HTA SUUB

HTA – PARTEA I

DARABONT ROXANA OANA

Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol

Davila” – Spitalul Universitar de Urgenta

Bucuresti

ANUL IV – MODUL BOLI

CARDIOVASCULARE

DEFINITIA SI CLASIFICAREA HTA

PLANUL PREZENTARII

ETIOPATOGENIA HTA ESENTIALA

COMPLICATIILE HTA

HTA – FACTOR DE RISC CARDIOVASCULAR


Studiul MRFIT: TA are o relaţie continuă cu riscul

cardiovascular

Arch. Intern. Med., 1993; 153:186


Riscul de infarct miocardic acut sau de accident

vascular cerebral se dubleaza atunci cand ↑TAs cu 20

mmHg sau cand ↑TAd cu 10 mmHg.

LEWINGTON S. si colab., Lancet, 2002; 360: 1903-1913

IMPACTUL HTA

1/4 din populatia globului are HTA - 1,56 miliarde de

oameni vor avea HTA in 2025

HTA raspunde de 9,4 milioane de decese/an

Studiul INTERHEART – 25% din sindroamle

coronariene acute din Europa Centrala si de Est se

datoreaza unui istoric de presiune arteriala

crescuta.

40% din populatia adulta a Romaniei are HTA - 75%

din cei in varsta > 65 ani sunt hipertensivi

KERNEY P.M. si colab., Lancet, 2005; 365: 217-233; Lim SS si colab., Lancet, 2012; 380:

2224-60; YUSUF S. si colab., Lancet, 2004; 364: 937-952; DOROBANTU M si colab., J.

Hypertens., 2014; 32: 39-47

SITUATIA IN ROMANIA

SEPHAR SEPHAR II p

CONSTIENTIZARE 44,26% 69,55% < 0,0001

TRATAMENT 38,85% 59,15% < 0,0001

CONTROL

GENERAL

7,72% 14,79% < 0,0001

CONTROL

TERAPEUTIC

19,88% 25% < 0,0001

IMPACTUL HTA

Romania apartine grupului de tari cu risc inalt privind

mortalitatea cardiovasculara

Age-standardised

mortality from

ischemic heart

disease - men

Age-standardised

mortality from

ischemic heart

disease - women

Age-standardised

mortality from

cerebrovascular

disease - men

Age-standardised

mortality from

cerebrovascular

disease - women

MULLER-NORDHORN J. et al., Eur. Heart J ,2008; doi:10.1093/eurheartj/ehm604

DEFINITIA SI CLASIFICAREA HTA

DEFINITIA HTA

HIPERTENSIUNE ARTERIALA = acel nivel al presiunilor

de la care

riscul cardiovascular se dublează pe termen lung:

≥ 140/90 mmHg

“Nu tot ce conteaza

poate fi masurat

si

nu tot ce poate fi masurat

conteaza”

ALBERT EINSTEIN

CLASIFICAREA HTA

Gr. 1 Gr.2 Gr.3

TA sistolica 140-159 160-179 ≥180

si/ sau

TA diastolica 90 – 99 100-109 ≥110

CLASIFICAREA HTA

2.SISTOLICA IZOLATA/DIASTOLICA/SISTOLO-

DIASTOLICA

3. IN FUNCTIE DE ETIOLOGIE

Esentiala/primara/idiopatica

Secundara

CAUZE SECUNDARE DE HIPERTENSIUNE REZISTENTA

Frecvente

Sindromul de apnee in somn

Hiperaldosteronismul primar

Boala renala parenchimatoasa

Stenoza de artere renale

Diabetul zaharat

Rare

Feocromocitomul

Sindromul Cushing

Hiperparatiroidismul

Coarctatia de aorta

Tumori intracraniene

Adaptat dupa Calhoun D. A. si colab. ; Hypertension , 2008; 51: 1403-1419

ETIOPATOGENIA HTA

ETIOPATOGENIA HTA

HTA = boala cu determinism poligenic

puternic influentata de factori dobanditi

(obezitatea, consumul excesiv de sare etc)

Angiotensinogen

RENINA

Angiotensina I

ANGIOTENSINA II

ENZIMA DE CONVERSIE

Produsi

inactiviBRADIKININA

AT1 AT2

Vasoconstictie, hipertrofie, fibroza,apoptoza

retentie hidrosalina actiuni in SNC -

stimulare simpatica, prooxidant si proinflamator

Vasodilatatie

Efect antiproliferativ

Natriureza

-

-

-

IECA

Angiotensinogen

RENINA

Angiotensina I

ANGIOTENSINA II

ENZIMA DE CONVERSIE

Produsi

inactiviBRADIKININA

AT1 AT2

Vasoconstictie, hipertrofie, fibroza,apoptoza

retentie hidrosalina actiuni in SNC -

stimulare simpatica, prooxidant si proinflamator

Vasodilatatie

Efect antiproliferativ

Natriureza

CHIMAZE

IEC

ROLUL SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC IN HTA

FENOMENUL DE RIGIDIZARE A AORTEI SI

MODIFICARILE UNDEI DE PULS

Din: Vascular ageing. In: The pathology of vessels, Phat N. Vuong, Sir

Colin Berry; Springer-Verlag France, Paris, 2002: pag. 28; Izzo J.l. - J. Am.

Geriatr. Soc., 1981; 29: 520-534

↑ Viteza undei

pulsului

↑diferenta

intre sistola si

diastola

FENOMENUL DE RIGIDIZARE A AORTEI SI

MODIFICARILE UNDEI DE PULS

Din: Plante G.E. and Farand P., Cap.

4, Macro- and microcirculation in

hypertension, Ed. SAFAR

M.E.,Lippincott Williams&Wilkins,

2005

METODE DE MASURARE A VITEZEI UNDEI PULSULUI

(PWVcf)

PWVcf=L/Δt

Sistemul COMPLIOR –

transductori piezoelectrici de

presiune

Din: Boutouyrie P., Pannier B. –

Measurement of arterial stiffness. In

Central Aortic Blood Pressure, Laurent

S., Cockroft J. Edt., Elsevier, 2008

Aix, PWVao si SBPao

normale

P2

P1

P

P

Augmentation index (Aix) = (P2 – P1 / PP) x

100

Ejection Duration

Low peripheral

arterial resistance

P2

P1

PP

Ejection Duration

Augmentation index (Aix) = (P2 – P1 / PP) x 100

High

peripheral

arterial

resistance

Aix, PWVao si SBPao

anormale

COMPLICATIILE HTA

Dupa Dzau si Braunwald, J. Hypertens., 2008; 26 (Suppl. 4)

PROGRESIA AFECTARII DE ORGANE-TINTA

COMPLICATIILE VASCULARE ALE HTA

- Rigidizare si,

la unii pacienti, dilatare

anevrismala in vasele

mari

- Remodelare eutrofica

in arteriolele de

rezistenta

- Promovarea

aterogenezei

- Rarefactie capilara

TIME: dec.13, 2004

COMPLICATIILE VASCULARE ALE HTA

- Injurie endoteliala

- Hiperplazie intimala

(arterioloscleroza

proliferativa)

- Arterioloscleroza

hialina

COMPLICATIILE RENALE ALE HTA

TIME: dec.13, 2004

COMPLICATIILE OCULARE ALE HTA

www.reviewofoptometry.com

COMPLICATIILE CEREBRALE ALE HTA

Din: Sörös P si colab.,

Nature Reviews in

Neurology., 2013; 9: 174-178

COMPLICATIILE CARDIACE ALE HTA

TIME: dec.13, 2004

Din: Lancet, 1982; 1: 1165-1168

HTA induce postsarcina

crescuta si favorizeaza

HVS de tip concentric.

Prevalenta HVS la

hipertensivi variaza in

functie de metoda de

evaluare: 20-50% in HTA

moderata si severa.

Devereux R.B. si colab.,

Circulation, 1977; 55: 613-618

RELATIA DINTRE HTA SI HVS

ALTI FACTORI:

Genetici, varsta,

sex, etnie

Obezitate, DZ

Aport de sodiu

Rigiditate arteriala CRESTEREA MIOCITELOR, FIBROZA INTERSTITIALA,

APOPTOZA mediate de SRAA, SNS, INSULINA etc.

HTA

HVS

ISCHEMIE ARITMII DISFUNCTIE VS

BOALA

MICROVASCULARA

BOALA DE

CORONARE

EPICARDIICE

FORME CLINICE DE

ISCHEMIE MIOCARDICA

FIBRILATIE ATRIALA,

ARITMII VEMTRICULARE

MOARTE SUBITA

DIASTOLICA SISTOLICA

INSUFICIENTA CARDIACA

DEZECHILIBRU

APORT-CONSUM

PATOGENIA CARDIOPATIEI HIPERTENSIVE

Drazner M. H., Circulation, 2011; 123: 327-334

EVOLUTIA DE LA HTA LA INSUFICIENTA

CARDIACA

Borlaug B.A., Nat. Rev. Cardiol., 2014; 11: 507-515

HVS GENEREAZA INSUFIECIENTA CARDICA CU

FRACTIE DE EJECTIE PREZERVATA

SEMNIFICATIA PROGNOSTICA A HIPERTROFIEI

VENTRICULARE STANGI LA PACIENTII HIPERTENSIVI

STUDIUL FRAMINGHAM - SEMNIFICATIA HVS

DIAGNOSTICATA ELECTROCARDIOGRAFIC

Creste riscul de mortalitate cardiovasculara de 8x -

similar cu cel al pacientilor care au avut un infarct

miocardic.

HVS SI RISCUL DE MORTALITATE

CARDIOVASCULARA

Kannel W.B. si colab., Ann. Intern. Med., 1970; 72: 813-

822;

STUDIUL FRAMINGHAM - SEMNIFICATIA HVS

DIAGNOSTICATA ECOCARDIOGRAFIC

Creste riscul de deces sau de complicatii non-fatale

de 2-4x.


CARDIOVASCULARA

Levy D. si colab., N.Engl.J.Med., 1990; 322: 1561-1566

Relatia dintre masa

VS si riscul CV este

continua si se

manifesta de la

valori aflate sub

criteriile de HVS.

Schillaci G. si colab., Hypertension, 2000; 35: 580-586

Prognosticul HVS depinde de geometria VS. Varianta cea mai

severa este hipertrofia concentrica.

Din: Ann.Intern.Med., 1991; 114: 345-352


CARDIOVASCULARA

HVS mareste riscul de aparitie a insuficientei cardiace

congestive si de deces prin insuficienta cardiaca.

Din: Okin P. M. si colab., Circulation, 2006; 113: 67-73

(LIFE Study)

HVS SI RISCUL DE INSUFICIENTA CARDIACA

HVS este predictor

independent de aparitie a

fibrilatiei atriale la

pacientii hipertensivi .

Verdecchia P. si colab.,

Hypertension, 2003; 41: 218-223;

Wachtell K. si colab.,

J.Am.Coll.Cardiol., 2005; 45: 712-

719

HVS SI RISCUL ARITMIC

La pacientii hipertensivi cu HVS - ECG frecventa

ESV este de 40 x mai mare decat la cei hipertensivi

fara HVS sau la normotensivi.

Messerli F.H. si colab., Am. J. Med., 1984; 77: 18-22

Riscul de moarte subita este semnificativ crescut la

cei cu dovada ecocardiografica si, mai ales,

electrocardiografica de HVS.

Messerli F.H. si colab., Am. J. Med., 1984; 77: 18-22; Kannel W.B. si colab.,

J.Am.Coll.Cardiol., 1985; 5: 141B-149B; Haider A.W. si colab.,

J.Am.Coll.Cardiol., 1998; 32: 1454-1459

HVS SI RISCUL ARITMIC

UTILITATEA IDENTIFICARII HVS IN RAPORT CU ALTE

TIPURI DE AFECTARE SUBCLINICA DE ORGAN

Mancia G. si colab., 2013 ESH/ESC Guidelines for the management of arterial hypertension, J.

Hypertens., 2013; 31: 1281-1357; Mancia G., Fagard R. - J. Hypertens., 2013 ; 31: 2464-2465

In ghidurile

ESH/ESC 2013 se

considera prioritare

studiile care vor

demonstra

ameliorarea

prognosticului

odata cu regresia

afectarii subclinice

de organ.

HTA SUUB

Documents

Transcript of HTA SUUB