*ONINT,111 . 414,i 1IN1 1101 11R; 11 lip Ill41, "1 , III 1

11111111,1I1 q1;11;144IxIIi III 111110174 1

vivi.t, 1111vloimN

vY IN li

r il1 1 IINT, Nviiiip A.Iv INNv 1, Ivt "71'ilifill 444 INI ,i1,1 '1 3.1.01111 II

114111 II III 11.11III III -.11 41M IIVIVI 1 111r IIIIII 41 1 II

1-..'

(111 'Ilit , ot

1 N 'ILI4110 -i; II VIM

IW II.11111 Ill II

Is III,11111 III III

'II 104MI

1 III (- 11'1 II 011

A1111111;1411 01111 IIIIR IN INVII liftw AI,

1 li 4,417fy p, 4 li INN , klellm,III ..i111,1 IA RI% ,111I II VI-

oil T:71

(Th

cc( \

., he§10A, jsjaskli,

,-/ .,1 11/ 1

sI141.11(IVA

o.A

NI iNN1 . I. ..'aa 1, ILVII 1r4.

% I.11

_I- 'AI ,.I

II11 111 NNI%

IlkI111

I 1,1

INilf1111 410 voi

4 10 . 0 Irti.

14 -LN-1' 1 NW11.1 NI

1111

$ . 411 V NI111

NVIN4 lr 114, Trp 1 \ 1

: AI I 'I'IIII -If , tr

4111 in411,;, 4

II 1 ; <11114 i ifib IN..11111, NE

731 VIVI IN I

1 i

1

... AI , 1-1

I. ;If' '''415 11N

Ii Ill V, -ifri 7 VII 111 11

41 I k. Nir NN1

hirfrif

t

VIt,

01 1 1%.

I r1 V

.11,,

.Il C.

)LAO ...."

C

III 11 Ei

I 1.11 II INN '. f III '41 'I iJ IN

N 1111 4, ,... 4,01,4 [......1kCS1k

r I NI.11

I AN4

III?1 V

. IN 4 a ,..

_

-A. loll, IAN

Nm AN1

I1'4; S.L1

1 3 . III,, i 1.11

Mir1

1 IN1 'r

Nt .atc

lit liliIel;.1 4'11,111.1 10111.41 _,- 4 Tel

A -; AA.- --T..'

121

Lo,

1'1

a

..A I

_

VV 1111; i!'4 'II. 41III 11t it III .111

11411111111llvr1 1 It rf111 'I

1lIV 4

III111.

111 i,l'

V

I I

ili,

NW11 1'i

I ii I1 11 N

I II.

www.digibuc.ro

Fotografii : N. Dunare

www.digibuc.ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

NICOLAR DUNARE

PORTUL POPULARDIN BIHOR

EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA $1 ARTA

2,I erg !Pp'""PP,'NW," 2r1p.::171:F.1 -1;rr;, ,,, ................

P1

7?"-.......

... pn, urn; ,:rrrr'r P IP P' PPP';';',FP&Pp .... rrynar,r,r;:rrha " rlorduarrsoll Osr.

P

sr.

f. .?.

www.digibuc.ro

e teritoriul raioanelor Lunca Vascsaului i Beius dinregiunea Oradea, de o parte si de alta a cursuluisuperior al Cr isul u i Negru, intre muntii Bihorului i

muntii Codrului, se intinde partea sudica a Tarii Bihariei. Dinpunct de vedere geografic, aceastä zond cercetatä corespunde cu de-presiunea Beius-VascAu. Aproape cloud treimi din intinderea Bihoruluieste acoperita cu páduri si mai bine de un sfert cu p5.suni i finate./n ce priveste terenul cultivabil, din pricina structurii solului si a cli-mei, cea mai mare parte nu poate fi semanat decit cu orz, secará

cinep5..Cercet5sile asupra artei populare bihorene au arätat &à din punct

de vedere etnografic acest teritoriu se imparte in cloud subzone: Pie-troasa-Rosia la nord-est i VascAu-Tarcdita la sud-vest, despârtite deo oarecare intindere, in dreapta riului, printr-o culme deluroasà,intre Sirbesti i Hirsesti.

In trecutul indepártat aceastä zoná a fost proprietatea feudaläa episcopiei romano-catolice din Oradea care, Inca din sec. al XIII-leaobtinuse pentru aceste locuri dreptul de minerit. In urma infiintáriiepiscopiei rominesti greco-catolice din Oradea la 1777, o parte dintinut devine domeniul acestei episcopii.

Locuitorii asezärilor din sudul Tarii Bihariei sint in mare majo-ritate romini. Documentele sec. al XIII-lea cuprind informatii cu pri-vire la ocupatiile b5.stinasi1or, iar conscriptia din anul 1600 arat5. c5.

5

si

p_

www.digibuc.ro

la acea data populatia satelor din zona muntoasa era in intregimeromineasca. Pentru nord-vestul tinutului, documentele atestd a§ezareaungurilor in sec. XI-XII la Finis, Beius, Soimu9, Remetea 9i Tarcaia.In satul mixt romino-maghiar Negru aflat la sud de Beius, unguriis-au stabilit prin roire catre sfir§itul sec. al XIII-lea §i inceputulsec. al XIV-lea. Pentru aceea§i perioada, in comitatul Bihorului seamintesc voievozi 9i cnezi romini, ale caror bunuri, la 1595, se gäseautoate in aceasta zona muntoasa.

Rominii din Bihor fiind iobagi, dupä o reglementare din sec.al XV-lea erau obligati sa dea: zecimea din porci, cincizecimea dinoi (o oaie cu miel §i o mioara la 50 de oi), o oaie toamna pentru ada-postul turmei, un cal de fiecare familie de Anul Nou etc. Continutulacestor obligatii in natura relevä insemnatatea economiei pastoralein aceste locuri. TotodatA, un document din sec. al XIV-lea aminte§tede iobagi agricoli romini (olahos in terris"), alAturi de iobagii agricoliunguri. Preotii romini ba§tina§i erau scutiti de obligatiile iobagiale.

Crunta exploatare feudala a atras dupà sine dese rascoale aletaranilor. Astfel, numarul cel mai mare de romini participanti larascoala hii Rakoczy din 1703-1712 1-au dat cei din partile Va§caului.De asemenea, un numar destul de mare au participat §i la rascoaleleulterioare din 1735, 1784-1785, precum §i la revolutia din 1848. In afarade legaturile economice obi§nuite, aceste evenimente deosebite consti-tuiau noi prilejuri pentru ca locuitorii din Bihor sa ajungA in contacttot mai strins cu rominii i cu locuitorii de alta nationalitate dinzonele inconjuratoare. Contactul cu nationalitatile conlccuitoare aavut loc §i. in cuprinsul Bihorului unde, ca urmare a dezvoltArii mine-ritului, a tirgurilor §i centrelor administrative, s-au a§ezat noi grupede populatie maghiara din valea inferioara a Cri§ului Negru, precum§i germani, slovaci, tigani etc. Conlocuirea cu ace§tia s-a oglinditintre altele in imprumuturi in ceea ce prive§te portul, in motiveornamentale primite prin mijlocirea populatiei maghiare, germane§i slovace, in folosirea anumitor piese purtate mai intii de unii dinace§tia, care erau intr-un proces de ora§enizare mai inaintat.

Concomitent cu diferitele etape parcurse de evolutia social-econo-mica a Bihorului, au suferit schimbari §i resursele de trai ale locui-torilor. Muhl vreme, in plin feudalism au trait din pAstorit, cre§-terea vitelor, agriculturà, prelucrarea lemnului §i a lutului, din villa-toare, pescuit §i albinarit. In sec. al XIII-lea se deschid minele deaur §i argint, iar in sec. al XIV-lea cele de plumb §i fier.

6

www.digibuc.ro

1. Poartd veche (Cimpanii de sus)

In perioda precapitalistd, dar mai cu seama in cursul orinduiriicap italiste se pune un accent crescind pe ocupatiile specializate, faptce caracterizeaza §i restul depresiunilor din jurul Muntilor Apuseni.Totodata, ca urmare a procesului de pauperizare in sinul populatieitarane§ti, o bung parte din locuitorii acestor sate s-au indeletnicitcu munci agricole sezoniere, atit in tinuturi aflate pe teritoriul tariinoastre (Banat, Cimpia Aradului 5i a Oradiei), ca 5i in estul CimpieiUngariei. In afarà de acestea se raspindesc ti unele indeletniciri capomaritul §i grädinaritul, in vederea comercializarii, precum §i cul-tura cinepei.

Dintre me§te§ugurile tarane§ti, multe "satisfac nevoile legate deport. Cojocaritul este practicat in 5ase vechi centre: Va§cau, Beiu5,Cimpeni, Poieni, Mita, Leheceni. In prima jumatate a secoluluinostru s-au produs cojoace 5i in Chi5cau, Cri5tior,4t ior , Cabe§ti, Su5ti, Rieni.Pentru confectionarea sumanului, nelipsit din portul bihoreanului,ca 5i a altor piese din panura, s-au specializat un mare numar de croi-tori, cei mai multi din satul de sumanari Sirbe5ti. Mai trebuie am intite

7

-

.01

/ Al-% ft .

11,!,t6

:;-7.41 I 70Z. :37P ifNs I. a

I' A

7-:7"; ' "I;47i5V1.7. ic rl i

- . A.1 =

''il 14 (.:

.

.:%. S.j.

c. 'ci

_

, \

:.,4.V'A'NAMOESSN15"04V0t,

www.digibuc.ro

§i alte me§te§uguri pentru confectionarea pieselor de port: croitoriaintilnitA aproape in fiecare sat, opincäritul, practicat in Beiu§ §iNimAie§ti, §i cizmAria, care a constituit specialitatea satului VArzariide Jos, de unde §i vechea denumire de cizmevArzArAne§ti". De ase-menea, in mai mica mAsurà, s-au produs cizme in Cárpinet §i Beiu§.In Va§cAu a luat fiintà o fabricA de bocanci.

In ultirnul deceniu industria minierà din raionul Lunca Va§cl-ului, industria forestierA §i pAstoritul cooperatist din acest raion§i din raionul Beiu§ iau un mare avint. In legAturd cu portul, in ora§ulBeiu§ s-a ajuns la o nouà organizare a productiei pieselor de port,sub forma unor sectii de cojocArie, croitorie, cizmArie, etc. ale coope-rat ivei me§te§ugOre§t i Mu nc itorul" .

Ping pe la jumdtatea sec. al XIX-lea rominii din Bihor aveauacela§i port, fArl deosebiri intre subzonele Va§cAu §i Beiu§. La aceaepocA specificul local al acestui port se caracterizeazd printr-o struc-turA foarte simplà, datorità numärului mic al pieselor componente.Deosebit de atrAgAtor se infati§a portul femeiesc. Parul era impletit§i infd§urat pe cloud conciuri numite cormi", a§ezate insus de urechi,capul le era acoperit cu un §tergar alb decorat cu alesAturi, iar la gitse impodobeau cu §iruri de märgele. Purtau cAma§A lungA prevAzutácu cusAturi pe mineci §i cu pumnari lungi brodati pe muchiacutelor,zadie neagrA din lira, in fata, croità dintr-un lat, briu tesut din lino.coloratd. Peste cAma§A imbrAcau un cojoc fArA mineci, putin mai lungde talie, iar in picioare se incaltau cu obiele de ling sau cinepà, deco-rate cu virste din urzeald §i bdtealà, §i cu opinci. In zile de särbAtoareaddugau §tergarul de minA bogat impodobit cu alesAturi §i straitade link iar in locul opincilor celemaimulte purtau cizme negre. Fetelemari purtau capul descoperit, iar pArul facut chici", o chicA pornitädin frunte, cont inuatá cif alta din cre§tet . Ma i tirziu, in preajma anului1900, fetele mari §i nevestele tinere purtau zadie ro§ie in fatA §i obasma ro§ie prinsA in briu, care apare §i in portul sAsoaicelor §i magh ia-relor. La git se impodobeau cu un plastron de catifea neagrd, decoratcu margele §i bani. Nevestele i§i mai puneau pe cap o scufita numitAceapsd" §i basma.Intr-o oarecare mäsura, acest port se mai pAstreazAin subzona Pietroasa-Ro§ia.

Astazi portul femeilor prezintà anumite schimbär i. Pdrul estefácut conci, iar mai rar cu cormi, cu basma pe cap §i lAtitar (zgarda")

8

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

2. Cdmasd lemeiased ,,spdtaz" (Cimpanii de sus)

din márgele la git. Ele se imbracl cu ie §i poale in locul cAm4ii lungi,cu zadie in fatl. Pe deasupra imbracà un cojoc de diferite lungirniPara mineci, suman sau, in locul acestuia, sumanita ori sal deVara, la lucru, umbra' mai mult desculte, in vreme ce iarna si in zilede sArbaloare se incalta cu obiele de cinepà ori link sau ciorapi

si cu opinci de guml, ghete, bocanci, mai rar cu cizme.Fetelemari §i nevestele tinere poartä cojoace scurte §i laibäre.

Pe masura intensificArii relatiilor de schimb capitaliste, in cadrultirgurilor de tail din Beius, VascAu, Negreni, Hälmagi, Gurahontetc. si prin contactul nemijlocit cu orasele Oradea, Arad, Timisoaraetc. au pätruns unele piese ca rochia (fusta din talie),bluza,flanelele,pantofii etc. Ca urmare, au apArut douà forme de amestec in portsi anume: rochie §i poale pe dedesubt, din comert; rochie sibluzacu croi orà§enesc, la femeile din productie, la sotiile salariatilorstabiliti in sat, precum §i la unguroaicele din satele TArcaia, Finis,Negru etc.

9

AVk

I. -

"'

tr:, 1,77:4 . jr. ..+1-1:7.:2444&- 4 4.;

a

lind.

imple-

_

titi

www.digibuc.ro

Li prezent se intilnesc urmatoarele tipuri de port femeiesc:a) parul cu cormi, basma, 5iruri de margele, cama5a lunga, zadie,

briu, suman, cojoc, 5tergar de mink straita la o parte dinbatri-nele din subzona Pietroasa-Ro5ie, ca o reminiscenta a vechiului portin curs de disparitie;

b) pärul cu conci, latitar, ie, poale, pastrind restul pieselor,la batrinele §i o parte din nevestele din intreaga zonk tip cu cea maigenerala raspindire ;

c) acela5i port, dar cu sumanita in loc de suman, la nevesteletinere din tot Bihorul;

d) rochie din talie in loc de poale, zadie din comert, flanelä,5a1 de lina colorata in zilele lucratoare 5i sarbatorile mai putin insem-nate. Acest tip de imbracaminte a fost raspindit inainte de al doilearazboi mondial fiind purtat 5i de nevestele tinere mai instarite;

e) port ora5enesc format din rochie lunga, bluzà etc. raspinditmai ales in Beiu5, Baita, tei, Va5cau, Lunca 5i satele din jurul Beiu-5u1ui.

I ntre portul femeilor 5i barbatilor bihoreni confect ionat in bunaparte din acelea5i materiale exista o strinsa unitate, atit prin ci-teva piese comune sumanul, cojocul, opinca, obielele cit 5i prin-tr-o serie de impodobiri la cama5i, indeosebi la cele din subzonaVa5cau-Tarcaita, dezvoltate in string legatura cu cele din vestul Za-randului, estul Cimpiei Aradului 5i muntii Codrului. Intr-o redare atitde sumara este cu putinta numai prezentarea pieselor sau faptelor maicaracterist ice .

In trecut fetele mar i din Bihor nu au purtat basma pe cap, nici vara ,

nici iarna. Cind ploua i5i fereau capul cu 5tergarul de mina. De prinanul 1900 asemenea gsoaicelor 5i unguroaicelor incep a seimpodobi la briu, peste zadie, cu o basmaluta ro5ie, cu care in vreme deploaie i5i acopera capul. Ulterior au adoptat 5i fetele portul bas-malelor..

Nevestele, in sec. al XIX-lea, purtau 5tergare mari albe (cirpa.",felega") din pinza tesuta in cask asemenea propoadei" din Zarand,zona Zlatnei, Tara Hategului, Valea Jiului. Ulterior au purtat pe cap5tergare ceva mai mici, in genul tindeelor de culme cu virstre 5i alesa-turi in ro5u 5i negru, atit femeile cu cormi, cit 5i cele cu conci, ceeace le imprumuta o infati5are gratioag.

Catre sfir5itul secolului precedent 5i dupà aceea cu atit mai multse incetatenea moda basmalelor din link negre sau alte culori, din

10

.

www.digibuc.ro

3. Spdloi cu guler rdsfrint, cdmafe scurtd femeiasca

jolj alb sau vopsite in culori deschise §i impodobite prin cusaturimulticolore de mgtase pe coltul ce atirna pe spate.

Dupd materialul de confectionare, piesele care alcatuiescimbracamintea femeilor, ca §i aceea a barbatilor, sint din pinza,panura, piele, impletituri din ling §i diferite materiale dincomert.

Cele mai numeroase sint piesele din pinza: cgma§a, poalele, rochia ,

zadia. Dintre acestea, cama§a a cunoscut cele mai variate forme de rea-lizare §i totodata cele mai caracteristice pentru Bihor. Locul ocupatde aceasta in ansamblul portului a inlesnit o continua transformare§i imbogatire decorativa.

In functie de croi, de materialul §i tehnica cusaturilor, seintilnesc §ase tipuri de carna§i femeie§ti: cgma§a lunga, spatoiul

11

p

www.digibuc.ro

rominesc, spAtoiul cu guler rasfrint, spatoiul cu deschigtura la spate,spatoiul alb din jolj si bluza, fiecare cu numeroase variante locale,exprimate prin motive si colorit. Astazi aceste tipuri corespundin buna parte unei clasificari a cAmasilor dupà virsta purtätoa-relor, din cele doua subzone. Dintre aceste tipuri trei sint maicaracterist ice.

InsemnAtatea catnasii lungi" constA in aceea ca reaminteste onota caracteristica a vechiului port rominesc din intreg tinutul Carpa-tilor Apuseni. In Bihor mai este purtatA doar de femeile batrine dingrupul de sate Mägura-Pietroasa, insotind portul parului cu cormi.In trectit se confectiona numai din cinepa, de calitatea intiia,pentru sarbAtori, si de calitatea a doua si a treia, pentru zilele delucru. In ultimul timp, pentru sarbatori se face din cinepAsi bumbac,sau numai din bumbac. Croiul acestei piese se caracterizeaza prinprezenta poalei pring in continuarea iei, mineca din grumaz, guracamasii in fata, bentita la git in loc de guler. Intrucit se impodo-besc cu cincilase rinduri de margele in jurul gitului, bentita amin-titä este fail cusaturi. In privinta impodobirii, cea mai caracteristicAnotA o formeaza pumnarii cusuti pe muchia cutelor (scallturA"), casi in vestul Tarii Zarandului. Aceeasi tehnica este folosita pentru obti-nerea ciupagului" brodat pe creturi la vechile camasi ale romincelordin Tara Motilor, Cimpia Ardealului, Nasaud, Secuime, estul Tirna-velor, la fodorii vechilor cAtnäsi ale romincelor din Salaj, precum siNasäud, ZArand, Maratuures, apoi sub betelia poalelor purtate deromincele din Salaj, la umerii cAmasilor bArbatesti purtate de romi-nii din Banat (zona Lugoj). 0 nota decorativa, de asemenea specificaaeestei vechi cAmAsi o formeaza cele trei rinduri (brate") de orna-mente cusute de-a lungul minecii la umar, peste cot si in josde cot.

In decursul timpului s-au dezvoltat o serie de aspecte deosebitedupa virsta si stare sociala. Femeile grace isi fac broderia de lapumnari cu ata neagra de masina, iar cele instArite cu bumbac negru.Inainte vreme, fetele mari si nevestele tinere isi coseau aceiasi pum_nari din bumbac rosu. DupA 1880, mai intii femeile tinere, apoi cele detoate virstele, si-au itnpodobit poalele cAmAsiicu broderie si cu tivituradecorate cu motive cusute trdsureste" si apoi broderie plina". I nfrumu:setarea de la poalele camasii la femeile tinere acoperea o suprafatä m allath si era lucrata in rosu, iar la femeile virstnice era mai ingusta silucratà in negru.

12

www.digibuc.ro

4. Cdmapi lemeiascul lungui"

...........

www.digibuc.ro

In cursul dezvoltarii, la aceste cama5i, cea mai importantä decora-tie a fost cusâtura cu unul pina la trei rinduri (sire") de broderiide-a lungul minecii, ceea ce a constituit inca o nota specifica aB ihorulu i.

Spdtoiul ruminesc" prin structura sa morfologica 5i prin stiluldecorativ, releva legatura Bihorului cu Tara Motilor, centrul 5i estulZarandului. Este o cama5a scurta pinà in talie, facuta numai dinpinza de mg_ In gala de scurtimea piesei, de croiul mineciidin grumaz 5i de gura cama5ii in fata, ca 5i tipul anterior, esteprevazuta, cu clin sub brat (pui"). Dar ceea ce caracterizeaza inmod deosebit aceasta cama5I este gulerul mic, sub forma uneibentite brodate cu multa dibdcie, aplicata peste incretitura latilor"la git. Cu privire la impodobire, mai trebuie subliniata prezentaunui volana5 (fodra.") la mined., cu briuleti 5i dantela; precum 5i acelor trei rinduri de cusaturi longitudinale la mineci. Din punct devedere cromatic, se observa predilectia batrinelor pentru cusaturi innegru sau violet inchis, iar a tinerelor in ro5u sau fir rasucit, ro5u5i negru.

Spatoiul cu guler rdsfrint" prin urmatoarele note specifice, simi-lare, reprezinta trasatura de unire cu vestul Zarandului, cu estul Cim-piei Aradului 5i cu subzona Codrenilor: mineca din umar, chingutá labaza gurii cama5ii, pumnari lati de 10 cm 5i incheiati cu nasturi,precum 5i aplicatiile de deasupra umerilor cusute trasure5te, numitespetele", care asigura durabilitatea necesara, in locul creturilor de latipurile anterioare. Dar ceea ce caracterizeaza mai ales acest tip decama5à este gulerul rasfrint, fie incretit din jolj sau din danteld, fierotund, din pinza de cinepa. Dintre formele ornamentale, maifrecvente au fost: gulerul rasfrint mic sau mare fodra de dan-tell impletità in casa, fodra de dantela din comert. Tehnicile deobicei intrebuintate pentru ornamente sint broderia plina dupa scris5i trasureasca pe fir, mai potrivite pentru realizarea motivelordes intilnite pe aceste cama5i: variante de trifoi, cheia 5i lacata,ferastrute in ocol primele in stilul floral, celelalte in stilulgeometr ic .

Coloritul motivelor releva 5i ele deosebiri dupà virstä. Femeilebatrine 5i-au impodobit cam5.5ile cu arnici negru, iar mai tirziu cuarnici violet inchis 5i galben auriu. Cele mai tinere un timp au fo-losit ro5u1, iar in urma albastrul inchis 5i albastrul deschis. Astazieste cea mai raspindita camasa femeiasca.

14

www.digibuc.ro

Celelalte tipuri de camasi reprezintä tot atitea trepte ale pro-cesului de ordsenizare. Fiind adesea lipsite de broderii lucrate cumina, purtAtoarele sint expuse ironiei populare:

Ce te lii fald gdtatd,Cu hainele de la satrd?Cd ti-ar sta cu mult mai bine,De-ar f i fdcute de tine.

in deosebi trebuie retinutá frumusetea spAtoaielor de purtarecusute cu bumbac sau ata neagra, intilnite in cazul tuturor tipurilor,ceea ce reflectä o permanentd preocupare de impodobire.

Poalele", numai albe ca si c5.1n5.si1e, s-au bucurat de un deo-sebit interes din partea billorencelor. Spre deosebire de cAmAsi carese fac numai din pinzà bung." in douà ite, poalele se fac din cele

5. Poale cu ,fodra

www.digibuc.ro

mai multe feluri de tesgturi. Dupg croi se deosebesc trei tipuri:poale pa lati", poale adäugate" §i poale cu fodrr. Intiiul tipconstituie o notà caracteristicg a portului bihorean.

In adevár, de§i poalele pa lati" dateazg de mai bine de unsecol, totu*i sint foarte frecvente §i astAzi, deoarece comportg uncroi simplu §i sint mai rezistente, datoritg dispunerii pinzei cu ur-zeala in lung §i bgteala in lat. In trecut se croiau din §apte-nouglati, iar astäzi din cincilase lati. La aceste poale, ea §i la celelaltetipuri, latul din fatä este neimpodobit, intrucit se poarta acoperitde zadie.

In ce prive§te materialul, in decursul timpului acesta a variatdupg starea socialà a purtgtoarei, posibilitgtile de procurare a mate-rialului in epoca respectivä §i prilejul pentru care s-aconfectionat.Utilizarea unei diversitati tehnice face ea la aceste poale sg se in-tilneascg, Mel exceptie, toate motivele ornamentale cunoscute inBihor. In ce prive§te cromatica decoratiilor, este aceea§i care s-adezvoltat la broderiile bihorene in ultimul secol §i jumätate. In trecutfemeile bAtrine purtau poale brodate in negru sau violet inchis, iarcele tinere ro§u, ro§u inchis, violet deschis. AstAzi se constatg pre-dilectia femeilor bAtrine pentru albastru inchis, negru §i negru al-ternind cu alb §i a celor tinere pentru alb, ro§u, galben auriu, galbenca lämiia, albastru deschis, verde.

Dupä 1910 se dezvoltg o serie de variante ale poalelor croitepe lati, datoritg impodobirii acestora prin aleaturi. In acest scoptesatura se face zàdie§te", pentru ea inlesnqte operatiunea alesului,reducind la jumätate firele de numgrat din urzealg §i permitind re-liefarea firelor colorate din aleaturi.

Zadia", impreung cu cama§a §i poalele, formeazá imbrkgminteastrict necesarg. De obicei ea este dintr-o singurg culoare. Pe albulpoalelor, zadia neagrä, ro§ie etc. vine sg intregeascg nota de o rargelegantà pe care o dau liniile simple §i clare. In functie de croise intilnesc zadii dintr-un lat, din doi §i trei lati.

Cele mai vechi zadii de sarbgtoare sint zapregele", zadii dinling vopsitg in negru sau albastru fumuriu, cusute cu linicg rozà,galbeng, verde deschis etc. In acela§i timp, fetele mari §i nevesteletinere au purtat zadii alese" din ling cu alesäturi ro§u §i alb pefond negru. Cu aceastd zadie purtau bgsmalute ro§ii.

Din tipurile mai noi, amintim zadia de Banat", introdusg inurma efectugrii muncilor agricole sezoniere in Banat, in intregime

16

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

6. Suman spectize Bthorului. purtat de femei z bdrbafi

cu alesaturi multicolore din linica. Fetele i nevestele tinere folosesctoate nuantele rosului, iar nevestele mai in virsta toate nuanteleverdelui. in ultima vreme se fac zadii de vara" din pinzlsau jolj, impodobite cu broderii albe in stilul fitomorf (frunza devita si ciorchin", trifoi") i zoomorf (trei cerbi").

Pentru timpul racoros, de la inceputul toamnei i pina spresfirsitul primäverii, atit femeile cit i barbatii adauga o serie depiese de imbracaminte din panurd: sumanul, sumanica, zavonul,la ibárul u

17

..

albita

www.digibuc.ro

Sumanul (sau tundra"), in felul cum este lucrat aici, formeaza onota spec if ica a portului bihorez n.Este de culoare alba, cu except ia gru-pului de sate din jurul Ro§iei, unde este de culoare surd.. Aceasta piesäa avut cloud faze de evolutie: sumanul batrinesc §i sumanul cupostav.

Prin sumanul batrinesc" ca §i prin earflap lunga Bihorulse incadreaza in marea unitate etnografica de odinioara a tinutuluiMuntilor Apuseni. in forma lui initiala era croit §i cusut in cash'lipsit de orke impodobire.

Ceea ce constituie faima Bihorului sint sumanele impodobitecu postav colorat. Multà vreme n-au lipsit din portul nimanui, in-diferent de sex, virsta sau stare sociala. Ele sint impodobite princusaturi de o meä frumusete, prin care se realizeaza deosebiri vi-zibile intre sate, intre femei §i barbati, intre bogati §i saraci. hipartile Va§caului decorarea sumanelor femeie§ti se face de obiceicu postav albastru, ro§u, vi§iniu, portocaliu, galben, verde etc.,pe cind in pal-tile Pietroasei mai ales cu postav ro§u aprins §i verdeinchis. in partile Ro§iei, unde sumanul este confectionat din pa-nura sura, se folose§te postav ro§u deschis, ro§u portocaliu §i verdeca iarba. Cusaturile sumanelor in Sirbe§ti sint opera barbatilor,iar in subzona Pietroasa-Ro§ia revin aproape numai femeilor sintexecutate prin broderie plina §i in urma acului, pe bucati de postavcolorat dupa preferinta satului, a femeilor, barbatilor, virstnicilor§i tinerilor: Aceste broderii, la femei cuprind o suprafata ceva maimare §i mai bogat ornamentata. Ele se aplica pe diferite parti alesumanului: pe guler, piept, man§eta minecii, poale. Contrestul dintrealbul panurei din care este croitä piesa §i aplicatiile de postav co-lorat, inflorite prin cusaturi executate direct sau prin aplicatii colo-rate, imprumuta sumanului o nota deosebitä de originalitate fatade restul pieselor purtate de femeie sau barbat. Chiar acolo undepanura, din care-i facuta tundra, este de culoare sura, se infäptuie§tecontrastul prin alegerea unor materiale colorate viu pentru aplicatii§i broderii. Aceasta impodobire face ca purtatorul sumanului femeiesau barbat sä fie vazut distinct pe orke fond.

Ca note particulare fata de zonele inconjuratoare, pe de o partetundrele bihorene sint de obicei albe, spre deosebire de cele din Za-rand, de obicei de culoare neagra, §i sint ceva mai impodobite decitsumanele cu postav din Valea Arie§ului pe de alta parte, fata deCimpia Aradului, sint impodobite cu aplicatiimai ingusfe de postavcolorat §i cu broderii mai fine §i ornamente mai mici.

18

www.digibuc.ro

Din blana de oaie sau de miel se confectioneaza felurite cojoacefemeiesti. De obicei acestea sint mai scurte decit cojoacele barba-testi. in schimb sint mult mai bogat si mai variat decorate.Dintreacestea, cloud tipuri sint specific bihorene.

Cojocul cohanesc", creatia cojocarilor de pe ulita BArasti aVascdului, este scurt pina sub piept, itch mineci, cu rAscroieli adinci.Pentru femeile batrine este impodobit cu aplicatii din pieleneagra,cusute cu linicA de culori inchise, iar pentru cele tinere, cu aplicatiimulticolore (rosu, verde, maron etc.) de piele, impodobite si princusaturi de Unicá in culori deschise. Aplicatiile se cos pe cojoc printehnica de cusaturä cirpitureasca", in timp ce cusaturile ornamentalesint executate in broderie plina.

Cojocul binsenesc" este creat de cojocarii din Beius, model pre-luat si de cojocarii dinPoienii de Jos. Este a-proape intru totul ase-mänator cojoacelor bar-batesti din subzona Pie-troasa-Rosia. Nu aremineci, ca si cojocul co-hanesc, dar este cu opalma mai jos de talie.Pe toata suprafata estedecorat cu cusAturi delinicA in forma de ciupi,la batrine dominind cu-loarea verde, iar la ti-nere rosul.

in satele dinjurulRosiei, prezinta aceeasicaracteristica impodo-birea cu ciupi de linicAdeosebindu-se prin pre-ferinta arätata fata deculorile violet si galben.

In ce priveste pie-sele de imbracaminteimpletite din lira, men-t ionam cirpa dupa cap",

7 . Cizme varedranefti'' din piele de caprd

-

e-

;

°

,

,

www.digibuc.ro

8. Zgarda de sirma (drod") f i mdrgele, pentru mirese

un sal mare, intr-una sau mai multe culori, rAspindit mai ales insubzona Pietroasa-Rosia.

Mai demult femeile utilizau op inci din piele de pore, foarte warela purtat. Dupa acestea au urmat opincile din piele de vita sau dinanvelopl de cauciuc. In zilele de sarbatoare, in tot sec. al XIX-leaerau frecvente cizmele negre varzarane§ti" din piele de capra, con-fectionate de me5terii romini din Värzarii de Jos.

Cu prilejul sarbatorilor, cind calAtoresc, ori ca mirese, in afarapieselor curate de port, frumos decorate, femeile adauga si anumitepodoabe. in urechi se gatesc cu cercei ornati cu margelute si cu oglinzimici colorate. La git altädata se infasurau cu siraguri de margeleori cu zgardà de sirma (drod"), alcatuita din margele si banuti insi-rati pe sirme. Astazi se obtine o impodobire .simi1ard cu ajutorullatitarelor, alcatuite din mArgele brodate pe ate. Pe piept s-au impo-dobit cu un plastron de catifea, ornat cu rnargele colorate si bani.in decursul timpului, miresele au purtat pe frunte o barta" dediferite forme. Parul si-1 impodobeau cu indrea de lemn sau de os

20

www.digibuc.ro

9. Zgdrzi" din nuirgelute colorate

'

,

.e54I

4d

VOIlltialla . 4

41 t-. ,

4

L'r

www.digibuc.ro

in conci si cu pieptene, care frunte. Mai poarta inel de alamain deget, naframuta in mina si stergar (felega") cu alesaturipe brat.

Cu un veac in urma, portul barbatesc ca si cel femeiescera identic in tot sudul Tarii Bihariei. Bâtrinii mai purtau pdrullung cu chici impletite in fata urechilor, iarna purtau cusma, iar varapalarie neagra de pislä cu marginile late si ridicate. Camasa pentruzilele de lucru era croità cu minecile slobode, iar pentru sarbatoareera prevazuta cu pumnari cusuti cu arnici negru. Era lasata pestecioareci si incinsä cu serpar lat de piele, inalt pinà aproape de sub-suori. Peste izmene purtau cioareci albi cu croiala simpla, iar pestecamasa un pieptar din blana de miel. Pe deasupra pieptarului im-bracau o tundra lunga, simpla, Inca neimpodobita cu postav. Inanotimpurile friguroase, la stinele de pastorit, la padure ori ladrum lung luau pe umeri sarica (bituse"), confectionata din pieide oaie. Cind ploua se acopereau pe cap cu gluga, facuta din panuraalba decorata cu vistre. Se incaltau cu obiele de lina si de cinepdsi cu opinci din piele de pore. Tinerii purtau p5rul lung retezat infata si camasa impodobità cu arnici rosu.

In gall de pieptanaturile cu chici sau cu parul lung, astazi Ord-site, acest port se mai intilneste pe alocuri la batrinii din subzonaPietroasa-Rosia .

Tipurile de port barbatesc intilnite astazi prezinta unele deose-biri intre cele doul subzone, legate de dezvoltarea economica diferitàsi in bung parte, de relatiile cu. alte tinuturi.

Tipul intii, amintit mai sus, este cu totul dispärut in subzonaVascau-Tarcaita si foarte rar intilnit, intr-o forma incompletà, insubzona Pietroasa-Rosia.

Tipul doi, purtat de barbatii in virsta, in subzona Pietroasa-Rosia prezinta ca note distinctive zadia de sarbatoare si de lucru,purtata in fata peste gaci sau cioareci, precum si sumanul alb in jurulPietroasei ori sumanul sur in jurul Rosiei. In subzona Vascau-Tar-caita zadia se poarta numai la lucru, iar tundra este nurnai din panuraalba.

Tipul trei de port, intilnit la barbatii tineri din ambele subzone,cuprinde sumanita in loc de suman, nadragi in loc de cioareci, catnaafiind purtata pe deasupra.

22

www.digibuc.ro

UrmeazA tipul pa-tru, cu hoist in locde sumanita, laibIr inloc de cojocel, panta-loni bufanti negri orisuri in loc de nddragi,cAmasá scurtá purtatàpe dinAuntru.

Pe alocuri nu-mai de aproape clouddecenii a inceputsA patrundà la satesi portul orAsenesc.

Vom releva pie-sele cele mai specificeportuluibarbAtesc dinBihor.

Dintre cele patrutipuri de camascAma§a rumineascA,cAmasa lAtrineascä,cAma§a cu guler fa's-frint si cämasa cu croiorAsenesc caracte-ristice sint primeletrei.

Camasa rumi-neascA",cu opt deceniiin urra., nu lipsea-dinportul tarlAtesc. Ea era scurtà ping. pe solduri, purtat6 peste cioareci,incins6 cu curea, cu mineca slobodà, dreaptä, fart pumnar". Nuavea guler, ci numai o tiviturl din indoitura materialului, inche-indu-se la git cu cheutori din ata de cinepà sau cu copci din sirmalgalbera. Se confectiona numai din pinzà de cinepà si multà vremea Lost cu totul lipsità de vreo impodobire. Latii erau incheiati cucheite din bumbac negru la lAtrini, albastru fumuriu la barbatii invirstà si rosu la cei tineri.

CAma§a b6trineasc6" este o dezvoltare localà a vechiului tipde camasa fArd guler. A apArut prin 1870-1880, caracterizindu-se in

10. Zgardd din margele ft &Inuit

23

7-1 r

RI'.

, . 1

4%f .,..

R 0 -Ci ,s yA

0, t.4.:I,.4 irt" 5

-.4...,,

Pg.i, t

,A*I ,̀ .

r:.. ' 5 .4

44, t ,1 -0 ' 1

Liret .its' .: ...

,

.:' :e r . 9 I ,.l 0.s. ',i .A, r.

r , --,--I ts.

r.

,..

"el

.r

25,11 r'tiP11

0

$14. 4e

p.

rI!

www.digibuc.ro

primul rind prin pumnarii ingu§ti cusuti träsure§te, cu arnici negru,la batrini, albastru fumuriu la bärbatii in virstd §i roti la ceitineri.Piesa era in intregime executata cu mina, din pinz5. de cinepapentru zilele de lucru la cei saraci §i pentru sarbatori §i dinpinza de cinepa cu bumbac sau numai bumbac la cei instal-4i.In subzona Va§clu-Tarcaita a disparut cu totul, iar in subzonaPietroasa-Ro§ia se mai intilnesc citeva piese uzate la unii batrini.Se caracterizeaza prin ornamentarea cu §nur" colorat in jurul gitu-lui, coborind pe piept, unde face citeva cercuri, §i terminindu-sejos cu ciucuri de arnici. Pe umeri, camd§ile feciorilor, mirilor §i alebarbatilor tineri erau impodobite cu cusaturi late de broderie plinape fire, din arnici. Motive le decorative de la pumnari §i de pe umerierau numai in stil geometric, datorità celor cloud tehnici decusaturipe fire, utilizate in acel timp. Din modificarile ornamentale inre-gistrate in decursul timpului, cea mai importanta este latirea treptataa pumnarilor.

Cama§a cu guler rasfrint" a aparut, ca §i spatoiul femeiesc cores-punzator, ca o inriurire dinspre sud-vest, pe la 1900 in jurul Va§-caului, de unde s-a räspindit mai departe. Astazi este cama§a tipicade särbatoare a intregului Bihor. Prezinta urnatoarele caracteristicidecorative: gulerul este inalt §i rasfrint, incheiat cu nasturi albi saucolorati, mineca incretitä din umeri, prevazutä cu spetele" simple,doua pina la patru rinduri de paturi verticale de o parte §i de altaa pieptului, broderii albe pe piept, chingr la capul pieptului §ipumnarii lati. Gulerul §i pieptul se decoreazá de obicei, prin acelea§itehnici de cusaturi, mai frecvente in cazul broderiilor albe: fire trase(toledo), §abac, ajur etc., realizindu-se mai cu seama ornamente vege-tale. Pumnarii, la inceput, in tot tinutul au fost cusuti trasure§te,apoi cruci§e0e §i prin broderie plina pe fire, cu bumbac ro§u ca oprelungire a modei pumnarilor ro§ii de la cama§a batrineasca. Ulte-rior, in subzona Va§c5a-TArcaita, sub inriurirea broderiilor albe dinportul femeiesc, pumnarii acestor cama§i barbate§ti au fost cusuti§i ei cu bumbac alb.

A doua piesa principalä a imbracamintei barbáte§ti o formeazaizmenele. in functie de croi se deosebesc trei tipuri: izmenele lungi,gacii (ungure§te gatya"), scurti §i largi, izmenele cu croi ora§enesc.Primul tip este cu totul disparut. Ifltimul nu prezinta nici o notacaracteristicl pentru Bihor.

24

www.digibuc.ro

Al doilea tip este, in ce priveste croiul, de inriurire maghiard,ca si in Cimpia Aradului, Zarand, Salaj, ca urmare a relatiilor econo-mice dezvoltate in sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea intrepopulatia mestesugAreasca a Muntilor Apuseni pe de o parte si CimpiaAradului si estul Cimp iei Ungar iei pe de alta parte. Cei mai interesantisint gacii pentru sarbatori, confectionati din tesatura in care s-a batutbumbac, ori numai din bumbac simplu sau din misir. Se croiesc dinpatru lati. FlAcaii si barbatii tineri adauga un al cincilea lat, citejumAtate pentru fiecare picior. Gacii largi nu se caracterizeaza numaiprin bogatia de material subliniatà de latimea neobisnuita a pieseisi prin albul ca neaua al tesaturii, ci si prin cusdturile albe de unrar elect artistic executate cu o desAvirsita tehnica. Ei se infatiseazasub forma a zeci de variante in ce priveste tehnica de redare amotivelor.

Dintre piesele din panura cioarecii sint specifici portului barbä-tesc. Un anumit interes artistic prezinta cioarecii de sarbatoare, numitisi cioareci cu table". Acestia au apArut in preajma anului 1900 siau Lost la moda ping prin 1935-1940. Se caracterizeaza printr-obogata ornamentatie, atit la cusaturile de la buzunar si prohab, citsi la tiviturile de-a lungul piciorului.

AstAzi cioareci mai poartà doar bAtrinii.Sumanul, in portul bArbatesc, prezinta aceleasi caracteristici ca

si in portul femeiesc, cu deosebiri de mica insemnatate. El este cevamai lung si decorat mai putin si mai sobru.

Ocupatiile in deosebi cresterea vitelor si lucrul la padureconditiile climaterice si bogatele resurse pastorale locale au deter-minat, in comparatie cu portul femeiesc, o frecventá si mai marea pieselor din piele in portul bArbatesc din Bihor.

Dintre acestea-,- cojoacele au parcurs o repetata transformare.De la cojoacele lungi cu mineci, pentru sarbatori decorate cu ciucuride matase si pieptarele" scurte si lard mineci, dupa primul razboimondial s-a ajuns la cojoace scurte impodobite cu piele si matasein subzona Vascau-TarcAita sau cu ciupi" din linica colorata in sub-zona Pietroasa-Rosia. Din nevoia de a satisface populatia angajatala intreprinderile miniere din raionul Lunca Vascaului, a aparutun nou. tip, cojoacele muncitoresti", lungi, tivite cu blana, fail florila buzunare.

Mai trebuie amintita cureaua lata", o veche piesa de incins,decoratà cu forme presate in piele, cu nasturi de alama etc.

25

www.digibuc.ro

Pastorii, paznicii de hotar, padurarii, dar §i ceilalti bihorenicind plead la drum pentru desfacerea produselor, poarta. bitu§a",din cinci-§ase piei de oaie, lunga ping la glezne. Cind ploug o intorccu blana in afard. 'Um le bitu§e, in afara de mineci, au §i guler dinpiele de miel.

Opincile purtate de bihoreni, fie cind erau acute din piele deporc, fie din piele de vita, erau cu gurgui putin pronuntat. in zilede sarbatoare un timp purtau cizme cu tureac moale", din piele detap, apoi cizme cu tureac tare", din piele de vita. De citeva decenii,mai inainte decit in portul femeiesc, au adoptat opincile de guma§i bocancii.

In ce prive§te podoabele, acestea se intilnesc mai ales in portultinerilor. Cea mai frecventa este impodobirea palariei. La sarbatori§i la nunti tinerii i§i gatese palaria sau caciula cu pene" (flori)artificiale din comert, sau din grading*, cu pene de coco§ sau,cei mai avuti, cu pene de fazan ori de palm. In unele sate varapun §i busuioc.

Cercetarea evolutiei portului bihorean scoate la iveala numeroasediferentieri §i schimbari in ceea ce prive§te gustul §i reprezentareataranului despre imbradminte §i podoaba, in string corelatie cudezvoltarea conditiilor vietii materiale locale ale rominilor din acesttinut. Astfel s-a observat ca nu numai in materialul din care s-a confec-tionat, dar §i in croiul portului barbatesc s-a tinut seama de ocupatiade pastor, crescator de vite, muncitor la padure sau de miner, deconditiile climaterice in care-§i desid§oard ace§ti munteni inde-letnicirile.

Procesul creatiei artistice, fail a ignora manifestarea concretaa spontaneitatii creatoare a fiedrui artist popular, arata ea, in masurain care ace§ti arti§ti doresc ca rezultatele maiestriei lor sä fie accep-tate in cuprinsul satului ori grupului de sate pentru care lucreazd,se exprima in bung' parte in formele decorative dominante la aceaepoca, in comunitatea etnografica respectiva. Primatul stiluluicomunitatii §i totodata al valorilor artistice cristalizate in cursultimpului, sint relevate in deosebi in tehnica broderiei lor pe muchiacutelor, ornamentele de pe pumnari executate prin aceasta tehnid,genul de motive care alcatuiesc riurile longitudinale §i transver-sale de ornamente de pe cama§ile lungi femeie§ti, dispunerea §i

26

www.digibuc.ro

11. Tip actual de cdmafd bdrbateascd

executia broderiei colorate de pe sumane §i cojoace, sau albe dela gaci etc.

Lupta dintre vechi §i nou s-a complicat §i prin diversele rásfrin-geri ale conditiilor economice §i sociale in formele de manifestareale portului. Dintre diferentierile social-economice, in primul rindse releva cele manifestate cu prilejul folosirii firelor colorate. incusaturile pentru camd§i, poale §i zadii, femeile instarite intrebuin-teaza numai fire vopsite la ora§, pe cind cele grace utilizeaza §i atdde cinepa sau fire de lind vopsite in cag. De aceea, la piesele de portale celor instariti se intilnesc cusaturi dintr-un material mult maiscump, de provenienta ora§eneasca. In ce privete piesele de imbra-caminte §i incaltaminte impletite, cei saraci folosesc, intr-o mai mareproportie decit cei bogati, lina §i cinepa in culoarea lor naturalà.in schimb, la cei instariti se intilne§te o mai mare cantitate de pieseimpletite, colorate, uneori in mai multe culori. Din aceste cauze,

27

1,

www.digibuc.ro

pia. astAzi portul bihorean continuA sA reflecte o anumitA inegali-tate economicA intre diferiti locuitori.

DupA cum o oglinde§te §i folclorul local, multe din piesele celorinstariti sint lucrate de cei sdraci, pentru fdrinA de griu, slAninA etc.

Penele de pe la gaciScoate fdrina din saci.

Penele de peste cotScoboard griul din pod.

Poate li neindra Irunwasd,Podul lesd, podul coasd.

Reflectarea relatiilor dintre zone, ca §i consecintele contactuluicu alte nationalitAti adaugA noi particularitati in dezvoltarea portuluibihorean, atit in croi, in motive ornamentale, cit §i in culori. Deexemplu, dupe'. cum s-a arAtat, spAtoiul rominesc reprezintA legaturacu Tara Motilor, cu centrul §i estul ZArandului. SpAtoiul cu gulerrAsfrint infAti§eazA trAsätura de unire cu vestul Tarn ZArandului§i cu estul Cimpiei Aradului. TotodatA se constatA o serie de inriu-riri din partea populatiei ungure§ti, fie conlocuitoare, fie din zonelevecine dinspre vest §i liord. Se relevA inceputul modei fustelor albastre,simple dar elegante, in portul unor neveste romince tinere din satulNegru, Fini§, Totoreni dupd pilda maghiarelor din satul vecin TArcaia.Datoritd imboldului acelora§i maghiare, care au transpus cusAturi depe cojoace pe basmale, s-a rAspindit §i la romince moda basmalelorcusute cu pene" multicolore. Apare sporadic §ortul (§urt") femeiesc§i cel bArbAtesc (zadia") din zona Calatei.

in portul bArbAtesc a pltruns §i s-a dezvoltat moda maghiarAa gacilor lati. Din inriuririle ungure§ti mai mentionAm prezenta cu-lorii verde de frunzA de vie in gama ornamentald bihoreana. De influ-entA germanA poate fi socotitA broderia albA obtinutA prin fire trase,de la camA§ile femeie§ti §i bArbAte§ti cu guler rAsfrint §i de la poale,apArutd sub inriurirea Cimpiei Aradului. Prin mijlocirea negustorilorslovaci (tAuti") s-a introdus in nord-vestul Bihorului un sal de ca§mirde formA triunghiularA obtuzA, importat din Cehoslovacia §i adoptatde maghiare. DupA 1900 acestea il inlocuiesc cu un sal similar impletitdin linicA de fabricA. Romincele, dupA 1918 i§i impletesc §i ele astfel

28

www.digibuc.ro

12. Cojoc bin§cinesc

1

4 1,1r

-441.

6.

7/0Ir. _

r.

Fr, iNseau.1"....,-. 4361"-"1::::.416.

0-";"

cdt

_

_

Aft glow

:

_

www.digibuc.ro

de saluri (cirpa dupa cap"), din lina alba sau din lina vopsità intr-unasau mai multe culori.

Referitor la procesul iiwers, al influentei Bihorului asupra zonelorinconjuratoare, mentionam raspindirea sumanelor lucrate in satul desumanari Sirbesti si a cojoacelor confectionate de mesterii rominidin Vase Au si Cristior in vestul Zarandului si in valea mijlocie a Cri-sului Alb.

In legatura cu diversele inriuriri, s-a observat ca bihoreanulaccepta numai pe acelea care contribuie la dezvoltarea traditieiluidecorative, care se potrivesc concept iei lui de viatä si gustuluisàupentru frumos, asimilindu-le cu tin deosebit simt al masurii. Putereagustului colectiv si a elementelor pozitive ale traditiei locale explicain buna parte si readoptarea portului local dupa emigrarea tempo-rail si chiar dupà o lipsa mai indelungata din sat ori tinut.

Dar principala particularitate in dezvoltarea portului bihoreaneste prezenta necontenitä a unui fond principal de elemente ale speci-ficului etnic al rominilor bihoreni. Fiecare treapa urmatoare decurgein mod necesar din cea precedentä, fiecare treaptä premergatoarecreind conditiile pentru treapta urmatoare. Astfel, fiecare tip noude port contine in structura sa cite o parte din trecutul si prezentulportului bihorean dintr-o subzona sau alta.

In acest sens se pot dovedi, pe o perioadd de mai bine de un secol,atit preferintele bihorenilor in materie de culori cit si rolul croma-ticei in determinarea stilului ce caracterizeaza portul tinutului. inprima jumatate a sec. al XIX-lea specificul coloristic al pieselor alesesi cusute consta din rosu si negru pe fond alb din cinepd, Ha. ori bum-bac. Aceste douà culori se obtineau usor din coloranti vegetali sitotodata erau cele mai ieftine culori din comert. /n a doua jumatatea secolului precedent la multe piese, mai cu seama la camasi, se con-tinua vechiul trinom cromatic, dar tot atunci in urma intensi-ficarii comertului de fire colorate produse in fabrici incep sa secontureze doua tendinte: vechiului trinom i se adaugd noi culori,sau unul ori altul din termenii trinomului sint inlocuiti printr-o anu-mita culoare din gama dezvoltata la acea epoca. Sub impulsul modeitot mai nestatornice, procesul de insotire sau inlocuire continua siin prima jumatate a veacului nostru. Pe intreaga aceast'a perioadase intilnesc acelasi fond alb al pieselor de port, cu exceptia zadieinegre si a basmalei si aceleasi trei culori de bath utilizate in ornamen-tica pieselor de port: albul, negrul si rosul. Albul este impodobit

30

www.digibuc.ro

princusaturinegre sau ro§ii la cama§i, cusaturi negre la poale, broderii§i dantele albe la zadii §i gaci, precum §i broderii policrome la sumane.De unde i concluzia seculara a bihoreanului: albul ii tot pläcut,cit iilumea ; alb ca neaua (inseamna) curatenie, alb ca soarele fru-musete". Nici o bihoreanca nu trece cu vederea aceastä posibilitatede a sublinia frumosul. De unde §i curatenia riguroasä a pieselor deport, prin care se da la ivealä gustul pentru frumos subliniat prinlinii §i culori de o plasticitate cit mai reliefata. Fondul negru esteimpodobit prin cusaturi in galben, verde ca iarba §i roz, la basmalele§i zadiile batrinelor. In sfir§it ro§ul prime§te broderii multicolorela zadiile §i basmalele tinere§ti. Evolutia coloritului cojoacelor §isumanelor din ultimul veac pastreaza, de asemenea, un fir condu-calor, prin conservarea culorilor utilizate initial negru, ro§u petot parcuisul imbogatirii cromatice ulterioare.

Acela§i lucru s-a observat §i ifi domeniul ornamenticei. Cerce-tarea procesului de aparitie §i transformare a numeroaselor elemente§i motive decorative de pe piesele de imbracaminte §i podoabe, relevatendinta sustinuta de a urma un drum unitar de dezvoltare de la formesimple de exprimare la unele din ce in ce mai complexe. Vechiulstil geometric, bogat in reprezentari de felul unor puncte, linii, cru-cite, cirlige, tablute, colti etc., a fost de multd vreme insotit in intregBihorul de ornamentele florale stilizate geometric, ca sfacul, peneleetc. Acestor doug forme de exprimare se alatura curind stilul fito-morf, in care se lucreaza motive ca frunza gorunului, pana bradului,floarea fagului etc. §i stilul zoomorf caracterizat prin diferite repre-zentari din lumea animala (coarne de berbec sau de cerb, pasari etc.)Imprejurarile in care s-a dezvoltat ornamentica zonala au facut camotivele decorative sa prezinte un continut §i o forma asemanatoare,reflectind deopotrivá ocupatiile §i uneltele de lucru ale bihoreanului(plugut, furci, greble, potcoave etc.), obiceiurile §i credintele (trifoi,zmeu, sfe§nic etc.). Sub forma a diferite variante §i combinatii,vechile motive decorative din portul popular bihorean revin pe pieseleconfectionate pina in zilele noastre.

Ca obie.cte etnograf ice, piesele de port sint elementecomponenteale specificului etnic din zona Bihorului, prin care rominul de aicise deosebe§te atit de ungurul conlocuitor in nord-vestul zonei oriin ora§e, cit §i de rominii din zonele etnografice inconjuratoare.

In cazul intii, cama§a rumineascr are mineca mai scurta, pitala pumn §i mai putin larga decit la cdma§a purtata de barbatii unguri.

31

www.digibuc.ro

Cind rominul a purtat camasa cu purnnarii brodati, ungurul fie ea'a pastrat mineca foarte larga ca slovacii sau rutenii fie cà acroit-o cu mansetä, oraseneste. Rominii pastreaza moda chimirului,iar la ungurii bihoreni nu se mai intilneste de la inceputul secoluluinostru. Iarna rominii imbrac a. cioareci, in vreme ce ungurii pinala primul razboi mondial purtau tot gaci ca si vara, dar douàperechi. De unde si deosebirea in portul obielelor: cei dintii le infa-soara pind la glezne, iar ceilalti pin5 sus de genunchi. Cojoacele ungu-rilor sint aceleasi pentru toate satele, in vreme ce cojoacele rominestidifera de la un grup de sate la altul. La fel si cu sumanele. Cele romi-nesti diferd de la sat la sat, fiind impodobite cu postav de diferiteculori si prin broderii, pe cind ungurii poarta un singur fel de suman,decorat numai cu postav rosu sau negru. In ce priveste camasa feme-iasca sint deosebiri atit in croi, cit si in decoratie. Romincele isiornamenteazá camasa prin broderii si cipca, iar unguroaicele cu fodrede pinza. Unele poarta poale mai lungi, dar mai putin largi si im-podobite cu cipca, broderii sau alesaturi si volanase, iar altele maiscurte, mai largi si incretite la briu.

Fata de portul rominilor din zonele inconjuratoare s-au crista-lizat de asemenea unele deosebiri. Sumanul bihorean este alb, pecind cel din vestul Zarandului este negru. Fata de Top ime, sumanul dea ici este mai bogat decorat, in deosebi prin cusaturi, iar fata de CimpiaAradului suprafata ocupata de petele de culori este mult mai redusa.Cusatura pe muchia cutelor la camilsile femeiesti, in Bihor este utili-zata numai la pumnari, pe cind in zona Huedin, Topime, estul Zaran-dului si sub guler.

In afard de aceste deosebiri, specificul etnic si artistic al romi-nilor bihoreni, apreciat de localnici ca frumos, se exprima prin culo-rile utilizate, imbinärile de culori specifice locului, terminologiacromatica local5.1, ca si prin zeci de motive ornamentale vechi sinoi intilnite in ambele subzone. Evolutia coloritului si dez-voltarea decoratiei locale, pe parcursul unei perioade de mai bine deun veac, indica o continua prelucrare si innoire in ornamentica, infunct ie de posib ilitat ile, gustul , mentalitatea si asp iratia spre frumosa acestor locuitori, dovedind ca specificul etnic nu este ceva imuabil,ci se modifica pe masura schimbarilor produse in conditiile vietii.

I De exemplu: cernit pentru negru, mnierualbastru negru, nAsfidit inchisalbastru mai putin inchis, nAsAditalbastru, nAbrAscro§u cu negru din firerAsucite, ghiresviolet inchis, mogosro§u inchise, etc.

32

www.digibuc.ro

Caracterul istoric al notiunii de frumos nu-i strain bihoreanului:vine timpul ca ce ti-a placut odata nu mai e socotit frumos, se lagacea moda, ca si cintarile vechi", si tot astfel frumosul urmeazaunul dupa altul in portul nostru". In adevar, mimai intr-un singursecol s-au inregistrat patru pina la sase tipuri de camasi femeiestisi barbatesti, de cojoace, de sumane etc. si pentru fiecare cel putintot atitea variante. Domeniul artistic ofera un cimp larg de mani-festare a schimbarilor in portul bihorean. Dar totodata se relevapastrarea si dezvoltarea anumitor elemente care alcatuiesc baza luiornamentala si coloristica. Faptul a fost cu putinta deoarece mos-tenirea artistica a fost valorificata creator in cusaturile si alesaturileefectuate de noua generatie, atit pe piesele lucrate in cash' cit si pecele confectionate de mesteri. Aceasta permanenta relatie dialecticadintre vechi si nou, asigura si explica imbogatirea continua a orna-menticei populare bihorene, de la vechiul stil geometric Inca puternicreprezentat, la decoratia florala redata in aceeasi tehnica, ping lastilul fitomorf si zoomorf.

In ultimul deceniu in Bihor s-au creat conditii materiale cu totulnoi, in urma avintului luat aici de sectorul de productie minier-indus-trial. Un numar insemnat de locuitori din ambele raioane, printrecare si femei, s-au angajat ca muncitori la marile lucrari din raionulLunca Vascaului. Specificul muncii, noile resurse materiale, precumsi contactul pe santiere cu muncitori industriali din diferite tinuturi,fac ca bihorenii sa poarte in zilele de lucru tot mai mult piese lucratedin materiale de fabrica ori cumparate gata la magazinele de confectii.

In zilele de sarbatoare continua sa fie infloritor portul specificcelor douà subzone bihorene Vascau-Tarcaita si Pietroasa-Rosia

in care se reflecta cu aceeasi mdiestrie talentul artistic al vesti-telor alesatoare sisusatoare din valea superioara a Crisului Negru.

www.digibuc.ro

3. T

sndr

d ne

vast

d in

'opt

13. Tindrd nevasid in post de iarnd

-

631 #

ty: a

a,

; :

.esr4..es.«

www.digibuc.ro

*0.4*0 ki

...I,I

%4

Q .1''..i. '''' ':'%,v. a.

-

""1"."'-'1".9.',ZP:

fe,

%L.

LI

4).- L__.

.**'r

1: 'T"

°

,

-

;

14. Port temetesc cu zachemodel uou

www.digibuc.ro

15. Port de clie-tndtor la nuntci

din Crifttor

-°

°

N.

rr-

r^, .

e

. .

-

www.digibuc.ro

16. Fa Id mare qi nevastd tindrd in port dinnord-estul Bihorului

,

I ht .1tick

.** 4.9c 4:1

,r4 %--.14"'"*:-sv

; 0 , "I`. ...:. ,

o

****.V.'8"-'1%;

''',o

Z.--

11°11+.4 :115:1:":"t".-4F9'.. *-;. ;417'

cfIc

"-t-7. V 0 .

''- , ,- A `-',-..- -...1.- -*CA.- t,TA.:-.* .......... .1. 1* 7---:'"... vb-.1. , a +..r:S^r.

.c c Al .., 1' -4- . ..', :, .1:14171,'..1 Vt Ir. 1ra 40"

1 ; '.. '''tn., --....,t- ",-v-rir"' Mal,-

0.. $ '`. -'g k gl `F'b .8Z ,:... ty:,,,:tr ,.

..rt-, 11Asetft . i .- . __ ' ---A1;711

e' ' ''at

?. 6;0

JC/:041

.1.0v-*060,0*

4 14 1.

it .

. .

."

At

1.T

-

www.digibuc.ro

17. Ace Iasi port din spate

"^"eCV

-

1, I

'1

;-

.01

itpiti 2'2

COki,..ortroks v.

4 . iJ,

r

'

4

4,0 .4

,.0

p":4°,6

1.10,-411.414.;-;.

:

a

www.digibuc.ro

18. Basma de catilea cu motive florale cusute cu Indtase coloratd-

atno .

Z.1

...010 I sit.

) -..

4.

rf,

.1.'

1.,

I

L'reossai

.

7m+4111,7.

:11

us_

www.digibuc.ro

19. C

ojoc

coh

anes

c

4ItE

www.digibuc.ro

I 1 1./

1., ,.,.

"

..,41:" se -

1

;

,

e ,;,

. .ed"'

.rt 4

G ,7?-"

"

.r_ )

. ,-P

-4 ,F, , 4'1e

.11 ;

r7 I .

? J. ; .

_ 041 A 11 TV4 r.r

JI 141 t

,

k 144

14711 :14

:01; ;; j 1 .4 1 >

"I

01T

Lc

Ft 1!1

3 n

g** rtit0*

;.. LIE

_II _

"- 411110; e riv.

i ..'

tri1

)

i

I .1 ,,...--;" ,

'...°1 d'.

. .Afc .

1.

';.1.:

.... 1.:4i 1.) --

Li :. '4,4 1 1111') Artf. 0

,

',

iVI.

A

1-7 I1

)_ I -1 1

i!''.1'* ' t- -1:j i jli-'1 I 11I._ - _LAIL. .. 1 1 " .i 4 i

... ,..

L 3r ,

i--'..

rf '

I

r,. , 5.i1-.1 . .,i .' .

I . ,IL

-aL. ,

1 i. 1., i 1 ' r-c..

., 7. ,!...1 , ,

. ,,,± ' 7,, ..4- sta.l, . .-..

20. Poet

www.digibuc.ro

21. V

echt

ul h

p de

por

t len

teie

sc d

e ya

rd

IA

11

21. Vechtul hp de port femeiesc de yard

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

23. Port actual de yard

-A, -4,,4"40441.tt.1;

_ 1

.",-;-ti .AI- .

r

rh.114cured.

4r4J,.

6

e1

, rc+1,t+ '

goF

A'

;.;:k -

www.digibuc.ro

I Igg4.1 iza 'et

a.et es

c.ra,

r.

r

.* 1.5a,

Fa *ft-.!

te 3a c%I

24. Part litte-ra. actual pen-

Ira iarnd

www.digibuc.ro

25. A

cela

fi p

ort,

vdzu

t

z

7

4014*$ Acs,

4*,

25. Ace loft port, vdzut din spate

79.

s

- " "'A Yr:,

4

-4

; { b I

e,

r.

\ I t .

A _

"LAI

:4.

,

ss.

:"' V

-%-tf

cx

www.digibuc.ro

) °44 4, joilik

a or e°1011i0

26. Ttp de portfemeiese dtn sud-vestul Hato; u tut ,cu cope coltanesc"

0

oept.011

, , rt.'f °, 0 04)-4' p#44°°t I. *Ps

.11

n.

*. 4o ; 4 '

I ...,4 -

Li

.

!..

www.digibuc.ro

IV. Sutnau

www.digibuc.ro

27. Gdleala capului la &Wine

-

;

-wr

`vm"i'".

46,* 1:1P

4

t-r.e

www.digibuc.ro

.4CS

«.Ve

. . . .

C ' tg L .1 ;

.00 eaC` I '12

28. Port actualde valet

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

30. Interior de locuinfd bihoreand

II ,

1rc4,4e<1

I 3

..L

r

,

e-<;

111...

www.digibuc.ro

31 . Locuinfd din Bihor

www.digibuc.ro

GLOSAR

Barta: ornament de carton impodobit cu panglicA coloratfi,mArgele si oglinzi, purtatA de mirese.

BInf, binfanesc: denumiri populare locale pentru orasul Beiussi obiectele lucrate acolo (cojoc binsAnesc").

Bitup: saricit din piei de oaie, purtatä pe timp de ploaie cublana in exterior.

Brafe: ornamente cusute transversal de-a lungul minecii:la urafir, peste cot si jos de cot.

Brine lefte: cusaturl. ornamentall executatA in puncte cruel-sesti, in lungime, pe douá rinduri paralele, impungindin urma si iesind inainte. Pe fatA rezultA numai diago-nale incrucisate, iar pe dos spar dou5, linii paralele nein-trerupte, una simplA si alta dublA.

Broderie plind: Vezi fufeste.Ceapsd (ung. csepesz): scufitA peste cortni sau peste conci.Cernit: negru.Chingufd: bentita asezatA orizontal la baza gurii cfimAsii bar-

bAtesti.Cipcd: dantelA.Ciupag: pieptul cAnasii femeiesti.Ciupag cusut pe crefuri: pieptul cAmAsii femeiesti cusut pe

muchia cutelor.Ciur: o varianta a cusAturii ornamentale in fire trase. ConstA

in scoaterea si läsarea alternativA a cite trei fire in lungsi trei fire in lat si in beitucirea grupelor de cite trei firenescoase (toledo).

Ciur figdnesc: dantelä fAcutà cu acul la gaci si, mai rar, lamineci pentru realizarea unei incheieturi ornamentalea latilor.

55

www.digibuc.ro

Cirpa: stergar mare din pinza de casä, decorat cu alesaturi,pentru acoperämintul capului.

Cirpd dupd cap: sal impletit din linà, colorat sau nu, de formatriunghiulara. obtuzl.

Cirpitureascd: tehnica de cus'aturi simplä, corespunzAtoaresurfilatului, folosita spre a evita desirarea materialului

la capete §1 la cirpit.Coh, cohdnesc: denumiri populare pentru Vaseau si obiectele

lucrate acolo (cojoc cohánesc").Cojoc: denumire data in Bihor piesei de imbracaminte confec-

tionata din blaná, croitä cu despicatura in fata, indiferentdaci este scurt ori lung, cu mineci sau fara mineci. Spredeosebire de pieptar.

Cormi: pieptáratura femeiasca in care pfirul se impletestesi se infasoara pe doul conciuri asezate in sus de hureci.

Cruciseste: vezi brineleste.Felega: stergar din pinza de casa decorat cu alesáturi.Fire trase: cusAtura ornamentala ajur.Fodrd: volan de pinzà ori cipcá folosit la camAsile femeiesti

(minecl, git) si la poale.Fufeste: cusatura ornamentall lucratä in lung cu impunsii-

turile una lingà alta spre a realiza broderie plina. Se exe-cuti fie pe fire numárate, fie dupa scris" (desen).

Gaci (ung. gatya): izmene scurte si largi, din pinzä alba tesutain casa.

Ghires: violet inchis.Lat, lafi: latul pinzei, dimensiune avutä in vedere la croitul

pieselor de port si de uz casnic.Mnieru: albastru inchis.Mogos: rosu inchis.Ndbrdsc: rosu cu nevi' din fire rgsucite.Ndseidit inchis: albastru mai inchis.Pens: flori naturale sau artificiale.Pteptar: cojoc infundat care acoper5. pieptul si se incheie intr-o

parte. Spre deosebire de cojoc.Fired bund: tesaturä obisnuita cind se nevedeste pinzeste,

adica doul fire in fiecare dinte al spetei, egala in urzealasi bateala.

Propoadd: stergar mare din pinza decorat cu broderii, pentruacoperit capul.

Pui: clin sub brat la chinhsi.Fumnar: manseth brodata sau nu, la amass femeiasa si

bárbateasca.Roc: haing scurta cu croi orhsenesc (germ. Rock).

56

www.digibuc.ro

Scafatura: cusAturA ornamentali executatA pe muchia cutelor(pe creturi). Fiecare muchie a cutelor alcAtuie§te un punctde motiv.

Spacel, spdtoi: cinia§e femeiascA scurta, ie.Spetéle: aplicatii deasupra umerilor la cAml§ile femeie§ti

§i bArbAte§ti.

Strai(d: traistA din tesaturA de Hill sau cinepl, pentru sfirbl-tori fiind decoratA cu dungi sau alesáturi colorate, pur-tatA de femei §i bArbati in mina" sau la umAr".

Suman: hainA lung& din pAnurA albA, decoratl cu postavcolorat §i cusAturi (bulg. sukmanu, sirb. sukman). Vezitundra'.

5'ire: rinduri de broderii in lungul minecii.Tdu li: slovaci.Trdsurefte: cusAturA, ornamentall pe fire numArate, pe toatA

lungimea sau lAtimea modelului, executatá inainteaacului.

Tundra (ung. condra): denumire sinoniml cu sumanul.Zadie: §ort decorat cu alesAturi ori cusAturi, purtat de femei

peste poale, iar la bArbati peste gaci.Zddieste: nevediturA un fir in fiecare dinte al spetei, obtinin-

duse pinzl zAdie§te pentru alesAturi.

Zgardd: lAtitar din márgele mici colorate, purtate de femeiin jurul gitului.

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE

Apolzan L. Portul si industria casnicd textild in MunfiiApusens. Bucuresti, 1944.

Bfinfiteanu T. Arta populard in satele specializate din sudulraionului Beius, regeunea Oradea. In Studii si cercetiiride istoria artei". Bucuresti, 1954, an. I. Nr. 1-2.

Barit G. Porturile rominesti. Calendarul, Brasov, 1860.Bunyitay V. A vdradi piispokség egyhdzai a Pitspokség alaPi-

tdsdtól 1566 hug. (Parohiile episcopatului de Oradeade la intemeierea acestuia pina in anul 1566). Nagyvitrad,1884.

Bunyitay V. Biharvdrmegye oldhlai s a vallds-uni6. (Rominiidin judetul Bihor si unirea religioasà). In Artekezeseka történeti tudomitnyok korébbl, Budapest, 1892, vol.XV, nr. 6.

Comp D. A lbum artistic. Sibiu, 1904.Duniire N. T ex tilele in zona Muntilor Bihorului.in Studii

si cercetári de istoria artei", Bucuresti, 1954, an. I. Nr. 1-2.DunAre N. A speae ale artei PoPulare in raionul Peius, regtunea

Oradea. Ibiden2, an. I. Nr. 3-4.Frincu T. si G. CandreaRominii din Mu's:0i Apuseni (Mo(ii).

Bucuresti, 1888.

Gunda B. Magyar halds az erdélyi romdn tiépi m kvellsigre. (In-fluente maghiare asupra culturii populare rominesti dinArdeal). In vol. Magyarok és románok", Budapest, 1944vol. II.

GyiirIfy I. A fehetehordsvagyi magyarsdg viselete. (Portulmaghiar din valea Crisului Negru). In Magyar nemzetimuzeum néprajzi osztMydnak értesitbje", Budapest, 1912,an. XIII (VIII) Nr. 1.

59

www.digibuc.ro

Ja K6 Zs. Bihar megve a tarok pusztitds elott. (Judetul Bi-hor inaintea pustiirii turce§ti). Budapest, 1940

Lenin I. V. Opere. vol. III (Dezvoltarea capitalismuluiin Rusia). Bucure§ti, z951.

Lenin I. V. Opere, vol. XX (Cap. Note critice in problemanafionald). Bucure,ti, 1951.

Lenin I. V. La ce moftenire renunftim? Bucure§ti, 1953.***Magyarseig Neprajea. Budapest, 1937, ed. I; 1941, ed. II.Marx §i Engels Despre artd fi ltteratuul. Bucureti, 1953.Moldovan S. Zdrandul fi Munfii Apuseni ai Transavaniei.

Sibiu, 1898.Opteseu Gh. Problemele rominefti de artd fdrdneascd. Bucu-

re§ti. 1940Pataelli L. Rominii in rdscoala lui Petru Seghedinaf

1735. Bucure§ti. 1947-Pavel C. Locuri fi oameni din Munfii Bihdrii. Contribu-

punt la etrografia Bihorului. Beiu, x926.Pavelescu Gh. Cercetdri folclorice in sudul jud. Bihor.

Sibiu, 1945.Popoviei M. Monografia comunet Seghifte. in Transilvania",

Cluj, z91z, an. 42. Nr. 3.Popovici M. Contribu(iuni la rnonografia comunei Leheoeni.

in Transilvania", Cluj, 1912, an. 43. Nr. 6.Popovici NI . Mesersafi fi negustori romini in cercul Vai-

cdului. In Transilvania", Cluj, 1914, an. 45.Schmidl A. Das Bihar-Gebirge an der Grenze von Ungarin

und SiebenbUrgen. Tinutul Bihorului la granita dintrelingaria §i Transilvania). Wien, 1863.

Selagian Bulean A. Portul fi industria casnicd din pld-file Beaq ft Vagelu (jud. Bihor). in Transilvania", Sibiu,1942, an. 73, Nr. 7-8.

Stalin V. I. Marxismul fi problema nafional-coloniald.Bucure§ti, 2949.

Székily G. Az erdélyi romdnok feuddlizdlddeisa. (Peuda-lizarea rominilor din Ardeal). in vol. Tanulmányoka parasztság történetéhez Magyarorszhgon a 14 században",Budapest, 1953.

***Trachten Cobinet von Siebenbiirgen, 2729, Album manuscris,Sectia Stampe, Biblioteca Academiei R.P.R.

60

www.digibuc.ro

LISTA REPRODUCERILOR

In text1. Poart5. veche (Cimpanii de Sus). Col. Muzeul Satului.2. Cfimas5. femeiascA spatoi4 (Cimpanii de Sus). Col. MuzeuI

Satului.3. SpAtoi cu guler rásfrint, cAmasá scurtA femeiascA din sub-

zona Vasc Au-TArcAita, dezvoltatA sub influents CimpieiAradului si vestul Tarn ZArandului.

4. CAmasA femeiascA lungA", odinioarl specificA intreguluiBihor, intilnitä si astAzi in satele din subzona Pietroasa-Rosie .

5. Poale cu fodrä din sud-vestul Bihorului.6. Suman specific Bihorului, purtat de femei si bArbati, creatia

sumAnarilor romini din Sirbesti.7. Cizme värzfiresti" din piele de capra, lucrate de mesterii

romini din satul Värzara (subzona Vasciu-TArcAita).S. Zgard 5. din arm& (drod") si mArgele, pentru mirese (subzona

Pietroasa-Rosie). Col. Muzeului de Art Papulari al R.P.R.9. ZgArzi" din mArgelute colorate, cu diferite variante ale

motivului popular zAluta", purtate de fetele mari sinevestele tinere.

io. Zgard5. din mArgele si bAnuti, pentru neveste (subzonaPietroasa-Rosia). Col. Muzeului de ArtA Populara alR.P.R. Bucuresti.

Ir. Tip actual de cAmasA bArbAteascA, specificA pentru subzonaPietroasa-Rosia, caracterizatA prin prezenta pumnarilorcusuti cu arnici rosu, precum si prin broderia albA pepiept si la spetéle.

61

www.digibuc.ro

12. Cojoc binsAnesc; impodobit prin cusäturi de linicil informá de ciupi. Tip creat de cojocarii din Beius, pentrunord-estul Bihorului.

In alettPa textului

13. Tinárl nevastá in port de iarná specific pentru nord-estulBihorului (subzona Pietroasa-Rosia), impodobita cuzgard5." si rnArgele.

14. Port femeiesc cu zadie model nou decoratá cu motivezoomorfe (subzona Vascau-nrcaita).

15. Port de chemAtor la nunta din Cristior (subzona VascAu-Tärcilita.).

16. Patii mare si nevastá tinárá in port din nord-estul Biho-rului. Prima cu zadie de Banat", a doua cu zadie neagrádin liná" cu cusaturi.

17. Acelasi port din spate.

18. Basma de catifea cu motive florale cusute cu mAtase colo-ratii. Modil dezvoltatá aici sub influenta maghiarelordin TArcaia. (din vecinfitatea Beiusului).

19. Cojoc coh5nesc: scurt, fail mineci, impodobit prin apli-catii de piele si cuaturi din linicl coloratfi. Tip creat decojocarii din Vascrtu, pentru sud-vestul Bihorului.

20. Port femeiesc 'de iarnA, ipe.cific'pentru sud-vestul Bihorului.

21, Vechiul tip de post femeiesc de vara din Bihor (Pietroasa).

22. Port barbatesc de varil din subzona Pietroasa-Rosia.

23. Port actual de varà din nord-estul Bihorului.24. Port tineresc actual pentru iarna (subzona Vascriu-

Táratita).

25. Acelasi port, vlzut din spate.26. Tip de port femeiesc din sud-vestul Bihorului, cu cojoc

cohAnese.

27. G5teala capului la bfitrine, cu felege pe cap, basma sipfirul fácut cormi" (nord-estul Bihorului).

28. Port actual de vará din sud-vestul Bihorului (subzonaVascAu-Tarcaita).

29. Port vechi tatrinesc de bfirbat, pentru iarnä (sud-vestulB ihorului).

30. Interior de locuint5. bihoreaná (Pietroasa).

31. Locuintii din Bihor (Cimpanii de Sus, subzona Vaseiu-Tiircilita). Col. Muzeul Satului Bucuresti.

62

..

www.digibuc.ro

Planfe in culori

I. Zadie bAtrineasca (zapreg") cu cusAturi colorate (subzonaPietroasa-Ro§ia). Colectia Muzeului de Artá PopularA alR.P.R. Bucuret.i.

II. Cojoc ,,bin§Anesc" (subzona Pietroasa-Ro§ia).I. Cojoc cohAnesc" (subzona Va§cAu-1 ArcMta). Colectia

Muzeului de Artti Populard al R.P.R.IV. Suman tineresc din satul de sumAnari Sirbe§ti.

www.digibuc.ro

Resoonsabil de carte : Raul Sorban. Tehnoredactor : Sanda Negru

Corector : Eltsabeta Renyi

Dal la cules 06.02.57. Bun de Apar 03.06.57. Tiraf 5110 ex.Hirtie Boioheliogravurd de 120 gr. m.p. Ft. 700x1000/16. Colled. 3,84. Colt de lipar 4. Ediaa 1. Comanda 2908. Planse hpo4 A. nr. 5630. Pentrtl bibltotectle mkt indicele de claslficare

74176

Tiparul executat sub,.I.

com. nr. 226 la Combinatul PoligraficCasa Scinteti V. STALIN". Bucurestl R.R.R.

www.digibuc.ro

11111,

."111111

11111,

Ill 1111

11111

111

1-IIN

..11111

11111

lly 11111

114-111. 111111

11

111'

11111111,1111, 111I

VI'

111n.41)111 4

111,11

1111p41111111

111-11.'III

'11171141111

1..1'T't-

11 .v..111

i4114,414111110,Ivi.+

411wci.411

',lir

11:iii 4."

Iiiiif1;lpt41,1III,

V.

ill,

.1111,111rvilT

IN1111.1.111111V

1.11911 '1:1

\-11

.41

1

,..

410'

,

4triIN

Iiiilrl

11111.,

-:\.(11111

1'R

Nvil'Irrt '

1o

1, '4111

l4.1.,

.111111111

1111.

41-1144:'1111ii11.1.411:.V

IIvok

17 _-__it!

'.

.__ _

11111 411114111111

111111111141111.1111., ^:l.r111, -1N

4'.

4171

III

ill

l'.:.:

iiillil.1

41i**V

4I11;141 T'

i'i1, vi

,

,,,, 14`,:,.-

.

1111

'4 1.

ft1111411111Invo,.

I.,-.,..em

v.-'11

4111411111,

!N

.,III

111"

1111

4ilflh

411

-

41111'

4'

.c1111

11

11`411111

1'9111

1111

1111111

111 11I/'

1A A

1111111

1III

11

111111;-11, III., ,I,

11NiO

i

111

-1,V

II 11411.111111p I 11

11r1I ifIR

i1111 I

IRIIIiiir 1

I

.11,111\ .,141

III.1

mill !loom

1 illy 111

114111111 1111111i il 111

41114

(IIN

NIrc

ofIII.

411III

,erlit illrill11.-'11

1111 11411 4III

17) 411i

'1111

111

1

1,

1IL

kkka L

kI. kb. k

,'-

it1

11111

,

-urt1

*1IV

1110III

I

k 11

4II

1.IN

III11111IN

VI .;

III1i

I11

ili.'

11

1,,,10 111 AIN

11I.

.N1

1111'

I,1

0Irk

Ni

''illi IV1111

Ill

F11

II111 I

1

11111

IL

11

)1

IIA

'111

1,1

11

1

li-,,,,,

,,,

11

111111t

1111C.

-

V11

AIFA

1111. 1

111

IIIII

11III

III

a41

,4, .1,1, ,1a 11

14, ' rim

1111-

11111S

11"III 1

1111-6.

41

{1111,7

1114,4:1';

VIII

1N/

111,

1

1111,

1

1111

1,4

1

711

,

1114

9

1

III1

111

4411'

11III1

111

1111411

11111111141

IIIIII1

p111

1111111171

III1

II1

II1111

III

i

1111III Ii.

III111:i.

11II

I,111

III,44.1

11 111,

III_

11

k .4,'

,

www.digibuc.ro