Introducere (De la «contabil», la incepator…) Mai e putin si se perinda cei 3 ani de facultate. Inca mi-au ramas in minte vorbele insistente ale unchiului meu care ma tot batea la cap sa fiu contabil. Asta, zicea el, pentru ca sa stiu de unde iau si unde pun. Se vede ca a fot destul de convingator, daca mai am un semestru si ma pot considera un contabil, unul mai mic cei drept, dar pregatit pentru a creste. Ce-mi zicea unchiul meu, intre timp, s-a confirmat, intr-adevar contabilitatea e ca sa stii de unde iei, si unde pui si ce ai pus trebuie sa fie intotdeauna egal cu ce ai luat. Aceasta ar fi o definitie pentru cei care sunt mai la inceput de drum decat noi, fiindca in 3 ani de facultate te mai lovesti si de alti termeni, pe care, daca esti mai curios din fire, te stradui sa-i si intelegi. Si daca veni vorba, ma indoiesc ca sunt foarte multi care au auzit de IAS-uri.

Ce reprezinta IAS-urile ?

Si aici incepem sa observam ca nu e suficiet sa stii de unde iei si unde pui, mai trebuie sa stii si ce iei si ce pui, cum si pe baza a ce? Obtinerea informatiei contabile necesara diferitelor categorii de utilizatori are la baza o reglementare minutioasa, respectiv utilizarea normelor sau standardelor contabile (de fapt reprezinta acelasi lucru, depinde de sistemul contabil la care facem referire). Sursele standardelor contabile pot fi : nationale si internationale. Sursele internationale de standarde contabile sunt prezentate in principal de directivele CEE si Standardele Internationale de Contabilitate sau International Accounting Standards. « Potrivit IASB (International Accounting Standards Board)-normalizarea IASB pune la dispozite standarde internationale de contabilitate (IAS) si Standarde Internationale de Raportare Financiara (IFRS). Operatiunile rezultate in urma incheerii contractelor de leasing, cele care in ultima vreme s-au impus ca o metoda, cu aplicabilitate ridicata, de finantare pe termen mediu si lung, atat pentru persoanele juridice cat si pentru cele fizice, se normalizeaza pe baza IAS 17. »1

Prima publicare a standardului aplicat in contabilizarea operatiunilor de leasing

Prima companie care a folosit leasingul a fost Bell Telephone Co., in 1877, care a propus abonatilor sai inchirierea aparatelor telefonice, in locul vanzarii lor. Abia in anii ’30 a aparut leasingul imobiliar, prin exploatarea unor imobile pe o perioada indelungata. Anul 1950 marcheaza nasterea leasingului ca operatiune de credit. Directorul unei fabrici de alimente din Statele Unite primise o comanda consistenta pe care nu o putea onora din cauza lipsei fondurilor pentru achizitionarea echipamentelor necesare. Atunci, el a propus unei institutii financiare urmatoarea operatiune: achizitionarea echipamentelor de catre aceasta institutie urmata de inchirierea lor catre firma sa. Incurajat de bunul mers

1 Mihai Oana, Contabilitate Aprofundata- Note de curs, Galati 2008, pag. 5

2

al operatiunii si de avantajele acestei noi forme de creditare, directorul respectiv a infiintat prima societate de leasing, numita United States Leasing Corporation.

Dupa acest moment marcant in istoria finantelor mondiale, leasingul a inceput sa reprezinte o forma populara de finantare, raspandindu-se rapid si in Europa. Prima tara europeana care a adoptat aceasta forma de creditare a fost Marea Britanie (datorita asemanarilor dintre legislatiile americana si engleza), urmata de Franta, Belgia, Germania s.a. In Romania, operatiunea de leasing a fost reglementata prin Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, privind operatiunile de leasing si societatile de leasing cu modificarile si completarile ulterioare. IAS 17, Leasing, a fost aprobat in anul 1982 si a intrat in vigoare pentru perioadele care au urmat dupa 1 ianuarie 1984. In anul 1997 a fost emis un proiect de norma, E56, cu intentia de a aduce doar cateva modificari Standardului IAS 17. Principalele modificari fata de IAS 17 sunt urmatoarele : 1. IAS 17 initial definea leasingul ca un contract prin care locatorul transmite locatarului dreptul de a utiliza un bun, în schimbul unei chirii platibile de locatar. IAS 17 (revizuit) modifica definitia, înlocuind termenul „chirie” cu cel de „plata sau o serie de plati”. 2. Aplicând principiul prevalentei economicului asupra juridicului, procesul de clasificare a tranzactiilor de leasing trebuie sa aiba la baza masura în care riscurile si avantajele aferente drepturilor de proprietate asupra unui bun ce constituie obiectul unui contract de leasing, apartinând locatorului sau locatarului. IAS 17 prezenta exemple de situatii ca elemente de identificare a unei operatiuni de leasing drept leasing financiar. IAS 17 (revizuit) a adaugat elemente de identificare suplimentare pentru a facilita mai mult procesul de clasificare. 3. IAS 17 initial utiliza termenul de „durata de viata utila” în exemplele la care se face referire mai sus, în scopul compararii cu durata contractului de leasing, în cadrul procesului de clasificare. IAS 17 (revizuit) utilizeaza termenul de „durata de viata economica”, pornind de la considerentul ca un bun poate fi folosit de unul sau mai multi utilizatori. 4. IAS 17 initial cerea prezentarea chiriilor contingente, dar nu mentiona daca acestea trebuie sa fie incluse sau excluse la determinarea platilor minime de leasing. IAS 17 (revizuit) cere excluderea chiriilor contingente din cuantumul platilor minime de leasing. 5. IAS 17 initial nu facea referire la tratamentul contabil al costurilor directe initiale suportate de locatar la negocierea si încheierea contractelor de leasing. IAS 17 ofera recomandari, cerând ca, în cazul leasingului financiar, în valoarea bunului care face obiectul contractului de leasing sa fie incluse costurile direct atribuibile activitatilor întreprinse de locatar pentru încheierea contractului respectiv. 6. IAS 17 initial dadea posibilitatea locatorului de a alege metoda de alocare a venitului financiar, si anume, recunoasterea venitului conform unui model care sa reflecte o rata periodica a rentabilitatii constanta, model bazat fie pe: (a) valoarea investitiei nete înca nerecuperate a locatorului în leasingul financiar; sau (b) valoarea investitiei nete în numerar înca nerecuperate a locatorului în .leasingul financiar. IAS 17 (revizuit) cere ca recunoasterea veniturilor financiare sa se faca astfel

3

încât sa reflecte o rata periodica a rentabilitatii constanta care sa se bazeze pe o metoda, si anume, investitia neta înca nerecuperata a locatorului în leasingul financiar. 7. IAS 17 (revizuit) face trimiteri la Standardul International de Contabilitate referitor la deprecierea activelor oferind recomandari în legatura cu necesitatea evaluarii posibilitatii deprecierii activelor. IAS 17 initial nu aborda aceasta problematica. 8. IAS 17 (revizuit) obliga la prezentari detaliate atât din partea locatorului, cât si a locatarului pentru leasingul operational si financiar, prin intermediul utilizarii caracterelor aldine în comparatie cu cele utilizate la prezentarea elementelor cerute de IAS 17 initial.

Situatiile in care aplicam standardul Prezentul Standard se aplică acelor contracte care transferă dreptul de utilizare a bunurilor, chiar dacă, pentru utilizarea sau întreţinerea respectivelor bunuri, locatorului i se poate cere efectuarea unor servicii substanţiale. Pe de altă parte, acest Standard nu se aplică în cazul contractelor de servicii care nu implică transferul dreptului de utilizare a bunurilor între părţile contractante. Chiar daca aproape toate tipurile de aranjamente care satisfac definitia unui leasing sunt acoperite de acest standard, urmatoarele tipuri specializate de acorduride lesing sunt excluse :

1. Acorduri de leasing pentru exploatarea sau utilizarea resurselor naturale, cum ar fi : petrol, gaz, lemn, metale si alte drepturi miniere ;

2. Acorduri de licentiere pentru estfel de elemente, cum ar fi : filme de cinema, inregistrari video, piese de teatru, manuscrise, patente si drepturi de autor.

Standardul nu se aplică ca baza pentru evaluarea:a) de către locatari a investiţiei imobiliare deţinute în baza unui contract de leasing financiar (a se vedea IAS 40 „Investiţii imobiliare”) ;b) de către locatori a investiţiei imobiliare închiriată în baza unui contract de leasing operaţional (a se vedea IAS 40 „Investiţii imobiliare”) ;c) de către locatari a activelor biologice deţinute în baza unui contract de leasing financiar (a se vedea IAS 41 „Agricultura”) ;d) de către locatori a activelor biologice închiriate în baza unui contract de leasing operaţional (a se vedea IAS 41 „Agricultura”) .

Termeni specifici tranzactiilor de leasing 2

Începutul contractului de leasing reprezintă cea dintâi dată dintre data contractului de leasing sau data angajamentului părţilor de a respecta principalele prevederi ale leasingului

2 Adriana Florina Popa, Mirela Nichita, Ileana Cosmina Pitulice, Iulia Jianu-Studii practice privind aplicarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara in Romania, Editura Contraplus, 2007, pag. 163

4

Data inceperii duratei contractului este data de la care locatarul isi poate exercita dreptul de folosinta asupra bunului. Este si data recunoasterii initiale a contractului de leasing.

Durata contractului de leasing reprezintă perioada de timp irevocabilă pentru care locatarul a contractat bunul în leasing şl orice alte termene suplimentare pentru care locatarul are opţiunea de a continua utilizarea bunului în regim de leasing, cu sau fără plată suplimentară, opţiune a cărei exercitare de către locatar este certă, într-o măsură rezonabilă, la începutul contractului de leasing. Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.

Durata de viaţă economică este fie: perioada de-a lungul căreia se estimează că un bun este utilizabil economic de

către unul sau mai mulţi utilizatori, fie: numărul unităţilor de producţie sau al unităţilor similare care se a se obţine prin

utilizarea bunului de către unul sau mai mulţi utilizatori.

Durata de viată utilă este perioada estimată care rămâne, de la începutul duratei contractului de leasing, fără a fi limitată la acesta, pe parcursul căreia se aşteaptă ca beneficiile economice încorporate în bun să fie consumate de către întreprindere.

Valoarea reziduală garantată este: în cazul locatarului, acea parte a valorii reziduale ce este garantată de locatar sau de o parte afiliată acestuia (valoarea garanţiei constituind valoarea maximă ce devine plătibilă, în orice situaţie); şi în cazul locatorului, acea parte a valorii reziduale ce este garantată de locatar sau de o terţă parte neafiliată locatorului ce este capabilă, din punct de vedere financiar, să onoreze obligaţiile asumate prin garanţie.

Valoarea reziduală negarantată reprezintă acea parte din valoarea reziduală a bunului în regim de leasing, a cărei realizare, de către locator, nu este sigură sau este garantată numai de o parte afiliată locatorului.

Investiţia brută în leasing este suma plăţilor minime de leasing aferente unui leasing financiar, din punctul de vedere al locatorului şi orice valoare reziduală negarantată acumulată în contul locatorului. Investiţia netă în leasing este investiţia brută în leasing, mai puţin venitul financiar nerealizat.

Venitul financiar nerealizat reprezintă diferenţa dintre: suma dintre plăţile minime de leasing aferente unui leasing financiar, din punctul de vedere al locatorului, şi orice valoare reziduală negarantată acumulată în contul locatorului, şi valoarea actualizată a sumei de la punctul (a), determinată la rata implicită a dobânzii din contractul de leasing.

Rata implicită a dobânzii din contractul de leasing este rata de actualizare care, la începutul contractului de leasing, determină ca valoarea actualizată cumulată (a) a plăţilor

5

minime de leasing şi (b) a valorii reziduale negarantate să fie egală cu valoarea justă a bunului în regim de leasing. Rata dobânzii marginale a locatarului este rata dobânzii pe care locatarul ar trebui să o plătească pentru un leasing similar sau, dacă aceasta nu este determinabilă, rata pe care, la începutul contractului de leasing, locatarul ar trebui să o suporte pentru a împrumuta, pentru aceeaşi perioadă, şi cu o garanţie similară, fondurile necesare pentru achiziţionarea bunului. Chiria contingentă este acea parte a plăţilor de leasing care nu are o valoare determinată, dar este stabilită în funcţie de un factor, altul decât trecerea timpului (de exemplu, un procentaj din vânzări, gradul de utilizare, indici de preţ, ratele dobânzilor practicate pe piaţă). Costurile directe initiale sunt costurile suplimentare direct atribuibile negocierii contractului de leasing, cu exceptia costurilor aparute in cazul producatorilor si dealerilor de leasing. Leasing-ul irevocabil reprezinta operatiunea de leasing care este revocabila doar in conditiile in care:

survine un eveniment contingent a carui producere era putin probabila; se obtine permisiunea locatorului; locatarul contracteaza cu acelasi locator un nou leasing privind acelasi bun sau

unul echivalent, sauin momentul platii de catre locatar, a unei sume suplimentare, astfel incat, la inceputul contractului de leasing, continuarea lui este certa, intr-o masura rezonabila.

Obiectivul standardului „Obiectivul acestui Standard este de a stabili, pentru locatari şi locatori, politicile contabile corespunzătoare şi elementele ce trebuie evidenţiate cu privire la leasingul financiar şi operaţional.” 3

Leasing-ul

Apărută ca o noutate în economia noastră de tranziţie, metoda „Leasing” îşi are origini mai vechi în relaţiile economice dintre oameni, manifestându-se, la început, ca o formă simplă de închiriere pe termen mediu sau chiar lung, a unor anumite bunuri ce puteau fi exploatate sub această formă, contra unei anumite plăţi convenite de părţi. Originea etimologică şi-o regăseşte în englezescul „lease”, care, sub aspect economic poate îmbrăca mai multe sensuri, printre care:- contract de închiriere;- contract de arendă;- contract de concesiune etc. «  Lesing-ul este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, in schimbul unei plati sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun (imobilizare corporala sau teren) pentru o perioada convenita de timp. Alte aranjamente care sunt in esenta asemanatoare

3 IAS 17, revizuit in 2005.

6

cu leasingul, cum ar fi contractele de angajament cumparare, carterele maritime si asa mai departe sunt considerate a fi leasing-uri in contextul standardului. » [ ] Conform IAS 27 leasingul poate fi operational si financiar, atat din perspective locatorului cat si a locatarului. In ambele cazuri, societatea de leasing, persoana juridica romana, cumpara de la furnizor (intern sau extern) mijlocul fix, pe care il inregistreaza la valoare ade intrare (cost de achizitie). Exista posibilitatea ca societatea de leasing sa fie sa fie persoana juridica straina si cu sediul in strainatate, ceea ce implica inregistrari contabile specifice, legate de : taxe vamale, impozit pe redevente si pe dobanzi, TVA de plata in vama (in functie de criteriul membru UE ) etc. Societatea de leasing transmite mijlocul fix utilizatorului, in baza unui contract de leasing (vezi Anexa 1) incheiat cu acesta, care prevede:

valoarea mijlocului fix care face obiectul contractului si care este egala cu costul de achizitie ;

durata contractului in ani (de cele mai multe ori acoperitoare pentru durata de folosinta) ;

durata normala de utilizare si metoda de amortizare aplicata (conform L 15/94) ; rata anuala a dobanzii (sau dupa caz, marja profitului) ; valoarea reziduala prevazuta prin contract (aceasta din urma se factureaza

utilizatorului la data expirarii contractulu de leasing, ca valoare ramasa). Avantajele leasingului4 :

1. Tratament fiscal avantajos :deductibilitatea platilor de leasing (amortizare, dobanda, asigurare, diferente de curs valutar) ;esalonarea platilor TVA de-a lungul perioadei de leasing si amanarea obligatiilor de plata aferente importului, aplicate la valoarea reziduala de 20% din valoarea de achizitie.2. Management eficient al resurselor financiare :eliberarea/utilizarea resurselor financiare proprii pentru dezvoltarea altor investitii sau proiecte cu randament superior ;valoarea constanta a ratei de leasing permite o programare mai riguroasa a cashflow-ului ;bunurile achizitionate in sistem leasing participa la crearea sursei de venit care contribuie la plata ratelor de leasing.3. Rapiditate/Accesibilitate :documentatie simplificata ;obtinerea si derularea unei finantari in sistem leasing sunt mai rapide (in comparatie cu creditul bancar) ;leasingul este accesibil pentru segmente mai largi de utilizatori.

Dezavantajele leasingului5:

Nu mareste patrimoniul , intreprinderea va trebui sa inchirieze din nou ; .

4 Avantaje conform: www.bcr.ro/Leasing;5 Florin, Buhociu, Investitii-Note de curs, Galati 2008, pag.16.

7

Daca un contract se incheie pe o perioada mai mare decat garantia bunului , intreprinderea locatar va trebui sa suporte costurile asociate reparatiilor bunului respectiv ;

De obicei , leasingul este mai scump ca un imprumut ; In cazul leasingului financiar , cheltuielile cu intretinerea si reparatiile cad in

sarcina locatarului ; Locatarul trebuie sa demonstreze ca bunul care a facut obiectul contractului a fost

folosit corect si ca s-au facut cheltuielile cu intretinerea necesare ; Rezilierea contractului determina plata de daune importante pentru locatar .

Etapele procedurii de leasing

În general, în derularea unui contract de leasing, sunt implicate, în diverse etape ale procesului de finanţare, cel puţin cinci părţi: societatea de leasing, clientul sau utilizatorul final, furnizorul bunului achiziţionat, banca finanţatoare şi, nu în ultimul rând, societate de asigurare. Alegerea bunului si a furnizorului: În funcţie de necesităţile clientului, acesta decide atât asupra caracteristicilor bunului cat si asupra furnizorului.Toate detaliile legate de natura bunului (preţ, caracteristici tehnice, amănunte privind livrarea, condiţii de instalare şi punere în funcţiune, în cazul echipamentelor) vor fi negociate de utilizator direct cu furnizorul ales, urmând a respecta în contractul de vânzare cumpărare şi în contractul de leasing, toate aspectele negociate. Obţinerea ofertei şi solicitarea de leasing: Pe baza preţurilor negociate cu furnizorul se întocmeşte o ofertă generală de finanţare, în care vor fi calculate, avansul, rata de leasing, valoarea asigurării, etc. În urma transmiterii solicitării de leasing, oferta transmisă iniţial poate suferi modificări în funcţie de clasa de risc în care se va încadra clientul. Analiza riscului are la bază atât documentele financiare puse la dispoziţie de către client (bilanţ, balanţă, cont de profit si pierderi) cât şi alte documente solicitate (chestionar de leasing, prezentarea activităţii companiei, business-plan, etc.). Analiza şi aprobarea solicitării de leasing: Evaluarea solicitării de leasing se realizează de către specialişti într-un interval de timp ce nu depăşeşte 48 ore. În funcţie de complexitatea proiectului supus finanţării, societatea de leasing poate solicita clientului informaţii suplimentare referitoare la unele aspecte analizate, răspunsul final al evaluării urmând a fi prelungit în funcţie de furnizarea informaţiilor solicitate. În cazul unui răspuns afirmativ, se va încheia un contract de leasing, financiar sau operaţional, ce va include atât clauzele negociate de utilizator cu furnizorul bunului, cât şi clauze specifice politicii societăţii de leasing privitoare la modalitatea de plată a ratelor, asigurarea efectuării plăţilor, etc. Asigurarea generală a bunului: Bunul ce urmează a fi achiziţionat urmează a fi asigurat de către societatea de leasing, pe toată derularea contractului de leasing, în opţiunea pentru toate riscurile, în condiţiile stabilite cu societatea de asigurări şi banca finanţatoare, iar prima de asigurare va fi achitată de către utilizator.

8

În cazul produselor provenite din import, prima de asigurare se va calcula la valoarea DDP6 a bunului.

Livrarea bunurilor: Obligaţia livrării bunurilor revine în întregime furnizorului, operaţiunea fiind asistată de specialiştii societăţii de leasing Documentele necesare analizei: În funcţie de personalitatea juridica a solicitantului (persoană juridică, persoană fizică autorizată, persoană fizică) sunt necesare diferite tipuri de documente menite să reliefeze bonitatea si capacitatea de plata a acestuia.În principal, documentele solicitate sunt:-Cererea de Finanţare sau Formularul de Comandă, documente tipizate;-Documente financiare, care sa prezinte situaţia financiară din ultimii doi ani de activitate;-Documente legale (certificat de înregistrare, cod fiscal, certificat constatator, act constitutiv si acte adiţionale, etc.)-Declaraţie angajament a utilizatorului;

-Factură proformă , cu o descriere detaliata a bunului şi a caracteristicilor tehnice, a modalităţilor de plată şi livrare, preţul şi moneda de plată.

Leasing financiar

Leasingul financiar este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, in schimbul unei plati sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun (imobilizare corporala sau teren) pentru o perioada convenita de timpi in urma acestei operatiuni se transfera, in mare masura, toate riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului (titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat). De asemenea locatarii trebuie sa recunoasca operatiunile de leasing financiar in bilanturile lor ca active si datorii la o valoare egala, la data inceperii duratei contractului de leasing, cu valoarea justa a bunului n regim de leasing sau cu valoarea actualizata a platilor minime de leasing, in cazul in care aceasta este mai mica. Pentru a calcula valoarea actualizata a platilor minime de leasing, se considera ca factor de actualizare rata implicita a dobanzii din contractul de leasing, daca se poate determina, altfel, trebuie utilizata rata dobanzii marginale a locatarului. Toate costurile initiale directe, pe care le suporta locatarul pentru a-si asigura finantarea, sunt recunoscute ca active.7

6 In conformitate cu INCOTERMS 2000-Valoare/pret DDP inseamna pretul incluzand transportul si asigurarea platite pana la locul de destinatie dar si toate taxele vamale.7 Tatiana Molico, Eugen Wunder, Leasingul un instrument modern de finantare, Bucuresti, Editura CECCAR, 2003, pag. 356.

9

Titlul de proprietate poate fi transferat, în cele din urmă, sau nu.IAS 17 mai stabileşte că trebuiesc indeplinite una sau mai multe condiţii:

riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului în momentul încheierii contractului de leasing;

în contract s-a prevăzut expres că la expirarea acestuia se transferă utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului

preţul de cumpărare al bunului reprezintă cel mult jumătate din valoarea pe care o are bunul la data exprimării opţiunii ;

perioada de utilizare a bunului în regim de leasing acoperă cel puţin 75% din durata de utilizare a bunului.

În cazul leasingului financiar, la locator se înregistrează: • acordarea bunului în leasing ca o creanţă pe termen lung în contrapartidă cu creditarea contului de imobilizări; concomitent, se evidenţentiază şi valoarea dobânzilor de primit ca fiind creanţe pe termen lung; costurile directe iniţiale (comisioane, taxe juridice) aferente negocierii şi perfectării contractului de leasing sunt evidenţiate de către locator ca un venit imediat sau alocat termenului de leasing, atunci când locatarul le include în valoarea bunului primit în leasing; o într-un cont in afara bilanţului (8038) se evidentiaza valoarea ratelor de încasat; • facturarea ratelor de leasing presupune înregistrarea venitului din chirii (706) pe de o parte, iar pe de altă parte înregistrarea venitului financiar corespunzator dobânzii aferente ratei respective; • o data cu înregistrarea unei rate se diminuează şi valoarea ratelor de prirmit evidentiate în contul din afara bilanţului;•după ultima rată, dacă se înregistrează transferul dreptului de proprietate către locatar, atunci se întocmeşte factura pentru valoarea reziduală. La locatar, in cazul leasingului financiar, se parcurg urmatoarele etape: • recunoaşterea activelor in bilanţ, concomitent cu recunoaşterea unei datorii pe termen lung şi a dobanzilor de plătit, evidentiate ca fiind cheltuieli înregistrate în avans; evaluarea bunului primit în leasing se face la cea mai mică valoare dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minime de leasing, în funcţie de rata dobânzii stipulate în contract; • valoarea ratelor de plătit va figura într-un cont în afara bilanţului (8036), care se va diminua pe masura plăţii ratelor de leasing; • bunul fiind evidenţiat in bilanţul locatarului, amortizarea acestuia se calculează şi se înregistrează de către utilizator pe perioada estimată de obţinerea a beneficiilor economice; se poate lua în calcul cea mai mică perioada dintre durata contractului de -leasing (dacă utilizatorul nu va achizitiona bunul) şi durata de viaţă utila (în cazul în care utilizatorul va opta pentru achiziţia bunului); durata de viata utilă este difetă de durata de viaţă economică, în sensul dcă un bun poate fi folosit de către mai multi utilizatori; • la primirea facturii privind rata de leasing, datoria pe temen lung se va diminu corespunzător marimii ratei şi numai partea aferentă dobânzii va influenţa cheltuielile -perioadei; • în final, dacă utilizatorul va opta pentru achiziţia imobilizării, acesta va primi şi va înregistra factura pentru valoarea reziduală.

10

Studiu de caz :

Societatea de leasing X incheie un contract de leasing cu S.C. JeanionIntertrans S.R.L. dupa ce a parcurs toate etapele de intocmire. Contractul de leasing cuprinde urmatoarele informatii :

costul de achiziţie al mijlocului d transport pentru societatea de leasing este de 10.000 EUR*4,20lei/€ =42.000lei; durata de utilizare a bunului =7 ani; durata contractului de leasing= 3ani(12 trimestre); valoarea reziduală estimată=1.200 €; valoarea unei rate fară TVA=920 €; dabânda folosită pentru stabilirea ratelor 3% / trimestru ; cursurile de schimb: - la facturarea primei rate 1 € = 4,25 lei ; - la vânzarea bunului, la expirarea contractului de leasing1 € = 4,50 lei; valoarea recuperată8 de locatar este de 9158 € ; in urma repartizării ratelor pe trimestru rezultă:

- dobânda totală =1882€, din care in primul trimestru =275€; - diferenţa de rată=645 €.

Locator (societatea X):

1. Achiziţia mijlocului de transport: % = 404 49.980

2133 42.000 4426 7.980

2. Predarea în leasing a bunului9:

2678 = 2133 42.000

3. Înregistrarea în afara bilanţuluia ratelor10:

8038 = 46.368

8 Rezulta ca urmare a actualizării valorii reziduale;

9 Predarea in leasing a bunului se face la cost de achizitie10 Contul 8308, in partida simpla, se debiteaza ;

11

4. Facturarea primei rate de leasing11:

4111 = % 4.430,84 2678 2.709

766 1.155 765 46 4427 520,84

3.864 = 803812

Observatie !!! Intrucat durata contractului este de 3 ani si se precizeaza ca rambursarea are loc in 12 trimestre. Dupa primul trimestru am inregistrat operatiunile, mai ramane sa efectuam aceleasi inregistrari dupa alte 11 trimestre.

5.Vânzarea bunului la valoarea reziduală 13 :

461 = % 6.426 2678 3.536,4 7583 1.863,6 4472 1.026

Observatie !!! Suma ce apare pentru contul 2678 se calculeaza astfel: 10000€ - 9158€= 842€ 842€ *4,20 lei /€= 3536,4

Acestea sunt toate inregistrarileb care se fac in contabilitatea locatorului.

Contabilitatea locatarului

1.Primirea bunului în leasing:

2133 = 167 42.000

2.Înregistrarea ratelor de plătit :

8036 = 46.368

3.Înregistrarea amortizării lunare:

11 In contractul de leasing se stipuleaza ca rata se factureaza trimestrial;12 Contul 8038, clasa 8, se crediteaza.13 In contract se stipuleaza cursul valutar la vanzarea bunului (1200€ *4,50 lei /€= 5400 fara TVA).

12

6811 = 2813 500,15

Ca14= 100/7=14,29% ;Aa= 42000 * 14,29%= 6001,80 ; Al = 6001,80/12 = 500,15

4.Primirea facturii pentru rata de leasing:

% = 401 4.430,84 167 2.709 666 1.155 665 46 4426 520,84

3.864 = 8036

5.Primirea facturii pentru valoarea reziduală :

% = 404 6.426

167 3.536,4 2133 1.863,6 4426 1.026

Leasing-ul operational

Leasingul operaţional este operaţiunea de leasing ce nu intră în categoria leasingului financiar,deci nu îndeplineşte nici una din condiţiile menţionate.. Aici se concretizează principiul prevalenţei economicului asupra juridicului.De exemplu, un vehicul are o durată de exploatare determinată de numărul de kilometrii parcurşi. Valoarea justă a vehiculului este de 40.000 milioane lei. El parcurge, în mod obişnuit, 100.000 km înainte de a fi casat. Se ia în considerare un anumit aspect al contractului, şi anume cumulul de km pentru care vehiculul a fost închiriat de locatar, care este: a.30.000 km. b.50.000 km c.75.000 km. La punctele a) si b) se poate spune ca nu au fost transferate în mod substanţial beneficiile. În cazul c), acest lucru este mai puţin evident, dar se poate argumenta că procentul de 75% poate fi considerat substanţial.

14 Ca - cota amortizarii, Aa - amortizare anuala, Al - amortizare lunara

13

Contractul mai prevede, de asemenea, că în cazul a) avem un leasing financiar, iar în cazul c) un leasing operaţional. Aceste declaraţii sunt nerelevante deoarece au doar formă legală şi nu substanţă economica. Ambele contracte de la cazurile a) si b) au opţiuni de cumpărare exercitabile de către locatar. Acest lucru pare să satisfacă problema transferării riscurilor şi beneficiilor. Cazul a) stabileşte un preţ de 20.000 milioane lei, iar cazul b) un preţ de 30 milioane lei. Este foarte probabil ca în cazul a) societatea să achiziţioneze activul la sfârşitul termenului de leasing, probabilitate neexistentă în cazul b). Cazul a) poate fi considerat un leasing financiar. În fine, în cazul c), locatorul acceptă să repare, să întreţină şi să furnizeze un alt vehicul în cazul în care cel existent se va defecta. Locatorul are, de asemenea, dreptul ca în orice moment să înlocuiască activul cu unul similar, dacă oferă indicaţii stricte ca va face acest lucru. Acest lucru face mai puţin probabilă clasificarea cazului c) în categoria leasing–ului financiar. Concluzia exemplului de mai sus este aceea că toţi termenii unui contract de leasing trebuie luaţi în considerare împreună. Este, prin urmare, o problemă de raţionament profesional atât pentru administratorii locatarului, cât şi pentru cei ai locatorului. Trebuie reţinut că este posibilă contabilizarea operaţiunii de leasing drept leasing operaţional de către una din părţile contractante, respectiv drept leasing financiar de cealaltă parte contractantă. Cu toate acestea in IAS 17 se specifica ca, contractul de leasing operational solicita un tratament contabil mai putin complex decat decat contractul de leasing de finantare. La locatar,leasingul operaţional impune următoarele operaţiuni:

înregistrarea în afara bilnţului atât a bunului primit (8031)cât şi a valorii ratelor de plătit(8036);

plăţile de leasing trebuie văzute ca o cheltuială de exploatare în contul de profit şi pierdere, linear, de-a lungul termenului de leasing;

dacă ,în final, bunul va fi cumpărat, acesta se evidenţiază în bilanţul locatarului în acest moment.

In contabilitatea locatorului se înregistrează: achiziţia imobilizării şi amortizarea acesteia pe durata utilă de viaţă a bunului,

având în vedere că în acest caz bunul rămâne evidenţiat în contabilitatea locatorului;

facturarea ratelor presupune înregistrarea venitului de exploatare corespunzător; dacă la expirarea contractului de leasing, bunul este cedat utilizatorului, atunci se

va înregistra tranzacţia privind vânzarea.

Exemplu de contabilizare a unuileasing operational

Contractul de leasing dintre locator si locatar cuntine urmatoarele elemente : costul de achiziţie al mijlocului d transport pentru societatea de leasing este de 10.000 EUR*4,15lei/€ = 41.500lei; durata de utilizare a bunului = 8 ani;

14

durata contractului de leasin = 2ani(8 trimestre); valoarea reziduală estimată = 3.000 €; valoarea unei rate fară TVA = 1200 €; Se dau următoarele cursuri de schimb:

- la facturarea primei rate 1 € = 4,25 lei; - la vânzarea bunului, la expirarea contractului de leasing1 € = 4,40 lei.

Contabilitatea locatorului

1.Achiziţia mijlocului de transport:

% = 404 49.385 2133 41.500 4426 7.885

2.Înregistrarea amortizării lunare:

6811 = 2813 432,29

3.Facturarea primei rate de leasing(trimestrială) :

4111 = % 6.069 . 706 5.100 4427 969

Observatie !!! In mod similar procedam si la incheierea celorlalte 7 trimestre. 4.La sfarsitul contractului de leasing, se transfera utilizatorului dreptul la proprietate asupra bunului la valoarea reziduala(3000 €*4,40lei/€) :

461= % 15.708 7583 13.200 4472 2.508 5.Scoaterea din gestiune a mijlocului de transport :

% = 2133 41.500 2813 10.374,96 6583 31.125,04

Incasarile locatorului sunt de 12.600€

15

Contabilitatea locatarului

1.Preluarea bunului in leasing si inregistrarea ratelor de platit :

8031 = 41.5008036 = 39.840

2.Primirea facturii pentru prima rata de leasing :

% = 401 6.069 612 5.100 4426 969

4.980 = 8036

3.Cumpararea bunului la valoarea reziduală :

% = 404 15.708

2133 13.200 4426 2.508

41.500 = 8031

Impactul economic al leasingului

Din punctul de vedere al locatorului, este esenţial faptul că contractul de leasing îi protejează dreptul de proprietate şi deci poate acţiona direct asupra bunului în cazul în care utilizatorul nu se achită de obligaţiile contractuale. De asemenea, obiectul finanţării fiind legat direct de contract şi fiind personalizat, există posibilitatea urmăririi afacerii în intimitatea ei şi este mult mai uşor de luat o decizie în caz de insolvabilitate temporară a utilizatorului.

16

Efectele cele mai importante din punct de vedere economic se regăsesc la utilizator. Acesta poate să plătească dreptul de folosinţă şi, în cele din urmă, să achiziţioneze un bun investiţional pe măsură ce produce. Ratele pot fi astfel dimensionate şi cadenţate încât să permită plata ratelor şi chiar obţinerea unui profit fără a supune utilizatorul la sarcini împovărătoare. De exemplu, pentru activităţi sezoniere - cum ar fi industria zahărului - ratele pot fi orientate spre sfârşitul perioadei de producţie, când veniturile înregistrate din vânzarea produselor vor permite achitarea obligaţiilor de plată. În aceste cazuri, ratele sunt de cele mai multe ori anuale sau semestriale; dimpotrivă, pentru activităţi unde încasările sunt ritmice şi se întind pe tot parcursul anului - cum ar fi panificaţia, industria laptelui - ratele pot fi lunare. Contractul de leasing se încheie pe o perioadă de cel puţin un an. Nu există o cerinţă expresă ca contractul să fie încheiat în formă scrisă, dar Ordonanţa nr. 51 reglementează clauzele obligatorii într-un contract de leasing, astfel că forma scrisă trebuie subînţeleasă. Contractul de leasing constituie titlu executoriu (adică poate fi pus în executare contra utilizatorului fără nevoia parcurgerii vreunei proceduri judiciare) dacă utilizatorul refuză să înapoieze bunul, în următoarele situaţii:-la sfârşitul perioadei de leasing, dacă acesta nu a formulat opţiunea cumpărării bunului sau a prelungirii contractului; -în cazul rezilierii contractului din vina exclusivă a utilizatorului. Contractele de leasing referitoare la bunuri mobile sunt supuse înregistrării în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, în condiţiile Legii nr. 99/1999, pentru opozabilitate faţă de terţi, dar interesul unei astfel de înregistrări este al locatorului, iar nu al utilizatorului (ca în cazul leasing-ului imobiliar). Achiziţionarea de mijloace fixe (între care se includ echipamentele TI) prin leasing financiar intră sub incidenţa legislaţiei referitoare la amortizare (în principal, Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, astfel cum a fost modificată şi republicată), astfel încât deductibilitatea ratelor de leasing va fi tratată diferenţiat. Astfel, o parte a ratei este deductibilă ca dobândă, o altă parte ca primă de asigurare şi o altă parte ca preţul de achiziţionare a bunului, acesta din urmă fiind determinat conform legislaţiei referitoare la amortizare. Ordonanţa nr. 51 conţine şi unele reguli speciale privind taxele vamale. Astfel, bunurile care sunt introduse în ţară de către utilizatori, persoane fizice sau juridice române, în baza unor contracte de leasing încheiate cu societăţi de leasing, persoane juridice străine, sau de societăţi de leasing persoane juridice române, în baza unor contracte de leasing încheiate cu utilizatori, persoane fizice sau juridice române, bunul se încadrează în regimul vamal de admitere temporară, pe toată durata contractului de leasing, cu exonerarea totală de la obligaţia de plată a sumelor aferente drepturilor de import. Dacă utilizatorul optează pentru cumpărarea bunului la sfârşitul perioadei de leasing, el va fi obligat să achite taxa vamală calculată la valoarea reziduală a bunului din momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, care nu poate fi mai mică de 20% din valoarea de intrare a bunului (preţul plătit de locator furnizorului). Cu toate acestea, din punctul de vedere al regulamentelor vamale, utilizatorul trebuie să cumpere bunul într-o perioadă de 7 ani de la data încheierii contractului. Unul din principalele motive pentru care leasing-ul este o alternativa financiara atat de populara in lume este acela care sintetizeaza de fapt "filozofia" leasing-ului: Nu proprietatea asupra mijloacelor fixe ci utilizarea lor efectiva este aceea care aduce profit.

17

Aspectul cheie este folosirea judicioasa a resurselor de capital: investirea banilor in ceea ce genereaza "business" si aduce profit, cum ar fi publicitatea, pregatirea superioara a personalului, stocuri, explorarea de noi piete, cercetare, dezvoltare, in locul blocarii lor prin cumpararea de mijloace fixe. Resursele financiare limitate, modaliatea greoaie si birocratica de acces la credite de investitii, bugetele impuse de compania mama, sunt numai cateva din motivele care restrictioneaza politica investitionala a celor mai multe firme, obligandu-le sa renunte la o serie de proiecte de investitii pe care ar dori sa le realizaze. Leasing-ul este solutia care permite depasirea acestor neajunsuri si obtinerea in folosinta, cu un minim de capital investit, a unor echipamente moderne, performante, care maresc eficienta si atrag marirea volumului afacerii si al activitatii, ceea ce inseamna in final mai mult profit. In contextul economic actual din Romania avantajele utilizarii leasing-ului ca instrument de finantare sunt legate in primul rand de necesitatile de dezvoltare rapida a firmelor, in special a celor din sectorul privat. Urmatoarele aspecte specifice pietei de leasing din Romania inclina net balanta deciziei investitorilor in favoarea alegerii leasing-ului: Folosirea eficienta a resurselor: se atinge varianta optima de respectare a bugetului stabilit, graficele de plati din contractul de leasing permitand esalonarea planului investi-tional pe termen mediu;Managementul taxelor: se pot folosi facilitatile fiscale legate de deductibilitatea platilor aferente leasingului precum si cele legate de amortizare;Posibilitate de finantare pe termen mediu si lung: o alternativa flexibila si accesibila unei largi categorii de societati;Rapiditate si accesibilitate: procedura de obtinere a unei finantari in sistem leasing este mult mai simpla si mai accesibila decat in cazul procedurilor clasice de creditare.

18

Bibliografie:

Oana, Mihai, Contabilitate aprofundata-Note de curs, Galati, 2008; Feleagă, N., „Sisteme contabile comparate”, Editura Economică, Bucureşti, 2000,

vol. 2 ; Florin, Buhociu, Investitii-Note de curs, Galati 2009 ; Tatiana, Molico, Eugen, Wunder, Leasingul-un instrumeny modern de investitii si

finasntare, Bucuresti, Edituran CECCAR, 2003, CECCAR, GHID pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de

Contabilitate LEASING, Editura CECCAR, Bucuresti, 2004 ; Adriana Florina, Popa,Ileana Coswmina, Pitulice, Mirela, Nichita, Iulia, Jianu,

STUDII PRACTICE privind aplicarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara in Romania, Editura Contaplus, 2007 ;

IFRS cu modificarile din 2005 ; Violeta, Isai, Contabilitate Financiara, Editura Pedagogica, Bucuresti, 2003 ; www.bcr.ro/leasingro ; www.otpleasing.ro/ro/ ; www.finantare.ro/ghid-leasing.html ; http://www.contabilul.ro/index.php?pag=a&aid=270 ;

19