GRAM AUR = 236,4315 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4973 RON … · 08/02/2021 · nLUDOVIC ORBAN:...
1
GRAM AUR = 236,4315 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4973 RON EURO = 4,8740 RON DOLAR = 4,0514 RON 12 pagini n LUDOVIC ORBAN: "Pensiile vor creºte de la 1 ianuarie 2022" PAGINA 11 n Studenþii, deranjaþi cã pot pierde transportul gratuit PAGINA 11 n ÎN 2020 / Bãncile au acordat credite noi în valoare de 84 miliarde lei, o treime din soldul creditului neguvernamental PAGINA 4 5 lei Marþi, 9 februarie 2021, nr. 27 (6807), anul XXX n DANIEL MISCHIE, PREªEDINTELE HORA: “Pierderea medie pe locaþie în sectorul HoReCa a fost de 120.000 euro în anul 2020” PAGINA 3 n Impact a accesat douã credite, pentru construirea de blocuri în ansamblul Greenfield PAGINA 4 n CNIPMMR / Antreprenorii propun 13 programe pentru Planul Naþional de Redresare ºi Rezilienþã PAGINA 12 Bitcoin ºi fenomenul Reddit – existã o explicaþie comunã? N oile tehnologii, interne- tul, ca suport pentru So- cial Media, pot acþiona ca factor de “democrati- zare” a accesului la dia- log, la viaþã socialã ºi po- liticã, la decizie. Ca sã folosesc un concept al lui Albert Hirschman din “Exit, voice and lo- yalty”’(1970), “vocea” (voice) se poate auzi de la aproape oricare cetãþean, în orice problemã. Mulþi dintre cei tãcuþi pot cãpãta astfel voice. Aceasta poate face bine, dar poate ºi favoriza disonanþe cognitive, neînþelegeri, divizarea în so- cietate. Nici nu faciliteazã compromisuri în politicã dacã politici publice nu sunt adecvate. Aºa s-a întâmplat în criza fi- nanciarã, cu contrapunerea, de pildã, între Wall Street ºi Main Street. Poate fi accentuatã astfel o respingere a “elitelor” (cu pãrþile lor bune ºi rele), a Establi- shmentului. Un exemplu din lumea financiarã aju- tã raþionamentul de mai sus. Bitcoin, alte “monede virtuale”, exprimã ºi respinge- rea structurilor ierarhice; dincolo de su- portul tehnic propriuzis (blockchain), ele sunt în largã mãsurã o consecinþã a crizei financiare, au aparut ºi ca urmare a scã- derii încrederii în capacitatea autoritãþi- lor de a limita efectele crizei. Criza finan- ciarã a zdruncinat încrederea cã se pot asigura bunuri publice, stabilitate finan- ciarã. Bitcoin ºi alte cripto-monede oglindesc aceastã neîncredere, dorinþa de a forma „pieþe paralele”, de a oferi un mijloc de schimb alternativ care nu este supus controlului autoritãþilor, al bãnci- lor centrale, ºi care ar fi în consonantã cu logica de funcþionare a unor structuri non-ierarhice. Cum am mai spus în alte ocazii, semnificaþia economicã, socialã ºi po- liticã a “monedelor paralele” merge mai adânc decât se presupune în dez- baterea publicã obiºnuitã. Iar aceastã semnificaþie nu poate fi interpretatã numai printr-o grilã libertarianã – genul de discurs cã nu ar mai fi nevoie de bãnci centrale, cã trebuie sã revenim la aur ºi free banking, sau o interpretare „anarhi- cã”, de descentralizare totalã a relaþii- lor în societate. Semnificaþia poate fi plasatã în registrul argumentativ care vorbeºte despre nevoia de regândire a capitalismului, de a-l face mai inclu- siv. Oricum, cripto-monedele sunt mai degrabã active financiare, care atrag pe cei ce mizeazã pe câºtiguri specula- tive. Cripto-monedele nu au Stat în spate, drept împrumutãtor de ultimã instanþã, au volatilitate foarte mare (specificã acti- velor financiare), sunt în cantitate limita- tã (aurul încã nu este cantitate limitatã, deºi teoretic este atât cât existã pe planetã ºi ignorând fantezii alchimiste), nu înde- plinesc funcþii ale banilor. (continuare în pagina 9) Desen de Eugen Mihãescu O iniþiativã legislativã “marca” PSD care saboteazã economia, încalcã dreptul de proprietate ºi libertatea economicã Î ntr-un moment în care firmele rom- âneºti traverseazã cea mai dificilã pe- rioadã din ultimii 12 ani, multe încetându-ºi activitatea, fãrã posibili- tatea de a mai reveni în piaþã, un se- nator „independent” la care s-a ra- liat o gaºcã din Partidul Social Democrat, toþi având acelaºi „profil intelectual” de iresponsa- bili iniþiazã o propunere legislati- vã care atenteazã la dreptul de proprietate privatã, la libertatea economicã ºi care submineazã in- vestiþiile private pe termen lung. Este vorba de o propunere legislativã cu privire la obligaþia firmelor ca o cota de 7,5% din profitul lor net sã fie distribuit salariaþilor cu o vechime mai mare de 12 luni. Cota procentualã poate ajunge pânã la 25% dacã se stabileºte în contractele colective de muncã. Dar, obligaþia pri- veºte o cotã minimã de 7,5%. De aseme- nea, se propune modificarea art.22 indice 2 din Legea nr. 227/2015 privind codul fiscal, astfel încât sumele care se distribu- ie salariaþilor ca participare la profit sã fie scutite de impozit pe venit. Propunerea legislativã a trecut de Se- natul României, în vechea legi- slaturã la data de 3 decembrie, adicã în ultimele zile dominate de PSD. Propunerea nu a primit aviz pozitiv de la Consiliul Legislativ în forma iniþiatorului. Culmea! Aviz semnat de un fost membru PSD. În schimb, Consiliul Eco- nomic ºi Social a dat aviz pozitiv, fiind dominat de aceleaºi confederaþii sindicale care paraziteazã economia ºi administraþia publicã de 30 ani. Propunerea legislativã urmãreºte sã rãstoarne norme de drept consacrate în Constituþie ºi în codul civil, sã distorsio- neze relaþiile economice ºi sã producã a scãdere de venituri fiscale. (continuare în pagina 9) Cazul Vulcan P entru a exemplifica modul în care se realiza supravegherea îndepli- nirii obligaþiilor postprivatizare de cãtre direcþia de specialitate din cadrul autoritãþii statului, am ales pentru început cazul S.C. Vulcan-S.A. Astfel, la începutul anului 2009, în do- cumentul AVAS se preciza: În evidenþa Direcþiei Valorificare Cre- anþe SC Vulcan SA figureazã ca debitoa- re cu urmãtoarele creanþe: - 4.205,72 lei, creanþa comercialã pro- prie AVAS, reprezentând daunele intere- se moratorii datorate pentru achitarea cu întârziere a dividendelor aferente anilor 1996-1997 (actualizate pânã la data de 14.01.2005), datorate în temeiul Deci- ziei nr. 3089/17.06.2003 pronunþatã de Curtea Supremã de Justiþie în dosarul nr. 325/2003. În urma comunicãrii titlului executoriu ºi somaþiei de platã (pentru actualizarea debitului), creanþa a fost achitatã integral; - 1.005.206,40 lei creanþa comercialã proprie AVAS, reprezentând fonduri re- structurare, dobânzi ºi penalitãþi de întârziere aferente, la care se vor adãuga dobânda egalã cu dobânda de referinþã a BNR ºi penalitãþi egale cu dobânzile pen- tru neplata la termen a creanþelor bugeta- re, ambele calculate la suma de 581.300 lei începând cu data de 23.11.2007 ºi pânã la data achitãrii integrale a acesteia, dato- rate în temeiul Sentinþei Comerciale nr. 399/14.01.2008 pronunþatã de Tribunalul Bucureºti Secþia Comercialã în dosarul nr. 41304/3/2007; - 496.818,75 lei creanþa comercialã proprie AVAS, reprezentând rate scaden- te la 31.12.2004 ºi 31.12.2005 (conform Convenþiei nr. 138/30.04.2004 la care se va adãuga dobânda legalã calculabilã se- parat pentru fiecare cuantum ºi scaden- þã), datorate în temeiul Sentinþei Comer- ciale nr. 3233/05.03.2008 pronunþatã de Tribunalul Bucureºti Secþia Comercialã în dosarul nr. 11076/3/2005. (continuare în pagina 9) VALENTIN M. IONESCU ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA (6) Mircea Ursache "Dupã ce au fost comunicate debitoarei SC Vulcan titlurile executorii, la data de 08.07.2008 debitoarea a achitat suma de 1.005.206,40 lei ºi respectiv suma de 496.818,75 lei". Daniel Dãianu ANALIZà FINANCIAL TIMES Pierderile uriaºe din industria petrolului deschid calea unor fuziuni majore l Greg Aitken, Wood Mackenzie: “Am avut douã prãbuºiri de preþuri în ultimii cinci ani ºi am vãzut mulþi bani ieºind din sectorul petrolier, deci fuziunile ºi alianþele strategice sunt pe deplin fezabile” G iganþii petrolieri internaþionali ExxonMobil Corp., Chevron Corp., BP Plc ºi Royal Dutch Shell Plc au înregistrat pierderi totale de peste 50 de miliarde de dolari anul trecut, în contextul prãbuºirii cere- rii de þiþei din cauza pandemiei de Co- vid-19 - situaþie care a dus preþurile de pe piaþa de profil chiar în teritoriu nega- tiv în luna aprilie -, ceea ce i-a obligat pe aceºtia sã-ºi restrângã planurile de chel- tuieli. Acum, finanþele marilor companii din domeniu au de suferit, mai ales în contex- tul în care atenþia consumatorilor ºi inve- stitorilor se îndreaptã tot mai mult cãtre energia curatã ºi când existã îndoieli cu privire la cererea de petrol pe termen lung, drept pentru care perspectiva “megafu- ziunilor” este din nou “în cãrþi”, conform unei analize Financiat Times (FT). Aceasta aminteºte cã, spre finele ani- lor 1990, Exxon din SUA a realizat cea mai mare afacere din cadrul unui val de fuziuni de 300 de miliarde de dolari care a avut loc în timpul unei prãbuºiri brutale a preþurilor. Atunci, directorul executiv al companiei Mobil, Lou Noto, a dat un avertisment industriei, spunând la mo- mentul la care compania sa a fuzionat cu Exxon: “Trebuie sã înfruntãm unele fap- te. Lumea s-a schimbat, lucrurile nu mai sunt uºoare. (A.V.) (continuare în pagina 12) Articolul „Bitcoin ºi fenomenul Reddit – existã o explica- þie comunã?” a fost scris la solicitarea redacþiei BURSA care a considerat cã aceste douã procese au o impor- tanþã deosebitã.
Transcript of GRAM AUR = 236,4315 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4973 RON … · 08/02/2021 · nLUDOVIC ORBAN:...
-
GRAM AUR = 236,4315 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4973 RON EURO = 4,8740 RON DOLAR = 4,0514 RON
12 pagini
n LUDOVIC ORBAN: "Pensiile vor creºte de la1 ianuarie 2022"
PAGINA 11
n Studenþii, deranjaþi cã pot pierde transportulgratuit
PAGINA 11
n ÎN 2020 / Bãncile au acordatcredite noi în valoare de84 miliarde lei,o treime din soldul credituluineguvernamental
PAGINA 4
5 lei Marþi, 9 februarie 2021, nr. 27 (6807), anul XXXn DANIEL MISCHIE, PREªEDINTELE HORA:
“Pierderea medie pe locaþie în sectorulHoReCa a fost de 120.000 euro în anul 2020”
PAGINA 3
n Impact a accesat douã credite, pentruconstruirea de blocuri în ansamblulGreenfield PAGINA 4
n CNIPMMR / Antreprenoriipropun 13 programe pentruPlanul Naþional deRedresare ºi Rezilienþã
PAGINA 12
Bitcoinºi fenomenulReddit–existão
explicaþiecomunã?
Noile tehnologii, interne-tul, ca suport pentru So-cial Media, pot acþionaca factor de “democrati-zare” a accesului la dia-log, la viaþã socialã ºi po-liticã, la decizie. Ca sã
folosesc un concept al lui AlbertHirschman din “Exit, voice and lo-yalty”’(1970), “vocea” (voice) se poateauzi de la aproape oricare cetãþean, înorice problemã. Mulþi dintre cei tãcuþipot cãpãta astfel voice. Aceasta poateface bine, dar poate ºi favoriza disonanþecognitive, neînþelegeri, divizarea în so-cietate. Nici nu faciliteazã compromisuriîn politicã dacã politici publice nu suntadecvate. Aºa s-a întâmplat în criza fi-nanciarã, cu contrapunerea, de pildã,între Wall Street ºi Main Street. Poate fiaccentuatã astfel o respingere a “elitelor”(cu pãrþile lor bune ºi rele), a Establi-
shmentului.Un exemplu din lumea financiarã aju-
tã raþionamentul de mai sus. Bitcoin, alte“monede virtuale”, exprimã ºi respinge-rea structurilor ierarhice; dincolo de su-portul tehnic propriuzis (blockchain), elesunt în largã mãsurã o consecinþã a crizei
financiare, au aparut ºi ca urmare a scã-derii încrederii în capacitatea autoritãþi-lor de a limita efectele crizei. Criza finan-ciarã a zdruncinat încrederea cã se potasigura bunuri publice, stabilitate finan-ciarã. Bitcoin ºi alte cripto-monede
oglindesc aceastã neîncredere, dorinþa dea forma „pieþe paralele”, de a oferi unmijloc de schimb alternativ care nu estesupus controlului autoritãþilor, al bãnci-lor centrale, ºi care ar fi în consonantã culogica de funcþionare a unor structurinon-ierarhice.
Cum am mai spus în alte ocazii,semnificaþia economicã, socialã ºi po-liticã a “monedelor paralele” mergemai adânc decât se presupune în dez-baterea publicã obiºnuitã. Iar aceastãsemnificaþie nu poate fi interpretatã
numai printr-o grilã libertarianã – genulde discurs cã nu ar mai fi nevoie de bãncicentrale, cã trebuie sã revenim la aur ºifree banking, sau o interpretare „anarhi-cã”, de descentralizare totalã a relaþii-lor în societate. Semnificaþia poate fiplasatã în registrul argumentativ carevorbeºte despre nevoia de regândire acapitalismului, de a-l face mai inclu-siv. Oricum, cripto-monedele sunt maidegrabã active financiare, care atragpe cei ce mizeazã pe câºtiguri specula-tive.
Cripto-monedele nu au Stat în spate,drept împrumutãtor de ultimã instanþã,au volatilitate foarte mare (specificã acti-velor financiare), sunt în cantitate limita-tã (aurul încã nu este cantitate limitatã,deºi teoretic este atât cât existã pe planetãºi ignorând fantezii alchimiste), nu înde-plinesc funcþii ale banilor.
(continuare în pagina 9)
Desen de Eugen Mihãescu
O iniþiativã legislativã“marca” PSD caresaboteazã economia,încalcã dreptul deproprietate ºi libertateaeconomicã
Într-un moment în care firmele rom-âneºti traverseazã cea mai dificilã pe-rioadã din ultimii 12 ani, multeîncetându-ºi activitatea, fãrã posibili-tatea de a mai reveni în piaþã, un se-
nator „independent” la care s-a ra-liat o gaºcã din Partidul SocialDemocrat, toþi având acelaºi„profil intelectual” de iresponsa-bili iniþiazã o propunere legislati-vã care atenteazã la dreptul deproprietate privatã, la libertateaeconomicã ºi care submineazã in-vestiþiile private pe termen lung.Este vorba de o propunere legislativã cuprivire la obligaþia firmelor ca o cota de7,5% din profitul lor net sã fie distribuitsalariaþilor cu o vechime mai mare de 12luni. Cota procentualã poate ajunge pânãla 25% dacã se stabileºte în contractelecolective de muncã. Dar, obligaþia pri-veºte o cotã minimã de 7,5%. De aseme-nea, se propune modificarea art.22 indice
2 din Legea nr. 227/2015 privind codulfiscal, astfel încât sumele care se distribu-ie salariaþilor ca participare la profit sã fiescutite de impozit pe venit.
Propunerea legislativã a trecut de Se-natul României, în vechea legi-slaturã la data de 3 decembrie,adicã în ultimele zile dominate dePSD. Propunerea nu a primit avizpozitiv de la Consiliul Legislativîn forma iniþiatorului. Culmea!Aviz semnat de un fost membruPSD. În schimb, Consiliul Eco-nomic ºi Social a dat aviz pozitiv,
fiind dominat de aceleaºi confederaþiisindicale care paraziteazã economia ºiadministraþia publicã de 30 ani.
Propunerea legislativã urmãreºte sãrãstoarne norme de drept consacrate înConstituþie ºi în codul civil, sã distorsio-neze relaþiile economice ºi sã producã ascãdere de venituri fiscale.
(continuare în pagina 9)
Cazul Vulcan
Pentru a exemplifica modul în carese realiza supravegherea îndepli-nirii obligaþiilor postprivatizare decãtre direcþia de specialitate din
cadrul autoritãþii statului, am ales pentruînceput cazul S.C. Vulcan-S.A.
Astfel, la începutul anului 2009, în do-cumentul AVAS se preciza:
În evidenþa Direcþiei Valorificare Cre-anþe SC Vulcan SAfigureazã ca debitoa-re cu urmãtoarele creanþe:
- 4.205,72 lei, creanþa comercialã pro-prie AVAS, reprezentând daunele intere-se moratorii datorate pentru achitarea cuîntârziere a dividendelor aferente anilor1996-1997 (actualizate pânã la data de14.01.2005), datorate în temeiul Deci-ziei nr. 3089/17.06.2003 pronunþatã deCurtea Supremã de Justiþie în dosarul nr.325/2003. În urma comunicãrii titluluiexecutoriu ºi somaþiei de platã (pentruactualizarea debitului), creanþa a fostachitatã integral;
- 1.005.206,40 lei creanþa comercialã
proprie AVAS, reprezentând fonduri re-structurare, dobânzi ºi penalitãþi deîntârziere aferente, la care se vor adãugadobânda egalã cu dobânda de referinþã aBNR ºi penalitãþi egale cu dobânzile pen-tru neplata la termen a creanþelor bugeta-re, ambele calculate la suma de 581.300lei începând cu data de 23.11.2007 ºi pânãla data achitãrii integrale a acesteia, dato-rate în temeiul Sentinþei Comerciale nr.399/14.01.2008 pronunþatã de TribunalulBucureºti Secþia Comercialã în dosarul nr.41304/3/2007;
- 496.818,75 lei creanþa comercialãproprie AVAS, reprezentând rate scaden-te la 31.12.2004 ºi 31.12.2005 (conformConvenþiei nr. 138/30.04.2004 la care seva adãuga dobânda legalã calculabilã se-parat pentru fiecare cuantum ºi scaden-þã), datorate în temeiul Sentinþei Comer-ciale nr. 3233/05.03.2008 pronunþatã deTribunalul Bucureºti Secþia Comercialãîn dosarul nr. 11076/3/2005.
(continuare în pagina 9)
VALENTIN
M. IONESCU
ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA (6)
Mircea Ursache
"Dupã ce au fost comunicate debitoarei SC Vulcan titlurile
executorii, la data de 08.07.2008 debitoarea a achitat
suma de 1.005.206,40 lei ºi respectiv suma de
496.818,75 lei".
Daniel Dãianu
ANALIZÃ FINANCIAL TIMES
Pierderile uriaºe dinindustriapetroluluideschidcalea unor fuziuni majorelGreg Aitken, Wood Mackenzie: “Am avut douã prãbuºiride preþuri în ultimii cinci ani ºi am vãzut mulþi bani ieºinddin sectorul petrolier, deci fuziunile ºi alianþele strategicesunt pe deplin fezabile”
Giganþii petrolieri internaþionaliExxonMobil Corp., ChevronCorp., BP Plc ºi Royal DutchShell Plc au înregistrat pierderi
totale de peste 50 de miliarde de dolarianul trecut, în contextul prãbuºirii cere-rii de þiþei din cauza pandemiei de Co-vid-19 - situaþie care a dus preþurile depe piaþa de profil chiar în teritoriu nega-tiv în luna aprilie -, ceea ce i-a obligat peaceºtia sã-ºi restrângã planurile de chel-tuieli.
Acum, finanþele marilor companii dindomeniu au de suferit, mai ales în contex-tul în care atenþia consumatorilor ºi inve-stitorilor se îndreaptã tot mai mult cãtreenergia curatã ºi când existã îndoieli cu
privire la cererea de petrol pe termen lung,drept pentru care perspectiva “megafu-ziunilor” este din nou “în cãrþi”, conformunei analize Financiat Times (FT).
Aceasta aminteºte cã, spre finele ani-lor 1990, Exxon din SUA a realizat ceamai mare afacere din cadrul unui val defuziuni de 300 de miliarde de dolari carea avut loc în timpul unei prãbuºiri brutalea preþurilor. Atunci, directorul executival companiei Mobil, Lou Noto, a dat unavertisment industriei, spunând la mo-mentul la care compania sa a fuzionat cuExxon: “Trebuie sã înfruntãm unele fap-te. Lumea s-a schimbat, lucrurile nu maisunt uºoare. (A.V.)
(continuare în pagina 12)
Articolul „Bitcoin ºi fenomenul Reddit – existã o explica-
þie comunã?” a fost scris la solicitarea redacþiei BURSA
care a considerat cã aceste douã procese au o impor-
tanþã deosebitã.
