IAS 2 STOCURI

1. COSTUL STOCURILOR

1.O societate comercială a achiziţionat, din import, în cursul anului N 1.000 Kg portocale cu scopul de a le revinde pe piaţa internă. Costurile legate de achiziţie au fost: valoarea în vamă 25.000 lei; taxe vamale 2.500 lei; TVA plătit în vamă 1.000 lei; cheltuieli de transport pe parcurs intern facturate de o firmă specializată 3.000 lei; cheltuieli de manipulare 100 lei; prime de asigurare necesare asigurării mărfurilor pe parcursul transportului 900 lei; reducere comercială primită de la furnizor 600 lei; diferenţe de curs valutar rezultate din plata furnizorului extern 100.000 lei; costuri de depozitare 800 lei; costuri de vânzare 1.900 lei.

Se cere:(a)Determinaţi valoarea costului de achiziţie(b)Recunoaşterea iniţială a achiziţiei stocurilor

Rezolvare:Paragraful 10: „Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile de achiziţie,

costurile de conversie, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în starea şi în locul în care se găsesc în prezent”.

Costuri de achiziţieParagraful 11: „Costurile de achiziţie a stocurilor cuprind preţul de cumpărare, taxe

vamale de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care entitatea le poate recupera ulterior de la autorităţile fiscale), costurile de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de produse finite, materiale şi servicii. Reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costurile de achiziţie”.

Paragraful 15: „Alte costuri sunt incluse în costul stocurilor numai în măsura în care reprezintă costuri suportate pentru a aduce stocurile în starea şi în locul în care se găsesc în prezent. De exemplu, poate fi adecvată includerea în costul stocurilor a regiilor generale, altele decât cele legate de producţie, sau a costurilor de proiectare a produselor pentru anumiţi clienţi”.

Paragraful 16: „Mai jos sunt enumerate exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care sunt suportate:

(a) pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate la valori neobişnuite;

(b) costurile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de producţie;

(c) cheltuielile de regie administrative care nu participă la aducerea stocurilor în starea şi în locul în care se află în prezent; şi

(d) costurile de vânzare”. Valoarea în vamă 25.000 lei+ Taxe vamale 2.500 lei+ Cheltuieli de transport pe parcurs intern 3.000 lei+ Cheltuieli de manipulare 100 lei+ Prime de asigurare 900 lei- Reducere comercială primită - 600 lei= Cost de achiziţie 30.900 lei

1

Recunoaşterea iniţială:30.900 lei Mărfuri = Furnizori externi 25.400 lei

Impozite şi taxe datorate bugetului

2.500 lei

Furnizori interni 3.000 lei

2. O societate comercială fabrică produse finite în următoarele condiţii: costuri cu materii prime directe 500.000 lei; costuri cu manopera directă 300.000 lei; amortizarea utilajelor utilizate pentru fabricarea producţiei 50.000 lei; costuri cu întreţinerea secţiilor în care se fabrică produsele 70.000 lei; costuri indirecte cu materii prime şi materiale 80.000 lei; costuri indirecte cu forţa de muncă 160.000 lei; pierderi de materiale înregistrate la valori neobişnuite 10.000 lei; costuri de vânzare 25.000 lei. În cursul lunii s-au fabricat 1.200 buc. produse finite, nivelul normal de activitate fiind 1.000 buc.

Se cere:(a)Calculaţi costul de conversie al produselor finite(b)Recunoaşterea iniţială a stocurilor de produse finite

REZOLVARE:

Costuri de conversieParagraful 12: „Costurile de conversie a stocurilor includ costurile direct legate de

unităţile produse, cum ar fi costurile cu manopera directă. De asemenea, ele includ şi alocarea sistematică a regiei fixe şi variabile de producţie, generată de transformarea materialelor în produse finite. Regia fixă de producţie constă în acele costuri indirecte de producţie care rămân relativ constante, indiferent de volumul producţiei, cum sunt amortizarea, întreţinerea secţiilor şi utilajelor, precum şi costurile cu conducerea şi administrarea secţiilor. Regia variabilă de producţie constă în acele costuri indirecte de producţie care variază direct proporţional sau aproape direct proporţional cu volumul producţiei, cum sunt materialele indirecte şi forţa de muncă indirectă”.

Paragraful 13: „Alocarea regiei fixe de producţie la costurile de conversie se face pe baza capacităţii normale a instalaţiilor de producţie. Capacitatea normală este producţia estimată a fi obţinută, în medie, de-a lungul unui anumit număr de perioade sau sezoane, în condiţii normale, având în vedere şi pierderea de capacitate rezultată din întreţinerea planificată. Nivelul real de producţie poate fi folosit dacă se consideră că acesta aproximează capacitatea normală. Valoarea cheltuielilor cu regia fixă alocate fiecărei unităţi de producţie nu se majorează ca urmare a obţinerii unei producţii scăzute sau a neutilizării unor echipamente. Cheltuielile de regie nealocate sunt recunoscute drept cheltuială în perioada în care sunt suportate. În perioadele în care se înregistrează o producţie neobişnuit de mare, valoarea cheltuielilor cu regia fixă alocate fiecărei unităţi de producţie este diminuată, astfel încât stocurile să nu fie evaluate la o valoare mai mare decât costul lor. Regia variabilă de producţie este alocată fiecărei unităţi de producţie pe baza folosirii reale a instalaţiilor de producţie”

Prin urmare:a) Costuri direct aferente unităţilor produse = 500.000 lei + 300.000 lei = 800.000 leib) Alocarea sistematică a regiei fixe şi variabile de producţie, generată de

transformarea materialelor în produse finite.b1) Regia fixă de producţie = 50.000 lei + 70.000 lei = 120.000 lei

2

b2) Regia variabilă de producţie = 80.000 lei + 160.000 lei = 240.000 lei Pentru ca stocurile să nu fie evaluate la o valoare mai mare decât costul lor, regia fixă

de producţie va fi alocată în funcţie de raportul = şi nu .

3) Costul de conversie stocurilor se determină astfel: Costurile direct aferente unităţilor produse 800.000 lei+ Regia variabilă de producţie 240.000 lei+

Regia fixă de producţie alocată 120.000 u.m. x 120.000 lei

= Cost de conversie 1.160.000 lei

1.160.000 lei Produse finite

= Venituri aferente costurilor stocurilor de

produse

1.160.000 lei

3.O societate comercială fabrică produse finite în următoarele condiţii: costuri direct aferente unităţilor produse 800.000 lei; regia fixă de producţie reprezentând amortizarea utilajelor utilizate pentru fabricarea producţiei 120.000 lei; regia variabilă de producţie 240.000 lei. În cursul lunii s-au fabricat 600 buc. produse finite, nivelul normal de activitate fiind 1.000 buc.

Se cere:(a)Calculaţi costul de conversie al produselor finite(b)Recunoaşterea iniţială a stocurilor de produse finite(c)Valoarea cheltuielilor de regie nealocate şi recunoaşterea lor.

Rezolvare:

Costul de conversie va fi: Costurile direct aferente unităţilor produse 800.000 lei+ Regia variabilă de producţie 240.000 lei+

Regia fixă de producţie alocată 120.000 u.m. x = 72.000 lei

= Cost de prelucrare 1.112.000 lei

1.112.000 lei Produse finite

= Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

1.112.000 lei

Regia fixă nealocată 120.000 lei – 72.000 lei = 48.000 lei este recunoscută, în cazul de faţă ca o cheltuială cu amortizarea:

48.000 lei Cheltuieli cu amortizarea

= Amortizarea imobilizărilor corporale

48.000 lei

4.O societate comercială care are activitate de producţie a înregistrat în cursul unei luni cheltuieli totale de producţie de 462.100 lei. Din procesul de producţie rezultă 1.000 tone produs principal şi 300 tone produs secundar. Pentru produsul secundar, s-a încheiat un contract ferm de vânzare, preţul stabilit în contract fiind 30 lei / tonă, iar cheltuielile suplimentare legate de vânzarea produsului secundar sunt estimate la 1.500 lei

Se cere: Calculaţi costul produsului principal.

3

Rezolvare:

Paragraful 14: „Un proces de producţie poate conduce la obţinerea simultană a mai multe produse. Aşa se întâmplă, de exemplu, în cazul obţinerii produselor cuplate sau în cazul în care există un produs principal şi altul secundar. Atunci când costurile de conversie nu se pot identifica distinct, pentru fiecare produs în parte, acestea se alocă pe baza unei metode raţionale, aplicată cu consecvenţă. Alocarea se poate baza, de exemplu, pe valoarea de vânzare relativă a fiecărui produs fie în stadiul de producţie în care produsele devin identificabile în mod distinct, fie în momentul finalizării procesului de producţie. Prin natura lor, majoritatea produselor secundare au o valoare nesemnificativă. În acest caz, ele sunt adesea evaluate la valoarea realizabilă netă şi această valoare se deduce din costul produsului principal. Ca urmare, valoarea contabilă a produsului principal nu diferă în mod semnificativ de costul său”.

Paragraful 6: Valoarea realizabilă netă este preţul de vânzare estimat pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru finalizare şi costurile estimate necesare efectuării vânzării.

Prin urmare:

a) Evaluarea produsului secundar la valoarea realizabilă netă:Valoare realizabilă netă = 300 tone produs secundar x 30 lei /tonă preţ contractual –

1.500 lei legate livrarea produsului secundar = 7.500 leib) Costul total al produsului principal, după deducerea valorii realizabile nete:Cost total produs principal = 462.100 lei costuri totale – 7.500 lei valoare realizabilă

netă produs secundar = 454.600 leic) Cost unitar produs principal = 462.100 lei / 1.000 tone produs principal = 454,6 lei /

tonă.

5.O entitate foloseşte drept tehnică de evaluare a stocurilor metoda costului standard. În legătură cu entitatea în cauză dispuneţi de următoarele informaţii:

1. Situaţia iniţială a stocurilor de materii prime Sortimentul A 1.000 kg × 4 lei 4.000 lei Sortimentul B 600 kg × 10 lei 6.000 lei Valoarea totală la cost standard 10.000 lei Diferenţe de preţ favorabile (1.000 lei) Valoarea totală la cost de achiziţie 9.000 lei

2. Operaţii în cursul exerciţiuluia) Intrări de materii prime:

Sortimentul A 5.000 kg × 3,5 lei 17.500 lei Sortimentul B 3.000 kg × 9 lei 27.000 lei

VALOAREA LA PREŢ DE CUMPĂRARE 44.500 leiCheltuieli cu transportul înscrise în factură 1.500 leiVALOAREA LA COST DE ACHIZIŢIE 46.000 leib) Ieşiri de materii prime:

Sortimentul A 4.800 kg Sortimentul B 3.200 kg

4

Se cere:(a)Contabilizaţi achiziţia(b)Contabilizaţi consumul

Rezolvare:

Paragraful 21: Diverse tehnici de evaluare a costului stocului, cum este metoda costului standard sau metoda preţului cu amănuntul, pot fi folosite pentru simplificare dacă rezultatele acestor metode aproximează costul. Costurile standard iau în considerare nivelurile normale ale materialelor şi consumabilelor, manoperei, eficienţei şi utilizării capacităţii. Aceste niveluri sunt revizuite periodic, şi dacă este necesar, ajustate în funcţie de condiţiile actuale.

a) înregistrarea intrărilor de materii prime:50.000 lei

(5.000 kg × 4 lei + 3.00 kg × 10 lei)

Materii prime = Furnizori 46.000 lei

(4.000 lei) Diferenţe de preţ

b) înregistrarea ieşirilor de materii prime:46.933 lei Cheltuieli cu

materiile prime= Materii prime 51.200 lei

Diferenţe de preţ 4.267 leiValoarea la cost standard = 4.800 kg × 4 lei + 3.200 kg × 10 lei = 51.200 leiSituaţia în conturile de stocuri se prezintă astfel:

D Materii prime C D Diferenţe de preţ CSdi 10.000 51.200 Sdi (1.000) 4.267 50.000 4.000

Sfd 8.800 Sfd 733

60.000

5.000

50.000) (10.000

4.000) (1.000 K308

= (0,0833)

Coeficient repartizare diferenţe preţ = (1.000 + 4.000) : (10.000 + 50.000) = (0,0833)

2.FORMULE DE DETERMINARE A COSTULUI

1.Situaţia stocurilor de materii prime în cursul lunii august este: 1.08. sold iniţial 10 buc 1.000 lei/bucată; 5.08. intrări 20 buc 2.000 lei/bucată; 10.08. intrări 30 buc 3.000 lei/bucată; 20.08 intrări 40 buc 4.000 lei/bucată; 30.08. intrări 5 buc 4.500 lei/bucată; ieşiri pe 18.08. 55 buc şi pe 25.08 43 buc.

Se cere: Calculaţi valoarea ieşirilor din data de 25.08 şi valoarea stocului final în condiţiile utilizării metodei FIFO.

Rezolvare:

Paragraful 27: Formula FIFO presupune că elementele de natura stocurilor care au fost produse sau cumpărate primele sunt cele care se vând primele şi, prin urmare, elementele care rămân în stoc la sfârşitul perioadei sunt cele care au fost cumpărate sau produse cel mai recent.

5

(1).Valoarea ieşirilor din 18.081.08 Stoc iniţial 10 buc x 1.000 lei/buc5.08 Intrări 20 buc x 2.000 lei/buc10.08 Intrări 30 buc x 3.000 lei / buc18.08 Ieşiri 55 buc x ? Rest 5 buc x 3.000

lei/bucValoare ieşiri din 18.08 = (10 buc x 1.000 lei/buc ) + (20 buc x 2.000 lei/buc) + (25

buc x 3.000 lei/buc) = 125.000lei(2).Valoarea ieşirilor din 25.08

18.08 Stoc rămas 5 buc x 3.000 lei/buc20.08 Intrări 40 buc x 4.000 lei/buc25.08 Ieşiri 43 buc x ? Rest 2 buc x 4.000

lei/bucValoare ieşiri din 25.08 = (5 buc x 3.000 lei/buc ) + (38 buc x 4.000 lei/buc) = 167.000

lei(3).Valoarea stocului final

25.08 Stoc rămas 2 buc x 4.000 lei/buc 8.000 lei30.08 + Intrări 5 buc x 4.500 lei/buc 22.500 lei= Stoc final 30.500 lei

2. Situaţia stocurilor în luna august este: 1.08. stoc iniţial 10 buc 5.000 lei/buc; intrări pe 8.08. 20 buc 2.000 lei/buc, 16.08 30 buc 3.000 lei/buc, 19.08 80 buc 4.800 lei/buc, 30.08. 15 buc 2.000 lei/buc, ieşiri pe 17.08 40 buc şi 21.08. 70 buc.

Se cere: Calculaţi valoarea stocului final evaluat prin formula costului mediu ponderat, în condiţiile în care media se calculează după recepţia fiecărei livrări.

Rezolvare:

Paragraful 27: ........ Prin formula costului mediu ponderat se calculează costul fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după recepţia fiecărei livrări, în funcie de circumstanţele în care se găseşte entitatea.

(1).Valoarea ieşirilor din 17.08:1.08 Stoc iniţial 10 buc x 5.000 lei/buc8.08 Intrări 20 buc x 2.000 lei/buc16.08 Intrări 30 buc x 3.000 lei / buc17.08 Ieşiri 40 buc x ?

Cele 40 buc ies la un cost mediu ponderat egal cu:

CMP 1 = =

3.000 lei /bucÎn stoc vor rămâne 60 buc – 40 buc = 20 buc evaluate la CMP 1 = 3.000 lei/buc.(2).Valoarea ieşirilor din 21.08.

17.08 Stoc rămas 20 buc x 3.000 lei/buc19.08 Intrări 80 buc x 4.800 lei/buc

6

21.08 Ieşiri 70 buc x ?Cele 70 buc ies la un cost mediu ponderat egal cu:

CMP 2 = = 4.440 lei /buc

În stoc rămân 100 buc – 70 buc = 30 buc evaluate la CMP2 = 4.440 lei/buc(3).Valoarea stocului final:

21.08 Stoc rămas 30 buc x 4.440 lei/buc 133.200 lei39.08 + Intrări 15 buc x 2.000 lei/buc 30.000 lei= Stoc final 163.200 lei

3.VALOAREA REALIZABILĂ NETĂ

1.O societate comercială a achiziţionat, din import, în cursul anului N 1.000 paltoane, cu scopul de a le revinde pe piaţa internă, cost unitar de achiziţie 30,9 lei / palton. Preţul general de vânzare practicat de piaţa internă este de 70 lei / palton. În cursul anului societatea a încheiat un contract ferm pentru vânzarea a 800 paltoane, preţul stabilit în contract fiind 60 lei / palton. Comisioanele plătite pentru vânzare se ridică la 34 lei / palton.

Se cere: (a) Estimaţi valoarea realizabilă netă (VRN). Argumentaţi.(b) Precizaţi valoarea la care trebuie evaluat stocul de mărfuri.

Rezolvare:

Paragraful 7: „Valoarea realizabilă netă se referă la suma netă pe care o entitate se aşteaptă să o realizeze din vânzarea de stocuri pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. Valoarea justă reflectă suma pentru care acelaşi stoc ar putea fi tranzacţionat pe piaţă, între cumpărători si vânzători interesaţi şi în cunoştinţă de cauză. Prima este o valoare specifică entităţii; cea de-a doua nu este. Valoarea realizabilă netă pentru stocuri poate să nu fie egală cu valoarea justă minus costurile de vânzare”.

Paragraful 9: Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.

Paragraful 30: „Estimările valorii realizabile nete se bazează pe cele mai credibile dovezi disponibile la momentul efectuării estimărilor cu privire la suma la care se aşteaptă a fi realizate stocurile. Aceste estimări iau în considerare fluctuaţiile de preţ sau de cost care sunt direct legate de evenimente survenite după sfârşitul perioadei, în măsura în care aceste evenimente confirmă condiţiile existente la sfârşitul perioadei”.

Paragraful 31: „Estimările valorii realizabile nete iau în considerare, de asemenea, scopul pentru care stocurile sunt deţinute. De exemplu, valoarea realizabilă netă a cantităţii de stoc deţinute pentru onorarea unor contracte ferme de vânzare de bunuri sau prestare de servicii se bazează pe preţul contractului. În situaţia în care cantitatea specificată în contractele de vânzare este mai mică decât cantitatea de stocuri deţinută, valoarea realizabilă netă a surplusului se determină, pornind de la preţurile generale de vânzare....”.

Prin urmare:(a)Estimarea valorii realizabile nete:

7

(1) Valoarea realizabilă netă pentru cele 800 de paltoane pentru care s-a încheiat un contract de vânzare = 800 paltoane x 60 lei / palton preţ din contract – 800 paltoane x 34 lei / palton comisioane plătite = 20.800 lei

(2) Valoarea realizabilă netă pentru restul de 200 de paltoane = 200 paltoane x 70 lei / palton preţ general de vânzare practicat pe piaţă – 200 paltoane x 34 lei / palton comisioane plătite = 7.200 lei

Valoarea realizabilă netă a stocului de mărfuri la sfârşitul exerciţiului financiar = 20.800 lei + 7.200 lei = 28.000 lei.

(b)Stocul va fi evaluat la min (cost; VRN)Cost de achiziţie = 1.000 paltoane x 30,9 lei/ palton = 30.900 leiStocul va fi evaluat la min (30.900 lei ; 28.000) = 28.000 lei

2.O societate comercială achiziţionează la începutul anului N un stoc de stofă la cost de 10 lei. La sfârşitul anului N ea estimează pentru acest stoc o valoarea realizabilă netă de 8 lei. Totodată, se presupune că în anul N+1 stofa va fi utilizată pentru obţinerea unor costume al căror cost de producţie va fi 25 lei. Preţul general de vânzare practicat pe piaţă pentru un astfel de costum este 30 lei.

Se cere: Precizaţi la ce valoare va fi evaluat la sfârşitul anului N stocul de stofă. Argumentaţi.

Rezolvare:

Paragraful 32. „Valoarea contabilă a materialelor şi a consumabilelor deţinute pentru a fi folosite în producţie nu este redusă sub cost dacă se estimează că produsele finite în care urmează a fi încorporate vor fi vândute la un preţ mai mare sau egal cu costul lor. Totuşi, atunci când o scădere a preţului materialelor indică faptul că acel cost al produselor finite depăşeşte valoarea realizabilă netă, valoarea contabilă a materialelor aferente se reduce până la valoarea realizabilă netă. În astfel de cazuri, costul de înlocuire al materialelor poate fi cea mai adecvată măsură disponibilă a valorii realizabile nete”.

Prin urmare:În mod normal costul stocului de stofă de 10 lei ar trebui redus până la nivelul valorii

realizabile nete de 8 lei.Dar, în conformitate cu paragraful sus menţionat, materiile prime vor fi încorporate în

produse finite al căror preţ de vânzare de 30 lei este mai mare decât costul lor de 25 lei.Prin urmare, valoarea contabilă a materiilor prime nu va fi redusă sub cost, deci ele vor

fi evaluate la costul de 10 lei.

3.O societate comercială achiziţionează la începutul anului N un stoc de stofă la cost de 10 lei. Preţul general de vânzare practicat pe piaţă pentru stofă este 9 lei, iar costul lor de înlocuire 8 lei. Totodată, se presupune că în anul N+1 stofa va fi utilizată pentru obţinerea unor costume al căror cost de producţie va fi 25 lei. Preţul general de vânzare practicat pe piaţă pentru un astfel de costum este 20 lei.

Se cere: Precizaţi la ce valoare va fi evaluat la sfârşitul anului N stocul de stofă. Argumentaţi.

Rezolvare:

8

În acest caz, materiile prime vor fi încorporate în produse finite al căror cost de 25 lei depăşeşte preţul de vânzare practicat pe piaţă de 20 lei.

Prin urmare, costul stocurilor de 10 lei trebuie redus până la nivelul valorii realizabile nete, în cazul de faţă costul de înlocuire de 8 lei.

Deci materiile prime vor fi evaluate la 8 lei.

4.Situaţia stocurilor de mărfuri pentru un magazin mixt se prezintă după cum urmează:Specificare Cantitatea

(buc)Pe unitate

Cost(lei/buc)

VRN(lei/buc)

Rochii damă 600 30 34Păpuşi 300 40 36Ghiozdane 300 50 52Papuci 900 100 90Deodorante 600 80 82

Se cere: Calculaţi valoarea la care va fi evaluat în bilanţ stocul de mărfuri pentru magazinul mixt. Argumentaţi.

Rezolvare:

Paragraful 29: „De obicei, valoarea contabilă a stocurilor este redusă până la valoarea realizabilă netă element cu element. Uneori însă poate fi mai adecvat să se grupeze elementele similare sau conexe. Acesta poate fi cazul unor elemente de natura stocurilor care aparţin aceleiaşi linii de produse, care au scopuri sau utilizări finale similare, care sunt produse şi comercializate în aceeaşi zonă geografică şi care nu pot, practic, să fie evaluate separat de alte elemente din acea linie de produse. .....”.

În cazul de faţă, mărfurile nu aparţin aceleiaşi linii de produse şi nu au scopuri sau utilizări similare. De aceea comparaţia cost – valoare realizabilă netă se va face element cu element:Specificare Cantitatea

(buc)Pe unitate Cost total

(lei)VRN totală(lei)

Valoarea cea mai

mică(mic

(Cost; VRN)

Cost(lei/buc)

VRN(lei/buc)

0 1 2 3 4 = 1 x 2 5 = 1 x 3Rochii damă

600 30 34 18.000 20.400 18.000

Păpuşi 300 40 36 12.000 10.800 10.800Ghiozdane 300 50 52 15.000 15.600 15.000Papuci 900 100 90 90.000 81.000 81.000Deodorante 600 80 82 48.000 49.200 48.000Total 172.800

În bilanţ stocul de mărfuri va fi evaluat la 172.800 lei.

5. Situaţia stocurilor de mărfuri Rochii damă pentru un magazin specializat în vânzarea acestora se prezintă după cum urmează:

9

Specificare Cantitatea(buc)

Pe unitateCost

(lei/buc)VRN

(lei/buc)Rochii damă mătase- măsura 40 600 30 34- măsura 42 300 40 36- măsura 44 300 50 52Rochii damă stofă- măsura 46 900 100 90- măsura 48 600 80 82

Se cere: Calculaţi valoarea la care va fi evaluat în bilanţ stocul de mărfuri pentru magazinul specializat. Argumentaţi.

Rezolvare:

În cazul de faţă, mărfurile aparţin aceleiaşi linii de produse şi au scopuri sau utilizări similare. De aceea este adecvat ca ele să fie grupate pe elemente similare sau conexe astfel: Categoria I Rochii damă mătase, cu articolele: măsura 40, 42 şi 44; categoria Rochii damă stofă cu articolele măsura 46 şi 48. În acest caz comparaţia cost – valoarea realizabilă netă se face la nivel de categorie, astfel:

Specificare Cantitatea(buc)

Pe unitate Total Valoarea cea mai

micăMin (Cost;

VRN)

Cost(lei/buc)

VRN(lei/buc)

Cost total(lei)

VRN totală(lei)

0 1 2 3 4 = 1 x2 5 = 1 x 3Măsura 40 600 30 34 18.000 20.400 xMăsura 42 300 40 36 12.000 10.800 xMăsura 44 300 50 52 15.000 15.600 xTotal categorie Rochii damă mătase 45.000 46.800 45.000Măsura 46 900 100 90 90.000 81.000 xMăsura 48 600 80 82 48.000 49.200 xTotal categorie Rochii damă stofă 138.000 130.200 130.200Total 175.200

În bilanţ stocul de mărfuri va fi evaluat la 172.800 lei.

4.RECUNOAŞTERE DREPT CHELTUIALĂ

1.La începutul anului N o societate comercială a achiziţionat un stoc de mărfuri la costul de 10 lei. Preţul general de vânzare practicat pe piaţă este de 12 lei, iar cheltuielile legate de vânzare sunt estimate la 4 lei.

Cazul 1: În anul N+1, mărfurile se află încă în stoc, iar preţul de vânzare practicat pe piaţă crescut la 13 lei. Cheltuielile estimate pentru vânzare s-au menţinut constante.

Cazul 2: În anul N+1, valoarea realizabilă netă s-a estimat la 14 lei.

10

Se cere:(a)Recunoaşterea deprecierii în anul N;(b)Recunoaşterea reluării deprecierii în anul N+1.

Rezolvare:

Paragraful 34: ......Valoarea oricărei reduceri a valorii contabile a stocurilor până la valoarea realizabilă netă şi toate pierderile de stocuri trebuie să fie recunoscute drept cheltuială în perioada în care are loc reducerea valorii contabile sau pierderea. Valoarea oricărei reluări a oricărei reduceri a valorii contabile a stocurilor ca urmare a unei creşteri a valorii realizabile nete trebuie recunoscută drept o reducere valorii stocurilor recunoscute drept cheltuială în perioada în care are loc reluarea”.

Paragraful 33. „Pentru fiecare perioadă ulterioară se efectuează o nouă evaluare a valorii realizabile nete. Atunci când acele condiţii care au determinat în trecut reducerea valorii contabile a stocurilor sub cost au încetat să mai existe sau atunci când există dovezi clare ale unei creşteri a valorii realizabile nete ca urmare a schimbării unor circumstanţe economice, suma care reprezintă reducerea valorii contabile este reluată (adică reluarea este limitată la valoarea reducerii iniţiale), astfel încât noua valoare contabilă a stocului să fie egală cu cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă revizuită. Aceasta se întâmplă, de exemplu, când un element de natura stocurilor, care este contabilizat la valoarea realizabilă netă, din cauza scăderii preţului său de vânzare, este încă în stoc într-o perioadă ulterioară, iar preţul său de vânzare a crescut”.

Prin urmare:1) Anul N:Valoarea realizabilă netă pentru anul N = 12. lei – 4 lei = 8 leiCostul stocurilor de 10 lei este redus până la nivelul valorii realizabile nete de 8 lei

prin recunoaşterea unei cheltuieli de 2 lei:2 lei Cheltuieli

cu deprecierea

= Mărfuri 2 lei

2) Cazul 1:Anul N+1:Noua valoare realizabilă netă a stocurilor la sfârşitul exerciţiului N+1 = 13 lei – 4 lei =

9 lei.Stocul de mărfuri va fi adus de la nivelul valorii realizabile nete de 8 lei din anul N la

noua valoare realizabilă netă de la sfârşitul anului N+1 de 9 lei, printr-o reducere a valorii stocurilor recunoscute drept cheltuială în perioada în care are loc reluarea:

1 lei Mărfuri = Cheltuieli cu deprecierea

1 lei

Cazul 2:Stocul trebuie evaluat la min (Cost 10; VRN 14) = 10 lei.În acest caz stocul nu poate fi adus la noua valoarea realizabilă netă de 14 lei, deoarece

s-ar depăşi costul stocurilor de 10 lei.Deci, reluarea este limitată la valoarea reducerii

iniţiale de 2 lei:2 lei Mărfuri = Cheltuieli cu

deprecierea2 lei

11

2.În anul N se vinde un stoc de mărfuri la preţul de vânzare 15 lei; costul mărfurilor vândute a fost 10 lei. Încasarea contravalorii stocurilor vândute se face în anul N+1.

Se cere: Contabilizaţi vânzarea.

Rezolvare:

Paragraful 34: „Atunci când stocurile sunt vândute, valoarea contabilă a stocurilor va fi recunoscută ca o cheltuială în perioada în care a fost recunoscut venitul corespunzător.

Prin urmare, valoarea contabilă a stocurilor vândute va fi recunoscută drept cheltuială în anul N când se recunoaşte şi venitul din vânzare:

15 lei Clienţi = Venituri din vânzarea mărfurilor

15 lei

şi:10 lei Cheltuieli cu mărfurile = Mărfuri 10 lei

5.PREZENTAREA INFORMAŢIILOR

În cazul problemei 5 din paragraful 2 se cere:Precizaţi ce informaţii trebuie să prezinte entitatea în situaţiile financiare.

Rezolvare:

Paragraful 36:” Situaţiile financiare vor prezenta următoarele informaţii:(a) politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor, inclusiv formulele folosite

pentru determinarea costului;(b) valoarea contabilă totală a stocurilor şi valoarea contabilă pe categorii

corespunzătoare entităţii;(c) valoarea contabilă a stocurilor înregistrate la valoarea justă minus costurile de

vânzare;(d) valoarea stocurilor recunoscută drept cheltuială pe parcursul perioadei;(e) valoarea oricărei reduceri a valorii contabile a stocurilor recunoscute drept

cheltuială în cursul perioadei, în conformitate cu punctul 34;(f) valoarea oricărei reluări a oricărei reduceri a valorii contabile care este

recunoscută drept reducere a valorii stocurilor, recunoscută drept cheltuială pe parcursul perioadei, în conformitate cu punctul 34;

(g) circumstanţele sau evenimentele care au condus la reluarea unei reduceri a valorii contabile a stocurilor în conformitate cu punctul 34; şi

(h) valoarea contabilă a stocurilor gajate în contul datoriilor”.

1) Valoarea contabilă totală a stocurilor este de 183.000 u.m. Valoarea contabilă a fiecărei categorii de stocuri se prezintă astfel: categoria Rochii damă mătase 45.000 u.m. iar categoria Rochii damă stofă 138.000 lei

2) Valoarea stocurilor înregistrate la valoarea realizabilă netă: categoria Rochii damă stofă a fost înregistrată la valoarea realizabilă netă de 130.200 lei

3) Valoarea oricăror diminuări şi stornări ale diminuării valorii stocurilor: costul stocurilor a fost diminuat pentru a fi adus la nivelul valorii realizabile nete cu 7.800 lei.

12