GRAM AUR = 240,0052 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5228 ...2021/01/25 · mai bune soluþii indiferent de...
1
12 pagini n EDUCAÞIE / OUG pentru recuperarea timpului pierdut PAGINA 10 n CÃTÃLIN ªOMFÃLEAN, INNOBYTE: „Pe piaþa autohtonã de eCommerce este încã foarte mult loc” PAGINA 11 n RADU CRÃCIUN, DIRECTOR GENERAL BCR PENSII: “Nu cred cã vom avea listãri spectaculoase anul acesta” PAGINA 9 5 lei Marþi, 26 ianuarie 2021, nr. 17 (6797), anul XXX n Securitatea nuclearã de la Cernavodã, obstrucþionatã de legea achiziþiilor PAGINA 3 n LA FINELE LUI 2020 / Activele fondurilor Pilon II au ajuns la 15,4 miliarde euro PAGINA 9 n SPECIALIªTII ATENÞIONEAZÃ: Redresarea comerþului mondial ºi-a atins limita PAGINA 12 GRAM AUR = 240,0052 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5228 RON EURO = 4,8744 RON DOLAR = 4,0105 RON “CEZ va rãmâne activ în România, dupã preluarea de cãtre grupul australian MIRA” (Interviu cu Ondrej Safar, CEO CEZ România) l “Preþul de licitaþie pentru activele CEZ a fost principalul criteriu de selecþie ºi MIRA l-a oferit pe cel mai mare” l “Suntem în linie cu calendarul estimat al transferului activelor” Reporter: Cum aþi încheiat anul 2020 ºi cu ce speranþã aþi intrat în 2021? Ondrej Safar: Pentru Grupul CEZ în România, anul 2020 a fost un an în care ne-am depãºit limitele ºi în care ne-am demonstrat cã putem gãsi cele mai bune soluþii indiferent de situaþie. A fost un an sub semnul noutãþii ºi adaptãrii. Ne-am propus, în toatã acea- stã perioadã, sã menþinem nivelul cali- tãþii serviciilor noastre fãrã a periclita în vreun fel siguranþa angajaþilor ºi a clienþilor noºtri ºi am fost primii jucã- tori din sectorul de energie ºi gaze na- turale care au hotãrât închiderea Cen- trelor noastre de Relaþii cu Clienþii ºi Utilizatorii ºi mutarea dialogului cu aceºtia din urmã, în mediul online, fiind capabili sã oferim aceleaºi servi- cii de calitate clienþilor noºtri. Nu am ezitat sã pãstrãm aceastã mãsurã ºi în perioada despre care vorbim, tocmai pentru a ne pãstra angajaþii ºi clienþii în siguranþã. Bineînþeles, având în vedere rolul nostru de importanþã strategicã ca furnizor de utilitãþi, ne-am îndreptat atenþia cãtre asigurarea continuitãþii operaþionale ºi pãstrarea unei strânse legãturi cu autoritãþile locale. În ceea ce priveºte deciziile de busi- ness, avem în vedere toate aspectele operaþionale ºi strategice ale activitãþii noastre ºi cãutãm în permanenþã solu- þii care sã ne permitã sã asigurãm con- tinuitatea alimentãrii cu energie elec- tricã a consumatorilor din aria noastrã operaþionalã. Rãmânem atenþi la evoluþia acestei pandemii, astfel încât sã putem lua cele mai bune decizii care sã asigure continuitatea alimentãrii cu energie electricã ºi sã menþinem confortul clienþilor noºtri. Cu privire la economia româneascã, cãutãm soluþii sã sprijinim clienþii din portofoliul CEZ, dar ºi pe partenerii noºtri ºi comunitatea localã. A CONSEMNAT MIHAI GONGOROI (continuare în pagina 8) Comerþul global ºi-a accelerat creºterea în ciuda noilor mãsuri de combatere a pandemiei V olumul schimburilor comercia- le la nivel global a crescut cu o ratã anualã de 1,5% în noiem- brie 2020, dupã zece luni de scãderi anuale consecutive, pe fondul unei creºteri lunare de 2,1%, dupã un avans de 0,7% în luna ante- rioarã, conform datelor din raportul World Tra- de Monitor, publicat de institutul olandez CPB (www.cpb.nl) (vezi graficul 1). “Creºterea volumului schimburilor comerciale nu pare sã fie afectatã de noile mãsuri de combatere a pande- miei”, aratã raportul CPB, în condiþiile în care creºterea importurilor este de- terminatã mai ales de evoluþia de la nivelul economiilor dezvoltate. Dupã primele 11 luni ale anului 2020, comerþul global a fost cu 1,2% peste nivelul de la sfârºitul anului pre- cedent ºi cu 1,1% sub recordul înregis- trat în octombrie 2018. Volumul schimburilor comerciale de la nivelul economiilor dezvoltate a cre- scut cu o ratã anualã de 1,5%, dupã o scãdere de 1,8% în luna precedentã, pe fondul unei creºteri lunare de 2,4%, iar volumul schimburilor comerciale de la nivelul economiilor emergente a cre- scut cu o ratã anualã de 1,2%, dupã o scãdere de 0,8% în luna anterioarã, în condiþiile unei creºteri lunare de 1,4%. (continuare în pagina 12) Timp pierdut C um am ajuns în situaþia asta? Sã recapitulãm. În luna Decembrie a anului trecut au apãrut primele semne cã în oraºul Wuhan din China comunistã face ravagii un vi- rus. Probabil autoritãþile de la Pekin ºtiau din varã cu ce au de-a face ºi au ascuns adevãrul. S-au pierdut atunci câteva luni în care restul lumii se pu- tea pregãti. Prin Ianuarie 2020 era clar cã drãco- venia se rãspândeºte. Unele þãri au început sã ia mãsuri. Prima a fost Republica China (Taiwan), care a închis graniþele pen- tru vizitatorii din China comunistã încã de la finele lui Decembrie. Ei ºtiau bine cu cine au de-a face… Celelalte þãri însã au “ars gazul” degeaba. Îmi amintesc cã prin Fe- bruarie anul trecut eram în Africa de Sud. Am fost surprins sã vãd în Cape Town o mulþime de turiºti chinezi care se plimbau de colo-colo. Cel mai rãu a fost în Europa. Presa de acolo a luat foc când Trump a interzis zboru- rile din RP Chinezã. “Rasism!”. În câteva zile, pe furiº, au început ºi ele sã ia mãsuri. Dar era prea târziu. Se pierduse deja ocazia de a stopa rãspândirea virusului. Iatã ºi un lucru foarte curios. Cei care sunt responsabili de acest fiasco se pare cã nici nu au plãtit, politic vor- bind, nici un preþ. În mod normal, când te faci vinovat de a fi contribuit la cea mai mare crizã sanitarã ºi economicã din ultima sutã de ani, ar trebui sã dai socotealã. Cel puþin într-o democraþie. Dar foarte puþini dintre liderii care ne-au adus în aceastã fundãturã au de- contat electoral incompetenþa sau reaua lor voinþã. În România, unul dintre savanþii oficiali ai socialiºtilor ne asigura, anul trecut, cã virusul este “un punct pe har- ta Chinei” ºi nu va ajunge niciodatã aici. Actualul Preºedinte ne asigura cã “autoritãþile au luat toate mãsurile”. (Vi se pare cã aºa stau lucrurile?). Miniºtri ºi parlamentari se înfoiau în pene, sã ne arate cât de pregãtitã este administraþia. Iar timpul trecea. Iluzia s-a sfãrâmat în câteva ore, când au ajuns în þarã pri- mele autocare cu români care fugeau din nordul Italiei. Autoritãþile erau complet depãºite. Dupã cum depãºite au fost ºi când a fost vorba de paturi la Terapie Intensivã sau de niºte simple mãºti din material textil. Am descoperit cu toþii, în acel mo- ment, cã Statul nu avea nici un plan. Improviza. România este guvernatã de atunci de atotºtiutorul Arafat. Se pri- cepe la toate. (continuare în pagina 3) Trecerea la economia de piaþã (3) T ot pentru o imagine elocventã a ce a însemnat “Aventura” privatizã- rii în România dupã 1990, am gã- sit o dezvoltare interesantã a slo- ganului “Nu ne vindem þara” în lucrarea lui Marin Dinu ºi Teodor Brateº intitu- latã “rãzbunarea trecutului - Capitali- smul în cinci luni postdecembriste” din care citez: “O sursã importantã a sloga- nului a constituit-o avalanºa de infor- maþii, declanºatã chiar în zilele de la fi- nalul anului 1989 referitoare la intenþiile strãinilor de a investi masiv în Rom- ânia. Zestrea productivã de care dispu- nea þara reprezenta în viziunea celor mai mulþi concetãþeni o vacã de muls. România s-a aflat în vizorul pieþelor financiare externe, a mediului interna- þional de afaceri ca o importantã sursã de profit. Marile proiecte de restructu- rare a lumii de dupã Rãzboiul Rece in- cludeau în etapele premergãtoare ºi imediat urmãtoare cãderii comunis- mului, ofensiva capitalului strãin, evi- dent cel occidental, spre economiile þãrilor din Estul Europei.” Aºa am ajuns sã înlocuim lipsa pie- þei libere ºi existenþa preþurilor fixate de stat cu o economie de piaþã funcþio- nalã cu o concurenþã în creºtere, dar ºi o societate cu libertãþi individuale pu- ternic îngrãdite schimbatã într-una cu libertãþi individuale conform standar- delor europene (Florin Georgescu). Ce s-a întâmplat de fapt în realitate? Cumpãrãtorii s-au trezit într-o diversita- te de situaþii - costuri mari de exploatare, taxe, datorii istorice mari la furnizorii de utilitãþi, spaþii, hale inutile ºi excedenta- re, personal supradimensionat, lipsã de productivitate, imposibilitatea de a fi competitiv pe piaþã, tentaþia veniturilor din fier vechi etc. – falsuri la certificarea de cãtre cenzori a lucrãrilor de investiþii tehnologice ºi de mediu, încãlcarea con- diþiilor de postprivatizare. Aveau alte soluþii sau modele? De ce nu am ales modelul polonez? Era sau nu necesar sã privatizãm compa- nii strategice ºi bãnci? Care a fost ro- lul finanþatorilor ºi creditorilor inter- naþionali? ªi pentru cã nu ajungea o singurã mare problemã, România s-a confrun- tat ºi cu cea a restituirilor proprietãþilor cãtre cei deposedaþi abuziv de cãtre re- gimul comunist începând cu 11 iunie 1948. (continuare în pagina 4) ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA Mircea Ursache Nici dupã 30 de ani de la revoluþie procesul de restitu- ire nu s-a finalizat, în prezent estimându-se cã statul mai are de achitat în dosare de restituiri circa 5 mi- liarde de euro (în bani sau active). CÃTÃLIN AVRAMESCU G rupul CEZ va rãmâne activ în þara noastrã dupã finalizarea transferului activelor cãtre gru- pul australian Macquarie In- frastructure and Real Assets (MIRA),concentrându-sepeactivitateade trading de energie ºi pe oferirea de servi- cii energetice, ne-a declarat Ondrej Safar, CEO CEZ România, în cadrul unui interviu. Domnia sa ne-a precizat cã transferul active- lor este în linie cu calendarul estimat. Docu- mentaþia pentru aprobare a fost depusã în luna noiembrie 2020, iar în primele zile ale acestui an compania a primit avizul favora- bil al Directoratului European General pen- tru Concurenþã. Tranzacþia trebuie aproba- tã ºi în CSAT. Safar a mai spus cã preþul de li- citaþie a fost principalul criteriu de selecþie ºi MIRA l-a oferit pe cel mai mare. CEO-ul CEZ România nu a dorit sã ofere detalii cu privire la preþul plãtit de MIRA. Amintim cã un con- sorþiu românesc format din Hidroelectrica, Electrica ºi SAPE a participat fãrã succes la competiþia pentru achiziþionarea activelor din România ale grupului CEZ. CÃLIN RECHEA
Transcript of GRAM AUR = 240,0052 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5228 ...2021/01/25 · mai bune soluþii indiferent de...
-
12 pagini
n EDUCAÞIE / OUG pentru recuperarea timpuluipierdut PAGINA 10
n CÃTÃLIN ªOMFÃLEAN, INNOBYTE: „Pe piaþaautohtonã de eCommerce este încã foartemult loc” PAGINA 11
n RADU CRÃCIUN, DIRECTORGENERAL BCR PENSII: “Nu credcã vom avea listãrispectaculoase anul acesta”
PAGINA 9
5 lei Marþi, 26 ianuarie 2021, nr. 17 (6797), anul XXXn Securitatea nuclearã de la Cernavodã,
obstrucþionatã de legea achiziþiilorPAGINA 3
n LA FINELE LUI 2020 / Activele fondurilor Pilon IIau ajuns la 15,4 miliarde euro PAGINA 9
n SPECIALIªTII ATENÞIONEAZÃ:Redresarea comerþului mondialºi-a atins limita
PAGINA 12
GRAM AUR = 240,0052 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5228 RON EURO = 4,8744 RON DOLAR = 4,0105 RON
“CEZ va rãmâne activ înRomânia, dupã preluarea decãtre grupul australian MIRA”
(Interviu cu Ondrej Safar, CEO CEZ România)
l “Preþul de licitaþie pentru activele CEZ a fost principalul criteriu de selecþie ºi MIRA l-a oferit pe cel mai mare”l “Suntem în linie cucalendarul estimat al transferului activelor”
Reporter: Cum aþi încheiat anul2020 ºi cu ce speranþã aþi intrat în2021?
Ondrej Safar: Pentru Grupul CEZîn România, anul 2020 a fost un an încare ne-am depãºit limitele ºi în carene-am demonstrat cã putem gãsi celemai bune soluþii indiferent de situaþie.A fost un an sub semnul noutãþii ºiadaptãrii. Ne-am propus, în toatã acea-stã perioadã, sã menþinem nivelul cali-tãþii serviciilor noastre fãrã a periclitaîn vreun fel siguranþa angajaþilor ºi a
clienþilor noºtri ºi am fost primii jucã-tori din sectorul de energie ºi gaze na-turale care au hotãrât închiderea Cen-trelor noastre de Relaþii cu Clienþii ºiUtilizatorii ºi mutarea dialogului cuaceºtia din urmã, în mediul online,fiind capabili sã oferim aceleaºi servi-cii de calitate clienþilor noºtri. Nu amezitat sã pãstrãm aceastã mãsurã ºi înperioada despre care vorbim, tocmaipentru a ne pãstra angajaþii ºi clienþii însiguranþã. Bineînþeles, având în vedererolul nostru de importanþã strategicã
ca furnizor de utilitãþi, ne-am îndreptatatenþia cãtre asigurarea continuitãþiioperaþionale ºi pãstrarea unei strânselegãturi cu autoritãþile locale.
În ceea ce priveºte deciziile de busi-ness, avem în vedere toate aspecteleoperaþionale ºi strategice ale activitãþiinoastre ºi cãutãm în permanenþã solu-þii care sã ne permitã sã asigurãm con-tinuitatea alimentãrii cu energie elec-tricã a consumatorilor din aria noastrãoperaþionalã.
Rãmânem atenþi la evoluþia acestei
pandemii, astfel încât sã putem luacele mai bune decizii care sã asigurecontinuitatea alimentãrii cu energieelectricã ºi sã menþinem confortulclienþilor noºtri.
Cu privire la economia româneascã,cãutãm soluþii sã sprijinim clienþii dinportofoliul CEZ, dar ºi pe parteneriinoºtri ºi comunitatea localã.
A CONSEMNATMIHAI GONGOROI
(continuare în pagina 8)
Comerþul global ºi-a acceleratcreºterea în ciuda noilor mãsuride combatere a pandemiei
Volumul schimburilor comercia-le la nivel global a crescut cu oratã anualã de 1,5% în noiem-brie 2020, dupã zece luni de
scãderi anuale consecutive, pe fondulunei creºteri lunare de2,1%, dupã un avansde 0,7% în luna ante-rioarã, conform datelordin raportul World Tra-de Monitor, publicat deinstitutul olandez CPB(www.cpb.nl) (vezigraficul 1).
“Creºterea volumului schimburilorcomerciale nu pare sã fie afectatã denoile mãsuri de combatere a pande-miei”, aratã raportul CPB, în condiþiileîn care creºterea importurilor este de-terminatã mai ales de evoluþia de lanivelul economiilor dezvoltate.
Dupã primele 11 luni ale anului2020, comerþul global a fost cu 1,2%
peste nivelul de la sfârºitul anului pre-cedent ºi cu 1,1% sub recordul înregis-trat în octombrie 2018.
Volumul schimburilor comerciale dela nivelul economiilor dezvoltate a cre-scut cu o ratã anualã de 1,5%, dupã oscãdere de 1,8% în luna precedentã, pe
fondul unei creºteri lunare de 2,4%, iarvolumul schimburilor comerciale de lanivelul economiilor emergente a cre-scut cu o ratã anualã de 1,2%, dupã oscãdere de 0,8% în luna anterioarã, încondiþiile unei creºteri lunare de 1,4%.
(continuare în pagina 12)
Timppierdut
Cum am ajuns în situaþia asta? Sãrecapitulãm. În luna Decembriea anului trecut au apãrut primelesemne cã în oraºul Wuhan din
China comunistã face ravagii un vi-rus. Probabil autoritãþile de la Pekinºtiau din varã cu ce au de-a face ºi auascuns adevãrul. S-au pierdut atuncicâteva luni în care restul lumii se pu-tea pregãti.
Prin Ianuarie 2020 era clar cã drãco-venia se rãspândeºte.Unele þãri au începutsã ia mãsuri. Prima afost Republica China(Taiwan), care aînchis graniþele pen-tru vizitatorii dinChina comunistãîncã de la finele lui
Decembrie. Ei ºtiau bine cu cine aude-a face…
Celelalte þãri însã au “ars gazul”degeaba. Îmi amintesc cã prin Fe-bruarie anul trecut eram în Africa deSud. Am fost surprins sã vãd în CapeTown o mulþime de turiºti chinezicare se plimbau de colo-colo. Cel mairãu a fost în Europa. Presa de acolo aluat foc când Trump a interzis zboru-rile din RP Chinezã. “Rasism!”. Încâteva zile, pe furiº, au început ºi elesã ia mãsuri. Dar era prea târziu. Sepierduse deja ocazia de a stoparãspândirea virusului.
Iatã ºi un lucru foarte curios. Ceicare sunt responsabili de acest fiascose pare cã nici nu au plãtit, politic vor-bind, nici un preþ. În mod normal, cândte faci vinovat de a fi contribuit la ceamai mare crizã sanitarã ºi economicãdin ultima sutã de ani, ar trebui sã daisocotealã. Cel puþin într-o democraþie.Dar foarte puþini dintre liderii carene-au adus în aceastã fundãturã au de-contat electoral incompetenþa saureaua lor voinþã.
În România, unul dintre savanþiioficiali ai socialiºtilor ne asigura, anultrecut, cã virusul este “un punct pe har-ta Chinei” ºi nu va ajunge niciodatãaici. Actualul Preºedinte ne asigura cã“autoritãþile au luat toate mãsurile”.(Vi se pare cã aºa stau lucrurile?).Miniºtri ºi parlamentari se înfoiau înpene, sã ne arate cât de pregãtitã esteadministraþia.
Iar timpul trecea. Iluzia s-a sfãrâmatîn câteva ore, când au ajuns în þarã pri-mele autocare cu români care fugeaudin nordul Italiei. Autoritãþile eraucomplet depãºite. Dupã cum depãºiteau fost ºi când a fost vorba de paturi laTerapie Intensivã sau de niºte simplemãºti din material textil.
Am descoperit cu toþii, în acel mo-ment, cã Statul nu avea nici un plan.Improviza. România este guvernatã deatunci de atotºtiutorul Arafat. Se pri-cepe la toate.
(continuare în pagina 3)
Trecerea la economia de piaþã (3)
Tot pentru o imagine elocventã a cea însemnat “Aventura” privatizã-rii în România dupã 1990, am gã-sit o dezvoltare interesantã a slo-
ganului “Nu ne vindem þara” în lucrarealui Marin Dinu ºi Teodor Brateº intitu-latã “rãzbunarea trecutului - Capitali-smul în cinci luni postdecembriste” dincare citez: “O sursã importantã a sloga-nului a constituit-o avalanºa de infor-maþii, declanºatã chiar în zilele de la fi-nalul anului 1989 referitoare la intenþiilestrãinilor de a investi masiv în Rom-ânia. Zestrea productivã de care dispu-nea þara reprezenta în viziunea celormai mulþi concetãþeni o vacã de muls.
România s-a aflat în vizorul pieþelorfinanciare externe, a mediului interna-þional de afaceri ca o importantã sursãde profit. Marile proiecte de restructu-rare a lumii de dupã Rãzboiul Rece in-cludeau în etapele premergãtoare ºiimediat urmãtoare cãderii comunis-mului, ofensiva capitalului strãin, evi-dent cel occidental, spre economiile
þãrilor din Estul Europei.”Aºa am ajuns sã înlocuim lipsa pie-
þei libere ºi existenþa preþurilor fixatede stat cu o economie de piaþã funcþio-nalã cu o concurenþã în creºtere, dar ºio societate cu libertãþi individuale pu-ternic îngrãdite schimbatã într-una culibertãþi individuale conform standar-delor europene (Florin Georgescu).
Ce s-a întâmplat de fapt în realitate?Cumpãrãtorii s-au trezit într-o diversita-te de situaþii - costuri mari de exploatare,taxe, datorii istorice mari la furnizorii deutilitãþi, spaþii, hale inutile ºi excedenta-re, personal supradimensionat, lipsã deproductivitate, imposibilitatea de a ficompetitiv pe piaþã, tentaþia veniturilor
din fier vechi etc. – falsuri la certificareade cãtre cenzori a lucrãrilor de investiþiitehnologice ºi de mediu, încãlcarea con-diþiilor de postprivatizare.
Aveau alte soluþii sau modele? Dece nu am ales modelul polonez? Erasau nu necesar sã privatizãm compa-nii strategice ºi bãnci? Care a fost ro-lul finanþatorilor ºi creditorilor inter-naþionali?
ªi pentru cã nu ajungea o singurãmare problemã, România s-a confrun-tat ºi cu cea a restituirilor proprietãþilorcãtre cei deposedaþi abuziv de cãtre re-gimul comunist începând cu 11 iunie1948.
(continuare în pagina 4)
ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA
Mircea Ursache
Nici dupã 30 de ani de la revoluþie procesul de restitu-
ire nu s-a finalizat, în prezent estimându-se cã statul
mai are de achitat în dosare de restituiri circa 5 mi-
liarde de euro (în bani sau active).
CÃTÃLINAVRAMESCU
Grupul CEZ va rãmâne activ înþara noastrã dupã finalizareatransferului activelor cãtre gru-pul australian Macquarie In-frastructure and Real Assets
(MIRA), concentrându-se pe activitatea detrading de energie ºi pe oferirea de servi-cii energetice, ne-a declarat Ondrej Safar,CEO CEZ România, în cadrul unui interviu.
Domnia sa ne-a precizat cã transferul active-lor este în linie cu calendarul estimat. Docu-mentaþia pentru aprobare a fost depusã înluna noiembrie 2020, iar în primele zile aleacestui an compania a primit avizul favora-bil al Directoratului European General pen-tru Concurenþã. Tranzacþia trebuie aproba-tã ºi în CSAT. Safar a mai spus cã preþul de li-citaþie a fost principalul criteriu de selecþieºi MIRA l-a oferit pe cel mai mare. CEO-ul CEZRomânia nu a dorit sã ofere detalii cu privirela preþul plãtit de MIRA. Amintim cã un con-sorþiu românesc format din Hidroelectrica,Electrica ºi SAPE a participat fãrã succes lacompetiþia pentru achiziþionarea activelordin România ale grupului CEZ.
CÃLIN
RECHEA
