GRAM AUR = 241,8255 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5895 RON …

1
GRAM AUR = 241,8255 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5895 RON EURO = 4,9335 RON DOLAR = 4,2079 RON 12 pagini n Criza apei - provocãri ºi rezolvãri PAGINA 10 n Reapariþie pe scena culturalã autohtonã PAGINA 10 n CICLISM / Serghei Þvetcov, numãrul 1 pe ºosea PAGIN A 10 n ÎN PRIMELE SASE LUNI ALE ANULUI / Banca Transilvania - profit de peste 1 miliard de lei, în creºtere cu 47,2% PAGINA 4 5 lei n TRANSFERUL ATRIBUÞIILOR Dà ROADE / Amenzi de peste 1,7 milioane lei aplicate de ISCTR PAGINA 3 n „Platforma Crimeea”, o nouã mãnuºã aruncatã Federaþiei Ruse PAGINA 3 n CÃLIN SARCHIZ, CEO VALEA IZVOARELOR SENIOR LIVING / Cluj Senior Village - primul complex rezidenþial din România destinat exclusiv seniorilor PAGINA 11 Va mai rezista sistemul global al monedelor fiduciare încã o jumãtate de secol? C u o jumãtate de secol în urmã, la 15 august 1971, preºedintele Ri- chard Nixon, a anunþat suspenda- rea “temporarã” a convertibilitãþii dolarului în aur, pilon de bazã în jurul cãruia a fost construit sistemul monetar global la Bretton Wo- ods dupã Al Doilea Rãzboi Mondial. Reputatul analist James Grant, editorul publicaþiei Grant’s Inte- rest Rate Observer, susþine, într-un articol din New York Sun, cã “ªocul Nixon nu a fost decât lovitura de graþie dintr-un ºir al distrugerilor pe care le-au început alþii”, în condiþiile în care “standardul aur era muribund încã din 1914". În aceste condiþii, “privilegiul exorbi- tant al Americii” despre care vorbeau oficialii francezi în anii ’60 a devenit ºi “mai exorbitant”, în condiþiile în dolarul a luat locul aurului în calitate de rezervã internaþionalã. Acest privilegiu a permis Americii sã ofere oamenilor impresia cã “pot da fãrã sã primeascã, pot da cu împrumut fãrã sã se împrumute ºi pot cumpãra fãrã sã plãte- ascã”, dupã cum declara economistul francez Jacques Rueff, consilier al preºedintelui Charles de Gaulle, conform relatãrilor din cartea “Exorbitant Privilege: The Rise and Fall of the Dollar and the Future of the International Monetary System”, publicatã de profesorul Barry Eichengreen în 2011. Economistul spaniol Daniel Lacalle subliniazã într-o analizã recentã cã înlocuirea aurului cu dolarul a permis Statelor Unite sã se împrumute ºi sã creascã masa mo- netarã fãrã sã declanºeze hiperinflaþia, deoarece “dezechilibrele monetare au fost exportate în toatã lumea”. “Trebuie sã creãm locuri de muncã mai bune, trebuie sã oprim creºterea co- stului vieþii ºi trebuie sã protejãm dolarul în faþa atacurilor speculatorilor interna- þionali”, a declarat Nixon în intervenþia sa televizatã. (continuare în pagina 12) Nicu Marcu ºi fostul lucrãtor al Securitãþii, generalul SRI Voinescu, secretizeazã salariile uriaºe din ASF (Episodul I) N icu Marcu, actualul Pre- ºedinte ASF, este pen- tru mine cel mai bun exemplu al imposturii la ni- vel înalt în ad- ministraþia din România. El ºi-a þinut ascunse venituri- le din sinecura de la ASF cât de mult a putut, iar, mai nou, a di- spus secretizarea salariilor nesimþite în raport cu persoanele fãrã calificare realã angajate/promovate pentru sim- plul motiv cã sunt rudele "cui trebuie". Nicu Marcu (52 de ani), ex- matriculat de la o primã facul- tate, care nu a intrat la o facul- tate pe care sã reuºeascã sã o absolve pânã la 24 de ani a reuºit performanþa sã nu aibã niciun loc de muncã pânã la 28 de ani. El a decolat dupã vârârea la Colegiul Naþional de Apãrare (SRI) ºi Institutul Diplomatic Român (SIE). Ca Preºedinte ASF în urma numirii de cãtre Parlament în 26 iunie 2020, el a minþit constant în de- clararea veniturilor sale aferente fun- cþiei de Preºedinte ASF, poziþie în care a ajuns printr-un troc politic: Marcu renunþã la poziþia de vicepreºedinte al Curþii de Conturi (plãtit mai puþin), pentru ca aceasta sã îi fie repartizatã socrului lui Victor Ponta, Ilie Sîrbu. Ticãloºia a fost giratã de PSD-Ciola- cu, PNL-Orban, Pro-Romania ºi ALDE. Nicu Marcu este un plagiator care ºi-a construit cariera prin fraudã ºtiinþi- ficã. Ca sã se împopoþeneze drept cercetã- tor de renume mondial, el ºi-a însuºit prin fraudã 92.000 de lei de la Academia Românã pe articole furate, ca bursier, dar fãrã sã respecte condiþiile de platã a bur- sei (Academia Românã încã nu a finali- zat cercetãrile pe care mi-a spus cã le face privind furtul din bani europeni în legãturã cu bursa lui Nicu Marcu). (continuare în pagina 9) Marþi, 24 august 2021, nr. 162 (6942), anul XXXI Graficã de MAKE Feministe la Kabul C apre. Dar nu de oricare fel. Din Toscana. Aceasta a fost una dintre schemele demente care îºi propu- neau sã dezvolte Afganistanul. Nu glumesc. Planul a fost pus la cale de birocraþii din Washington. S-au cheltuit cam 5 milioane de dolari pentru a aduce în Afganistan tocmai din Italia cinci þapi despre care se spera cã îºi vor acolo gãsi genul opus ºi astfel vor pune ba- zele unei înfloritoare industrii a caºmirului. Evident, acesta, la fel ca atâtea alte planuri de “modernizare”, nu era altceva decât o faþadã de car- ton. Care s-a prãbuºit în câteva zile. Au rãmas scenele de pe aero- portul din Kabul, cu mame care îºi aruncã, disperate, copiii peste sârma ghimpatã, cu oameni care se agaþã de avioanele ce decoleazã. Sunt multe de spus. Sã începem de un- deva, aproape la întâmplare. Acum nici douã sãptãmâni eram pe aeroportul din Istanbul, aºteptând avionul cãtre Bucu- reºti. La una dintre porþile de îmbarcare am observat cã se pregãtea cursa spre Kabul. M-am mirat. Talibanii începuserã deja ofensiva împotriva capitalei afgane. Cu toate acestea, companiile aeriene încã operau zboruri comerciale. Uluit, am vã- zut pasageri care se îmbarcau. Personalul le scana biletele, ei se duceau cãtre avion. Comunitatea internaþionalã a fost sur- dã ºi oarbã la semnalele care veneau din Afganistan. Iatã alt exemplu, care pare desprins dintr-un film SF. Chiar acum, când scriu acest editorial, Universitatea din Kabul are (încã) o paginã de internet a departamentului de… “studii de gen” (gender studies). Te ciupeºti ºi te întrebi dacã este adevãrat. Ani de zile Afganistanul a fost o vacã de muls pentru numeroase ONG-uri. S-au aruncat pe fere- astrã sume obscene. Tot felul de activiºti au transformat þara într-un laborator în care au ex- perimentat cele mai bizare teorii. Sã rãmânem la cazul Univer- sitãþii din Kabul. Conform date- lor oficiale americane, s-au cheltuit aproape 800 de milioane de do- lari pe “studiile de gen” în Afganistan. Asta doar la capitolul “cheltuieli direc- te”, dar “criteriile de gen” au fost impuse, practic, tuturor celorlalte programe de asistenþã, ceea ce face ca totalul sã fie, de fapt, mult mai mare. ªi ce s-a obþinut cu asta? Tot de pe pagina de internet a pro- gramului din Kabul aflãm cã au absolvit, în 2018, doar… 61 de studenþi. Iatã ce se întâmplã atunci când acti- viºtii Stângii pun mâna pe o instituþie. Si- gur, Universitatea din Kabul avea nevoie de sprijin. (continuare în pagina 3) ALEGERI LA FEDERAL RESERVE Se trag sforile pentru ºefia Fed M andatul actualului preºedinte al Rezervei Federale (Fed) din Statele Unite se încheie în luna februarie, iar în spatele cortinei deja se trag sforile pentru viito- rul mandat. Preºedintele Joe Biden nu a luat încã o decizie, însã partea progresi- stã din Partidul Democrat pune presiune pentru înscãunarea doamnei Lael Brai- nard, actual guvernator Fed ºi fost ofi- cial în Trezorerie în administraþia Oba- ma. Brainard a intrat în boardul Fed în 2014, alãturi de actualul preºedinte Jero- me Powell, care se bucurã însã de spriji- nul lui Janet Yellen, actualul ministru de finanþe american ºi fost preºedinte Fed înaintea lui Powell, dar mai ales de spri- jinul Wall Street. Democraþii progresiºti vor, practic, ca Biden sã punã preºedinte Fed pe cineva care sã “ofere mai multã atenþie” reglementãrilor bancare, inegalitãþii de venituri în continuã creºtere ºi schimbãrilor climatice. Unii ofi- ciali ai administraþiei americane au declarat în ultimele sãptãmâni cã “ar fi o oportunitate pierdutã” dacã Powell nu ar fi înlocuit cu o femeie sau o persoanã dintr-o minoritate, asta în condiþiile în care Powell, care a venit la Fed de pe Wall Street, este vãzut ca un “tãtuc” al marilor investitori. În mandatul lui Powell, diferenþa din- tre cei mai bogaþi 1% dintre americani ºi restul societãþii s-a lãrgit ºi chiar a ajuns la extrema post-1929, anul în care “The Roaring Twenties” a luat sfârºit. Doar în ultimii 20 de ani cei mai bogaþi 10% din- tre americani au acumulat o avere supli- mentarã de 60 de trilioane de dolari, în timp ce un procent de 50% dintre ameri- cani (“bottom 50%”) a acumulat doar 1,2 trilioane la avuþia netã. Fed-ul este, de altfel, atacat cel mai des întocmai pe acest subiect, pentru cã politicile monetare ultra-relaxate, imple- mentate în anii de dupã criza financiarã globalã ºi acum în anii crizei sanitare Co- vid-19 sub mandatul lui Powell, au um- flat preþurile activelor (cei mai bogaþi americani deþin mare parte din activele financiare) ºi au produs finalmente cea mai mare bulã speculativã de dupã bula dot-com, care s-a spart în anul 2000. Doar din minimele bursiere din martie 2020, avuþia netã a celor mai bogaþi 10% dintre americani a crescut cu 18,5 trilioa- ne de dolari, iar avuþia netã a “bottom 50%” cu doar 600 de miliarde. MIHAI GONGOROI (continuare în pagina 11) CÃLIN RECHEA CÃTÃLIN AVRAMESCU RADU SOVIANI

Transcript of GRAM AUR = 241,8255 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5895 RON …

Page 1: GRAM AUR = 241,8255 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5895 RON …

GRAM AUR = 241,8255 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5895 RON EURO = 4,9335 RON DOLAR = 4,2079 RON

12 pagini

n Criza apei - provocãri ºi rezolvãri PAGINA 10

n Reapariþie pe scena culturalã autohtonãPAGINA 10

n CICLISM / Serghei Þvetcov, numãrul 1 pe ºoseaPAGINA 10

n ÎN PRIMELE SASE LUNI ALEANULUI / Banca Transilvania -profit de peste 1 miliard de lei,în creºtere cu 47,2%

PAGINA 4

5 lein TRANSFERUL ATRIBUÞIILOR DÃ ROADE /

Amenzi de peste 1,7 milioane lei aplicate deISCTR PAGINA 3

n „Platforma Crimeea”, o nouã mãnuºãaruncatã Federaþiei Ruse

PAGINA 3

n CÃLIN SARCHIZ, CEO VALEAIZVOARELOR SENIOR LIVING / ClujSenior Village - primul complexrezidenþial din România destinatexclusiv seniorilor

PAGINA 11

Va mai rezista sistemulglobal al monedelorfiduciare încão jumãtate de secol?

Cu o jumãtate de secol în urmã, la15 august 1971, preºedintele Ri-chard Nixon, a anunþat suspenda-rea “temporarã” a convertibilitãþii

dolarului în aur, pilon de bazã în jurulcãruia a fost construit sistemulmonetar global la Bretton Wo-ods dupã Al Doilea RãzboiMondial.

Reputatul analist James Grant,editorul publicaþiei Grant’s Inte-rest Rate Observer, susþine,într-un articol din New York Sun,cã “ªocul Nixon nu a fost decâtlovitura de graþie dintr-un ºir aldistrugerilor pe care le-au început alþii”,în condiþiile în care “standardul aur eramuribund încã din 1914".

În aceste condiþii, “privilegiul exorbi-tant al Americii” despre care vorbeauoficialii francezi în anii ’60 a devenit ºi“mai exorbitant”, în condiþiile în dolarula luat locul aurului în calitate de rezervãinternaþionalã.

Acest privilegiu a permis Americii sãofere oamenilor impresia cã “pot da fãrã

sã primeascã, pot da cu împrumut fãrã sãse împrumute ºi pot cumpãra fãrã sã plãte-ascã”, dupã cum declara economistulfrancez Jacques Rueff, consilier alpreºedintelui Charles de Gaulle, conform

relatãrilor din cartea “ExorbitantPrivilege: The Rise and Fall ofthe Dollar and the Future of theInternational MonetarySystem”, publicatã de profesorulBarry Eichengreen în 2011.

Economistul spaniol DanielLacalle subliniazã într-o analizãrecentã cã înlocuirea aurului cudolarul a permis Statelor Unite

sã se împrumute ºi sã creascã masa mo-netarã fãrã sã declanºeze hiperinflaþia,deoarece “dezechilibrele monetare aufost exportate în toatã lumea”.

“Trebuie sã creãm locuri de muncãmai bune, trebuie sã oprim creºterea co-stului vieþii ºi trebuie sã protejãm dolarulîn faþa atacurilor speculatorilor interna-þionali”, a declarat Nixon în intervenþiasa televizatã.

(continuare în pagina 12)

NicuMarcuºi fostul lucrãtoralSecuritãþii, generalulSRI

Voinescu, secretizeazãsalariileuriaºedinASF

(Episodul I)

Nicu Marcu, actualul Pre-ºedinte ASF, este pen-tru mine cel maibun exemplu alimposturii la ni-vel înalt în ad-ministraþia din

România.El ºi-a þinut ascunse venituri-

le din sinecura de la ASF cât demult a putut, iar, mai nou, a di-spus secretizarea salariilor nesimþiteîn raport cu persoanele fãrã calificare

realã angajate/promovate pentru sim-plul motiv cã sunt rudele "cui trebuie".

Nicu Marcu (52 de ani), ex-matriculat de la o primã facul-tate, care nu a intrat la o facul-tate pe care sã reuºeascã sã oabsolve pânã la 24 de ani areuºit performanþa sã nu aibãniciun loc de muncã pânã la 28de ani. El a decolat dupãvârârea la Colegiul Naþional de

Apãrare (SRI) ºi Institutul DiplomaticRomân (SIE). Ca Preºedinte ASF în

urma numirii de cãtre Parlament în 26iunie 2020, el a minþit constant în de-clararea veniturilor sale aferente fun-cþiei de Preºedinte ASF, poziþie în carea ajuns printr-un troc politic: Marcurenunþã la poziþia de vicepreºedinte alCurþii de Conturi (plãtit mai puþin),pentru ca aceasta sã îi fie repartizatãsocrului lui Victor Ponta, Ilie Sîrbu.Ticãloºia a fost giratã de PSD-Ciola-cu, PNL-Orban, Pro-Romania ºiALDE.

Nicu Marcu este un plagiator care

ºi-a construit cariera prin fraudã ºtiinþi-ficã.

Ca sã se împopoþeneze drept cercetã-tor de renume mondial, el ºi-a însuºitprin fraudã 92.000 de lei de la AcademiaRomânã pe articole furate, ca bursier, darfãrã sã respecte condiþiile de platã a bur-sei (Academia Românã încã nu a finali-zat cercetãrile pe care mi-a spus cã leface privind furtul din bani europeni înlegãturã cu bursa lui Nicu Marcu).

(continuare în pagina 9)

Marþi, 24 august 2021, nr. 162 (6942), anul XXXI

Graficã de MAKE

Feministe la Kabul

Capre. Dar nu de oricare fel. DinToscana. Aceasta a fost una dintreschemele demente care îºi propu-neau sã dezvolte Afganistanul.

Nu glumesc. Planul a fost pus la cale debirocraþii din Washington. S-au cheltuitcam 5 milioane de dolari pentru a aduceîn Afganistan tocmai din Italia cinci þapidespre care se spera cã îºi vor acolo gãsigenul opus ºi astfel vor pune ba-zele unei înfloritoare industrii acaºmirului.

Evident, acesta, la fel ca atâteaalte planuri de “modernizare”, nuera altceva decât o faþadã de car-ton. Care s-a prãbuºit în câtevazile. Au rãmas scenele de pe aero-portul din Kabul, cu mame careîºi aruncã, disperate, copiii pestesârma ghimpatã, cu oameni care se agaþãde avioanele ce decoleazã.

Sunt multe de spus. Sã începem de un-deva, aproape la întâmplare. Acum nicidouã sãptãmâni eram pe aeroportul dinIstanbul, aºteptând avionul cãtre Bucu-reºti. La una dintre porþile de îmbarcaream observat cã se pregãtea cursa spreKabul. M-am mirat. Talibanii începuserãdeja ofensiva împotriva capitalei afgane.Cu toate acestea, companiile aeriene încãoperau zboruri comerciale. Uluit, am vã-zut pasageri care se îmbarcau. Personalulle scana biletele, ei se duceau cãtre avion.

Comunitatea internaþionalã a fost sur-

dã ºi oarbã la semnalele care veneau dinAfganistan. Iatã alt exemplu, care paredesprins dintr-un film SF. Chiar acum,când scriu acest editorial, Universitateadin Kabul are (încã) o paginã de interneta departamentului de… “studii de gen”(gender studies). Te ciupeºti ºi te întrebidacã este adevãrat.

Ani de zile Afganistanul a fost o vacãde muls pentru numeroaseONG-uri. S-au aruncat pe fere-astrã sume obscene. Tot felul deactiviºti au transformat þaraîntr-un laborator în care au ex-perimentat cele mai bizareteorii.

Sã rãmânem la cazul Univer-sitãþii din Kabul. Conform date-lor oficiale americane, s-au

cheltuit aproape 800 de milioane de do-lari pe “studiile de gen” în Afganistan.Asta doar la capitolul “cheltuieli direc-te”, dar “criteriile de gen” au fost impuse,practic, tuturor celorlalte programe deasistenþã, ceea ce face ca totalul sã fie, defapt, mult mai mare. ªi ce s-a obþinut cuasta? Tot de pe pagina de internet a pro-gramului din Kabul aflãm cã au absolvit,în 2018, doar… 61 de studenþi.

Iatã ce se întâmplã atunci când acti-viºtii Stângii pun mâna pe o instituþie. Si-gur, Universitatea din Kabul avea nevoiede sprijin.

(continuare în pagina 3)

ALEGERI LA FEDERAL RESERVE

Se trag sforile pentruºefia Fed

Mandatul actualului preºedinteal Rezervei Federale (Fed) dinStatele Unite se încheie înluna februarie, iar în spatele

cortinei deja se trag sforile pentru viito-rul mandat. Preºedintele Joe Biden nu aluat încã o decizie, însã partea progresi-stã din Partidul Democrat pune presiunepentru înscãunarea doamnei Lael Brai-nard, actual guvernator Fed ºi fost ofi-cial în Trezorerie în administraþia Oba-ma. Brainard a intrat în boardul Fed în2014, alãturi de actualul preºedinte Jero-me Powell, care se bucurã însã de spriji-nul lui Janet Yellen, actualul ministru definanþe american ºi fost preºedinte Fedînaintea lui Powell, dar mai ales de spri-jinul Wall Street.

Democraþii progresiºti vor, practic, caBidensãpunãpreºedinteFedpecinevacaresã “ofere maimultã atenþie” reglementãrilorbancare, inegalitãþii de venituri în continuãcreºtere ºi schimbãrilor climatice. Unii ofi-ciali ai administraþiei americane au declaratînultimelesãptãmânicã“ar fiooportunitatepierdutã” dacã Powell nu ar fi înlocuit cu ofemeie sau o persoanã dintr-o minoritate,asta în condiþiile în care Powell, care a venitla Fed de pe Wall Street, este vãzut ca un“tãtuc” al marilor investitori.

În mandatul lui Powell, diferenþa din-tre cei mai bogaþi 1% dintre americani ºirestul societãþii s-a lãrgit ºi chiar a ajunsla extrema post-1929, anul în care “TheRoaring Twenties” a luat sfârºit. Doar înultimii 20 de ani cei mai bogaþi 10% din-tre americani au acumulat o avere supli-mentarã de 60 de trilioane de dolari, întimp ce un procent de 50% dintre ameri-cani (“bottom 50%”) a acumulat doar 1,2trilioane la avuþia netã.

Fed-ul este, de altfel, atacat cel maides întocmai pe acest subiect, pentru cãpoliticile monetare ultra-relaxate, imple-mentate în anii de dupã criza financiarãglobalã ºi acum în anii crizei sanitare Co-vid-19 sub mandatul lui Powell, au um-flat preþurile activelor (cei mai bogaþiamericani deþin mare parte din activelefinanciare) ºi au produs finalmente ceamai mare bulã speculativã de dupã buladot-com, care s-a spart în anul 2000.Doar din minimele bursiere din martie2020, avuþia netã a celor mai bogaþi 10%dintre americani a crescut cu 18,5 trilioa-ne de dolari, iar avuþia netã a “bottom50%” cu doar 600 de miliarde.

MIHAI GONGOROI

(continuare în pagina 11)

CÃLIN

RECHEA

CÃTÃLIN

AVRAMESCU

RADU

SOVIANI