Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf

8/18/2019 Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf

1/172

.

GR SOICA • A LE

� .

Cmitetul judţand e cultur si edu cat e socialism OL T

, ,


2/172


3/172


4/172

GERGA SICA • A IIE

Comitetul judţan cultur si dcat socialis OLT


5/172

O ca1te enită să îbogăţească şi să diversifice cunoştnţele noastr

privind estrea cultural artistică a patriei este o1icnd binevenită şi încămai v1tos, aceasta de faţă care are eritul de al introduce pe cititor întro zonă geograficistorică despre care sa scris mult prea puţin în raportcu necesităţile reale o zonă n ndeajuns de vzitată de cercetători şi ultprea puţin luată n atenţia dreţilor iubitori de cultură ntradevăr, ba-zinul inferior al rîului Olt a fluviului Olt cum tinde să devină prinamenaărie hidrotehnice din ultimii ani se individualizeaă prinroexcepţional de lungă perspecivă istorică pe aceste meleaguri pund fi

urărite aşezările uane cu complexa lo· devenire, din îndepărtatul pa-eolitic ilustrat prn cultura de prund, şi pînă în zi!ele noastre, fiecarevîrstă istoică fiecare ev fiind atestat prin importante siuri arheologicesau prin monumente de seamă a căror vaoare docuentară şi seificaţie orală le aşeaă cu cinste în pat1imoniul cltral al ţăriinoastre.

Pentru istoria poporului mân cu precădere pentru procesul de ro-maniare zona Oltului inferior se ce1e considerată cu o statoică atenţie,dato1·ită faptului că tocai în această pa1te a ţării noastre la peste o juătate de secol dpă retragerea aureliană îpăratul Constantin cel Mareconstruia, prin geniul ingineresc a lui Teofilus podul de a OescusSucidaa pe care el însuşi l inaugu în anul 328. Cu alte cuvinte, ia fostdat tocai acestei eiuni să renoiască legătura directă cu imperiul oan, legătură pe epin justificat, dacă se are în vedere importanţa diepocă a aşeă1ilor de a nordul Dunării La Sucidav la Romula sau la

Slăveni cercetăile arheologice nu p1·ididesc să recolteze ate1·iale ceraice tezaue numisaice opere stauare sau de to·eutică şi ulte altert·ii ateiale în care 1·ecunoaştem deopot1ivă posperitatea econoiei locale şi activul schib comecal cu luea 10mană de atunci Pe

fil acesto tdiţii mai lesne putem înţelege aptul că, tocmai în bazinulOltului inferio1' avea să ia naştere una dintre priele formaţii politiceroâneşti de tip feudal toponie ca Bata Judeţuui sau Fărcaşele tri-miţndune cu gndul la voievodatele lui Farcaş şi Ioan a căor putere de

afi1are se poate 1ecunoaşte şi din aceea că nuele lo1 intraseră n con5 ştiinţa cancelariilor europene din secolul al XIIle


6/172

Progresiv, regiunea Oltului de jos cu părţile Slatinei şi Romanaţiului apare tot mai des în hrisoavele domneşti att în legătură cu activităţile economice ct şi pentru a reliefa contribuţia familiilor boiereşti dinpartea locului la viaţa politică a ţării. Nu vom uita, chiar şi în condiţiileunei rapide evocări faptul că aşezarea de la Brncoveni e deplin con-stituită încă de la nceputul secolului al XVIlea, n vom uita strînse lelegături pe care Mihai Viteazul lea avut pe meleagurile Oltului, lui da

tornduise ridicarea curţilor domneşti de la Caracal, din ansamblul cărora se mai păstrează un valoros paraclis, monument de excepţie prin virtuozitatea tehnică de construcţie şi prin frumuseţea formelor arhitectoniceDin vatra Brncovenilor sau ridicat doi din marii domnitori ai ŢriiRomâneşti: Matei Basarab despre care cronicarul Min Costin putea săscrie "om fericit preste toate domniile acei ţări, nemndru, blînd, direptom de ţară, harnic la războaie, aşa nenfrîntu şi nenspăimat ct pot sălasemeni cu mari oşteni ai lu

' ii şi, cteva decenii mai trziu, Constantin

Brncoveanu, mare iubitor de cultură şi artă, a cărui operă a contribuit nupuţin la constituirea unei ambianţe spirituale comune românilor de pretutindeni, pregătind, fie şi timid procesul de unitate naţională, desăvîşitprin lupta revoluţionară a generaţiei paşopiste şi prin jrtfa de sîng acelor căzuţi în primul război mondial

Evocarea ndepărtatelor tradiţii istorice nu este lipsită de temeiaici, întro carte care tratează despre portul popular ntradevăr u?mă

ind savanta prezentare pe care o fac autoarele, Dr Georgeta Stoica etno-graf şi istoric de artă bincunoscut pentru numeroasele lucrări consacrateartei populare n general şi portului ţărănesc în special şi Rada Ilie mu-zeograf la Muzeul judeţean Slatina privind pe ndelete frumoasele imagini care însoţesc textul cu forţa de convingere a argumentelor con1ete,înţelegem mai bine că zona Oltului inferior a beneficiat în toate perioadele istorice de o excepţională energie creatoare Este pasionantăcunoaşterea modului n care, în directă legătură cu procesul de eman

cipare al feudalităţii locale, a fost peluate, cu inspirată capacitatede interpretare, forme vestimenta1e şi elemente decorative care �aumodificat de la sat la sat, ajungnd să confere personalitate distinctăiecări micro zone etnografice Dacă pînă nu de mult, atunci cîndse vorbea despre portul din bazinul inferior al Oltului termenul cu-rent de referinţă era cojocl de Romanaţi, de aici în colo, ca urmare a studiului sistematic ntreprins de Dr Georgeta Stoica şi Rada Ilie,

vor trebui incluse n harta valorilor etnografice ale ţării, costumele dinzona Olt şi din zona Slatina, admirabilele costume de la Vultureşti şi Şe1·


7/172

A d it l d t di t i tă it i d i


8/172

Avnd me1itul de a scoate dinto vinovată uitare şi a aduce n prim

anul atenţiei un nebănuit tezaur de artă poulară 1omânească lucarea

de faţă este un model de ce1·cetare şiinţifică, de demonstraţie simplă şi

clă, cu o permanentă valoare nformativă. Iată de ce 1eali:a1ea şi publi-

carea ei ntrun att de elegant om se consttuie înrun preţios exem

lu pe care l dorim urmat n toate jdeţele ţării

Septembrie 981


9/172

sare a rului Olteţ n Olt sele unelte de silex cuţite răzuitoare ur ·


10/172

sare a rului Olteţ n OltRelieful varia, xistenţa numroaselor

ursuri d apă i a văilor adăposite lunafertilă a Oltului, punile i cmpiile întinseau creat condiţii favorabil pentru dzvolarea aezărilor încă din perioada paleoliticăaa cum testă numeroasele descopeii a

heologice din această part a ţării Aezărileomneti relectă o stă legătură cu relieful i hidografia cu liniile de ciculaţi.

Existenţa unui vad favorabil de trecepeste Olt la contactul dintre Podiul Getici Cmpia Română a contribuit deasemeneala pepetuarea i dezvoltarea ezărilor în perioadele următoare : neolitic, bronz fier darmai les n epoca romană

Vstigiil arheologice constiui primeleatestări de locuire pe teritoriul judeţului OltDescoperirile de pe valea Drovului i tului par să ateste xistenţa hominizilor naceastă zonă ncă de la începuul paleoliticului infrior (000.000100000 î.e.n) Tot pe

valea Drovului sau descoperit cteva toporae d silex i de cuarţit caraceristic culturii AbJ vliene 1 precum i primul toporade mnă ealizat n ehnica de ciopli Acheu-lană 2• Uneltele de cremene cioplite n hnica Musteriană i Aurignaciană mult vo-luate, descoperite pe văil Drovului i -lui ca i la Clocociov Slatina Cu

oara 3 Vultureti, Priseaca, Vădastra, demonstrează larga ăspîndire a aşezărilorumane n peioada paleoliticului milociu isuperior, (100000-0000 în) dea lungulVăii Oltului ncepnd din zona d conac acîmpii cu Podiul Gtic i pă n Valea Dunării

In prioda neoliică (5000-.500 en)comunităţil uman de p teioriul judeţului

sele unelte de silex cuţite răzuitoare, urghie, vrfuri de săgeţi i de lance din piatrărîşniţ, toporae plate, topore perfora,dălţi din os de cerb săăligi su sau podoadin cupru descoperite n staţiunile neolitice Slatina Milcov, Vădasra Opta Profa(Spinni) Mogoei (Scorniceti), Drăgănti

Olt Cruov (Brastvăţ) a constituie o dovadă n acest sens Descoperirile atestă deasemenea practicarea unor meteuguri casniceiportante cum snt trsul, ţesutul mpltitul pelucrarea pieilor olăritul prelucarea lmnului Unelele folosite greuăţi de luas pentru războiul de ţesut vertical fusaiolede lut i din os pentru trsul firelor sue dos i cupru pentru relucrarea pieilor tcdovdesc vechiea unor meteuguri pacicate n comunităţile ruale pnă n zilelnoastre

In aezaea Vădtra au fost scoase la suprafaţă două fragmente de vase pe care sntimpriate urele unei mpletituri asmănă

toare rogoinilor folosite pnă nu de mult însatele din sudul udeţului"

Materialele arheologice descoperit n anii960192 în locuinţele neolitice di cartierul Crian I d la Slatina fragment deniţă resturi osteologice de cornute marifolosite la racţiune5, pleavă ntrebuinţată la

BRCU D., La zvoael toe, ucureşti,197 p 03

2 bidem p. 1053 NICOLAESCU - POPŞOR C. S C N MA

TSCU Şatiu arheologic Cena - Ol, n SCV 3-, ucueşti 55 p 400

Cele doă fudi de vas ubae îcă e

f n cecţ Muzeuu judeean Stna5 GHŢ C C N MATSCU L'emploi ds

boie pou a ation pedt la phe Vădta 1 Zehy voi -XXII, 10-

confecţonarea chrculu arată că ou- rte urme d cea dea doua eocă a feruu


11/172

confecţonarea chrculu arată că oulaţa e oca în rnca c agrcltra

In eroada de tranzţe d la eoca neotcă la eoca bronz locutor dn aşezărle de l Clococov (Slatna), Găneaa Mogoşeşt (Scornceşt) Braneţ (Brz) Potelu(anca) ş Oea e ocau ca ş înantaş lor

cu cutura lanteor ş creşterea nmaelorFsaolee de lt ş greutăţle rmatce

entr războl de ţet vertca decoerten comuna Gănea arată că meşteşug tor-u ş ţestulu e dezvoltă odtă cu creş-terea onder moranţe ăstortulu şagrculur

Tranformăre rofnde care a loc n e-roada de trecere la eoca bronz favor-zează dezvoltarea econome, creşterea nmă-uu oaţe înmuţrea aşezărlor fort-fcate natra de e dealre nalte c antearte cm este aceea de e deaul Cşme-lelor comuna Vîcele aarţnnd cultur Ver-bcoara

In eoca bronzl (20001200 îen)rtător cutur Glna mng re nord tr-bure cltr Coţoen ale căror aşezăr ezonere au fot descoerte la Slatna Breben Vlcele Găneaa, Patra Olt, Crogan

Dn eroada oce ş nă a fîrştueoc bronzlu actall tertor al del Ot a fot oct de comntăţle clur

Verbcoar ae cor urme au gă la Sa-tna Breben, oteşt (Mcov) Băăeş(Mărnţe), Cîrogan Vîlcele Vulureşt Gă-neaa Srîncenat

Cerceăie heologce atetă o locure nteă ş n eroada de trecere dnte eocabronzuu ş rma eocă a ferulu Haltat

(1.200-500 îen) La Oea Obîş Băăeşt(Mărne) Mărgărteşt (Voneaa) Pr-

rte urme d cea de a doua eocă a feruuLate (500 îen - 100 îen) Dn aceatăeroadă rovn odoabele găte a Bălăneşt(Mărnţe) două fbule c erezentărantroomorfe, un lanţ ornamenta cerce,o brăţaă în raă cu caetee îmodobtec amete ş cu roton de şarpe, tre nle

ralce ş o vergă de el a căror formea ătrat în odoabele oule

In sec I îen I en e oc formarea şcooldarea tatul dac untar centralzaş ndeendent de ub conducerea lu Bure-bta ş Deceba.

Agrctra ş creşterea vteor rîn ocu

aţ de bază ale trburor getodace dn zonăaşa cum atetă număru mare de gro en-tr 2reae chure ş rşnee rotatvedescoerte la Srîncenata

Duă vctora l Traan asra u Dece-bal tertoru actual a jdeţuu Olt fot n

clus în rovnca Moea nferor Ca ş în alte

ăr ae Dace dă cucerre oaa

autohtonă contnă ă loccă în veche

aşezăr rrale Dorn, Făcaşele ş atele

în aşezarea rbană de la Romula a în catrl roman de la Săven nde au fot descoerte aătr de rodele meşteşgăreşt

de factră romană vae dac lucrate cu

mna Vestgle arheologce gte în aşeză-

rle de la Slatna Creaşov Breben Vlea

Mare, PatraSat ş Brîncoven documen

tează contnutatea de vaţă a olaţe băş-

tnaşe e acet tertoru medat duă retra-

gerea stăînr romane dn Daca ş n eco-lle rmătoare

G POPESCU, F. I leătuă cu un ezaur daicde i dn egunea A1·ş, in "Rvt Mu-

n acesă peodă s dezvola o vstă pescăie de la Celei ş o ntensă circulţe


12/172

n acesă peodă s dezvola o vstă reţea de ezăi omeneşt cupnznd oaşecase ş sate Scdav, Romula ş.

Exstenţa poplaţiei săromâneş în secou l VIlea ş al VIIe ese atestaă pe lo-cl vechilor aşezăr ca ş în dreapa Otli la Doba ş Gănesa prn maerle carace

rstce complexl cltal IpoteşiCndeşti Numeo·2 aşezăr româneş cu cacte

ral dn secou al VIIIlea ş a l IXlea aufost descopeite de� lngu Dă şi în zonde cmpie din sudul jdeţli la Cele, Orlea,Poeu Obrşa, Sdna Fărcaşee, Găneasa,Stocănet, Dăgăneşt Olt ş Slan

Locutorii acesto aşezăi practicau ume roase meşeşu moştene dn peioadeleanteoae cm sîn : precarea fieruluolărtului, tsul ţstul ş răa organzaţîn obş

Ele conrmă consttre omnilo popuae cre sn fomula admnsratvpolcăde oganizae a populaţiei săteşi dacromne

ş româneşti premegoae cistalizării ormţinlor stele în sec VIX

Teto udeţului Ol pezntă parcu laitae contnutăţii mltae ş adminsta-tve omane ş romnbzantne la Dunărecee ce a nărit capactaea de apăare a

populaţe romnce ţă de şocurle popu laţor m graore

n secolee al XIIle ş l XIIea documntele aesă n acestă pare a ţă exs-tenţa nor fomaţni poce Voevodatul lui Ioan n Cmp Carcll şi Ţa uiSeneslan în sd Cpaţlo l stnga Olt l nnznduse pnă căre cîpie n scoele l XIIlea şi l XIIlea Dipoma Ioa-

nţor enţoneză pent cestă peoadăîn zon respecivă lăr de semănătu şi

pescăie de la Celei ş o ntensă circulţebănească ce duceau venur mpoanedeţnătoror

Dezvotae foţelo de producţie şi ntensficrea scimbor a ds la creşteea număuu ;ezăio ş aparţa de no tgu şi oe. Formaea ş consoldarea n se-

colee XIVXV a sttui feudal român lMuntenie, cae a ds a dezvoltaea econome ce premzee necesare fomăroraşeor fedale

La 20 anue 1368 n prviegiu comercal acoda de Vlacu Vodă negustorloBaoven menţonează pentu prim daăSlana ca punc de vamă n scoll al XVleasînt menţonte docmena nuceele actuale lo comune : Vădăsrţa (1407), Osica de Sus(1462) Rsăneşt de Sus (1483) ceea ce presupne că şezăle respective sîn ma vecCeva mai tz Stna devine capala jude ţului Olt, aşa cum conmă un hsov uRdu cel Mae dn 26 apie 1500, sevnd

empoar c eşednţă domnească ş cm rezulă dnun docment ems n 5 iune 1535,n cetatea d scan San" de voevodu

Vad Vintlă (1532-1535). Aşezăie se dez-voltă ca me uni poces socasocîndelnga ca aşeză pepondeen agricoefpt conimat de ha stolnclui ConstantinCncuzno cae menţoneză n timpul dom-

ne li Constantin Bncovean rei tîgi pe teoul deţul O : Slatn Cacalşi rncoveni

Ocpţa de bază a locutorilo pe tot par-cusul peoadei la ce neam eert fostgiculua avînd ca rară adcenă creştee nimleor Ceeaele se pelucru cu

ajuo mio e apă de pe rurle Olteţ şOlt, n jur oraşelor Slatna Carac, Cora-

piei seu în ară şi pese hoare Regisree riale procurae din coe omenii spli de


13/172

p ş p gvamale e raşului Braşo menionează pelîngă negustoi din Satina, ocuori din saeînvecinate Strehare, Cireaşo Scorniceşişa

La Slatina se inersecau o serie de drumuricu mare importnă economică Drumu ă

ii" coboa de la Ocnele Mai spre Dunăre ;Drumul peştelui" megea de la Dună·e că-re Sibu; Drumul oii" cobor de l munespre luna şi bălile Dunării Drumu bu

iilor" pornea de la Drăgăşani căe Turnu

Hările stoncului Consanin Canacuzino, a lui Schwanz (1722) şi Spcth (1790

feră o imagine generaă asupra dezolăriaşezărilr d pe actuaul terioriu al judeţului Ol, confimînd at continuiate ceorvechi cî şi aparia celor noi

Cu priire la dezvoarea saelor de cîmpeîn specal a oraşelor Saina şi Caracal nefurnizează deasemenea de imporane catagrafie anilor 18301855, hara rusă de l

1835 şi harta lui Szatary de la 1864 Dupăreforma agraă din 1864 n parte de sud aju deului apar saE noi Tudor Vldimirescu, Traan Plăicen. După anul 871 se

dezvotă puenic şi aezărie Corbia BaşDrăgăneşt, Pocoava Văleni

Dezvoltarea aşezărilor aînd la bază o c

iae economică inensă bzaă pe cupiiradiionae agriculuă, creşerea vteor

pescui , abnrit a faorizat şi dezoltareartei populae ca expresie a reaivităii ş i

ingeniozităii, majoriăii popuaei şi anume

ărănimea. Folosind produsee obinute n

gospodăie la care sau adăugat trepta şi

serie de produse manufacturiere su indus

p s pa se ce au luptat pe ot parcursu isoriei ·

pentu păstrarea fii naonale, pnru li-bere ş independenţă proestnd mpotriaexploatării prpriearilor de pămînt au ştiutsă ceeze n punele clipe de răgaz obiecte de rar vaoare arsică îmbogăind pari

monl niona şi universalAsăzi judeul O constituie una din cele

mai mari uniăi teritorialadminsraive încadrul cărei înfloeşe o viaă nouă com pexă şi armoniasă unde pracicarea uneiagriculuri moderne mecnizae se împleeştecu o indstrk de mare imporană dezolată a Satna Intrepinderea de aluminiunreprinderea de prelucrarea aluminiuui,Ineprnderea de uilaj aimentar Inreprn

derea de produse căbunoase la Caracal :Inreprinderi de vgoane de cnsere şi ricoaje la Baş nreprinderea de sii şi b-ghiuri la Corabia Fabric de zahăr şi Tăbăcăra mineaă la Drăgăneşti Ot : Fiura de

bumbac ; la Scorniceşi Fabrica de coneciişi Ineprnderea de pompe şi subansableuto ec

Nielul de ai matera şi spiritua a crescu enorm aducnd ransformări profunde înviaa saului. Sau constru case noi şosee,sau eecific saele, oamnii lucrează cuae unete, au alte concepi despre viaă

Ca umae irească modul de a amenajacs de e îmbrăca comporamenu sauschimbat şi ee In aceste condiii cerceareaş cunoaştere aoror culurii populare a deeni o sarcnă porară, fiecare judeand datoia de a consera vaorifica şi negra n modul e viaă conemporan acese

comor instimabile

RACNILE


14/172

RACNILEISTOICO-NOGICAE PORTLUI POP U

DI JL OTIcercare de public o lucrare despre

porul populr tradţinl d Olt poate să pară bnlă pentru un cttor nevizat, carenu şte că oarte puţini cercetători sau apecat asupr acestu udeţ

Portul popular este un factor undmen l în comuntăţle rurale, cae refectă totul :strea sociaă, ocupaţle, trecutul storic şelementele nnotore, rporturie cu zoneeînvecinate sau cu ate naţionaltăţ etc Portulsesbil l evoluţia mentităţ cu privre a

schmbărie socale, permite observre grdului de transormre a societăţi.

Studind portul populr al unei zone nu facem atceva decît să aruncăm o privire asu pr veţ comuntăţilor rurale n asamblu, supr aspectelor sococonomce c ş u pr celor mgcortu le Ş aceast este n enţi autorilor prezentre portului popu

lr dn jueţul Ol urmărnd rădăcinie saeistorcoetnogenetce şi artistice evoluţi de lungul timpului, procesul de creaţe î structurare cracterului morologic l zonelor, cţonaltte compexă, unittea morolo-gică ş stlstcă n cont·2xtul de samblu al portului popuar românesc, procesul de cul

uraţe cu zonele îvecinate, raportu ialectc cutura dntre om şi natură dntre om şi

Pornind de l idee că î cadrul marei tăţ cre caracterizează portul popuar românesc fecare zonă îş ar specfcul ş prefe

rţele sale, exprmate foarte prenant ş prn port, cercetare ntreprinsă pornt de l cunoştea izvoarelor terenulu ş a peselor conservte n colecţe muzele ceeace permis stble tipuror şi varantelorde costum specic fecăre zone

Descoperire rădăcnlor storcenogr ice şi urmăre evouţe costumulu pe

perioade ndelungte pune probleme dicleuneori greu de păşt Puţinăte pieselorde port m vech păstrte pînă î zlelenoastre datorită mterileor persbile dincre sît conecţonate, ne determnt săne îndreptăm tenţ asupr tuturor genurilorde zvore care să le supinească arheologce rme mteriale din perod neoltcă

a bronzulu şi ierulu ; ltce di peroadacromaă grace picturi murae, gravurş desene din secolee trecute ş be înţees,documente storce

Pr corelare dtelor oerte e toate ceste izvoare cu cel rezultte dn anlz peselor de port existente pe teren ş în colec

ţiile muzeale, s putut obţne o magne deansamblu supr portului popular în period

XVIIXX u cae pue pea peoală ş co-


15/172

P ucua ofologcă, p fucţioatatea complexă şi dfeeţiaă p ee-etee copoete, decoaţi ş coatică

poul popua coue u docume l cultui populae Foma decuu uei foate lug peoade de ip ca o ceaţe tocă,

coecvă el demotează ăvechea ocuie a etorul carpaodaubiaopoic decăte popoul omâ

Dezvoae pe tăvechu fod tacolic, tpaele caaceitice dacice el a dăuit pî aăz datoă ştiţei ceaoae aoe d2 a păa ş valoifca p foă,oaee, cuoae, seificaţe, de a tega fome oi, coepuzăoae cocepţieide viaţă viziuii ilice fucţilo fecăei

peioade cluv celei coempoaePoul popua d judeţul Olt epeziă

ua muto meşeşugu ţeut, vop, cu u cojocă uăăi ec., cae e tlec cu aleaţe Ş cobaţi cofiguîd

pe de o pae pecifcu ate populae omâşi ia pe de ată pae caaceicile zoelo la cae e efem

El ae o idetate eică ş o faaeexpate pi fucţa pacică, decoaivăsau ceeoiaă, ca uae acee de-

iăţi paţiu ş pUmăid dezvotaea ioică a pouu

popula di judeţu Ol, pe baza coueo pecfice di cee te zoe etogafce caeau coua cuul ceceăii � Ot,Slaia, Cîp Roaţo u puu u-ă cadl ue a uăţ ;egioae şaţioe difeiele ipoze zoae

udecaea pouu popula ' avu

vedee u p ioc epezetd adţaş u ip ega de vt a putăoulu deoa

p p puităţi, cae pue dec aueoe socale Abele apecte ieează di

puct de vedee al dpoibi liăţi de ecep-ţe couăţi cae ebue ă ţeleagă şi ă apecieze emificaţia oul ş i olul fecăe pee egetul de p al ue u-

e epoc şi duata vtei pemiă peu adoptaea ui aumie veetaţii

Spaţiu l ş pul două coodoaecotituive fucţie de cae a fos apecacoumul icluv tpul de ceaţie a l fecăei piee ca eleme cae dezvăluie ava- liul eapelo de citalizae a deilo şi decocezae ceatoae a aceoa piese cucaace vetieta

Vaoae a eteică a poulu popula dijudeţul O apae vdet de la pia vedeeda, acodd uui cosu sau aua aibuul de "fumo u puem c ou De

acee a peu a stabi ce aue convaloae a u eeică fo eceaă aaliz

copoetelo acee "fuueţi iieoaet culoae ieacţiuea o a- ambu a cum apa dfeitele oe eogafce ale judeţulu.

vedeea abi pecificulu oa dijudeţul Olt a avut vdee deeee:

ubodoaea ecpocă ş iedepedeţacopoeelo ediului geogafc cu cee

două păţi cotituve ae ale eemeteeauae (eief, că, eţea hidogafc etc) cele psihooci ale (cvlizaţie ş culuă)Pe aceaă bază a coata tedepedţadire poul popua adiţoal, codiţleclimace i euele auale dfeeţiate dea o zoă geogafcă la ata Pieele de po,

aealee di cae cofecţoae e chbă fucţie de altidie, de aeia


16/172

n domniu matri prim caactisca Pincpa cmpur ornamnta a că


17/172

portuui popuar dn judu O ca şi a curom ânsc n gna o constitui foosaţsăturior ab dn înă in cnpă saubumbac

Cuoaa abă d ond indică o radţi păstrată d strămoşi poporuui român dacii

Uniat·2a portuui în domniu criuui smanistă prn ăitura smpă din foi drpşi foosira intgraă a matraor ca cconsitui caractristica ntrguui pot

popuar omânsc

n at aspct a uniti s manfsă ndomniu dcouu Cusut sau as dcoru

st dispus cu discrţ şi măsură concnaîn cmpu dimitat cu pci ca d

taşază p porţiun ab nornamnt a

cămăşi cojoac şub cac ec Dcoru

st dispus n aşa f nct ă subin i

ni croiii şi odată cu acaa p c a

corpuui omnsc aşa cum s vd a şub

casac şi cooac

mş snt în juru tuui p umr, p mnc p pip şi p margina poaor Moti v dcoratv snt gomtrc sau fora şi oomor putrnic stiiza

Comaica consttui un at mnt dunitat a poruu popuar din judu Ot

Coortu spcfic s vu bin armonat prn arnanţa nuanţor d contrt cu onur nutr.

Cuori d bază foosit n scoula XVIIIa snt : rou ngru abastru şifir d aur n para d sud costumu a fostmai vu corat foosind o pată ma bogată gabn vrd brun în tmp c pa-

ta nordstică st mai sobră dosbndus ş prin foosira fruui d btaă dagn ş a măgor coorat

Pis provnind d a sfîrşitu sc.a XIXa consiui o cum atinsă d potu popuar d p trioriu judţuui din punct d vdr morfoogic cromatic şi d-

corativ

TRII PRME


18/172

TRII PRMEFOLOSITEL COECŢIONAPELR DE ORT

Aniz pieseor de port din judeţul Otpune n evidenţă faptul că materiie prime

u fost în ce mai ma!2 parte cele produsen gopodărie in cnepă nă, cultivrea

pneor creşterea animaelor în sopuproducerii fibrelor ecesare conecţionării

pieseor de îmbrăcăminte fiid în strnsă co-

relţie cu dezvoltrea meşteşugurior casnce

i celor specizate

Acestor materale de bză li sau dăugat

treptt bumbcul borangicul firu de aur şide argint beteaa mărgeee şi futurii ca

ovdă pod€rii mereu crescnde preocu

pării pentru aspectul estetic costumuui

CNEPA - origară din Asia pătrun n

Europa odtă cu primele comunităţi neolitceveite din ceastă parte umii E fost

foosită c şi iu şi de getodaci şa cum o

testă scriere unor utori antci.Pe teritoriul judeţuui Olt cnep sa

cultiv frecvent din cele mai vechi timpurişi pînă n rimee decenii ale secouui

al XXea fiid fooiă ţeutu diferiteor

tegorii e pnză ub formă de fire toars

rucit şi subţre ca urzelă au de fire mi

puţin rsucite c băteaaCnepa se cutivă pe o mică porune de

teren n propiere fiecărei gospodării Dupărecoltt cat topit, meiţat şi ăcit re-

lesă vara se obţin firee mai fine îtrebuin-

ţte la ţesutu pzei subiri peu cămăşifeieşti şi bărbăteşti Di cînepa de toamă

se torc firele mi grose fooite ca urzeaăla zăveci vce brie su lte ţesăuri de

cest fel

Resturie rămse de a ambele ca-

tegorii de cepă di care se torc fire de -itate inferioară nu se utiizează a confec

ţionarea pieeor de port ci l te ţesături

mi groae : pnză de saci feţ e atea etc

INUL Pînă primee deceii le sec

al XXea iul cultivt frecvent i stee

judeţului Ot fiind considert un mterilbsout ecesar cofecţionării unor pese e

mbrăcăminteProcedeele de preurare inuui snt

asemănătoare ceor foloite ntru cîepă

mici diferenţe existd dor cee ce pri

veşte unetee nebuinţte su duat usca-

tuui şi topitului, avd vedere rezstenţ

mai scăzuă fibrelor respective.Din pnz de in se ţesea o pîză ubţire

petru iie de ărbătoare şi crpee de cap ;

nul fost întrebuinţat şi c uzelă l unle

zăvelci

BUMBACUL materi itrodus meiu

rur pe caă agă totă ţara ncepdin sec. al XIXlea i folosit pentru cofec-


19/172

MEŞTEŞUGU ŞI TEHNICI


20/172

MEŞ TEŞUGU ŞI TEHNICISPECFICE CONECŢIONAIPIESELOR DE ORT

deleticirle casice şi eşteşugurie legate de coecţioarea pieseor de port au îfloit pe tot teritoriul judeţului Olt dezvoltduse putec sec al XVIlea şi alXXlea datoită codiţiior ecooice favo

able ş radiţiei ieare a pelucării fibreor tetie şi a pieilor coservată teeiic îzoele la care e refei. iţial ateriieprie au fost prelucrate petru evole gospodăe propi î cadru uei ecooi îcse cadru idusriei casce sau căpăt't dearea şi deprdeile tehce bogăţite peraet pri cotibuţia euă

ratelor geeraţii de eştei populariNuău cetrelor eşteşugăeşti legate de

ua di eseriile espective a depis de gadu de îtrebuiţare a produselor î diferitepeioade

Meseile sau dezvotat î judeţul Olt şidatorită faptuu că aici u au exstat preaute cetre urbae ai O dovadă a ceorafiate o cotituie de exeplu şi faptul căspre sfîrşitu sec al XXea î judeţul Roaaţi 873% ditre eseiaşi lucrau a sateiar 12 70 î oraşul Craca i

Aalizîd repartiţia zoală a eşteşugui lor săteşti apare evidet că ele au avut o aredezvore şi datorită faptului că producţia

eşteşugaior de a oraşe u satisfăcea îîtregie ceiţele cosuatorior de la sate,

ic poducţia acoperea uai ceriţele striceae gospodăriei

Cu toate acestea pri caltatea şi fiisaulor deosebit uele piese de port cofecţio

ate de eşterii specalizai au ost foare

apreciate de populaţia saelor fiid folosite îzle festive la ută sau la săbătoare.Ee se cofecţioau a cerere oi se cu

părau di tîrguri corespuzîd gustului ş i evoilor ărăii integdu-e perfect asablul vestietar tradiţioal

Cereea ae de produse eşteşugăreşti adeteriat î pria juătate a sec. al

XXea o serie de eşteşugai de la oraşesăşi adapteze produsele gustului cupărătrilor ceor ai ueroşi ori să se sb lească î sate. Acest feoe coseat îstatistica patetaior d i Ţara Roâească a1835 a cotribuit la îlorrea eşteşuguiorespective Astfel docuetele eţioează ueroşi cotoi abageri tăisari i diraua preucrăii pieilor : tăbăcari coocaricisar opicari ciubotari cuelari. Ei ucau atît petru sate cît şi petu a vde poduse la bciurile ş tîrguie săptăîale

peroada războiuui de idepedeţă(877) erau atît de uli coocai î Slatiaîcît au putut să cofecţioeze ii de cojoace

7 IONESCU, 1 Dspe judţe Olt şi Agş catagrafia dite aii 13-14 ş din Moldova

pentru oldţi Numa coocarul Teodor HagiNcolae a lucra pentru armaă 5 000 d co-

de 30 de postăvari 8 penru a atace cernţele domenului


21/172

Ncolae a lucra pentru armaă 5 000 d cojoace

In cee condţ nu ete deloc surprnză

or că peparele cooacele au avut o at de

mare mportanţă n judeţul OltCa urmare n portul popular dn judeţul

Olt e ntîlne�c multe pese vemenre confecţonate din blană tofă au pele de ovaretate şi eleganţă remarcaile

EHNC DE LUCRU

Trsul şi ţesutul aetae pe eriorul ju-deţului dn neolitic au practcat făr ntre

rupere pîn n zlele noastre n cadrul gopo-dăre ţărăneş numa cu rare excepţi ca

meşteuguri specalzeTorsul e execuă cu urca i fusul cu aju-

orul cărora e obţn firele fne au cu drugapentru frele groae

Pnza da crpele de cap maramele

brîele se ţes n răzoul de ţesut orzontalcre oferă multe pobilităţi tehnce pentruobţnerea unor ţeăur cu conextur foartedifertă

Ţeuul ca meteşug complex cuprnznd

mule operaţun adacene răşcha depnat urzit, nvelt ulu ăgat prin pată ş

prn iţe" se deprndea dn fragedă coplă

rie de toae fetele deorece n menaltateacomunităţlor rurale era de neconceput ca ofemeie ă nu e toarc ă ţeaă

Prn ţesuul relor se obţine pînză de şpoavur vlnce zăvelci marame crpe etc

Pe unele moşi ţeutul pnze se praca defemeile ărace entru pla daorlor Unele

ţesătur ma groae erau executate uneor

chiar de căre bărbaţ Atfel pe moa Tm

ţele domenuluiehnle oote pentru realzarea fer

telor caegor de ţeătur snt adecvate detnaţe : smple pentru hnele bărbăeş ş

pentru pînză decorae penru zăvelci imarame

'esutul in două iţ, ee cel mai mpluprocedeu şi se realzează prn mpletirea firelor de urzeală cu cele de băeală Ţeuul n

dou ţe se olosee penru pnza de cămămarame l unele zăvelc ş brîe etc

Pnza ţeută n două e n udeţul Olapare ub două orme pnz smplă ţeuă

cu un r dn dne (un fr de urzeală introdu n fecare dne al spae) şi pnza cu

margn" avnd nroduă în urzeală ire de

umac ma gro formnd duni dn aceeaculoare

esutul in paru iţe ee olo la reali-zarea dmilor la unele zăvelci şi brîie deo

rece aigură o ma mare rezenţă maera

luluOrnamenrea peelor de po prn eă

tură e execuă multan cu ţeăura de fond

Pe ertoru judeţulu sau folot ou po-cedee aleătura nvădura

Alur ete un proceeu prn cre seobin ornamente ce se desprnd de semul

ţeăur de ond prn suprapunerea unor rede altă culoare au n aceeaş nuanţă cu on-dul a e execu de oce cu mna prn n

troducerea rului de ăeală prnrun număr.

ma mare au ma mc de fre de urzeal cu

rotul nch conform modelului Frul setrage cu mna de la stîna la dreapta ş n sen

nvers executnd motve zolae au anam

O. GHŢULICA M., V. TEANU, E. RU, Jude-

bluri decoatve Sn înă ş modee care e

execută prin căcarea şi dcarea epeată a

nuăr mai mare de iţe de la 3 la 32

prin organizarea felor de urzeaă cu uzi


22/172

execută prin căcarea şi dcarea epeată a

unui număr de fire dn urzeă şi introdu

cerea fruu cu peteaza o cndurcă plaă

ş curtă pe care e aşează frul de băteală ;

acetea apar ub forma uno ini orizonle

dree �au ntrerupte care e defăşoară de la

o margne la alta a ţeăturiIn ornamenca coumului dn judeţul Olt

aleăturie cu peteaza apar cu precădere pe

zăveci, boşcele, fute, cîrpe şi marame, deli

mitnd egitrele eăturior execuate cu

mna

Tehnica aleului cu mna e realzează prnma multe teme n toate zonee dn judeţ

Alesăura prinre fre foarte de întîlnă e obţne prn ntrodcerea frelor de băteaă

prnte firele de urzeală conform modelulu

cu un au ma multe culori Ornamenul re-

azat e integrează fonduui fără ă ă neief

Alesătura peste fire e obţine pn tecerea

fiului de băteală e deaupa mai mutorfire de urzeală crecnd au căzînd motivul

rnamen. Motvul ealzat apare n relief

detaşndue ca pe ţetura de fond Aleă

tura foloită frecvent la decoarea zăvelclor

şi futelor e execută pe doul ţeături cu

nică coorată, adunaă n mici ghemueţe

esuul "n şabac ee o combinaţie dintre

ehnica ţeutului n două iţe şi tehnica ale ului prntre fire Se urzete o ţeătură n

două iţe şi dn oc oc e execută eătur

printre fie n care apar multe goluri formnd

un model cu apect de dantelă Tehnica

foloit la ealzarea decorului pe cămăşi şi

marame

Năvădiura ete al doiea tem de orna-mene folot n udeţul Ot pen'ru deco

prin organizarea felor de urzeaă cu uzi

orul nne de aşezarea războului ş cu acela

a iţeor în timpul introducer urzelii n ăz

boul de ţeu Prn călcarea tăpiceor e ma

nevează ţee n şa fel nct e formează mo

delul Suveca trece pn rotul dech

purtnd fru de băteală da ornamentu eformează daorită modulu n care nt gru-

pate firele de urzeală

Cea ma răpîndă ete năvăditura n

coate" obnută din ţeutul în patru iţe ui

lzată la ealzarea dmiilor, tofei pentufute ş entru brîie

Năvădiura "în ochiur mci omburi

i n braz a folot la fuste şi la brîieTehnica "ţelor pe na1·ă întîlntă n toate

atee din judeţu Olt e execută de două fe

mei una aşezată la război cealată mînuind

ţele pe naă (porţunea dintre pată şi ulul

dn pte) pentru relzarea odelului

Aceată tehncă a răpîndt ma ale dată

cu moda căăşilo cu modee alee n războiea a fot foloită în zona Olt şi la ţeutul zăveclor

TEHNC DE CUSTUR

Cuătura ealită prin numărarea felor

pe care trece aţa face pare dn meşteşugu

rle canice racticate n toate atee. Onamentele cuue e ntlne pe cămăşi i

mee, oae zăveci, cooace umane, crpe

marame

Firul coorat urmăreşte contexura pnze

frele de urzeală şi beteală ealizînd li

ni drepe, orzontale, verticale au oblce cu

ajuorul cărora e formează modelulIn cuătur dn udeţul Olt e ntlnec

bilitea obţineri unei mai divesităţi de Cusăură n şabac

copoziţi decorative


23/172

p ţ

Punctee de cătuă sn egate organic de

strucura peseor de port şi de aceea mo

ivuui ornaenta Unee cusătui eunesc

părţie coponente ae peseor sau deim

tează ivuie aee u nai o ornamena

Punc d tighl

Din prma categore fac pate "tigeu

cusăura nanea acuu şi cusătura n

urma acuui cu autoru căroa se eunesc

pintro cusătuă pete uce foie copo-

nene ae fuselor căăşior şi iseneo a

piesee din pria juăae a sec a XIXea

Tep cee două punce funconae sau

transoa n ceţe funcţiona decora

ve. Ee sau foosi pentru eunirea foior de

pînză la cămăşe feeieşi, n porţiune vi-

zibie şi au aspecu uno ici danee execu

e cu acu La cămăşe dnte cee două războae ondiae sau execu şi ceţe cu

croşeta.

Chţă ,ciocăne" e:cuată cu acu.

-

�

,

-

l

-

1

:

('

�

:

)\

j

�

�L

l

Dinre feutee ceţe înînte n udeţ

O cea ai ăspîndă este aceea denumtă

cocăne Se formează dinro inie orizon-

taă cae pinde ambee fo de pînză două -ni obice şi una vercală fornd un iungh

Tivul cu găurele este o o cusăuă func

ţionadecoaivă care se reaizează pn scoa

erea a 2-3 fre dn pînză

Şabacul avnd a bază to pincipiu cusă

turii pe fre scoase este ai compica şi se

execută ai aes a cămăş O foă simpăde şabac, frecvenă n oae saee este păian-

enu

Se ucrează a ni obinzeee gă

eee n sus şi n os apo se prind a mi-

oc ce 4 a un oc formnd un punc n uu

căua se ocoeşe de ai mue ori cu acu

recînd aţa pine fre

Dnre cusăurie cu rol decoaiv cee maiăspîndie sn "punctul roânesc sau ·

musca execuae pe pnza n două iţe

Modeu e ealzează pin încrucişaea a două

iniuţe obce ucrae pe un numă ic de fie

(2-4). De obicei se duce un nd de iuţe

obice de a sîng a deapta şi se ntoace cu

un rînd de iiuţe obce n sens inves

Cusătura la fir frecvenă a căşie fe

Căură n punc de festo


24/172

Punct de custă n muscă"

n două ţe Modelul se relzează prn re

cea culu după fece fr de urzeală

Cusătura pse fire se ealzează ducnd

ful de aţă peste ule fre ale ţesăuri

fond ln drepe aăure una de a.

Festonul nrebunţat la vrea rgnor

se cose pe 4-5 fre Se înfge acul n jos ş

n sus, se scoae vercl vnd grje c ul

să înă n dosul cuu.

Puc de cusătă la fr.

�

tI - - · - - - - - -

uc d csăură ,gra păpuşi

Lanţul sau "buuruga ese un punc de

cusăuă cu specu unor ze mbnae nnrla folosă ma ae l decorae al-

ţelor

Cstura "gura păuşii foare frecvenă n

altţe ş la cojocele de Vşn ş Vădsra se

eecută n juul unu punct fx fomnd ze

propate unee de lee dn cre se cons

ue un cerc "put cu un punc la mioc 24


25/172

Puct de încreţ simplu.

Increţu apar sub orma unu modl gorc copact sub atţă sau a căă cu

plaă a bnara trupuu" c u paa

Cu splu s coa p pnză cu puncu

nana acuu săndus c pau f,

apo srng aţl ncţd pnza după

cnţ

Ceţu ,.bou raţei" s lucază at înan

ta acuu ar rl s ntroduc obc, fornd

un zgzag După c sau as pr r s

sng uor ond ncrţu Apar cvnp cămă l bărbă a bnara ppţor a spalu cu pata

Prinsu flutm·lor s o opaţ mgăoaă foar ăspndă judţ S scoat acu

prnun punc, s noduc fuur n ac

Pnct de n1· "boul aţe"

apo o mărga, s bagă u dn nou prn or

cu pa s scoate p osu pnz nfuncţ ovul ornana ca s excuă

O poană dobă n cosu popu

lar dn uul Ol îl au t xcute

cu acu sau cu coa p margnl pînz a

poal sn ulpan c num baga

", bblur", courl".

Dana s lucaă pă acaş ssm de

nnoda a aţ după ac ca i a chţ Baga

l n udţu O snt xcuta cu aţă

cuoar albă a ca s adaugă unor mărg coora La esl ma no bagae

snt uca cu cota

Cusăua cu găJan s o tă thncă răs-

pndă n ud xcutaă ma puţ i casă,

apaţnn pslo dn d sau n bană

ucrat d tr spcazaţ.

�

1

i \ /

· 1�

\ I

, t\


26/172

Ştean ce Mare !anca Grodibod Orea

zbicen Grcov ş Giuvărăşti Tudor Vadi-cum o dovedesc şi documentee gptc2 de

care dispunem


27/172

mirescu (Coraba). Ea se remarcă printro

unitate stiistică şi un coorit vu specic zo-

neor nsorite de cmpe Vecătatea cu ju

deţu Do n partea de vest şi cu judeţu Te

eorman a est este iustrată printunee

ntrerenţe şi schimbur cuturae eprimaten specia prin cromatică şi motive decora-

tive ără ca a2stea să mpeteze asupra

specicuu zona ci ma de grabă să pună

probema egăturii cu zonee nrudte n

Cmpia Dunări care se nnd din judeţu

Mehedn pnă n judeţu Tucea

ZON OLT

Despe portu popuar dn Ot sa scrs

ma puţn uni specaişt considernd chiar

că n stadiu actua a ceretri stabirea

une demtăr a zoneor etnoraice in u

deţ este aproape imposbă Cercetărie n

treprnse n utmi 10 ani au dovedt nsăcontraru Bogăţia materiaeor oerite de

ăzie bătrneor numeroee pese laten coecţiie muzeae n speca n coecţe

Muzeuu judeţean dn Satna precum ş

normaiie obţnute pe teren ş din docu

mente permt ncadrarea portuui din zonaOt n tipu cosumuui cu două ctrne spe

cic ntegii Cmpi a Dunări ntt oate

recvent ş n partea sudică a Otenie sau

unee zone ae Tranivanei pnă n Ma

amureş şi a ceui cu ustă.

Catrinţa sau zăveca" cum se numeşte n

zoa O ăspîndtă n umea egeenă ş

medteraneană este reprezentată pe igur

nee descoperite a Vina şi Crna şi ace

COSTUMUL FEMEIESC - C n toate co-munităe rurae cosumu este ega de

rstă Copăria este consderată o ungă pe-

roadă de pregătire pentru perioada adută

Această perioadă n care şi găsesc ocu cu-vent jocurie şcoaa prietenie care n-

cepe cu prma copăie şi se ncheie cu că

sătoria ste aonată de dierte etape puse

n vdenă şi de costum sau e nvăţarea

modatăor de pregătire a pieseor de portIndată ce copu creşte costumu se di

erenţiază to mai mut n uncţie de sex

iar băieţii ş fetee urmează cu stricteţe ca-noanee tradiţonae ae comunităţi

PIEPTNTURI ŞI GTEALA CAPULUI- Pivte n ansambu pieptănăture ş gă

teaa capuu ca eement·= accesori ae cos

tuuui au n totatatea or o vaoare sim

bocă n uncţe de pesee ooste ormămomentu n care snt prtate

Ee simboizează dorinţa omuui de a se

dsinge de a marca un anumi eveniment

apartenenţa a un grup socia sau de

vrstă etc

Dncoo de vaoarea smboică actuaă

descrarea mesauu smboc inţa a unora

dintre pieptănăurie ş găteie capuuconsttu o probemă ineresantă ce va tre-

bui avută n vedere n cercetăr vitoare

Vaorea stetiă coauo mai m

potantă pentu noi n studiu de aţă, ţne

n egaă măsură de rmuseea ţesăturior

broderior sau ator eemente care comp

găteaa ie că este crpă de bumbac mara-

mă sau tupan şi are se acordă perect cu

Peptănăurie ca şi găeile penru cppurta n funcţie de vîrstă stre cvă şi

i lă f t ii i ă ă

Modaliăţile de coperie a capuu ca ipesee cu aceaă desinaţie snt deseenea ă t i t i iă


28/172

socială au fost n nii mari aseănăoe pe

to tertoriu udeţulu, ceea ce ne ndrepă

ţeşe să e prezenă gob menţonînd de

fiecare dată eemenee care dferenţiză ceetrei zone.

Pînă a vr de opt ani fetele puupăru ung pepăna pee cap i mpl· n

două codţe egate capee cu fire de nă

colorae su pangcuţe dnute pleeri

Cozie erau ăsae ibee pe spae sau s'e

a eaăIntre opt şi doiprezece n e menţine

pieptănătura cu două coz purtae ber pe

pat dar acete erau egate cu panglici co-orate, ae de 102 cm Către vîra de

14-16 ani cnd feee ncepeau ă iasă

horă penru ie de ărbătoare păru din

faţă e rngea de cu eară n codie mă

runte care e defăceu poi petru a ă

păru onduat Şuviţee ondulate denute

melcişori erau frumo ranate pe frune

iar a pte păru era pieptănt în cotuare

n două coz

Dacă poru pagicilor al forilor şi a

ozior mpetite şi purtate iber pe spte a

fos otdeauna apanau virgintăţii portu

rpeor ungi a fost obigatoriu pentru fe-meie mărtate

Căăor era conideră în toate ateeca eveentu ce ma imporant di vaţă

ş ca urmare momenu căăorie era arcat

i pr chimbarea peptănăuri După cer

monia căătoriei naşa piepăna păru mire

ei pete cap mplete no codă for

md pe eaă un coc prins n crăcăni

ace din metal, ar colo unde cocu era

prea mic e adăug o codă faă din păr

n srnsă coreae cu vsta şi taea civiă feeii Atfe feee poartă în general c-

pu decopert, n tp ce femee rebuieăşi acopere compet părul confor unei

radii ancesrae porvit căreia păru fe

mei căăorie aduce nenorocIn ziee reci au muncă feele puraun oate satee judeţuu tupan ab o bam triunghiuară podobtă pe tura ungă

cu şabac ş dantelă croetaă iar pe ceeaeaturi numai cu dateă Tupanul era egat

de fete n diferte feuri n funcţe d vrăşi moment :

Inodt pe ub barbă ; Pe ub coc" u turcşe cu cpe

tele adue l pte şi înnodate pe ub cozin cadru ceremoniauui nunii "legatul

mresei conituia un moment important, cu

voare iboică arcnd trecerea fee n

caegoria feeior măritae şi odaă cu aceas-

a abordarea unor găei specifice

După schibarea piepănăturii naş aco-

perea cpu feei cu un upan ab denumi

cîrpă au spărtură de baisă cu un decorbogt de şabace şi danteă Tupanu aşezat

pee cocu boga nu avea numa rou de a

acoperi păru ci şi acela de a mbogăţi ţinuta

femeii conferind o notă de eegnţă cotu

muuiIn ziee de ucru femei pura numa

upanu pese care se aşeza a ocazi cere

moniae sau n zie de săbătoare crpa

drepunghuară de in, bumbac sau boragic

Feeile tnre pnă a 3540 de ani egu

tupanul îndubenit sau pese cp cu

capetee petrecue a spate pe sub coc şi e-

gae apo pe creştet cu o fundă

treagă", o basma bă de pînză cu daeăcroşeată pe toate aturie care se ega pese

coc" adică perecuă mai întîi pe sub babă

Vaoae decoativă a cîrpei de boangc şcaraceru ceremoni! a conrbuit a ans

ormae e nr un simbol a marior eveni


29/172

coc", adică perecuă mai întîi pe sub babăcu capetele aduse deasupra ccuu ş nno

daă cu o mcă fundăCrpa d bumbac sau de boangi aşezaă

pese tupn se nfăşura deasemene în for

e caracterstice vrsei : tneee putucrpa egă a spate, d cee două capee

să cadă ibe n os ; femee înre 4050 de

an o purau înfăşură n uu gîtuu cuun cpă ăsat pe spe şi unu pe pept bă

rînee purau n genea crpe din pînză dein su bumbac pe care e înfăşuau n urul

gulu

Crpee ucrae pînă a primu războimondial eru ţesute în casă n două ie, dinin sau bumbac, de formă dreptungulară,

ae de 5060 cm şi ungi de 150 cm, cu

vergi nguse a cee două capete, eizae

cu fie mai grose din aceaşi matera

Crpee de borangic, denumte foae ar

mre iar n Cîmpia Romanaiuui fişi

sînt piese de dată ma ecenă introduse în

por pe a ncepuu sec. XXea ca urmae

a dezvoări sericicutuii în udeţ. Ee snţesue n două ie cu şabace şi aesături a cele

două capee au acoperie în înregime cu or

namene Culorle crpeo de borangc sn

ab sau găbui cu excepia ceo de pe Vaea

Olteţuui unde întînim c o excepe şi crpade cuoe bleumarn, denumtă maramăscrobiă

In ornmenrea c·peor de borangic se fo-

ose de obicei un fir de borangic mai gros

rămas de la dulpul de ras Decou execua

în ehnic esuri cu speeza su prnte

fire se compune dn moive geomerice, st

izări de păsă, va e cu ori şi moive ve

ormae e nrun simbol a marior eveni

mene, find d n dar soacre, naşei, me

ui şi udelo aprope cu ocaza nunţi ntrunee sae crpa puă a nută ea ăs

raă cu gră pe o parcursu veţii pentu

a fi foosiă înmormînarearna, pese cîrpă se pura o boboadă de

fomă păa confecţionă dn nică pocu

raă din comeţ sau din nă orsă n că, cu

cucuri pe margine

CĂMAŞA ese o piesă definioe penu

cosumu femeesc Cu e tesă vecimea

portuui deorece piese smre erau putate

de dci eprezentţi pe Coumna ui raiandin Roa şi pe meopee Monumenui tr

uml de Admcis

Tpuile de cămaşă femeiască puttă

zona Ot snt din punc de vedee a criuui

idence cu cele înînie şi în zonee Satinaşi Cîmpia Romanaţiuui, consitund un ee

ment de unite pe ot eritoiu udeţuu şi ţăii

Cămş deapă re un croi simpu cu

piepu şi spee realizae dinr singură

bucaă de pînză fără cuăură pe umă Gua

cămşi se decupeză a milocu nze n

drep ndotri de pe umă ot de a umei

se prind mînece croie dino foae şi umă

tae de pînză De o pae şi de ata a rupuuicăăşi, de sub mînecă, se inroduce cte unln cu vrfu scuţi pentu i da ărge Un

părat cu aura de 34 cm denumi broş

că ese mon sub braţ pentru a permie

mcrea Mnec rmîne argă, fără mnşeă.

Ormaneee cămăşi drepe snt dispuse pe

uăr a gură şi pe guler n juru gtuui, pe

margne mnecilor ş a poaeor vnd foma

muscă sau a şabace cusute cu ab Cheiele cu utorul cărra st îmbate oie

cmponene ormează deasemeea u deco

guer gura cămăşii şi pe maginea mnecsau a manşeei

Piesele vechi au poaee cusute de ie cite


30/172

cmponene ormează deasemeea u deco

discre

Cămaşa deapă a os purtaă mai aes de

emeie vrstce î zie de ucu

O variană mai ecenă a cămăşii bărîeşi

o consiuie cămaa cu patcă coiă din odepe cu tăetură pe ume, peste care se

adaugă pata ; u încre format sub pacă,

deumi ague" sau ccu raei costituie

alăuri de decorul obişui grupa pe platcă,

guer, gura cămăşi, magea ecii şi a

poaleo u eemen ramea specc.

Cămaa dreapă şi cămaşa cu platcă snt

crote împeuă cu poaee ciii aera de

formă riunghuară se lăesc paea de jos

pentru a da ărgime cămăşii

Cămaşa înc1'eţită la gt asemănătoare celei

reprezenae pe Monumeu de la Adamcisi

se cmpue dn mai mute păi : peptu di

două lăimi de pînză, spaee diro ăime,

mneca dto ăime şi jumăate, guleru,brochia, maşeele

Cru mneci se caractezeză p adău

gae unui dreptunghi de pîză la area su

peroară pe cae se coase apo aia.

Părie cmpoee ae cipaguui - a

popriu zsă - se creesc aoată şi se f

ează pritro betiă ce omează gueu" Onameee st dispuse rmă

de uri drepte sau blice pe pep şi pe

spate sau de motive izolate a cămăşe

stpte L mîecă ramenee se gu

pează pe umă ormîd un mde cm

pact de ltă, dedesubtu căei se află

îcreul ş ui Un decor discret ape a

! FOMAGIU, H. M Potul ppua1· di România

Piesele vechi au poaee cusute de ie, cite

di ce foae ntreagă petu faă şi spae,

pus ce di cini aer! cu namente arm

izate ceo de pe cupag Decu cusu se

desfăară împreuu poaeo şi se idică n

păi pîă a înălme de 25-30 cm pentru a se vedea de sub zăvelci

Cămaşa încreiă la g, aesată de docu

menee ice dn peroada i rotracdacă

sa pua făă excepe în oae saele jude

uui şi a supaveţui cu mici modfcăi pînă

în ziele oase deveind aste un documet

de contnu ae i uniae a popouui osu n.


31/172

l

40tf

atl.Poal cu c l iu i întorşi, cm. Făgţel

Cămaşa c� eece foosită de eeie bătrne costuu de uncă este o vrintă

căăii ncreite I gt, deoebinduse de

cesQ nuai prin existen unui petec"

bu·ctă de pnz Iată de 5-6 c i

ic dect ce pentru ltiă onttă parte

uperioră necii.

L ncheietur necii, neca răne

argă ori se ncrete fornd un voan de

numit fln

Decorul ete dipu pe aceei cpuri

ornmenae ca i la căa ncreită

oaele e continuă cu ciupgu chirdacă există o tăietură n tlie iar dcorul or

e ronizeză cu prtea uperioară

Căăe din zon Olt pot f casifce i

după tehnicile de decorare cre leu dat şi

nuee Atfel ntnim :

"Cămaşă aeasă n 1·ăzbo sau "cămaşăaleasă n iţe, cu odeu reaizt ntro in

gur culore de obicei bleurin E poate

"

0 · tS 1

o�

l

25

a

- Cămaşă cusută în punc românescsu "cămaşă cusută cu muscă n cuoriebeuarin negru rou portociu ; poate

ve oricr din croiurile specifice udeului

Cmaşa "cu tighe ş fir ucrtă ntehnica naintea acului" pest c e

dentifică n genera cu căma dreaptă u

cu platcă

O cificare căăii feeieti dn ju

deul Olt e poate fce i după ocu pe cre

î ocupă otivee decorative în cdru an-

sabuui ornaentl Privtă din cet

punct de vedere cea i răpndită ete căa "cu aţă l cre neca e copunedin două u trei fîii de pnză, fornd

ti i neca propriu ziă Broderiie

necii de l care derivă i nuee căăi

sînt dispue n trei registre bine ditincte :

o bandă de ăii vriabie aezat

orizont pe nuită atiă, brodată cu

ătae su arnici n diferite nuanţe


32/172

-

· _

·-

.

:

r

Detau de alţă a cămaă, c. bănşi

zaă imedia sb atiţă, pţin mai ngst de-

ct aceasa ;

mai me şirri de broderie dispsevertica sa obic, nmite rndri ;

gama ornamenaă este predominan

geomerică dar n ipsesc nici motivee ve

getae stiizae

Căaşa c motivee de pe mînecă dspse

compac fond o bană" ese de obicei

aeasă în război Moivele dispse n rndrivericae sa aşezae nee ngă aele aco-

·

1.

gime, de a măr pnă a brăţară" ben-

iţa de a încheietra minii. Tei şirri de

rndri dispse pe piept cămşii şi doă pespae compeează decor

Foile" cămăşii snt mbinae c ajto

cheiţelor consiind şi ee n decor.

Acest ip de cămaşă, oare răspîndiă nzona Ot ese neori crată din pnză ţesu

n par iţe şi cstă n pnct românesc c

motive geometrice : şerpişori" ş i ochiri .

Corile predominane a fos bemarin

La srşiu sec a XIXea sau pun nordu zonei Olt căăşi cusute cu ăr-

gele ulticoore n counee : Vuureşti,


33/172

H

-

g ş ,Vitoieşti Cungrea, Scorniceşti conuru

otivul ese execua cu anici negru, cusut

n ighe su punct oânesc. Mlocu o

deului este uplu cu ărgele poicoe n

onuri de bleu bleuarin oz ov deschis,alb şi copeta cu lutui" piete r

gintii su aurii

Fuurii" foosii n ornaentarea căă

şior de sărbăoare şi a zăvecior au avut o

lară şi veche întrebuinae aş cu ezulă

dinro scrisore triisă de Diicu Buicescu

din Buiceşti a uătatea secolului a

1

1

1

•

Detaiu de al(ă la căă com Topana.

XVIIea ui Mihai aree judeţ al Ceăţii

Braşovuui, prin care cerea să i se riiă

ne alte produse n ocu lnei vîndue ces-

tuia şi fluturi de ii"

Cămaşa în cosoaie" cusută cu negru n

ciocănee" sau cu panglici apicae de ipu

ceei din Mărginiea Sibiuui ese ai r

1

1'

;

n�

�

�

l

�

Detaiu de ornant a căşă, o Cun1·ea

or ungureneşi din Vîlce.

Căăşie ai noi din perioada dinre cee

două ăzboaie ondie sînt croie separ,

find compuse din i i poe ncreie e un

brăcinar n taie

Poaee sîn coie in două ăţii de

pnză pentru faă şi spate pus paru cini

rtive ir unee exeplre ntni şi oermnţe execută cu croşet.

Lungime căăşor nerent că u

redoină n Cmi RoniuuiZăvelcile u nz ţestuă n pu ie cu

urzeă ş băelă n lnă tosă cu urc


34/172

�,

•

g şolee dntro buctă su dăuge er n

funcie de vrstă r nu se riicu nicoă

i mult de 20 c esupr gleznelor.

Pe esur olelor n zon Olt su

urt c ouă esăuri e formădreunghulră lte e circ 0,60 m ş ung

pnă esupr ornenului e e mrgi

ne olelor eze n ţă şi n ste De-

numirile folosie penru cese ese snt i-

ferite n uncţie de zonă r olosinduse

uneori concomen i ulte nume : ză-vecă catrnţă, bosce Terenul e zăvecă e

ntneşte n o udeţu ; ce e catrnţă rei rr n zona Stina iar ce de osce"

ş

bine răsuciă Ornmenele geoerce exe

cutte în tehnic năvădeii cu bubc

cuoare i eschsă dec nz u zăvel-

cior o năşre nelă reliză rin

lernnţ ouă culori proiteZăvecile dn zon Ol cunocue su

enuire de zăvelci vinee" su pur

n oe stele m frecvent ntro zonă cre

pornşte 3 k de municiiul Sltn ş i

junge nă n pltor Comen.

Zăvelce vinee" u ornenele d s-use n benzi vercle eitte rn lni

su punce n cruce execute cu ir rgniu su cu beteă Zăvelce costuului e

sărbătore e căror motve snt disus

uneori şi n igonă, u l pre ine-

rororă ouă prguri orionle rizecu otve simire ceor de e tru", de-

ite esemene prn cruciulţe n ir e

beteă

Zăvec cu rgur ost i frc-

ventă n stele Curi9or Prsec Bu-

ceşi In stee Vultureşt Vitoreş Cun-

gre reomină zăvelce cu ornmente n

lnă pocromă esue cu betelă lbă su

genă, n foră e cruciulie lni rep

su n zigzg ătue" pe desupr In co-

munele Scorniceşi oboru Cunge plngă zăvelcile cusute cu betelă su puri zăvelcile cusute cu mărgee coort l

cre se ăsreză tenc e lesătură r-

onlă num că, e esur sn cusute ş-ruri e ărgee poicrome comletnd mo

elul nţi

Zăvece e ces i su pur n zon

Olt pnă l primul ăzbo mondil dup c

fi mealc subie schmbae datoată dis-

paiei vechiuui mateia

Zăvelce costumuui de ucu snt ţesute

judeţu de fetele cu stae economa deose-

btă a fost salba din bani de au şi agnt

ia cele săace sabă din mitaţii de aamă 10•


35/172

ţ

dn aceaşi mateial, fără ca n deco să se

intevină cu de au beteală sau nică

indusiaăn perioada dinte cee două războae

mondia sau putat carinţe de catieaneagră cu bodei executae a maşnă cu

lnică poicomă cu uturi ş măgee Tot

n această peioadă ca o inluenţă a sateo

de ungureni dn judeţu Vcea au pătuns

pin intemediu trgurio de a Dăgăşani

şi Cmpu Mare zăvecie din postav negu

cusute cu mătase şi fi de au ş chia fta

e Muscel. Att catinţele nege c ş i ftade Muscel au fost puate puţin şi numai de

categoi esrnse de oamen

O tă categoie de zăvelci intoduse n

perioada menionaă au ost cee de m-

easă de cuoae albă, ţesute cu uzeaă şi

băteală din bumbac cu move geometce

sau vegetale dispus n şiui veticale ee-

cutate cu ir subţre de culoae agnte.

Pe deasupa zăvecor se ncngeau betee

ţesute n ăzbo în două iţe şi aese în dungi

vecae în ochiuri, ombui sau linii

şerpuite poicome Lăţimea beteo ea de

23 cm ia ungimea de 23 m înăşun-

duse de cteva oi în jurul taliei

Femeie în vrstă şi cee nsăcinate auputa pe sub zăveci un bîu la de 15-

20 cm esut n două ie, cu uzeaă de culoae

nchisă şi băteaa în nuane asotate fomnd

dungi nguste dspuse orzona P deasu-

pra zăvelcio se putau şi betele

Ansamblul costumuui se competează cu

dfeie podoabe în funcţe de vrsă şi sta

ea socaă

ţ •

Legătua dinte podoabe ş staea econo

mică a popietarului a fost att de stnsă

nct podoaba şi banu se conundau, atunci

cînd este voba de sabe Ee epezenau

adevăate tezaue ale famei făcnd patedn zesea fete şi se tansmiteau din gene-

aţie n geneaţie Numeoase foi de zeste

n sec a XIXea menionează pinte va

oi mahmudele tuceşti napoeoni

poli de au ca sabe

Funcţia sociaă a sabei cu monede de

au a fost aceea de a dieenţia pe aceea

care o purta de estu comunităţii

Lese din măgee mici poicome în

şiate după difeite modele su puat

deasemenea n toate satele udeului pînă

după primu ăzboi ondia Măgee ă

unte, policome urzite pe 45 fe se în

noad din loc n oc Modeu se foează

din coortul mărgeo Benta cae or-mează leasa are o ăţme de 23 cm Unele

ese se compun dinto bentiă cu coli triun-

ghiuai ceea ce e măreşte valoaea atis-

tică

Cecei din monede de au ş argint sau n

fomă de veigi" sau puat deasemenea

n toate zonee udeţuu făcnd pate ca ş

salbee din categoia măcilo de situaţie

materiaă deosebită

Podoabee ucae din au şi agint, dn

alamă, aamă sau măgee au o veche ta-

de pe titoiu judeţulu Ot aşa cum

atesă descopeiile aheoogice Explcaţia

pentu peocpaea eten umană de a se îm

10. STOICA G. Podoabe populare omcîneşti, Bcu-

podobi o constituie comportamentul cere-

moni!, cre imune, ceea ce trebuie să

ore memrii comunităţii n anuie


36/172

ore memrii comunităţii n anuie

mreurări Acestui apt i se daoreză ap

riţia podoabeor destinate unor ceremonii

cu recădere entru marcarea unor eveni-

mente imortne di vţă c de pidă că

sători ogodna su chir pentru zie festiveOiceiu de a purt aceste podoabe ee

mere" o ore pusă n coc sau ureche,

mărgee sau ae nsemne sa păstrat ş

sa trnsmis n prmu rnd datorită vaorii

or simolice şi nu dtorită meraelor d

cae sn ăcute

IMBRCMNEA DE IARN - nă nprimele deceni e sec XXe cee mai

imortnte hine de irnă u fost lucrte din

dimie su bană de oieIn zon O şub din dmie abă purttă

n zie de sărăore su dn dme senă

entru zie de ucru, a fost hin ce mai

arecită n sezonu rece. Dimi se ţesea npru ţe dn lnă orsă subţire ş răsucită,

poi se dăe iuă pentru nis.

Hainele se ucru n casă ori se comn-

du meşteri secalzţi n confecţiona

re or

Şuee dn judeul Olt se ncadrează ti-

urlor răsîndie n Olteni şi Munteni cu

unee note rticulrzoneŞuba albă re un croi şi o decoraţie s-

ă dscreă şi elegnă comend rmonos

nsmu ortuui Satele ş eţii snt

crote dnro ăţme de ţesătură Gura se

decueză a miocu stoei apoi se despiă

n două formnd iepţi Pentru d inie

evză şubei se moneză do cin ungi ere nterioră eţior şi cte do cini

o-

: R

-

Cro de şb albă, c Vureti.

1

1

cu saee Cinii terali ixţi pnă l o

disnţă de circa 30 cm de sub brţ snt

comletaţi pare superoră cu un e

ec" o bucă de soă de ormă dretun

ghiură. Mnecile snt comuse dn cte o

lăţime de stoă şi doi cini scuţţi O entiţă de 34 cm monttă î juu guri or-

meză guleru

Decoru şue se relzeză rin aliare

găitnui de lnă, de cuore eumi e

ieţ guer şi erminaţa cinilor lterli ;

pe marginea oaleor şi a mnşeteor r

cusăuri cu lnă roşie sau ortocie ormn

din oc n loc mi�i scntei"


37/172

deaspra genncilor sînsă în cimir ar.

Căcila dn lană de miel negr faceparte dn costml ătrnsc de iană fiindprtată fără excepţe n toate satele.

I


38/172

PEPTNTURILE ăraţio fără sem-nifiaţie celor femeieşti se diferenţiazădpă vîrstă Băieţii pînă la 2 ani poartă părl scrt pnă în dreptl recilor pieptănat

făă ărare ; dpă acestă vîrstă păr sepiaptănă c cărare nto parte şi se tndemai srt

Pînă l încept sec. al XXlea bărbaţii vîrst de peste 5060 de ani aveaplete păr lng acoperind recil tnsdrept împrer apli ş peptănt c cărare ntro parte.

Aoperitorile de cap foosite dpă sezona fost pălăra d postav sa pai şi căca.

Pălăria din pai face parte din costmlde vară şi este lrată din pae de grî sade oez. Paiee se egea cnd grîl eraaproape opt înante de secere şi se lega înmncir apoi se păstra n podl case

lo. In tp ernii bărbaţi mpetea pălă-riie necesare familiei Pentr o pălărie sefoosea ntre 400-600 fire de paie mpletite în 4, 6 sa 9 şvie

Benze împlette se monta nmai deanţi oamen din sat capaili să dea pălăriei forma şi dmensinie necesare

Calota are formă rotndă ia lărgimeaorrilor este determnată de rsta persoanei are o poartă : 7-0 m pentr tineri67 cm pentr vrstnici Păăria are şi o"cordea din paie mplete sa din postavprocrat d comerţ

Pălăia de postav folosită la sărbători ancept să se poarte dpă 1920. Ae fnd otd plia interior brri late de

In zona Olt forma căcilii este "ţugiatăc vîrfl nalt format din 4 cii ndoit întro parte sa ăgat n spre interior

CMAŞA bărăteasă dn ona Olt se cadrează elor doă tipri prinipae tîniten toată ţara : cămaşă dreaptă şi ămaşă pată.

Cămaşa dreaptă are spatele şi faţa roitedintro singră foaie de pînă mînecile ompse dintro lăţe de pnză raordate a"trp Sb braţ se adagă cîte n l de

o pate şi de alta şi broşiţa pentr ai dalărgimea necesară. Glerl drept, lat de 6 meste legat c do ciri ngimea ămăşiieste potrivită, pînă deaspra gennior

Cămaşa dreaptă onstie el mai vecitip prtat n zonă şi are o vee adiţie nporu popar românesc fiind reprezentatpe Monment de la Adamlisi şi Colmna Traian a îmbrăăminte specifi dailor

Cămaşa cu patcă apare n costml ezonă i ltimle decenii ale seolli alXXea Cămaşa are plată pe meri iarfaţa şi spatele snt prinse de ea o nreţitră Gra ămăşi este adînă glerl de forma nei entiţe a şi la cămaşa

dreaptă Mnea ompsă dtro lăţme depnză sa dintro foaie şi jmătate se strngela încheietră întro manşetă lată de 3-4 cm S braţ se adagă doi ini şi n pe-

te Lngimea cămăşii este idencă acia a cămăşi drepte.

Pnza ămăşii ărăteşti din zona Olt esteţestă din mbac şi neori a ăşie demncă din cnepă c ma Inantea pri

-

I

24

D Fc L C �

l

p-

fi. �


39/172

�

f � Q

85

Croi de ămaş pt

pentu zie de ucu au fo confecţionae şi

din pînză de in Pentru ţinuta de ărboare

a fooit fu e bumbac ceţ au chiar

borangic cu bumbac. Intre cee două ăzboaiemondiae cămaşa dreapă dn pînză de bum

bac a fo înocu cu o cămaşă confecţio

nată din marcize La ace ip de cămaşă

decoru cuu ee poicom.

Foie dn care e compune cămaa bărbă

eacă t ute pe do cu o cuură exe

cuată pete mucia pînzei au n urma acu

u Ceiţa cu ro decorativ ape mai rar în

6

0

E

A

Faţă

E

6

:

Ornmenee cuute au aee în război cu

aici au măae abă înt dpue cu di

ceţe pe pie, patcă, guer manşetă au

marginea mnecii şi a poae In mod frecvent decoraţa de a mneci i de a poale

conă din-un mode ucra în şabac şi omică danteă croşetată formînd "coţişori

au moţorei

Din punct de vedere a tenicior de de

corare în zona Ot e întînec mai mute e

uri de cămşi băbăteşti :

cmaşa aeaă în război ;

cma·cusu "a fir ; cmşa cusu cu şabace

Toae acese cusuri sau foosi a m

bee caegorii e cmşi specifice zone

suri a un fir sau n pnc românesc isuse pe agnea e jos O erminaţie

execua sub forma unei anee măune

copeeaz moell csu


40/172

4

CI A

bee caegorii e cmşi specifice zone

PANTALONII praţi n zon up sezon au

fos : isenee e pînz enr ar şi cioa

recii in iie alb penru iarn

Isenele e pînz au form reap cu

fiecare picior "crac croi inro lţime şi

juae e pnz cu un pra ona la

mijloc forn urul La parea superioa

foie se noiesc nrun i rin care se inrouce brcinaru o aţ in cne ai

groas, cu care se leag n aie

Ornaenaţia secific ismeneor consn oele reaizae n ehnica abacui cu

9

Z

copeeaz moell csu.

Panaoni in imie ab au form ase-

mnoare cu aceea in Argeş şi Vcea

croţi in dou foi ree uru şi paru ci

nişori n faţ au ou eschzuri ovae"ghizee sau "ieurie care per im-

brcarea cioarecilor.

CIGTOAREA Brbaţii se încing pese

cmş cu chire in iele frumos eco-

rae cu moee reaizae in fşii subţiri e

aram sau alam procurae in îrguri şi lu

crae n partea e nor a Oeniei.

62 - 0

Ş I

A i

:

B

[ c J

a'

!g4o

o

20

tcO

B � t at1

Fa SpeCroi de mene d pînză.


41/172

Craiul panal!o' dn dime abă, zoa Ot.

Brul sut făcea parte att din costuude muncă ct ş din cel de sărbătoare Saupurtat brîie roşii şi negre esute i patru ţe

avnd o lăime de 40 c ş o ungme de23 cm La unul dn capete pe o poriunede 70-80 c brîele au alesături dispuse nbenzi orizontale. Decorul ales este copletat a brîiee de sărbătoare cu fr e beteaăăre oorate sau "futuri. Datortă colorituu şi odeleor brul a avut un rol

decoratv portant în costumul bărbătescdetaşnuse pregnant pe fondu alb al căăşi

MBRCMINTEA DE IARN In anotimpur reci în zon Olt bărbai au purtatae d baă ş din dimie cu foe egante cae completează monos aabul

vestentar

Spate

bărbăteşti sînt lucrate în zonă sau de eşter dn Măginimea Sblu

Cea ai răspîdtă ană lucrată dn

bană de oae sau e e a fost laibărul, ovestă scurtă pnă n taie fără neci, n-cheatăn faă cu coc

abărele ucrate n zonă au o ungmece depăşeşte juătatea cirulu răscroiaă uşor ovală la gt ş atru buzune(două ar jos şi două mici sus) Margnle

peptarulu ale buzunarelor ş ae răscroelde a îecă snt bordate cu blănă neagrăde el e o parte ş de alta a descderid faă ş pe margnea de jos a fee ş satelui pe o porune de 4-5 cm se desfăşoarăun model cu val ş rozete sau volute execu-tate cu ră verde n tehnca cosoaelor ntercaate de broderH cusute cu lîncă pol

croă Acest cenar cu ornamente compacte

policrome eluate aoi pentu decorul de aăscoiaa necii şi n dreptul cusăturilorlateale. P· buzunare şi deasupra lo pilocul spaelui sînt cusute cu lînă colorat

!n zona Ot cioapi se ncălţau pe su panalonii din dimie şi aveau ca deco lapartea supeioaă un ode denumit codr sau băduţi Cioapii snt lungi pînă


42/172

ilocul spaelui sînt cusute cu lînă coloratbucheţele de floi

In tpul cecetii nu sau puut identifica centre specializae de coocai aşa cumsn cele n Cîmpa Romanaului de undesa tas concluzia că pieptaree din zona Otau fost lucrate de cojocari cae produceanuai pentru stifaceea cenelo uuisat sau unu grup de sae apopiate

Şubele albe de die putate în zle desărbătoae ş şbee sine pentru uu sntidentce din punct de vedee mooogc cu

cele femeieşti Concoiten bărbaii au purtat n comunele Sconiceşi Poboru şiCungea crtel di dime neag.

PODOABE - n cadul costumului băbătec u sau folosit prea ulte podoabe cuexcepia unei ene de pu la pălărie sau aforo şi piepenor uai de băieţi de la

fete în tipu dansului şi putaţi la pălăie

NCLŢMINTEA radiţionaă a fos opincadin piele de orc sau de bou putaă pesepiciorul nvelt în obiele din die albă

Opincie se ucau dintro bucată de pieede foră dreptungiulară perfoată la vrfn 10 ocui de o pate şi de alta pentu a

fora botu" ascuit La spate se făceaudouă ăieri de cica 5 c şi se plia căcîiulapoi pri două orifcii se introduceau noiele din piee cu care se legau opincile depicio

Pe a nceputu secolului î uu anuui1900 sa generaizat portul ciorapilor dn lînălucraţi u 5 clige petru tineret şi al cioapior lucri din lînă nai goasă cu un

dr sau băduţi Cioapii snt lungi pînăla genunchi sau pîn la umătaea pupei

Călunii lucrai cu cligul tălpuiţi cupiele sau cei din posav negru au fos putai

şi de bbaiDupă a dolea război mondial a nceputsă se genealizeze portul ghetelo bocanc-lor şi ca al cismeo

Costumul bărbăesc din zona Olt se carac-teizează prin sobrieate ş elegană dato-ită ciului simpu compoziţilo ornamen

tale şi comaticii discrete n cae predominăcuoaea albă de fond pe care se detaşeazăornamentee executae î albastu bleumain şi negu

ZONA SLATA

Costumul popua d zon Sltina estefoa puin cecetat fiind amintit eo nieraua de specilie n cadul zonei OltCerceăie de teen u elev în satele me-ţonate existena unui port popu cu tăsătui opii difeeniat de acea din zoneleOlt şi Cîn1pia Ronaiului, caacteiapinto mae distncţe datoită coloitului

eegan n care predoină bleumariul abul negrul oşul şi sobietăţii a ntîlniteî ate pă ae Otenie n ceea ce piveştecoponenţa pieseo vestienae portpopula femeiesc din zona Satina se stingepin potul fustei cu aesăti n cae cloaea apae ca vaoare expresivă c binaen cadul modelelo dispuse cu ultă pacionie Desre costul de aci se · poate

coativă asact reacabilă consuiă cu miloace dverse : alsătură cusă oat flurile uniicate prn intemedulcromatici care ar roul de a ncălz anam


43/172

43

bul ca expresii a unu gust coorstc subtcutvat cu rafnament de nenumărat gnera

COSTUMUL FEMEIESC - PIEPTNTURIŞI GTEALA CAPULUI - Dacă în cee cprvşe pepănătul întîlm o are asmănare cu zona Olt părul mpltit î coi ioc prins n crăcăni" d l acopri d cp crpele" din bmbac n sau borangic s difrenaă ca dei decorş mod d a se pur Tpanu nnoda p

sub barbă ş robodit" fost purtat dfeele de toae vrste ; tulpanul lgat pesub coc", turceşt" sau ndubent" d femeie inere legăura pste coc" fnd a-najul feeio bătr.

P sub crpa d bubac su chiar pe subtulpan f căsăort au pura n zonaSatin ş tchie" o calotă dn pnză bă

legată la spae cu oamnt usu n roşuşi ngru ş dau pe margie, car acoper oplet pău Decorul chiei apared ub ulpan sau şterga ca o coroană �e ·zaă deasupra frii

Cpele din bubac ţesu în două i uformă drepunghiuară cu lăimea de 50 cşi o luge de 2-3 m Decor se copune

dn grupuri d vrg raia cu fi d bubac a gros î aceaş coar sau cu esăuri xcut p rost al p ab

Cpel d borangi cva ma rcen auo lg d 2-2,50 m ş o lăme d 5060 cm E snt esu n două iţ cu lesături poicro p tot rupul grupat benz

orizonl la capet

Deaiu de altiţă a ămaşă femeiasă, o. Rado-mirei sec XX.

_ Tneele căsătorite ptau cpa cu cap-

e lăsae iber pe spate iar femil n vîstă

d 45-50 de ani o nfăşurau odată n jurul

gtwu apo dădeau un capăt sr spae ş

'unu pe faă sau aduceau mbele capet

p pp

Dtai d oae a cămaăfască co. Sac c XX.

Dlu d nan cmaă


44/172

Dlu d nan cmaăsă, co Tuj, sc XX

'

'

�

' '

't.

'

' ' ,

Dalu lţ l cămaă co. Radomrş c XIX.

r

�

4

i.

ta d r la căşă, com. Vdenisc XX.


45/172

1

Detau d atiţă a cămaşă, c. Şrbăneşt sec XX

_

V

CMAŞA - ele două ipuri de căm ă apă şi încreţiă a gt, în pcic şi

zoni Sina.

C; dreaptă s pura pînă acum cv decenii da numa d căe fmie i

îstă şi nu il d lucu C umare de

coul fos u simplifica rducduse a

cv cusăuri p platcă gule şi mrgiencio Unl exmplar a rmiaţia

ecuaă sub foma uno ci colţişoi dis-pi gura căi a gu şi p margin

mnci:o.

Cămie cee m ăsînde u fost cele d tipu încreţ l gît cu mînecă decortăcu ltiţă i încreţ.

Spre eosebe de căăie cu ltiţă dn

poe nto boduă de 70 c fot dnmi mule regste

Moee geoetice cu negu ou bleumn verde st puse î voe de fondu


46/172

zon O cele dn zon Slt cusute i les n pct băînesc s u i bogt decote i e cee p i i cor A-ti mpăţită n csete mtee e odelespecifice Teleonului făă s e ientifce

cesto. Su ltiţă pe uneoi îcţulexecutt ntr culoe neutr · gbenbej, teoi un deco plu, geoetic, co- peă totă te e desup necii nce pnd diect de sub tiţă Piepţii căăii st ei cusuţi cu dou rnduri de otive geo

etice dspuse fiece de o pte de lt unui a cenl, fomînd un fe de căcuţDecoul cmii relizt cu măe su nic de culore viiniu su rou cis estecompe l cmile de sbre cu piete fxate l i joc cu o miă ărge

Căie vechi u poele cusute de e ntmp ce exemplele noi ecente sît se-

te Polee u croă identic cu celo dn zon Ot, cu onente discete cusute,nteuţă coetă pe pole

FUSTA - O ot defnitoie cosumului di zonă o i fst, pies de elegnţă eo-sebit pută peste poe Fust confecio-

nt d stf de gă ţesută dou sun ptu iţe şi nevedit este fot pinreunie 6 foi epte ; lăge e 2,50 este dută n te n pliri e cte -4eete fixtă t codon t de 23 cm Pentu zilele e lucu se folosete stof de culore negă u bleum n fă lesăti Stof fustei de săbătoe este ţesută i

dou iţe, cu les3ui prite fie su p

ou su bleum pe ce sînt eiztePe mgne e jos ce jge

rope de gleznă se croeteză colţioi cu lînă cootă, în onu rmoniz fonuluistofei fomd o teţie dscretă.

Fsee făă esătui su put în stele · Vîcee, Alet, zvoele, Seb-n Crîpo, Movleni, But, cu crnţă dn lnă oie pe desup, decotă cu otivegeometrice su vegele stilzte, dispuse nbenzin rizontle pe tot upul l pte

de jos ctiţei su i ule beni fomeză un pg Cin este cu 105 cm m scută dect fust fiind puttc un orţ

n popiee oruui Sl cinţee pentu zle de săbtoe se deosebeu decele pentru ze de lucu pn rnmetee

lese cu lnică industilă î culoi vii

nte cele două zboie ondile, fus d înă fos înlocuită cu fus din born-gc ţesută în ptu ţe i nevedel cu bo duă d lesătui pe pole Ca spect se e-mă cu ust din lnă de cre se ifeen-iză do p ţnută i tei

După cel de l dole zbo ond se

op n zonă pentu o peiodă scurtă de0-5 n fus de cife negă cusut cumotive vegele su cu plicţii din gogoi de viemi de ătse, denumită ocl fă" Fin t rupă e tdţie fot u s genelzt în onă

In aceei peod prin telectuittesteo, în speci prin intemedul învţăto

o ăuns în :onă numtul cosu

ce s- geneiza şi u e legăr cuportl secc.

CINGTOAREA - Fsa se fe î ec ajorl beteo lî, lae de 5 cm

nă în ae ă aces ocee e'f ş oaea c gal dfeite ec : oăe, czele, gve, ee, gralare feae, ăzu Poedeele


47/172

c ajorl beteo lî, lae de 5 cmşi lg de 2-2,50 , ţete î ohi saug ongdale î lor îhe, onizte c a ş s.

Pe lîgă beele ales s-a areve betle e ş cte c ărgelelbe olioe diuse e ge Elesît foote ai osl de săbătoeoi se au î băeţo ent rele de căş

PODOABELE - Pele odobe le ete

o os lore creguţele vez ş nglce colorae ute n coz Aesto edugă odobele c valoe rsec marec s slb d bn de u ş g ucece b de şi cee c arer ecotv slbă d mitţie de b ăgelele colote ş Iese

I zo S1aa el recve s p

ta îă odobele gnt ară sa alamce tes om ş eo e cele dcoeite n săăe arheologce Ele a foodse de z lol fă o prerehc siă vnd o susnţă eectă Ull me eşe de cest fel foM Tode e tăi î cater Cloo

ciov dn Sla pî acm o Aceteodobe băţă ele "verg rlev măiei e eştel poplar bt oos tehn c aeall î so reză no obete fose le ş semfitive Pet reazarea brăro simplesu sral a verglo, arelor e eleş de cere sa lza teh bte no

l s sei e eal ă l obţerea -

cele tzte sn : corea zeleş gravarea Movele gavae se obţn săe otvelo e sf mealw Lele pooabe cm s cece s- foloi şioede gulă. Mcle sere etlieobţinte p îclze u ealc pîl toe, e fxte dă sote pe spaaţ o du ce coe cercelulLa cea ma e te dine este bijten octe a mle ehc în o ue voare aeral ore ş de

coru ae ose o te.Brţărle a foe sle, nind de

cee ace Ee s exeuae n doeo be ealce c sece tă

Exreţle foă de de şe ssbţe ciocăe seee băăi fos ădte ev ed n tot s ăi

Ielele se ăă re odobele aprece t zonă. Ele s căie inoveigă c eţe odă s lată, relte ndoe nei le elce ecorae p ţe cele Ieee deest fel s coste din ev ed odse o alere ocle Fo lo

co să dăin

a pî· în zle otefnd fooste rele te c ele de logodă Băţăe n te nă vsde 4045 e a ele se peatr schmba orce vrs e eme ş de bărbaţ.

Detl de feven a ş lesele dnrgele poloe sb foă de bene sple s c col Se deoebite de lesee dn

Ol cele d zoa Slaa a sobe

lBRCAMIN'E DE RĂ 6 egoie de piese pe n egaă măsură efemei şi băbai o consttuie cojoacele hainele di dime albă ambee u foe ş e-

oga, ese 'eaz n gătn cua1oşe, plet n casă ş aplicaţi din postvcolorat dispuse pe ci p sp Un decoriscre conureă mrginie csaei şi nzie


48/172

coraţii viae Ee u itrat î compoeţacostmulu popular e timpuriu ş s e-mănăoae elor reprezete pe meopele

monmentlui de AdamclisiPiesele din die poată eumir fe-re : chebă pgea cteică mrc ro-iuri ecoţe şi răpîre ioriaă eo-sebită ; ceea ce le coferă o oă e uiateese cararea lor n tipul răspit n sudulapaţilo

Vechmea haelor i imie e emos-

trtă de maea devole a iaţiilor epeucaea sofelo întie n toă zoacolinaă a udeuu Olt

Analiza morologică a şubelor i zoaltina indică o roală siplă deivă ntpul "pono cu mneci depe racordala ivelul umeior Pi aăugea orcini ateraH, a pavei betţei in jru g-ului manşeeo toarse şi a ecouui cugă leumi reult tip specficona

o nfluenţă a zoei nvecae CîpiaRomanaţiuui, satele apropiere or-ului latna ori n saele Breei ş Coeaas purat şi casaca o hină albă ime

făă mînec sac est coiă upă prici-piile cnosce din foi drepe nerăscroite ardiferenţiaă dn punct e vedere orfoogicde oate cele ceealte haie Pepţii ş spa-ee s compe dino lăţime de sofă lcae se adaugă leral in talie, e oi iimai cu vfu s e sub br u cîedo cii mci şezaţi cu vful jos ju-

rul baţeor stof e răscoieşe tji

de l gt Tot ca o influenţă Ronaţuluicasaele sau prat zie de săbătoare cuvnice e uloae roşie avnd o bogată eco-

aţie geometrică dspă benzi verticaeInre an 8901920 femee au pscureică o hnă ă din die subţiede uloare neagră coită cu sptele şi fadi fo drepe ăiate talie şi cini adăugaţpe păţi. Mecle se pnd făă ăscoei despa şi piepţi.

Scueica ese căptuşiă cu blaă e mel

alb sau negru ir faţă piepţii st bordaţcu ouă fşii nguste d bană eaă demiel Lungmea hainei ste pînă easupa gechuui ăînd să se vadă fus şi ciţ

In primee deceni al sec al XXlea scueica a ceput să fie îlocuiă prino haiălucaă d pl bleumin roşu his sauvşiu cu blană de vpe oşie a gler şi pepiepţi eumiă caveică Pură iniţil numa e femeile bogae cavea pocuraădi comerţ s generalzat eptt n toaăona fiind destu e freventă pînă n ni935-40. riul piese este dntic cuacel al scureicii deosebiduse numai prnlugmea cae depă�

Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf

Documents

Transcript of Georgeta-Stoica-Rada-Ilie-Portul-Popular-din-judetul-Olt.pdf