L.P. 1 Indici Populationali 2014

7/24/2019 L.P. 1 Indici Populationali 2014

1/28

INDICI

POPULATIONALI


2/28

POPULATIONALI

Pot fi:Analitici esentiali pe teren, in prima etapa a cercetarii.Sintetici calculati in laborator, dupa un numar mare de esantioane.

Mai pot fi:Calitativi: Stratificarea, Vitalitatea, Starea fenologica, periodicitatea,

Varsta, Structura varstelor, Sexul.Cantitativi: Efectivul (numarul, abundenta, !coperirea (dominanta,"ensitatea, !bundenta"ominanta, #recventa, !gregarea(sociabilitatea, grupa$ul, Structura dimensionala.

INDICI POPULATIONALI


3/28


4/28

STRATIFICAREA:

Prin observatie directa si delimitarea pe verticala a %onelor de concentrarea partilor active ale plantelor.

Suprafetele active ale plantei:Aparatul foliar care asigura fotosinte%aSisteul a!sor!ant care asigura absorbtia

Straturi:

Su!terane:Ex. dintr&o fitoceno%a de padure:frun%isul arborilor inalti' frun%isul arborilor

mai scun%i' frun%isul arbustilor' stratul erbaceu' stratul muscinal.SuprateraneEx. dintr&o fitoceno%a de padure: stratul plantelor erbacee cu ri%om' stratul plantelorerbacee cu tufa' stratul sistemului radicular al arbustilor' stratul sistemului radicular al arborilor.

Straturile supra& si subterane ) sunt complementare, nu se suprapun.Se masoara limita superioara si inferioara fata de nivelul soluluiSe pot diferentia subdivi%iuni ale stratului: subeta$e, pologuri, subeta$e de arboret etc.Se poate rada grafic prin P*+#-E, pe o scara de dimensiuni variabile,functie de inaltimea plantelor

INDICI POPULATIONALI CALITATI"I


5/28


6/28

"ITALITATEA# o$ul in care se $e%volta in$ivi%ii unei populatii&E'( un arbore crescut in mi$locul padurii va creste diferitfata de un arbore din aceeasi specie crescut la marginea paduriisau in camp descis.

Scara cu ) * trepte+ arcate prin sene conventionale:, - In$ivi%i firavi

. - in$ivi%i noral $e%voltati

/ - in$ivi%i vi0urosi

1 - in$ivi%i foarte vi0urosi(


7/28


8/28

STAREA FENOLO2ICA+ PERIODICITATEA Fenolo0ia/ succesiunea stadiilor de crestere si de%voltare aplantelor in perioadele de vegetatie si de repaos vegetativ. Starile fenolo0ice(fenofa%e3/ exprima aspectul caracteristic uneifitoceno%e la un moment dat.

Fenofa%e: nmugurire, 0erminare, nfrun%ire, nflorire, #ructificare,"iseminare, 1aderea frun%elor, )scare. #enologia unei specii sau a unei fitoceno%e poate fi redata graficsub forma de spectrefenolo0ice(fenospectre. Fisa fenolo0ica cuprinde: denumirea populatiei (sp., localitatea,tipul de vegetatie, asociatia, descrierea fa%elor si subfa%elor fenologice.

Su!fa%e: aparitia plantulei, formarea ro%etei, formarea tulpinii si frun%elor,mbobocirea (butoni%area etc.

#iecare subfa%a poate fi descrisa in mai multe etape. "e ex. la imbobocire se deosebesc:aparitia primilor boboci, imbobocirea in masa, inflorirea.


9/28

FISA FENOLO2ICA

"enumire stiintifica:"enumire populara:-ocalitatea:"ata:2ipul de vegetatie:

umar de indivi%i sau acoperire (3:!sociatia:Fa%e si su!fa%e fenolo0ice

I( #a%a vegetativa4( !paritia plantulei

5( #ormarea ro%etei 6( #ormarea tulpinii si frun%eiII( mbobocirea (butoni%area

4( !paritia primilor boboci 5( mbobocirea in masaIII( nflorirea 4( nceput de inflorire 5( nflorire in masa

6(Sfarsit de inflorire

I"( #ructificarea 4(!paritia primelor fructe 5(#ructificarea in masa 6(Maturarea primelor fructe 7( Maturarea fructelor si semintelor )(Scuturarea fructelor si semintelor

(diseminarea

"()scarea4( nceputul uscarii

5()scarea totala.


10/28


11/28

"ARSTA

n functie de varsta lor si ciclul de reproducere plantele pot fi:I(Anuale

II(8isanuale:&n primul an formea%a doar aparat foliar, vegetativ.&n al 4&lea an formea%a flori fructe seminte care asigura reluarea ciclului.III(Perene aflarea varstei se face in mod diferentiat, functie de tipul plantelor: A( Er!acee in ma$oritatea ca%urilor este aproape imposibil de stabilit'

Se poate aprecia doar stadiul de varsta: Samanta in repaus, Pre$uvenil,

5uvenil, Matur, Postmaturare 8( Lenoase eto$e $iversificate in functie $e specificul forei $e viata(

a3 Ar!ori:

nele $e crestere iplica sacrificarea plantei8ur09iu Pressler 6carota7umar de verticile (eta$e anuale de ramuri la conifere

!3 Ar!usti: tufele isi inlocuiesc lastarii la cca( 6-) ani(A # a n! unde:

A/ varsta arbustuluia/ varsta celei mai tinere tulpinin/ numarul de tulpini de diferite varste, categorii de varste!/ intervalul de timp dintre formarea a doua tulpini succesive

.


12/28


13/28

STRUCTURA "ARSTELORSe stabileste prin distribuirea pe clase de varstaa varstelor stabilite pentru indivi%i

Rata aparitiei ;Ra3 numarul de plante aparute in unitatea de timp.$Na $Na #numar de fitoindivi%i plantule aparute intr&un interval de

timpRa #


14/28

SE?UL PLANTELORSe poate afla prin anali%a florilor, urmarind

tipul organelor sexuale (8 sau 9.Este important in ca%ul speciilor dioice.


15/28

INDICI POPULATIONALI CANTITATI"I

EFECTI"UL+ NU@ARUL+ A8UNDENTA FITOINDI"IILOR

ndice comun plantelor si animalelor*epre%inta numarul de indivi%i dintr&o populatieValoarea sa este invers proportionala cu distanta dintre indivi%i.

Plante cu lastari subterani, ri%omi se numara fiecare tulpina suprateranaPlante ccu marcote, stoloni fiecare plantula inradacinata, fie ca estesau nu legata de planta mama.Plantele cu tufa se considera ca individ tufa intreaga dar se numara tulpiniledin fiecare tufa pentru a se raporta ca medie.-a plantele taratoare nu se determina abundenta' se consideranumarul de lastari din suprafata de proba indiferent daca radacinaeste sau nu inclusa in acea suprafata.


16/28


17/28

ACOPERIREA+ DO@INANTA

ndice specific plantelor'Se refera la suprafata pe care o acopera toti indivi%ii

unei populatii in cadrul unei fitoceno%e.1uantifica gradul de incegare a vegetatiei'-a nivel de individ se refera la suprafata de sol umbrita de individ:

)n singur arbore acopera (umbreste o suprafata 'Este necesar un numar foarte mare de plante erbacee pentru a acoperi aceeasi suprafata.

Se diferentia%a:!coperire 0enerala proiectia partilor supraterane ale tuturor indivi%ilor!coperire specifica acoperirea indivi%ilor dintr&o singura specie (populatie.

n functie de partea indivbidului luata in consideratie se distinge oacoperire !a%ala acoperirea reali%ata numai de partile care vin in contact

direct cu solul (ex. trunciul arborilor-a nivel individual se diferentia%a:!coperire reala(Ar, proiectata!coperire a!soluta(Aa, ba%ala, 6de contact7

Ar B Aa&exceptie: plante cu ro%eta.


18/28

ACOPERIREA+ DO@INANTA

Material si metode:Raa etricapatrata, supraf. / ;,4>S S/ suprafata totala a fitoceno%ei.

Metoda diametrelor pentru acoperirea absoluta (ba%ala la arbori' se va utili%amedia suprafetelor calculate la mai multi arbori

S ;aria3 # r5(n padure dupa 6petele de lumina7


19/28

DENSITATEA

Exprimarea efectivului raportat la unitatea de suprafataN N #numar de plante

D #


20/28

A8UNDENTA DO@INANTA1orelarea efectivului (abundenta cu acoperirea (dominantandice propus de >raun&>lan?uet @ Pavillard (=A4A' propun o scara de apreciere vi%uala:r / =&< exemplare'

/ indivi%i rari cu grad de acoperire redus'4/ indivi%i numerosi cu acoperire mica sau indivi%i mai rari (mai putini cu acoperire mare5/ indivi%i numerosi cu acoperire intre =B=; C'6 / numarul de indivi%i este indiferent' acoperire C & D'7/ numarul de indivi%i este indiferent' acoperire D & ') / numarul de indivi%i este indiferent' acoperire , suprafata masiv ocupata de indivi%i'

(populatii monodominante.Preci%ia aprecierii depinde de numarul esantioanelor si de agregarea (distributia indivi%ilor.Poate fi utili%at pentru aprecierea 0ra$ului $e sinantropi%area gruparilor vegetale secalculea%a coeficientul $e $istructie ;$3:

Ps Ps #suma valorilor !" ale plantelor sinantrope$ ;=3 # >

Pf Pf / acoperirea generala a fitoceno%ein functie de valoarea $se obtin < clase de sinantropi%are:Clasa I grupari fara destructie' Fd / ;,= = 3'Clasa II grupari cu destructie slaba' Fd / =,= < 3'Clasa III grupari cu destructie moderata' Fd /


21/28

A8UNDENTA DO@INANTAValoarea !&" este influentata de:a3 Varsta fitoceno%ei in padurile tinere este '

!3 !ltitudine in padurile montane este decat in cele alpinec3 2ipul fitoceno%ei in padurrile nemorale este decat in pa$isti'$3 -atitudine:

n padurile tropicale este numar mare de specii lemnoase si

numar mic de indivi%i din aceeasi specie'n taiga este numar de specii redus (=&4 specii dar numar

foartemare de indivi%i din aceeasi specie'Material, metode:*ama metrica (;,4


22/28


23/28

FREC"ENTA!rata dispersia si si gradul de omogenitate al distributiei indivi%ilor unei populatiiMetodeMetode:Metoda *aunGierMetoda *aunGier:&!runcarea cercului cu o suprafata cunoscuta'

&Se notea%a toate speciile din interiorul cercului'&Se pot obtine si date despre unii indici dimensionali'&Suprafata cercului si numarul de repetitii varia%a in functie de dimensiunea fitoceno%ei(de regula H cercului / inaltimea medie a populatiei:

Pa$isti H / cca. ;,=&;,I m!rbusti, tufarisuri H / J&< m'

!rbori H / 4;&I; m.n n #nr. de cercuri in care a fost gasita specia

Se aplica formula: F ;=3 # >N N #nr. total de aruncari.

Metoda transecteiMetoda transectei(frangiei colorate: frangie marcata la intervale regulate' se notea%aspeciile care ating frangia' in formula, nr. de cercuri este inlocuit de nr. de intervale.

Metoda punctuluiMetodapunctului: nu se mai tine cont de suprafata de proba' baston ascutit'se notea%a speciile care ating bastonul.*ama cu ace: se asea%a aleator pe suprafata' se notea%a numai speciile care ating acele.ndici sintetici calculati in functoie de frecventa:Constanta ;3 arata gradul de fidelitate al unei specii pentru o anumita asociatie'gruparea frecventei in clase $e constanta: 1-!S! I # / =&4;3' 1-!S! II' # / 4=&J;3'1-!S! III # / J=&K;3' 1-!S! I" # / K=&L;3' 1-!S! " # / L=&=;;3.


24/28


25/28

A2RE2AREA+ SOCIA8ILITATEA+ 2RUPAUL

*epre%inta modul in care se grupea%a indivi%ii pe suprafata fitoceno%ei'Se deduce din variatia densitatii pe suprafataMetode:I( Pe itinerar se reali%ea%a pe transecte (drumuri' nu se revine asupra observatiilor

II( n stationar: se foloseste rama metrica patrata, cu latura / =m' impartita inpatrate , cu latura / = cm' presupune repetarea anali%ei in timp.Se poate folosi scare propuse de >raun&>la?uet:4 / indivi%i i%olati, solitari'5 / indivi%i in grupe mici'6 / indivi%ii formea%a palcuri mici (vetre'

7 #indivi%i in mici colonii compacte sau palcuri mari') / indivi%i in colonii intinse, compacte.


26/28


27/28

STRUCTURA DI@ENSIONALAPrin prelucrarea statistica a datelor obtinute' prin masuratori directeale indivi%ilor componenti.Se exprima prin:

a3 Media masuratorilor directe se stabilesc coeficienti de preci%ie in determinarea mediei!3 Variatia parametrilor, stabilindu&se coeficientul de variatienaltimeanaltimea. Materiale: raigla, metru liniar, ruleta, dendrometru0rosimea0rosimea. Materiale: metru&panglica' indirect, prin calcul (perimetru, circumferintaSuprafataSuprafata. 1u planimetrul' gravimetric (cantarire & se aplica:

Metoda mula$ului: se cantareste frun%a si mula$ul frun%ei' se calculea%a suprafata

mula$ului' se calculea%a suprafata prin regula de trei simpleMetoda rondelelor: se cantaresc rondele cu suprafata cunoscuta, obtinute cu o

preducea din artie si din frun%e' se calculea%a suprafata ca mai sus'"iametrul"iametrul cu sublerul sau clupa forestieraVolumulVolumul metode:

Scufundarea plantei intr&un vas gradat.#olosirea tabelelor de cuba$ (fct. de si H

>iomasa>iomasa gravimetric.Se poate calcula productia (acumularea de fitomasa si productivitatea bioceno%ei>iomasa se poate determina in verde (masa verde, masa proaspata sau

in uscat la =;


28/28

L.P. 1 Indici Populationali 2014

Documents

Transcript of L.P. 1 Indici Populationali 2014