Despre stiinta in general putem spune ca a avut mai multe puncte de origine. Incepand cu

anticele civilizatii maya, inka, babilon pe urma continuandu-se cu Egiptul, stiintele au cunoscut o

dezvoltare accelerata: s-au enuntat teorii noi, s-au descoperit noi instrumente, inventiile de tot felul au

acaparat viata oamenilor, etc.

Desigur, adevarata revolutie stiintifica s-a produs doar in timpul Greciei antice, in momentul in

care a aparut demonstratia.cum a aparut ea? Carui fapt/fapte datoram nasterea principiului

demonstratiei?

La inceput, astronomia babiloniana prezinta trei caracteristici ce vor servi ca punct de plecare si

modificare pentru greci, ce vor crea stiinta asa cum o cunoastem noi astazi.

Prima caracteristica este data de caracterul religios al astronomiei. Babilonieii au inceput sa observe

Venus initial nu datorita unor dorinte matematice, ci din curiozitate religioasa. Se credea ca Venus este

de fapt o divinitate numita Istar, iar prin observarea pozitiilor planetei, destinul oamenilor poate fi, intr-

o oare care masura, prezis.A doua caracteristica a astronomiei babiloniene o reprezinta accesibilitatea

informatiei. Cei ce aveau rolul de a observa astrii erau scribii, doar ei putand sa consemneze in arhive

detaliile astronomice. De asemenea, scribii fiind in slujba regelui, puteau fi folositi pentru stabilirea unor

calendare religioase. Din nou se observa caracterul mixt dintre stiinta si religie. A 3-a specificitate este

data de caracterul strict aritmmetic. Observand astrele, babilonienii s-au rezumat la trasarea unor tabele

ce aveau sa arate pozitiile viitoare ale corpurilor ceresti, dar nu au facut un pas in fata si au vazut forma

geometrica creata, cu alte cuvinte, astronomia nu este proectata la ei intr-o schema spatiala.

Inca de la inceputul astronomiei grecesti discrepantele sunt notabile: Thales, Anaximandru si Anaximene

isi propun in scrierile lor sa enunteze o teorie cosmologica, ei vor sa desparta religiosul de stiintific si sa

explice rational mersul lucrurilor. De fapt, ei vor ca oamenii sa inteleaga, folosind exemple simple din

viata cotidiana, cum s-a format lumea la origini.

Trebuie asadar sa ne intrebam de unde aceasta schimbare radicala? Raspunsul, la o analiza mai

amanuntita il constituie crearea polis-urilor grecesti , a vocabularului bine definit si a unor notiuni

fundamentale clare. Trecerea revolutionara de la gandirea stiintifica arhaica la cea moderna s-a facut in

etape, viata sociala fiind cruciala in evolutie.

Pentru a intelege trecerea, este necesara mai intai o descriere a vietii politice grecesti: pentru prima

data in istoria umanitatii se face distinctia intre domeniul privat si cel public. Ultimul reprezinta tot ceea

ce face parte din colectivitate si nimic din ce apartine lui nu poate fi rezolvat de un singur individ, fie el

rege. Prin urmare, chestiunile publice trebuie sa fie dezbatute intr-un spatiu (ce va deveni pe urma

central) comun, accesibil tuturor celor interesati. Putem astfel sa deducem ca polisurile reprezinta un

proces de desacralizare si de rationalizare a vietii sociale. Nu mai exista un singur reprezentant ce avea

dreptul de a actiona dupa propriile lui dorinte, ori un preot care se ghida dupa un calendar religios strict,

ci oamenii sunt cei care iau deciziile dupa o deliberare indelungata in care se contrabalanseaza pareri,

teorii, supozitii si se analizeaza avantaje si dezavantaje. Ratiunea capata astfel un loc de seama, discursul

fiind mijlocul prin care ratiunea se valorifica iar cuvantul devine instrumentul vietii politice.

O data creata aceasta predispozitie inspre cuvant, un pas firesc este dezvoltarea scrierii (a se aminti

numarul restrans de persoane care stiau scrie si citi in Babilonia) ce permite la randul ei crearea de legi

scrise, cu adevarat adresate tuturor.

Desigur, toate acestea au fost importante, dar elementul crucial il reprezinta spatiul central al Agorei, loc

unde fiecare se considera egalul ficaruia, unde toti sunt asemanatori, fapt care favorizeaza dezvoltarea

opiniilor. Rezulta de aici ca cetatenii, intrand in cadrul unui sistem politic unde dominatia si supunerea

nu mai sunt elemente cheie ale societatii, pot sa isi creeze un sistem politic bazat pe lege, echilibru si

simetrie. Chiar mai mult, valorile discutate care aveau sa-I formeze pe greci, capata o forma fizica prin

Hippodamos din Milet, care va rationaliza spatiul urban si va pune in centrul polisului, agora. Parca

ilustrand propensiunea grecilor spre ordine si geometrie, el creaza orasul sub forma unei table de sah,

cu linii drepte care se intretaie (spre deosebire de vechile orase ce erau labirinte de strazi intortocheate)

si converg inspre centru

In concluzie, dezvoltarea vietii politice grecesti a dus la nevoia de a explica simplele teorii,

discursul si obisnuinta cetatenilor greci de a pune sub semnul intrebarii tot ceea ce este important fiind

aspecte cruciale ale aparitiei demonstratiei. Folosind cuvinte simple, grecii, obisnuiti sa isi foloseasca

ratiunea la vederea uneoi teorii matematice, ori astronomice sau fizice, nu s-au limitat la a o prelua asa

cum este ea, ci au pus intrebarea fundamentala care a impins dezvoltarea stiintelor asa cum le

cunoastem noi in ziua de astazi: de ce astfel si nu in alt mod?