Portul Popular Din Zona Vrancei

74

Click here to load reader

description

good

Transcript of Portul Popular Din Zona Vrancei

  • :4-4414Zi; 4414411.44 444 Aa 444

    4.4114

    CAIETE DE ARTA POPU

    DIN TARA VRANCEI

    www.digibuc.ro

  • Coperta de D. STANESCU

    www.digibuc.ro

  • CAIETE DE ARTA POPULARA

    FLOREA BOBU FLORESCU

    PORTUL POPULARDIN

    TARA VRANCE I

    EDITURA DE STAT EENTRU LITERATURA I ARTAawe J AION _4 -4 4/10.4..rf AM AIM A A..A11 .4.41111

    4. A A AMA AMA AO A Ana dll Li ASA ASA All.d AR A4M:.-1.4111A.41111A -.MENA 4 N :A 4 AMEN A AMIN jA 41101 A -I AMMO -44 AMIN

    www.digibuc.ro

  • nk#7,4KW Zona de muntit 1= peste15oom.2= 800-15oorn Zona de (Jed !um { 1= Goo-Boo m Zona do deoluro (Zoo-I-too)2400-600 m J Zona de cirnpie (sub 2oo in)

    www.digibuc.ro

  • printre zonele cele nzai vestite, poate datoritil si legendei despre babaVrincioaia si altor meirturii legendare legate de tefan cel Mare,

    se afld aceea cunoscutii mai ales sub numele de Tara Vrancei.Este vorba de o micd regiune, asezatd la cotul Carpatilor, strdjuit

    la apus de un zid de munti, iar in rest inconjuratd de dealuri inalte,ea insdsi avind un aspect nzuntos cu putine terenuri mai netede, favorabileasezdrilor omenesti.

    Prima mentiune istoricd despre Vrancea dateazd din anul 1421,din tinzpul lui Alexandru cel Bun. Aceastd lard" este breizdcad de citevariuri, Putna de la care se trage si numele judefului din care fdcea parteodinioard Zeibala si Ndruja.

    Accesul spre Tara V rancei este foarte anevoios. Dacd te incumejisd pleci de la Focsani spre valea Zdbalei, trebuie sd treci pe la Andreiasi,sat asezat pe o culme de deal. E o cale lungd, pe care o laci mai mult pealbia Milcovului, riu care f erpuiege nestingherit, impletindu-se cu dru-mul care nu poate line totdeauna linia de margine a albiei. Apsoaraparcel abia se prelinge pe timp de yard secetoasd, iar and vin ploile seumIld acoperind drumul si tot ce se afld in cale. Adesea suvoaiele ei, dupdruperi de nori, ndvdleau peste latronii de sare de odinioard, care abiascdpau de primejdie, ldsind sarea pradd valurilor. Dupd ce ai ajuns laAndreiasi pe jos, pe lingd cdruld, din mila cdlulilor ce merg greuprin pietrisul albiei o iei pe valea Zdbalei. Incotro te vei duce, spre sudsau spre nord, peisajul devine incintdtor. Dacd ai ajuns la Vidra sivrei sd mergi spre Valea Sdrii, adesea ai florid jocului cu prdpastia.

    5

    www.digibuc.ro

  • Iarna pe aici nu te-ai incumeta sa mergi, lay povotile localnicilor despreatilea intimplari cu gdzarii veniti din alte parli, care necunoscind pri-mejdia trecerii prdpastici au pierit cu cai cu tot, sint inspdimintdtoare.Tara Vrancei este o regiune lard drunturi. Cdrdrile pe care nterg oile $icornutele smut numeroase $i vdzind turmele in$irate pe culmi

    dealuri, ca e vorba de o lard a pcistorilor..Strabdtind-o in lung $i in lat nu este greu set observi c transforma-

    rile geogralice ale acestei ldri au anticipat imaginafia cdhitorului: dea-lurile, coama munlilor mai apropiali sint pleptve. Ele se vor macinadesigur mai departe, sub actiunea intemperiilor. Nici nit liricel de iarbdnu mai prinde pe ele. Culoarea lor albd stralucevte ca un ntunte de onat

    $i apusul soarelui de yard.n susul apelor, muntele este insd acoperit de pdduri. Ele au lost

    exploatate in devcilm4ie, potrivit unui vechi obicei local.Despre caracterul independent al crganizdrii acestui Jinut amintege

    Dimitrie Cantemir, care scrie: o A doua republicd mai micd in Moldovaeste Vrancea, in judelul Putnei, aproape de hotarul Valahiei, inconju-ratd de toate pdrlile de munli loarte stincoi. Ea are 12 sate $i numdrd2000 de case; pentru acela$i motiv ca $i Cimpulungul, locuitorii se multu-mesc cu cregerea cilor $i nu cunosc plugul. Ei, de asernenea, pliitesc inliecare an domnitorului un impozit anumit $i hotdrit, se conduc dupdlegile lor i relitzd $i poruncile domnitorului $i pe judecdtorii lui.1

    A$ezdrile omenoti fin albia riurilor. Ele insd au roit, dind nagerela numeroase cdtune noi. Astdzi Tara Vrancei cuprinde un numdr de 18comune. Ca aspect general, a$ezdrile din aceastd regiune nu prezintdspecificul regiunilor pdstoroti, casele liind destul de aglomerate. Numairoirile recente au case rdslirate, caracteristicd a gospoddriei de tip risipit.

    Casa este elementul cel mai specific al satelor vrincene, alit pentruarhitectura sa, cit $i pentru organizarea sa interioard. Tipul cel mai simplude casti este reprezentat de o micd construclie cu trna,t cu zdplaz, avind instinga o tindd in care este addpostit hambarul cu Mind, iar in dreaptaodaia de locuit. Tirnalul este strdjuit de stilpi relativ sub,tiri, frumossculptali. Drugii ferestrelor slut infrumuselali cu fier bdtut. Odaia delocuit cu laila mare incastratd in perete este mobilcad cit un patcu picioarele adesea inlipte in pdmint, o masd $i un dulap pentru vasesub care stau donilele de apd. Perelii sint impodobili de jur imPrefur cuun ldicer ales in motive geometrice, de o policromie vie $i totwi armonioasd.

    1 Dimitrie Cantemir, Descrterea Moldovei, ESPLA, 1957.

    6

    www.digibuc.ro

  • Deasupra ri.sji de intrare strdjuieste cite o poli(d frumos crestatd pemargine. Tipul acesta simplu de casd a evoluat, (rind citeva variantemai complexe.

    Simplitatea tipului initial core.spunde nevoilor restrinse pe care leare crescdtorul de oi, fdrd sd se defineascd insd ca fin gen tipic delocuintd pcistoreascd

    .

    Ocupatiile locuitorilor din Tara Vrancei au fost studi ate niai alesin ultimele trei decenii. Din acestea, cea principalel este ttstori1nl. Strd-bdtind regiunea iti dai seama cd locuitorii sint strins legati de aceastdindeletnicire. Incdperile sint i astdzi decorate cu produse din cas, fdcutecu ajutorul unor forme de lernn, frumos crestate: este vorba de pdpusile"si de acele turte plate, rotunde, de cas sarat" , care se atirnd ca pod&ablide grinda oddii . De viata pdstoreascd se leagd si o splendidd creatie populardorald. Miorita insilsi pare sa Ii fost creatd in aceste locuri unde s-auintilnit deopotriva ciobanii moldoveni , munteni si ardeleni.

    In afard de pastorit, vrincenii se ocupd i cu pdiurdritul. Aici s-adezvoltat de timpuriu si dogaritul. Intocmai ca si motii ciubdrari, vnmn-cenii aveau obiceiul barbati si femei sa plece cu vasele la ses, ca sale desfacd pe bucatel. lama, locuitorii, grupa,ti in cete de cite 10 12,se adaposteau in colibe, sus la munte si confectionau doage si vase. Indelet-nicirea aceasta probabil este tot alit de veche ca si organizatia sociald a

    cu radd;ini stravechi, i deosebit de importanta pentru intelegereauneia dintre cele mai insemnate laturi ale vietii trecute a neamului nostru.Studiind forma de devalmsie, se poate ajunge la intelegerea sensuluitermenului d3 republica` , pe care il folosea Cantemir pentruVrancei.

    Dacd ne uita,n pe harta Tarii Vrancei, ne ddm seama cd ea se alldla intilnirea Moldovei cu Transilvania si Muntenia. In acest punct derdscruce datoria unui teren accesibil s-au tesut legdturi de rudeniesi relatii sociale intre vrinceni si ardeleni, si acestea se oglindesc in costu-mul popular, in arta cresaturilor in lemn, in literatura populard etc.

    Creatiile populare nu mai constitue un simplu object de contern-platie pentru cercetdtor. Cercetarea i cunoasterea lor in evolutie istoricd,prezing un dublu interes: pe de o parte se determind esen,ta specificuluikr in functie de conditiondrile complexe social-economice pe epoci, iar pe

    Vezi harta cu drumul Anghelinei Chiscoci din comuna Nerej, intocinita denoi si publicata in Nerj, un village d'une rgion archaque", Bucarest, 1939,vol. III, pag. 180, fig. 20.

    7

    www.digibuc.ro

  • de alta se poate face o adevarata selectie a tot ceea ce este pentru a /1valorificat cu folos in unitdtile cooperatiste socialiste de creatie populara.

    Numeroasele centre cooperatiste de creatie populard in care se duceniai departe in spirit non arta covoarelor si cusaturilor,, vor gasi un nepre-luit izvor de inspiratie in cele mai de seamd realizari artistice locale sizonate, care au un fond adinc realist.

    Opera de transformare socialista a agriculturii, alfabetizarea caintreaga gamd a actiunilor culturale socialiste au dus la adinci prefaceriin /ant de a gindi al oamenilor. Vechea mentalitate pe care oamenii oaveau in fata vietii , care era intretinuta pe un fond de superstitii, estepe cale de totala schimbare.

    Nu mai constitue de loc un secret faptul ea din vechile credinte sisuperstilii n-a mai ramas decit ceea ce forma invelisul decorativ, intregulkr substrat mille fiind cu totul nitat. In ceremonialul nuntii sau al pri-veghiului nu mai traieste decit elementul de spectacol.

    Alaturi de motivele traditionale, in artd fac loc ornamentele carereflecta noua realitate socialista, care schimbd fata satelcr noastre. Artatine astfel pas cu translormdrile economice ci sociale reflectind o noudmentalitate si gust artistic.

    Creatia populara din Tara V rancei nu se deparleazd in esenta desubstratul comun al artei noastre populare in genere. Manicra de decoraresi, mai ales, dezvoltarea unor genuri de manifestare alaturi de particula-ritatile stilistice ii imprima msa o nota cm totul specified.

    www.digibuc.ro

  • CONSIDERATII GENERALEASUPRA PORTULUI POPULAR DIN TARA VRANCEI

    rin ansamblul su, portul popular din Tara Vrancei sedefineste ca un port de munte. Analizind elementelecare-1 compun, de-a lungul veacurilor, ne dm seama

    c el a ajuns prin a doua jumtate a secolului al XIX-lea la oevolutie optim, dup care si-a modificat treptat linia structural.

    Conditiile social-economice schimbate de la inceputul secoluluiXIX si mai ales de dup primul rdzboi mondial au determinat otendint de modernizare general; vrincenii incep si ei s preia dincomert materiale, din care isi confectioneaz o parte din elementelede port.

    Procesul de prsire a costumului traditional trnesc are locmai intii in rindul brbatilor, care adopt cu incetul costumul deculoare neagr. Femeile in schimb rmin mai departe credincioaseportului traditional si mai ales anumitor piese ale costumului, ca depild catrintele.

    Astzi, portul popular din Vrancea desi nu a disprut nuse mai bucur de pretuirea de odinioar din partea locuitorilor croranoul mod de viat le-a creat alte nevoi si alte gusturi. Vom incerca,prin analizarea pieselor sale componente, s-i artam valoarea ar-tistic, gratie creia el se asaz in rindul celor mai interesante mani-festri ale creatiei populare rominesti.

    Desi portul vrincean nu se abate de la substratul comun al costu-mului rominesc in general, el are un specific propriu. Dou sint ele-mentele care ridic la gradul de port caracteristic constumul vrincean:

    9

    www.digibuc.ro

  • 1. Merindele se poarta in gluga,care-i fine loc de

    camasa cu mineca invirtita si itariifar. fata. Gasim insa si alte elementein costumul femeiesc din Vrancea,care prin forma sau ornamentica loratrag atentia iubitorului de art.

    Mediul de dezvoltare a costumuluivrincean este bine definit. Nicaieri caaici nu gasim o viat pastoralo-forestieraatit de evidenta si o izolare de restultinuturilor asa de conturatd.

    Totusi portul vrincean are, printreelementele sale componente legate deviata pastoreasca, si unele care sint lolo-site si in alte regiuni: cciula mocaneasca,gluga, sarica etc.

    Legate de indeletnicirea ciobaneascasi de munca la padure, mai exista alte douapiese de costum itariifara fata sichimirul.

    De un stravechi obicei tracic estefara indoiala, dupa o recent descope-rire, si portul itarilor lungi, incretitica o armonica.1

    In alta parte am sustinut c itarii lungi si incretiti ca o armonicasint foarte potriviti pentru viata pastoreasca.2 Am adauga acum ea'initial ei erau folositi ca un element de port obisnuit si numai la odata ulterioara and se descopera piva de ingrosat devin o piesade port a costumului pastoresc, fiind mai comozi in perioada peregri-nrilor pastorului.

    In afar de aceste piese de costum barbatesc, care sint in legaturacu mediul in intelesul larg sau cu vechi traditii dacice, exist si unelement de costum femeiesc, pe care-I punem in legatura tot cu o vechetraditie dacica, anume carnasa cu mineca invirti-t.

    La un cavaler tracic provenit de la un monument funerar expus in Mu-zeul de arheologie din Sofia am identificat de curind itarii lungi si incretiti cao armonica, incepind de la glezne pina la solduri. Se confirmi deci ipoteza maiveche cu privire la originea tracica a acestui tip de itari, care apar si pe reliefurilemonumentului de la Adamklissi.

    2 Florea Bobu Florescu, Interpretarea elenzentelor enogratice de pe monumen-tul de la Adarnklissi. Studii i cereethri de istoria artei", nr. 3-4, 1955, pag. 67;.idem, Portul popular din Moldova de nord, Bucurqti, ESPLA, 1956, pag. 22.

    10 www.digibuc.ro

  • Pe unele metope ale monumentului de la Adamklissi (1X,XXXV)se observ in mod clar un vesmint femeiesc cu minecile rsucite. Nupoate fi nici o indoial el sintem in fata unui element de costum cutipul de cmas cu minec invirtit, pe care-I gsim in Tara Vrancci.

    ama cu mineca invirtit constituie o particularitate surprin-ztoare in portul popular rominesc.

    In treact fie zis, cercetrile arheologice din vara anului 1957,efectuate de C. Mtas si A. Nitu, au dus la descoperirea unei intensevieti dacice in tot lungul Carpatilor moldovenesti, ceea ce nu s-a cunos-cut pin acum.

    Este de prisos s mai amintim aici piese de port de traditie dacic,deja cunoscute, intre care si opincile.

    Toate acestea arat citeva insusiri caracteristice ale portului popu-lar din Vrancea: o parte din piesele lui principale grit adaptate mediu-lui natural si social, iar altele, de veche traditie dacia, se mentinca atare de mii de ani ; una dintre acestea, itarii lungi si incretiti ca oarmonic5 a fost adaptat incleletnicirii pstoresti dup aparitia pivelor.

    Piesele enumerate din cele cloud categorii, impreun cu restulelementelor de costurn, formeaz un tot organic, decorativ, cu totulspecific pentru Tara Vrancei.

    COSTUMUL FEMEIESC

    Rareori costumul femeiesc poate sii ajung la o linie si un ansamblucrornatic atit de fericit ca cel din Tara Vrancei. Tipul de costum sedefineste prin prezenta catrintei, specific pentru junatatea nordic5.a Munteniei si pentru Moldova si Bucovina. Aria costumului cu catrinta(literar fot5.) cuprinde de asemenea o parte din teritoriile ardelenestilirnitrofe cu Moldova, si anume zona Valea Muresului superior (Tulghes-Toplita) si zona Casin, Bretcu, Palanca.

    In cele ce urmeaz vorn trece la o analiz; mai amnuntit'a a pieselorcomponente ale costumului ferneiesc din Vrancea i. la o incercare de adescifra sensul decorativ al ornamentelor cusute sau alese care-I mpo-dobesc.

    Pieptiinilturi, broboade. Fetele mici au prul tliat breton, iar andsint mai mricele li se fac moate sau codite, legate cu cite un fir rosude lin ca s nu se deoache. Pe timp mai rcoros sint imbrobodite cucasinci" din cornert, de ale marnelor lor.

    11

    www.digibuc.ro

  • 2. Cirpa de sub ma, amd estc legalila spate

    Fete le mari poart5. prul irnpletitcu circei", cu pletari de chitigoi" lafruntel, iar ca podoabl au puni (penede plun) cumprati de la iarrnaroace".2

    Femeile mritate i in virst, cain alte regiuni, poart capul acope-

    rit. Peste Or se pune con-ciu", din pinz groas, prins ca dou.coarne 1.1or marcate ; deasupra cirpa",peste crp in partea din fata unfruntariu" j, in sfirit, ,4tergariul".3Ceva mai recent este durmeaua".Numrul i mrimea pieselor nu difercu nimic de ceea ce se inti1neste i inalte zone etnografice carpatice.

    Dintre elementele de imbrobo-&alit enumerate, dou intereseazd inmod mai deosebit: fruntariul

    Fruntariul era tesut In trei ite.El era ca un tergar de pinz cu ale-sturi la capete. Se fcea ca un colac

    se aplica peste cirp5. legindu-sela spate. Astfel se acoperea prul

    deasupra fruntii. El nu se mai poart inc de la inceputul secoluluinostru.

    5tergariul reprezint piesa de impoclobit cea mai pretioas.Este vorba intr-adevr de o maram fin, lucrat mai inainte dincinep, in sau bumbac, iar apoi din borangic.

    Stergariul era tesut in dotaite i decorat in dou chipuri: lacapete, prin vriste btute cu spata,iar pe cimp, cu alesturi mici careformeaz figuri geometrice dreptunghiulare, cunoscute sub denu-mirea de prescuri".

    1 Ion Diaconu, Tinutul Viancei,pag. LX (transcrierea termenilor oredam cu grafia obinuita).

    2 Ibidem.3 cf. Ion Diaconu, ibidem.

    12

    3. Conciul purtat pe par, sub arpd

    www.digibuc.ro

  • 4. Beitrinei legatcl cu cirpcl, peste couci

    www.digibuc.ro

  • -tergariul se purta in dou feluri : legat dup cap la fete si cucapetele lsate la femeile Itritate.1

    tergarele se teseau in cas, ori se cumprau de la Bretcu sauunguroaice, femei cu rochii din tara ungureasc".2 Ele erau tesute intrei sau mai multe ite, dac nu erau din borangic.

    0 pies de imbrobodire relativ recent este durmeaua in trei Col-turi, care pe marginea care venea peste frunte aveahorbotr executatcu inglita". Ea era fcut din pinz cumprat de la coropcarii olteni"care mai vindeau ace si vopsele.

    Podoabe. Cercei de toate felurile poart mai ales fetele. La git,atit fetele cit si femeile mritate obisnuiesc s pun mrgele, de diferiteforme si culori. Inele confectionate din plumb folosesc mai ales fetele.

    5. sStergarinImbriicamintea tru-

    pului. Cele mai decora-tive elemente de costumfemeiesc slut cele careimbrac trupul i in pri-mul rind cmsile.

    Dac lurn in searnstructura crnsilor feme-iesti vrincene, deosebimtrei tipuri: primul estereprezentat de cmasa in-cretit la git, al doileade cmasa cu mineca in-virtit, iar al treilea de c-masa cu mineca larg saucrnesoiul. Intrucit toatetipurile de crrasi sint ca-racteristice in ansamblulpieselor de port, le vomexamina in mod separat.

    Fetele 11 purtau legaLdup cap. Cind ne dam la casanoastrk purtam lung", nespune btrina Anghelita Toa-der Ilie din comuna Vsui,azi Vrincioaia.

    2 Ion Diaconu, op. cit.pae-. LIX.

    www.digibuc.ro

  • 47 47 .11 /6 16 64 18 8 8so-7

    A 13 c

    J JK

    ,- 4

    iK

    8 8

    0000... O

    34(WWW,WIWOMS24$7,00.%`94.7

    88

    ksAo

    WIC

    6. Ccima,sd femeiascd din catunul Plo,stina, comuna VrincioaiaA lata; 11 spatele; C clinul de la ciuPag; D, Di foaia pentsu mlnecci; E foroclina, clinul; F bdgdturaIntnecii; G pava; H obinzeala; I gulerul; J toile drepte la Poale; K clinii la Poale; L climul

    Ceima,sa incretitei la et. Este vorba de un tip de c5mas izvorit dincmasa dacic5., foarte bogat ornamente, care a generat o variantcu g5.itan asezat de-a curmezisul ye ciupagul din spate.

    Cdmasa incretit are la gt o croial pe care o cunoastem la 61111'6-sile cu altit" din mai multe zone. Acelasi croi are si varianta c5.reiai-a dat nastere, dar prin aplicarea gAitanului capt." un aspect aparte;despre croiala aceasta vom insista la descrierea variantei.

    Cmasa incretit la git prezint un decor brodat cu lnic, amici,tel (betea), hir si fluturi, pe cit de incArcat pe atit de echilibrat cromatic

    15

    www.digibuc.ro

  • -18

    A BCC D :DI,.. IA" *:.io SF.L-Vti I

    GC-2E

    E

    7. Cdmafii letneiascd din Nereju VranceaA aupag /aid; B sPrite; C atinta la spate; D minecile; E fozoclina sau b(Iglitura la naneci; F alli(a;

    G Pava; H gulerui; I obinzeala; J Poalele; K clinii la poale; L clinii miei

    de armonios in ansamblu. Prin accentul pus pe culoarea de argintand este vorba de tel i fir, cu intervenirea discret a culorilor vii,se realizeaza un efect coloristic remarcabil, deosebit de ceea ce se cu-noa$e in restul zonelor etnografice din tar.

    Cimpurile ornamentale sint cele obipuite la cmsile cugulerul, pieptii, minecile. Pe mineci se distinge compartimentareaobipuita in altitg, incret care uneori e micorat IAn la disparitie

    i ruri (singular fgurg.) pe minea in jos, pin la bratara, adicmawtuta minecii.

    Structura morfologia a variantei de c5.ma cu gitane nu arenimic care sg o depIrteze de tipul din care s-a dezvoltat. Ea este corn-

    16 www.digibuc.ro

  • I. Coslum femeiesc din Comuna Vrincioaia (Colecfia Muzeu-lui de Arta Populard al R.P.R.)

    www.digibuc.ro

  • pusa dintr-un ciupag in Ltd, unul in spate i mineci, la care se adaugapoalele. Ciupagul din fata este format, ca i cel din spate, din cite ofoaie. Cum frig camaa ar fi prea strimta numai din doua foi, in laturise mai adauga cite o jumatate de foaie care se cheama oclata." (pluralocati) sau foroclind.". Cu alte cuvinte, stanul sau trupul camasiieste compus in total din trei foi.

    Minecile sint acute dintr-o foaie i un clin, care se numqte bu-cat" sau bgatura" ; uneori poarta chiar i numele de foroclina".La subtioara carn4ii se adauga totdeauna un clin mic, care se prindede minec si de ocati.

    Gura de la git a cm4ii se formeaza prin incretirea ciupagelor,ocltilor i minecilor. Este vorba de tipul de cma. de traditie dacica.Mineca se termin. prin brtara" pe fat sau pe dos.

    La aceast variant de cama$ se observ o serie de elemente neob4-nuite la cam4ile femeiqti din alte regiuni. Sub guler, pe muchii,apare nu atit o broderie, cit o festonare cu amici negru, care se cheamagaitan ; pe spate, la cca. 20 centimetri de guler, putin mai sus de mijloc

    8. Camavi femeiasa din Nereju, veizutit din spate, aand creturile prinse cu gaitan";A ciupag tap; B spate; C elinul la spate; D mtnecile; E toroclima can btititura la mtneci; F altita;

    G Pava; H gulerul; I obinceala; J Pcalele; K clinii la poale; L mici

    17

    www.digibuc.ro

  • cul spatei, revine acelasi gaitan, asezat de-a latul. Atit gaitanul dinfata cit si cel din spate au rolul de a mentine cutele pinzei. Prin felulcum este purtat pe muchii, sub forma unor linii care joaca simetric peorizontal, se vdeste insa cit se poate de limpede rolul decorativ pecare 1-a luat cu timpul acel gaitan. Culoarea gitanului poate fi sirosie.

    Cheitele, la rindul lor, slut lucrate intr-o manier asemntoarein ceea ce priveste jocul liniilor. In ansamblu, cheitele si gitanele daucamasii un aspect snuruit, cu totul caracteristic si, desi surprinzator,placut la vedere.

    Incretiturile de ling brtara sint si ele cusute in pielea gainii".Si modul cum este decorata cmasa apare destul de caracteristic.

    Broderiile acoper gulerul, pieptul si minecile. Gulerul e cusut cu hirsi amici, iar pe piept si mineci se intrebuinteaz si telul. Cmasa areuneori pepiept niste crengute, de unde si numele care i se d de camascu crengi".

    In general la ornamente, indiferent de forma lor, li se zice floripe piept", cind acopera partea din fata a camasii. Sint frecventeornamentele sub forma de ptrate si cele denumite gura ppusii".Ptratele sint realizate printr-o custura de contur neagra, umplutcu culoare.

    Beteaua se asociaz cu firul la broderie in felul urmator: se facdou siruri paralele in lant de fir, iar intre ele se asaz beteaua, adicatelul.

    Foarte des apare cusatura de amici in punct oblic.Broderiile de pe mineca se cheama flori pe altit", desi altita

    propriu-zis lipseste la varianta de camasa de care ne ocupam.Broderiile de pe parti slut mrginite in lturi de cite o cheit

    cheitica" prin care ciupagul se prinde de foroclin.Este de observat c unele ornamente mai mari, dispersate, au pe

    margini floricele mai mici.Pe mineca decorul const dintr-o raura", denumita drimbescu".

    Ea incepe de la guler si tine pina la bratara.Rura este de asemenealucrata in fir, beteala si amici.

    Bratara prezinta pe margine custuri de amici negru cu fir, crorali se zice sintae".

    S-au inregistrat o serie de alte denumiri de cusatura la camasilevrincene: lesescu, steluta, cirligul ciobanului, siragul ciobanului,sprincenata, butusei, butuseasca, carabali, caifasul, pestili'n cotet,

    18

    www.digibuc.ro

  • 46 - 150fAi

    D, E1

    9. Clima te! cu mineca invirtitelA. A. ioae din pirli; B lap; C spalele; D, D1 minecile; E altifele

    www.digibuc.ro

  • mocneasca, spili, cruciulita, calea rfcit, rduca, dinurili, meri-oari1i.1

    Trebuie s mentionm c5. la unele dintre cm4i apare un fel dealtita de form triunghiular, care se cheam chiruc.".

    Inainte de a incheia consideratiile cu privire la cinaa incretitla git, mentiondm c din cauza aparitiei volanului denumit plrie"avem i o subvariant de cma#. FLA indoial c aceasta este o indi-catie despre influenta exercitat de populatia ardeleneasc.

    Ceintaci cu mineca invirtitil. Am amintit mai sus despre origi-nea acestui tip de cam*. Prezentm acum caracteristicile princi-pale.

    Prin croiala minecilor, acest tip de elnia# se individualizeazocup un loc aparte in tipologia cmilor din tara noastr.

    Dup cum vom vedea din amnuntele care urmeaz, structura eide baz ne duce spre tipul de cma$ dacic incretit la git. Compli-catia i deci particularitatea vine de la modul in care sint croiteminecile.

    Croiala c5.m4ii cu minecile invirtite merit s fie cunoscut inamnunt. Ea se obtine dintr-un val de pinz, din care se taie in latpatru bucati egale reprezentind, una ciupagul din fat, alta pe cel dinspate, a treia i a patra foroclinii. Croirea se face pe latul pinzei. Incontinuare se taie minecile, ins in lung: de la un colt al pinzei se taiein diagonal pin la coltul opus. Se obtin astfel dou triunghiuri drept-unghiulare, cu baza de 120 centimetri. In sfirOt, se croiesc pavele dinlatul pinzei.

    Ce se va fi petrecut in mintea femeilor, care au trecut la o ase-menea croial a minecilor, este greu de spus. N-ar fi exclus ins cala baz: s stea obiceiul rsucirii minecilor lungi i foarte bogate incusturi, care pur i simplu cum se observa i astzi prin Muscel

    nu pot fi purtate Mf ca s fie rsucite, fiindc scap in jos pestemin. Pe de alt parte, mineca rsucit i incretit5., deci, avea analogiecu o pies de port brbteasel: itarii incretiti ca o armonic. Fenomenulse petrecuse ilic in lumea iliro-tracid., dacI nu i mai inainte.

    Pe linie istoric mai recent nu avem date prea vechi despre cmaacu mineca invirtit. In 1930 ea este inregistrat de Ion Diaconu:# ...0 renumita cma cu mineca invirtit" .2De altfel lipsesc in general

    1 Ion Diaconu, op. cit. pag. LVIII.2 Ion Diaconu, op. cit. pag. LVIII.

    20

    www.digibuc.ro

  • 11. Vrinceanc in costum purtind ctimaF cu tinec(piesele, in Colec(ia Muzeului de Art PoR.P.R.)

    SALA DE LICTIilita

    NU SE DIPPUNUTA ACASA71111114

    Popular IICapItaIs!WILIOTECI ORARNBASCA

    pHjt SADOVEANU

    www.digibuc.ro

  • 10. Bc1trind imbrohoditdvrincenefte

    documente scrise des-pre costumul popular.Dupg informatiile lo-cuitorilor, asemeneacgmgi s-au purtatping prin anul 1880.1

    Este foarte greude stabilit aria de rgs-pindire a cgmgii cumineca invirtit., in-trucit epoca de cindnu se mai poart estedestul de indepgrtat.In orice caz trebuiesg. amintim c ea eracunoscutg i in altezone din lungul Car-patilor. Letitia IonClopotel, in minu-nata colectie de artgpopularg de la Mar-ginea-Lugoj, posedciteva exemplare de asemenea cgmgi provenite din regiunea Bra-nului. Este vorba, Mfg. indoial, de nite piese de o exceptionalvaloare documentarg. Prin existenta acestui tip de 6=0, i in alteregiuni carpatice, se confirm caracterul ei traditional.

    Dupg ce am examinat problema croielii, a originii i a rspindiriicgm4ii cu mineca invirtitg, s vedem care este sensul sgu ornamental.

    Si la aceastg cgmag broderiile acoper cimpurile ornamentalestereotipe, intocmai ca la cgmap, cu altita. Ele se concentreazg decila gulcr, piepti i mineci.

    Mineca are altitg, dar de la ea in jos se incepe invirtitura, orna-mentul insotind muchia cusgturii. Gulerul se cosea cu linicg sau cu

    1 Informatoarea Anita Lapdatu din comuna Vasui-Vrincioaia ne-a asi-gurat ca bunica ei a 1ncetat s mai poarte cilmasa cu minec5. invirtita Inca de laanul 1880.

    21

    www.digibuc.ro

  • 11. Vrinceana purtindcamaci cu crengi"

    amici ; deseori se folo-sea si firul metalic.Pieptii si altitele sintcusute cu aceleasi ma-teriale. Era preferatla cusut lina albstritin sineal.

    In general tonulculorii la broderii nudifer prea mult decele pe care le-amcunoscut la cmasa in-cretit la git.

    Ceea ce deosebestecmasa cu mineca in-virtit de celelalte ti-puri este noua dispo-zitie a elementelor de-corative. Impodobireaminecilor de la altitin jos se reduce la ungalon, care insotesteincheietura. Initial va

    fi fost chiar o simpl cheiticd". Ea era suficient pentru a orna-menta, prin simpla rotire in jurul miinii. Trebuie s mentionm cIinvirtirea galonului d imaginea unui motiv dispus oblic. Se parec tipul de cmas cu mineca invirtit era inrudit cu cmasanspit", care se broda in verde de droghit. La cmsile cu nspitilrindurile mergeau oblic. Minecile erau atit de lungi c abia se ridicaude jos. Tudora Lepdatu din comuna Vsui detinea informatia de labunica ei care murise in virst de 104 ani c minecile lungi sepurtau sucite, invirtite in dreptul incheieturii miinii. Ele se fceaulungi fiindc5. erau frumoase".

    Ciimepiul cu mineca largii. Ca si in alte zone etnografice, femeileau purtat aici si cmsi cu o croial dreapt, avind mineca prins la

    1 De la nfisapiti Mischiti, probabil actualul chit", custur oblicafolosit, in comuna Balanqti-Gorj.

    22

    www.digibuc.ro

  • umr. Mineca era larg si cu butusi", ca la cmasa barbteasca.1Este interesant de observat forma masculinizat a denumirii. Aceastapare a indica derivarea ei din cmasa. barbateasca. Termenul de camesoi1-am intilnit si in Bucovina.

    Cmsile enumerate sint purtate cu poale adaugite. Acestea fiindacoperite de catrint si mai scurte decit ea, sint din pinza ordinar,chiar de cinep si nu prezinta nici o broderie pe marginea de jos.

    Clzieptarul. Desi sintem intr-o zon de munte, pieptarele Antrezervate numai femeilor mai in virst.

    Vara se poart chieptare din postav negru, iar iarna din blan,infrumusetate prin aplicatii din piele.

    Intbraccimintea de la Witt in jos. De fapt in aceast categorie pentruportul traditional intra o singura pies: catrinta.

    Catrinta, care corespunde fotei" muscelene, este o tesatur drept-unghiular care se aplica pe corp, la briu, prin infsurare, in asa felincit marginea de sus cade intotdeauna pe sold, in partea sting.

    Acest element de port este de o veche traditie si era raspindit la daci.Catrinta vrincean n-are nimic deosebit din punct de vedere struc-

    tural. Amintim ea se tese totdeauna in patru ite si c urzeala este dinpar, iar bteala din lira. Citeodata bateala este din dirstini", liraramas de la cergile date la dirst.

    Catrintele din Vrancea au o not particulara, determinata demodul cum sint decorate. Exist trei feluri de catrinte: catrinta neagra,catrinta cu virste si catrinta aleasa.

    Catrinta neagrei, cu larg rspindire in regiunea Bacilu, este purtat5.la lucru. In general se poate spune c este o piesa de port a batrinelor.

    Catrinta viirgatei este mult mai atrgatoare. Vrgaturile slut ase-zate spre extremitatile ei, adic pe foi". Partea din mijloc, care vinela spate, nu are vargatura si poart denumirea de dos".

    Vrgulitele catrintei, dispuse pe latul tesaturii si verticale pe ea,pot fi de diferite culori. Dupa informatille culese, prin a doua jumtatea secolului al XIX-lea, vrgulitele erau de culoare rosie.Catrintele cuasemenea vrgulite se numeau catrinte cu rosu". Adesea se mai audeprin sate: obunica purta camas cu mineca invirtita si catrint cu rosuo.

    De la o data greu de precizat s-a rdspindit foarte mult catrintacu vergi galbene incit azi toamna, in zona de cimpie sau a dealurilor de

    I Inf. Ion Diaconn, op. cit. pag. LVII.

    23

    www.digibuc.ro

  • prin Bacau, culegtoarele de porumb sau de struguri din Putna pot firecunoscute dup catrintele pe care le poart.

    Inc pe la sfir0tu1 secolului al XIX-lea, in Tara Vrancei incepu-sera s se teas catrinte cu fir, bogat i frumos alese. In general, intro-ducerea firului la confectionarea pieselor de costum popular a fost

    intimpinat cu rezervede cei care au studiat co-stumul popular. Aceastadatorit faptului c ex-cesul in folosirea luica i a mrgelelor du-sese la forme cu totullipsite de valoare artis-tied*. In zona Vrancei,lucrurile s-au petrecutaltfel: vrincenii s-au pri-ceput s minuiase atitfluturii, telul, cit i hirul .

    In vederea armoni-zrii culorilor noi alematerialului metalic cucimpul catrintei, s-auprodus unele fenomenedeosebit de interesante.Cimpul catrintei s-a mo-dificat prin firul argintiubtut in urzeala de par

    i prin introducerea devrgulite de o tonalitatecomplimentar necontra-stant. Nicieri rozulnu-0 gse0e o intrebu-intare mai fericit caaici, de asemenea ver-dele, albastrul. Dar prin-tre vrgulitele denumitevriste" i0 fac loc ale-sturile, mrind efec-tul decorat iv.

    12. Bdtrind in costum de toate zilele

    www.digibuc.ro

  • tOVA102VIVAMV1302M11VrAWAVirataMOZAVAraTZVACVMMAVA

    ZIAMPIPWWWWJA

    1

    Detaliu de ornamente; al1i., gura pieptului, catrin(d,briu ci brciri

    www.digibuc.ro

  • Motive le ornamentaleacoper foile catrintei.Ele au totdeauna o des-flprare pe vertical, in-cadrate de vristute.

    Catrinta aleasei, carac-teristic6 in regiune, arede obicei urmtoarea corn-pozitie ornamental.: Spretivle" skit wzate cite-va vristute de diferite cu-lori, roz, albastru, verde,apoi vin alesturile. Mo-tivele ornamentale aleseIn mod frecvent sint: creangabradului, puii cohitelor,ghioceii pe patru hire. Dupmotivele alese, urmeaz dinnou vristute, complexul or-namental alternIndu-se.

    Exist. i alte elementedecorative folosite In regi-une: cirliga ciobanului, coa-da rindunelii etc.

    Inzbrdciimintea pentrutot corpul. Putine grit ele-mentele de port traditionalcare imbrac5. tot corpul:minecarele, saricile, cata-veica.

    Minecarele erau din po-stay albstrui sau negrul,lungi pin in j os de genunchi.Nu se poate ti precis forma

    1 Ion Diaconu, op. cit.pag. LIX.

    13. Fetip

    www.digibuc.ro

  • 14. Tincrc purtind calnufe alcse, dup moda noucl

    www.digibuc.ro

  • acestor minecare, careerau aduse de la Bretcu.Amintim ins c la Pa-lanca am mai gsit decurind minecare, dar erauscurte.

    Sarica ca i cataveicareprezint elemente deport femeiesc completdispiute.

    Inceillmintea. Dupunele constatri mai ve-chi, in Tara Vrancei, pelingl opinci s-au purtati boftori", ciubote in-cretite jos aduse de laBretcu, precum i ciuboteroii.l. Este evident clalit acei boftori, cit iciubotele sint elementede costum maghiar. Se in-registreazg astfel o influ-enta direct transilv-neara asupra Vrancei,tinut relativ inch is. Acea-sta vIdete contactulsteins al populatiei localecu cea ardeleneascI, pre-cum i eventualele imi-griri de populatie arde-leneasa.2

    1 Ibidem, pag. IXIII.2 Imigrarea din Mun-

    tenia si partial din Transil-vania au arittat-o mai dernultpentru comuna Nereju, H. H.Stahl si Florea Florescu, inL'histoire des lignees lanu-liales, din Nerj, un villaged'une rgion archaique", vol.I, pag. 131 134. 15. Bellrind purlind lergar legal vrincenelle

    www.digibuc.ro

  • Probabil c influentamaghiar a avut in partei caracterul unei mode,fiindc astzi femeile auprsit incltmintea im-prumutat, rminind totla lolosirea opincii.

    Opincile erautate peste cioareci", a-dic un f el de cltunilungi 011 mai sus degenunchi, din postav alb,ca i itarii.

    In concluzie, costu-mul femeiesc, dei se in-tegreaz in zona vast aportului cu fot, prezintpiese de imbrcmintespecifice i se bucur deun decor remarcabil.

    Mai trebuie s aclu-gm c5. in Tara Vranceise mai folosesc feluri"(culori) obtinute dup re-tete locale: verdele in-trebuintat la briie etc.se obtine din droghite",roul din frunz de mr

    sovirv, negrul din coajde arm i negru de lutadus de la Plotina, iaralbastrul din, sineal iususc. Unele dintre cu-lori erau procurate dela coropcari" (negustori

    16. vrinceancti iii costum vechi ,cu minecile intoarse olteni" ambulanti).

    www.digibuc.ro

  • COSTUMUL BARBATESC

    Dupl cum am amintit, costumul brbtesc are cteva piese speci-fice, desi se defineste ca un port caracteristic de munte, ntocmai ca siin alte zone.

    Piepteindturi, acoperitoczre de cap. Copiii umbl de obicei cu capuldescoperit, iar pe timp de iarn si toamn poart plrii sau cciulide ale parintilor.

    Inainte vreme, flcii isi ungeau prul cu unt topit si purtau coadefa:cute de mamele bor.'

    Flcii ca si brbatii poart astzi plrii si cciuli.Mu It Inainte de primul rzboi mondial se purtau plrii cu mar-

    gine mare. EIe se numeau plrii de la Brasov". Astzi se poartplrii de Virg. Marginea plriei se cheam stresin", panglica siret",iar calota cciull" sau potcap".

    Cdciulile. S-au purtat doul feluri de cciuli: cciuli tuguiate sicciuli vrincenesti.

    Clciulile tuguiate sint inalte si nu au nimic specific, iar celelalteau partea de sus rsfrint in afark ceea ce le defineste ca niste cciulinet mocInesti.

    Imbrdcdmintea pentru trup. Din piesele de costum, care se folo-sesc la Imbrcarea trupului, unele prezint un deosebit inheres artistic.

    Cdnic4ile. Pe Bugg camasa de lucru exist si o cmas de srb-toare, pe care o mai folosesc rar doar btrinii. Ea se caracterizeazprin mineca larg si este bogat cusut la gt, la gura de la piept, laincheietura de la umr si pe marginile minecilor.

    Croiala cmsii este simpl. Ea se obtine dintr-o bucat de pinzIindoit, care la indoitur are gura gitului, si tot de acolo ncepe gurapieptului. In lturi prezint cite un singur clin de ltimea unei foi,iar la subtioarl cite o pav. Este vorba de tipul de cmas cu clini,zis si btrineasc, pe care o intilnim in numeroase zone etnograficedin tar, ca si la alte popoare.

    Custurile se fac adesea cu mulineu, pe un fir; s-a folosit si linica.De asemenea este intrebuintat foarte des si firul. Motivul ornamentalpe guler are deseori forma unei linii In zigzag din fir auriu, iar triunghiu-rile gilt umplute in mod alternativ cu rusu si verde. Pe margini, orna-

    1 Ion Diaconu, Tinutul Vrancei, pag. LX.

    29

    www.digibuc.ro

  • mentul este incadrat de dusuri" in verde si roz. Motivul decorativ de lagura clingsii ca si de la mineci are forma cornului de berbec. Desiacest element decorativ pare indrznet, prin repetare continu5. devinedestul de pl5.cut.

    In jurul incheietu-rilor sint concentrate deobicei unele broderii carese repet5.. Incheieturaeste in ghicu", de o partesi de alta slut facuteniste punctulete numitemilcovenesti", apoi ur-meaz5. lntisorul" dinhir si, in sfirsit, puii peun hir".

    Prin folosirea bogata firului si asocierea luicu restul materialului intonuri armonioase, ca-masa brbAteasc5. cu mi.-neca larg din Vrancease aaz printre cele maide seam realizri dinarta noastel popularl.

    Vesta. Destul de frec-vent a devenit vesta,care prezint un gulerafsfrint.

    17. Cdciuld vrinceneascd

    Chieptarul nu pre-zina nimic deosebit.

    Cingeitorile. B5rbatiipoart briie si chimire.Dup informatiile maivechi si cele recente, chi-mirele erau aduse dinTransilvania. Aceasta sedatoreste probabil dez-volarii industriei piel5.-

    30

    68

    18. Cdciuld vrinceneasca asernandtoare cu cea mo-cdneascd",purtahl de pdstorii tndrgineni si ungureni

    din sudul Carpafilor

    www.digibuc.ro

  • 228

    V A B B110

    D2 B3 C..-----

    Ci 'nvEE10

    to10

    .1)

    t,141.t "ke,

    td.^C 410, ,PT:If

    1414'4""A1110AifilglfriMIA000,1.

    ftlefffiRjr_idli,9q1d finin11-Ilniiirigglink100 MO!

    1411.

    19. Ciimacl. belrbeiteasa din Cie* tunul Muncei, comuna VrincioaiaA MO $i spate; B, B1, Bg, 83 minecile din cite cloud toi; C, C1 clinii; D gulerul; E pava; F cheila

    de la minecd; G gulerul i pieptut

    www.digibuc.ro

  • )11 !Mg4

    '04111*1111/MI. 11""'"i

    20. Camafd barbdteascd, peste care smut aplicate briul i cureaua cu fereaturi(Coleciza Muzeului de Arid Populara al R.P.R.)

    www.digibuc.ro

  • I V . Piesele componente ale costumului Mrbeitesc de yardsi gluga

    www.digibuc.ro

  • ritului din Ardeal i bogatei varietti de chimire care se produceauacolo.

    Peste briele deosebit de frumoase, se aplic curea cu tinte.Imbrdcdmintea de la briu n jos. Ne vom ocupa de dou. elemente

    de port, de care am mai amintit: itarii fr fat i itarii ncretiti ca oarmonicd.

    Ilarii /aril fatd. Un tip curios de cioareci, numiti ins itari",11 reprezint cei vrncenesti. Este vorba de cioarecii fcuti din postavalb dat la piu, numiti tot itari". AcWi itari se caracterizeaz prinaezarea asimetric a clinilor.

    22

    -

    21. Vesta barbteeca, din comuna Nerejn

    www.digibuc.ro

  • Croiala are loc in felul urrntor: dintr-un val de postav se taiedou bucati de cca. 90 centimetri, din care se formeaz cracii; dinacel* postav se mai taie doar un ptrat (46/46 cm) care este indoitpe diagonal i tiat. Cele doul bucti rezultate de forma unor tri-unghiuri dreptunghiulare stilt cusute pe o micA portiune la un unghi(dup cum se vede din fig. 22). Dup aceast imbinare a celor douforme triunghiulare, urmeaz introducerea lor sub form de clini, unulin fat i altul In spate, asigurindu-se lrgirea cracilor.

    113 113

    A

    22. Iiari, din ceitunut Muncei, comuna VrincioaiaA, A1 cracii; B, B1 clinii; a veaca prin care se trece cureiusa

    Prin asimetria asezrii clinilor se realizeazA un gen de itari carenu au fat. Ei pot fi imbrAcati de pstori sau de lucrtorul de la p-dure i noaptea, tocmai din cauza clinilor care asigur o lrgire uni-form atit in fat cit i in spate. Din acest motiv itarii pot fi denu-miti itari de noapte".

    Nu am gsit analogie acestor itari in nici o alt zon etnograficdin tara i nici la vreun alt popor.

    In vclia" itarilor, brcinarul se introduce cu ajutorul unei miciunelte numit lemnur.

    34

    www.digibuc.ro

  • Itarii incregli. In Vrancea s-au purtat i itari lungi, incretitica o armonic. 0 fotografie deosebit de frumoas in care se observun vrincean purtind asemenea itari reprezint un document de marevaloare.1 Itarii incretiti ca o armonicg au de fapt o largg rspindirein Moldova. In genere, itarii pot fi fgcuti numai din ling, din bumbaci ling sau numai din bumbac.

    In Soveja, unde sint wzati musceleni, itarii se poart5. pesteogiel i" .2

    In afarg de itari, au inceput s se poarte in regiune i pantalonide tip or4enesc.

    Intbreicilmintea 15entru tot corpul. Putine sint elementele de portcare imbracg tot corpul, pe care le folosesc bgrbatii: gluga, minecarele

    sumanele i sarica.Gluga. Este prin

    excelent o pies deport intrebuintatg depgstori in toate regiu-nile tgrii. Prin gluglq,ea apgr de ploaiecapul, iar prin parteade jos, imbrcgminteatrupului, mai ales par-tea din spate, cad petimp de ploaie purt-torul glugii st iqoraplecat.

    Glugupl se ob-tine, dupg; cum se vedein figurg, prin croireaa doi clin4ori, care

    1 N. Manolescu, Igi-ena pranului. Bucuresti,1895, pag. 128, fig. 40.

    2 Ion Diaconu, Ti-niaul Vrancei, pag. LX.

    23. I fari cu clini asime-trici din dimie albd

    www.digibuc.ro

  • 188

    A Ai

    24. I tari increfitiA, A, cracil; B clinul

    sint apoi imbinati in-vers de cum s-au croft.In felul acesta se rea-lizeaz o bombare aglugusului care aco-per5. capul.Acelasi croi1-am putut observa laglugile din comunaDofteana, din regiuneaBac5.u.

    c5. in majoritatea re-Este de mentionat

    giunilor tarii, inclusivzona Pdurenilorzona Mrgduenilor, seintilneste gluga cu;g1ugu fr clini. For-ma vrincean apare

    deci mai evoluat. Chiar si In trecut, si anume pe la inceputul seco-lului al XVIII-lea, glugile confectionate de catre sasii de la Sibiuaveau glugus far5. clini.1 Aceasta dovedeste eh' forma primitiv de glugs-a mentinut continuu pin in zilele noastre, chiar dup ce s-a trecutla realizarea glugusului prin r6scroire.

    Clinii glugweului sint cusuti printr-o broderie de un plcut efectdecora tiv.

    Gluga este acut din itari" albi, prezentind si unele elementedecorative de culoare nchis. Muchiile tivului de la clinii glugusuluisint cusute intr-o maniefa de broderie. (E o cusaur in trei ate formindun feston in patru pancte.) Pe glugus apare si o broderie de forma uneicruci, denumia floare". Pe foaia glugii se intilneste totdeauna unornament asem'aintor unei potcoave, cruia i se zice cirligu". Inaintea

    1 Florea Bobu Florescu, Producfia me,stesugdreasai a *imam, i mesterilorrornini neautorizati din Transilvania. Studii i cercetari de istoria artei", anul III(1956), nr. 1-2, pag. 278, fig. 1, 2.

    36 www.digibuc.ro

  • cirligului se afl o vrist, adic o bant5. destul de lat de culoare neagr,realizat din testur5., inainte de executarea cirligului.

    Nu se cunoate semnificatia cirligului. Credem c nu este vorbade un simplu ornament decorativ. Probabil cl el a avut o semnificatiemagici, in direct legtur cu profesiunea de pstor. aiia-i din vechi,ca s fie frumoas, ca s v spui eu ce zicem noi imi declar infor-matoarea Marcu Mriuta din comuna Vsui.

    Poala glugii se termin totdeauna prin tortore" (ciucure).Gluga servqte i ca sac de merinde, avind astfel o functiune dubl.Minecarele, sumanele. In zona Vrancei s-au purtat minecare aduse

    din Transilvania, mai ales de la Bretcu.Sumanele nu mai pstreaz vechea croial, fiind influentate de

    hainele or4enqti. Ele stiltconfectionate din postav negrusau lai, numit cioareci".

    Sarica. Ca i in alte zonemuntoase, sarica a fost foartemult purtat in trecut i inVrancea. Astzi ea a disprutaproape cu totul.

    Thaillmintea. In generalvrincenii poart opinci, mairar bocanci sau pantofi.

    Opincile. Exist un singurtip de opincl cunoscut inVrancea: tipul carpatic.1 0-pinca de tip carpatic se obtinedin piele de porc neargsit ieste prins pe picior cu aju-torul unei ate din pr de cal,impletit in trei, din cite douafire rsucite. Ea se executdintr-o bucat de piele drept-unghiulara, din care se des-prinde pe margine o f4ie Ora

    1 Florea Bobu Florescu, Opin-cile la Romini. Bucuresti 1957, pag.65, 168 fig. 99, pag. 130 fig. 101.

    25. Pereche de vrinceni, la 1895

    www.digibuc.ro

  • la jurratatea laturii anterioare, si eareia i se fac o serie de impun-sturi de virf de briceag, paralele cu marginea, pe ambele jumttiale laturii anterioare. Este vorba deci de opinca ingurzit la gurgui,peste muchie. De asemenea, se execut impunsturi de NTH de briceagsi in ambele treimi anterioare, perpendiculare pe margine, care ajutla incretirea opincii. Pe ambele margini, Ora la alcii se execut citetrei boarte", iar la clciiul propriu-zis se practia o singur boart.

    52

    26. Glugei blirbecteascei (Colectia Muzeului de Arta' Popularcl al R.P.R.)

    Uneori se observ si tieturile necesare 'pentru realizarea clciiuluibine inchis, denumit in alt parte clcii cu purcea", clcii cu po-tinjit" 1.

    Ingurzirea opincii se realizeaz cu ajutorul unei fisii; ea in-cepe la nas" (gurgui), peste muchie. Dup terminarea ingurziriigurguiului, se continu ingurzirea pe marginea extern. Ingurzireatreimii anterioare interne se face cu ajutorul unei fish adause. Cuajutorul acestei fisii la baza gurguiului se realizeaz un ochi prin care

    1 Florea Bobu Florescu, Opincile la Romini. Bucureti 1957, pag. 58.

    38

    www.digibuc.ro

  • 28. Glugd vdzutd din frifd (aceeaicolecfie)

    27. Glugd vdzuld din spate (aceeaficolec fie)

    www.digibuc.ro

  • 29. Bdrbat in costum de yard,cu Vesta

    se introduce ata care fixeazopinca pe picior. Este vorbade o caracteristic5. proprieopincii din Vrancea i pecare o regsim doar la opincade Fgra, din comunaVi$ea. Drept unealt, laingurzire se folose$e su-vacul".

    Opincile sint incltatede obicei peste obiele.

    Piese de port compli-mentare.Trebuie s aniintimc exist pretutindeni piesede port complimentare. InVrancea o singur pies tre-ze$e un interes mai deose-bit : ervetul de schimb".

    Exist obiceiul ca lanunt s se dea ginereluiaa-zisul ervet de schimb,bogat mpodobit cu brode-rii, la care se folosesc deo-potriv fluturii, hirul, ar-niciul i linica. De fapt ju-mtate din ervet apartineginerelui i junatate mire-sei. Fiecare din ei la moarteeste ingropat cu partea luide ervet. In popor se spune

    dup o credint ale c5.reiorigini trebuie s fie str-vechi c dup jumttilede ervet sotii se vor recu-noa$e pe lumea cealalt.

    www.digibuc.ro

  • 50

    6 1.7

    19I

    C r22A A

    45

    26 45

    30. Cojoc barbdtesc din comuna NerejuA pdrfile din fajc1; B elinii din pgirfi; C dm11 la subfiori; D sPalele; E gulerul; F tnineca

    COSTUMUL PASTORESC

    Costumul pastoresc nu difera de cel ob4nuit cleat prin prezentacarn4ii ciobneti, care este tnnegrita. Tehnica innegririi a fost ara-tata.1 Scopul innegririi cam4ii este fra indoiala de a o face imper-

    Ion Diaconu, Pdstoritul n Vrancea, in Grai si Suflet", vol. IV, fasc. 2(1930), pag. 273.

    41

    www.digibuc.ro

  • 32. Vrincean purtindglug

    31. Opinci de tip carpaticOurtate peste obiele

    www.digibuc.ro

  • 33. Scend de la priveghiul cu mdfli din comuna Nereju

    meabil pe timp de ploaie, fiindel nu innegrirea propriu-zis este urm-rit, ci gresarea fibrelor testurii. CI portul pstoresc nu difer de celobisnuit, se datoreste faptului c insusi portul vrincean se defineste caun port de munte pstoresc. Amintim doar in treacat c pstorii vrin-ceni folosesc si ei chimirele din piele, dup modelul ardelenesc, cump-rate adesea din Transilvania.

    COSTUME OCAZIONALE

    Litre costumele ocazionale (costumul de nunt, costumul de priveghietc.) cel mai interesant este gig indoial cel din urrra. Nu putemincheia consideratiile despre portul popular din Tara Vrancei, fr sredm citeva aspecte ale costumului ocazional de priveghi.

    Se stie c in numeroase zone din 011 priveghiul este insotit de oserie de rituri. In Tara Vrancei ritul priveghiului, care vdeste unsubstrat primitiv din care nu lipseste ideea de fecunditate, este insotitde o bogat costumatie.

    43

    www.digibuc.ro

  • Dansatorii din jurul focului care se tin la spate de curea joacin costum mascat. Acoperiti de aceleasi msti, ei intretin dialogurilehazlii cu mortul, pe care adesea II. mascheaz5.. Mastile stilt uneorirealizate cu un dezvoltat simt artistic. Costume le redau imagineaaproximativ a portului obisnuit.

    CONCLUZII

    Costumul popular din Tara Vrancei se defineste prin specificuls.0 de port de munte pstoresc. Portul femeiesc se caracterizeaz' prinprezenta catrintei (fotei), ceea ce inseamn el el se integreaz intr-ovast zoia a costumului cu fot, care cuprinde jumtatea nordiel aMunteniei, Moldova, Bucovina si unele atii mai restrinse ardelenesti.

    Prezenta unor elemente de costum tipice, intre care cmasa feme-iasc cu mineca invirtit, itarii fr fat., alturi de maniera decorativ,asaz portul popular din Tara Vrancei printre cele mai interesante sifrumoase din tara noastr.

    Portul popular vrincenesc prezinta o puternia unitate, si dinacest motiv influentele provenite din Transilvania s-au pierdut prinintegrarea in formele locale.

    Prin existenta pe de o parte a unor elemente de costum de traditiedacid. (cmasa cu mineca invirtit., itarii incretiti ca o armonica etc.),iar pe de alt parte a citorva piese legate de indeletnicirea plstoreascsi de pduerit, se dovedeste c. Tara Vrancei este o depresiune infra-carpatic5., neintrerupt locuit: din perioada formarii poporului rominsi ping. azi.

    www.digibuc.ro

  • REP RODUCE RI

    www.digibuc.ro

  • 34. B4trinti in costum vrincenesc

    www.digibuc.ro

  • 35. Vrinceancd purand cmavi cu mineca intoarsd

    ,":;1'7,.:;

    ,

    blot, FdOsit'zr'A:www.digibuc.ro

  • 36. Felul cum cade fler-gariul de cap la spate

    www.digibuc.ro

  • 37. Bdtrinii legatel cuf tergariu

    www.digibuc.ro

  • 38. Pereche de vrinceni

    www.digibuc.ro

  • 39. Beitrinci irnbrdcatei in costum dWm.

    as al Capital's!B BE GTE'A ONS:NE

    sdffiliVire SAD 0 V E f:

    www.digibuc.ro

  • 40. Vrinceancdcu copil in bra fe

    www.digibuc.ro

  • 41. Copil

    www.digibuc.ro

  • 42. Vrincence in costum de sarthit are, va-zute din spate

    www.digibuc.ro

  • 43. Vrincence in costum de serbiitoare, vcizute din fafcl

    www.digibuc.ro

  • www.digibuc.ro

  • 44. La costumulde yard vrincea-nul de muntepoartel fi caciula

    vrinceneasc4

    45. Biiirin cupiete purand

    gluga

    www.digibuc.ro

  • 46. Familie de vrinceni

    www.digibuc.ro

  • 47. Portul de toate zilele la femei diferei de cel de sdrbdtoare prin simplitaleacdnic4i: f i lipsa ftergariului

    www.digibuc.ro

  • 49. Formil pentru p61pusidin cas sarar, care se atirn4la grind in scop decorativ

    48. Detaliu de custiturd la gluga

    www.digibuc.ro

  • 77777

    50. Mused ritual5 de priveghiu

    www.digibuc.ro

  • BIBLIOGRAFIE

    Ar b or e P. Virgil Vrancea istoricd, Conferint, Foc-sani, 1933.

    Cantemir Dimitrie Descrierea Moldovei, ed.Gheor-ghe Adamescu, Bucuresti, 1942.

    Cazan C. I. La litt rature populaire, in Nerj, un villaged'une rgion archaque, Bucarest, 1939, pag. 185-194.Constantinescu C. D. si Stahl H. H. Docu-mente vrincene, vol. I, Bucuresti, 1929.

    D iaconu Ion Aspecte etnografice putnene, Focsani,1936.D iaconu Ion Pdstoritul in Vrancea, in Grai si Suflet",

    vol. IV, fasc. 2 (1930), pag. 257-309.D iaconu I o n Tinutul Vrancei, Bucuresti, 1930.D iaconu I o n Folclor din R. Sdrat, I, Focsani, 1933.Enchescu Alexandrina Cantemi r, Costumul

    popular rominesc, Craiova, 1937.Florescu Florea Bobu Interpretarea elementelor

    etnografice de pe tnonumentul de la Adamklissi, Studiicercetri de istoria artei", anul II (1955), nr. 3-4,pag. 29-80.

    Florescu Florea Bobu Opincile la romini, Bucu-resti, 1957.

    Florescu Florea Bobu Portul popular din Mol-dova de nord, Caiete de arta populara.", Editura de Statpentru Literatura si Arta, Bucuresti, 1956.

    F lorescu Florea Bobu Producfia mefteptgtireascita fdranilor ci me0efugarilor romini neautorizafi din Tran-

    63

    www.digibuc.ro

  • silvania, Studii i cercetari de istoria artei", anul III(1956), nr 1-2, pag. 277 282.

    Ionescu Ion, de la Brad Agricultura ronfind dinjudeciulu Putna, Bucuresti, 1869.

    Pop Mihai Mdstile la Topesti. Revista de Folklor, I(1958).

    Stahl H. H. Le cadre histori ue, in Nerj, un villaged'une rgion archaque", Bucarest, 1939, vol. I, pag.225 376.

    Stahl H. H. Le problme du village archalyue roumain,in Nerj, un village d'une rgion archaque", Bucarest,vol. I, 1939, pag. 3 32.

    St ahl H. H. Sociologia satului deviiimaf, Bucuresti, 1942.Stahl H. H. si Florescu Florea L'histoire des

    lignes fam liales, in Nerj, un village d'une rgionarchaque", vol. I, pag. 131-139.

    Radulescu Al. N. Vrancea. Geografie fizia ci umand,Bucuresti, 1937.

    RAut escu I. P r. Dragoslavele, Cirnpulung, 1936.Sava Aure 1 Documente putnene, vol. I, Focsani, 1929

    si vol. I, 1931.

    www.digibuc.ro

  • LISTA ILUSRATIILOR

    I n textI. Merindele se poarta In gluga, care-i tine loc de traista.2. Cirpa de sub maram este legata la spate.3. Conciul purtat pe par, sub cirp.4. Bate:Ina legata cu cirpa, peste conci.5. $tergariu.6. Camasa femeiasca din catunul Plotina, comuna Vrincioaia.

    A fata; B spatele; C clinul de la ciupag, D, D, foaia pentru minecAE foroclina, clinul; F bagatura minecii; G pava; obinzeala;Igulerul; J foile drepte la poale; K clinii la poale; L clinul tnic.

    7. Camas& ferneiasca, din Nereju Vrancea:A ciupag lap; B spate; C Clinul la spate; D min cile; E foroclinasau bilgatura la mineci; F altita; G pava; H gulerul; I obinzeala;J poalele; K clinii la poale; Lclinii mici.

    8. Cama.a femeiasc din Nereju, vazuta din spate, avind cre-turile prinse cu gaitan".

    9. Carna cu mneca invittit:A, Al foile din parti; B fata; C spatele; D, DI minecile;E altifele.

    10. Batrina Imbrobodit vrincenWe.11. VrInceanca purtind camaqa cu crengi".12. Batrina in costum de toate zilele.13. Fetita.14. Tinere purtind catrinte alese, dupa moda noua.15. Batrina purtind tergar legat vrinceneqte.16. Vrinceanca In costum vechi, cu minecile intoarse.17. Caciula vrinceneasca.18. Caciul'a vrinceneasca asemanatoare cu cea mocaneasc", pur-

    tata de pastorii margineni i ungureni din sudul Carpatilor.

    65

    www.digibuc.ro

  • 19. Camasa barbateasca din catunul Muncei, comuna Vrin-cioaia :

    A fata si spate; B, B1,B2, B3 infnecile din clte doua foi;D-gulerul; E pava; F-cheita de la mineca; G gulerul i pieptul.20. Camasa barbateasca, peste care sint aplicate briul si cureaua

    cu ferecaturi (Colectia Muzeului de Arta Popular. alR.P.R.).

    21. Vesta barbateasca, din comuna Nereju.22. Itari, din catunul Muncei, comuna Vrincioaia:

    A, A, - cracii; B, B, - clinii; a - veaca prin care se trece curelusa.23. Itari cu clini asimetrici din dimie alba.24. Itari incretiti:

    A, A, - cracii; B- clinul.25. Pereche de vrinceni, la 1895.26. Glug. barbateasca (Colectia Muzeului de Arta Populara

    al R.P.R.).27. Gluga vazuta din spate (aceeasi colectie).28. Gluga va.zut din fata (aceeasi colectie).29. Barbat in costum de vara, cu vesta.30. Cojoc barbatesc din comuna Nereju:

    A - partile din fata; B - clinii din prti; C- ennui la subtiori; D - spa-tele; E - gulerul; F - mlneca.

    31. Opinci de tip carpatic, purtate peste obiele.32. Vrincean purtind gluga.33. Scena de la priveghiul cu masti din comuna Nereju, dupa

    H. H. Stahl, Nerj, un village archaque.

    In atara textului

    34. Batrin in costum vrincenesc.35. Vrinceanca purtind camasa cu mineca intoars.36. Felul cum cade stergariul de cap la spate.37. Batrina legata cu tergariu.38. Pereche de vrinceni.39. Bfttrina imbracata in costum de sarbatoare.4. Vrineeanca cti eopil in brate.41. Copii.42. Vrincence in costum de sarbatoare, vazute din spate.43. Vrincence in costum de sarbatoare, vazute din fata.44. La costumul de vara vrinceanul de munte poarta si caciula

    vrinceneasca.45. Batrin cu plete purtind gluga, dupa I. Diaconu.46. Familie de vrinceni.47. Portul de toate zilele la femei difera de cel de sarbatoare

    prin simplitatea camasii si lipsa stergariului.48. Detaliu de cusatura la gluga.49. Forma pentru papusi din cas sarat", care se atirna la

    grinda in scop decorativ.50. Masca ritual& de priveghiu, dupa H. H. Stahl.

    66

    www.digibuc.ro

  • Plarqe in culoriI. Costum ferneiesc din comuna Vrincioaia (Colectia Muzeului

    de Art& Popular& al R.P.R.).II. Vrinceanca in costum purtind camas& cu mineca invirtit&

    (piesele, in Colectia Muzeului de Arta Popular& al R.P.R.).III. Detaliu de ornamente: a1ti, gura pieptului, catrinta,

    briu i braciri.IV. Piesele componente ale costumului tarbtesc de vara

    gluga.

    www.digibuc.ro

  • CUPRINSPa g

    Prefatit 5Consideratii generale asupra portului popular

    din Tara Vrancei 9Costumul femeiesc 11Costumul brbtesc 29Costumul pastoresc 41Costume ocazionale 42Concluzii 44Bibliogratie 63Lista ilustratiilor 65

    www.digibuc.ro

  • IN COLECTIA 4CAIETE DE ART A POPUL A,au aprut :

    T. BlineifeanuPORTUL POPULAR DIN TARA OASULUI

    Florea Bobu FlorescuPORTUL POPULAR DIN MOLDOVA DE NORD

    C. IrimiePORTUL POPULAR DIN TARA OLTULUI ZONA AVRIG

    I. BielzPORTUL POPULAR AL SAILOR DIN TRANSILVANIA

    Florea Bobu FlorescuPORTUL POPULAR DIN MUSCEL

    N. DundrePORTUL POPULAR DIN BIHOR

    C. IrimiePORTUL POPULAR DIN TARA OLTULUI ZONA FAGARA$

    N. Dundre i M. FowzPORTUL BUCIUMANILOR DIN MUNTII APUSENI

    Jend NagyPORTUL POPULAR MAGHIAR DIN TINUTUL CALATEI

    Jend NagyPORTUL POPULAR MAGHIAR DIN TRASCAU

    Romulus VuiaPORTUL POPULAR AL PADURENILOR

    www.digibuc.ro

  • Responsabil de carte : A. Polcovnicufehnoredactor : S. GushCorector : S. Voronca

    Dat la cules 27.05.58. Bun de tipar 15.11.53. Tiraj 2150 excrelata de 120 gr. rn.2 Format 700x1000 16. Coll

    ed. 4,54. Colt de tipar 4,5. Edifia I. Comanda 3975.Planse policromii 4. A. nr. 0567. Pentru bibliotecile mid

    indicele de clasiiicare 74 76Tiparul executat sub comanda nr. 80816 la Combinatul

    Poligrafic Casa Santeii V. STALIN'.Bucuresti R.P.R.

    www.digibuc.ro

  • II f k, Ls 11), 'II. LL 11L. Lb.

    H LL I llIII bd. i.IIILLII 1. 11

    .II 1 h.: IIILL I& ,II . .I1

    11.1. h. .... %,,11-1 11.1.,. II

    16.' t LkiAtH ,.. ILI. h.. L.., II11 V

    . 11tt:"11 hahit i11 LLI IIII 11:L.t.N-t 1,1t; 1111u.? .?11 1.1,,11..11..? 11

    kh.bII ' IIL.*. '11 kkk.1. LLik; IIh. !.1.) I.N.;11 1 kl. 4. )-k., 11

    tte1.11.1.11.11.1.11.1.,ii 1 II11 L . . H

    11.11 lijk ' 11et16.16,.k Ii b.,11 II).1II . II16. Lila.II i.. # II16ika. balk ,II .11

    II IIL LLII L il41.6.ILL 6. h.II LL Ia. , IIL.L.II II

    11 ' 11

    11 6e

    II,:1111), it

    www.digibuc.ro