Scurt istoric al apariţiei bursei

Apariţia şi formarea burselor de mărfuri este rezultatul unui proces evolutiv firesc care a

început în urmă cu aproximativ 2000 de ani în Grecia şi Roma Antică şi continuă şi astăzi.

Dacă ar fi să alegem oricare din produsele tranzacţionate azi la bursă şi am încerca să-i

traversăm evoluţia pe piaţă de-a lungul istoriei, am găsi că acesta a trecut prin cinci faze

distincte: oferirea ca dar, schimbul de marfă (barter), contractul cu plată şi livrare imediată

(spot), contractul cu plată şi livrare ulterioară stabilirii preţului (forward) şi contractul la

termen (futures şi options).

Denumirea de „bursă" provine de la oraşul Bruges, unde adunările se ţineau la Hotel

des Bourses, numit aşa după un senior din vechea şi nobila familie van den Boursen care îl

construise şi pe al cărui frontispiciu erau sculptate în piatră trei pungi.

Aici se întâlneau bancherii şi negustorii pentru a negocia bani, metale preţioase, hârtii

de valoare şi mărfuri. Cu timpul, locurile de întâlnire ale comercianţilor au primit denumirea

de burse.

Prima bursă, în accepţiunea modernă, a fost cea de la Anvers, înfiinţată în anul 1531.

Bursa din Anvers avea o clădire proprie unde se încheiau tranzacţii cu mărfuri coloniale.

În anul 1554 s-a înfiinţat la Londra o bursă denumită „Royal Exchange", care, din 1773

s-a profilat numai pe schimbul de efecte financiare.

La începutul secolului al XVII-lea la Amsterdam mărfurile se puteau negocia în baza

contractelor „options" prin care se permitea convenirea unui preţ în baza căruia cumpărătorul

obţinea de la vânzător dreptul de a cumpăra o cantitate de marfă la o dată stabilită în viitor.

Un secol mai târziu, tot în acest mare centru comercial se constituie o bursă a grâului în care

se desfăşurau tranzacţii de trei ori pe săptămână, într-o hală uriaşă de lemn în care fiecare

negustor avea un om tocmit pentru a aduce mostre din grâul pe care dorea să-l vândă şi pentru

a negocia preţul în funcţie de calitatea acestuia.

Burse au mai fost înfiinţate la Basel (1699), Paris (1724), Viena (1761), New York

(1792), Bruxelles (1801), Roma (1827), Madrid (1831), Milano (1833), Geneva (1850),

Tokyo (1855) etc.

În prezent, numărul burselor care funcţionează în lume trece de 100, din care 18 sunt în

SUA, 11 în Anglia, 8 în Germania, 7 în Franţa. Există azi 60 de burse futures şi de opţiuni

răspândite în 37 de ţări.

1

INDICII BURSIERI

Formarea indicilor de bursă

Semnificaţia indicilor bursieri rezidă în capacitatea acestora de a măsura performanţele

pieţei în ansamblu, sau numai ale unui segment al acesteia. Indicii bursieri exprimă evoluţia

cursului valorilor mobiliare pe o anumită piaţă.

În economie sau finanţe, un indice (un indice al preţurilor sau un indice bursier) este un

indicator global al unei activitaţi, al performantţi sau al unei evoluţii în general. De exemplu,

indicele preţurilor de consum este un coş valoric format din preţurile bunurilor de larg

consum utilizate de populaţie, calculat periodic, care se substituie cu succes nivelului general

al inflaţiei dintr-o anumită ţară.

Aceeaşi metodologie se foloseşte şi în cazul indicilor bursieri. Astfel, un asemenea

indice nu este decât o colecţie de acţiuni listate la bursă, şi reflectă statistic valoarea

componentelor sale. Este folosit ca şi indicator pentru a reliefa caracteristicile acţiunilor

componente, care au în comun diferite similarităţi: faptul că se tranzacţioneaza pe aceeasi

bursă, că fac parte dintr-un anumit sector economic de activitate sau că au aceeaşi clasă de

capitalizare bursieră. Mulţi indici dezvoltaţi de firmele de servicii financiare folosesc ca baza

de pornire performanţa unor portofolii aparţinând fondurilor mutuale.

În concluzie, un indice bursier este un indicator menit sa reflecte schimbările valorice

ale unui grup specific de acţiuni. Acurateţea cu care un indice bursier urmează piaţa acţiunilor

depinde de structura acţiunilor, de compoziţie (procentul deţinut de o acţiune în totalul

indicelui) şi de metoda de calcul.

Caracteristicile şi clasificarea indicilor bursieri

Indicii bursieri pot fi clasificaţi în mai multe modalitaţi. Astfel, un indice compozit

reprezintă performanţele generale ale unei pieţe bursiere în ansamblul ei, şi prin extensie,

reflectă sentimentele investitorilor privind starea generală a economiei. Cei mai tranzacţionaţi

indici bursieri sunt indicii compoziţi, care includ cele mai puternice companii de pe cea mai

mare piata bursieră din ţara respectivă.

Astfel, în SUA există Dow Jones Industrial Average (DJIA) si S&P 500, în Marea

Britanie FTSE 100, în Franta CAC 40, în Germania DAX, în Japonia NIKKEI 225.

Pe langă indicii compoziţi există şi aşa-numiţii indici sectoriali, care cuantifică

performanţa anumitor sectoare specifice ale pieţei. De exemplu, Morgan Stanley Biotech

2

Index este alcatuit din 36 de companii americane care activează în sectorul bio-tehnologiei.

Alţi indici sectoriali sunt bazaţi pe companiile existente în domeniul financiar, naval,

telecomunicaţii, transporturi, IT, etc.

Conceptul de indice poate fi extins la mai mult de o bursa sau regiune geografică.

Indicele Wilshire 5000 reprezintă acţiunile la aproape toate companiile tranzacţionate la

bursele americane, incluzând toate acţiunile de pe New York Stock Exchange şi majoritatea

celor de pe NASDAQ şi American Stock Exchange.

Indicele EAFE (Europe, Australia and Far East) este un indice calculat de Morgan

Stanley Capital International şi cuprinde toate companiile mari din ţările dezvoltate aflate în

aceste zone geografice.

Un indice mai poate fi clasificat şi in funcţie de metoda folosită pentru a

determina nivelul său. Astfel, există indici cu ponderare in funcţie de preţ, cum este

de exemplu Dow Jones-ul. În acest caz, singura variabilă care determină cotaţia indicelui este

doar preţul acţiunilor care alcătuiesc indicele respectiv, fără a lua în considerare mărimea

companiei. Spre deosebire de aceştia, indicii cu capitalizare bursieră – cum este de pildă

S&P 500 – iau in considerare pe langă preţul acţiunilor, şi valoarea de piaţă (mărimea

companiei). În final, există şi indici cu ponderare în funcţie de cota de piaţă, în care preţul

acţiunilor este ponderat cu cota de piaţă relativă deţinută de acea companie.

Alcătuirea indicilor se realizează pe baza următoarelor cerinţe:

1. selectarea unui eşantion de firme incluse în structura indicelui bursier;

2. atribuirea unei anumite greutăţi, importanţe, prin:

pondere egală pentru toate valorile mobiliare din structura indicelui;

pondere cu capitalizare bursieră (ponderea titlului în structura indicelui este cu atât ai

mare cu cât dividendele pe acţiune sunt mai ridicate);

fără pondere, prin luarea în considerare numai a cursurilor valorilor mobiliare.

3. alegerea unei date de referinţă pentru care indicele se echivalează cu 100, 1.000 sau

10.000 de puncte. Alegerea greşită a acestui moment duce la distorsiuni pentru evoluţia

imediat următoare a pieţei (atribuirea valorii de pornire în momente de criză sau de avânt

puternic economic).

Fiecare bursă de valori este evidenţiată, din punct de vedere al dinamismului ei prin

indicii bursieri, care se diferenţiază după specificul pieţei, în funcţie de valorile care intră în

componenţă, precum şi în funcţie de modul de calcul al acestora.

Modul de calcul poate diferi de la o bursă la alta, întâlnindu-se mai multe variante:

3

medie aritmetică ponderată pe baza capitalizării bursiere;

medie aritmetică ponderată pe baza capitalizării bursiere, mai puţin dividendele;

coş ponderat care se revizuieşte trimestrial;

medie aritmetică ponderată cu capitalizarea bursieră şi volumul tranzacţiilor;

media geometrică a primei cotaţii.

Cea mai mare parte a indicilor bursei se calculează ca medie aritmetică ponderată pe

baza capitalizării: NYSE Composite Index, Nikkei 225, CAC 40, indicele pieţei de la

Frankfurt FAZ, indicele bursei de la Milano, MIB, Standard and Poor’s, BET.

Primul indice bursier a fost creat de Charles Dow in SUA, în anul 1896. Dow Industrial

Average (DJIA) cuprindea cele mai mari şi mai importante 30 de companii din SUA şi era

determinat doar pe baza nivelului preţurilor acestor acţiuni. De atunci încolo, DJIA a fost

folosit ca punct general de referinţă al climatului bursier din SUA, urcând si coborând în

tandem cu piaţa acţiunilor. În timp, procesul de indexare a diferitelor componente economico-

financiare şi-a dovedit utilitatea, astfel ca ulterior el a fost aplicat nu numai acţiunilor listate,

ci şi devizelor, mărfurilor sau altor instrumente investiţionale, conducând la reducerea

preţurilor de tranzacţionare şi la simplificarea procesului de diversificare a portofoliului.

Pentru a reflecta şi a reprezenta mişcările agregate ale pieţei acţiunilor din SUA, a fost

creat indicele S&P 500. Indicele S&P 500 este un indice cu capitalizare bursieră şi constituie

una dintre cele mai facile modalităţi prin care investitorii işi pot asigura diversificarea. Practic

printr-o singură tranzacţie aceştia dobândesc expunere la cele mai reprezentative 500 de

acţiuni de pe piaţa SUA, reducându-şi astfel semnificativ şi costurile de tranzacţionare.

Odată cu dezvoltarea accelerată a pieţei acţiunilor din anii ’80 şi ’90, performanţele

managerilor fondurilor de investiţii au început să fie tot mai mult comparate cu performanţele

înregistrate de aceşti indici. Deoarece dorinţa managerilor era să depăşească rezultatele

agregate anuale ale indicilor, au apărut noi nevoi tot mai complexe de hedging de portofoliu.

Aceste nevoi au condus la lansarea în premieră de către Kansas City Board of Trade a

contractelor derivate pe indicele Value Line Composite. După doar câteva luni, Chicago

Mercantile Exchange a replicat prin lansarea contractelor futures pe indicele S&P 500.

La început contractele futures pe indici au fost considerate de marea majoritate a

participanţilor doar nişte instrumente financiare adecvate speculaţiei, prin intermediul

amplificării rezultatelor datorită efectului de levier. Mai apoi însă, avantajele ce rezidă din

comisioanele mult mai reduse de tranzacţionare şi posibilitatea folosirii lor în strategii de

protecţie au inceput să fie înţelese de participanţi. În prezent indicii bursieri şi derivatele pe

4

indici reprezintă produse de mare succes, utilizate de participanţii de pe pieţele financiare din

toata lumea.

INDICI DE LA PRINCIPALELE BURSE INTERNAŢIONALE

Indicele DOW JONES

A fost fondat de către Edward Davis Jones, Charles Henry Dow si Charles Milford

Bergstresser în anul 1884 fiind un mijloc de măsurare a performanţelor altor companii. La

inceput era compus din 11 acţiuni: 9 de la căi ferate şi 2 industriale.

În 1896 a fost fondat indicele Dow Jones Industrial Average.

Dow Jones Industrial Average (DJIA)

DJIA este un indice cu ponderare doar în funcţie de preţ, care cuprinde 30 dintre cele

mai mari companii de pe piaţa americană. Lista acestora este prezentată mai jos:

ALCOA Inc. INTEL Corp.

AMERICAN EXPRESS Co.INTERNATIONAL BUSINESS MACHINES

Corp.

AT&T Corp. INTERNATIONAL PAPER Co.

BOEING Co. J.P. MORGAN CHASE&Co.

CATERPILLAR Inc. JOHNSON&JOHNSON

CITIGROUP Inc. McDONALD’s Corp.

COCA-COLA Co. MERCK&Co.Inc.

E.I. DUPONT DE NEMOURS&Co MICROSOFT Corp.

EASTMAN KODAK Co.MINNESOTA

MINING&MANUFACTURING Co.

EXXON MOBIL Corp. PHILIP MORRIS Cos.

GENERAL ELECTRIC Co. PROCTER&GAMBLE Co.

GENERAL MOTORS Corp. SBC COMMUNICATIONS Inc.

HEWLETT-PACKARD Co. UNITED TECHNOLOGIES Corp.

HOME DEPOT Inc. WAL-MART STORES Inc.

HONEYWELL INTERNATIONAL WALT DISNEY Co.

5

Inc.

Indicele cuprinde companii care au avut creşteri istorice susţinute şi s-au bucurat de un

interes constant din partea investitorilor. Aceste companii sunt din diferite sectoare

economice, cum ar fi companii de servicii financiare, IT sau vânzări. Indicele DJIA nu

conţine companii care activează în sectorul transportului sau utilităţilor, care fac obiectul unui

alt set de indici calculaţi de Dow.

Standard&Poor 500

Cel mai folosit indice ce caracterizează ansamblul pieţei americane e indicele

Corporaţiei Standard and Poor, numit Standard and Poor 500. În alcătuirea lui intră 500 de

societăţi reprezentative pentru toate ramurile, sectoarele şi domeniile de activitate. Acest

indice este recalculat în fiecare minut al zilei de tranzacţionare, motiv pentru care e considerat

indice în timp real. Acţiunile din structura indicelui sunt selectate cu scopul de a reprezenta

gruparea pe ramuri industriale la Bursa de Valori din New York. Valoarea totală de piaţă a

acţiunilor ce compun indicele reprezintă 80% din valoarea acţiunilor tranzacţionate în New

York Stock Exchange. Acest indice reprezintă suportul contractelor futures tranzacţionate la

CME şi al opţiunilor tranzacţionate la NYSE;

Indicele Frank Russel

Indicele Frank Russel e calculat pe baza cursului celor mai importante 3000 de acţiuni

cotate în Statele Unite (din punct de vedere al capitalizării bursiere) şi reprezintă aproximativ

98% din piaţa valorilor mobiliare din SUA. Aceste indice are două forme: Russel 1000 şi

Russel 2000. Aceşti indici sunt cotaţi la fiecare 15 secunde.

NYSE Composite

Indicele NYSE Composite urmăreşte mişcările preţurilor tuturor acţiunilor listate la

New York Stock Exchange. Este un indice cu capitalizare bursiera, creat de NYSE în 1966.

Pe lângă indicele general compozit, mai sunt calculaţi si patru indici sectoriali, în domeniile:

industrial, transporturi, utilităti si finanţe.

Wilshire 5000 Total Market

6

Acest indice măsoară performanţele tuturor acţiunilor listate pe pieţele bursiere din SUA

şi, după cum spune şi numele, este compus din mai mult de 5000 de acţiuni. Este un indice cu

capitalizare bursieră, incluzând şi toate acţiunile cuprinse in S&P 500. Se foloseşte pentru a

determina evoluţia totală a pieţei bursiere americane.

Russell 2000

Este un indice cu capitalizare bursieră care măsoară performanţa agregată a celor mai

mici 2000 de companii americane listate la bursă. Capitalizarea medie a unei companii care

face parte din Russell 2000 este de 580 milioane USD. Cea mai mare companie prezentă în

indice are o capitalizare bursieră în valoare de aproximativ 1,5 miliarde USD. Pe langa

Russell 2000 se mai calculeaza şi alţi indici, ca Russell 1000 sau Russell 3000.

Indicele Financial Times 30 (FT-30)

Indicele Financial Times 30 (FT-30), fiind cunoscut sub denumirea de FT Ordinary

Share Index, este cel mai vechi indice din Marea Britanie. El se bazează pe cursul a 30 de

acţiuni tranzacţionate intens fiind recalculat ori de câte ori se produc modificări ale cursurilor

acţiunilor care intră în componenţa indicelui.

Indicele Financial Times Stock Exchange 100 (FT-SE 100)

Indicele Financial Times Stock Exchange 100 (FT-SE 100) a fost introdus pentru a

satisface nevoia unui indice al acţiunilor calculat în timp real (în fiecare moment al zilei).

Intenţia iniţială la data de referinţă a acestui indice (31 decembrie 1983) a fost de a evidenţia

importanţa primelor 100 de companii cotate la bursa londoneză. În prezent, se consideră că el

caracterizează ansamblul pieţei britanice. Acest indice constituie suportul pentru contractele

futures, dar mai ales pentru opţiunile tranzacţionate la Bursa de Valori Mobiliare Derivate din

Londra.

Indicele Nikkei

Indicele Nikkei (Nikkei Stock Average), numit şi Nikkei Dow, este compus din 225 de

acţiuni din prima secţiune a bursei din Tokyo, fiind calculat ca o medie aritmetică ponderată.

Indicele se modifică în mod egal pentru aceeaşi variaţie a cursului acţiunilor, indiferent de

capitalizarea bursieră;

Indicele TOPIX

7

Indicele TOPIX este indicele primei secţiuni al bursei din Tokyo şi cuprinde în

componenţa sa toate (aproximativ 1200) acţiunile companiilor cotate la prima secţiune a

bursei. Este indicele cu cea mai largă bază de calcul, fiind structurat astfel încât să dea cea

mai bună imagine a pieţei japoneze. Indicele TOPIX este calculat la fiecare 60 de secunde.

Nasdaq–100

Indicele Nasdaq-100 este un indice cu capitalizare bursieră care cuprinde 100 din cele

mai mari (ca şi capitalizare bursieră) şi mai tranzacţionate acţiuni de pe bursa Nasdaq.

Companiile incluse în Nasdaq-100 pot să fie atât americane, cât şi străine. Pentru a fi inclusă

în indice, o companie trebuie să aibă un volum zilnic mediu de tranzacţionare de minim

100.000 actiuni. În gereral, acţiunile din indice au fost tranzacţionate pe bursa Nasdaq de cel

puţin doi ani, sau au fost tranzacţionate pe alte burse majore internaţionale cu cel puţin doi ani

inainte de a fi listate pe Nasdaq.

MODUL DE CALCUL AL INDICILOR BURSELOR DIN ROMANIA

Indicele BET

A fost lansat la data de 22 septembrie 1997 la Bursa de Valori Bucucreşti, are o valoare

iniţială de 1000 de puncte, se actualizează lunar şi are în componenţă un număr de 10

societăţi.

Scopurile creării primului indice BET al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) sunt

următoarele:

În primul rând, reflectarea tendinţei de ansamblu a preţurilor corespunzătoare celor

mai lichide şi active 10 societăţi tranzacţionate în cadrul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Aceste societăţi sunt selectate din lista tuturor societăţilor cotate la Bursa de Valori Bucureşti,

exclusiv SIF, aplicându-se totodată şi criteriul diversificării activităţii societăţilor

respective.

Furnizarea unei baze adecvate pentru tranzacţionarea instrumentelor derivate pe

indici (index options şi contracte futures) pentru a asigura mecanisme de acoperire a

riscului pentru investitori.

Proiectul BVB de creare a indicelui BET a beneficiat de asistenţa acordată de Institutul

Austriac de Studii Avansate.

8

Indicele BET este calculat prin aplicarea unei metode de ponderare cu capitalizarea

preţurilor celor mai lichide 10 societăţi listate, exclusiv SIF. Pentru simbolurile respective,

preţurile înregistrate în fiecare şedinţă de tranzacţionare sunt raportate la preţurile înregistrate

înh şedinţa de tranzacţionare de referinţă oare la deţinerea de acţiuni.

REGULI DE SELECTARE A SOCIETĂŢILOR ÎN PORTOFOLIUL INDICELUI:

• societăţile trebuie să dispună de cea mai mare capitalizare bursieră; de asemenea,

suma capitalizării societăţilor ale căror acţiuni sunt incluse în portofoliul indicelui BET

trebuie să reprezinte cel puţin 60% din capitalizarea bursieră totală;

• selectarea societăţilor trebuie să asigure diversificarea portofoliului indicelui;

• acţiunile societăţilor incluse în indice trebuie să fie cele mai lichide; de

asemenea, valoarea totală tranzacţionată a acţiunilor incluse în portofoliul indicelui trebuie să

reprezinte cel puţin 70% din valoarea totală tranzacţionată în BVB.

Criteriile prezentate anterior sunt revizuite lunar prin analizarea performanţelor

societăţilor care compun portofoliul indicelui (coşul indicelui) precum şi a societăţilor recent

listate, în vederea unor posibile actualizări a componentei indicelui (înlocuiri).

Deciziile de actualizare a coşului indicelui sunt adoptate de către Comitetul Indicelui.

Începând cu 25 Septembrie 2000, Comitetul Indicelui a hotărât ca portofoliul indicelui

sa fie actualizat lunar (faţă de actualizarea trimestrială, stabilită anterior).

De asemenea, a fost introdus un nou criteriu pentru calcularea factorilor de ponderare

care constă în limitarea ponderii unui simbol în indice la maximum 25%. Acesta limită a fost

modificată la 20% în data de 23 septembrie, 2004.

Orice decizie de modificare a portofoliului indicelui ca urmare a evenimentelor

societăţilor sau din alte motive sunt transmise către mass-media anterior efectuării acestora.

Valorile indicilor precum şi modificările corespunzatoare sunt furnizate în timp real prin

intermediul terminalelor agenţilor de bursă conectaţi la sistemul de tranzacţionare automată al

BVB, HORIZONTM.

De asemenea, acestea sunt afişate în timp real pe pagina de web a BVB www.bvb.ro şi

sunt preluate de REUTERS.

Valorile de închidere ale indicelui sunt incluse în sumarul de tranzacţionare al BVB, în

rapoartele sau buletinele bursiere.

Indicele BET precum şi caracteristicile acestuia sunt inregistrate la OSIM (Oficiul de

Stat pentru Invenţii şi Marci) şi sunt sub incidenţa legii române privind Copyright-ul.

9

Indicele BET-C

A fost lansat la data de 17 aprilie 1998 la Bursa de Valori Bucureşti, în componenţa sa

aflându-se un număr variabil de societăţi. Cu o valoare iniţială de 1000 de puncte actualizarea

indicelui se face oricând este nevoie pe baza rapoartelor zilnice.

Scopul acestui indice este de a reflecta evoluţia de ansamblu a preţurilor tuturor

societăţilor listate la BVB (cu excepţia Societăţilor de Investiţii Financiare). Necesitatea

creării acestui indice compozit a fost impusă şi de creşterea numărului de societăţi listate la

BVB.

În vederea includerii unei societăţi în indicele BET-C este necesar ca respectiva

societate să fie listată la BVB (aceasta fiind singura regulă de selecţie utilizată pentru BET-C).

Societăţile de Investiţii Financiare nu sunt incluse în indicele BET-C.

Ponderea maximă admisă a capitalizării unei societăţi din cosul indicelui BETC în

totalul capitalizării indicelui este aceeaşi ca şi în cazul indicelui BET, respectiv de 20%.

Modificările indicelui BET-C nu sunt transmise către mass-media.

Indicele BET-FI INDICE SECTORIAL PENTRU FONDURI DE INVESTIŢII

A fost lansat la data de 1 noiembrie 2000 la Bursa de Valori Bucureşti, având în

componenţa sa un număr variabil de societăţi , are o valoare iniţială de 1000 de puncte şi o

actualizare realizată în caz de nevoie pe baza datelor zilnice.

Scop : Fiind primul indice sectorial lansat de BVB, BET-FI reflectă tendinţa de

ansamblu a preţurilor fondurilor de investiţii tranzacţionate în cadrul BVB. Singura regulă

privind includerea unui fond de investiţii în indicele BET-FI este ca acesta să fie listat la

BVB.

Indicele RASDAQ – C (RASDAQ COMPOZIT)

Bursa electronică RASDAQ a lansat la data de 31 iulie 1998, propriul indice cu

caracteristică bursieră. În acest sens, „Raportul de tranzacţionare” din 3 august 1998 a cuprins

prima calculaţie a variaţiei indicelui RASDAQ Compozit, data de referinţă în care indicele a

luat valoarea de start de 1000 de puncte fiind 31 iulie 1998.

Indicele RASDAQ Compozit include în calculaţie toate societăţile listate la cota

Bursei Electronice RASDAQ. Acesta urmărește sintetizarea tendnţei globale a preţurilor

acţiunilor emise de societăţile listate.

Singura condiţie pentru ca un emitent să fie inclus în RASDAQ – C este listarea pe Bursa

Electronică RASDAQ.

10

Indicele SIBEX 9

Indicele SIBEX9 este imaginea unui portofoliu în valoare de 1800 RON investit în

sectorul financiar listat în piaţa acţiunilor din Romănia la data de 3 august 2005.

Portofoliul se compune din acţiunile societăţilor de investiţii financiare SIF1 Banat

Crişana, SIF2 Moldova, SIF3 Transilvania, SIF4 Muntenia, SIF5 Oltenia), acţiunile băncilor

listate la acea data pe piaţa de capital autohton (Banca Transilvania - TLV, BRD Groupe

Societe Generale, Banca Comercială Carpatica - BCC), şi deţineri la o societate importantă de

intermediere pe piaţa de capital (SSIF Broker - BRK), toate participaţiile fiind dobândite la 3

august 2005 in proporţii egale.

Indicele SIBEX 9 are în componenta sa un număr de 9 societăţi care activează în

domeniul financiar-bancar.

Are o valoare iniţială de 1800 de puncte iar un punct are valoarea de 1 leu(ron).

LISTA SOCIETĂŢILOR CARE FAC PARTE DIN INDICELE SIBEX 9

INTRODUCEREA DE NOI ACŢIUNI ÎN INDICE

Introducerea de noi acţiuni în indice se face doar cu condiţia înlocuirii unei societăţi

existente în indice, iar valoarea de intrare a noii societăţi va fi egală cu valoarea de ieşire a

societăţii vechi.

Indicele SIBEX9 este un indice sectorial conceput să reflecte strict performanţele

societăţilor componente indiferent de capitalizarea bursieră a fiecărei societăţi în parte.

11

1 SIF1 BANAT - CRIŞANA

2 SIF2 MOLDOVA

3 SIF3 TRANSILVANIA

4 SIF4 MUNTENIA

5 SIF5 OLTENIA

6 BANCA TRANSILVANIA

7 BRD SOCIETE GENERALE

8 BANCA COMERCIALĂ CARPATICA

9 SSIF BROKER CLUJ - NAPOCA

Introducerea de noi societăţăi în indicele SIBEX9 se va face doar cu condiţia înlocuirii

unei societăţi deja existente în indice, iar valoarea de intrare a noii societăţi va fi egală cu

valoarea vechii societăţi în indice la data înlocuirii.

Indicele SIBEX 18

Indicele SIBEX18 este imaginea unui portofoliu în valoare de 1800 RON investit la

data de 3 august 2005 în acţiunile a 18 companii din România listate la BVB.

Portofoliul se compune din acţiunile societăţilor SIF1 Banat Crişana, SIF2 Moldova,

SIF3 Transilvania, SIF4 Muntenia, SIF5 Oltenia, Banca Transilvania - TLV, BRD Groupe

Societe Generale, Banca Comercială Carpatica – BCC, SSIF Broker – BRK, Antibiotice –

ATB, Biofarm – BIO, Impact – IMP, Rompetrol Rafinare – RRC, SNP Petrom, Amonil –

AMO, Oltchim – OLT, Compa – CMP, Turbomecanica – TBM, toate participaţiile fiind

dobândite la 3 August 2005 în proporţii aproximativ egale. În construirea indicelui s-a urmărit

acoperirea a cât mai multe sectoare de activitate din economia românească (financiar-bancar,

farmaceutic, petrolier, construcţii, industrie, chimie).

Simbol

Societate

Valoare pondere

societate în

indice

RON

Valoare pondere

societate în

indice

la 03.08.2005

(%)

Preţ acţiuni la

03.08.2005

Număr acţiuni

afernte ponderii

SIF1 99,82 5,55 1,6100 62

SIF2 99,75 5,54 1,3300 75

SIF3 100,44 5,58 1,6200 62

SIF4 99,44 5,52 1,1300 88

SIF5 99,20 5,51 1,5500 64

TLV 100,01 5,56 0,8850 113

BRD 96,00 5,33 12,0000 8

BCC 99,64 5,54 0,5300 188

BRK 100,62 5,59 2,5800 39

ATB 100,75 5,60 0,7750 130

BIO 100,30 5,57 0,3400 295

IMP 100,32 5,57 0,4400 228

12

RRC 99,93 5,55 0,0973 1027

SNP 100,94 5,61 0,4900 206

AMO 100,11 5,56 0,577 1735

OLT 100,27 5,57 0,3700 271

Simbol

Societate

Valoare pondere

societate în

indice

RON

Valoare pondere

societate în

indice

la 03.08.2005

(%)

Preţ acţiuni la

03.08.2005

Număr acţiuni

afernte ponderii

CMP 100,17 5,57 1,5900 63

TBM 102,30 5,68 9,3000 11

TOTAL 7.800,000 100

Produsul SIBEX18 devine astfel un barometru al pieţei de capital, indicând zilnic

investitorilor performanţele generale ale acesteia.

Introducerea de noi acţiuni în indice se face doar cu condiţia înlocuirii unei societăţi

existente în indice, iar valoarea de intrare a noii societăţi va fi egală cu valoarea de ieşire a

vechii societăţi.

Introducerea de noi societăţti în indicele SIBEX18 se va face doar cu condiţia înlocuirii

unei societăţi deja existente în indice, iar valoarea de intrare a noii societăţi va fi egală cu

valoarea vechii societăţi în indice la data înlocuirii.

BIBLIOGRAFIE

• ANGHELACHE GABRIELA, „Bursa şi piaţa extrabursieră”, Editura Economică, Bucureşti, 2000

13

• POPA IOAN, „Bursa”, Editura Adevărul, 1993

• STOICA VICTOR, GALICEANU MIHAELA, IONESCU EDUARD, „Pieţe de capital şi burse de valori”, Editura Economică, Bucureşti, 2001

• STANCU I., „Finanţe”, Editura Economică, Bucureşti, 1997, ediţia a doua

• ADRIAN NIŢU, ”Burse de mărfuri şi valori”, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2002

INTERNET

• www.bvb.ro

• www.bmfms.ro

• www.kmarket.ro

• www.mfinante.ro

14