Hemostaza Curs 2012

7/23/2019 Hemostaza Curs 2012

http://slidepdf.com/reader/full/hemostaza-curs-2012 1/122

FIZIOPATOLOGIA HEMOSTAZEI SI FIBRINOLIZEI(A ECHILIBRULUI FLUIDO-COAGULANT)

Prof. univ. dr. Daniela Adriana IonDisciplinaFiziopatologie II



HEMOSTAZA FI!I"O#IZA

O tul$urare %ziopatologic& apărută la nivelul uneia dintrecomponentele echilibrului fluido-coagulant poate induce st&ri

de 'ipo / hiper coagula$ilitate, cu posi$ilitatea

(anifest&rilor clinice de 'e(oragie / tro($oz&.



Hemostaza fiziologică

He(ostaza %ziologic& reprezint& un(ecanis( de ap&rare local&) declan*at deapari+ia unei leziuni vasculare) cu rol ,n

oprirea s-nger&rii la nivelul vaselor decali$ru (ic sau (ilociu) prin for(area unuidop %$rinoplac'etar insolu$il /tro($us0.

Fibrinoliza fiziologicăFi$rinoliza %ziologic& reprezint& procesul deliz& a dopului de %$rin& care per(ite

reluarea circula+iei sanguine) dup&



Hemostaza fiziologică

1 Ti(p vasculo1plac'etar /hemostaz !"#ma"01 Ti(p plas(atic 2 coagulare /hemostaz se$%&'a"0

Hemostaza primară

He(ostaza pri(ar& realizeaz& condi+iile locale reologice /dependentede 3u4ul sanguin *i de caracteristicile vasului0 necesare for(&rii unuidop plachetar care opre*te te(porar s-ngerarea.

5. (odi%c&rile 'e(odina(ice 6i reologice locale7. aderarea plac'etar& la colagen su$endotelial e4pus8. agregarea tro($ocitelor aderate9. (eta(orfoza v-scoas& a tro($ocitelor agregate



Tulburări ale hemostazei primare

1. Vasculopatii

- ereditare - Telangiectazia ereditară hemoragică (boala Rendu-Ősler)

- dobândite - Purpura anafilactică (purpura reumatoidă Henoch-ch!nlein) - Purpura senilă

- Purpura hormonală etc"2. Trombopatii

- ereditare - #istrofia trombocitară hemoragică (indromul $ernard-oulier)

- Trombastenia %lanzman- dobândite- Trombopatiile din insuficien&a renală cronică

- Trombocitemiile- Trombopatiile din boli autoimune- Trombopatiile medicamentoase

3. Trombocitopenii

- cauze centrale - ereditare - boala Fanconi ' aplazia medulară congenitală - dobndite ' intoxica ii etc.ț

- cauze periferice ' PT (purpura trombocitopenică idiopatică)- *# (coagulare intra+asculară diseminată)

4. Boala von Willebrand



Hemostaza !"#ma"Mo'#$"#e hemo'#&am#$e o$ae

Modi%c&rile 'e(odina(ice locale sunt: vasoconstric;ia activ& avasului lezat

6i vasodilata;ia colateralelor.

- Vasoconstricţia activă a vasului lezat este declan*at& de factorul(ecanic /inductorul leziunii0. Aceasta este ini;iat& prin re3e4local de a4on 6i este (en+inut& su$ efectul (ediatorilor eli$era+idin tro($ocitele activate /serotonin&) tro($o4an A7) adrenalin&etc.0.

- Vasodilataţia vaselor colaterale /efect al eli$er&rii locale de'ista(in&) prostaciclin& etc.0

Aceste (odi%c&ri 'e(odina(ice au loc doar ,n condi+iile ,n care)anterior

(o(entului apari+iei unei leziuni parietale) vasele interesate sunt



Hemostaza !"#ma"A'e"a"ea !a$heta"

Aderarea plac'etar& este un proces pasiv careconst& ,n ata*a"ea t"om+o$#teo" a +"e 'e$oa,e& din structura su$endotelial& a peretelui

vascular. Aderarea se realizeaz& prin punţi sta$ilite ,ntre(e($rana plac'etar& /la nivelul receptorilorspeci%ci) <PIb-IX) *i %$rele de colagen. Aceste pun;i

sunt realizate de F.. Fv= poate angaa leg&turi cu (e($ranatro($ocitar& /cu <PI$0 doar dac& s1a %4at) ,npreala$il) pe receptorii colagenici speci%ci /doar ,n

contact cu <PI$) Fv= sufer& (odi%c&ri



Hemostaza !"#ma"A'e"a"ea t"om+o$#ta"

GPIX ( receptor tro($ocitar pentru F>I plas(atic0 nuparticip&

la feno(enul de aderare. Prin activarea F>I este

declan*at&coagularea pe $aea #&t"#&se$ /?I0.

@n paralel cu aderarea plac'etar&) este declan*at&coagularea pe

$aea e/t"#&se$ /?E0. Trombina rezultat&:1 activeaz& factorii plas(atici >I) III) B

1 are rol ,n activarea (eta$olic& plac'etar&) prinsti(ularea receptorilor (e($ranari de tip PA!



Hemostaza !"#ma"A$t#a"ea 0# a,"e,a"ea t"om+o$#ta"

Inductorii feno(enelor de activare *i agregareplac'etar&- trombina /rezultat al activ&rii coagul&rii pe ?E0- A%P-ul /eli$erat din celulele endoteliale lezate0

- trombo&anul A' /T4A70 eli$erat din tro($ociteactivate

Fi4area tro($inei la PA! deter(in& efectecontrolate prin

semnale transmembranare$ Proteina G seactiveaz& *i e4ercit&

efecte:1 activarea osolipazei /P#?0B



Hemostaza !"#ma"A$t#a"ea t"om+o$#ta"

Fi4area Fv= la <P1I$2I> deter(in& (odi%c&riconfor(a+ionale ale acestui receptortro($ocitar care sti(uleaz& proteine-semnal

intracitoplasmatice$Acestea activeaz& enzimele plachetare+ osolipaza A' /P#A70 *i osolipaza (P,0.

P#A7 activat& (ediaz& sinteza a$#'%%#a"ah#'o&#$ (din fosfolipide (e($ranaretro($ocitare0. Din acid ara'idonic) pe calea

cicloo&ienazei *i apoi su$ ac+iunea



Hemostaza !"#ma"A$t#a"ea t"om+o$#ta"

T4A7 (o$ilizeaz& ?a din depozite intraplac'etare 6iactiveaz& protein*inaza (P/)$ P#? activeaz& cascada osatidilinozitolilor ) cufor(are de inozitol1trifosfat /IP80 *i diacil1glicerol

/DA<0.1 IP8 deter(in& (o$ilizare de ?a din granule denseintracitoplas(atice.1 DA< activeaz& PC? care:

1 fosforileaz& MLC *i sti(uleaz& %la(ente de actin&B1 activează ( prin fosforilare0 receptorii trombocitari /<PII$1IIIa0 i(plica+i ,n agregare /seg(entulintracitoplas(atic al acestui tip de receptori se a3&

,n contact cu PC?0.



ahdc.vet.cornell.edu


http://slidepdf.com/reader/full/hemostaza-curs-2012 13/122ahdc.vet.cornell.edu



Hemostaza !"#ma"Co&se$#&tee a$t#"## t"om+o$#ta"e

Creşterea concentraţiei Ca intracitoplas(atic activeaz& trombostenina(proteină contractilă). cu eecte+

a0 eli$erarea unor (ediatori cu rol ,n'e(ostaza pri(ar& 6i secundar& /factorplac'etar 1 FP 80B

$0 emiterea de pseudopode$

Activarea PKC deter(in& activarea

receptorilor tro($ocitari speci%ci /<PII$2IIIa0i( lica i ,n a re are.

H t



Hemostaza !" ma"A,"e,a"ea !a$heta" a t"om+o$#teo"

a'e"ate

Sta$ilirea de leături multiple "i punctiorme 1ntre trombocite vecine careau aderat la %$rele de colagen

#eg&turile sunt realizate prin inter(ediul pseudopodelor /e(ise de tro($ocitele

aderate *i activate0 *i al (oleculelor de2brinoen$

Proces activ /energia provine din activarea

tro($ocitelor aderate0



Re$e!to"## s!e$#$# a,"e,"##!a$heta"e

<PII$2IIIa sunt receptori e4pri(a+i pe (e($ranaplac'etar& su$ for(& de 'eterodi(eri.

GP IIb, fosforilat& ,n seg(entul intracitoplas(aticde c&tre PC?src ( sarcoma cells)) sufer& (odi%c&riconfor(a+ionale ce se trans(it <PIIIa.

GP IIIa de la nivelul unui pseudopod devine apt&s& %4eze un cap&t al unei (olecule de %$rinogencirculant. Se for(eaz&) astfel) punţi de 2brinoen

,ntre pseudopode vecine.



Hemostaza !"#ma"A,"e,a"ea !a$heta"

PC?src intensi%c& fosforil&rile) cu efecte:

1 fosforilarea P#? deter(in& activarea supli(entar& a cascadeifosfatidil1

inozitolilorB1 fosforilarea unor proteine (e($ranare e4plic& e4pri(areape suprafa+a

plac'etar& de fosfolipide electronegative /fosfatidilcolina)fosfatidilserina0B prin translocarea acestora) (e($rana

plac'etar& devineintens electronegativ&) deci) apt& s& %4eze proteine

plas(atice /factori aicoagul&rii0 electropozitiveB1 fosforilarea seg(entului intracitoplas(atic al PA! induce

internalizarea



www.integrilin.compharmacologycorner.com

http://www.integrilin.com/

http://www.integrilin.com/



Aderarea 6i agregarea plac'etar& Sursa: T'e #ancet vol 88 Aprile 7) 7



Hemostaza !"#ma"Metamo"2oza 3s$oas a t"om+o$#teo"

a,"e,ate

Inductorul acestui proces este trombina.

Tro($ina se for(eaz&: pe calea e4trinsec& a coagul&rii)

activat& de c&tre tromboplastina

tisulară /FIII) eli$erat din celuleendoteliale lezate0B pe calea intrinsec& a coagul&rii)

declan6at& prin activarea factorului

plasmatic XI, la contactul cu <P I>.



Hemostaza !"#ma"E2e$tee t"om+#&e#

Tro($ina se %4eaz& pe receptori tro($ocitarispeci%ci /<PV 0 *i e4ercit& ur(&toarele efecte:

5. transfor(& %$rinogenul ,n 2brină) cu apari+iade pun+i insolu$ile ,ntre tro($ociteleagregateB

7. cre*te per(ea$ilitatea (e($ranei

tro($ocitare pentru "a G efect os(otic Ghiperhidratare celulară prin care sedes%in+eaz& spa+iile dintre pseudopode G dopulplac'etar devine (ai 'e(ostatic.



Hemostaza !"#ma"E2e$tee t"om+#&e#

Dopul plac'etar rezultat ,n ur(a

eveni(entelor 'e(ostazei pri(are opre*tes-ngerarea doar c-t ti(p dureaz&feno(enul de vasoconstric+ie.

Ancorarea dopului plac'etar esteconsolidat& odat& cu apari+ia "e4ee# 'e+"#& rezultat& din procesul de coagulare

/'e(ostaza secundar&0.



RETEAUA DE FIBRINA



Hemostaza !"#ma"

@n cursul derul&rii feno(enelor 'e(ostazei pri(are) aderareaplac'etar&

sti(uleaz& agregarea) iar agregarea plac'etar& inducein'i$area ader&rii.

Fo"ma"ea 'o!%%# !a$heta" a+) ca rezultat al 'e(ostazeipri(are)

parcurge 8 etape :

1 etapa de declan*are /activarea cascadei inozitolfosfa+ilor *iactivarea M#?C0B1etapa de desf&*urare /for(area T4A7) cu efecte carepersist& si dup& epuizarea (ecanis(elor 'e(ostazei

pri(are0B1 src



FIZIOPATOLOGIAHEMOSTAZEI PRIMARE




Afec;iuni congenitale sau do$-ndite ale;esutului vascular /as$%o!at##)

Afec;iuni congenitale sau do$-ndite ale

nu(&rului de tro($ocite/t"om+o$#to!e&##0

Afec;iuni congenitale sau do$-ndite ale

func;iei tro($ocitare /t"om+o!at##0

Afec;iuni ale factorilor coagul&rii i(plica;i ,n 'e(ostaza pri(ar& /+oaa o&

.#e+"a&'0




D#& !%&$t 'e e'e"e $#&#$) ,n func;ie deseveritatea afect&rii 'e(ostazei pri(are)

pacientulpoate prezenta tendin;& la 'e(oragii

a$undente sauprelungite dup& trau(atis(e) precu( 6i

'e(oragiispontane:1 cutanate /pete6ii) purpur&) ec'i(oze0B

1 (ucoase: gingivoragii) epista4is)



asculopatii

Vasculopatii dob3ndite1 Purpura ana%lactic& /purpura

reu(atoid& Henoc'1Sc'nlein0

1 Purpura senil&1 Purpura 'or(onal& etc.

Vasculopatii ereditare

1 Telangiectazia ereditar& 'e(oragic&/$oala !endu1Jsler0 etc.



!UR!URA ANAFI"A#TI#$

Apare (ai frecvent la copii sau tineri) ,nconte4tul unor infec+ii cu streptococ beta-hemolitic /angin&) reu(atis( articular acut0

?linic) se (anifest& prin fe$r&) purpur&) dureriarticulare) dureri a$do(inale) insu%cien+e de

organ

Mecanis( patogen: for(area de co(ple4ei(une circulante 1 ?I? /'ipersensi$ilitate tip III0




?I? sunt for(ate din Ag streptococic 6iAnticorpi tip IG. ,n condi+iile unui e4ces de

antigen.

?I? au di(ensiuni (ici si pot e4travazaprin onc;iunile inter1endoteliale de la

nivelul peretelui capilar ,n care e4ist&condi+ii 'e(odina(ice particulare K vasecu $ifurca;ii sau cur$uri /3u4 nela(inar0)

regi( de %ltrare /renal0 etc.




Depozitarea ?I? ,n spa+iul perivascularactiveaz& cascada co(ple(entului) cu aparitiaunei reacţii in4amatorii$

5ormarea ana2lato&inelor /?8a) ?a0 deter(in&:

1 degranularea (astocitelor situate perivascular)

cu eli$erare de histamină care cre6teper(ea$ilitatea vascular& si producevasodilata+ie /favorizeaz& apari;ia edemului)




Ana2lato&inele sti(uleaz& c'e(otactis(ului)cu atragerea ,n focar a celulelor

proin4amatorii$

?elule proin3a(atorii activate eli$ereaz&enzime proteolitice *i radicali liberi de o&ien. cu efect distructiv) at-t asupra endoteliilor) cuapari+ia leziunilor 'e(oragice /purpur&0) c-t *iasupra celulelor parenc'i(atoase /pot ap&reanecroze ce e4plica instalarea insu%cien+elor de

organ0.




@n caz de evolu+ie sever&) o in3a(a+iei(portant& la nivel glo(erular poatedeter(ina insu2cien6ă renală acută.

Pot ap&rea microtrombi plachetari, ,ncondi+iile unor leziuni endoteliale ,ntinse.

Microtro($ii realizeaz& o$struc+ii) p-n& laapari+ia de micronecroze ce pot e4plicainstalarea insu%cien+ei de organ.



!UR!URA %ENI"$

Procesele degenerati+e

cu caracter generalizatafectează .i structuracolagenică a peretelui

+ascular, cu posibilitateaapari&iei sindromuluipurpuric"

$



TE"EAN&IE#TA'IA EREDITAR$HE()RA&I#$

boala Ren*u+)sler

Defect de angiogenez& a vaselor (ici) cucaracter generalizat /(ai ales a venulelor0)cu trans(itere autozo(al do(inant&

asele (ici prezint& leziuni seg(entare.

A$sen+a %$relor de colagen) a tunicii(usculare *i conunctive la nivelulanu(itor zone din peretele vascular

$



TE"EAN&IE#TA'IA EREDITAR$HE()RA&I#$

boala Ren*u+)sler

Pere+ii vasculari sunt su$+iri) for(a+iaproape e4clusiv din endoteliu *i prezint&(ici ectazii /dilata+ii0 care se rup u*or) la

cele (ai (ici eforturi /tuse0.

He(ostaza pri(ar& este afectat& prin:

5. defect de aderare tro($ocitar&) e4plicatprin lipsa colagenului vascularB7. lipsa vasoconstric;iei re3e4e) e4plicat&

prin lipsa %$relor (usculare netede.



%INDR)(U" Ehlers + Danlos

Sindro( cu trans(itere autoso(aldo(inant&) caracterizat prin tul$urareasintezei %$relor de colagen) din punct devedere cantitativ sau calitativ Din punct de vedere clinic secaracterizeaz& prin:

1 'iper(o$ilitate articular& datorat&

unei 'iperla4it&+i liga(entareB 1 'iperelasticitate tegu(entar&) cu pliuricutanate (ariB

1 (anifest&ri 'e(oragice de o gravitate

deose$it& datorate ano(aliilor structurale



www.geneticpeople.com

%INDR)(U" Ehlers + Danlos



%INDR)(U" Ehlers Danlos

Dintre cele 55 tipuri de sindroa(e E'lers1Danlos) tipul 9 *i tipul L evolueaz& cuvasculopatie.

T#!% 5 1 de%cit (aor ,n sintezacolagenului de tip III care intr& ,n structuraperetelui arcului aortic *i a peretelui

intestinal. ?linic:

1 anevris(e aortice /pot deter(ina 'e(oragii deo gravitate e4tre(&0B

1 rupturi intestinale) cu apari+ia 'e(oragiilor



%INDR)(U" Ehlers Danlos

T#!% 6 1 a$sen+a congenital& alizilhidro&ilazei) enzi(& cu rol ,n for(area'idro4ilizinei din structura receptorilorcolagenici pentru Fv=.

#a ace6ti pacien;i) apare un defect deaderare a tro($ocitelor la %$rele de

colagen.

Din punct de vedere clinic) tipul L este

caracterizat prin 'e(oragii (usculare.



TR)(B)!ATII

Tro($ocite sunt alterate din punct de vedere

func+ional."u(&rul de tro($ocite din s-ngele periferic

este varia$il /nor(al) sc&zut sau crescut0.



TR)(B)!ATII

Trombopatii ereditare

1 Distro%a tro($ocitar& 'e(oragic&

/Sindro(ul ernard1Soulier0 1 Tro($astenia <lanz(an

Trombopatii dob3ndite

1Tro($opatiile din insu%cien+a renal& cronic&1 Tro($ocite(iile1 Tro($opatiile din $oli autoi(une1 Tro($opatiile (edica(entoase



%INDR)(U" BERNARD + %)U"IER

Afec;iune cu trans(itere autozo(alrecesiv&

De%cit de gp I$) gp I>) tro($ostenin&) <P

Tro($ocitele au di(ensiuni (ai (ari/aspect li(focitoidN0 *i granula+ii /dense *i

clare0 foarte $ine dezvoltate) situatecentral ,n celul&.

?linic) gravitatea $olii difer&: 1 for(a 'o(ozi ot& 1 'e(ora ii severeB



Frotiu sanguin - plachete “gigant” la pacient cu

sindrom Bernard Soullier Sursa: #ancet vol 88) Aprilie 7) 7 /Hof$rand A) Pettit E Sandoz slide atlas of clinical 'ae(at'olog) #ondon) <oQer Medical Pu$lis'ers5



%INDR)(U" BERNARD %)U"IER %e2citul de GP-Ib deter(in& deectul

ma7or de aderare plachetară.

%e2citul de GP-IX deter(in& tulburarea procesu-lui de coaulare.

De%citul de <P1 /receptorul tro($ocitarspeci%c pentru tro($in&0 deter(in&alterarea (eta(orfo1zei v-scoase.



%INDR)(U" BERNARD %)U"IER %e2citul de trombostenină /factorulplac'etar R0 deter(in& deectul de areare

plachetară e4plicat prin:1de%citul reac+iei de eli$erare a

(ediatorilor tro($ocitariB

1 de%citul feno(enului de e(itere apseudopodelor.



TR)(BA%TENIA &"AN'(ANN

Afec+iune cu trans(itere autozo(alrecesiv& ,n care e4ist& ano(alii func+ionaletro($ocitare:

de%cit de <P II$2IIIaB de%cit de tro($ostenin&B de%cit enzi(e i(plicate ,n glicoliza

tro($ocitar&.

De%citul de sintez& a <P II$2IIIa duce la

apari+ia de%citului de agregare plac'etar&.



TR)(BA%TENIA &"AN'(ANN

De%citul enzi(elor i(plicate ,n glicolizatro($ocitar& deter(in& un de%cit alacesteia /sc&derea produc+iei de ATP0) cutul$urarea proceselor energodependente/reac+ia de eli$erare) e(iterea depseudopode) retrac+ia c'eagului0.

De%citul de tro($ostenin& deter(in&tul$urarea reac+iei de eli$erare *i aprocesului de e(itere a pseudopodelor.



TR)(B)!ATIA DIN IN%UFI#IENTARENA"A #R)NI#A

Insu%cien+a renal& cronic& (IRC secaracterizeaz& prin prezen+a ,n circula+iasanguin& a unor cantit&+i anor(al crescute deprodu*i de (eta$olis() datorit& reducerii2ltratului lomerular .

Acu(ularea de acid guanidino1succinic 6i ureecare) ,n condi+ii nor(ale) sunt eli(ina+i prinurin&) afecteaz& func;ia tro($ocitar& /e4:

feno(enul de agregare0.



TR)(B)#ITE(II"E

?re*terea nu(&rului de tro($ocite ,ns-ngele periferic) ,n sindroa(e

(ieloproliferative.

"u(arul de tro($ocite din s-ngeleperiferic poate aunge la peste !milion8mm9.

Aceste tro($ocite sunt anor(ale din punct

de vedere func+ional.



TR)(B)!ATII"E DIN B)"I AUT)I(UNE

@n afec+iuni cu patogenie autoi(un& /#ES)der(ato(iozit&) scleroder(ie etc.0 apar ,ncircula+ie diverse tipuri de autoanticorpi carese pot cupla cu receptorii (e($ranari

tro($ocitari *i pot afecta func+ia acestora/tro($opatie0.



TR)(B)!ATII"E (EDI#A(ENT)A%E

Aspirina are efect in'i$itor asupracicloo&ienazei.

Ad(inistrarea aspirinei deter(in&sc&derea produc+iei de prostalandine *itrombo&an A'.

Aspirina in'i$& eli$erarea din tro($ocit aunor (ediatori /ADP) epinefrin&)tro($o4anA70.



www. pharmacologycorner.com



TR)(B)#IT)!ENII

Sindroa(e caracterizate prin scădereanumărului de trombocite 1n s3nele perieric. su$ li(ita inferioar& a nor(alului K ": !:;;;; < #:; ;;;8mm9.

Manifest&rile 'e(oragice apar ,n condi+iiletrombocitopeniilor severe /sub =:;;;8mm90.

@n tro($ocitopenii severe are loc o 1nt3rziere aevenimentelor hemostazei primare 1n raport cudurata vasoconstricţiei$



TI!URI DE TR)(B)#IT)!ENII

7. T"om+o$#to!e&## 'e $a%ze !e"#2e"#$e

1 Distrugere prin (ecanis(e

i(unologice 1 PTI 1

1 sec'estrare intrasplenica /HTP)spleno(egalie li(foproliferativ&)(ieloproliferativ&0

1 ?onsu( e4agerat de tro($ocite ,n

s-ngele periferic /?ID0



A!"A'IA (EDU"AR$ #)N&ENITA"$+ boala Fanconi +

Defect genetic al celulei ste( pluripotentela nivelul (&duvei 'e(atofor(atoare

Afectare a 'e(atopoiezei pe toate liniile Gpancitopenie U (alfor(atii grave /cardiace)renale) sc'eletice0

Pacientii au durata de viata scurta.?linic: ane(ie) sanger&ri 6i co(plica;ii

infec;ioase

!UR!URA TR)(B)#IT)!ENI#AUT)I(UN$



AUT)I(UN$sau

!UR!URA TR)(B)#IT)!ENI#$IDI)!ATI#$

Tro($ocite V .2((8 cu nu(&r

nor(al 2crescut de (egacariocite ,n(&duva osoas&

Patogenie: auto Ac 1 antitro($ocitari

circulan;i care deter(in& distrugereapre(atur& a tro($ocitelor

Auto Ac se leaga la nivelul <P (e($ranare

!UR!URA TR)(B)#IT)!ENI#$



AUT)I(UN$ sau!UR!URA TR)(B)#IT)!ENI#$

IDI)!ATI#$For(a cu de$ut acut apare la copii /71

ani0) fete2$&ie;i: 525 1 puseu de

tro($ocitopenie sever& /su$ 7.2((80 ,n perioada de convalescen;& a unei viroze

!e(isiune spontan& ,n 7 luni

Mecanis( patogen: ase(&nare ,ntre Agvirale si co(ponente ale (e($raneitro($ocitare) cu generare de Autoanticorpi

ce opsonizeaz& T$

!UR!URA TR)(B)#IT)!ENI#$$




IDI)!ATI#$ T$ opsonizate sunt distruse pre(atur prin activarea

co(ple(entului) cu for(area MA? 6i fagocitoz&intrasplenic&B durata de via;& a tro($ocitelor este

(ult sc&zut& /ore0. ?linic 6i paraclinic: T$1penie sever&) nivel crescut de

Ig< plas(atic) ane(ie) li(focitoz&) eosino%lieBpurpur&) pete6ii) s-nger&ri (ucoase) spleno(egalie.

?o(plica;ia cea (ai sever&: 'e(oragieintracranian&) cu risc fatal





IDI)!ATI#$

For(a cronic& 1 $oala =erl'of ) la adult /71ani0) fe(ei2$ar$ati: 825

De$ut gradat) (anifest&ri clinice ,n general (aiputin severe dar tendin;& la re(isiune spontan&(ai sc&zut&

Inciden;& 8W la pacien;ii cu SIDA

Modi%c&ri ale receptorilor tro($ocitari /(ecanis(inco(plet cunoscut0 K generare autoanticorpi.




T$ nedistruse sunt 'ipofunc;ionale/receptorii i(plica;i ,n aderare 6i agregaresunt $loca;i de Ac0. ?linic: purpur&) pete6ii difuze) epista4is) rar

spleno(egalie?o(plica;ia cea (ai sever&: 'e(oragieintracranian&


IDI)!ATI#$




Paraclinic

t$1penie (arcat& /su$ 8.2((80 Megatro($ocite /se(n indirect al cre6terii produc;iei(edulare de (egacariocite) secundar distrugeriiperiferice crescute0

nu(&r crescut sau sc&zut de (egacariocite /reactivitatea

de tip incrucisat a Ac antiT$ cu (egacariocitele0 ane(ie feripriv& 6i) (ai rar) ane(ie 'e(olitic& autoi(un&

/sindro( Evans0.


IDI)!ATI#$



TR)(B)#IT)!ENII"E DIN

HI!ERTEN%IUNEA !)RTA"$ ,HT!-

Ciroza hepatică decompensată) cu HTP si(odi%c&ri la nivelul splinei:

1 p 'idrostatic& ,n venele intrasplenice) cusc&derea e3u4ului de T$ din splin& 6i staz&sanguin&G 'ipo4ie intrasplenic&G tul$urari

func;ionale spleniceB

1 dezorganizarea ar'itecturii nor(ale a pulpeirosii G scade rata de transfor(are a(egatro($ocitelor ,n tro($ocite.

TR)(B)#IT)!ENII"E DIN



%!"EN)(E&A"IA !RIN INFI"TRAREA%!"INEI

In%ltrarea splinei K sec'estrare crescut& a T$1 "eoplazii ale ;esutului li(foid /li(foa(e0

1 oli infec;ioase /(alarie) T?0 1 hiperplazia

reactivă a 6esutului limoid 1 Tezauris(oze /$oala <auc'er0

In t$1penii prin cre6terea sec'estr&rii intrasplenice

1durata de via6ă a T$ e nor(al&. In t$1penii prin (ecanis( i(un 1 durata de via6a aTb 6i ti(pul de tranzit intracirculator sunt sc&zute.



FIZIOPATOLOGIAHEMOSTAZEI SECUNDARE

FIZIOPATOLOGIA



FACTORII DE COAGULARE

REACTIILE DE COAGULARE

CASCADA COAGULARII

FUNCTIILE TROMBINEI

INHIBITORII PROCESULUI DE COAGULARE

FIBRINOLIZA FIZIOLOGICA

FIBRINOLIZA PATOLOGICA

COAGULOPATIILE

COAGULOPATII EREDITARE - HEMOFILIA- BOALA 9ON .ILLEBRAND- AFIBRINOGENEMIA

- DEFICIT DE FACTOR :III

COAGULOPATIILE PRIN DEFECTE ASOCIATE (DOB;NDITE)

FIZIOPATOLOGIAHEMOSTAZEI SECUNDARE



HEMOSTAZA SECUNDAR<

proces care se desf&*oar& si(ultan cu 'e(ostazapri(ar&) la suprafa+a tro($ocitelor agregate *i carepresupune coagularea) sinereza *i retrac+ia

c'eagului?oagularea se desfasoar& pe principiul cascadei.

!ezultatul %nal: transfor(area %$rinogenului in%$rina

7 cai de activare a (ecanis(ului coagul&rii:e4trinsec& si intrinsec&

Factorii coagularii



gFactorul coagularii %inonim

Factor I Fi!rinogen

Factor II "rotrom!ina

Factor III Factor tisular# trom!oplastina tisulara

Factor I$ Calciu

Factor $ "roaccelerina# %c-glo!ulina

Factor $II %ctivator al conversiei protrom!inei serice

(S"C%& proconvertinaFactor $III Factor antihrmo'ilic %

Factor I Factor antihemo'ilic B# Factor Christmas

Factor Factor Stuart# Factor Stuart-"rower

Factor I Factor antihemo'ilic C

Factor II Factor )ageman

Factor III Factor sta!ili*ator al 'i!rinei

"re+ali+reina Factor Fletcher

,ininogen cu greutate

moleculara mare

Factor Fit*gerald# , ()/,

uyton 0th edition# /B Saunders 1223



Factori de coagulare

&RU!U" FA#T)RI")R DE#)A&U"ARE

FA#T)RII DE#)A&U"ARE

Factori .itamina /+*epen*enti II II I0 0

#ofactori III

Acti.atori ai sistemului *econtact

0I 0II

!re1alicreina /ininogen

Fibrino+formatori Fibrinogen0III

! iil l ii



!eactiile coagularii

Acti.area sistemului *econtact 2 cale intrinseca

Colagen su!endotelial

calea e3trinseca 2 caleafactorului tisular

em!rana celualra



Cascada coagularii

Echilibrul coagulare + fibrinoliza



Calea intrinseca

activarea la contact

Calea extrinseca

eliberare de factor tisular

VII VIIa

X Xa

VaCa2+

osfolipide

Ca2+

!rotrombina"actor II#

actor IIa "trombina#

XIII XIIIa

ibrino$en ibrina"solubila#

ibrinopeptide % si &

ibrina"insolubila#

!rodusi de de$radare ai

fibrinei

Inhibarea fibrinolizei

!%I'1

t'!% ( u'!%

!lasmino$en"suprafata fibrinei#

!lasmino$en"faza fluida#

!lasmina"suprafata fibrinei#

!lasmina"faza fluida#

) ' antiplasmina

I&*I,-I%C,%/0-%*%

XII XIIa

XI XIa

IX IXa

osfolipide

VIII

Ca2+

III



Functiile trombinei

5. ?liveaza lanturile ala si beta din structura%$rinogenului) iar lantul amma restant sepoli(erizeaza si for(eaza %$rina solu$ila

7. Activeaza FI) F) F>III

8. Sti(uleaza agregarea si secretia plac'etara

9. Initiaza feno(enul de (eta(orfoza vascoasa



Inhibitorii procesului *e coagulare

Antitrombina formează comple0e cu to&i factoriicoagulării, cu e0cep&ia 12" 2iteza de formare acomple0elor este crescută sub efectul heparinei .i al moleculelor cu acţiune heparin-like de pesuprafa&a celulelor endoteliale"

Proteina C este transformată 3n enzimă acti+ă decătre trombină, după fi0area trombinei la ni+elulunei proteine endoteliale (trombomodulină)"Proteina * acti+ată inacti+ează consecuti+cofactorii plasmatici 2 .i 2 (prin proteolizălimitată)" 1unc&ia inhibitoare a proteinei * esteamplificată de proteina S"

!roteina #acti.ata

4III

-



Fibrinoliza fiziologica

#efinitie4 proces de liză a dopului de fibrină carepermite reluarea circula&iei sanguine, dupărepararea leziunii +asculare

Principala reac&ie a fibrinolizei este transformarea plasminogenului (inacti+) 3n plasmină (enzimăacti+ă)" 5cti+itatea sistemul fibrinolitic este reglatăde actori acti!atori .i actori inhibitori "



F#+"#&o#za !atoo,#$a

Este declan*at& ,n condi+iile:

nivelului de activatori ai %$rinolizeisau

nivelului de in'i$itori ai %$rinolizei sise $a"a$te"#zeaz prin prezen+a plasminei libere 1ncirculaţie.

Pasm#&a=

5. degradeaza poli(erul de %$rina in frag(ente cu <M(ica /PDF0 care sunt indepartati din circulatie prinsiste(ul (onocito1(acrofagicB

7. inactiveaza FI) FII) F) FIII) FI>.

Echilibrul coagulare + fibrinoliza

C l i t i C l t i



Calea intrinseca

activarea la contact

Calea extrinseca

eliberare de factor tisular

VII VIIa

X Xa

VaCa2+

osfolipide

Ca2+

!rotrombina"actor II#

actor IIa "trombina#

XIII XIIIa

ibrino$en ibrina"solubila#

ibrinopeptide % si &

ibrina"insolubila#

!rodusi de de$radare ai

fibrinei

Inhibarea fibrinolizei

!%I'1

t'!% ( u'!%

!lasmino$en"suprafata fibrinei#

!lasmino$en"faza fluida#

!lasmina"suprafata fibrinei#

!lasmina"faza fluida#

) ' antiplasmina

I&*I,-I%C,%/0-%*%

XII XIIa

XI XIa

IX IXa

osfolipide

VIII

Ca2+

III

Fi$rinoliza



Fi$rinoliza



coagulopatiilor



coagulopatiilor

Manifest&ri 'e(oragice care apar spontan) sau ,n ur(alez&rii peretelui vascular) sunt (ai a$undente *i dureaz&(ai (ult dec-t ,n condi+ii nor(ale.

?oagulopatiile se caracterizeaz& prin apari+ias-nger&rilor >1n doi timpi?+- prima s3nerare) spontan& sau post1trau(atic&) se

opre*te dup& un ti(p /,n condi+iile ,n care 'e(ostazapri(ar& func+ioneaz& nor(al0B

1 a doua s3nerare apare c-nd vasoconstric+ia ,nceteaz&B dopul plac'etar) insu%cient ancorat laperetele vascular /,n lipsa re+elei de %$rin&0) este dislocatodat& cu reluarea 3u4ului sanguin.



CLASIFICAREA COAGULOPATIILOR

5. coagulopatii prin defecte enetice izolate ale actorilor plasmatici ai coaulării:

ano(alii gonozo(iale) ale cz > /'e(o%lia A *i 0B

ano(alii autoso(ale.

7. coagulopatii prin defecte dob!ndite ale actorilor plasmatici ai coaulării.

'ipovita(inoza CB

insu%cien+a 'epatic&B

coagularea intravascular& dise(inat& /?ID0.

COAGULOPATII



Reat#a 2a$to" 9III - 2a$to" o&



.#e+"a&'

Factorul III este sintetizat de hepatocite *i celuleendoteliale dup& codul unei gene care apar+ine cz X . Factorul von =ille$rand este sintetizat de hepatocite *i

mea*ariocite dup& codul unei gene care apar+ine cz !'.Sinteza celor doi factori este echivalentă dpdv cantitativ)

datorit& e4isten+ei unui mecanism de control eneticunidirecţionat : Fv= /10 supresorul genei care co(and&sinteza FIII) deci Fv= /U0 indirect sinteza FIII.

Astfel) de2citul de sinteză a 5VIII poate avea dou& cauze:

5. ano(aliile cz > care deter(in& sc&derea sintezei FIII/hemo2lia A0B

7. ano(aliile cz 57 ce deter(in& sc&derea sintezei factoruluivon =ille$rand *i) secundar) a FIII /boala von @illebrand0.

HEMOFILIA A



HEMOFILIA A

Este o $oala genetica rara.

Apare un de2cit enetic al 5VIII /ano(alia cz >0)

sinteza Fv= %ind nor(al&B este afectat doarprocesul de coaulare /'e(ostaza sec0.

Manifest&rile clinice de tip 'e(oragic apar la

valori plas(atice ale FIII su$ 7W din valoareanor(ala. E4ist& o toleran+& destul de (are lade%citul de FIII pentru c& acesta este uncoactor ce nu particip& direct la reac+iileenzi(atice) pe care ,ns& le favorizeaz& /FIII

HEMOFILIA A (1)



HEMOFILIA A (1)

%e2citul moderat de 5VIII duce la o %4are redus& a FI>)deci la o activare redus& a acestui factor) su%cient& ,ns&pentru activarea F>. #a valori ale concentra+iei plas(aticea FIII su$ 7W din valoarea nor(al&) se for(eaz&

cantit&+i foarte (ici de FI>a) insu%ciente pentru activareaF>.

%e2citul sever de 5VIII duce la for(area unor cantit&+iinsu%ciente de protro($inaz& care scindeaz& o cantitate

(ic& de protro($in&) cu apari+ia unei cantit&+i reduse detro($in& *i de %$rin&. Dopul plac'etar este slab ancorat lanivelul peretelui vascular *i poate % u*or (o$ilizat odat&cu reluarea 3u4ului sanguin /dup& dispari+iavasoconstric+iei0.



HEMOFILIA - C#&#$

He(artroze repetate G anXiloza /artropatia 'e(o%lica0

He(atoa(ele su$cutanate

He(oragiile intra(usculare

He(oragiile orofaringiene

He(oragiile de la nivelul S"?



ALTE HEMOFILII SI PARAHEMOFILII

HEMOFILIA B (Boaa Ch"#stmas)"De%citul factorului plas(atic I>

HEMOFILIA C (Boaa Rose&tha) De%citul factorului plas(atic >I

HEMOFILIA HAGEMAN De%citul factorului plas(atic >II oal& genetic& trans(is& autoso(al) foarte rar&) ără

maniestări hemoraice

De%citul de F1>II poate predispune la apariţia de tromboze /F1>II activeaz& plas(inogenul) astfel ,nc-t) de%citulacestuia duce la in'i$area %$rinolizei0



PARAHEMOFILII

De%citul factorului II /Para'e(o%liaAle4ander0

De%citul factorului /Para'e(o%lia OQren0

De%citul factorului > /Para'e(o%lia Stuart1ProQer0



BOALA 9ON .ILLEBRAND /50

Afectiune genetic& datorat& unor ano(alii alecromozomului !' care deter(in& sc&derea sintezei Fv=*i) uneori) ,n (od secundar) a factorului FIIIc.

Fv= se sintetizeaz& ,n celulele endoteliale *i(egaXariocitare su$ for(& de monomeri ce seasa($leaz& *i for(eaz& multimeri care reprezint& ormaactivă a Fv=) cu rol ,n aderarea plac'etar&.

#a pacientii cu for(e usoare de $oala von =ille$rand)'e(oragiile apar dupa interventii c'irurgicale sautrau(atis(e /nu apar 'e(oragii spontane0.

#a pacientii cu for(e grave pot aparea 'e(oragii

spontane.



BOALA 9ON .ILLEBRAND (1)

Paraclinic) testele de la$orator pot ar&ta:

ti(pul de s-ngerare prelungitB

sc&derea concentra+iei plas(atice a Fv=B

lipsa agreg&rii plac'etare la ristocetin&B

sc&derea activit&+ii factorului III.

TIPURI DE BOALA 9ON



TIPURI DE BOALA 9ON.ILLEBRAND (>)

#ipul $ B de2citul lobal de 5VIII si v@5 /for(a cea (aifrecvent&0 ?elulele sintetizeaz& FIII dar e4ist& un de%citde eli$erare a acestuia ,n (ediul e4tracelular) astfel ,nc-t)scade cW plas(atic& at-t a Fv=) c-t *i a FIII.

cW plas(atice a (ono(erilor de Fv= deter(in&incapacitatea plac'etelor de a adera la %$rele de colagen/aectarea hemostazei I)$

cW plas(atice a FIIIc deter(in& incapacitatea for(&riire+elei de %$rin& /aectarea hemostazei II).

clinic) acest tip de $oal& von=ille$rand se (anifest& prin 'e(oragii ase(&n&toarecelor ,nt-lnite ,n 'e(o%lii) precu( *i prin 'e(oragiicaracteristice tul$ur&rilor 'e(ostazei pri(are /s-nger&ri(ucoase *i tegu(entare0.

TIPURI DE BOALA 9ON .ILLEBRAND(5)



(5)

#ipul % B nivel plas(atic apro4i(ativ nor(al al unui Fv=disuncţional (anormal dpdv conormaţional0) cu a%nitatecrescut& pentru receptorii tro($ocitari speci%ci /<P1I$0)care tul$ur& secven+a nor(al& de ata*are plac'etar& la

colagenul vascular /Fv= se leag& (ai ,nt-i de tro($ocit)astfel ,nc-t) nu se (ai poate lega) cu cel&lalt cap&t) decolagen0

Agregare intravasculara a plac'etelor care apoi sunteli(inate din circulatietro($ocitopenie

Manifestarile 'e(oragice se datoreaza afectarii 'e(ostazei

pri(are.

TIPURI DE BOALA 9ON .ILLEBRAND(5)



(5)

#ipul & este de2citul lobal de sinteză a 5VIII si v=F/for(a sever& a $olii Q0B apare un de2cit absolut desinteză a 5v@ ) datorit& dele+iei genelor de la nivelul$ra+ului scurt al cz 57 care co(and& sinteza acestui factor.

A$sen+a (ono(erilor Fv= din circula+ie deter(in&

supresia genelor care co(and& sinteza FIIIc /situate pe cz>0 si apare de%citul glo$al de sintez& a FIII cuur(atoarele consecinte:

5. cW plas(atice a Fv= care deter(ina incapacitateaplac'etelor de a adera la %$rele de colagen /afectarea'e(ostazei I0B

7. cW plas(atice a FIIIc care deter(ina incapacitatea for(ariiretelei de %$rina /afectare 'e(ostaza II0.

?linic: 'e(oragii /ase(anatoare celor din 'e(o%lii0 si'e(oragii caracteristice tul$urarilor 'e(ostazei pri(are/sangerari (ucoase si tegu(entare0



AFIBRINOGENEMIA

oal& genetic& trans(is& autoso(al recesiv #ipseste %$rinogenul plas(atic) ceea ce) deter(in&

hemoraii e4plicate prin:

afectarea 'e(ostazei I /plac'etele ader& dar nu agreg&0 *i afectarea 'e(ostazei II /nu se for(eaz& re+eaua de %$rin&0.

?linic: 'e(oragii care pot ap&rea ,nc& de la na*tere /lasec+ionarea cordonului o($ilical0) 'e(oragii tegu(entare

*i (ucoase) precu( *i 'e(artroze.

YYYY De o$icei) 'e(artrozele nu sunt ,nso+ite de anc'ilozedatorit& lipsei re+elei de %$rin&.



9ITAMINA ?

ita(in& liposolu$il& cu rol i(portant ,n 'e(ostaz&

Sursele de vita(in& C sunt: aportul e4ogen /ali(ente vegetale0) ca surs& de vita(ina C5B

aportul endogen /3ora $acterian& din intestinul su$+ire *icolon0) ca surs& de vita(ina C7.

"ecesarul de vita(ina C este de 7(g279 de ore.

De%citul de vita(in& C se (anifest& clinic prin s-nger&rila nivelul tegu(entului /ec'i(oze0 *i 'e(oragii la nivelulpl&gilor.



Le,at%"a #tam#&a ? @ 2a$to"# 'e$oa,%a"e



$oa,%a"e

UTILIZAREA 9ITAMINEI ?



UTILIZAREA 9ITAMINEI ?

Are loc la nivelul %catului) aici) cea (ai (are parte a vit Ceste transfor(at& astfel la nivelul (icroso(ilor'epatocitari

For(a naftoc'inonic& epo&idul devitamina / /for(a inactiva0 /for(a

activ&0)

s%+ ac+iunea carbo&ilaz-epo&idazei de la nivelul(icroso(ilor 'epatocitari.

O (ic& parte din vita(ina C este depozitat& 'epatic.

ROLUL 9ITAMINEI ?



ROLUL 9ITAMINEI ?

Este acela de coactor pentru carbo&ilareaenzimatică a factorilor de coagulare II. VII. IX. X /actori de coaulare vitamina /-dependenţi0.

Acesti factori necesit& ioni de calciu *i vita(ina Cpentru a c&p&ta activitate $iologic&. Ei con+in sprecap&tul a(ino1ter(inal al (oleculei resturi de acidlutamic /secven+ele de activare0.

In ur(a car$o4ilarii vita(ino1X dependente acesteresturi se transfor(a in resturi <la /acid ga((a1car$o4igluta(ic0.

HIPO9ITAMINOZA ?



HIPO9ITAMINOZA ?

Dipovitaminoza / prin tulburări de aport a0 tul$ur&rile de aport de vita(ina C la copilul (ic$0tul$ur&rile de aport de vita(ina C la adult /regi(

ali(entar carentia) anti$ioterapie0

Dipovitaminoza / prin tulburări de absorbţie intestinală/sdr. (ala$sor$itie) colestaza) de%cit de lipaze0

Dipovitaminoza / prin tulburări de transport

Dipovitaminoza / prin tulburări de utilizarec0 afec+iuni 'epatice cronice /ciroza 'epatic&) ,n special

ciroza $iliar& pri(itiv&0Bd0 for(ele supra1acute de 'epatit& viral& acut&.

INSUFICIENTA HEPATICA



INSUFICIENTA HEPATICA

Sdr clinico1$iologic caracterizat prin reducerea numaruluide hepatocite active /citoliz& 'epatic&0) precu( *i leziuniultrastructurale ,n 'epatocitele restante.

Tul$ur&rile ec'ili$rului 3uidocoagulant ap&rute ,n IH din

ciroza 'epatic& se datoreaz& (odi%carilor

5. 'e(ostazei pri(are /tul$ur&ri tro($ocitare07. 'e(ostazei secundare /coagulopatii0

8. %$rinolizei /?ID) 'iper%$rinoliz& pri(ar&0

INSUFICIENTA HEPATICA (1)



INSUFICIENTA HEPATICA (1)

Ca%zee a2e$t"## e$h##+"%%# %#'o$oa,%a&t

5. T"om+o$#to!e&#a /spleno(egaliei *i 'ipersplenis(ului07. De$#t% 'e #tam#&a ? /de%cit de activare *i

depozitare2 a$sor$+ie1colestaz&0>8 A&oma## ae amma-$a"+o/#"## !"ote#&eo"

$om!e/%%# !"ot"om+#&#$ /F II) II) I>) >0) indep de vit C 9. s#&teze# 2a$to"#o" 'e $oa,%a"e /%$rinogen0. P"o'%$4#a he!at#$ 'e #&h#+#to"# a# $oa,%"## /AT

III0 ce poate induce st&ri de 'ipercoagula$ilitateL. S#&teza he!at#$ 'e #&h#+#to"# a# +"#&o#ze#) cu

activarea 'iper%$rinolizei pri(are sau ?ID etc.

INSUFICIENTA HEPATICA (>)



( )

Ma&#2esta"#e hemo"a,#$e '#& $#"oza he!at#$

5. 'e(oragiile su$cutanate /ec'i(oze0

7. 'e(oragiile digestive favorizate *i de leziunileanato(ice caracteristice cirozei 'epatice

1 varicele esofagiene ap&rute la pacien+i cu HTP1 gastrita *i ulcerele peptice de la nivelul tractuluigastrointestinal.



INSUFICIENTA HEPATICA ()



INSUFICIENTA HEPATICA ()

En condiţii normale. sinteza 'epatic& a factorilor de coagularevariaz& ,n func+ie de ti(pul de ,nu(&t&+ire /T5270 alacestora.

a) actorii de coaulare cu T!8' scăzut

/rezerva functionala a %catului este redusa0

b) actorii de coaulare cu T!8' crescut (rezerva unctionala a 2catului este mai mare)

En ID. pe (&sur& ce (asa parenc'i(ului 'epatic scade)pri(ele de%cite plas(atice care apar /(anifestate prin'e(oragii0 sunt cele ale factorilor de coagulare cu T527sc&zut. De ase(enea) ,n IH *i consu(ul periferic alfactorilor de coagulare este crescut.

78 S$'e"ea s#&teze# he!at#$e a



78 S$'e"ea s#&teze# he!at#$e a2a$to"#o" 'e $oa,%a"e

@n ciroza 'epatic&) pri(ul de%cit de sintez& ap&rut estecel al FII plas(atic /hipo-proconvertinemie0 /factorde coagulare cu T527 sc&zut0.

Sc&derea sintezei 'epatice a FII arat& de$utulcoagulopatiei /a sc&derii capacit&+ii de sintez&proteic& a %catului0 *i este eviden+iat& paraclinic dealunirea timpului Fuic*$

In orme de debut ale IH) ti(pul uicX este moderatalunit ) in for(e severe se alungeste si (ai (ult.



>8 A$t#a"ea +"#&o#ze# !atoo,#$e

Mecanis(ele de activare a %$rinolizei patologice ,n IH sunt: a0 Intensi%carea procesului de transfor(are a

plas(inogenului ,n plas(in&B sc&derea (eta$oliz&rii'epatice a activatorilor %$rinolizei si sc&derea sintezei de

antitro($in& III cu rol in'i$itor asupra tro($inei

$0 Sc&derea sintezei 'epatice a in'i$itorilor plas(inei:

scade sinteza in'i$itorilor plas(inici /ala '-antiplasmina0.

?antit&+ile crescute de plas(in& circulant& agraveaz&coagulopatia. Plas(ina lizeaz& FI) FII) F) FIII.

Plas(ina ac+ioneaz& asupra %$rinei) rezult-nd P%5 cu efectin'i$itor asupra tro($inei.

CID



CID

?ID este un sindro( clinico1$iologic plurietiologic)uneori de (are gravitate) deter(inat de activareacoagul&rii la nivelul (icrocirculatiei) ,n teritoriivasculare ,ntinse.

@n ?ID apare un dezechilibru ,ntre propriet&+ile procoaulante /care predo(in&0 *i celeanticoaulante ale endoteliilor vasculare de la nivelul(icrocircula+iei) datorit& e4isten+ei unor leziuniendoteliale ,ntinse /cu 7 efecte0

CID (1)



,eziunile endoteliale au 7 efecte:5. sti(ularea coagul&riiB activarea ?ID pe caleintrinseca si e4trinseca7. reducerea propriet&+ilor anticoagulante aleendoteliilor.

Mecanis(ele care confer& endoteliilor propriet&+ianticoagulante sunt:

a0 antitro($ina IIIB

$0 %$rinolizaBc0 Pg cu efect antiagregantB

7 St#m%a"ea $oa,%a"## #& CID




Activarea ?ID pe cale intrinseca

#eziunile endoteliale intinse apar in situatii patologicede gravitate (are:

1 Stari de soc deco(pensat cu acidoza (eta$olica

grava Septice(ii 1 eli$erare cantitati de endoto4ine oli infectioase grave cu aparitia de ?I?

Aceste leziuni endoteliale au 7 caracteristici:

Sunt prezente in teritorii (icrovasculare intinse Pot avea gravitati diferite /(ini(e2severe0

#eziunile endoteliale



MI"IME

?elulele endoteliale /nor(ale dpdv structural0 prezintatul$urari functionale.

Hipo4ia locala gravaG(eta$olis(ul energetic celularG

productia de ATPG capacitatea celulelor de a(entinepolaritatea " a ($ endotelialeG endotelii electronegative pesurafete (ariG %4area fact de contact ai coagularii pe caleaintrinseca /F>II) F>I) HM=C) PC0

SEE!E

?elulele endoteliale sunt distruse si colagenul /electronegativ0este e4pus activand (ai (ulti factori de contact aicoagularii) aderarea) agregarea si eli$erarea plac'etara




,

Activare ?ID pe cale e4trinseca

Are loc datorita eli$erarii in circulatie a FIII /tro($oplastinatisulara0

Organe cu continut crescut de FIII: pla(anul) creierul)placenta

Fiziologic: FIII produs de cel endoteliale este e4pus pe ($

si realizeaza legaturi cu FII activand calea e4trinsecacare este controlata prin in'i$itori

Patolgie: eli$erare (asiva de FIIIG dezec'ili$ru intreactivatori si in'i$itori pe calea e4trinseca

Re'%$e"ea !"o!"#etat#o"



! !a&t#$oa,%a&te ae e&'ote##o"

Mecanis(ele ce confera endoteliilor proprietatianticoagulante:

5. ATIII K se %4eaza la suprafata endoteliala la nivelulproteoglicanilor si reprezinta cofactor pentru tro($ina

7. Fi$rinoliza1 realizata in special de activatorul tisular alplas(inogenului. In conditii patologice se rupe ($endoteliala) acesta se eli$ereaza si se intensi%ca %$rinoliza

8. P< cu efect antiagregant1 cel endoteliale sintetizeaza P< I7/prostaciclina0B lezarea acestoraG sintezei de prostaciclinacu favorizarea agregarii plac'etareG tro($i in (icrocirculatie

CID (>)



( )

5iziopatoloie "i maniestări clinice1 hemoraii e4plicate prin:1 activarea e4agerat& a coagul&rii care duce la for(area de(icrotro($i si coaulopatie de consum1 trombocitopenie /prin consu( crescut0

1 activarea %$rinolizei /2brinoliză secundară0B1 apari+ia ,n (icrocircula+ie a tro($ilor care e4plic&

feno(enele de 'ipo4ie *i prezen+a zonelor de necroză ,nparenc'i(ul organelor /insu2cienţe multiple oranice0B

- anemia hemolitică microaniopatică ap&rut& datorit&

distrugerii eritrocitelor la trecerea lor prin teritorii vascularecu depuneri de %$rin& /distrugere de eritrocite prin efect(ecanic0B

1 stare de "oc datorit& eli$er&rii de $radiXinin& /rezultat alactiv&rii e4cesive a coagul&rii0 cu efect vasodilatator.

HIPERFIBRINOLIZA



HIPERFIBRINOLIZA

'ibrinoliza primitivă CI( )*"+brinoliza secundară

D#st"%$4## t#s%a"e Lez#%&# $e%ee&'ote#ae

A$t#ato"# a#!asm#&o,e&%%#

A$t#a"ea $oa,%"##Fa$to" t#s%a"

Pasm#&o,e&

Plasmină

D#st"%,e"e 'e=

- F#+"#&o,e&

- Fa$to" 9

- Fa$to" 9IIID '#me"##

Fo"ma"e t"om+#&

(Fa$to" IIa)

Co&s%m 'e=

- F#+"#&o,e&

- Fa$to" 9

- Fa$to" 9III

A$t#a"e !a$heta"

T"om+oze

Co&s%m t"om+o$#te

Hemostaza Curs 2012

Documents

Transcript of Hemostaza Curs 2012