Proiect

ProiectTema:Problema ecologica. Despadurirea.Desertificarea.Modificarile climatice si consecintele ei.A elaborat: Raducan Mihai i Gruca Ion

Coordonator: Tarasov Lidia

Competente:Executarea unui demers explicativ despre cauzele si efectele despaduririi- reprezentarea grafica a factorilor si a consecintelor despaduririi- manifestarea unei atitudini critice si a unui comportamet constructiv fata de calitatea mediului.Actiunea omului asupra naturii a condus la :Despadurirea - reprezinta totalitatea actiunilor prin care padurile sunt inlaturate complet de pe anumite suprafete atat din cauze naturale cat mai ales din cauze antropice.

Despduririlen urm cu dou milenii, suprafaa mpdurit reprezenta 56% din suprafaa uscatului, iar astzi, reprezint doar 26%.

Despaduririle si urmarile lor In cadrul ecosistemelor terestre, vegetatia are un rol deosebit de important, constituind nivelul la care se realizeaza cele mai complexe schimburi de materie si de energie si la care se produc procesele de sinteza si de descompunere a materiei organice, pe baza energiei solare captate de plante. Terenurile acoperite cu vegetatie compacta, bine dezvoltata, pe soluri cu o structura normala, sunt bine protejate impotriva eroziunii eoliene si in suprafata. Apa din ploi si din topirea zapezilor se infiltreaza usor si se inmagazineaza in sol asigurand in acelasi timp un regim echilibrat al scurgerii. Activitatea antropica sub diversele ei forme a produs in decursul timpului modificari profunde ale covorului vegetal cu consecinte multiple asupra starii de echilibru a mediului inconjurator. Vegetatia forestiera din vechi timpuri supusa actiunilor de defrisare, in vederea extinderii pasunilor, a fanetelor, a terenurilor agricole si a vetrelor de asezari. Pe masura ce presiunea demografica a sporit, iar dezvoltarea economica s-a accelerat, defrisarile au afectat suprafete cat mai mari S-a produs astfel o faramitare continua a arealului padurilor, care in prezent apar nu sub forma de masive compacte ci ca fragmente de dimensiuni mai mici sau mai mari, inconjurate de terenuri agricole sau de pajisti.Cea mai mare parte a padurilor sunt utilizate pentru nevoile economice ale societatii, fiind exploatate priodic. Padurile actuale poarta si acum urme indelungatei folosiri dezordonate, dintrecut care a produs modificari substantiale ale structurii si compozitiei lor floristice. Cele mai afectate specii sunt cele cautate in scopuri. De exemplu din fageto-bradete a fost extras preferential bradul, foarte cautat in trecut pentru sindrila si diverse obiecte de uz casnic, ceea ce a dus la transformarea lor in fagete pure. Multe fagete-gorunete s-au transformat, de asemene in fagete pure ca urmare a taierii preferentiale a gorunului. In acest fel s-a produs o scadere a calitatii productive a padurii. Modificari ale tipurilor de padure s-au produs si ca urmare a taierilor rse sau a unor taieri dezordonate, datorita regenerarii mai rapide a unor specii de productivitate inferioara, dar cu putere mare de lastarire (de exemplu teiul argintiu) sau care fructifica abundent (carpenul, cerul). In acest fel pe locul unor fagete din regiunea de dealuri si de la poalele muntilor s-au format fageto-carpinete sau chiar carpinete. In regiunea de campie, degradarea padurilor prin taieri neregulate si pasunat abuziv a dus la formarea unor arborete de tei argintiu, uneori in amestec cu carpen sau cu frasin. O consecinta generala a actiunii antropice asupra padurii este monotipizarea, respectiv simplificarea stucturii si a diferentierii pe varste. In mod natural in paduri se ontalneau arbori de diferite varste ce alcatuiau doua trei straturi: in prezent predomina arboretele echiene, cu un singur plafon de arbori a caror varsta reflecta vechimea taierii, in urma carea s-a regenerat padurea, se constata si un fenomen de juvenalizare (de scadere a varstei arboretelor) ca urmare a taierilor frecvente; fenomenul a fost foarte raspandit in secolele trecute in regiunile cu populatie densa unde lemnul era utilizat in special pentru foc si prepararea mangalului. In prezent tendinta este de a se exploata padurea atunci cand arborii ajung la maturitate; doar in padurile comunale se utilizeaza taierile mai dese. Totusi procesul de paduri tinere este destul de ridicat si in continua crestere, datorita exploatarilor forestiere care se fac in regiuni alta data greu accesbile, prin deschiderea de noi drumuri forestiere. Frecvent, degradarea antropica a vegetatiei forestiere se manifesta si prin modificari ale consistentei, ale desimii arborilor. In general in padurile pasunate s-au in care s-au facut extregeri de arbori, consistenta arboretelor scade. ContinuareIn shimb, in urma taierii rase a padurii are loc adesea o crestere anormala a acesteia, datorita regenerarii haotice din lastari. De cele mai multe ori tufarisurile formate ca stadiu de regresie a padurii au, de asemenea, o densitate foarte ridicata. Exploatarile nerationale duc si la modificari ale conformatiei arborilor, care contribuie la deprecierea calitatii lemnului in general arborii proveniti din lastar au o crestere dezordonata, adesea sunt deformati, curbati la baza. Ca urmare a taierii crengilor (in deosebi pentru hrana animalelor obicei foarte raspandit in trecut) in multe paduri arborii sunt rau conformati, infurciti, cu vitalitate scazuta, astfel de modificari se intalnesc si la unii arbori izolati. In multe regiuni arborii din lunci (in special salciile batrane) au un port caracteristic, mult diferit de cel natural, ca urmare a taierii in scaun.

Nigeria pierde 400.000 de hectare de padure anual Despaduririle din Nigeria au atins cote alarmante, de 3,5% pe an, ceea ce inseamna pierderea a aproximativ 350.000 - 400.000 de hectare de padure anual.

In 1976 Nigeria avea 23 de milioane de hectare de padure, conform Institutului International pentru Agricultura Tropicala. In prezent mai are insa doar 9.6 milioane de hectare, adica mai putin de 10% din totalul suprafetei tarii.Oamenii de stiinta spun ca severitatea schimbarilor climatice din Africa ar putea fi redusa prin conservarea padurilor tropicale si plantarea de copaci. Ei au subliniat deasemenea ca aceste paduri previn eroziunea solului si actioneaza ca un bazin de conservare a biodiversitatii. Potrivit Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura, padurile din Africa sunt taiate la alarmanta rata de aproximativ 3.4 milioane de hectare pe an, continentul ocupand locul doi in lume la despaduriri.

SOLUTII IMPOTRIVA DespaduririlorSolutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea deteriorarii. Dar este acesta singurul raspuns? Comertul mondial cu lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari,asa ca oprirea acesteia ar fi intampinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprirea completa a taierii. Probabil insa ca cel mai important pas este educarea si informarea acelor oameni a caror decizii influenteaza direct sau indirect soarta padurilor. Indigenii pot fi ajutati de organizatii de conservare pentru a face cel mai bine uz de resursele lor naturale.

Terenurile degradate prin eroziune se pot reface, dar procesul este foarte lent, dup cum estimeaz specialistii fiind nevoie de o perioad de aproxim ativ 500 de ani pentru a reface 2,5 de centimetri de sol. Furtunile de praf de tipul celor ntlnite tot mai des n China ultimilor ani reprezint o problem tot mai mare, n msura n care ele afecteaz in mod direct sntatea ecosistemelor.Nu mai putem ignora c 10% pn la 20% dintre zonele uscate snt deja degradate. Suprafata total afectat de desertificare este estimat ntre 6 si 12 milioane de kilometri ptrati. Efectele acestui fenomen se vd deja, iar unii cercettori sustin c dac activittile umane care duc la desertificare vor fi oprite, zonele afectate si pot reveni.Deertificarea este un fenomen complex de degradare a terenurilor n zonele aride i semiaride.Deertificarea

Desertificarea este procesul prin care acosistemele regiunilor semiaride isi pierd aptitudinea de a se regenera, lasand locul deserturilor veritabile. In ultimele decenii s-a accelerat si a capatat o mare extensiune, reducand dramatic spatiul vital al populatiilor nomade si ridicand noi obstacole in calea dezvoltarii economico-sociale a tarilor afectate. Cercetari indelungate au aratat insa ca nici cauzele naturale precum seceta ori salinizarea solurilor, si nici cele antropice precum practica agricola inadecvata sau recoltarea masiva a lemnului nu sunt suficiente, singure, sa dezlantuie procesul nefast al desertificarii. Integrate insa intr-un spatiu intr-un cadru spatio-temporal specific, cele doua conduc in mod sigur la desertificare. Desi imbraca forme multiple, desertificarea comporta in mod obisnuit urmatoarele caracteristici esentiale: * diminuarea suprafetelor de sol acoperite cu vegetatie; * cresterea albedoului suprafetei active, deoarece solul nisipos sau argilos lipsit de vegetatie are culoare mai deschisa si deci reflecta radiatia solara mai mult decat cea mai mare parte a plantelor; * pierderea considerabila, adesea definitiva, a plantelor persistente(arbori si arbusti) * exodarea si saracirea extrema a solurilor vantul antreneaza particulele si mineralele cele mai usoare, lasand humusul si carbonul care se oxideaza rapid. Ploile rare, dar violente provoaca o eroziune puternica prin siroire si ravenare, materialul transportat fiind acumulat in fundul vailor sau in bazine.

Definitie. GenezaZonele uscate ocup aproximativ 40-41% din suprafaa terestr a Pmntului. S-a estimat c unele 10-20% din zonele uscate sunt deja degradate, suprafaa total afectat de fenomenul de deertificare fiind ntre 6 i 12 milioane de kilometri ptrai, c aproximativ 1-6% din locuitorii din zonele uscate triesc n zone deertificate.Sahara in prezent se extinde spre sud, la o rat de pn la 48 de kilometri pe an.

Combaterea.SupraveghereaDesertificarea este o problema de anvergura mondiala pentru rezolvarea careia, intregii lumi i-ar trebui 20 de ani de eforturi concentrate, cu un cost de 4.3 mld de $ annual. O suma importanta desigur, dar omenirea pierde in prezent, prin ofensiva desertificarii, 26 mld de $/an, fara a vorbi de alte consecinte pe termen lung.Fata de intensitatea si amploarea desertificarii, eforturile depuse, pentru oprirea acestui proces prin proiecte nationale si internationale sunt mult prea mici si au fost calificate adesea drept un esec spectacular. Printre putinele reusite s-a numarat procesul de reimpadurire din Vl Majia( Niger), unde pe o suprafata de 5000 de acri au fost plantate randuri duble de arbori, care au diminuat substantial erodarea eoliana a solului in sezonul uscat si au impiedicat distrugerea recoltelor de catre vanturile din directie opusa a sezonului ploios. Daca avem in vedere masurile intreprinse pana in prezent si rezultatele lor concrete, optimismul in aceasta privinta trebuie sa fie cat se poate de prudent. OMMa elaborat un Plan de actiunecuprinzand aspectele meteorologice, climatologice si hidrologice ale luptei contra desertificarii, plan care se bazeaza pe 4 principii fundamentale:

* Imperativul supravegherii climatului si proceselor hidrologice si ecologice care-i sunt asociate Fiindca nu se poate angaja o lupta impotriva desertificarii fara sporirea observatiilor coerente pe termen lung, dupa cum nu poate fi combatut eficace un inamic caruia nu i se cunoaste masura exacta - Se doreste construirea mai multor statii meteo si sporirea numarului satelitilor meteorologici, deoarece acestia permit supravegherea permanenta a diferitelor elemente climatice anterior dificil de urmarit(norii) precum si numeroase insusiri ale troposferei si stratosferei.* Ameliorarea conditiilor climatice si atenuarea efectelor secetei trec necesarmente prn maiestria utilizarii solului. Desertificarea afecteaza si microclimatele. De aceea masurile care s-au adoptat pentru oprirea ei, au nu numai rolul prezervarii solului si vegetatiei, ci si pe acela al ameliorarii microclimatelor sub unghiul productivitatii biologice.* Toate tarile zonei aride trebuie sa asigure o asistenta consultativa si tehnica asupra folosirii informatiilor medii si actuale referitoare la timp si climat* Cercetarea ramane necesara. Nimic nu este mai periculos pentru progresul luptei impotriva desertificarii decat oprirea cercetrarii. Conform evalurii Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Ambiant din cauza procesului de Desertificare au fost afectate grav peste 40 mln. ha. Anual peste 900 mln. oameni sunt supusi influentei negative a acestor procese. Seriozitatea acestor probleme(seceta si desertificarea) la nivel global si necesitatea combaterii au condus la adoptarea pe 17 Iunie 1994 la Paris a Conventiei ONU pentru combaterea desertificarii care a intrat in vigoare la 26 Decembrie 1996. Pana in prezent la Conventie au aderat 186 de tari, iar ziua de 17 Iunie a fost declarata ziua mondiala pentru combaterea desertificarii.

Planul de actiune OMM, privitor la lupta impotriva desertificarii si secetei, cuprinde numeroase masuri a caror executare este asigurata de diverse organe: - misiuni de experti( sporirea mijloacelor necesare pentru furnizarea de informatii meteorologice putand servi la cresterea productiei agricole in regiunile atinse de seceta); cicluri de studii itinerante( utilizate in tarile afectate pentru instruirea personalului care urma sa foloseasca tehnicile destinate evaluarii efectelor desertificarii si secetei); cursuri de formare si colocvii(formarea de specialisti); proiecte de centre de supraveghere a secetei; publicatii( rapoarte publicate de OMM privind seceta si desertificarea); activitatii ONU.

Mai mult de 2 miliarde de oameni sunt afecatati de procesul de desertificare a terenurilor, ceea ce duce la saracie, seceta, foamete si presiunilor demografice. Culturile productive din zonele uscate din intreaga lume sunt amenintate din cauza practicilor de gestionare a terenurilor si a schimbarilor climatice. Potrivit rapoartelor oficiale mai mult de 12 mil ha de teren arabil se pierd la fiecare zece ani din cauza desertificarii, echivalentul unei suprafete de marimea Africii de Sud; in timp ce terenul productivv devine din ce in ce mai rar, productia mondiala de alimente va trebui sa creasca cu 70%, pana in anul 2050 pentru a hrani o populatie globala estimata sa ajunga la 9 mld de oameni.

Cauze i consecine

Conform Conveniei ONU asupra Deertificrii (UNCOD), deertificarea reprezint degradarea terenurilor din arealele aride, semiaride sau uscat-subumede, ca rezultat al activitilor umane i al schimbrilor climatice. Degradarea terenurilor vizeaz, mai ales, deterioararea vegetaiei, faunei i solurilor. Esena deertificrii const n diminuarea sau distrugerea potenialului biologic al terenurilor. Conveniei ONU asupra Deertificrii (UNCOD) a avut loc n 1977, la Nairobi i a avut drept scop definirea i creaarea unui Plan de Aciune pentru controlul fenomenului.

Consecinele deertificrii includ: nesigurana hranei, foametea i srcia. Tensiunile sociale, economice i politice care apar pot crea conflicte, determinnd o srcire suplimentar i o accelerare a degradrii solului. Expansiunea fenomenului de deertificare la nivel planetar amenin cu o cretere de milioane de oameni n cutarea de noi adposturi i surse de hran.

ntre 10 i 20 % din zonele uscate sunt deja degradate. Situaia cea mai grea apare n rile n curs de dezvoltare. Suprafaa total afectat de deertificare este estimat ntre 6 i 12 milioane km ptrai (prin comparare, Brazilia, Canada i China reprezint mpreun ntre 8 i 10 milioane km ptrai).

Zonele uscate conin 43% din terenurile cultivate. Degradarea solului cauzeaz o pierdere a produciei agricole, estimat la 42 miliarde $ anual. Aproape o treime din terenurile agricole au fost abandonate n ultimii 40 de ani pentru c eroziunea le-a fcut neproductive. n fiecare an 20 milioane ha terenuri cultivate devin prea degradate pentru agricultur, sau pentru extinderi urbane.Schimbarile climatice duc spre cea mai ingrozitoare recesiune economica din istorie . Daca nu ne straduim sa evitam acest dezastru, pierderile pot ajunge pana la 40 % din P. I. B . Daca am reduce poluarea, care afecteazaefectul de sera, pierderile ar fi doar de 1%.

Africa este continentul cel mai vulnerabil la schimbarile climatice datorita capacitatii scazute de adaptare . Lipsa apei ar afecta intre 100 si 250 milioane de persoane . Alte efecte ar fi: scaderea numarului de pesti in cele mai cunoscute lacuri din cauza cresterii temperaturii apei, degradarea recifelor coraliere.In America de Nord incalzirea climei in zonele montane poate duce la scaderea stratului de zapada, cresterea inundatiilor pe perioada iernii, modificari datorate calamitatilor, bolilor sau incendiilor cu afectarea padurilor, precum si valuri puternice de caldura .

In America de Sud modificarea precipitatiilor pericliteaza distributia apei potabile, agricultura si furnizarea energiei electrice, substituirea treptata a padurilor tropicale cu savana in Amazonia Orientala, disparitia multor specii in zona tropicala , risc crescut de inundatii in zonele cu altitudine joasa, salinizarea si aridarea solului in zonele mai uscate, reducerea productiei agricole si animale, cresterea riscului de imbolnavirii.In Asia peste un milliard de oameni ar fi afectati de schimbarea climei pana in anul 2050 precum si reducerea cantitatii de apa in America Centrala, Meridionala si Orientala. Fuziuneaghetarilordin muntii Himalaya ar duce la cresterea inundatiilor, desprinderea rocilor precum si dificultati in obtinerea apei potabile, cresterea pericolului de inundatii in zona litoralului, scaderea productiei agricole cu 30% in Asia Centrala si Meridionala, cresterea temperaturi apei oceanelor cu raspandirea holerei in zona de sud a Asiei .In cazul Australiei si Noua Zeilanda efectele negative ar afecta toate regiunile : riscul degradarii recifelor de corali, insulele arhipelagului subantartic precum si zonele montane ale celor doua tari, furtuni si inundatii grave si frecvente, raspandirea incendiilor, mai ales in partea de vest a Noii Zeiilande, ceea ce ar duce la scaderea resurselor agricole si forestiere.In Europa schimbarea climei afecteaza negative toate regiunile: risc crescut de inundatii, seceta, cresterea eroziunii datorate ploilor torentiale si cresterii nivelului marii.,topirea ghetarilorin zona montana, un indice scazut deprecipitatiisub forma de zapada, disparitia unor specii si degradarea habitatelor naturale, lipsa apei potabile ,risc crescut de incendii si reducerea resurselor naturale vegetale.

In America de Sud modificarea precipitatiilor pericliteaza distributia apei potabile, agricultura si furnizarea energiei electrice, substituirea treptata a padurilor tropicale cu savana in Amazonia Orientala, disparitia multor specii in zona tropicala , risc crescut de inundatii in zonele cu altitudine joasa, salinizarea si aridarea solului in zonele mai uscate, reducerea productiei agricole si animale, cresterea riscului de imbolnavirii.In Asia peste un milliard de oameni ar fi afectati de schimbarea climei pana in anul 2050 precum si reducerea cantitatii de apa in America Centrala, Meridionala si Orientala. Fuziuneaghetarilordin muntii Himalaya ar duce la cresterea inundatiilor, desprinderea rocilor precum si dificultati in obtinerea apei potabile, cresterea pericolului de inundatii in zona litoralului, scaderea productiei agricole cu 30% in Asia Centrala si Meridionala, cresterea temperaturi apei oceanelor cu raspandirea holerei in zona de sud a Asiei .In cazul Australiei si Noua Zeilanda efectele negative ar afecta toate regiunile : riscul degradarii recifelor de corali, insulele arhipelagului subantartic precum si zonele montane ale celor doua tari, furtuni si inundatii grave si frecvente, raspandirea incendiilor, mai ales in partea de vest a Noii Zeiilande, ceea ce ar duce la scaderea resurselor agricole si forestiere.In Europa schimbarea climei afecteaza negative toate regiunile: risc crescut de inundatii, seceta, cresterea eroziunii datorate ploilor torentiale si cresterii nivelului marii.,topirea ghetarilorin zona montana, un indice scazut deprecipitatiisub forma de zapada, disparitia unor specii si degradarea habitatelor naturale, lipsa apei potabile ,risc crescut de incendii si reducerea resurselor naturale vegetale.Schimbarea climei este un fapt real care devine tot mai grav cu fiecare clipa si se datoreaza consumului de energie bazat pe combustibili ( petrol, carbon si gaz ) in loc de energie regenerabila. Tipul de energie folosit in zilele noastre are ca baza arderea combustibililor fosili. Exista doua motive principale care ar trebui sa duca la incetarea folosirii acestui tip de combustibil : zacamintele utilizate pentruproducerea energieisunt pe terminate si aparitia unor grave modificari ale mediului. Dioxidul de carbon rezultat in urma arderii de combustibili fosili si acumularea progresiva a acestui compus in atmosfera are un efect negativ asupra climei. Cercetatorii din intreaga lume au ajuns la concluzia ca daca se mentine acest ritm, vor avea loc grave schimbari climatice cu consecinte catastrofice .Grupul interguvernamental de experti inevolutia climei(IPCC) a Organizatiei Natiunilor Unite a observat in ultimile decenii o crestere puternica a concentratiei de dioxid de carbon din atmosfera . Acest compus duce la accentuarea efectului de sera ,si in consecinta la schimbarea climei.Ghetarii se topesc, fapt care ne arata cat de fragil este mediul din zonei polara. Acest fapt se datoreaza cresterii temperaturii globale de la 0.3 0 la 0.6 0 inca din anul 1750. Daca cantitatea de dioxid de carbon din atmosfera se mentine la acelasi nivel ca pana acum, cercetatorii estimeaza ca temperatura planetei va creste in secolul XXI cu 4.8 0.

Consecinte ale schimbarilor climatice sunt enumerate mai jos :Temperaturi crescuteSchimbarea peisajuluiSpeciile salbatice In pericolCresterea nivelului marilorRisc crescut de seceta , incendii si inundatiiFurtuni mai puterniceBoli si afectiuni legate de cresterea temperaturilorPierderi economice importanteTemperaturi crescute

Gazele emise de fabrici , autovehicule, defrisarile si alte surse incalzesc temperatura pamantului . Anii cu cele mai calde temperaturi inregistrate in top 5 au fostcei dedupa 1997, iar in top 10 dupa 1990 din care cel mai cald a fost 2005 .Temperaturilor crescute li se poate retine culpa pentru decese si boli datorate overheatingului , cresterea nivelului marilor , cresterea intensitatii furtunilor si alte nenumarate consecinte negative . In timpul secolului al-20-lea temperatura medie a crescut cu un grad Farenheit ajungand la cel mai inalt nivel din ultimele patru secole . Oamenii de stiinta estimeaza ca daca emisiile in atmosfera nu sunt reduse , temperatura medie va creste pana la sfarsitul secolului cu de la 3 la 10 grade Farenheit .Nu lasati temperaturile medii sa va duca in eroare . Intr-un loc se poate inregistra o cresetre de un grad in alta zona o cerstere de 12 grade iar in alte locuri se pot inregistra scaderi de temperatura . Oceanele planetei se incalzesc de asemenea cauzand consecinte periculoase cum ar fi : furtuni mai puternice , cresterea nivelului marilor si albirea coralilor .Schimbarea peisajuluiCresterea temperaturilor si schimbarea tiparului ploilor si ninsorilor forteaza copacii si plantele in jurul lumii sa migreze inspre zonele polare si montane . Aceste modificari ale vegetatiei vor slabi munca comunitatii de conseravtionisti realizata pana acum , existand posibilitatea schimbarii definitive a rezervatiilor si parcurilor nationale . In tundra topirea permafrostului va permite copacilor si arbustilor sa prinda radacini .In timp ce comunitatile de plante incearca sa se adapteze schimbarilor climatice deplasandu-se inspre o zona climatica mai rece , la randul lor animalele specifice acestor zone vor trebui sa se deplaseze si ele o data cu vegetatia de care depind . Dezvoltarea si altor bariere este posibil sa blocheze migrarea plantelor si animalelor astfel ele nu vor supravietui . Unele specii si comunitati cum ar fi ursii polari si pasunile alpine pot fi lasate fara un habitat viabil rezultand astfel o punere in pericol speciilor salbatice .Speciile salbatice In pericolCresterea temperaturilor schimba vremea si modelele de vegetatie peste tot pe glob , fortand animalele salbatice sa migreze inspre zone mai reci pentru a putea supravietui .Este posibil ca schimbarile rapide in natura si clima sa depaseasca abilitatile de deplasare si acomodare a multor specii . Expertii afirma ca pana in 2050 o patrime din speciile de pe Terra vor putea disparea , daca incalzirea globala continua tot asa . Multe specii deja resimt incalzirea globala : In 1999 a murit ultimul exemplar de broscoi auriu din America Centrala . Acest moment a marcat prima disparitie a unei specii datorata incalzirii globale Datorita topirii ghieturilor in zona arctica se preconizeaza disparitia ursilor polari de pe planeta in urmatorii o suta de ani La tropice datorita cresteri temperaturii marilor se produce o decolorare a recifurilor de corali prin uciderea unor alge care servesc la pastraea sanatatii coralilor Mai multe state din USA isi pot pierde pasarile oficiale prin migrarea lor spre zona mai racoroase.Cresterea nivelului marilorO data cu incalzirea Terrei nivelul marilor creste deoarece apele mai calde ocupa mai mult spatiu decat cele reci , process numit expandare termica . Cresterea nivelului marilor ameninta sa inunde zonele si insulele joase , ameninta populatia care locuieste in zonele de coasta , determinaeroziunea malurilor , distrugeri de proprietati si ale ecosistemului cum ar fi mangrovele si zonele de uscat care protejeaza in contra furtunilor .S-a stabilit ca nivelul apelor a crescut cu 4-8 inci in ultimii o suta de ani . Previziunile prezente arata ca nivelul marilor ar putea creste cu 4-36 inci in urmatorii o suta de ani . O crestere cu 36 inci ar inghiti toata Coasta de Est a Statelor Unite de la Miami pana la Boston .Pe mapamond traiesc aproximativ o suta de milioane de oameni doar la cativa pasi de nivelul marii . Cresterea nivelului marilor asociata cu schimbarile climatice vor dizloca zeci de miioane de oameni din zonele joase , expuse pericolului in special din tarile in curs de dezvoltare si de pe nenumarate insule . Deja exista refugati cu acest statut refugiati pe fondul schimbarii climatice de pe o serie de insule amenintate cu acoperirea de ape .Risc crescut de seceta , incendii si inundatiiSchimbarile cimatice intensifica circulatia apei atat la suprafata solului cat si in profunzimea acestuia , determinand ca secetele si inundatiile sa fie mai frecvente , mai severe si mai extinse ca suprafata .Temperaturile ridicate determina o cerstere a umiditatii. Evaporarea de la suprafata apelor si solului se va intensifica si va fi urmata de secete in multe zone . Terenurile afectate de seceta sunt mai vulnerabile in fata inundatiilor . O data cu cresterea temperaturii globale , secetele vor devein tot mai frecvente si mai severe cu potential devastatorasupra agriculturii , rezervelor de apa potabila si asupra sanatatii oamenilor . Acest fenomen a fost deja observat In unele parti din Asia si Africa unde secetele au devnit mai intense si mai de durata .Temperaturile ridicate si si uscaciunea de asemenea cresc posibilitatea producerii incendiilor de padure . In padurile de conifere din vestul Statelor Unite topirea zapezilor si o cresterea temperaturior primavara si vara au produs o crestere a frecventei incendiilor de padure cu 400% si a suprafetelor incendiate cu 650 din 1970.Boli si afectiuni legate de cresterea temperaturilorO data cu cresterea temperaturilor cresc si riscurile bolilor legate de temperaturi ridicate si riscul de deces al populatiei mai vulnerabile . In 2003, de exemplu , valurile de temperaturi extreme a cauzat decesul a peste 20.000 de persoane in Europa si a peste 1500 in India . Oamenii de stiinta au legat valul de temperatura mortala su schimbarile climatice si avertizeaza ca aceste fenomene vor continua .Pe langa bolile relative la caldura excesiva , schimbarile climatice pot stimula raspandirea bolilor infectioase , mai ales pentru ca temperaturle mai calde permit miscarea mai usoara a insectelor purtatoare de boli si traiul animalelor si microbilor in zone care o data nu permiteau acest lucru datorita temperaturilor mai scazute de acolo . Boli si daunatori care erau candva specifici zonei tropicale , cum ar fi tantarii purtatori de malarie vor migra inspre zonele unde candva datorita temperaturii mai scazute le era accesul restrictionat .Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca in anul 2000 schimbarile climatic au produs decesul a circa 150.000 persoane si estimeaza ca in viitor procentul va creste .Combaterea schimbarilor climaticeGuvernele tiau c eforturile UNFCCC nu vor fi suficiente pentru a aborda cu seriozitate schimbrile climatice. La 11 decembrie 1997, au facut un pas inainte i au adoptat un protocol al UNFCCC, n oraul japonez Kyoto: Protocolul de la Kyoto. Construit pe cadrul UNFCCC, protocolul stabilete limite obligatorii privind emisiile de gaze cu efect de ser din 38 de ri industrializate, inclusiv n toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepia Ciprului i Maltei, precum i din partea UE ca un singur organism (cunoscut sub numele de UE . -15, din moment ce avea atunci doar 15 state membre). Se introduc, de asemenea de mecanismele de punere n aplicare - aa-numitele mecanisme flexibile de la Kyoto - care vizeaz meninerea costurilor legate de reducerea emisiilor.n cadrul Protocolului de la Kyoto, rilor industrializate li se cere s si reduc emisiile a sase tipuri de gaze cu efect de ser (CO2, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi i hexafluorur de sulf) cu aproximativ 5% sub nivelul din 1990 n timpul primei perioade de angajament al Protocolului de la Kyoto intre 2008 - 2012. A fost preferata o periaoda de angajament de 5 ani, mai degrab dect de un an int unic, pentru a compensa fluctuaiile anuale ale emisiilor datorate unor factori necontrolabili, cum ar fi vremea. Nu sunt obiective de emisii pentru rile n curs de dezvoltare.Protocolul de la Kyoto a intrat n vigoare la 16 februarie 2005. Din iunie 2007, 172 de state i Comunitatea European au ratificat acest protocol. Dou ri care au semnat iniial tratatul nu au ratificat: SUA a respins protocolul, n timp ce Australia a decis s nu-l ratifice. Aceasta nseamn c 36 de ri dezvoltate, plus UE-15 s-au angajat la atingerea obiectivelor lor de la Kyoto