUG nr. 57/2007)

şi nu poate fi asimilat cu vreunul din acestea. Acest habitat este de tranziŃie, având în vedere că terenul

respectiv este cu destinaŃie agricolă, în care proprietarii vor opta în viitor pentru practicarea agriculturii sub una

din formele ei, cum ar fi: refacerea livezii, teren arabil pentru diverse culturii, amenajări pentru practicarea

agriculturii intensive în ferme cu specific zootehnic.

În lista plantelor identificate pe amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă nu se întânesc

specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (anexa 3 la OUG nr. 57/2007)

sau specii de interes comunitar care necesită o protecŃie strictă (anexa 4 la la OUG nr. 57/2007)

Habitatul identificat în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă nu îndeplineşte condiŃiile

pentru a găzdui speciile de păsări protejate înscrise în formularul standard al sitului ROSPA0011 BlahniŃa.

3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate

si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate

Amplasamentul proiectului propus şi zona limitrofă acestuia sunt ocupate de un habitat puternic

antropizat, fară valoare conservativă şi fără prezenta unor specii de plante si animale rare. VegetaŃia specifică

habitatului este favorabilă dezvotării unor specii comune de faună terestră (mamifere mici şi de talie mijlocie),

slab reprezentate numeric, dar cu areale largi.

Prin implementarea proiectului propus nu se va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmare speciile

din fauna terestră sensibile la zgomot şi la prezenta omului se vor retrage în zonele învecinate, urmand ca, dupa

terminarea lucrarilor de constructie, sa revina pe vechile amplasamente, în zona limitrofă.

Habitatul în care se află amplasamentul proiectului propus şi zona limitrofă nu face parte din tipurile de

habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare. Acest habitat nu

găzduieşte specii de păsări protejate înscrise în formularul standard al sitului ROSPA0011 BlahniŃa.

79

Habitatele din amplasamentul proiectului propus are o răspândire largă în cuprinsul sitului ROSPA0011

BlahniŃa, cât şi în ale situri învecinate. În această situaŃie, prin implementarea proiectul propus nu apare pericolul

limitării habitatelor speciilor protejate, sau dispariŃia acestora.

4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Sitului ROSPA0011 BlahniŃa, din punct de vedere al organizării teritoriale nu dispune de o zonare

interioară, cu excepŃia zonei umede, Hinova - Ostrovul Corbului (185 ha), cu regim de protecŃie specială

declarată la nivel judeŃean prin Hotărârea nr. 13/10.07.2000 privind completarea Hotărârii nr. 26/1994 a

Consiliului JudeŃean MehedinŃi privind protecŃia rezervaŃiilor şi monumentelor naturii din judeŃul MehedinŃi.

Aceasta este una din zonele cele mai mari în care sunt indeplinite condiŃiile de habitat pentru speciile de

păsări protejate menŃionate în formularul standard al ariei de protecŃie avifaunistică BlahniŃa şi are un

regulament de administrare. Pentru restul sitului nu sunt astfel de reglementări.

Amplasamentul proiectului propus este localizat la distanŃa de peste 5,0 km faŃă de acestea, într-un

habitat antropizat care nu constituie zonă de interes pentru protecŃia speciilor de păsări protejate menŃionate

în formularul standard al sitului ROSPA0011 BlahniŃa, iar procesul tehnologic desfăşurat în amplasamentul

proiectului propus nu periclitează aceste zone de protecŃie specială .

5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

La nivelul ariei naturale protejate nu există date privind structura pe specii a elementelor de

biodiversitate, cu excepŃia speciilor de păsări protejate. De asemenea, nu sunt date privind mărimea

populaŃiilor speciilor protejate, acestea fiind păsări migratoare, al căror număr variază anual. FaŃă de aceasta

şi în lipsa unui plan de management nu se pot face estimări privind dinamica populaŃiilor speciilor proptejate.

Despre alte specii de păsări protejate înscrise în anexa 3 la OUG nr. 57/2007, nemenŃionate în

formularul standard al sitului ROSPA0011 BlahniŃa, în afara identificării lor în cadrul acestui studiu, nu sunt

date privind structura şi dinamica populaŃiilor.

Implementarea proiectului propus nu va afecta numeric şi structural niciuna dintre populaŃiile floristice

şi faunistice din habitatele învecinate. Toate speciile de păsări protejate menŃionate în formularul standard al

sitului ROSPA0011 BlahniŃa au habitatul predilect în afara zonei de impact.

SuprafaŃa fermei este de 1,68 ha, infimă faŃă de suprafaŃa sitului Natura 2000, iar activităŃile

desfăşurate în cadrul proiectului propus nu vor avea un efect direct asupra habitatelor de interes comunitar şi

a speciilor protejate care vieŃuiesc aici în timpul migraŃiei.

6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale

protejate de interes comunitar

Echilibrul sitului este generat de mozaicul de habitate naturale determinat dat de o mare varietate

staŃională. Pe teritoriul ariei de protectie speciala avifaunistica BlahniŃa predomină ecosistemele terestre

80

(89%), de regulă modificate sau amenajate (agrosisteme, ecosisteme forestiere, spaŃii rurale, ecosisteme

pisciculturale), dar se intâlnesc şi ecosisteme naturale de ape dulci (7%) şi ecosisteme urbane (4%).

Situl este alcatuit in principal din 11 clase de habitate: teren arabil (culturi agricole) – 29%, pasuni –

19%, paduri de foioase – 16%, alte terenuri arabile – 8%, rauri si lacuri – 7%, mlastini – 6%, habitate de păduri

(păduri în tranziŃie) – 6%, vii si livezi (5%), alte terenuri artificiale (localităŃi, mine etc.) – 4%.

În situl ROSPA0011 BlahniŃa se întânesc cca. 23 de habitate naturale cu valoare conservativă

ridicată, înscrise înanexa 2 la OUG nr. 57/2007, care găzduiesc un număr impresionant de specii din fauna

terestră protejată (păsări şi animale), cu populaŃii de mărimi încă necunoscute.

Marea varietate a speciilor de flora si fauna se datoreaza atat geomorfologiei, cat si pozitiei extrem de

favorabile a zonei, bine protejata de vanturile reci din nord, insolatii puternice, fapt ce a permis ca numeroase

elemente sudice si vest asiatice sa poata ajunge pana in aceste locuri, unde s-au adaptat usor.

VulnerabilităŃile menŃionate în formularul standard şi activităŃile antropice cu consecinŃe în interiorul

sitului şi în zona limitrofă pot fi manageriate prin măsuri legale, administrative şi contractuale în conservării,

menŃinerii şi, acolo unde este cazul, readucerii într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale

şi/sau a populaŃiilor speciilor pentru care situl este desemnat. O activitate la scară restrânsă, cum este cea

prognozată în cadrul proiectului propus, nu va afecta integritatea şi stabilitatea sitului ROSPA0011 BlahniŃa.

7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Pentru situl Natura 2000 ROSPA0011 BlahniŃa nu există până în prezent un plan de management cu

obiective de conservare definite precis. Face excepŃia zona umedă Hinova - Ostrovul Corbului (185 ha), cu

regim de protecŃie specială declarată la nivel judeŃean prin Hotărârea nr. 13/10.07.2000 privind completarea

Hotărârii nr. 26/1994 a Consiliului JudeŃean MehedinŃi privind protecŃia rezervaŃiilor şi monumentelor naturii din

judeŃul MehedinŃi, Consiliul JudeŃean MehedinŃi prin direcŃia de specialitate a întocmit un regulament de

administrare. De asemenea, pentru situl Natura 2000 ROSPA0011 BlahniŃa a fost desemnat un custode.

În această situaŃie obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate faŃă de care s-a analizat

starea actuală a mediului şi impactul proiectului propus asupra speciilor de păsări protejate menŃionate în

formularul standard al situl ROSPA0011 BlahniŃa sunt cele general valabile, aşa cum sunt precizate în OUG

nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice cu modificările şi completările ulterioare.

Amplasamentului proiectului propus se află la distanŃă de peste 5 km de zona cu regim de protecŃie

specială Hinova - Ostrovul Corbului, în zonă care în interpretarea art. 22, alin (10) din OUG nr. 57/2077 face

parte din „zona de dezvoltare durabilă a activităŃilor umane” şi în conformormitate cu orevederile alin (11) sunt

permise activităŃile de investiŃii/ dezvoltare, cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor

naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităŃii, printre care activităŃi

specifice modului de producŃie ecologic de cultivare a terenului agricol şi creşterea animalelor, în conformitate

cu legislaŃia specifică din sistemul de agricultură ecologică.

81

Referitor la conservarea speciilor de păsări sălbatice protejate, în cap. III – Conservarea habitatelor

naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună, art. 33, al (2) se prevăd următoarele interziceri:

a) uciderea sau capturarea intenŃionată, indiferent de metoda utilizată;

b) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenŃionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

c) culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;

d) perturbarea intenŃionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraŃie;

e) deŃinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;

f) comercializarea, deŃinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă

sau a oricăror părŃi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.

În vederea protejării habitatelor naturale şi a speciilor indigene, amenajarea spaŃiilor verzi şi aducerea la

starea iniŃială a amplasamentului după scoaterea din funcŃiune a fermei zootehnice se va face pe baza unor

documentaŃii tehnice de execuŃie se vor avea în vedere prevederile art. 34. – (1).

Din evaluările de teren asupra teritoriului de interes economic pentru care se întocmeşte acest studiu,

considerăm ca activitatea economică se va desfăura pe o suprafaŃă foarte restrânsa şi într-o manieră deloc

invazivă sau destructivă şi nu contravine obiectivelor generale de conservare ale ariei naturale sau a celor

stabilite prin plan de management.

8. Descrierea starii actuale şi viitoare de conservare a ariei naturale protejate

de interes comunitar

Starea sitului ROSPA0011 BlahniŃa în prezent s-a îmbunătăŃit faŃă de momentul desemnării sale,

graŃie acŃiunilor de conştientizare şi de educaŃie derulate pe parcursul anilor. Pericolele majore şi riscurile se

menŃin încă în ceea ce priveşte o educaŃie ecologică precară, gestionarea defectuoas a deşeurilor, nivelul

accentuat de sărăcie în localitaŃile rurale, valorificarea insuficientă şi necorespunzătoare a resurselor locale de

dezvoltare durabilă.

Planul de management al sitului ROSPA0011 BlahniŃa va stabili măsuri concrete de administrare a

acestuia privind conservarea speciilor şi habitatelor protejate şi linii directoare de dezvoltare economică şi

socială a zonei în raport cu principiile de dezvoltare durabilă, având în vedere vulnerabilităŃile menŃionate în

formularul standard şi activităŃile antropice cu consecinŃe în interiorul sitului şi în zona limitrofă.

Beneficiarii proiectele aprobate vor avea obligaŃia de a le adapta Planului de management al sitului.

82

D.) IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

1. Identificarea şi evaluarea tipurilor de impact negativ ale PP susceptibile să afecteze în

mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar

In general, activitatea de creştere în sistem intensiv a animalelor, prin specificul ei, este generatoare

de impact semnificativ asupra factorilor de mediu sol, subsol, aer, apa, biodiversitate, asezari umane etc.

Dacă unele din efectele cu impact asupra mediului sunt inevitabile, de exemplu, modificările majore ale

reliefului, altele pot fi într-o mare măsură diminuate prin adoptarea unor solutii tehnologice adecvate.

Implementarea proiectului propus se desfăşoară în în două etape, de construcŃie şi de exploatare în

care impactul proiectului propus asupra factorilor de mediu se manifestă diferit, în funcŃie de procesele

tehnologice desfăşurate pe amplasament.

În cap. B.) pct. 6. „Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora” din

prezentul studiu sunt prezentati detaliat poluanŃii generaŃi de proiect, gradul de poluare şi principale măsuri de

reducere a impactului în cadrul ariei naturale protejate.

1.1. Identificarea şi evaluarea tipurilor de impact ale proiectului propus în perioada de construcŃie

▪ Tipuri de poluare ce se pot produce în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă:

- Poluare specifică lucrărilor lucrărilor de construcŃii şi constă din poluarea cu praf, emisii de noxe

chimice, zgomot şi vibraŃii generate de utilajele pentru construcŃii şi mijloacele de transport;

- Poluarea accidentală, mai ales cu produse petroliere deversate accidental ca urmare a unor defecŃiuni

ale utilajelor şi mijloacelor de transport, alimentării de urgenŃă cu carburanŃi din recipienŃi

necorespunzători şi fără luarea măsurilor de siguranŃă etc.

▪ Principalii poluanti generaŃi de proiectul propus în perioada de construcŃie:

a.) Praful, generat în incinta şantierului de construcŃii (operaŃiunile excavaŃii, incarcare - descarcare,

manipulare şi transport pamant din sapaturi şi materiale de construcŃii în vrac) şi pe drumul de

acces, în timpul transportului (praful rezultat din deplasarea mijloacelor de transport pe drumul

provizoriu de pământ sau de la suprafaŃa încărcăturii în vrac).

b.) Noxe chimice, generate de arderea carburanŃilor în motoarele utilajelor şi ale mijloacelor de transport,

în incinta fermei şi pe drumul de acces;

c.) Zgomotul, generat de utilajele şi mijloacelor de transport, în incinta fermei şi pe drumul de acces;

d.) VibraŃii, generate de utilajelor şi mijloacelor de transport, în incinta fermei şi pe dumul de acces;

e.) Deşeuri gospodărite necorespunzător

Proiectul propus nu preconizează utilizarea unor surse de radiaŃii, ca urmare, în zonă nu se va

modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiaŃii.

Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea unor substanŃe chimice periculoase

pentru sănătatea populaŃiei.

83

▪ Tipuri de impact asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol + subsol, biodiversitate, aşezări umane) identificate

în perioada de construcŃie:

- impact direct asupra factorilor de mediu produs prin emisiile de praf, noxe chimice rezultate din arderea

carburanŃilor, zgomote din surse mobile mecanice, vibratii, deşeuri gospodărite necorespunzător,

acŃiunea mecanică/manuală de excavare, construcŃii supraterane şi subterane, precum şi poluarea

accidentală cu produse petroliere;

- impact pe termen scurt asupra factorilor de mediu produs prin emisiile de praf, noxe chimice rezultate

din arderea carburanŃilor, zgomote, vibratii, deşeuri gospodărite necorespunzător, precum şi poluarea

accidentală cu produse petroliere în timpul programului de lucru în şantierul de construcŃii;

- impact pe termen lung asupra apei, solului şi subsolului prin acŃiunea de excavare, construcŃii

supraterane şi subterane, pe perioada de construcŃie şi de funcŃionare a proiectului propus;

- impact rezidual asupra aerului prin persistenŃa după aplicarea măsurilor de reducere, solului şi

subsolului, vegetaŃiei şi faunei prin construcŃii supraterane şi subterane şi asupra apei prin exploatarea

resurselor de apă subterană.

În perioada construcŃiei, proiectul propus nu generează impact cumulativ cu alte proiectele propuse

sau aprobate, enumerate în cap. B pct. 12. „Caracteristicile proiectelor propuse sau aprobate ce pot genera

impact cumulativ cu proiectul propus”, distanŃa dintre amplasamente fiind de peste 5 km, cu mult mai mare

decât distanŃele până la care se pot propaga poluanŃii generaŃi de activitatea din şantierul de construcŃii şi pe

drumul de acces, aşa cum s-a precizat în cap. B.) pct. 6. „Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea

de eliminare a acestora”. Mai mult, perioada construcŃiei propiectului propus este posibil să nu coincidă cu cea

a celorlalte proiectelor propuse identificate.

▪ Impactul proiectului propus asupra factorilor de mediu în perioada de construcŃie

a.) Impactul produs asupra aerului

Activitatea de construcŃii, prin specificul său, poate produce poluarea aerului cu praf, emisii de noxe

chimice, zgomot şi vibraŃi, atât în incinta şantierului, cât şi pe drumul de acces nemodernizat.

Emisiile de praf au ca sursă pământul rezultat din săpături manipulat în timpul lucrărilor de

excavare, încărcare/descărcare/ transport şi materialele de construcŃii transportate în vrac. Acestea se

poduc în perioadă limitată, strict în timpul funcŃionării utilajelor şi mijloacelor de transport. Cantitatea de praf

este redusă, emisiile înregistrându-se numai în perioadă fără precipitaŃii, în timpul de funcŃionare al utilajelor

şi mijloacelor de transport şi este generată de un număr limitat de utilaje care funcŃionează concomitent.

CurenŃii de aer dispersează emisiile de praf pe suprafaŃă mare. Acesta se propagă în incinta şi în

jurul perimetrului ocupat cu construcŃii, precum şi de-a lungul drumului de acces, de o parte şi de alta pe

o bandă cu lăŃimea de cel mult 50 m şi se depune pe iarbă şi frunze în cantitate descrescătoare de la

interioarul spre exteriorul acesteia.

84

În timpul funcŃionării utilajelor şi mijloacelor de transport, în atmosferă de degajă gaze de

eşapament de la motoarele Diesel din dotarea utilajelor de construcŃii şi mijloacelor de transport, în a căror

componenŃă sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO); oxizi de sulf (SO2); compuşi organici volatili

(COV), pulberi. Acestea se poduc în perioadă limitată, strict în timpul funcŃionării motoarelor şi în cantitatea

redusă, fiind generate de de un număr limitat de utilaje care funcŃionează concomitent.

Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul şantierului de construcŃii şi de-a lungul

drumului de acces, de o parte şi de alta pe o bandă cu lăŃimea de 100 – 150 m, concentraŃiile de poluanŃi

reducându-se la jumătate la distanŃa de de 20 m şi de 3 ori la distanŃa de 50 m. Prin îmbunătăŃirea

nivelului tehnologic al motoarelor şi prin aplicarea normelor Euro II – V, comparativ cu Euro I se

prognozează scăderea emisiilor cu 30%.

Activitatea de construcŃii se desfăşoară într-o zonă cu vegetaŃie. In procesul de fotosinteză plantele

consumă mari cantităŃi de dioxid de carbon şi eliberează cantităŃi importante de oxigen. Prin asimilaŃia

clorofiliană, masa verde consumă (absoarbe) mari cantităŃi de CO2 emanat în atmosferă, dar şi restituie o

mare parte prin respiraŃie şi prin descompunerea materiei organice moarte. În acest fel, o parte a

emisiilor generare de proiectul propus va fi eliminată prin funcŃia îndeplinită de vegetatiei existentă,

de filtrare şi epurare a aerului pe cale biochimică, ca şi aceea de a emana oxigen şi a absorbi

dioxidul de carbon.

Zgomotul generat de motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport şi se propagă în jurul şantierului

de construcŃii şi de-a lungul drumului de acces, de o parte şi de alta pe o bandă cu lăŃimea de maxim

150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanŃa de 50 m şi de 3 ori la distanŃa de 100 m. Prin

îmbunătăŃirea nivelului tehnologic al motoarelor echipându-le cu atenuatoare de zgomot se prognozează

scăderea intensităŃii acestuia cu 30%.

VibraŃii sunt generate de utilajele şi mijloacele de transport, se produc în timpul funcŃionării acestora

şi nu reprezintă surse semnificative de vibraŃii. Posibilitatea propagării vibraŃiilor în împrejurimile incintei

şantierului de construcŃii, cel puŃin teoretic, este foarte redusă.

Activitatea desfasurată în amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă în etapa de construcŃie

generează asupra aerului un impact direct, semnificativ dar cu intensitate redusă, rezidual, temporar şi un

grad de extindere zonal.

b.) Impactul produs asupra apei

Lucrările de construcŃii, conform prevederilor din studiul de fezabilitate, se desfăşoară suprateran şi

subteran, la mică şi mare adâncime, afectând apele de suprafaŃă şi subterane:

- Impactul asupra apelor de suprafaŃă:

Pe amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă nu sunt ape de suprafaŃă care să fie afectate de

lucrările de construcŃii prin acŃiuni de schimbare/eliminare a cursurilor de apă sau cu repercusiuni asupra

alimentării cu apă a reŃelei hidrografice de suprafaŃă.

85

- Impactul asupra apelor subterane.

Lucrările de construcŃii se desfăşoară suprateran şi subteran deasupra nivelului hidrostatic (în zonă acviferele

au fost identificate la adâncimea de 10 – 12 m), cu excepŃia puŃului forat pentru alimentarea cu apă, care se va

executa sub nivelului hidrostatic, la adâncime medie, în funcŃie de acviferele întâlnite.

În timpul lucrărilor de construcŃii, singura sursa de poluare a apelor subterane ar fi poluarea accidentală cu

produse petroliere, ca ar putea ajunge în pânza freatică prin intermediul apelor pluviale, dar acesta este

probabilă şi de amploare foarte redusă, avâd în vedere numărul mic de utilaje şi mijloace de treansport

care acŃioneată în incinta fermei. În timpul execuŃiei lucrărilor apele pluviale vor fi colectate prin şanŃuri şi

rigole, vor trece printr-un separator de nisip şi hidrocarburi, de unde vor fi deversate în spaŃiul verde. PuŃul

forat se execută cu tehnologie specifică (foraj mecanic de mare adâncime cu dispozitive acŃionate de la

suprafaŃă) şi materiale de construcŃie nepoluante. Exploatarea apei din foraj se face cu echipamente

nepoluante, acŃionate electric. Exploatarea apei din foraj, deşi se produce pe termen lung, nu are impact

asupra apelor subterane, fiind resursă regenerabilă. În faza de construcŃie, proiectul propus generează

asupra apei un impact direct, fără efecte semnificative, pe termen lung, rezidual şi un grad de extindere zonal.

c.) Impactul produs asupra solului şi subsolului

În timpul execuŃiei lucrărilor de construcŃii, solul şi subsolul din amplasamentul proiectului propus sunt

afectate integral pe suprafeŃele ocupate definitiv cu construcŃii supraterane şi subterane, platforme betonate,

drumuri de incintă şi alei pietonale. În cazul platformelor betonate, drumurilor de incintă şi aleilor pietonale,

stratul de sol este distrus parŃial, prin lucrările de săpături/umpluturi pentru aducerea la cotă şi este scos din

mediul natural prin acoperirea cu strat de beton sau materiale de construcŃii specifice sistemelor rutiere.

În cazul construcŃiilor supraterane şi subterane specifice proiectului, stratul de sol este distrus integral,

iar subsolul parŃial (pe adîncimea de excavare) prin săpăturile efectuate pentru fundaŃii / amenajări subterane,

îndepărtarea pământului neutilizat şi scoaterea terenului din mediul natural prin acoperirea cu construcŃii

realizate cu materiale industrializate specifice. Pentru diminuarea impactului asupra solului, stratul de sol

vegetal va fi recuperat şi depozitat corespuzător pentru refolosire.

ExecuŃia lucrărilor de terasamente, indiferent de adâncimea de excavare şi a construcŃiilor aferente

proiectului propus are ca efect distrugerea totală a solui şi, prin urmare, distrugerea suportului dezvoltării

biocenozei locale cu întregul lanŃ trofic. Practic, prin excavare, odată cu distrugerea vegetaŃiei ierbacee, a

solului şi subsolului se produce modificarea completă a landşaftului, prin schimbarea mediului

morfogeografic natural, creându-se forme de relief artificiale. În acest fel, calitatea factorului de mediu

sol, în amplasamentul fermei este modificat esenŃial în sens negativ de activităŃile de construcŃii.

Impactul negativ produs asupra solului şi subsolului se menŃine până la refacerea stratului de sol cu

calităŃile specifice pentru refacerea biocenozei iniŃiale. Impactul negativ produs asupra solului şi subsolului se

menŃine până la refacerea stratului de sol cu calităŃile specifice pentru refacerea biocenozei iniŃiale.

86

În faza de construcŃie, proiectul propus generează asupra solului şi subsolului un impact direct,

semnificativ cu intensitate puternică, pe termen lung, rezidual şi un grad de extindere zonal.

d.) Impactul produs asupra vegetaŃiei şi faunei

Activitatile specifice desfăşurate în perioade de construcŃie pe amplasamentul proiectului propus vor

avea impact negativ asupra florei şi faunei în incinta fermei si in vecinatatea acesteia, care se manifestă prin:

- Înlaturarea componentelor biotice de pe amplasament, respectiv distrugerea vegetaŃiei existente şi a

faunei subterane prin decopertare şi excavare, precum şi deplasarea faunei terestră spre zone mai

îndepărtate cu aceeaşi nişă ecologică;

- Reducerea productivitatii biologice în zona limitrofă prin cresterea gradului de poluare in zona.

Vegetatie ierbacee şi lemnoasă de pe amplasamentul proiectului propus va fi îndepărtată prin lucrările

de terasamente (excavare, manipulare) necesare pentru execuŃia construcŃiilor supraterane şi subterane. În

zona limitrofă, pe o bandă cu lăŃimea de maxin 50 m, vegetaŃia naturală sau cultivată va fi afectată prin

poluare cu praful generat de activitate de construcŃii, care se depune pe iarbă şi frunze în cantitate

descrescătoare de la interioarul spre exteriorul acesteia. Cantitatea de praf este redusă, emisiile

înregistrându-se numai în perioadă fără precipitaŃii, în timpul de funcŃionare al utilajelor şi mijloacelor de

transport şi este generată de un număr limitat de utilaje care funcŃionează concomitent. VegetaŃia afectată

prin execuŃia lucrărilor de construcŃii este formată din specii care nu necesită o protecŃie strictă, sens în care

diversitatea floristică specifică ariei naturale protejate nu va fi îngustată prin implementarea proiectului.

Concomitent cu pierderea vegetaŃiei supraterane, prin lucrările de terasamente (excavare, manipulare)

necesare pentru execuŃia construcŃiilor supraterane şi subterane este îndepărtată şi fauna subterană.

Activitatea umană în amplasamentul proiectului propus va avea ca efect imediat îndepărtarea indivizilor

din speciile mobile din fauna terestră (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, o parte din speciile de insecte etc.),

în afara zonei afectate cu lucrări, mai puŃin cei aflate în stadiul de ou, pui în cuib, larvă, pupă.

Fauna terestră va fi puŃin afectată de poluanŃii generaŃi de activitate, mai puŃin de praf şi emisiile de

noxe chimice degajare prin arderea carburanŃilor, dar mai mult de zgomotul generat de motoarele utilajelor si

mijloacelor de transport, impiedicarea accesului in unele zone etc. Concentratiile potentiale ale poluantilor

chimici din aer in perioada santierului sunt inferioare CMA, nefiind periculoase pentru fauna zonei. PrezenŃa

acestor poluanŃi va avea ca efect deplasarea indivizilor aflaŃi de animale şi păsări spre zone mai îndepărtate

cu aceeaşi nişă ecologică, situaŃie care se menŃine pe termen lung, pînă în momentul aducerii

amplasamentului la starea iniŃială. PoluanŃii generaŃi de activitate nu duc la restrângerea arealului, diminuarea

numerică/dispariŃia unor specii din fauna locală care pot fi întânite în amplasamentul proiectului şi zona

limitrofă, acestea fiind cu areale largi la nivel local şi naŃional, inclusiv speciile de păsări protejate care

figurează în anexa 3 la OUG nr. 57/2007 şi fac obiectul protecŃiei speciale situl ROSPA0011 BlahniŃa.

Indivizii din speciile din faună imobilă (insecte, gasteropode) sau faună mobilă aflaŃi în stadiul de ou, pui în

cuib, larvă, pupă, precum şi fauna subterană vor fi afectaŃi până la distrugere prin acŃiunea mecanică de

87

îndepărtarea vegetaŃiei şi a solului de pe suprafaŃa ce va fi afectată cu lucrări de construcŃii. Cantitativ, cu

excepŃia faunei subterane, numărul de indivizi afectati de lucrările de construcŃii este relativ mic (indivizi din fauna

mobilă aflati în stadiul de ou, pui în cuib, larvă, pupă), mai ales dacă lucrările se desfăşoară în afara perioadei

de fătare sau cuibărit. Impactul asupra vegetaŃiei şi faunei în zona amplasamentului se menŃine pe toată

perioada de existenŃă a proiectului, revenirea la starea iniŃială se va produce numai după refacerea

amplasamentului cu lucrări specifice de renaturare.

În faza de construcŃie, proiectul propus generează asupra vegetaŃiei şi faunei un impact direct,

semnificativ de intensitate redusă, pe termen lung, rezidual şi un grad de extindere zonal.

e.) Impactul asupra aşezărilor umana

Asezărilor umane (Devesel, Chilia si Bistret) aflate la distanŃă de peste 2 km faŃă de amplasamentul

proiectului propus şi pot fi afectate de poluarea cu praf, emisii de noxe chimice, zgomot şi vibraŃii. Acestea pot

ajunge în zona locuită ocazional, în funcŃie de direcŃia şi intensitatea curenŃilor de aer. Din informaŃiile

existente, distanŃa până la care se pot propaga poluanŃii identificaŃi este de până la 0,5 km, iar intensitatea

scade direct proprorŃional cu creşterea distanŃei faŃă de sursă.

Prin crearea locurilor de muncă pe perioada construcŃiei, proiectul propus poate avea impact poizitiv

asupra aşezărilor umane.

În faza de construcŃie, proiectul propus generează asupra aşezărilor umane un impact direct, fără

efecte semnificative, pe termen scurt şi un grad de extindere zonal.

1.2. Identificarea şi evaluarea tipurilor de impact ale proiectului propus în perioada de exploatare

▪ Tipuri de poluare ce se pot produce în perioada de exploatare:

- Poluare specifică procesului tehnologic în ferme zootehnice moderne şi constă emisii de praf, noxe

chimice, noxe biologice, mirosuri zgomot generat de utilajele tehnologice şi mijloacele de transport,

zgomot generat de animalele din fermă, ape uzate pluviale şi menajere, deşeuri gospodărite

necorespunzător, inclusiv deşeuri cu risc biologic;

- Poluarea accidentală cu produse petroliere deversate accidental ca urmare a unor defecŃiuni ale

utilajelor şi mijloacelor de transport, alimentării de urgenŃă cu carburanŃi din recipienŃi necorespunzători

şi fără luarea măsurilor de siguranŃă, precum şi emisii generate de instalaŃii frogorifice.

▪ Principalii poluanti generaŃi de proiectul propus în perioada de exploatare:

f.) Praful, generat în zona limitrofă, pe drumul exterior nemodernizat de acces în fermă, în timpul

transportului furajelor, altor materiale şi animalelor vii.

g.) Noxe chimice, generate de arderea carburanŃilor în motoarele utilajelor şi ale mijloacelor de transport,

în incinta fermei şi pe drumul de acces, precum şi din arderea combustibilului solid (lemn sau peleŃi) în

centrala termică;

88

h.) Noxe biologice, generate în procesului tehnologic din ferma zootehnică (efluenŃi gazoşi produşi în

halele de creştere şi în procesul de colectare, fermentare şi eliminare a dejecŃiilor).

i.) Emisii urât mirositoare produse în halele de producŃie şi în procesul de colectare, fermentare şi

eliminare a dejecŃiilor.

j.) Zgomotul, generat de utilajele şi mijloacelor de transport, în incinta fermei şi pe drumul de acces;

k.) Zgomotul produs de animale în halele de creştere, mai ales în timpul hrănirii.

l.) VibraŃii, generate de utilajelor şi mijloacelor de transport, în incinta fermei şi pe dumul de acces;

m.) Ape uzate pluviale, menajere şi thnologice

n.) Deşeuri gospodărite necorespunzător, inclusiv animale moarte, dejecŃii şi deşeuri cu risc biologic.

Proiectul propus nu preconizează utilizarea unor surse de radiaŃii, ca urmare, în zonă nu se va

modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiaŃii.

Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea unor substanŃe chimice periculoase

pentru sănătatea populaŃiei.

▪ Tipuri de impact asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol + subsol, biodiversitate, aşezări umane) identificate

în perioada de exploatare:

- impact direct asupra factorilor de mediu produs prin emisiile de praf, noxe chimice rezultate din arderea

carburanŃilor, noxe biologice rezultate în procesul tehnologic din fermă, mirosuri neplăcute, zgomote din

surse mobile mecanice, zgomot produs de animale în halele de producŃie, vibratii, ape uzate pluviale şi

menajere, deşeuri gospodărite necorespunzător, precum şi poluarea accidentală cu produse petroliere

emisii generate de instalaŃii frigorifice;

- impact pe termen lung asupra factorilor de mediu emisiile de praf, noxe chimice rezultate din arderea

carburanŃilor, noxe biologice rezultate în procesul tehnologic din fermă, mirosuri neplăcute, zgomote din

surse mobile mecanice, zgomot produs de animale în halele de producŃie, vibratii, ape uzate (pluviale şi

menajere, deşeuri gospodărite necorespunzător, precum şi poluarea accidentală cu produse petroliere şi

emisii generate de instalaŃii frigorifice;

- impact rezidual asupra solului şi subsolului, vegetaŃiei şi faunei prin construcŃii supraterane şi subterane,

asupra aerului prin emisii de praf, zgomote, noxe chimice/biologice şi vibraŃii, asupra apei prin exploatarea

resurselor de apă subterană.

În perioada exploatării, proiectul propus nu generează impact cumulativ cu alte proiectele propuse sau

aprobate, enumerate în cap. B pct. 12. „Caracteristicile proiectelor propuse sau aprobate ce pot genera impact

cumulativ cu proiectul propus”, distanŃa dintre amplasamente fiind de peste 5 km, cu mult mai mare decât

distanŃele până la care se pot propaga poluanŃii generaŃi de activitatea din ferma zootehnică şi pe drumul de

acces, aşa cum s-a precizat în cap. B.) pct. 6. „Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de

eliminare a acestora”.

89

▪ Impactul proiectului propus asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare

a.) Impactul produs asupra aerului

În perioada de exploatare, în ferma zootehnică, prin specificul său, se poate produce poluarea

aerului cu praf, emisii de noxe chimice şi biologice, zgomot şi vibraŃi.

Emisiile de praf se întâlnesc numai pe drumul de acces în afara fermei, în perioadele de secetă şi este

generat de surse mobile - mijloace de transport specifice activităŃii în zootehnie (autospeciale pentru transport

furaje şi pentru transport animale vii, autospeciale pentru vidanjare, mijloace de transport de mic tonaj pentru

transport materiale diverse, autoturisme). Praful se propagă de-a lungul drumului de acces, de o parte şi de

alta pe o bandă cu lăŃimea de cel mult 50 m şi se depune pe vegetaŃia existentă în cantitate

descrescătoare de la interioarul spre exteriorul acesteia. Cantitatea de praf emisă în atmosferă este

direct proporŃională cu numărul mijloacelor de transport care se deplasează pe drum şi cu numărul orelor

de funcŃionare ale acestora .

În incinta fermei nu se produc emisii de praf, ca urmare a modului de amenajare a acesteia şi

a utilajelor tehnologice din dotare, astfel:

- drumurile de acces, aleile, trotuarele şi platformele carosabile sunt amenajate cu suprastructură

din macadam sau beton;

- mijloacele de transport circulă cu viteză redusă, iar încărcarea/descărcarea furajelor care produc

praf (furajele uscate) şi prepararea/administrarea acestora se face în spaŃii închise/parŃial

închise, care reduc până la eliminarea dispersia pulberilor în atmosferă;

- utilajele şi instalaŃiile folosite în procesul de producŃie nu sunt generatoare de praf, acestea

funcŃionând în sistem închis.

- zonele neocupate de construcŃii vor fi amenajate şi întreŃinute ca spaŃii verzi.

În timpul funcŃionării utilajelor şi mijloacelor de transport, în atmosferă de degajă gaze de

eşapament de la motoarele Diesel din dotarea utilajelor de deservire şi mijloacelor de transport, în a căror

componenŃă sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de carbon (CO); oxizi de sulf (SO2); compuşi organici volatili

(COV), pulberi. Acestea se poduc în perioadă limitată, strict în timpul funcŃionării motoarelor şi în cantitatea

redusă, fiind generate de un număr limitat de utilaje care funcŃionează concomitent.

Dispersia emisiilor de noxe chimice se va produce în jurul fermei şi de-a lungul drumului de

acces, de o parte şi de alta pe o bandă cu lăŃimea de 100 – 150 m, concentraŃiile de poluanŃi reducându-

se la jumătate la distanŃa de de 20 m şi de 3 ori la distanŃa de 50 m. Prin îmbunătăŃirea nivelului

tehnologic al motoarelor şi prin aplicarea normelor Euro II – V, comparativ cu Euro I se prognozează

scăderea emisiilor cu 30%.

Emisii de noxe biologice sunt specifice procesului tehnologic de creştere a vacilor de lapte, se produc

în halele de producŃie şi în procesul de colectare şi fermentare a dejecŃiilor. Acestea sunt efluenŃi gazoşi, care

conŃin metan (CH4) amoniac (NH3), hidrogen sulfurat (H2S), dioxid de carbon (CO2) .

90

Emisii de gaze în halele de producŃie – nivel maxim admis:

- CO ………. 0,3% (sub valoarea masurabila)

- H2S ………. 0,01% (sub valoarea masurabila)

- NH3 ………. 0,002% (maxim admis 10 ppm)

- CO2 ………. Volum maxim admis 0,20%

Temperatura si umiditatea aerului, nivelele de praf, circulatia aerului si concentratiile de gaze trebuie

sa fie mentinute sub nivelele daunatoare.

Emisiile ce pot rezulta de la bazinele de stocare a dejectiilor lichide şi platformele de depozitare a

deşeurilor solide sunt: NH3, H2S, CO2, CH4, N2O. Emisiile de poluanti în atmosfera, rezultate din

depozitarea dejectiilor lichide în bazin, se vor încadra în valorile limita de emisie de NH3 de la diferite

sisteme de depozitare a dejectiilor. Debitele masice calculate pentru sursele staŃionare nedirijate se situează

mult sub nivelul de prag admis de Ord. 462/1993.

Ferma este amplasată într-o zonă cu vegetaŃie, care în procesul de fotosinteză absoarbe mari

cantităŃi de dioxid de carbon şi eliberează cantităŃi importante de oxigen. În acest fel, o parte a emisiilor

generare de proiectul propus va fi eliminată prin funcŃia îndeplinită de vegetatiei existentă, de

filtrare şi epurare a aerului pe cale biochimică.

În cadrul fermelor zootehnice un factor de poluare nenormat este mirosul neplăcut emanat de surse

staŃionare, cum ar fi rezervoarele de stocare din interiorul halelor, bazinele exterioare de dejecŃii, precum şi în

timpul împrăştierii pe teren. Acesta se produce permanent în perioada de funcŃionare a fermei. Emisiile urât

mirositoare din fermă depind şi de factori precum activitaŃile de întreŃinere şi organizare a fermei, compoziŃia

hranei şi tehnicile folosite pentru manevrarea şi depozitarea bălegarului.

Zgomotul generat de motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport în timpul funcŃionării şi se

propagă în jurul fermei şi de-a lungul drumului de acces, de o parte şi de alta pe o bandă cu lăŃimea de

maxim 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanŃa de 50 m şi de 3 ori la distanŃa de 100 m.

Prin îmbunătăŃirea nivelului tehnologic al motoarelor echipându-le cu atenuatoare de zgomot se

prognozează scăderea intensităŃii acestuia cu 30%.

Zgomotul produs de animalele din fermă în special în timpul hrănirii se propagă în jurul halei de

producŃie pe distanŃă de 100 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanŃa de de 50 m şi de 3 ori la

distanŃa de 100 m. Acesta se produce permanent în perioada de funcŃionare a fermei şi nu depăşeşte .

VibraŃii sunt generate de utilajele şi mijloacele de transport, se produc în timpul funcŃionării acestora

şi nu reprezintă surse semnificative de vibraŃii. Posibilitatea propagării vibraŃiilor în împrejurimile incintei

şantierului de construcŃii, cel puŃin teoretic, este foarte redusă.

Activitatea desfasurată în etapa de exploatare în incinta fermei şi în zona limitrofă generează asupra

aerului un impact direct, semnificativ dar de intensitate redusă, rezidual, pe termen lung şi un grad de

extindere zonal.

91

b.) Impactul produs asupra apei

Pe amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă nu sunt ape de suprafaŃă care să fie afectate

de activitatea specifă fermei zootehnice în perioada de exploatare, prin acŃiuni de schimbare/eliminare a

cursurilor de apă sau cu repercusiuni asupra alimentării cu apă a reŃelei hidrografice de suprafaŃă.

În perioada de exploatare, conform prevederilor din studiul de fezabilitate, activitatea în ferma

zootehnică se desfăşoară suprateran şi subteran, la mică şi mare adâncime, afectând apele subterane prin:

- Apa uzată pluvială se preia de sistemul de canalizare pluvială al fermei, se trece printr-un separator de

nisip şi hidrocarburi şi se deversează în spaŃiul verde.

- Apa uzată menajeră rezultă provine din spaŃiile de administraŃie (pregatirea hranei, toalete) şi din filtrul

sanitar (toalete şi duşuri). Aceasta se preia de sistemul de canalizare menajeră al fermei, se colectează

într-un bazin vidanjabil şi se transportă cu vidanja spre staŃie de epurare din afara fermei.

- Apa tehnologică uzată provine din sala de muls şi din unitatea de procesare lapte, în procesul de

igienizare a acestora. Aceasta se colectează într-un bazin vidanjabil şi se transportă cu vidanja spre staŃie

de epurare din afara fermei.

- Apa tehnologică uzată provenită din grajduri în procesul de igienizare a acestora se colectează împreună

cu dejecŃiile în bazinele pentru dejecŃii lichide, se stochează de 4 luni pentru fermentare, după care se

elimină sub formă de ingrăşământ natural nepericulos. Bazinele de precolectare din interiorul halelor de

producŃie şi bazinele de stocare a dejecŃiilor lichide sunt construcŃii subterane prevăzute cu sistem de

impermeabilizare, care să nu permită înfiltraŃiile de apă uzată în sol şi de aici în apele subterane

Prin modul în care sunt proiectate sistemele de canalizare pluvială, canalizare menajeră,

colectarea şi stocarea dejecŃiilor, poluarea apelor suberane se poate produce numai în caz de avarii sau

de evenimente meteorologice excepŃionale care pot determina cantitaŃi de ape pluviale peste capacitatea

de preluare a separatorului de hidrocarburi şi nisip sau a bazinelor de stocarea dejecŃiilor, apa uzată în

stare brută ajungând pe sol în afara zonelor protejate.

În perioada de exploatare, poluarea apelor subterane se poate produce accidental cu produse

petroliere, ca ar putea ajunge în pânza freatică prin intermediul apelor pluviale, dar acesta este probabilă

şi de amploare foarte redusă, având în vedere numărul mic de utilaje şi mijloace de treansport care

acŃioneată în incinta fermei, iar sistemul de canalizare este prevăzut cu separator de nisip şi hidrocarburi.

Exploatarea apei necesare în procesul tehnologic şi pentru consum uman se face din pânza freatică

de adâncime. PuŃul forat funcŃionează sub nivelului hidrostatic la adâncime medie, în sistem închis şi este

dotat cu echipament din materiale nepoluante, acŃionat electric. Gospodăria de apă va fi protejată conform

prevederilor din “Norme speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecŃie şi hidrogeologice” aprobate

prin H.G. nr. 930/11.08.2005”. Exploatarea apei din foraj, deşi se produce pe termen lung, nu are impact

asupra apelor subterane, fiind resursă regenerabilă valorificată în condiŃii total nepoluante.

92

În faza de exploatare, proiectul propus generează asupra apei un impact direct, fără efecte

semnificative, pe termen lung, rezidual şi un grad de extindere zonal.

c.) Impactul produs asupra solului şi subsolului

În perioada de exploatare, solul şi subsolul din amplasamentul proiectului propus sunt în continuare

afectate fizic prin ocuparea terenului cu construcŃii supraterane şi subterane, platforme betonate, drumuri de

incintă şi alei pietonale, dar suprafaŃa afectată este mai mică decât în perioada de construcŃie deaorece

terenurile ocupate temporar au fost renaturate şi amenajate ca spaŃii verzi.

Impactul negativ produs asupra solului şi subsolului se menŃine până la refacerea stratului de sol cu

calităŃile specifice pentru refacerea biocenozei iniŃiale.

În perioada de exploatare, poluarea solului şi subsolului se poate produce cu ape cu ape uzate

menajere, pluviale şi dejecŃii de la animale. Prin modul în care sunt proiectate sistemele de canalizare

pluvială, canalizare menajeră, colectarea şi stocarea dejecŃiilor, poluarea apelor suberane se poate

produce numai în caz de avarii sau de evenimente meteorologice excepŃionale care pot determina cantitaŃi

de ape pluviale peste capacitatea de preluare a separatorului de hidrocarburi şi nisip sau a bazinelor de

stocarea dejecŃiilor, apa uzată în stare brută ajungând pe sol în afara instalaŃiilor şi amenajărilor specifice.

Solul poate fi poluat cu nitriŃi, în situaŃia în care nu sunt respectate prevederile Ord. MMGA nr.

344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecŃia mediului şi în special a solurilor, când se

utilizează nămolurile de epurare în agricultură, şi prevederile Codului Bunelor Practici Agricole şi a celorlalte

prevederi legale conexe, în baza unor Permise de aplicare aprobate de autorităŃile competente şi în baza unei

monitorizări stricte a caracteristicilor fizico – chimice şi biologice a amestecului de dejecŃii lichide.

Solul poate fi poluat cu deşeuri gospodărite necorespunzător, inclusiv deşeuri cu risc biologic.

În perioada de exploatare, poluarea solului şi subsolului se poate produce accidental cu produse

petroliere, dar acesta este probabilă şi de amploare foarte redusă, având în vedere numărul mic de utilaje

şi mijloace de treansport care acŃioneată în incinta fermei.

În faza de producŃie, proiectul propus generează asupra solului şi subsolului un impact direct,

semnificativ cu intensitate puternică,rezidual, pe termen lun, cu grad de extindere zonal.

d.) Impactul produs asupra florei şi faunei

În perioada de exploatare, procesul tehnologic se desfăşoară numai în incinta fermei.

Activitatea umană desfăşurată în amplasamentul proiectului propus va avea ca efect menŃinerea

impactului negativ asupra faunei generat în faza de construcŃie, respectiv îndepărtarea indivizilor din speciile

mobile din fauna terestră în afara zonei de impact.

Impactul asupra vegetaŃiei din incinta fermei şi zona limitrofă este mai scăzut decât în parioada

construcŃiei, datorită faptului că se reduc cantităŃile de poluanŃi ca urmare a soluŃiei constructive adoptate şi

realizarea amenajărilor protecŃia mediului din faza de construcŃie (perdele forestiere de protecŃie).

93

VegetaŃia din incintă şi din zona limitrofă poate fi poluată cu deşeuri gospodărite necorespunzător,

inclusiv deşeuri cu risc biologic.

PoluanŃii generaŃi de activitate nu duc la restrângerea arealului unor specii din flora locală, distrugerea

habitatului sau diminuarea numerică/dispariŃia unor specii din fauna locală.

În spaŃiile verzi amenajate şi mai ales în perdelele forestiere de protecŃie pot să revină elemente de

faună terestră, în special păsări şi animale mici, mai tolerante faŃă de activitatea umană.

Impactul asupra vegetaŃiei şi faunei în zona amplasamentului se menŃine pe toată perioada de existenŃă

a proiectului, revenirea la starea iniŃială se va produce numai după refacerea amplasamentului prin de

renaturare, la scoaterea din funcŃiune a fermei.

În faza de producŃie, proiectul propus generează asupra florei şi faunei un impact direct, semnificativ

de intensitate redusă, pe termen lung, rezidual şi un grad de extindere zonal.

e.) Impactul asupra aşezărilor umana

Asezărilor umane (Devesel, Chilia si Bistret) se află la distanŃă de peste 2 km faŃă de amplasamentul

proiectului propus, în mod nornal nu pot fi afectate de poluarea cu praf, emisii de noxe chimice şi bilogice,

mirosuri neplăcute, zgomot şi vibraŃii. Acestea pot ajunge în zona locuită ocazional, în funcŃie de direcŃia şi

intensitatea curenŃilor de aer. Din informaŃiile existente, distanŃa până la care se pot propaga poluanŃii

identificaŃi este de maxim 0,5 km, iar intensitatea scade direct proprorŃional cu creşterea distanŃei faŃă de

sursă. Concentratiile potentiale noxelor chimice şi biologice in incinta fermei şi în zona limitrofă sunt inferioare

CMA, nefiind periculoase pentru populaŃia din zonă.

Nivelul zgomotului datorat funcŃionării utilajelor va avea valori care se vor încadra în limita

admisibilă stabilită prin STAS 10009/88.

Mirosurile neplăcute pot afecta zonele locuite doar în momentul împrăştierii în teren a dejecŃiilor

fermentate, dacă terenurile pe care se administrează îngrăşământul natural sunt la distanŃă de sub 0,5 km,

încorporarea în sol se face cu întârziere şi sunt favorizate de curenŃii de aer.

Aşezările umane pot fi poluate accidental cu deşeuri gospodărite necorespunzător, inclusiv deşeuri cu

risc biologic, dar în cantităŃi foarte reduse.

Implementarea proiectului propus poate avea efecte benefice pentru comunităŃile locală prin crearea

de locuri de muncă într-o zonă cu un nivel ridicat al şomajului şi prin asigurarea unor cantităŃi însemnate de

îngrăşăminte naturale pentru culturi agricole ecologice.

În perioada de producŃie, proiectul propus generează asupra aşezărilor umane un impact indirect,

fără efecte semnificative, pe termen lung şi un grad de extindere zonal.

e.) Impactul estetic

Implementarea proiectului propus produce modificări ale landşaftului local prin aparŃia unor

elemente artificiale, ale căror forme geometrice, dimensiuni, coloristică vin în contrast cu peisajul

general, caracterizat de o fizionomie proprie unui teritoriu, ce rezultă dintr-o anumită combinaŃie

94

între componentele sale naturale. Interpunerea formelor artificiale în peisaj are ca efect anularea

ansamblului, rezultat al combinaŃiilor ancestral reglate dintre componentele naturale specifice fiecărui

landşaft local.

Modul de amenajare a incintei fermei, prin crearea spaŃiilor verzi şi a perdelei forestiere de

protecŃie, vine să armonizeze elementele artificiale specifice proiectului propus cu landşaftul local,

crând astfel, un peisaj agreabil pentru ochiul uman.

2. Evaluarea semnificaŃiei impactului PP în aria naturală protejată de interes comunitar

2.1. Evaluarea semnificaŃiei impactului proiectului propus

Evaluarea semnificatiei impactului s-a făcut la nivelul întregii arii protejate de interes comunitar,

luânduse în considerare statul de conservare a speciilor şi habitatelor la nivelul regiunii biogeografice.

Datele sintetice privind proiectul propus ce face obiectul studiului:

- număr de proiecte: 1 proiect

- obiect de activitate: zootehnie, creştere vaci de lapte;

- amplasament: extravilanul localităŃii Chilia, comuna Devesel

- clasa de habitate afectată: N15 - "Alte terenuri arabile",

- habitat afectat: habitat antropic, asociaŃie vegetată formată din specii ruderale şi de semănătură

instalate spontan, de valoare conservativă redusă.

- SuprafaŃa afectată : 1,68 ha

Evaluarea semnificatiei impactului se face pe baza indicatorilor-cheie cuantificabili:

1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut prin implementarea proiectului:

- prin implementarea proiectului propus nu sunt afectate habitate de interes comunitar. SuprafaŃa ocupată

de amplasamentul proiectului propus afectează un habitat puternic antropizat (asociaŃie spontană de

specii ruderale şi de semănătură), de tranziŃie, care este fără valoare consrvativă şi nu găzduieşte specii

de păsări protejate menŃionate în formularul standard al sitului ROSPA0011 BlahniŃa.

- suprafaŃa habitatului afectat din suprafaŃa ariei naturale protejate, respectiv:

45286,3 ha x 8% = 3622,9 ha

- suprafaŃa afectată de implementarea proiectului este de 1,68 ha

- procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut prin implementarea proiectului

P% = 1,68 ha : 3622,93 ha x 100 = 0,0464 %

- procentul din suprafata sitului Natura 2000 care va fi pierdut prin implementarea proiectului

P% = 1,68 ha : 45286,3 ha x 100 = 0,0037 %

Acestă pierdere semnifică, de fapt, trecesea unor terenuri de la o clasă de habitat (N15 - "Alte terenuri

arabile") la alta (N23 "Alte terenuri artificiale"), suprafaŃa situl Natura 2000 rămânând aceeaşi.

95

2. Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si

reproducere ale speciilor de interes comunitar:

Amplasamentul proiectului propus este situat în afara amplasamentelor în care sunt întrunite condiŃiile

de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de păsări protejate menŃionate în formularul standard al sitului

ROSPA0011 BlahniŃa, sens în care proiectul propus nu determină diminuarea suprafaŃei habitatele folosite de

speciile de păsări protejate pentru necesităŃile de pentru hrana, odihna si reproducere.

3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente) :

Amplasamentul fermei zootehnice este situat în clasa de habitate N15 - "Alte terenuri arabile", în

habitat puternic antropizat (asociaŃie spontană de specii ruderale şi de semănătura), cu extindere mare în

zona limitrofă, iar prin implementarea proiectului propus nu se produce fragmentarea habitatelor speciilor de

păsări de interes comunitar.

4. Durata sau persistenta fragmentarii

Nu este cazul, deoarece prin prin implementarea proiectului propus nu se produce fragmentarea

habitatelor speciilor de păsări de interes comunitar.

5. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de

interes comunitar

Speciile de păsări de interes comunitar menŃionate în formularul standard al sitului ROSPA0011

BlahniŃa nu pot fi perturbate de implementarea proiectului propus, pe perioada construcŃiei şi exploatării,

deoarece distanteŃe de la amplasamentul proiectului la zonele în care sunt localizate habitatetele acestora

sunt de cel puŃin 2 km. Acestea nu pot fi afectate de principalii poluanŃi generaŃi de activitate (praf, emisii de

noxe chimice şi biologice, zgomot), nici chiar în cazul în care condiŃiile meteorologice sunt favorabile

propagării acestora în atmosferă.

6. Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata)

Implementarea proiectului propus nu determină modificări numerice prin scăderea densităŃii

populaŃiilor speciilor de păsări de interes comunitar menŃionate în formularul standard al sitului ROSPA0011

BlahniŃa, sau alte specii de păsări care se pot afla în amplasamentul proiectului propus, acestea

îndepărtânduse de zona afectată pe toată perioada de construcŃie şi exploatare a fermei zootehnice. În cazul

unor proiecte similare mai vechi, situate în amplasamente din afara ariei naturale protejate nu s-au observat

păsări şi alte specii din fauna locală moarte din cauza activităŃii de producŃie din ferme zootehnice.

7. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului

Cel mult două sezone de vegetatie după expirarea perioadei de implementare a proiectului.

8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse

naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar

Implementarea proiectului propus nu afectează compoziŃia chimică a apei sau a altor resurse naturale,

care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar.

96

2.2. Evaluarea semnificaŃiei impactului PP cumulat cu alte PP

InformaŃiile pe care le deŃinem referitor al alte proiecte propuse sau aprobate care pot genera împact

cumulat cu proiectul propus sunt cele prezentate în cap. B. pct. 12. "Caracteristicile proiectelor propuse sau

aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul propus". Acestea pot fi sintetizate astfel.

▪ Proiectele aprobate localizate pe raza comunei Hinova:

- număr de proiecte: 2 proiecte

- obiect de activitate: exploatarea de depozite naturale de nisip şi pietris în microcariere, prin excavare

mecanică, încărcare în mijloace auto şi transport;

- amplasament: extravilanul localităŃii Ostrovul Corbului, comuna Hinova

- distanŃă faŃă de proiectul propus: 5 km.

- clasa de habitate afectată: N21 - "Vii şi livezi"

- habitat afectat: habitat antropic; asociaŃie formată din specii ruderale şi de semănătură instalate

spontan, de valoare conservativă redusă.


▪ Alte proiectele propuse localizate pe raza comunei Devesel:

- număr de proiecte: 1 proiect

- obiect de activitate: zootehnie, fermă porci la îngrăşare;

- amplasament: extravilanul localităŃii Chilia, comuna Devesel

- distanŃă faŃă de proiectul propus: 2,5 km.

- clasa de habitate afectată: N21 - "Vii şi livezi"




▪ Proiectele propuse localizate pe raza comunei Gogoşu:

- număr de proiecte: 13 proiecte, în amplasament comun

- obiect de activitate: agricultură ecologică (zootehnie - ferme ecologică vaci de lapte, producerea

nutreŃurilor combinate, prelucrarea laptelui, mărărit şi panificaŃie);

- amplasament: extravilanul localităŃii Burila Mică, comuna Gogoşu

- distanŃă faŃă de proiectul propus: 15 km.

- clasa de habitate afectată: N15 - "Alte terenuri arabile""




La evaluarea semnificatiei impactului proiectului propus cu celelalte proiecte propuse s-a avut în vedere

specificul proiectelor, procesul tehnologic adoptat, amplasamentul în teritoriul ariei de protecŃie avifaunistică,

97

poziŃia faŃă de habitatele de interes, statul de conservare a speciilor şi habitatelor la nivelul regiunii

biogeografice.

Evaluarea semnificatiei impactului se face pe baza indicatorilor-cheie cuantificabili prin cumul cu

celelalte 2 proiecte aprobate şi 14 proiecte propuse:

1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut prin implementarea proiectului:

- suprafaŃa habitatului afectat din suprafaŃa ariei naturale protejate, respectiv:

Clasa de habitate: N21 - "Vii şi livezi" 45286,3 ha x 5% = 2264,3 ha

Clasa de habitate: N15 - "Alte terenuri arabile" 45286,3 ha x 8% = 3622,9 ha

- suprafaŃa afectată de implementarea proiectelor este de 21,16 ha

Clasa de habitate: N21 - "Vii şi livezi" 4,47 ha

Clasa de habitate: N15 - "Alte terenuri arabile" 16,69 ha

- procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut prin implementarea proiectelor

Clasa de habitate: N21 - "Vii şi livezi" P% = 4,47 ha : 2264,3 ha x 100 = 0,20 %

Clasa de habitate: N15 - "Alte terenuri arabile" P% = 16,69 ha : 3622,9 ha x 100 = 0,46 %

- procentul din suprafata sitului Natura 2000 care va fi pierdut prin implementarea proiectelor

P% = 21,16 ha : 45286,3 ha x 100 = 0,0467 %

Acestă pierdere semnifică, de fapt, trecesra unor terenuri de la o clasă de habitat (N21 - "Vii şi livezi",

N15 - "Alte terenuri arabile") la alta (N23 - "Alte terenuri artificiale"), suprafaŃa situl Natura 2000 rămânând

aceeaşi.

2. Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si

reproducere ale speciilor de interes comunitar:

Amplasametele proiectelor propuse şi aprobate sunt situate in afara habitatul de interes comunitar

specifice sitului ROSPA0011 BlahniŃa , printre care şi cele ale speciilor de păsări protejate. În acest sens

proiectele propuse şi aprobate nu determină diminuarea suprafaŃei habitatele folosite de speciile de păsări

protejate menŃionate în formularul standard al sitului ROSPA0011 BlahniŃa pentru necesităŃile de pentru hrana,

odihna si reproducere.

3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente) :

Amplasametele proiectelor propuse şi aprobate sunt situate in afara habitatelor de interes comunitar,

sens în care prin implementarea acestora nu se produce fragmentarea habitatelor speciilor de păsări de

interes comunitar.

4. Durata sau persistenta fragmentarii

Nu este cazul, deoarece prin prin implementarea proiectelelor propuse şi aprobate nu se produce

fragmentarea habitatelor speciilor de păsări de interes comunitar.

5. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de

interes comunitar

98

Amplasamentele altor proiecte propuse sau aprobate menŃionate anterior se află la distante de

2,5 – 15 km faŃă de amplasamentul proiectului, sens în care, principalii poluanŃi generaŃi de acestea nu pot

produce impact cumulativ asupra factorilor de mediu. Speciile de păsări de interes comunitar menŃionate în

formularul standard al sitului ROSPA0011 BlahniŃa nu pot fi perturbate de implementarea proiectelor propuse

şi aprobate, pe perioada construcŃiei şi exploatării, deoarece distanteŃe de la amplasamentul proiectului la

zonele în care sunt localizate habitatetele acestora sunt de cel puŃin 2 km. Acestea nu pot fi afectate de

principalii poluanŃi generaŃi de activitate (praf, emisii de noxe chimice şi biologice, zgomot), nici chiar în cazul

în care condiŃiile meteorologice sunt favorabile propagării acestora în atmosferă.

6. Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata)

Implementarea proiectelor propus şi aprobate nu determină modificări numerice prin scăderea

densităŃii populaŃiilor speciilor de păsări de interes comunitar menŃionate în formularul standard al sitului

ROSPA0011 BlahniŃa, sau alte specii de păsări care se pot afla în amplasamentul proiectului propus, acestea

îndepărtânduse de zona afectată pe toată perioada de construcŃie şi exploatare a fermei zootehnice. În cazul

unor proiecte similare mai vechi, situate în amplasamente din afara ariei naturale protejate nu s-au observat

exemplare de păsări şi alte specii din fauna locală moarte din cauza activităŃii din ferma zootehnică.

7. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea p.p. propuse şi aprobate

Cel mult două sezone de vegetatie după scoaterea din funcŃiune a proiectelor propuse sau aprobate

timp în care se execută lucrările de aducerea terenului la starea iniŃială.

8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse

naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar

Implementarea proiectelor propuse şi aprobate, prin tehnologia specifică adoptată şi măsurile de

protecŃia şi monitorizarea mediului propuse nu afectează compoziŃia chimică a apei sau a altor resurse

naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar.

3. Impactul preconizat al proiectului asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar

3.1. Evaluarea impactului PP asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar

a) Evaluarea impactului cauzat de proiectul propus, fara a lua in considerare masurile de

reducere a impactului

Habitatele speciile de păsări protejate menŃionate în formularul standard al sitului ROSPA0011

BlahniŃa sunt în exclusivitate habitate naturale din categoria habitatelor de interes comunitar identificate

conform cap. C, pct. 2.3. „Habitate de interes comunitar în ampasamentul proiectului propus şi în zona

limitrofă”, din clasele de habitate N6/511,512 – Râuri şi lacuri, N07/411 – Mlaştini, N14/231 – Păşuni, N16/311

– Păduri de foioase, în care s-au identificat 23 de habitate de interes comunitar, aşezate mozaicat în teritoriu.

Toate aceaste clase de habitate/habitate de inters comunitar se situează în afara amplasamentului proiectului

propus, la distanŃă de peste 1 km.

99

Conform precizărilor de la pct.1 – 3 din prezentul capitol al studiului, poluanŃii generaŃi de proiectul

propus au impact potenŃial semnificativ asupra factorilor de mediu pe un teritoriu restrîns, situat în suprafaŃa

neprotejată a sitului. DistanŃele de propagare ale poluanŃilor care afectează aerul (praf, noxe, miros, zgomot şi

vibraŃii) sunt mult mai mici decât distanta de la amplasamentul proiectului propus la zonele cu habitate

naturale protejate, sens în care aceştia nu pot avea impact potenŃial semnificativ asupra speciilor şi habitatulul

de interes comunitar, nici chiar în condiŃii meteorogice favorizante.

Referitor la nivelul poluării în zona amplasamentul proiectului propus facem următoarele precizări:

- Praful se propagă în jurul incintei şi de-a lungul drumului de acces, de o parte şi de alta pe o bandă cu

lăŃimea de cel mult 50 m şi se depune pe iarbă şi frunze în cantitate descrescătoare de la interioarul spre

exteriorul acesteia. Praful se poduce în perioadă limitată, strict în timpul funcŃionării utilajelor, în cantităŃi

nepericuloase, având în vedere numărul redus de utilaje şi mijloace de transport care operează simultan.

CurenŃii de aer pot deplasa spre habitatele de interes comunitar cantităŃi foarte reduse de praf, format din

particule foarte fine şi care nu pot influenŃa semnificativ speciile de păsări protejate.

- Emisiile de noxe chimice se poduc în perioadă limitată, strict în timpul funcŃionării motoarelor şi în

cantitatea redusă, având în vedere numărul redus de utilaje şi mijloace de transport care operează simultan.

Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul incintei şi de-a lungul drumului de acces, de o parte şi

de alta pe o bandă cu lăŃimea de 100 – 150 m, concentraŃiile de poluanŃi reducându-se la jumătate la

distanŃa de de 20 m şi de 3 ori la distanŃa de 50 m. Concentratiile potentiale ale poluantilor chimici din aer

sunt inferioare CMA, nefiind periculoase pentru speciile de păsări şi habitatele de interes comunitar.

- Emisii de noxe biologice din surse nedirijate/difuze sunt specifice procesului tehnologic din fermele de

creştere a animalelor în spaŃii în spaŃii închise, in fazele: adapostire animale (emisii de amoniac (NH3), dioxid

de carbon (CO2), miros); depozitare dejectii şi bazinele de dejectii ( emisii de amoniac (NH3), hidrogen sulfurat

(H2S), miros); aplicare dejectii pe terenuri agricole:(miros, hidrogen sulfurat (H2S), amoniac (NH3)).

Debitele masice calculate pentru emisiile de noxe biologice din sursele staŃionare nedirijate se situează sub

nivelul de prag admis de Ord. 462/1993 nefiind periculoase pentru floră, faună şi aşezări umane.

- Mirosul poate fi emanat de surse staŃionare, cum ar fi rezervoarele de stocare din interiorul halelor,

bazinele exterioare de dejecŃii, precum şi în timpul împrăştierii pe teren. Emisiile de mirosuri provenite din

activitaŃile desfăşurate în fermă depind şi de factori precum activitaŃile de întreŃinere şi organizare a fermei,

compoziŃia hranei, tehnicile folosite pentru manevrarea şi depozitarea bălegarului, timpul de încorporare în sol.

Fauna terestră din imediata vecinătate a fermei nu este deranjată de prezenta mirosurilor neplăcute.

Ferma zootehnică care constituie obiectul acestui studiu este situată la mai mult de 1000 m depărtare de

intravilan şi întruneşte condiŃiile impuse pentru a fi construită, conform OM nr. 536/1997 pentru aprobarea

Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaŃă al populatiei, modificat şi completat prin OM

nr. 1136/2007, OM nr. 18/2008.

100

- Zgomotul generat de motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport se propagă în jurul incintei şi de-a

lungul drumului de acces, de o parte şi de alta pe o bandă cu lăŃimea de 100 – 150 m, intensitatea

reducându-se la jumătate la distanŃa de de 50 m şi de 3 ori la distanŃa de 100 m. Nivelul zgomotului

datorat funcŃionării utilajelor va avea valori care se vor încadra în limita admisibilă stabilită prin STAS

10009/88. Faună terestră din amplasamentul proiectului propus şi zona limitrofă va fi afectata negativ de

zgomot, circulatia utilajelor si mijloacelor de transport, impiedicarea accesului in unele zone etc. ceeace va

determina îndepărtarea de zona în care se desfăşoară activitatea umană. Nivelul zgomotului nu este

periculos pentru speciile de păsări protejate.

- VibraŃii sunt generate de surse mobile, provin de la funcŃionarea utilajelor şi ale mijloacelor de transport pe

parcursul desfăşurării activităŃii. Acestea nu reprezintă surse semnificative de vibraŃii, iar posibilitatea

propagării acestora până în zona habitatului de interes comunitar, cel puŃin teoretic, este foarte redusă.

► Impactul proiectului propus asupra claselor de habitate/habitatelor Natura 2000 identificate în situl ROSPA0011 BlahniŃa

Cod / CLC conf. formular standard

Natura 2000

Clasa de habitat/Habitat afectat de implementarea propiectului

Prezenta pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea

acestuia

Impactul potenŃial al proiectului propus asupra habitatului

N06/511,512 Râuri, lacuri Este întâlnit la distanŃă de peste 5 km de amplasamentul PP

PP nu va avea impact asupra habitatului

N07/411,412 Mlaştini şi turbării Este întâlnit la distanŃă de peste 1 km de amplasamentul PP


N12/211 - 213 Culturi (teren arabil) Este întâlnit la distanŃă de sub 1 km de amplasamentul PP


N14/231 Păşuni Este întâlnit la distanŃă de peste 1 km de amplasamentul PP


N15/242, 243 Alte terenuri arabile/ Habitat antropic (asociaŃie de specii ruderale şi de semănătură instalate spontan)

Se întâlneşte pe amplasamentul proiectului propus şi în zona limitrofă PP

impact semnificativ asupra habitatului pe suprafaŃa de 1,68 ha

N16/311 Păduri de foioase Este întâlnit la distanŃă de peste 1 km de amplasamentul PP


N21/221,222 Vii şi livezi Este întâlnit la distanŃă de peste 2 km de amplasamentul PP


N23/1XX Alte terenuri artificiale (localităŃi, mine etc)

Este întâlnit la distanŃă de peste 2 km de amplasamentul PP


N26/324 Habitate de păduri (păduri în tranziŃie) Nu este întâlnit ► Impactul proiectului propus asupra habitatelor Natura 2000 identificate în situl ROSPA0011 BlahniŃa

Cod „NATURA

2000“

Denumirea tipului de habitat

Prezenta pe amplasamentul PP

sau în zona limitrofa

Impactul potenŃial al PP asupra

habitatului 1 2 3 4

2130 Dune fixate cu vegetaŃie herbacee perenă (dune gri); Nu este întâlnit Fără impact 2180 Dune împădurite din regiunea atlantică, continentală şi boreală; Nu este întâlnit Fără impact 2190 Depresiuni umede intradunale; Nu este întâlnit Fără impact 3160 Lacuri distrofice şi bălŃi; Nu este întâlnit Fără impact 6240 * Pajişti stepice subpanonice; Nu este întâlnit Fără impact 6250 * Pajişti stepice panonice pe loess; Nu este întâlnit Fără impact 6260 * Pajişti panonice nisipoase; Nu este întâlnit Fără impact 6420 Pajişti umede cu ierburi înalte; Nu este întâlnit Fără impact 6430 AsociaŃii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor

până la nivel montan şi alpin; Nu este întâlnit Fără impact

101

1 2 3 4

6440 Pajişti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii; Nu este întâlnit Fără impact 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba

officinalis); Nu este întâlnit Fără impact

9160 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpinion betuli;

Nu este întâlnit Fără impact

9170 Stejăriş cu Galio-Carpinetum; Nu este întâlnit Fără impact 9180 * Păduri de pantă, grohotiş sau ravene cu Tilio-Acerion; Nu este întâlnit Fără impact 9190 Stejăriş bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Q. robur Nu este întâlnit Fără impact 91BO Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia; Nu este întâlnit Fără impact 91EO * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion nicanae, Salicion albae); Nu este întâlnit Fără impact

91FO Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fr. angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris);

Nu este întâlnit Fără impact

91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; Nu este întâlnit Fără impact 91YO Păduri dacice de stejar şi carpen; Nu este întâlnit Fără impact 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; Nu este întâlnit Fără impact 9280 Păduri cu Quercus frainetto; Nu este întâlnit Fără impact 92AO Galerii cu Salix alba şi Populus alba; Nu este întâlnit Fără impact

* Tip de habitat prioritar

► Impactul potenŃial al proiectului propus asupra speciilor de păsări protejate în situl ROSPA0011 BlahniŃa

Numele speciei Statul speciei Prezenta pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia

Impactul potenŃial al proiectului propus

1 2 3 4

Coracias garrulus Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007


PP nu va avea impact asupra speciei

Ardea purpurea Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007



Ardeola ralloides Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007



Aythya nyroca Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007



Botaurus stellaris Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007



Chlidonias hybridus Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007



Circus aeruginosus Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007



Egretta alba Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007



Egretta garzetta Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007



Haliaeetus albicilla Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007



Himantopus himantopus




Ixobrychus minutus Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007



102

1 2 3 4

Mergus albellus Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007

Prezenta probabilă în afara amplasamentului PP, la distanŃă de peste 2 km, în zone umede, pe timp de iarnă, pentru hrănire


Nycticorax nycticorax




Phalacrocorax pygmeus


Prezenta sigura în afara amplasamentului PP, la distanŃă de peste 2 km, în zone umede, pe timp de iarnă, pentru hrănire şi pasaj


Porzana parva Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007

Prezenta probabilă în afara amplasamentului PP, la distanŃă de peste 2 km, în zone umede, pentru hrănire, cuibărit, iernat şi pasaj


Sterna hirundo Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007



Platalea leucorodia Anexa 1 Directiva Pasari, Anexa 3 OUG 57/2007



Proiectul propus are impact semnificativ asupra factorilor de mediu numai în zona amplasamentului –

incinta fermei şi zona limitrofă drumului de acces, prin modul şi durata de utilizare a terenului şi a activităŃilor

specificului procesului de producŃie. Impactul asupra principalilor factori de mediu generat de implementarea

PP fără măsuri de reducere, în amplasamentul proiectului propus:

▪ Impactul asupra aerului – impact direct, semnificativ dar de intensitate redusă, rezidual, pe termen lung şi

un grad de extindere zonal.

▪ Impactul asupra apei – impact direct, nesemnificativ, pe termen lung, rezidual şi un grad de extindere zonal.

▪ Impactul asupra solului şi subsolului – impact direct, semnificativ cu intensitate puternică,rezidual, pe

termen lung, un grad de extindere zonal.

▪ Impactul asupra vegetaŃiei şi faunei – impact direct, semnificativ de intensitate foarte puternică asupra

vegetaŃiei şi de intensitate redusă asupra faunei, pe termen lung, rezidual şi cu grad de extindere zonal.

▪ Impactul asupra aşezărilor umane – impact indirect, nesemnificativ, pe termen lung şi cu grad de extindere

zonal.

În perioada implementării proiectului propus, fauna terestră mobilă se va îndepărta instinctual de

amplasament şi zona limitrofă, la distanŃă suficient de mare casă nu fie afectată ca urmare a activităŃii umane.

Păsările protejate pot ajunge în amplasamentul zonei de interes economic numai în timpul zborului spre alte

zone predilecte, la înălŃimi unde nu pot fi afectate de activitatea din amplasamentul proiectului propus.

Amplasamentul proiectului propus este situat în afara habitatelor în care sunt întrunite condiŃiile de

hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de păsări protejate menŃionate în formularul standard al sitului

ROSPA0011 BlahniŃa, sens în care proiectul propus nu determină diminuarea suprafaŃei habitatele folosite de

speciile de păsări protejate pentru necesităŃile de pentru hrana, odihna si reproducere.

Amplasamentul fermei zootehnice este situat în clasa de habitate N15 - "Alte terenuri arabile", în

habitat antropizat (asociaŃie spontană de specii ruderale şi de semănătura), cu extindere mare, iar prin

implementarea PP nu se produce fragmentarea habitatelor speciilor de păsări de interes comunitar.

103

Implementarea proiectului propus nu determină modificări numerice ale populaŃiilor speciilor de păsări

de interes comunitar menŃionate în formularul standard al sitului ROSPA0011 BlahniŃa, sau alte specii de

păsări care se pot afla în amplasamentul proiectului propus, acestea îndepărtânduse de zona afectată pe

toată perioada de construcŃie şi exploatare a fermei zootehnice. În cazul unor proiecte similare mai vechi,

situate în amplasamente din afara ariei naturale protejate nu s-au observat exemplare de păsări şi alte specii

din fauna locală moarte din cauza activităŃii de producŃie din ferme zootehnice.

Implementarea proiectului propus nu afectează compoziŃia chimică a apei sau a altor resurse naturale,

care pot determina modificarea functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar.

Consumul de resurse naturale pentru implementarea proiectului propus, respectiv apa din sursă

subterană, nu va influenŃa negativ existenŃa populaŃiilor de specii protejate, acestea fiind păsări de baltă şi nu

se vor produce modificări în structura habitatelor de interes comunitar prin modificarea nivelului apei freatice.

FaŃă de situaŃia prezentată, apreciem că prin implementarea proiectului propus impactul asupra

speciile şi habitatele de interes comunitar nu afectează obiectivele de conservare a ariei naturale protejate şi

statutul de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar.

b) Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului;

În timpul implementării proiectului propus, impactul produs asupra factorilor de mediu poate fi redus

prin aplicarea unor măsuri specifice tipului de poluant, cu rezultate semnificative asupra prafului, noxelor

chimice şi zgomotului din surse mobile.

▪ Masuri de reducere a prafului şi impactului rezidual dupa implementarea acestora :

În faza de construcŃi, în incintă şi pe drumul de acces se pot lua măsuri eficiente de reducerea

emisiilor de praf în atmosferă, prin dotarea şantierului cu cisternă cu apă cu dispozitiv de stropire şi a

mijloacelor de transport cu prelate, aplicându-se următoarele măsuri:

- dotarea şantierului cu cisternă cu apă cu dispozitiv de stropire, aplicarea de stropiri în perioadele

cu uscăciune în punctele de lucru şi pe zonele de circulaŃie

- îmbunătăŃirea sistemului rutier al drumului de acces prin menŃinerea lui într-o stare tehnică bună,

pe toată perioada de implementare a proiectului

- reducerea vitezei de circulaŃie pe drumul de acces;

- încărcătura vrac va fi acoperită în timpul transportului.

- plantarea de perdele forestiere din specii de foioase caracteristice zonei şi cu valoare ecoprotectivă

ridicată, pentru protecŃia suplimentară împotriva emisiilor de praf în atmosferă.

Prin aplicarea acestor măsuri apreciem că se poate reduce cantitatea de praf generată de

proiect în faza de transport cu circa 20%. Praful emis în atmosferă în faza de transport reprezintă

circa 80% din cantitatea totală. Prin aplicarea măsurilor de reducere a emisiilor de praf se

preconizează o reducere cu 16% a cantităŃii emis în atmosferă în timpul implementării proiectului.

Impactul rezidual după implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de praf este de 84%.

104

▪ Masuri de reducere a emisiilor noxe chimice şi impactului rezidual dupa implementarea acestora :

Măsuri de reducerea emisiilor de noxe chimice se referă la:






ridicată, pentru protecŃia suplimentară împotriva emisiilor de noxelor chimice în atmosferă.

Prin îmbunătăŃirea nivelului tehnologic al motoarelor şi prin aplicarea normelor Euro II – V,

comparativ cu Euro I se prognozează scăderea emisiilor cu 30%

Impactul rezidual după implementarea măsurilor de reducere a noxelor este de 70%.

▪ Masuri de reducere a emisiilor de noxe biologice şi mirosului şi impactului rezidual dupa implementarea lor:

Măsuri de reducerea emisiilorde noxe biologice şi mirosului, se referă la:

- scaderea pH-lui dejectiilor care conduce la scaderea emisiilor de NH3, prin acidifierea suplimentară

(scaderea pH-lui) a dejecŃiilor semilichide. Se poate opta pentru adăugarea de acizi organici (de ex. acid

lactic) sau anorganic (de ex. acid nitric, acid sulfuric, acid fosforic) în bazinele de precolectare sau prin

adăugarea în hrană (de ex. acid benzoic) a unor componente care favorizează reducerea pH-ului.

Micşorând pH-ul la o valoare stabilă de 6 este suficient pentru a reduce emisiile de NH3 cu cel puŃin 50%.

- oxigenarea dejectiilor lichide din bazin. Pentru limitarea mirosurilor generate de apele uzate din lagună se

impune o aerare suplimentară, astfel încât oxigenul dizolvat să poată pătrunde în profunzime. Prin aerarea

suplimentară, materia organică este descompusă prin oxidare, sinteză şi respiraŃia endogenă. Cea mai

eficientă metodă de aerare, atât din punct de vedere al reducerii mirosurilor cât şi a costurilor de operare,

este aerarea cu bule fine – metodă recomandată în cadrul proiectului propus pentru aerarea bazinului de

stocare a dejecŃiilor de pe amplasamentul fermei, datorită eficienŃei ridicate, de peste 80%.

- respectarea prevederile cuprinse în Codul Bunelor Practici Agricole, cu precadere Calendarul de

interdictie pentru împrastierea îngrasamintelor. Trebuie avute în vedere conditiile atmosferice la

planificarea activitatilor din care rezulta mirosuri neplacute persistente, pentru a evita perioadele

defavorabile dispersiei pe verticala a poluantilor (inversiuni termice, timp înnourat) şi prevenirea

transportului mirosului la distante mari.

- încorporarea rapida în sol a îngrăşămintelor naturale rezultate din dejecŃii lichide şi solide, pentru

reducerea emisiile de noxe (NH3, H2S, CO2, CH4, N2O) şi mirosului ce pot rezulta din procesul de

împrastiere a fertilizantilor lichizi pe terenurile agricole.

- introducerea in alimentatia animalelor a bentonitei in proportie de 2%, care prin componentul sau

montmorillonitul, produce schimbul de cationi si adsorbtia acestora. Astfel amoniacul este scazut in tractul

gastrointestinal si ca rezultat mirosurile sunt reduse cu procentae cuprinse intre 27 – 37%.

105


ridicată, pentru protecŃia suplimentară împotriva emisiilor de noxe biologice şi mirosuri în atmosferă.

▪ Masuri de reducere a zgomotului şi impactului rezidual dupa implementarea acestora :

Măsuri de reducerea emisiilor acustice se referă la:






ridicată, pentru protecŃia suplimentară împotriva emisiilor acustice în atmosferă.

Impactul rezidual după implementarea măsurilor de reducere a zgomotului este de 70%.

3.2. Evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte proiecte propuse sau aprobate

a) Evaluarea impactului cumulativ al proiectului propus cu alte proiecte propuse, fara a lua

in considerare masurile de reducere a impactului

Amplasamentele altor proiecte propuse sau aprobate prezentate în cap. B. pct. 12. "Caracteristicile

proiectelor propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul propus" se află la distante de

2,5 – 15 km faŃă de amplasamentul proiectului care face obiectul prezentului studiu. În aceste condiŃii,

principalii poluanŃi generaŃi de activitate (praf, emisii de noxe chimice şi biologice, zgomot) nu pot genera

împact cumulativ asupra factorilor de mediu, nici chiar în cazul în care condiŃiile meteorologice sunt favorabile

propagării acestora în atmosferă.

Speciile de păsări de interes comunitar menŃionate în formularul standard al sitului ROSPA0011

BlahniŃa nu pot fi perturbate de implementarea proiectelor propuse şi aprobate, pe perioada construcŃiei şi

exploatării, deoarece distanteŃe de la amplasamentul proiectului la zonele în care sunt localizate habitatetele

acestora sunt de cel puŃin 2 km.

În conformitate cu prevederile OM nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării

impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, proiectele propuse sau aprobate care pot genera

impact cumulativ cu proiectul care face obiectul acestui studiu sunt supuse procedurii de evaluare adecvată,

care pe lângă evaluarea impactul implementării acestora asupra factorilor de mediu va stabili obligaŃiile

titularilor de a aplica cele mai bune tehnologii disponibile şi măsuri de reducere a impactului, similare cu

propuse in prezentul studiu.

Implementarea proiectului propus prin cumul cu celelalte proiecte propuse :

- nu determină diminuarea suprafaŃei habitatele folosite de speciile de păsări protejate pentru necesităŃile

de hrană, odihnă si reproducere.

- nu se produce fragmentarea habitatelor speciilor de păsări de interes comunitar.

- nu se produc schimbari in densitatea populatiilor de păsări protejate ;

106

- nu afectează compoziŃia chimică a apei sau a altor resurse naturale, care pot determina modificarea

functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar.

Resursele naturale utilizate pentru implementarea proiectului propus şi a altor proiecte propuse provin

din afara habitatelor de interes comunitar, iar prin natura lor nu pot determina modificarea functiilor ecologice

ale ariei naturale protejate de interes comunitar.

Implementarea proiectul propus generează impact cumulativ cu celelalte proiecte propuse în zonă,

prin majorarea suprafeŃei afectate din aria naturală protejată. Acestă pierdere semnifică, de fapt, trecerea unor

terenuri de la o clasă de habitat (N21 - "Vii şi livezi", N15 - "Alte terenuri arabile") la alta (N23 - "Alte terenuri

artificiale"), suprafaŃa situl Natura 2000 rămânând aceeaşi.

FaŃă de situaŃia prezentată, apreciem că proiectului propus împreună cu alte 14 proiecte propuse şi

2 proiectele aprobate nu produce impact cumulativ asupra factorilor de mediu şi nu afectează obiectivele de

conservare a ariei naturale protejate şi statutul de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar.

b) Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului

pentru proiectul propus şi pentru alte proiecte

Implementarea proiectelelor propuse sau aprobate, din punct de vedere al modului cum afectează

factorii de mediu produce efecte similare cu proiectul care face obiectul prezentului studiu privind tipul de

poluare, poluanŃii generaŃi de activitate, tipul de impact identificat asupra factorilor de mediu. Titularii

proiectelor propuse sau aprobate au obligaŃia de a lua măsuri pentru diminuarea impactului asupra mediului în

timpul implementării acestora, similare cu cele propuse pentru proiectul ce face obiectul prezentului studiu.

Măsurile de reducere a poluanŃilor generaŃi de implementarea proiectelor propuse sau aprobate se

aplică în fiecare amplasament şi produc efecte punctuale, care se resimt numai în zona aferentă proiectului

(complexului de proiecte) respectiv, sunt similare cu cele pentru proiectul ce fac obiectul prezentului studiu şi

au ca Ńintă obŃinerea unui impact rezidual similar.

Reducerea impactului potenŃial asupra factorilor de mediu pe perioada implementării proiectelor

propus şi aprobate, punctual, în fiecare amplasament este favorabilă ariei de protecŃie avifaunistică BlahniŃa.

c) Scara de timp pentru care au fost luate în consideraŃie efectele cumulative

Efectele cumulative se menŃin pe perioada de timp de implementare a proiectelor propuse

sau aprobate, referindu-se numai trecerea unor terenuri de la o clasă de habitat (N21 - "Vii şi livezi", N15 -

"Alte terenuri arabile") la alta (N23 - "Alte terenuri artificiale"), suprafaŃa situl Natura 2000 rămânând aceeaşi.

107

E.) MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

1. Măsuri de reducere a impactului asupra mediului în perioada de construcŃie

▪ Măsuri de eliminare/reducere a emisiilor de praf în incinta şantierul şi pe drumul de acces

- respectarea tehnologiilor de lucru specifice proiectul propus, pentru care se solicită acordul de mediu;

- îmbunătăŃirea stării tehnice a drumului de acces şi amenajarea corespunzătoare a celor din incintă;

- stropirea cu apă a surselor de praf şi a drumurilor de pământ, în perioadă de uscăciune;



- încărcătura vrac va fi acoperită în timpul transportului, sens în care autobasculantele vor fi dotate

obigatoriu cu prelate.

▪ Măsuri de eliminare/reducere a emisiilor de noxe chimice generate prin arderea carburanŃilor (motorina)



- controlul periodic al gazelor de esapament şi folosirea de utilaje şi mijloace de transport cu motoare

performante dotate cu sisteme Euro de retinere a poluantilor.

▪ Măsuri de eliminare/reducere a zgomotul generat de motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport.





▪ Măsuri de eliminare/reducere a apei uzate pluviale

- apa uzată pluvială se preia prin rigole şi şanŃuri, se trece printr-un separator de nisip şi hidrocarburi şi se

colectează într-un bazin vidanjabil.

▪ Măsuri de eliminare/reducere a deşeuri menajere

- se vor colecta şi înmagazina temporar în recipienŃi specifici şi vor fi transportate la depozit ecologic

printr-un operator autorizat, ori de câte ori este nevoie sau pot fi reciclate împreună cu terasamentele.

▪ Măsuri de eliminare/reducere a deseurile tehnologice

- terasamente neutilizate la umpluturi (pământ natural) se vor transporta pe terenul fermei în afara zonei

construite, în depozit amenajat, copertat cu sol vegetal şi se va cultiva agricol.

- deşeuri metalice se vor colecta şi se vor preda la unităŃi specializate pentru reciclare.

- uleiuri uzate se colectează şi se depoziteaza în recipienŃi metalici şi se valorifică la unităŃi specializate.

- ambalaje şi resturi de materiale de construcŃii nevalorificabile se vor depozita şi evacua împreună cu


▪ Alte măsuri pentru protecŃia mediului

108

- amenajarea spaŃiilor verzi conform proiectului de amenajare întocmit de proiectant de specialitate, pe

terenurile neocupate cu construcŃii, inclusiv pe cele utilizate temporar la construcŃii, care va cuprinde

crearea unei perdele de protecŃie din 2 - 3 rânduri de arbori perimetral şi pe conturul bazinelor de

dejecŃii, iar în restul terenului spaŃii înierbare, flori etc.

- instruirea personalului care va activa în punctul de lucru, privind măsurile de prevenire şi stingere a

incendiilor şi a celor privind conduita în cuprinsul ariei naturale protejate

- intocmirea unui grafic de lucru pentru mijloacele de transport, cu precizarea rutei şi vitezei de

circulaŃie, modul de transport al încărcăturii

- transportul şi depozitarea carburanŃilor necesari pentru utilajeje tehnologice în recipienŃi corespunzători

normelor de depozitare şi transport a produselor petroliere.

- alimentarea mijloacelor de transport de la staŃii specializate în distribuŃia produselor petroliere

2. Măsuri de reducere a impactului în perioada de exploatare

▪ Măsuri de eliminare/reducere a emisiilor de praf în incinta fermei şi pe drumul de acces

- modernizarea drumului de acces cu strat rutier care nu generează praf (asfaltare / betonare).



- transportul furajelor în autospeciale cu benă închisă.

- respectarea tehnologiei de descărcare şi alimementare cu furaje, în sistem închis.

- intocmirea unui grafic de lucru pentru mijloacele de transport, cu precizarea rutei şi vitezei de

circulaŃie, modul de transport al încărcăturii.


ridicată, pentru protecŃia suplimentară împotriva emisiilor de praf în atmosferă.

▪ Măsuri de eliminare/reducere a emisiilor de noxe chimice generate prin arderea carburanŃilor în motoarele

Diesel:



- controlul periodic al gazelor de esapament şi folosirea de utilaje şi mijloace de transport cu motoare

performante dotate cu sisteme Euro de retinere a poluantilor.


ridicată, pentru protecŃia suplimentară împotriva emisiilor de noxelor chimice în atmosferă.

▪ Măsuri de eliminare/reducere a emisiilor de noxe biologice şi mirosuri generate de animale în spaŃiu închis

- asigurarea ventilaŃiei permanente a halelor de creştere, forŃat prin guri de ventilaŃie şi liber ;

- scaderea pH-lui dejectiilor care conduce la scaderea emisiilor de NH3, prin acidifierea suplimentară

(scaderea pH-lui) a dejecŃiilor semilichide.

109

- oxigenarea dejectiilor lichide din bazin, prin aerare suplimentară, respectiv, aerarea cu bule fine – metodă

recomandată în cadrul proiectului propus.

- respectarea prevederile cuprinse în Codul Bunelor Practici Agricole, cu precadere Calendarul de

interdictie pentru împrastierea îngrasamintelor, evitând perioadele defavorabile dispersiei pe verticala a

poluantilor (inversiuni termice, timp înnourat) şi prevenirea transportului mirosului la distante mari.

- încorporarea rapida în sol a îngrăşămintelor naturale rezultate din dejecŃii lichide şi solide, pentru

reducerea emisiile de noxe biologice şi mirosului ce pot rezulta din procesul de fertilizare a solui.

- introducerea in alimentatia animalelor a bentonitei in proportie de 2%, pentru reducerea cantităŃii de

amoniacul eliberat în atmosferă şi a mirosului.



▪ Măsuri de eliminare/reducere a zgomotul generat de motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport.







▪ Măsuri de eliminare/reducere a apei uzate

- menŃinere în stare de funcŃionare a sistemului de canalizare pluvială al fermei prin curăŃirea periodică a

separatorului de nisip şi hidrocarburi.

- menŃinerea în stare de funcŃionare a reŃelei de canalizare menajeră, verificarea şi întreŃinerea periodică a

pereŃilor impermeabili ai bazinului vidanjabil.

- menŃinerea în stare de funcŃionare a reŃelei de canalizare tehnologică, verificarea şi întreŃinerea periodică

a pereŃilor impermeabili ai bazinului vidanjabil.

▪ Măsuri de eliminare/reducere a deşeuri menajere

- amenajarea platformei pentru pubele

- colectarea deşeurilor menajere în recipienŃi specifici

- transportul la depozit ecologic printr-un operator autorizat, ori de câte ori este nevoie.

▪ Măsuri de eliminare/reducere a deseurile tehnologice

- terasamente neutilizate la umpluturi (pământ natural) se vor transporta pe terenul fermei în afara zonei

construite, în depozit amenajat, copertat cu sol vegetal şi se va cultiva agricol.

- deşeuri metalice se vor colecta şi se vor preda la unităŃi specializate pentru reciclare.

- uleiuri uzate se colectează şi se depoziteaza în recipienŃi metalici şi se valorifică la unităŃi specializate.

110

- ambalaje şi resturi de materiale de construcŃii nevalorificabile se vor depozita şi evacua împreună cu


▪ Măsuri de eliminare/reducere a dejectiilor

- menŃinerea în stare funcŃionare a instalaŃiilor de evacuare a dejecŃiilor din incinta spaŃiilor de producŃie,

a bazinele de precolectare, a bazinele de stocare dejecŃii lichide şi a platformei pentru dejecŃii solide.

- evacuarea periodică dejecŃiilor din incinta spaŃiilor de producŃie, procesarea în bazinele de precolectare,

şi evacuarea spre bazinele de stocare dejecŃii lichide şi a platformei pentru dejecŃii solide

- stocarea dejecŃiilor lichide în bazin de stocare, construit pe un fundament de argilă compactată, prevăzute

cu sisteme de monitorizare a scurgerilor accidentale;

- stocarea dejecŃiilor solide pe platformă betonată impermeabilizată, prevăzută cu şanŃ de gardă pentru

preluarea apelor pluviale şi scurgerilor accidentale din stiva de bălegar;

- verificarea perioadică a pereŃilor impermeabili ai bazinelor pentru dejecŃii şi a platformei betonate,

efectuarea întreŃinerilor periodice pentru eliminarea infiltraŃiilor în sol.

- acoperirea suprafeŃei bazinelor de stocare a dejecŃiilor lichide cu acoperiş conform proiectului tehnic,

pentru a preveni diluarea cu apă pluvială şi întârzierea fermentaŃiei, precum şi pentru prevenirea

răspândirii noxelor degajate în timpul fermentării şi mirosurilor neplăcute.

- acoperirea stivei de dejecŃii solide cu pământ compactat, pentru a preveni diluarea cu apă pluvială şi

întârzierea fermentaŃiei, precum şi pentru prevenirea răspândirii noxelor degajate în timpul fermentării şi

mirosurilor neplăcute.

- împrăştierea fertilizanŃilor naturali pe teren erabil se realizează cu mijloace auto dotate cu echipamente

adecvate, cu respectarea strictă a :

* Codul Bunelor Practici Agricole, care stabileşte perioadele şi condiŃiile optime de împrăştiere;

* Regulamentul CE 1774/2002, care prevede toate condiŃiile de monitorizare şi valorile limită ale

parametrilor biologici pentru fertilizanŃii naturali proveniŃi din dejecŃii lichide şi digestat;

* Ord. MMGA nr. 344/2004 şi Ord. MAPDR nr. 708/2004, modificat şi completat de Ord. 27/2007, pentru

aprobarea Normelor tehnice privind protecŃia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează

nămolurile de epurare în agricultură;

* Permisul de aplicare;

* Toate celelalte prevederi ale Directivei 91/676/EEC referitoare la reducerea poluării apelor freatice şi de

suprafaŃă cu nitraŃi proveniŃi din surse agricole

▪ Măsuri de eliminare/reducere a deseurile cu risc biologic

- eliminarea animalelor moarte din halele de producŃie, depozitarea în încăpere frigorifică special

amenajată, predarea la unităŃi specializate pentru incinerare.

- colectarea materialelor sanitare folosite pentru tratamente etc. în recipienŃi separat de deşeurile şi

predarea la unităŃi specializate pentru distrugere prin incinerare

111

▪ Măsuri de prevenire a poluărilor accidentale

- transportul şi depozitarea carburanŃilor necesari pentru utilajeje tehnologice în recipienŃi corespunzători

normelor de depozitare şi transport a produselor petroliere.

- alimentarea mijloacelor de transport de la staŃii specializate în distribuŃia produselor petroliere

▪ Alte măsuri pentru protecŃia mediului

- îngrijirea spaŃiilor verzi cu lucrări specifice: toaletate a arborilor din perdeaua perimetrală şi din jurul

bazinelor de dejecŃii, administrarea de îngrăşăminte, tunderea gazonului, udarea spaŃiilor verzi în

perioadele de secetă.

- instruirea personalului care va activa în punctul de lucru, privind măsurile de prevenire şi stingere a

incendiilor şi a celor privind conduita în cuprinsul ariei naturale protejate

112

F.) LUCRARI DE REFACERE A MEDIULUI

1. Lucrările de refacerea mediului după finalizarea fazei de construcŃie

În această etapă se vor efectua lucrările de refacere a mediului pe terenurile ocupate temporar în

perioada de construcŃii, precum şi amenajarea zonelor de protecŃie biologică a factorilor de mediu prin

înfiinŃarea perdelelor forestiere de protecŃie perimetrală şi în jurul bazinelor şi platformei de stocare a

dejecŃiilor animaliere.

Lucrările de refacere a mediului se vor face pe baza unui proiect elaborat de proiectant de specialitate,

care va avea în vedere scopul lucrărilor şi adoptarea soluŃiile tehnice optime, în special alegerea speciilor de

arbori şi arbuşti pentru înfiinŃarea perdelelor forestiere de protecŃie.

▪ Lucrări pregătitoare:

- dezafectarea organizării de şantier, demolarea construcŃiilor cu caracter provizoriu, evacuarea resturilor

de materiale de construcŃii;

- evacuarea deşeurilor de orice fel aflate pe amplasament, cu respectarea măsurilor de eliminare

specifice fiecărui tip de deşeu,

- aprovizionare cu materialele necesare prevăzute în proiectul tehnic de execuŃie: seminte de ierburi

pentru gazon, puieŃi de arbori şi arbuşti pentru perdele forestiere şi de ornament;

▪ Lucrări de amenajare a spaŃiilor verzi:

- trasarea spaŃiilor verzi în funcŃie de prevederile proiectului tehnic de execuŃie;

- pregătirea solului vegetal recuperat în faza de construcŃie, transportul şi administrarea în spaŃiile de

amanajat, conform prevederilor proiectului tehnic de execuŃie;

- nivelarea terenului la cota stabilită prin proiectul de amenajare;

- plantarea arborilor/arbuştilor ornamentali, semănarea gazonului în spaŃiile stabilite prin proiect;

- plantarea arborilor şi arbuştilor în perdelele forestiere de protecŃie (perimetrală şi în jurul bazinelor de

stocare a dejecŃiilor)

▪ Lucrări de îngrijire a spaŃiilor verzi:

- combaterea buruienilor prin plivit sau ierbicidare

- administratea fertilizaŃilor specifici, manual sau mecanizat;

- irigarea de întreŃinere şi pentru combaterea efectelor secetei, folosind cu prioritate apa uzată

recuperată din apa pluvială şi apamenajeră epurată.

- completarea lipsurilor la plantaŃii din perdelele forestiere de protecŃie.

▪ Costul lucrărilor de refacere a mediului după finalizarea fazei de construcŃii

- suprafaŃa pe care sunt necesare lucrări de amenajare a spaŃiilor verzi este de 0,336 ha

- costul mediu pentru amenajări similare este de cca. 10000 € / ha;

- costul estimativ al lucrărilor de amenajare a spaŃiilor verzi din incinta fermei

0,336 ha x 10000 €/ha = 3360 € x 4,1566 lei/€ = 13966 lei

113

- costul mediu anual pentru întreŃinere a spaŃiilor verzi este de cca. 1800 € / ha;

- costul anual estimat pentru întreŃinere a spaŃiilor verzi din incinta fermei

0,336 ha x 1800 €/ha = 605 € x 4,1566 lei/€ = 2515 lei

Recomandări privind înfiinŃarea perdelelor forestiere de protecŃie

Perdelele forestiere de protecŃie se vor planta în zona perimetrală a proiectelor propuse şi vor fi

formate din 1 – 3 rânduri de arbori plantaŃi la distanŃa de 2,0 m între puieŃi pe rând şi 2,5 m între rânduri.

Speciile forestiere recomandate pentru realizarea perdelelor forestiere sunt:

- GlădiŃa (Gleditschia triacanthos L.), arbore cu înălŃimea de 15 – 17 m, specie locală cu plasticitate

bioecologică mare, se dezvoltă bine în staŃiuni în care factorii limitativi sunt deficitul (uneori sever) de umiditate

în sezonul estival, troficitatea scăzută (uneori foarte scăzută), uneori compactitatea. Se dezvoltă bine în

regiunile calde şi suportă secete prelungite. Pe teritoriul României nu sunt arborete de glădiŃă ci doar pâlcuri,

buchete, grupe, mai ales în parcuri dendrologice, garduri vii, parcuri şi zone verzi şi foarte rar în arborete (ex.

Insula Mică a Brăilei). Este o specie rezistenta la fum si praf. Este mult folosită la realizarea perdelelor

forestiere în judrul construcŃiilor şi garduri vii.

- Sălcioara (Eleagnus angustifolia L.), arbore cu înălŃimea până la 7 m, specie locală cu plasticitate

bioecologică mare, se dezvoltă bine în staŃiuni în care factorii limitativi sunt deficitul (uneori sever) de umiditate

în sezonul estival, troficitatea scăzută (uneori foarte scăzută), uneori compactitatea. Este foarte rezistenta la

uscaciune si ger, prefera un climat cu veri calduroase. Creste pe locuri nisipoase, pietroase, uscate si chiar pe

saraturi. Se dezvolta bine, insa, pe soluri mai umede. Zapada acumulata in coroana poate produce ruperea

ramurilor. Este o specie rezistenta la fum si praf. Este apreciată ca arbore decorativ datorită frunzişului

argintiu.

- Pinul negru (Pinus nigra L.)este o specie cu exigenŃe ecologice relative modeste. Vegetează bine în zone

cu veri călduroase, cu atmosferă uscată, rezistă la secetă şi la ger. Foarte indicat îi sunt solurile cu substrat

calcaros, pe care salcâmul le evită. Capacitatea sa de a vegeta bine în condiŃii de uscăciune din sol şi aer este

în bună parte consecinŃa plasticităŃii sistemului său radicelar. În soluri nisipoase şi în general pe soluri cu

grosime fiziologică utilă redusă, rădăcinile laterale depăşesc cu mult spaŃiul coroanei. S-a constatat că pinul

negru vegetează şi pe soluri pseudogleizate, trimiŃând pivoŃi în adâncime, până unde textura solului este mai

puŃin argiloasă. Zapada acumulata in coroana poate produce ruperea ramurilor. Este o specie rezistenta la

fum si praf. Este apreciată ca arbore decorativ datorită cetinii bogate de culoare verde închis.

- Mojdreanul (Fraxinus ornus L.), arbore de 12 – 14 m înălŃime, este specie termofilă tipică, întâlnindu-

se fecvent în pădurile din SV Olteniei şi Banat, unde formează asociaŃii vegetale împreună cu cărpiniŃa,

liliacul, pinul negru ş.a. A fost folosit cu mult succes în compoziŃiile de împădurire a terenurilor degradate

din zonele Gura Văii şi Clisura Dunării, în condiŃii extreme de vegetatie. Este o specie rezistenta la fum si

praf.

114

Perdele forestiere de protecŃie în amplasamentul fermelor ecologice:

a.1. Perdea de protecŃie perimetrală

- amplasament: perimetral;

- nr. rînduri: 3 rânduri la frontul stradal (R 1 - 3), 2 rînduri în restul perimetrului (R 1 şi 3);

- distanŃa între puieŃi pe rând: 2,0 m; distanŃa între rânduri: 2,5 m

- specii recomandate; de la exterior spre interior:R1 – glădiŃă; R2 – mojdrean, R 3 – sălcioară / pin negru

(se pot folosi şi alternativ pe rând, în grupe de câte 2 puieŃi);

- alte recomandări: este de preferat folosirea puieŃilor de talie mijlocie (1,5 – 1,8 m) cu balot de pământ.

b.2. Perdea de protecŃie suplimentară în jurul surselor de noxe biologice şi mirosuri:

- nr. rînduri: 2 rânduri;

- distanŃa între puieŃi pe rând: 2,0 m; distanŃa între rânduri: 2,5 m

- specii recomandate; de la exterior spre interior:R1 – mojdrean, R 3 – sălcioară / pin negru (se pot folosi şi

alternativ pe rând, în grupe de câte 2 puieŃi);

- alte recomandări: este de preferat folosirea puieŃilor de talie mijlocie (1,5 – 1,8 m) cu balot de pământ.

2. Lucrările de refacerea mediului după scoaterea din funcŃiune a fermei zootehnice

În această etapă se vor efectua lucrările de refacere a mediului pe terenurile ocupate de construcŃii şi

amenajări cu caracter definitiv, în care s-a desfăşurat procesul tehnologic şi administraŃia fermei.

Beneficiarul proiectului, care este şi proprietarul terenului, va elabora un plan de închidere a

obiectivului, care va cuprinde.

- bilanŃul de mediu

- proiect de demolare, avizat conform prevederilor legale

Lucrările de refacere a mediului se vor face pe baza unui proiect elaborat de proiectant de specialitate,

care va avea în vedere scopul lucrărilor şi adoptarea soluŃiile tehnice optime, având în vedere opŃiunea

proprietarului de folosire ulterioară a terenului.

▪ Lucrări pregătitoare:

- întreruperea funcŃionării utilităŃilor

- evacuarea deşeurilor de orice fel aflate pe amplasament, cu respectarea măsurilor de eliminare

specifice fiecărui tip de deşeu;

- dezafectarea instalaŃiilor tehnologice, demolarea construcŃiilor, evacuarea deşeurilor rezultate de la

demolare, cu respectarea măsurilor de eliminare specifice fiecărui tip de deşeu;

- identificarea susei de pământ de împrumut pentru umpluturi în zona construcŃiilor dezafectate.;▪ Lucrări de

amenajare a spaŃiilor verzi:

- dezafectarea instalaŃiilor tehnologice, demolarea construcŃiilor supraterane şi subterane, mai puŃin

drumurile de incintă, evacuarea deşeurilor rezultate de la demolare, cu respectarea măsurilor de

115

eliminare specifice fiecărui tip de deşeu, molozul utilizându-se pentru umplerea excavaŃiilor de la

bazinele de dejecŃie până la – 0,5 m c.t.n.;

▪ Lucrări de renaturare a terenului ocupat cu construcŃii:

- umplerea cu pământ de împrumut a denivelărilor rezultate în urma demolării construcŃiilor, nivelarea

terenului la cota prevăzută în proiectul de amenajare;

- identificarea sursei solului vegetal din afara incintei fermei, pregătirea, transportul şi administrarea în

spaŃiile de amenajat, conform prevederilor proiectului tehnic de execuŃie;

- nivelarea terenului la cota stabilită prin proiectul de amenajare;

Terenul amenajat, poate primi folosintă agricolă sau silvică, în funcŃie de opŃiunile proprietarului.

▪ Costul lucrărilor de refacere a mediului după scoaterea din funcŃiune a fermei zootehnice

- suprafaŃa pe care sunt necesare lucrări de refacere a mediului este de 1,0839 ha

- costul mediu pentru amenajări similare este de cca. 12500 € / ha;

- costul estimativ al lucrărilor de amenajare a spaŃiilor verzi din incinta fermei

1,0839 ha x 12500 €/ha = 13549 € x 4,1566 lei/€ = 56318 lei

Costurile aferente lucrărilor de refacere a mediului sunt în sarcina beneficiarului proiectului propus.

Beneficiarul proiectului, care este şi proprietarul terenului, poate opta şi pentru continuarea procesului

de producŃie, sens în care va proceda la reabilitarea construcŃiilor şi tehnologizarea instalaŃiilor, după care va

reautoriza ferma pentru funcŃionare.

116

G.) PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Pe toată perioada de implementare a proiectului propus, toti factorii de mediu vor fi monitorizati

periodic, atât în interiorul cât si la exteriorul perimetrului fermei. In acest sens beneficiarul S.C.

ECOEUROLAND S.R.L., va intocmi cu autoritatea APM Mehedinti un program comun de monitorizare si

conformare. Responsabil pentru protectia mediului din partea beneficiarului este administratorul societăŃii:

Buligoanea Victoria Mihaela.

Titularul de activitate are obligatia de a monitoriza nivelul emisiilor si de a raporta informatiile solicitate

catre autoritatea competenta, in conformitate cu OUG 195/2005, privind protectia mediului, aprobata prin

Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Controlul emisiilor de poluanŃi în mediu, precum şi controlul factorilor de mediu, se va realiza prin

analize efectuate de personalul specializat al unor laboratoare/autorităŃi acreditate, cu echipamente de

prelevare şi analize adecvate, folosind metode de lucru standardizate.

Pentru buna desfăşurare a activităŃii şi minimizarea consumurilor de materii prime, materiale şi utilităŃi,

societatea va Ńine o evidenŃa lunară (care reprezintă recomandare BAT) a:

- cantităŃilor de materii prime şi auxiliare utilizate; cantităŃilor de materii prime şi auxiliare utilizate;

- cantităŃii de apă, energie utilizate;

- cantităŃilor de deşeuri rezultate;

- activităŃilor de întreŃinere şi reparaŃie a instalaŃiilor şi dotărilor aferente;

- instruirilor personalului.

Monitorizarea activităŃilor ce se vor desfăşura incinta fermei zootehnice şi va cuprinde principalii factori

de mediu, după cum urmează:

a. Monitorizarea factorului de mediu APĂ

- în zona forajului este instituită zona de protecŃie sanitară conform HG 930/2005, prin împrejmuire cu gard

de sârmă.

- apa subterană va fi monitorizată anual, conform prevederilor Legii 458/2002, modificată prin Legea

311/2004 şi conform prevederilor OM 1072/2003 - privind aprobarea organizării Monitoringului suport

naŃional integrat de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanŃi proveniŃi din

surse agricole în apele subterane şi de suprafaŃă şi pentru aprobarea Programului de supraveghere şi

control corespunzător şi a procedurilor şi instrucŃiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluanŃilor

proveniŃi din surse agricole în apele de suprafaŃă şi în apele subterane, numai în zona terenurilor de

împrăştiere a dejecŃiilor şi în vecinătatea bazinelor de stocare dejecŃii.

- pentru monitorizarea apei subterane în zona bazinelor de dejecŃii se vor amplasa foraje de prospecŃie.

- prelevarea probelor se va face din puŃul forat din gospodăria de apă a fermei, din puŃurile de prospecŃie

din zona bezinelor de dejecŃii şi din puŃurile existente în zona terenurilor pe care se administrează

117

îngrăşământul natural. Recoltarea probelor de apă şi analiza acestora se va face conform prevederilor

Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată prin Legea 311/2004.

- în funcŃie de analizele obŃinute, se va stabili frecvenŃa de monitorizare a apei subterane, precum şi valorile

limită admise, în conformitate cu AutorizaŃia de Gospodărire a Apelor.

- la solicitarea autoritatii de mediu, se vor analiza şi alŃi indicatori şi alte frecvenŃe.

- verificarea periodică a calităŃii apei pluviale decontaminate şi a apei menajere evacuate;

b. Monitorizarea factorului de mediu AER

Monitorizarea aerului va se va face la limita incintei, cu o frecventa anuala pentru parametrii: NH3,

H2S, NO2, pulberi sedimentabile, conform STAS 12574/1997 şi Ord. 592/2002.

Monitorizarea imisiilor în aer pentru NO2, pulberi în suspensie PM(10), se va realiza conform

prevederilor Ord. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag

şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în

suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător,

modificat şi completat de Ord. 27/2007;

În conformitate cu HG 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor

Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinŃarea Registrului

European al PoluanŃilor Emişi şi TransferaŃi şi modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96//61/CE, se

va efectua de către laboratoare acreditate, o analiză pentru factorul de mediu aer pentru următorii poluanŃi:

- Parametru analizat: N2O Metoda de analiză: ISO/TC 146/SC1/WG19 (informativ)

- Parametru analizat: NH3 Metoda de analiză: SR EN 12341/2001

- Parametru analizat: CH4 Metoda de analiză: ISO/TC 146/SC1/WG 22 (informativ)

- Parametru analizat: PM(10) Metoda de analiză: SR EN 12341/2001 sau

ISO/TC 146/SC1/WG20 (informativ)

FrecvenŃa de monitorizare va fi stabilită de autoritatea de mediu, în funcŃie de rezultatele obŃinute.

c. Monitorizarea calităŃii SOLULUI

Monitorizarea solului din incinta fermei

Prin măsurile luate se minimizează impactul deşeurilor asupra solului, iar prin planul de monitorizare

este urmărit în permanenŃă nivelul următorilor parametri: pH, substanŃe organice, azotiŃi, azotaŃi, substanŃe

extractibile, metale grele. Programul de monitorizare si frecventa vor fi stabilite de autoritatea de mediu.

Monitorizarea calităŃii solului din zona terenurilor agricole

Monitorizarea calităŃii solului pe terenurile agricole unde are loc fertilizarea cu dejecŃii se va realiza

pentru indicatorii agrochimici (pH, N, P, K, CaCO3) în cadrul Studiilor Agrochimice, completate cu indicatorii de

poluare stabiliŃi în conformitate cu prevederile Ord. MMGA nr. 344/2004.

118

Pentru terenurile unde se împrăştie dejecŃiile, se va realiza la intervale de 1 – 4 ani, Studiul

Agrochimic şi Pedologic, care va propune anual Planul de fertilizare al terenurilor, în funcŃie de rotaŃia

culturilor, nivelul recoltelor scontate, nivelul de aprovizionare al solului cu elemente fertilizante, etc.

Monitorizarea calităŃii solului se realizează şi prin monitorizarea calităŃii fertilizanŃilor naturali administraŃi pe

terenurile agricole, care pot fi asimilate cu nămolurile de epurare. ConcentraŃiile maxime admisibile ale

indicatorilor de poluare a dejecŃiilor pentru utilizarea în agricultură vor avea valori limită (mg/kg de materie

uscată ) conform prevederilor Ord. MMGA 344/2004

d. Monitorizarea DEŞEURILOR

Titularul va respecta prevederile legale privind evidenŃa gestiunii deşeurilor, recuperarea şi eliminarea

lor conform reglementărilor legale în vigoare.

EvidenŃa deşeurilor produse va fi Ńinută lunar conform HG 856/2002 privind gestiunea deşeurilor,

modificată şi completată de HG 210/2007, şi va conŃine urmatoarele informaŃii: tipul deşeului, codul deşeului,

instalaŃia producatoare, cantitatea produsă, data evacuării deşeului din instalaŃie, modul de stocare, data

predării deşeului, cantitatea predată de către transportator, date privind orice amestecare a deşeurilor.

Deasemenea se va tine cont si de prevederile Ord. 80/2005 pentru aprobarea Normei sanitare

veterinare şi pentru siguranŃa alimentelor privind stabilirea documentelor şi evidenŃelor veterinare necesare în

cadrul activităŃii de neutralizare a deşeurilor de origine animală, cu modificarile si completarile ulterioare.

În vederea administrării dejecŃiilor ca şi fertilizant natural pe terenurile agricole trebuie avute în vedere

toate actele normative care transpun în practică prevederile Directivei 91/676/EEC referitoare la reducerea

poluării apelor freatice şi de suprafaŃă cu nitraŃi proveniŃi din surse agricole.

Recomandările privind împrăştierea dejecŃiilor vor fi monitorizate, în mod special, Ńinând cont de

prevederile Ord. 296/2005 - privind aprobarea Programului - cadru de acŃiune tehnic pentru elaborarea

programelor de acŃiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraŃi din surse agricole.

Împrăştierea fertilizanŃilor naturali (dejecŃii lichide) se va realiza după o monitorizare strictă a

parametrilor fizici şi biologici, cu respectarea prevederilor Regulamentului 1774/2002, Codul Bunelor Practici

Agricole, Permisului de aplicare eliberat de autorităŃile locale şi reglementărilor de protecŃia mediului. Se va

Ńine seama de tipurile fertilizanŃilor şi de obligaŃia de a respecta perioadele de interdicŃie(restricŃionare) la

aplicarea(împrăştierea) acestora pe sol, conform Codului de bune practici agricole.

Se vor respecta măsurile speciale ce se impun la aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile din

vecinatatea cursurilor de apă, lacurilor, captărilor de apă potabilă, care sunt expuse riscului de poluare cu

nitraŃi, transportaŃi cu apele de drenaj şi scurgerile de suprafaŃă.

e. Monitorizarea ZGOMOTULUI

Amplasamentul proiectului propus este situat la distanŃă de peste 2 km de zone locuite (Devesel,

BistreŃ, Chilia), iar la limita incintei fermei se estimează un nivel de zgomot mai mic 65 dB. ActivităŃile de pe

amplasament vor respecta limitele nivelului de zgomot pentru incinte industriale conform STAS 10.009/1988.

119

f. Monitorizarea MIROSURILOR

Activitatea poate crea disconfort local datorită mirosului. Se apreciază că impactul asupra populaŃiei

din localităŃile Devesel, BistreŃ, Chilia va fi redus, datorită amplasării noilor instalaŃii şi măsurilor prevăzute

pentru reducerea emisiilor de noxe, respectiv a mirosurilor.

La planificarea activităŃilor din care rezultă mirosuri neplăcute persistente trebuie avute în vedere

condiŃiile atmosferice, pentru a evita perioadele defavorabile dispersiei pe verticală a poluanŃilor (inversiuni

termice, timp înnourat). În acest fel, se va preveni transportul mirosului la distanŃe mari.

Se vor respecta prevederile cuprinse în Codul Bunelor Practici Agricole şi se va urmări încorporarea

cât mai rapidă în sol a dejecŃiilor transportate pentru a reduce mirosurilor neplăcute.

Se va Ńine evidenŃa incidentelor de mediu, a reclamaŃiilor şi măsurilor întreprinse.

120

H.) DESCRIEREA METODELOR SPECIFICE DE TEREN FOLOSITE PENTRU CULEGEREA

INFORMAłIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE DE IMPORTANłĂ COMUNITARĂ

Elaborarea studiului de evaluare adecvată a necesitat parcurgerea a două etape, respectiv etapă de

teren pentru culegerea datelor privind cadrul natural general şi elementele speciale privind speciile şi

habitatele de interes comunitar din zona amplasamentului şi zona limitrofă şi etapă de birou pentru prelucrarea

datelor de teren şi elaborarea studiului de evaluare adecvată.

În etapa de teren, pentru culegerea informaŃiilor privind speciile şi habitatele de importanŃă comunitară

s-a procedat la efectuarea de sondaje şi recoltare de probe de sol şi vegetaŃie pentru determinări de laborator,

precum şi observaŃii directe asupra elementelor de floră şi faună, respectiv:

- identificarea amplasamentului, vecinătăŃilor şi acccesului din drumuri publice;

- identificarea vizuală a arealelor sensibile (zone cu regim de protecŃie specială, rezervaŃii ale naturii, zona

locuită) şi determinarea distanŃei faŃă de amplasamentul proiectului propus;

- observaŃii directe (3 zile în intervalul 01 – 30.05.2011) în amplasamentul proiectului propus şi în zona

limitrofă pentru identicarea speciilor de arbori, arbuşti şi pătură ierbacee, determinarea habitatelor naturale

şi antropizate;

- observaŃii directe (3 zile în intervalul 15 – 30.05.2011) în amplasamentul proiectului propus şi în zona

limitrofă pentru identicarea speciilor de păsări protejate şi a zonelor de hrănire, cuibărit şi odihnă;

- efectuarea a 3 sondaje de sol în amplasamentul proiectului propus, pentru determinarea tipului şi

subtipului de sol şi a caracteristicilor morfologice ale acestuia;

- recoltarea de probe şi determinarea speciilor şi asociaŃiei de specii de plante care compun flora din

amplasamentul proiectului şi zona limitrofă;

- observaŃii directe (3 zile în intervalul 01 – 15.05.2011) privind prezenta speciilor de păsări protejate în

amplasamentul proiectului, de-a lungul drumului de acces şi în zona limitrofă, pe o rază de circa 300 m.

- observaŃii directe (3 zile în intervalul 01 – 30.05.2011) privind prezenta altor specii din fauna locală în

amplasamentul proiectului, de-a lungul drumului de acces şi în zona limitrofă, pe o rază de circa 300 m.

I.) ANEXE, PLANURI ŞI HĂRłI

1. Certificat de atestare din data de 16.09.2010

2. Lista organizaŃiilor/instituŃiilor/specialiştilor implicaŃi în furnizarea informaŃiilor şi elaborarea studiului

3. Bibliografie şi reglementări legislative

4. Plan general de amplasament

5. Harta situl Natura 2000 ROSPA0011 BlahniŃa cu amplasamentul PP

6. Plan de situaŃie

Infiintare Ferma Ecologica Vaci de Lapte Cu Unitate de Procesare.doc

Documents

Transcript of Infiintare Ferma Ecologica Vaci de Lapte Cu Unitate de Procesare.doc