IAS 7 "Tabloul fluxurilor de trezorerie"

Conţinutul şi delimitarea conceptului de trezorerie

Trezoreria reprezintă ansamblul lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi (definiţie implicită)Fluxurile de trezorerie reprezintă ansamblul intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi sau echivalente de lichidităţi.Lichidităţile reprezintă fondurile disponibile şi depozitele la vedere.Echivalentele de lichidităţi sunt plasamente pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu uşurinţă într-o sumă determinată de lichidităţi şi a căror valoare nu riscă să se schimbe semnificativ. Scopul deţinerii de echivalente de lichidităţi este de a face faţă angajamentelor de trezorerie pe termen scurt. Scadenţa acestora este apropiată, de regulă sub trei luni.

!!! Împrumuturile pe termen scurt rambursabile la vedere, acordate prin conturile curente, sunt incluse, în unele ţări, în categoria lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi.!!! Fluxurile de trezorerie nu cuprind mişcările între elementele care constituie lichidităţi sau echivalente de lichidităţi, pentru că aceste componente fac parte din gestiunea trezoreriei întreprinderii ( aceasta se referă la plasarea excedentelor de lichidităţi în echivalente de lichidităţi).

Utilitatea tabloului fluxurilor de trezorerie

Un tablou al fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situaţiilor financiare:- să evalueze capacitatea întreprinderii de a determina lichidităţi;- să determine necesităţile de lichidităţi;- să prevadă scadenţele şi riscul încasărilor viitoare,- să compare rezultatele întreprinderii, prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor metode contabile pentru aceleaşi

operaţii şi evenimente.

Tabloul de trezorerie prezintă fluxurile de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi clasificate în trei categorii:-fluxuri generate de activităţile de exploatare;-fluxuri generate de activităţile de investiţii;-fluxuri generate de activităţile de finanţare.

1) Fluxurile de trezorerie ale activităţii de exploatare

Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi generatoare de venituri şi orice alte activităţi, cu excepţia celor definite ca fiind activităţi de investiţii sau de finanţare.Mărimea mişcărilor de trezorerie legate de exploatare este un indicator cheie al măsurii în care întreprinderea a degajat, prin exploatarea sa, suficiente fluxuri de trezorerie, pentru a rambursa împrumuturile sale, a menţine capacitatea de exploatare, a vărsa dividende şi a realiza noi investiţii, fără să recurgă la alte surse externe de finanţare. De asemenea, utilizate cu alte date, informaţiile privind diferitele categorii de fluxuri istorice de trezorerie legate de exploatare pot să fie utile pentru previzionarea fluxurilor de trezorerie viitoare aferente exploatării.Activităţile de exploatare sunt, în mod esenţial, consecinţa principalelor activităţi generatoare de venituri ale întreprinderii.

O întreprindere trebuie să prezinte fluxurile de trezorerie aferente activităţii de exploatare făcând apel:-fie la metoda directă, conform căreia informaţiile utilizate se referă la încasări şi plăţi brute;-fie metoda indirectă, conform căreia rezultatul net este corectat cu: influenţa operaţiilor care nu au un caracter monetar; veniturile şi cheltuielile care nu vitează activitatea de exploatare (veniturile şi cheltuielile aferente activităţii de

investiţii şi finanţare), orice report sau regularizare a încasărilor sau plăţilor trecute sau viitoare, presupuse de exploatare (variaţia

necesarului de fond de rulment).

IAS 7 recomandă întreprinderilor să utilizeze metoda directă, pentru că această metodă permite obţinerea de informaţii care se dovedesc a fi utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie, fapt ce nu este posibil prin aplicarea metodei indirecte.

Fluxurile de trezorerie relative la activitatea de exploatare (metoda directă)

Încasările generate de relaţiile cu clienţii (+) Plăţi către furnizori şi personal (-)

Dobânzi şi dividende plătite * (-) Plăţi privind impozitul pe beneficiu** (-) TVA plătită Impozite taxe şi vărsăminte asimilate (altele decât IB) Alte încasări şi plăţi de exploatare(+/-)A) Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare

Fluxurile de trezorerie relative la activitatea de exploatare (metoda indirectă)

Rezultatul înainte de impozit şi elemente extraordinare (+/-) Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: Cheltuieli cu amortizările, ajustările pentru depreciere şi provizioanele (+) Veniturile din ajustări pentru depreciere şi provizioane (-) Eliminarea cheltuielilor şi veniturilor care nu au legătură cu exploatarea: Rezultatul din cesiunea de imobilizări şi plasamente (+/-) Cheltuielile cu dobânzile (+) Venituri din plasamente (-) Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului de fond de rulment (+/-) Variaţia stocurilor (+/-) Variaţia clienţilor şi a altor creanţe din exploatare (+/-) Variaţia furnizorilor şi a altor datorii din exploatare (+/-) Variaţia creditorilor diverşi (+/-) Dobânzi şi dividende plătite (-)* Impozit pe beneficiu plătit (-)**

A.Fluxul net de trezorerie generat de activităţile de exploatare

2) Fluxurile de trezorerie generate de activităţile de investiţii

La nivelul tabloului de trezorerie, este necesară o prezentare separată a fluxurilor de trezorerie generate de activităţile de investiţii. Fluxurile aferente activităţii de investiţii cuprind, în general, achiziţionările şi cesiunile de active pe termen lung şi orice altă investiţie care nu este inclusă în categoria echivalentelor de lichidităţi. Fluxurile care rezultă din activităţile de investiţii indice în ce măsură plăţile au fost efectuate pentru achiziţionarea de active să genereze venituri şi fluxuri de trezorerie.Fluxurile de trezorerie ale activităţilor de investiţii oferă informaţii privind maniera în care întreprinderea îşi asigură perenitatea şi creşterea.

Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de investiţii

Achiziţionări de filiale, mai puţin trezoreria achiziţionată (-) Cesiuni de filiale (+) Achiziţionări de imobilizări (-) Achiziţionări de plasamente (-) Încasări rezultate din cesiunea de imobilizări (+) Încasări rezultate din cesiunea de plasamente (+) Dobânzi încasate (+)*** Dividende încasate (+)***B.Flux net de trezorerie generat de activităţile de investiţii (+/-)

3) Fluxurile de trezorerie ale activităţilor de finanţare

Activităţile de finanţare sunt acelea care generează modificări în mărimea şi structura capitalurilor proprii şi împrumutate. Prezentarea separată a acestor fluxuri în tabloul de trezorerie este dată de posibilitatea utilizării lor în previziunea sumelor pe care aportorii de capitaluri le vor retrage din încasările viitoare.Mişcările de trezorerie generate de activităţile de finanţare se referă la:-emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capitaluri proprii;-vărsămintele efectuate acţionarilor pentru achiziţionare sau răscumpărarea acţiunilor întreprinderii;-încasări din împrumuturi obligatare şi a altor împrumuturi;-rambursarea sub formă de lichidităţi a sumelor împrumutate;-vărsămintele efectuate de un locatar pentru reducerea soldului datoriei referitoare la un contract de locaţie finanţare.

2

Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de finanţare

Creşterile de capital în numerar (+) Rambursările de capital în numerar (-) Emisiune de împrumuturi (+) Rambursare de împrumuturi (-) Rambursare de datorii rezultate din contractele de locaţie-finanţare (-)

C.Flux net de trezorerie generat de activităţile de finanţare (+/-)

Aspecte particulare privind prezentarea unui tablou al fluxurilor de trezorerie

Fluxurile în monede străine

Fluxurile în monede străine sunt convertite la cursul zilei plăţii sau încasării. Totuşi, există posibilitatea utilizării unui curs mediu ponderat pentru ansamblul fluxurilor aferente unei perioade. Lichidităţile şi echivalentele de lichidităţi în monede străine, existente la sfârşitul exerciţiului, sunt convertite la cursul de închidere. Câştigurile şi pierderile nerealizate, ce rezultă din variaţia cursului între data fluxurilor şi data închiderii exerciţiului, nu constituie fluxuri monetare. Totuşi, efectul variaţiilor cursului lichidităţilor deţinute sau datorate este prezentat în tabloul fluxurilor de trezorerie, pentru a permite compararea între lichidităţile aferente deschiderii şi închiderii exerciţiului. Prezentarea se face separat de fluxurile de trezorerie ale activităţilor de exploatare, de investiţii şi de finanţare.

Exemplu: La începutul exerciţiului N, întreprinderea X deţinea 10.000$. Cursul dolarului la 1 ianuarie a fost de 30.000 lei. Pe parcursul exerciţiului au fos înregistrate următoarele fluxuri monetare în monedă străină:- încasări: 15.000 $ (cursul de schimb fiind de 31.000 lei/$);- plăţi: 20.000 $ (cursul de schimb fiind de 32.000 lei/$)La închiderea exerciţiului N, cursul dolarului era de 33.000 lei.

Calculul câştigului sau pierderii latente ce rezultă din variaţia cursului între data fluxurilor şi data închiderii exerciţiului şi compararea lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi de la începutul şi sfârşitul exerciţiului:

Trezorerie la începutul exerciţiului: 10.000 $ x 3 lei/$ = 30.000 lei;Încasări: 15.000 $ x 3,1 lei/$ = 46.500 leiPlăţi: 20.000 $ x 3,2 lei/$ = 64.000 leiDiferenţă de curs nerealizată: 40.000 leiTrezorerie la sfârşitul anului: 5.000 $ x 3,3 lei/$ = 16.500 lei

Diferenţa de curs nerealizată, se va prezenta într-o rubrică distinctă a tabloului fluxurilor de trezorerie, Incidenţa variaţiei cursurilor monedelor străine.

Dobânzi şi dividendeFluxurile de trezorerie, care provin din dobânzi şi dividende încasate, trebuie să fie prezentate separat de cele care sunt generate de dobânzile şi dividendele plătite. Totodată, ele trebuie să fie determinate pe cele trei categorii de activităţi, iar apartenenţa lor la una sau alta dintre categorii trebuie să fie păstrată de la un exerciţiu la altul.Pentru instituţiile financiare, dobânzile şi dividendele încasate şi vărsate constituie fluxuri de exploatare. Pentru ceilalţi agenţi economici, soluţia delimitării este mai puţin evidentă.În cazul dobânzilor şi dividendelor plătite(vărsate) există două interpretări posibile. Unii le consideră o consecinţă a politicii de finanţare alese şi le clasifică, deci, în categoria fluxurilor de finanţare. Alţii estimează că, de fapt, cel mai important lucru este să se pună în evidenţă capacitatea întreprinderii de a degaja, prin activitatea sa, activele necesare finanţării sale. Ca atare, aceste plăţi sunt catalogate în categoria fluxurilor de exploatare.Aceeaşi problemă apare şi în cazul dobânzilor şi dividendelor încasate. Gazându-se pe faptul că este vorba despre remunerarea plasamentelor efectuate, unii le consideră fluxuri de investiţii. Alţii, în schimb, le cataloghează în categoria fluxurilor de exploatare. IASC nu s-a pronunţat în favoarea unei soluţii sau alta.

Impozitul asupra rezultatului

Cum impozitul se calculează asupra rezultatului întreprinderii, rezultat care provine atât din operaţii de exploatare cât şi din activităţile de investiţii şi finanţare, în mod ideal ar fi ca acest impozit să fie delimitat pe cele trei componente. Deoarece este dificil să se identifice fluxurile de trezorerie generate de impozitare pe cele trei categorii de activităţi,

3

fluxurile de trezorerie generate de plata impozitului pe profit sunt incluse în categoria activităţilor de exploatare, exceptând situaţia când ele ar putea să fie clar identificabile în activităţile de investiţii sau de finanţare.

Exemplu practic de intocmire a tabloului fluxurilor de trezorerieBilanţul şi contul de profit şi pierdere ale societăţii X, la 31.12. N, se prezintă astfel:

Bilanţ ACTIVActive necurenteImobilizări corporale ( valoare brută)Amortizarea imobilizărilor corporaleImobilizări corporale (valoarea netă)Active curenteStocuri (mărfuri)ClienţiLichidităţi şi echivalente de lichidităţiTotal active necurenteTOTAL ACTIVCAPITALURI PROPRII ŞI DATORIICapitaluri propriiCapitalRezerveRezultatul exercitiuluiTotal capitaluri propriiDatoriiDatorii necurente (credite bancare pe termen lung)Datorii curenteCredite bancare pe termen lung (partea ce trebuie platita într-o perioadă mai mica de un an)FurnizoriImpozit pe profitDividende de plătitTotal datorii curenteTotal datoriiTOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII

Ex. N

540(200)

340

7010010

180520

13020

130280

120

205050

-120240520

Ex. N-1

340(140)

200

606020

140340

11020

130

100

20302040

110210340

Contul de profit şi pierdere

Venituri din vânzarea mărfurilorAlte venituri din exploatare (venituri din cedarea activelor)Cheltuieli privind mărfurileCheltuieli cu salariileCheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu dobânzileAlte cheltuieli de exploatare (cheltuieli privind activele cedate)Rezultat înainte de impozitul pe profitCheltuieli cu impozitul pe profitRezultatul net

87030

(380)(200)(100)(20)(20)180(50)130

Informaţii complementare:-În cursul exerciţiului N, a fost vândută o imobilizare corporală înregistrată la valoarea contabilă de 60, amortizarea calculată până în momentul vânzării fiind de 40. Preţul de vânzare a fost de 30.-Creşterea de capital s-a realizat în totalitate prin aportul în numerar al acţionarilor;-În cursul exerciţiului N societatea a rambursat un credit bancar în valoare de 20 um, credit bancar ce a fost contractat în exerciţiul N-3.

a)Determinarea variaţiei trezoreriei: 10-20 = -10; aceată vaiaţie a trezorerie trebuie să fie exălicată pe cele trei categorii de activităţi, în cadrul tabloului fluxurilr de trezorerie.b)Prezentarea tabloului fluxurilor de trezorerie

Tabloul de trezorerie - modelul IASC (metoda directă)Valori (N)

4

FLUXURILE DE TREZORERIE GENERATE DE ACTIVITĂŢILE DE EXPLOATARE

Încasările generate de relaţiile cu clienţii (+)(870 + 60-100) Plăţi către furnizori şi personal (-)(380 + 200 +70 -60+30-50) Dobânzi şi dividende plătite(-) Plăţi privind impozitul pe profit (-)

A)Flux net de trezorerie generat de activităţile de exploatare (+/-)

FLUXURILE DE TREZORERIE GENERATE DE ACTIVITĂŢILE DE INVESTIŢII Achiziţionări de imobilizări (-)(340-200+100+20)(540-340+60) Încasări rezultate din cesiunea de imobilizări (+)B)Flux net de trezorerie generat de activităţile de investiţii (+/-)

FLUXURILE DE TREZORERIE GENERATE DE ACTIVITĂŢILE DE FINANŢARE Creşterile de capital în numerar (+) Rambursările de capital în numerar (-) Emisiune de împrumuturi (+) Rambursare de împrumuturi (-)

C)Flux net de trezorerie generat de activităţile de finanţare (+/-)

D)Variaţia netă a lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi (I+II+III)E) Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul exerciţiului F)Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul exerciţiului (IV + V + VI)

830(570)(60)(20)

180

(260)30

(230)

20

40(20)

40

(10)2010

Valori (N)FLUXURILE DE TREZORERIE GENERATE DE ACTIVITĂŢILE DE EXPLOATARE (metoda indirectă)

Rezultatul înainte de impozit (+/-) Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: Cheltuieli cu amortizările, ajustările de valoare şi provizioanele (+) Eliminarea cheltuielilor şi veniturilor care nu au legătură cu exploatarea: Rezultatul din cesiunea de imobilizări (+/-) Cheltuielile cu dobânzile (+) Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului de fond de rulment (+/-) Variaţia stocurilor (+/-)(1) Variaţia clienţilor şi a altor creanţe asimilate (+/-)(2) Variaţia furnizorilor şi a altor datorii asimilate (+/-)(3) Dobânzi plătite şi dividende plătite(-)(4) Impozit pe beneficiu plătit (-)(5)A. Flux net de trezorerie generat de activităţile de exploatare (+/-)

180

100

(10)20

290

(10)(40)

20(60)(20)180

5

Exemplul 1 (Exemplu practic de consolidare prin integrare globală)

Societatea X deţine 80% din capitalul societăţii Y. Costul de achiziţie al titlurilor Y deţinute de societatea X este de 4.000 um. La 31 decembrie N, bilanturile şi conturile de profit şi pierdere ale celor două societăţi se prezintă astfel:

mii umStructuri bilanţiere Societatea X Societatea YActivImobilizări corpraleAmortizarea imobilizărilor corporaleTitluri YStocuri (Mărfuri)Creanţe(Clienţi)Conturi la bănci în lei

20.000(5.000)

4.0003.5005.5001.000

8.000(4.000)

-4.0003.0002.000

Total activ 29.000 13.000Capitaluri proprii şi datoriiCapitalRezerveRezultatDatorii

16.0003.0001.0009.000

5.0002.000

5005.500

Total capitaluri proprii şi datorii 29.000 13.000mii um

Indicatori Societatea X Societatea YVenituri din vânzarea mărfurilorVenituri din cedarea activelorCheltuieli privin mărfurileCheltuieli privind activele cedateCheltuieli cu amortizareaVenituri din dobânziCheltuieli privind dobânzileCheltuieli cu impozitul pe profitRezultatul net al exercitiului

28.100100

(25.000)(20)

(1.980)100

(100)(200)1.000

13.170

(11.500)

(1.000)

(70)(100)

500

Alte informaţii:

-La sfârşitul anului N, societatea Y deţine mărfuri cumpărate de la societatea X. Din vânzarea acestor mărfuri societatea X a obţinut in profit de 200.000 um. Preţul de vânzare al acestora a fost de 1.000.000 um, iar costul de achiziţie a fost de 800.000 um.-Până la sfârşitul exerciţiului N, societatea Y a plătit 600.000 um. Din datoria pe care a avut-o din cumpărarea mărfurilor.-În cursul anului N, societatea Y a plătit dobânzi societăţii X în valoare de 70.000 um.-la sfârşitul exercitiului N, societatea X a vândut imobilizări societăţii Y la preţul de 100.000 um. Costul de achiziţie al acestor imobilizări a fost de 200.000 um, iar amortizarea cumulată până în momentul vânzării a fost de 180.000 um.

Se cere: să se prezinte bilanţul consolidat şi contul de profit şi pierdere consolidat ale grupului format din societăţile X şi Y.

6

Exemplul 2 (consolidare prin integrare proporţională şi punere în echivalenţă)

Societatea M deţine 30% din capitalul societăţii P pe care o controlează în comun împreună cu alţi doi asociaţi. La 31 decembrie anul N, bilanţurile şi conturile de profit şi pierdere ale celor două societăţi se prezintă astfel:

mii umElemente bilanţiere M PACTIVEActive necurente (imobilizări)ConstrucţiiAmortiz. construcţiilor UtilajeAmortiz. utilajelorTitluri PTotal active necurenteActive curenteStocuriClienţiConturi la bănciTotal active curenteTOTAL ACTIVECAPITALURI ŞI DATORIICapitalRezerveRezultatTotal capitaluri propriiDatorii necurente (Credite bancare pe termen lung)Datorii curenteFurnizori Provizioane pentru riscuri şi cheltuieliTotal datorii curenteTotal datoriiTOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII

1.200(500)

410(140)

601.030

100250100450

1.480

30050040

840300

240100340640

1.480

300(100)

200(50)

350

7010060

230580

20010020

320100

10060

160260580

Contul de profit şi pierdere mii umIndicatori M PVenituri din vânzarea mărfurilorAlte venituriCostul mărfurilor vândute (cheltuieli privind mărfurile)Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizareaCheltuieli financiareAlte cheltuieliCheltuieli cu impozitul pe profitRezultatul net al exerciţiului

1.58020

(1.100)

(320)(60)(20)(50)(10)

40

50010

(350)

(120)(10)(5)(1)(4)20

7

Informaţii complementare:

1.Titlurile de participare, în valoare de 60.000 um, au fost achiziţionate în momentul constituirii societăţii P ;2.În exerciţiul N, societatea M a vândut mărfuri societăţii P în valoare de 100.000 um ;costul de achizitie al acestora fiind de 90.000 um. De asemenea, până la sfârşitul anului, societatea SM nu a încasat decat 60.000 um. În plus, mărfurile cumpărate de P nu au fost vândute unei alte societăţi.3.Societatea P a vândut, în cursul exerciţiului N, mărfuri societăţii P la preţul de vânzare de 10.000 um, costul de achiziţie al acestora fiind de 8.000 um. Până la sfârşitul exerciţiului, societatea M nu a reuşit să vândă mărfurile cumpărate de la P.4.La sfârşitul exerciţiului N, societatea M a vândut societăţii societăţii P un utilaj la preţul de vânzare de 20.000 um, costul acestuia fiind de 40.000 um, iar amortizarea cumulată de 30.000 um.5.Cota de impozit pe profit este de 16%.

Varianta 1: societatea P este consolidată prin integrare proporţională;Varianta 2: societatea P este consolidată prin punere în echivalenţă.

8