GRAM AUR = 239,0731 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5341 RON …

1
12 pagini n Dulciurile, un pericol tot mai mare pentru copii PAGINA 10 n Ministrul Educaþiei cere autoritãþilor locale sã nu ”jongleze” cu ºcoala online PAGINA 10 n FIFA pregãteºte o loviturã - Cupa Mondialã, din doi în doi ani PAGINA 10 n AVERTISMENT DE LA GOLDMAN SACHS: “Industriile europene se pot confrunta cu black-out-uri, în cazul unei ierni geroase” PAGINA 9 5 lei n ALEXANDRU RAFILA ACUZà GUVERNUL CÎÞU: “Pânã când s-a terminat UNTOLD, totul era în regulã privind pandemia” PAGINA 3 n Board-ul Impact a hotãrât majorarea capitalului companiei cu maxim 193,7 milioane lei PAGINA 4 n DEMERSURI PENTRU CA ÞARA BUZÃULUI Sà DEVINà GEOPARC GLOBAL / Specaialiºtii UNESCO, încântaþi dupã evaluarea din Þara Buzãului PAGINA 11 Marþi, 21 septembrie 2021, nr. 182 (6962), anul XXXI GRAM AUR = 239,0731 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5341 RON EURO = 4,9481 RON DOLAR = 4,2275 RON Colapsul Evergrande, gigantul imobiliar chinez, nu reprezintã un “Lehman moment” l Situaþia Evergrande ar trebui sã fie un avertisment pentru investitorii în companiile îndatorate din sectorul imobiliar P otenþialul colaps al Evergrande, compania chinezã din domeniul imobiliar, îi sperie pe mulþi par- ticipanþi ai pieþelor finan- ciare. Având în vedere cã este vorba de o companie uriaºã dintr-o þarã în care nu existã un sistem pur capitalist, ci unul ge- stionat îndeaproape de stat, nu se ºtie care va fi deznodãmântul. Evergrande poate sã dea fali- ment, dar la fel de bine poate sã aibã o cu totul altã soartã. Potrivit bãncii de investiþii UBS, Evergrande are datorii de 313 miliarde dolari, din care 19 miliarde la creditori externi (obligaþiuni offshore). Într-ade- vãr, sumele sunt ameþitoare, dar nu atât de mari încât statul chinez sã nu poatã gestiona situaþia. Având în vedere experienþa colapsu- lui haotic al Lehman Brothers din 2008, nu ne putem imagina cum în China o companie foarte mare, chiar ºi din secto- rul imobiliar, sã fie lãsatã sã se prãbuºea- scã în aceeaºi manierã. În pri- mul rând, China este o þarã unde statul este mult mai impli- cat în economie decât în SUA. Apoi, chiar dacã prin absurd, guvernul chinez ar lãsa Ever- grande sã dea faliment într-un mod haotic, având în vedere cã nu este vorba de o bancã, efec- tele în sistemul financiar nu ar fi similare. Cea mai sensibilã componen- tã a unui circuit financiar este banca (aºa cum era Lehman Brothers), iar falimen- tul unei bãnci mari poate genera efecte de contagiune ºi panicã în rândul jucãtorilor din piaþã, legat de siguranþa instrumentelor financiare deþinute sau intermediate de bãnci. (continuare în pagina 12) RAPORTUL OLAF PENTRU 2020 Suntem primii la fraudarea fondurilor europene Þ ara noastrã are cele mai multe ire- gularitãþi raportate ca fraude, con- form raportului întocmit, pentru anul trecut, de Oficiul European de Luptã Antifraudã (OLAF). Cu 237 de raportãri care privesc cheltuieli de 166.638.436 euro, România se situeazã pe primul loc la fraudarea fondurilor eu- ropene, la distanþã mare de locul al doi- lea ocupat de Italia cu 26 de raportãri privind cheltuieli de aproximativ 23 mi- lioane euro ºi locul al treilea ocupat de Portugalia cu 20 de raportãri pentru cheltuieli de 15,6 milioane euro. Cele mai grave nereguli, 87, sunt la fondurile alocate prin politica de coeziu- ne ºi pentru pescuit, privind cheltuieli de peste 150 milioane euro, în timp ce cele mai multe nereguli, 148, sunt consemna- te la fondurile alocate pentru agriculturã, în special la sumele alocate dezvoltãrii rurale, privind cheltuieli de 16,5 milioane euro. În privinþa iregularitãþilor privind cheltuirea unor sume, iregularitãþi care nu sunt frauduloase, în anexa 2 a raportu- lui OLAF þara noastrã figureazã în top 3 cu 824 de raportãri privind cheltuieli în valoare totalã de 97.581.948, fiind de- vansatã doar de Slovacia pentru cheltuie- li în valoare de 174.135.104 euro (locul 1) ºi Polonia pentru cheltuieli de 119.585.586 euro (locul 2). ªi în cazul acestor iregularitãþi neraportate ca frau- duloase, ponderea o deþin, în cazul þãrii noastre, sumele alocate pentru politica de coeziune (peste 69,1 milioane euro), dupã care urmeazã cele destinate agriculturii (peste 28,2 milioane euro). Conform autorilor raportului, impac- tul financiar al fraudelor detectate împo- triva bugetului UE a continuat sã scadã în 2020. Cele 1056 nereguli frauduloase raportate în 2020 au avut un impact fi- nanciar combinat de 371 milioane euro, cu aproximativ 20% mai puþin decât în 2019, continuând scãderea constantã din ultimii cinci ani. Numãrul neregulilor non-frauduloase a rãmas stabil, dar a scã- zut ca valoare cu 6%, potrivit raportului. I.GHE. (continuare în pagina 4) Sfânta noastrã organizare D uminica este recomandat sã ieºim la iarbã verde. Când nu plouã, nu e ger ºi nu e pande- mie. Cum toate terenurile de golf din cartierul în care locuiesc erau ocupate, am zis cã nu ar strica sã merg la un meci de fotbal din prima Ligã, programat puþin dupã prânz. Dupã ce am cãutat câte- va ore sã aflu exact unde se va juca partida dintre Academica Clinceni ºi FC Argeº (sunt mai multe echipe ”nomade” în pri- ma divizie, iar respectivul meci era anunþat fie la Clinceni, fie pe stadionul Dinamo), mi-am luat familia de mânã ºi am descins la meci. Nu mai fusesem de ceva vreme prin zonã, dar îmi închipuiam cã ºtiu cam cum stau lucrurile la stadionul Dinamo. Am ajuns la casa de bilete de lângã sta- tuia regretatului Ivan Patzaichin, de pe ªoseaua ªtefan cel Mare ºi am dat sã plãtesc. ”Nu se poate la noi, noi vindem doar pentru meciul de la 19, dintre Dina- mo ºi Botoºani, pentru meciul de acum mergeþi la casa de la tribuna 0, de pe Ca- lea Floreasca ºi dupã reveniþi aici”, sunt informat, cu seriozitate, de o dom- niºoarã. Timpul ne presa, îmi place sã vãd începuturile, aºa cã am grãbit pasul. Ajuns acolo, întreb dacã nu pot cumpãra un bilet la tribuna 1 sau mãcar la peluzã, ca sã nu mai ocolesc tot cartie- rul. ”Nu, e deschisã doar tribu- na a 2-a, restul sunt închise”, mã anunþã, sec, un casier foarte tânãr. Întreb de ce nu am fost tri- mis de la cealaltã casã direct la tribuna a 2-a ºi aflu cã acolo nu se vând bilete. Plec de pe Calea Floreasca, ajung pe ºoseaua ªtefan cel Mare ºi întreb dacã se poate intra ºi pe acolo. ”Nu, aici e închis, mergeþi pe Bulevardul Barbu Vãcãrescu, pe acolo o sã intraþi”. Tim- pul nu mai avea rãbdare, iuþim pasul, deºi începusem sã obosim. Intrãm prin Barbu Vãcãrescu, în curtea stadionului gunoaie multe, un domn în chiloþi albaºtri fãcea plajã pe un prosop, iar toa- te gardurile de metal se lepãdaserã de vopsea, de la ultima noastrã întâlnire, ºi afiºau un ”bronz” ruginit. (continuare în pagina 10) Datoria globalã, salt cãtre 300 de trilioane de dolari D atoria globalã a crescut cu 4,8 trilioane de dolari în trimestrul al doilea al acestui an, pânã la 296 de trilioa- ne de dolari. Faþã de aceeaºi perio- adã a anului trecut, datoria glo- balã a crescut cu 25,1 trilioane de dolari, în timp ce Produsul Intern Brut global a crescut cu doar 6,5 trilioane, pânã la 83,8 trilioane de dolari, conform ul- timului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF) (vezi graficul 1). În aceste condiþii, povara datoriei, ex- primatã prin raportarea datoriei la PIB, a scãzut cu circa 9 puncte procentuale, pânã la 353,4%, de la nivelul re- cord înregistrat în trimestrul pre- cedent, de peste 362% (vezi gra- ficul de pe ilustraþie). Scãderea a fost determinatã de “redresarea robustã a activitã- þii economice”, dupã cum se ara- tã în raportul de la IIF, însã “acea- stã redresarea nu a fost suficient de puternicã pentru a reduce po- vara datoriei la nivelul dinaintea de- clanºãrii pandemiei în majoritatea cazu- rilor”. Conform datelor de la IIF, doar cinci þãri prezintã un grad de îndatorare total, exclusiv sectorul financiar, mai scãzut decât în perioada premergãtoare pande- miei: Mexic, Argentina, Danemarca, Irlanda ºi Liban. Datoria acumulatã la nivel global din martie 2020 pânã în iunie 2021, de circa 36,3 trilioane de dolari, a fost de peste 6 ori mai mare decât creºterea PIB-ului în acelaºi interval , de circa 5,6 trilioane de dolari. În raport se subliniazã avansul pu- ternic al datoriilor de la nivelul econo- miilor emergente, pânã la 91,5 trilioane de dolari în T2 2021, cu circa 3,5 trilio- ane de dolari peste nivelul din trime- strul precedent, în timp ce datoria cu- mulatã de la nivelul economiilor dez- voltate a crescut cu circa 1,3 trilioane de dolari, pânã la 204,5 trilioane (vezi graficul 3). Pe fondul unei redresãri puternice a economiei ºi a creºterii inflaþiei, gradul de îndatorare la nivelul economiilor emergente a scãzut cu circa 4 puncte procentuale faþã de trimestrul anterior, pânã la circa 246%, iar raportul dintre datorie ºi PIB la nivelul economiilor dezvoltate a fost de circa 418% în T2 2021. (continuare în pagina 9) CÃLIN RECHEA BEN MADADI OMUL SF(M)INTEªTE LOCUL DAN NICOLAIE Cãmãtãreasa - gravurã de Dominique Sornique (1708–1756)

Transcript of GRAM AUR = 239,0731 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5341 RON …

Page 1: GRAM AUR = 239,0731 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5341 RON …

12 pagini

n Dulciurile, un pericol tot mai mare pentru copiiPAGINA 10

n Ministrul Educaþiei cere autoritãþilor localesã nu ”jongleze” cu ºcoala online PAGINA 10

n FIFA pregãteºte o loviturã - Cupa Mondialã, din doiîn doi ani PAGINA 10

n AVERTISMENT DE LA GOLDMANSACHS: “Industriile europenese pot confrunta cu black-out-uri,în cazul unei ierni geroase”

PAGINA 9

5 lein ALEXANDRU RAFILA ACUZÃ GUVERNUL

CÎÞU: “Pânã când s-a terminat UNTOLD,totul era în regulã privind pandemia”

PAGINA 3

n Board-ul Impact a hotãrât majorareacapitalului companiei cu maxim 193,7milioane lei PAGINA 4

n DEMERSURI PENTRU CA ÞARABUZÃULUI SÃ DEVINÃ GEOPARCGLOBAL / Specaialiºtii UNESCO,încântaþi dupã evaluarea din ÞaraBuzãului

PAGINA 11

Marþi, 21 septembrie 2021, nr. 182 (6962), anul XXXI

GRAM AUR = 239,0731 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5341 RON EURO = 4,9481 RON DOLAR = 4,2275 RON

Colapsul Evergrande,gigantul imobiliarchinez, nu reprezintãun “Lehman moment”l Situaþia Evergrande ar trebui sã fie un avertisment pentruinvestitorii în companiile îndatorate din sectorul imobiliar

Potenþialul colaps al Evergrande,compania chinezã din domeniulimobiliar, îi sperie pe mulþi par-ticipanþi ai pieþelor finan-

ciare. Având în vedere cã estevorba de o companie uriaºãdintr-o þarã în care nu existã unsistem pur capitalist, ci unul ge-stionat îndeaproape de stat, nu seºtie care va fi deznodãmântul.Evergrande poate sã dea fali-ment, dar la fel de bine poate sãaibã o cu totul altã soartã.

Potrivit bãncii de investiþii UBS,Evergrande are datorii de 313 miliardedolari, din care 19 miliarde la creditoriexterni (obligaþiuni offshore). Într-ade-vãr, sumele sunt ameþitoare, dar nu atâtde mari încât statul chinez sã nu poatãgestiona situaþia.

Având în vedere experienþa colapsu-lui haotic al Lehman Brothers din 2008,

nu ne putem imagina cum în China ocompanie foarte mare, chiar ºi din secto-rul imobiliar, sã fie lãsatã sã se prãbuºea-

scã în aceeaºi manierã. În pri-mul rând, China este o þarãunde statul este mult mai impli-cat în economie decât în SUA.Apoi, chiar dacã prin absurd,guvernul chinez ar lãsa Ever-grande sã dea faliment într-unmod haotic, având în vedere cãnu este vorba de o bancã, efec-tele în sistemul financiar nu ar

fi similare. Cea mai sensibilã componen-tã a unui circuit financiar este banca (aºacum era Lehman Brothers), iar falimen-tul unei bãnci mari poate genera efecte decontagiune ºi panicã în rândul jucãtorilordin piaþã, legat de siguranþainstrumentelor financiare deþinute sauintermediate de bãnci.

(continuare în pagina 12)

RAPORTUL OLAF PENTRU 2020

Suntem primii lafraudarea fonduriloreuropene

Þara noastrã are cele mai multe ire-gularitãþi raportate ca fraude, con-form raportului întocmit, pentruanul trecut, de Oficiul European

de Luptã Antifraudã (OLAF). Cu 237 deraportãri care privesc cheltuieli de166.638.436 euro, România se situeazãpe primul loc la fraudarea fondurilor eu-ropene, la distanþã mare de locul al doi-lea ocupat de Italia cu 26 de raportãriprivind cheltuieli de aproximativ 23 mi-lioane euro ºi locul al treilea ocupat dePortugalia cu 20 de raportãri pentrucheltuieli de 15,6 milioane euro.

Cele mai grave nereguli, 87, sunt lafondurile alocate prin politica de coeziu-ne ºi pentru pescuit, privind cheltuieli depeste 150 milioane euro, în timp ce celemai multe nereguli, 148, sunt consemna-te la fondurile alocate pentru agriculturã,în special la sumele alocate dezvoltãriirurale, privind cheltuieli de 16,5milioane euro.

În privinþa iregularitãþilor privindcheltuirea unor sume, iregularitãþi carenu sunt frauduloase, în anexa 2 a raportu-

lui OLAF þara noastrã figureazã în top 3cu 824 de raportãri privind cheltuieli învaloare totalã de 97.581.948, fiind de-vansatã doar de Slovacia pentru cheltuie-li în valoare de 174.135.104 euro (locul1) ºi Polonia pentru cheltuieli de119.585.586 euro (locul 2). ªi în cazulacestor iregularitãþi neraportate ca frau-duloase, ponderea o deþin, în cazul þãriinoastre, sumele alocate pentru politicade coeziune (peste 69,1 milioane euro),dupã care urmeazã cele destinateagriculturii (peste 28,2 milioane euro).

Conform autorilor raportului, impac-tul financiar al fraudelor detectate împo-triva bugetului UE a continuat sã scadãîn 2020. Cele 1056 nereguli frauduloaseraportate în 2020 au avut un impact fi-nanciar combinat de 371 milioane euro,cu aproximativ 20% mai puþin decât în2019, continuând scãderea constantã dinultimii cinci ani. Numãrul neregulilornon-frauduloase a rãmas stabil, dar a scã-zut ca valoare cu 6%, potrivit raportului.

I.GHE.

(continuare în pagina 4)

Sfânta noastrãorganizare

Duminica este recomandat sãieºim la iarbã verde. Când nuplouã, nu e ger ºi nu e pande-mie. Cum toate terenurile de

golf din cartierul în care locuiesc erauocupate, am zis cã nu ar strica sã mergla un meci de fotbal din primaLigã, programat puþin dupãprânz. Dupã ce am cãutat câte-va ore sã aflu exact unde se vajuca partida dintre AcademicaClinceni ºi FC Argeº (sunt maimulte echipe ”nomade” în pri-ma divizie, iar respectivul meciera anunþat fie la Clinceni, fiepe stadionul Dinamo), mi-amluat familia de mânã ºi am descins lameci.

Nu mai fusesem de ceva vreme prinzonã, dar îmi închipuiam cã ºtiu camcum stau lucrurile la stadionul Dinamo.Am ajuns la casa de bilete de lângã sta-tuia regretatului Ivan Patzaichin, de peªoseaua ªtefan cel Mare ºi am dat sãplãtesc. ”Nu se poate la noi, noi vindemdoar pentru meciul de la 19, dintre Dina-mo ºi Botoºani, pentru meciul de acummergeþi la casa de la tribuna 0, de pe Ca-

lea Floreasca ºi dupã reveniþi aici”, suntinformat, cu seriozitate, de o dom-niºoarã. Timpul ne presa, îmi place sãvãd începuturile, aºa cã am grãbit pasul.Ajuns acolo, întreb dacã nu pot cumpãraun bilet la tribuna 1 sau mãcar la peluzã,

ca sã nu mai ocolesc tot cartie-rul. ”Nu, e deschisã doar tribu-na a 2-a, restul sunt închise”,mã anunþã, sec, un casier foartetânãr. Întreb de ce nu am fost tri-mis de la cealaltã casã direct latribuna a 2-a ºi aflu cã acolo nuse vând bilete. Plec de pe CaleaFloreasca, ajung pe ºoseauaªtefan cel Mare ºi întreb dacã se

poate intra ºi pe acolo. ”Nu, aici eînchis, mergeþi pe Bulevardul BarbuVãcãrescu, pe acolo o sã intraþi”. Tim-pul nu mai avea rãbdare, iuþim pasul,deºi începusem sã obosim. Intrãm prinBarbu Vãcãrescu, în curtea stadionuluigunoaie multe, un domn în chiloþialbaºtri fãcea plajã pe un prosop, iar toa-te gardurile de metal se lepãdaserã devopsea, de la ultima noastrã întâlnire, ºiafiºau un ”bronz” ruginit.

(continuare în pagina 10)

Datoria globalã,salt cãtre 300 detrilioane de dolari

Datoria globalã a crescutcu 4,8 trilioane de dolariîn trimestrul al doilea alacestui an, pânãla 296 de trilioa-ne de dolari. Faþãde aceeaºi perio-

adã a anului trecut, datoria glo-balã a crescut cu 25,1 trilioanede dolari, în timp ce ProdusulIntern Brut global a crescut cudoar 6,5 trilioane, pânã la 83,8trilioane de dolari, conform ul-timului raport Global Debt Monitor(GDM) de la Institute of InternationalFinance (IIF) (vezi graficul 1).

În aceste condiþii, povara datoriei, ex-primatã prin raportarea datoriei la PIB, ascãzut cu circa 9 puncte procentuale,

pânã la 353,4%, de la nivelul re-cord înregistrat în trimestrul pre-cedent, de peste 362% (vezi gra-ficul de pe ilustraþie).

Scãderea a fost determinatãde “redresarea robustã a activitã-þii economice”, dupã cum se ara-tã în raportul de la IIF, însã “acea-stã redresarea nu a fost suficientde puternicã pentru a reduce po-

vara datoriei la nivelul dinaintea de-clanºãrii pandemiei în majoritatea cazu-rilor”.

Conform datelor de la IIF, doar cinciþãri prezintã un grad de îndatorare total,exclusiv sectorul financiar, mai scãzutdecât în perioada premergãtoare pande-miei: Mexic, Argentina, Danemarca,Irlanda ºi Liban.

Datoria acumulatã la nivel global dinmartie 2020 pânã în iunie 2021, de circa36,3 trilioane de dolari, a fost de peste 6ori mai mare decât creºterea PIB-ului înacelaºi interval , de circa 5,6 trilioane dedolari.

În raport se subliniazã avansul pu-ternic al datoriilor de la nivelul econo-miilor emergente, pânã la 91,5 trilioanede dolari în T2 2021, cu circa 3,5 trilio-

ane de dolari peste nivelul din trime-strul precedent, în timp ce datoria cu-mulatã de la nivelul economiilor dez-voltate a crescut cu circa 1,3 trilioanede dolari, pânã la 204,5 trilioane (vezigraficul 3).

Pe fondul unei redresãri puternice aeconomiei ºi a creºterii inflaþiei, gradulde îndatorare la nivelul economiiloremergente a scãzut cu circa 4 puncteprocentuale faþã de trimestrul anterior,pânã la circa 246%, iar raportul dintredatorie ºi PIB la nivelul economiilordezvoltate a fost de circa 418% în T22021.

(continuare în pagina 9)

CÃLIN

RECHEA

BEN

MADADI

OMUL SF(M)INTEªTE LOCUL

DAN

NICOLAIE

Cãmãtãreasa - gravurã de Dominique Sornique (1708–1756)