i p i zb i t o rru l a l t r . r i a :l i i i Pous -

a. pc cafcru l> Ca ra -i ; de Pr i -lc n lentare,ugr.rin faceorr t l t recc-ru r i l o r c l i -i care s l t l -n{ ihc far iAceste att-i Vermeer

impiedic i tlr-rne cd ttttobseda t deo L l l l l t a t e :

:garfir ro;ieL de t-narea'ealitate ntt; tc s ingurul,ec in!e mul t'a l i ; i e fec-

ar t incercatr i a l c cu lo i i i

1 i apoi cc i

pc in t t r t ( , l ra - ,

16) ( t l i s tu r ' s r r t

SarQar''ln sec rl

^ i ^ 1 ' , . ^ l Xl / u r u l o r o

al XIX-lea

;ii1i'l,l i',,''i j,|,,1,,,;',,,i1;,:,',, r,,,!i,,,1 !,],,',,,

. \ \ / lD : N la ra t .,t in cure dontrrclte sintpliluleui.re eo inteleosci in yrertteu urtis-i i le or /ogonule - de e. tet t tp l r r' turd

e bci i i s int t r ibut l re'itlrul

.forntut tle diugonulele celorrul)elereu nticilor laturi ule, Bru. tc l le.s, , ) fu.ste de.s Beuu.r

. foto Giruudort ) .

208

Const ruc t ia o r tosona ld

Am vdzut ci la sfirsitul secolului al XV[I-lea, $coala nu mai promova decit l ipsa degust gi dulcegdrii le. Ea se afla la capdtulputerilor cind apare David, un artist capa-bil sd i i redea un nou ideal, sd-i insufle(eascdfantomele si zeii morli cu singele sdu revo-lu!ionar.

Toli cercetdtori i au insistat asupra mira-colului pe care l-a produs sederea sa laRoma. A plecat ca elev al lui Boucher,decorator al buduarului Mariei Guimard,dar Roma il uluiegte, i l < opereazd de ca-taracta > de care suferise pind atunci ; dincel de al doilea voiai aduce cu sine Jurd-ntintul Horayilor. in i iuda actiunii t impuluicare gterge multe contraste ;i face de nein-leles multe scandaluri, noutatea acesteiopere este mare. Sd fie o consecin{d. a con-tactului cu antichitatea ? Toli pictorii fran-cezi mergeau atunci la Roma, dar ei numai gtiau sd priveascd. Basoreliefurile, sar-cofagele romane desfdgurau prin fa{a ochi-lor lui David compozilii foarte simple, an-gulare, fixate bine in cadre dreptunghiularegi in opozi l ie tota ld cu acea < v io ic iuner ,<< cdldurd>>, gi cu acele << membre indoite cugralie >> pe care i le recomanda maestrulsdu. Dar gi Poussin i i studiase cu pasiunepe antici. El introdusese in lucrdrile saleacel simf al frizei, acea frontalitate. In acestcaz opeta lui David sd insemne oare ointoarcere la Poussin ? O asemenea presu-punere ar fi indreptdlitd de tabloul Belizarie,realtzat dupd prima cildtorie: acelagi stilal peisajului, aceeagi mimicd ponderatd(gestul refinut al soldatului). Dar Jurd-mtntul Horayilor este cu totul altceva. Caresi f ie pricina ? Mai inti i pentru cd ambian(aromani se schimbase: erudifia, mai pulinfi lozoficd, a devenit mai exactd. Grecii sintla modi. $i apoi David este un artist in-drdzne!: el este acela care va introduce inpicturd sti lul despuiat de amdnunte inuti le,grandios, ai cdrui inventatori curajo;i in

domeniu l arh i tectur i i s in t Boul lde g i apoiLedoux.

Este lesene de urmdrit cum se afirmd,incet, personalitatea sa, chiar in aspectulcel mai exterior al operei sale, in decoruli lede arhitecturi. Fundalul tabloului sdu dis-tins cu Premiul Romei, pilagtri i gi coloanelcionice, frizele cu grifoni, basoreliefuri le in-castrate apar{in celui mai pur sti l Ludovical XVI-lea. in Belizarie, aceleagi coloaneau canelurile roase de timp: David a vdzut,qi i-au pldcut, ruinele romane. El va pdstraacele baze cu dublu cil indru in Andromaca.\n Portretul contelui Potocki apare instiperetele paralel cu tabloul, adevdrat fundalde frizd, rece 9i gol. O ultimd timiditate i ldetermind totugi sd puni pe acest zid oiederd. in Andromaca acest zid se afld ir-rumbrd, f i ind acoperit de o draperie. Abiacu Hora{ii (anul urmdtor, 1784) David de-vine mai indrdzne{: pentru prima datd unartist propune, in arta francezd, coloanedorice grece;ti fdrd. baze; dealtfel trebuiesi remarcdm cd arcadele aparJin aici maidegrabd arhitecturi i lui Ledoux decit celeigrece; i i sau romane. in s f i rg i t , cu Brut t rs .incurajat gi de succesul de pina acum, Davidconstruie$te un adevdrat antablament decolonadd dor icd. St i lu l nou este adoptat :i se imitd mobilele, coafurile; David lanseazitmoda .

Secolul al ]favoritii a lu'cu o rigoaremontent ( Papdtatelor R

;i B. ImPretaltor douci 7,- aceasta vi

apor

iruir,lcctu lru l i le.r dis-lanelci l c i n -rd ov torloatrer r i i z t t t

pirstra, l11QC{1.

: i t.r siifur.rdali ta te i lz id o

r f la 111

. Abiav id de-atii ttlr

:o loauetre br.rieic i mair i t ce le iBruttrs,, Davidcnt deJoptat :ru scatzit

D A V I D : S a b i n e l e .Secolul al XI'lll-leu foloseo frccvent rebotcreu tnicilor lu/uri ale lreptungltiului; at'eastct ya fi sthetruJhtoritti u lui David, u elevilor sii ;i a ntultor altor urtitti ditt secolul al XIX-lea. Duvid o folose;te uicicu o rigourt'uscati .si strupuloasd; nici utt ge.st, nici o lunce a ccirei direc{ie sd clepindd de inspiralia denronteilt ( Paris, Lurru. Arhivele Jbto ). Prin rubatereu loturilor nici ale dreptunghiului .se oblin laturilepitrutalor R .rr R' ; reintretditrd diagonalete caIuilalt pitrat, R ;i R' pernrit sd se stabileasci orizontalele Asi B. Itnpreund tu u.yul tncdiurt, ute.ste linii itnpurt pin:a in doud.spre:ece pdtrate egale;i dau indllinteuultttr doud pdtrate in fincyie de rnurile triunghiuri <'ore u.teuzti ni;rdrile personajelor, Ralxtterca nu dd-u(east( vine dc la sirte - o diti:iune regrrlatd dcclt in ca:ul itt cure cele douit luturi ale dreptutrgltitrlui

se afld in rttportul 3i1. 209

210

Dar si mergem mai departe: sti lul nueste fdcu'r din decoruri gi accesorii, gi altelesint elementele prin care David aduce cevanon in compozi{ie. El nu va pdstra multt imp in tablourile sale mimica rezervatd apersonajelor lui Poussin, pleferind gesturileincordate, subliniate de repeti{ie. Un para-lelism al brafelor, existent in Belizarie, albralelor gi gambelor pe care-l intilnim lacei trei Horali qi chiar la tatdl lor, la vulturigi la toate personajele din Jurdmintul arma-tei (la Versailles), si din nou al brafelor inLeonida (triplu gest al purtdtorilor de co-roane). Orizontalele se opun cu violenlIverticalelor: dispozi{ia ortogonald a Andro-macdi (existentd in germene in lucrarea dis-tinsd cu Premiul Romei) este reluati intoc-mai" dar dezbdratd de orice artificiu, inadmirabilul Marat. Verticalele qi orizonta-lele capltd duritate in Brutus, in timp cefemeile se inscriu intr-un triunghi r. Ten-siunea gestului, rigiditatea traseelor, funda-lul barat de un zid sau de o cortind, iatdmijloacele prin care David cautd intot-deauna sd evoce un basorelief brdzdat delinii oblice ce se intretaie. Unitatea esteruptd in folosul unei compozilii in friza incare temele se succed. In aceasta rezidd inprimul rind noutatea lui David, cea care afost blamatd de profesori gi care este denaturd sd clarifice celebra frazd a lui Pierre,directorul Academiei 2.

Si fie oare arta lui David chiar foartenoud ? Dacd analizdm, dintr-un punct de

1 Dispunere frecventd la DAVID:. Andromaca,Horalii. A se vedea, de asemenea, triunghiurilepicioarelor << in foarfece>.

2 < Atunci, dJe, spusese el in legdturd cu Brutus,n-aveli decit sd continuafi ! ln Horalii dvs. aliagezat cele trei figuri pe aceeaqi linie gi a;a cevanu s-a vdzut niciodatd de cind se face picturd.Azi, plasali personajul principal in umbrd . . .; edin ce in ce mai tare . . . Aveti, fdrd indoiali,dreptate, deoarece publicul considerd aceasta unlucru admirabil. Dar unde ali mai vdzut dvs. cdse poate face o compozilie fdrd a folosi linia pira-midali?> Jules DAVID, Le peintre Louis David,Paris, 1880, p. 57.

vedere mai tehnic, sarpanta operelor sale.ceea ce ne surprinde mai inti i este extremaei simplitate. Armdtura dreptunghiului i ieste suficienti in aproape toate cazurile. Sinu uitdm cd armitura nu constituie un sti l :pictorii extrag de aici efectele cele mai va-riate. David gtie sd degajeze din ea liniilece vor marca puternic gustul sdu pentruparalele si pentru direcfi i le ortogonale: elare o predileclie pentru pdtratele ob{inuteprin rabaterea laturii mici a tabloului pelatura mare. In Horalii, el traseazd celedoud pdtrate astfel oblinute, iar intretd-ierea diagonalelor lor pe axul median fixeazd.partea de sus a acestui gen de frizd acoperitdla rindul ei de o serie de triunghiuri. Aceastdcompozi{ie atinge apogeul odatd cu Sabi-nele, tablou care are rigoarea geometricda unei epure: prin rabaterea laturilor micipe cele mari rezultd doud verticale de oparte gi de alta a secliunii mediane, pinzadivizindu-se astfel in patru dreptunghiuri;pe de altd parte indllimea frizei (egald cujumdtatea laturii mari) derivd la rindul eidin rabatere. Toate migcdrile personajelorgi detaliile fundalului sint stabilite pe dia-gonalele dreptunghiurilor sau pe diagona-lele jumdtdlilor tabloului. Abuzul de dia-gonale din aceastd compozi{ie are ceva mo-noton. Incoronarea este compusd pe aceeagischeml, dar aici domind verticalele, a cdrorrigiditate conferd acestui portret colectiv ograndoare austerd. Leonida, cel mai slabgi mai lucrat dintre aceste tablouri izvoritedintr-o erudi{ie pulin penibili, demon-streazi cd, la capdtul unei perioade de15 ani, David rdmine credincios proce-deelor sale. Este interesant de constatatci elevii sdi vor adopta foarte adeseatrasee similare.

Din opera a doi dintre acegti elevi va iegtintreaga qcoali modern[: lui Ingres i sevor aldtura purigtii formei, intelectualii;Gros (mai bine orientat, ar f i putut f i unGoya francez) anun!6 in acelagi timp peDelacroix 9i o altd familie de spirite, aceea alui G6ricault gi Courbet.

Unelepresim!irtot Plastbasorelie

OPerastant relcedeu rtgralie cde mintEra incdur6, rPraxitel( etruscaceeaqigeneral

: lor sale,extrema

;hiului iizuri le. Sde un st i l ;: mai va-ea liniileu pentruonale: e lobtinute

rloului peeazd celer intretd-tnfixeazdacoperitdi. Aceastdcu Sabi-

eometricdrilor micilale de orne, pinzatunghiuri;(egal6 curindul ei

,rsonajelorte pe dia-: diagona-*l de dia-) ceva mo-pe aceeagi,le, a cdrorcolectiv omai slab

rri izvoritei, demon-rrioade deios proce-

constatatrte adesea

:levi va iegi.ngres i sertelectualii;rutut fi. ungi timp Perite, aceea a

INGRES: Romulus invingitorul lui Acron.(Paris, Ecole des Beaux Arts, foto Giraudon).

Unele lucrdri ale lui David ne fac sdpresimlim aparilia lui Ingres, dar ele rdmintot plastice, avind obsesia sculpturii gi abasoreliefului.

Opera anticilor era in acea vreme con-stant reprodusd prin gravura liniard, pro-cedeu rece gi didactic, dar care dd uneorigralie conturului, mai ales cind este folositde mina find gi sensibil5 a unui Flaxman.Era indrdgitd aceastd arti incremenitd gidurd, mai apropiati de camee decit dePraxitele; incintdtoarele scene de pe vasele< etrusce > gi statuile igi pdstrau in gravuriaceeagi puritate abstractd. Pentru o intreagdgenerafie, ele au insemnat antichitatea, arta

greacd. A fost gi antichitatea lui Ingres,foarte diferitd de cea a lui David. Dar Ingresera gi << gotic >, gi chiar un << gotic > bizar.Contemporanii lui ii reproqau aceasta. Nuii convenea deloc gi se infuria. Nu il examinadecit pe Rafael. . . fdrd sd-qi dea seama cdprin Rafael gi cu ajutorul cunoa$terii luidevenea prerafaelit. Goticul sIu era Quat-trocento-ul florentin, cu modeleul neted,contururile pu{in apdsate gi de mare puri-tate.

Romulus invingdtorul lui Acron (de la

$coala de Bele Arte) este prima mare operda lui Ingres qi una dintre cele mai frumoase.Imitarea anumitor detalii din Sabine esle 211

f lag lantd: utonul , in t i l ts pe pt inr in l , cstechiar personaju l vdzut p ina la br iu d intabloul lu i David ; deal t fe l , s i in p ic tareaadolescen! i lor , Ingrcs se i r rsp i r i d in acela; imodel . Dar David nu fo los ise oare s i c l ,f ira schimbirri, lucritri mai vechi ? Ingresoreia de la maestrul siu aceasti rneioddsupirdtoare. Dealtfel, opera sa se inti lnegtecu Sabinele mai cu seamd sub raportul com-pozi ; ie i . $ i d in nou p l t rate le: Ingres a a lesaici o proporfie de ansamblu de doud pd-trate. impdrlir i le in jumata{i gi sferturi sta-bilesc, prin jocul diagonalelor, un punct pel in ia rnediand unde se in t reta ie axele s ime-i r ice a le lu i Romulus s i lancie i . A ic i f r izadavidiani este realizati i a;a cum a visat-oDavid insugi, care nu a realizat niciodat.iuna ati i de perfectd; gi totugi nu este sigurcd lui David i-ar f i pldcut acest tablou (pecare nu l -a cunoscut) . Modeleul , iuc is iv , cain metal, te face sa te gindegti la cuvintelelui Baudelaire, atit de clarvdzdtor ca intot-deauna r ( Vigurosul gi pdtrunzdtorul talental d-lui Ingres >. ir-r f ine opera este multprea ( goticd ) pentru ca sd-i f i pldcut lurDavid, care rtu a fost niciodatd intr-o co-mlrniune perfectit cu elevul sdu: existi inacest tablou un efeb, vdzut din spate, cuforme gingage, cu bucle, care esie un ade-varat paj al lui Benozzo Gozzoli, in t impce vecinul siu are acel farmec boiticellescpe care Ingres i l va at inge d in c ind in c ind.

Apoteoza lui Honrer gi Sfintul Sintforiansint compuse tot pe pAtrate; in legdturd cuplicticosul tablou Isus printre int'd!ali, pic-tat la sfirgitul viefi i sale, operd ingrat5, incare aplicarea unei metode line loc de in-spiralie, Ingres ne invedereazd insugi felulsdu de a proceda. El ne expl icd de cetabloul ne pare aga de b ine constru i t :< Am ince pert cu fundalul, cu arhitectura.Linii le odatd trasate, am chemat una dr.rpdal ta toate l igur i le mele g i , doci le , e le auveni t s5-g i ia locul in perspect ivd. . . > 3 Ciu-

3 Charles BLANC, Ingres, sa vie et ses ouvrage.\,Par is, 1870, p. 200.

da15 nre iodi i . A lh i tectLr la s i perspect iv i r " s intfoarte riguros ordonate pe pdtrate gi pediagonale le lor , iar personaje le v in sd sealeze cuminf i in t r iunghiur i le ce le s in lrezervate I

Arr l i isat la nrml Oclaliscele, in carcarcur i de cerc, ca la Rafael s i la i ta l ien i ila care l inea Ingres, se asociazd diagona-lelor. Marea odaliscd std culcati intre douirarcuri ale cdror centre se afld pe l inia me-diand a dreptunghiului. Odalisc'q cu sclare(Fogg Museum), de o mai mare complexi-tate, este o purd construclie ingrista. Dia-gonalele celor doui pdtrate rabdtute creeaziin centru un mic pdtrat ale cirui virfr.rrideiermind direct sau indirect locul verti-calelor ; i orizontalelor celor mai importante.Solu l , balust rada coinc id cu aceste l in i i .Arcurile de cerc ale l igurilor i; i au centrulin punctele in care verticalele inti lnesc mar-ginea superioarS. Nu putem spune nimicdespre Baia turceascrT pentru cd la origineea era pdtratd, iar astdzr o vedem circulard.Figur i le d in col l l ipsesc; se poate totu; iobserva cd axele mediane se impun aici irrmai mare misur.l decit diagonalele.

Dav id | eg inde ; te compoz ig ia cu r i gou re ; is incer i ta te dar revolut ia adusd de e l inpicturd nu este decit aparentd. Ingres conr-pune la fe l , iar Gros, e levul foar te credin-c ios, de; i destr . r l de d i fer i t , Gros, romant icu lt imid, re ia adesea regul i le t radi l ionale.

Arta lui David se prelungegte mai alesprin Gu6rin gi Girodet. Fedru ;i Hipolitde Gu6rin (de la muzeul Luvlu) este unfe l de expozeu d idact ic a l metodci ; la $coalade Bele Ar te ex is td un desen cur ios a l lu iGirodet, un studiu foarte dezvoltat pentrttHipocrate reJilzind tl(trurile lui Artaxerre(Pa r i s , f coa la de Med ic ina ) . i n aces t desc r rs int ind icate toate t raseele. Compozi l ia es iechiar cea inti lnita in Sabine : frizd ordonatitpe dublu pdtrat f iumdtatea laturi i nrari ra.bii-tu td pe cea micd) g i pe ver t ica le, care s intchiar jumitali le qi sferturi le ld(imii. Girodetnu folosegte decit diagonalele c.\ se i ltretaie

in unghi drrforlatd migcje lor , toatestau lttcrurde garpantaccentuatd:r-nai bineHipocrate,nrai apitsat

- , 1

Ingres rcitde Rufael

- .,.',i1.',

aJ . )z t z

a s intgi pesd se

sint

in unghi drept , ceea ce dd o r is id i ta te out info.r{at d m i qcari lor brafel or, gamlelor, d ia ja-Jelor . toate urmind doci l aceste l in i i . La f ,e lstau lucrurile 9i in tablou; f idelitatea fatdoe garpanta ortogonald este aici si maiaccentuatd: personajul din stinga se inclindIl i bine pe oblicd, piciorul gol al luiHipocrate, eliberat de mantie, lubliniazdmai apdsat oblica urmdtoare, perpendicu-

lari pe prima. Iatd un document destul derar. Artigti i ( compun I mai degrabd la nive-lul operei insdsi. Am vdzut ci traseele luiClaude Lorrain nu erau decit nigte punctede spr i j in v izuale; a ic i re(eaua este ca ocuscd, ce risci sd intemnileze imaginalia.

SI vedem cum procedeazd, in opozil iecu aceastd metodd, G6ricault. pfuta Meduzeiva fi unul dintre cele mai frumoase exemple

carer l ien i igona-doudI me-iclavaplexi-Dia-

eeazd'irfuri

verti-tante.l inii.

lntrulmar-

nimicrigineulari.totugiici in

lre 9iel incom-:edin-nticul

i aleslipolille uncoalaal luientruxerxedesent esteonatdrabd-: sintrodetretaie

rngres rdmtne crectincios ,:!:i,j!?: ,lif"ki|4,2'2i:&:"r;:);"u,udo,,i;," arcuri de cerc (ce anintescde Rafael Ei ri\ian) aduc aici mi;carea lor-balinsatd. Puritatea tiniilir iiiemei este conformd cu spirituloperei. (Cantbridge, Fogg Museum, foto Bulloz).r\ -,1 -)

t t 5

CIRODET: Hipocrate, desen pregt i t i tor .Aici insusi ortistul ne cle:vdluie scltenn sa. Princi-piul este acela;i cct,ri /rr Rdpirea Sabinelor Iui Darid,dar aplicarea lui este ;i tnai riguroctsci : dourispre-zece pdtrate dirt care opt contpun o fi"izci. Diagonalelepdtratelor frizei sirrt singurele intrebuinlate. Nicio ultd oltlicd nu t'a tdia qceastd intettlie ortogonald.Pe ptnzd, schenta este utor deplasatd spre dreapla,irttrucit a fost eddugat un personaj in partea stingd.

( Poris, Ecole tlcs Be au.r Arts, foto Bullo: ) .

- poate u l t imul - de conrpozi t ie cu ade-vdrat c las icd. Pr int re numeroasele crochiur ig i s tudi i , de toate fe lur i le , pe care G6r icar"r l tle-a fdcut pentru acest tablou, ex is td oschild (la muzeul Luvru) care pare foartedezvol tatd; loate e lementele s int afezateaproape la locul lor , personaje le poseddgestur i le def in i t ive in care se incarneazdideea ar t is tu lu i , sensul scenei . Gdsim acolototul in afari de ordinea adevdratd. Sepoate spune cd din punct de vedere expresivcompozi{ ia este def in i t ivd, nu insd g i subraportul compozil iei formale. Transpunindschita pe pinzd, G6ricault o va supune

$arpantei foarte simple gi foarte riguroase aarmi tur i i dreptr . rnghiu lu i . Pul ine i rasee s int

GIRODET: H ipoc ra te r e fuz i nd c l a rL r r i l e l L r i A r t a -

Acolo untle nweltrii lucrea:d dupri o iclee proprie,elevii sint bornbu.stiti ;i secturi, ;i nurttui sturtiittdu-ipe elevi descoperint adesea, sub fortrtu unor fortrtulc,secretele nne;trilor. Iil aceost(i operd u lui Girodet,trti;carea teatrald, arbitrarti o lui Hipocrctte;i naltor personale se e.rplica prin tenrlinla tle u trrtttttdiagonalele pcitrotelor. ( Poris, $t'oula de Medititt:i,

fit o Giraudon).

uf l ra ' rc cu mai mul ta f ide l i ta te. Forn la p lute i .d i rec{ ia catargulu i , axul personaje lor , to iu lascul td de n i5te l in i i care se in ' i i lnesc cujumaid{ i le , cu t re imi le ; i s fer tur i le ; depar iede a f i sdrdcic ioasd, compozi t ia se mdre$tein felul acesta qi acoperd suprafafa cu oamploare, cu un fel de dezinvolturd, pe careschita nu te ldsa si o intrevezi. Acclo r'rrldenu era deci t o ingramidi re de corpur i , apat 'eacum o umani tate indureratd care 11i seimpune , g i d i n pendu la rea e i ech i l i b ra t i . t l eo simetrie secretd, pare sd se inalte un cinicct ragic . Ast fe l p ic toru l nu se s imte mai s t in-jeni t de re leaua de care ascul t i deci r rn lLrc lepoet de d isc ip l ina vers i f icat ie i . Oare Victot 'Hugo n-ar f i evocat mai bine in vet'sttt ' l214

decit in prozd aceastd poveste, fdcutd parcdpentru a-l inspira ? a

Ca gi imagierul Psaltirii Blanchei de Cqs-tilia, Glricault se simte in largul sdu ingeometria cireia i se supune. Procesul esteacelagi: invenfie, apoi armonie din care ianaqtere, in cele din urm6, echil ibrul.

Efectul surDrizei

Dar in toate acestea nu existi adevdratenoutdli formale. $i, lucru curios, cei carevor crea ceva nou si care vor modifica cuadevdrat tehnica picturii, limbajul ei - sautdcerea ei -, efectul ei asupra priviriinoastre, asupra spiritului gi sensibilitifiinoastre . . . acegti moderni, acegti novatorinu au fdcut mul td vreme nimic pentru atransforma compozilia. Tocmai in acestdomeniu rutina de atelier, poate pentru cda devenit ceva aproape inconstient, aclio-neazd cu mai multi putere. $i la Delacroixmai intilnim incd. rabaterea laturilor, maifrecvent catre sfirgitul vielii sale. De faptGros, G6ricault merg pe urmele clasicilor,Delacroix pe ale barocilor, iar Courbetaduce, in ordinea cdutdrilor, mai pulindnoutate decit s-ar crede. O inmorntintqre laOrnsns este un portret colectiv compus peverticale cagi Incoronarea ; este posibil chiarca Gustave Courbet sd se fi gindit la aceastdapropiere. Atelierul este echilibrat simetric,iar dispunerea personajelor nu este nouilArtigti i au simfit o adevdratd sild pentruproblemele de compozil ie 9i atitudineaimpresionisti lor in fala peisajului o gdsimdeja in celebra butadd a lui Courbet:< Cind Jer6me (mdgarul sdu) se opreste, eufac un peisaj >.

Chiar Manet, care poate fi considerat crea-torul picturi i moderne, al picturi i care nu

a Vezi ceea ce spuneaprivinl i i : < Vid in pictori(19 septembrie 1847).

DELACROIX in aceastdp r o z a t o r i g i p o e J i . . . >

este decit picturd si al cirui scop rezidd inea insSgi, chiar Manet a ardtal dezinteres,multd vreme, pentru compozilie. El urmeaziadesea, fdrd nici un scrupul, traseul unuitablou celebru : in Dejunul pe iarbd, o gra-vurd dupd Rafael; in Balconul, Majas tnbalcon de Goya: in Olympia, Venus dinUrbino.

ln legdturd cu aceasta, este poate necesarsi stabilim adevdrata cauzd a scandaluluiprovocat de Olympia. Cauza nu o constituiesubiectul, desigur, chiar daci tindra femeie,atit de pagnicd la Tifian, se ridicd gi neprivegte cu indrdzneald; gi nici indrdznealamdgtii impenetrabile gi a privirii provoca-toare, cici aceste trdsdturi marcaserd odini-oard Maja desnuda a lui Goya. Atunci ? inciuda valului de l iteraturd care s-a revdrsatpentru sau impotriva acestei femei, trebuiesd recunoagtem cd scandalul are o cauzd pur

GERICAULT: Pluta Meduzei, schi ld.(Paris, Luvru, Arhivele foto). zt3

{ehnicl: absenla contpletd a clarobscurului.Ne intoarcem astfel la acea probleml funda-mentald a adinc imi i pe care am comentat-oindelung. Solu l ia h. r i Manet es ic foar tenoud. Daci am rezuma crit ici le pe care le-asuscitat Olynpia la Salon, ldsind deoparteexcesele dc l irnba.i, ele s-ar reduce la albea{a< pal ic l i > ; i la p lat i t r rd inca personajLr lu i .

Th6ophi le Gaut ier , a t i t de f ranc in judcci r -

l i le sa le, a remarcai pe buni dreptate :< Modeleul es ie inexis ient . Umbrele s in iind icate pr in dungi de vopsea nra i nru l . isau mai pu{ in larg i >. 5 Iatd contr ibu! ia esen-t ia ld a lu i Manet care propune a ic i ceea ce

il

5 C i t a t dc C . BATA I I - LF , Mo i l e t , Sk i r a ,1 9 5 5 , p . 6 2 .

GERICAULT: Pluta Meduzei , (Par is, Luvru, Arhivele foto) .$arpantti foarte simpld : armdtura dreptunghiului. Ca in nulte lucrdri ale lui Chardin, alegereaonuntitor diviziuni 1l-1,114,116 pe cadru ;i trasarea unei serii de oblice pornind din aceste puncte. Divi-

ziunile in tei ale laturii superioare joacd aici erident rolul prirtcipa[.

EdouPortretprovocdacela;ifricutd

Mauribloulculoriil priv( MarOare ,goalain pi<De facati.9i pein le;

6 . sLettre:

cci l-a1c :si l l tnL l l ise l l -it ce

, k i n r ,

Edor-rard MANET: Portretu l lu i Emi le Zola.Portretul unui scriitor a cdrui sinceritate tn scrisprovocase scartdol. Calitdlile acestui portret stnt deocela;i ordin : execulie liberd, Jdrd nici o concesiefdcutd procedeelor ; nunni compozilia nui rdmine

clasic'd. ( Paris, Luvru,foto Giraudon ) .

Maurice Denis va defini mai t irziu: < Ta-bloul este o suprafatd pland acoperitd deculori . . . > Degas il in{elege pe Manet, daril privegte cu un ochi ager atunci cind scrie:< Manet . . . o carte de joc fdrd relief. > 6

Oare aceastd femeie $ocheazd pentru ce estegoal5 ? Dar cite femei goale n-am vdzutin pictura facuta de-a lungul t impurilor !De fapt, Olympia nu este goald, ci dezbrd-cat5. Aceasta este impresia pe care o lasdgi pe care Odilon Redon a exprimat-oin legdturd cu sora e i d in Dejunul pe

8 Scrisoare critre Henri Rouurt, 2Let t res c le Degns, Par is, 193 l .

iarbd 7. Ea este dezbrdcatd pentru cd nu este,asemenea femeilor lui Ti{ian, Rubens 9ia tuturor celorlal! i artigti, imbracata declarobscur.

Cine i-a sugerat lui Manet ideea Olym-piei, cu intregul ( scandal )> pe care l-a pro-vocat ? Riscdm aici o explica{ie: nudurilelui Utamaro; secretul Olympiei se gdsegtepoate in aceastd apropiere cdreia nu i s-aacordat atenlia pe care o merita :in Portretullui Zola, schila Olympiei stit aldturi de ostanrpdjaponezd gi are drept fundal o repro-ducere dupa Veliizquez.

Mai t irziu Manet va fi influenfat, fdri s-omdrturiseascd, desigur, de compozi{ia luiDegas, dupd cum va fi. influen{at gi depictura impresionisti lor. I l vor atrage ;i peel aranjamentele surprinzdtoare care deru-teazd 9i incitd imaginalia ( Bar la Folies-Bergire), dar, totugi, Yellzquez este celcare il obsedeazd, Yelazquez al cdrui aport,din punctul de vedere al discu{iei noastre,il constituie mai ales compoziliile surprize,dispunerile neagteptate gi inversate dinMeninele ;r Torcdtoarele.

Prima noutate importantd a secolului alXIX-lea, in ceea ce privegte ordonan,tatabloului, o va aduce Degas.

Isi incepe cdutdrile in portret, chiar dacdportretul era o formuld incremenitd. Por-tretele lui Ingres, Delacroix, chiar cele alelui Manet, cu un pdtrat de lumind in col1,nu sint compuse altfel decit cele ale luiTintoretto. Degas realizeazd Femeia cu cri-zanteme (1865), mai tirziu Femeiq cu posti;a(1872), ambele femei fiind agezate intr-oparte, privind aiurea, in timp ce subiectulprincipal este un buchet 8. Orchestrele

7 < Existd una, in Dejunul pe iarbd de Manet,care se va grribi sd se imbrace dupd indispoziiiaprovocatd de nepl5cerea de a sta pe iarba rece . , . )),Odilon REDON, A soi-n?me, 1888, l4 mai.

8 < Poate pentru prima datd in istoria picturii,portretul scapd definiliei sale abstracte, el se inte-greazd in viatri; fiinlei umane nu-i mai este indea-

I ) r I ' t -

ffiffi

n l 882 , .\1 f-7

l t l

' , : ' '

DAUMIER: C roch iu r nuz i ca l n r . . 16 .Orchestra in t intp ce se interpreteazd o t ragedie,

(Litografie, Paris, Bihliothdtlue Nationali),

DEGAS: Le Ca f6 conce r t aux A rnbassadeu rs(LIuzeul din Lyon, foto Bulloz).

Desenele lui Guys, .rtontpele lui Govorni .si Daumieri-au dezydluit lui Degu.s o nouri esteticti, de unproJitnd realistrt; yeritabilti secliune in conediurtnrtnti, eutenticci poezie, dezbciratci cle idealisnu!riditol ol epocli. Degas ta inlelege qcectstd !ecyie si,bct:intlu-se pe cultura so solidri, va $ti s(i prit,eascci

in jur cu o sensibilitate cu totul ttoLtd.

E

{ : ' .(1868-1872), por t rete colect ive, s int com-pozi t i i d in ce in ce mai sect ionaie. De acuminainLe fiecare tablou va oferi o pllnere in

j r " rns suf letu l sau chipul , ea face parte d intr -unmediu s i se modi f icd. Ea nu mai este rezumatulpermanent a l unei int regi er is tcnte, l iz ib i le int recutul ca ; i in v i i torul sau, c i un minut de sensi-b i l i tate. real izat d in t rdsdtur i le sale de moment.d in haina purtatd in acea z i , d in decorul inter io-ru lu i sau al loculu j publ ic unde ochiul p ictorulu ia surpr ins-o intr -o c l ipd de mi;care sau de repaos. >H, FOCILLON, La peinture des XIX( et XX|s l dc l es . Pa r i s , 1928 , p . 182 .

KI

pacirunu l

Poinflurinven

Arstam

218

lgedie.' e ) .

iadcurs

I o It Irr lerde urt

onedi0'alistrtul

t c l i e ; i ,'iveascd

1 .

KIYONACA: Fernei pe o rcrasd, stanpt i .( Poris, Mu:eul Guitnet ).

pagind ineditd, o prezentare uimitoare au t l u i sub jec t e l i nsus i neas tep ta t .

Poate ci se cuvine sd insistdm aici asuprainfluenf ei exercitate de stampl gi de oinven{ie gi rnai noud incd, fotografia.

Artisti i se foloseau de multd vreme destampe. inriurirea acestora asupra persis-

ten{ei temelor $i compozifi i lor a fost multmai mare decit se spune de obicei. Erainsi vorba de reproduceri dupi tabloulivechi. in secolul al XIX-lea, stampa deactualitate, sub forma gravurilor pe lemnsau a l itografi i lor, invadeazd jurnalele gi vaduce la crearea unor capodopere e. Scenedin v ia la cea mai fami l iara s int < schi la te>de Daumier sau Gavarni aga cum sint elepovestite de Balzac ; dar pictori i nu segindesc sI le t ranspuni pe p inzd. $ i to tu; icitd innoire aduc ele. Expresia <( punere inpagind >, care-fi vine imediat in minte cindeste vorba de o operd a lui Degas, ne spunecd trebuie sd-i cdutdm modelele in dome-niul car(i i sau al ziarului. Este deci foarteadevdrat cd anumite subiecte ale lui Degasreclamd pentru contemporani in mod impe-rios o legendd: < Iatd nigte femei la uqaunei cafenele. Una din ele igi plesnegteunghia de dinte spunind : ,,Pune-li pofta-ncui" , care e un in t reg poem. > 10 Mareleinil iator pare si f ie deci Daumier, care aimprimat stampei satirice de actualitate ooriginalitate profundd, secliondri neobig-nuite pind atunci, o reparti l ie indrdznealda negrurilor, si va fi primul care, deqi cumai pu!ina vervd, a incercat sd-gi transpundsubiectele desenelor ir.r picturd. < Privi{iaceste spdldtorese, va spllne A. Silvestredespre cele ale lui Degas, uit indu-te la ele,de la distanfd, ai crede cd sint ale luiDaumier. >> 11

Degas acordl ce l pu! in acelagi in teresstampei japoneze ca gi celei de actualitate.El o scruteazd ca gi Manet, dar nu extragedin ea aceeagi lec l ie . Din ar ta japonezd e l

e Cu o jumdtate de secol mai devrene, Go1,aexaminase car icatur i le d in t in-roul sdu. de la carcr a p r e l u a n u n u m a i r i r u l c n t a , c i s i a r r b e s c u l .Admirabi le le sale desen: aLl o pLlnere in pagindo r i g i na l i i ; i l e da to r cazd mu l t accs to r ca r i ca r t u l i .

1 0 G . R I V I E R E . 1 8 7 7 ( c i t a t d e P . C a b a n n c .Dcgr i , r . Par is. 1957. p. I | 3 ) .

r 1 C i t a t de P .A . LEMOISNE. Desas e t . r o r to( '11r ' , 'c . Piu is . l94t) .

4.,'i ',

219

cautd sd in t roducd in p ic lu la f rar tcezd nuaplat -ur i le , c i arabescul . para le le le de-acurmezi ;u l unei perspeci ive neobignui te,precum ; i sp i r i tu l , acea rnanierd at i t dedel icata de a spune lucrur i le cele maii r r t i rne. Arabescul are suple, tea unei t rds i tur ide penel in Fetneie cu ciinele (Oslo), Lecliade dans (Phi ladelphia) ; i , mai t i rz iu, in real i -zarea anumitor f igr,rri vdzule din spate aleBaigneuse-lor. Tdieturi le neprevdzute prin

DEGAS: Femei in fata unei cafenele.(Por is, Luvru, Arhivele foro) .

portan[ i ver t ica l i , s fere le luminoase ca n i ; telanterne japor.reze (Cintecul ciinelui, laNerv York, Caft-concert aux Anrbasseeleurs,la Lyon) pot f i puse in legdturi cu operalu i K iyonaga, d in a le cdru i s tampe Degasavea c i teva in colec( ia lu i ; la fe l para le le leoblice din Absintul si din Dansatoare lobar t i e tc . sau chiar f igur i le c iudar sect ionateca cef e dtn Lq teatru (Paris, Durand-Ruel) 12.

1e Am vdzu t cd i de i l e nae ; t r i l o r s i n t e rp r ima tecu n ra i n ru l t ; l i n s i s t en t i i i n l uc rd r i l e e l e r i l o r . Ma ry

DEGAS: Fenreie int l ind i r r cadd, pa,ste l .( Nex York, Metropol i tan Mttseunt ) ,

Vorbintl ltt 1885 despre itrtpre.siottisti, Degus spun?d :<< Ant incercal tnereu sd-i conring pe colegii ntei sd(aute noi cotnbinalii in tlontenitl desenului ; cottsider(d este un dotneniu tnai .fecund decit cel ul culorii ;dar e i nu au rrut ,sc i ntd a.scul te.s i t ru urnrr t t o u l t t id i r ec l i e> t . ( l l ' a l t e r S i cke r t , Bu r l i ng ton Magaz ine ,noietnbrie l9l7 ). Forrrnliu clasica u lui Degus l-ufdcut, intr-oletdr, .sd fie noi con;tient de pntltlerrtelecotrtpo:i1iei decit erau prietenii srii. Dintr-o arttiqtit de noud cutn ero stttrttpu japonc:d. cl nu c.ttrdgt'u.curtt fdceau unii dintre contentporunii stii, o tchnicdbazcttd pe citet,u a.settrdtrdri Jucile; dirrtpotrivd elcduta sd inleleagd ;i .tti def neoscd nouttilile plu.;rice pccure !e oducea eceqsti artti. La Kiyo;;agu, cu -l Khci:e.-1 felinare,ri ni;te balustrnde este cr()(dtd o [ntrcu.t]tiottnosferd; prin cele citeva fenei cc .\teu l( terdsu

unei caJcnele Dc,qas utinge ucela;i re:ultut,

o : \slr.+: : ."1;,,, jat.:t::n;,"'',+ -::,

t r . '

2

.:

: . :

L.

( t

.tti ittt iulocea ,pune(de or,t'u lu iI touo,Degule r.\oi u t i tct I oc0pQr?

220

6tel.) .i spunea:'ii mei sd; considerI culorii :ut o altd/Iagazine,Degas l-atoblemelentr-o artd'. extrdgea,o tehnicd

,potrivd elplastice Pe:u 3 ghei;e,o intreagdI pe terqsaezultat,

UTAMARO: Femeie sci ld indu-se, s[ampd.( Paris, Muzeul Guintet ).

Guys, Gavarni, Dauntier l-au fdcut pe Degassd tnyeleagd resursele pe care i le oferd pictoruluivia|a cotidiand - cea a muncii, a intrecerilor hipice,cea frivold sau teatrald. Stampele japoneze ti pro-puneau aproape acelea;i subiecte, dar cu un plusde originalitate : o cercetare pasionatd a Iiniei arabes-cului ;i, in consecinld, o punere in pagind cu totulnoud, surprinzdtoare, adesea de o mare frumusele.Degas gdseEte in stampe confirmarea cdutdrilor salepersonale tn materie de desen. EI va merge pind acolotncit va lmprumuta de la Utamaro subiectul favorital acestuia, o femeie fdcindu-;i toaleta, subiect ceapare Ia Degas cdtre 1875 ;i pe care-l va picta ;il

va relua pind la sfir;itul vielii.

in sfirqit, nu ne surprinde faptul cd Degasaprecia fotografia, noua invenfie, gi cd aqtiut sd se foloseascd de ea ca artist. Elfotografia in aminunt scene intregi inaintede a le picta. Cit despre instantanee, ce nuputeau fi, realizate decit in plein-air, a ydz:utmulte din acestea $i s-a amuzat: spiritullor il regdsim in Scend de cafenea, citati maisus (1877), 9i mai ales in Bursa (1878) incare ciliva domni cu joben par surprinli.

Admirabil la Degas este faptul ci elajunge la o sintezi gi gtie si impund aceststil nou. La inceput subiectele il domind:tablourile sale ar putea avea dedesubt cite olegendd. Apoi dispare subiectul: numai uncolt de scend luminat, o femeie in cadd,ii sint de ajuns pentru a realiza aceledezechilibre, acele sectiondri neobignuite.Spre sfirgitul vielii, arta sa se epureazd;citeva linii frinte devin pentru el un punctde sprijin suficient; culoarea triumfd giiradiazd pe suprafete scandate de dreptecolturoase.

Manet igi va insugi acest stil ( La caf6-concert, 1878, Baltimore), iar apoi impresio-nigti i, care nu vor reline din el rafinamenlulsavant, ci numai gustul pentru instantaneu.Degas lucra in atelier qi numai cu ajuto;ul anumeroase calcuri ajungea la compoziliadefinitivd care, in ciuda aspectului sduspontan, era indelung lucratd. N-ar fiacceptat niciodatd ca un tablou sd fie o(fereastrd deschisl spre naturd).

Fereastia deschisd spre naturd este apa-ratul fotografic care igi deschide obiectivulgi inregistreazi ceea ce vede: program destulde ugor de urmat cind vrei sI pictezi unpeisaj. Impresionigtii lucreazi dupi unmotiv, indiferent care ar fi acesta.

In ceea ce privegte lumina pe care ei ocaut6, aceasta este captatd mai ales pe

/

Cassatt, cum a ardtat-o o expozilie recentd (Paris,decembrie 1959), a imitat uneori indeaproapestampele japoneze, folosind grafismul lor la expri-marea scenelor familiare. Ea si-a amintit intot-deauna de surprinzdtoarele lor puneri in pagind.

a a lzz l

suprafata apei : Sena, cimpiile acoperite cuzd,padd sau inundate. < Impresionistul seagazd pe malul riului, spune Th6odoreDuret parafrazindu-l pe Courbet, ;i faceun peisaj >. Cind este vorba insd de subiectecu personaje, metoda este mai dif ici ld, deaceea impresionigti i recurg mai rar la ea;dar 9i in acest caz, ei se chinuiesc cu instan-taneul: femeile lui Claude Monet hoindresc,

Occidentalii doreau intotdeauna ca un pretextsd justifice picturo ; baigneuses-/e erau in ntodnecesor tovard;ele Dianei ; chiar Manet ctnd pictaseOlympia, o incdrcase de literaturd. Statnpa japonezd

le va atrage atenlia artistilor europeni cd se pot faceopere de artd cu subiectele cele mai simple qi chiarcu o economie incredibild de mijloace. Ce artisteuropean poate rivaliza cu forla poeticd cu careHiroshiga traseazd citeva linii ce evocd ploaia ? InIucrarea La teatru, qi Degas cautd evocareo poeticcicea mai intensd folosindu-se de un minimum desemne plastice. Liniile rabaterii ;i derivatele lorservesc Ia circumscrierea ;i situarea unui personaiin spaliu. Degas le folose;te aici pentru a plasa un

evantai sau un bral, chiar o mind.

Multe din pinzele sale, ca <<Aux Ambassadeurs>,(vezi ;i p. 218) sint compuse pe rabaterea micilorIaturi ale dreptunghiului ;i pe diagonalele RE, EFale semipdtratelor ; aceastd schemd este, in Iiniile eimari, cea ntai frecventd ; ;i totttti compozilia nepare ciudat de noud. Aceasta pentru cd Degas nune htfdyi;eazd numai teatul, cum o fdcuse Longhi,ci, printr-un cadraj tndrdznel, ne plaseazd ;i pe noiacolo. Totul pare neprevdzut, neintenlionat, s-arcrede cd legile compoziliei stnt spulberate . . .Forla lui Degas consld in faptul cd ;tie sd recurgaIo legile compoziliei fdrd sd lase insd aceastd

impresie.

F

vislagiJvisle .

Totrpozil i ivisla;itpe ar.de lacomp(este (opri adupd e

l c x lt t10( l

I TISC

lCZ(i

fuca'h iar

r l i s tcQr('I

i trel ittl't dcr lorsonui;u Ll l l

DECAS'. La leatru, pastel .( Puris, Col. Durancl-Ruel, foto Bullo: ).

vis lagi i lu i Manet sau Renoir t rag lavisle . . .

Totu;i Renoir a realizat adevirate com-poziti i , dealtfel in spiritul tradi{iei ( Dejunulri.sla;i lor, de la Washington, este construitpe armdtura dreptunghir.rlui). Le Moulinde la Galette constituie un exemplu decompozi l ie in tenl ionat d ispersata; g icste o capodoperd; dar Renoir nu se vaopri aici, iar ideea nu va fi. reluatd decitduod e l .

Cei care pot f i numi!i postimpresionigti,mai preocupali de compozil ie decit primii,vor folosi serios achizi{i i le genera!iei prece-dente. Toate lucrdr i le lu i Bonnard s i Vui l -lard pot f i caracterizate prin aceste doudformule : corttpozilii sec!ionote - conrpoziliicl ispersate. Bonnard nu face un mister dinfolosirea foarfecelui. Reluind procedeele luiDegas, el descrie o scenl intreagd, apoi taie,sacril icd, neld.sind decit un fragment. Com-pozil i i le dispersate sint oblinute prin imprd;-

-1eurs >,nt ic ilo r?E , EF' in i i le

e i:itiu ne?90.\ ttuLonghi ,' pe nt t ir l , s-( l rr u t e . . .rectu'gdaceastd 223

t ierea unor pete colorate qi luminoase caresuprimd percep{ia spaliului gi < fac tapi-ser ie>. Bonnard g i , mai a les, Vui l lard s intmaeqtri in acest gen de cornpozi{i i . Fdrd a

regdsi cu adevdrat peretele, aceastd artd seinrudeqte, cel pulin in faza ei de inceput,cu arta decorativd atit de indrdgita inepocd. Cum, pe de alti parte, tonurile sint

E.2?:ftr*.,f,

,+*s:Eff,,*

€

pu(in cosclipitoa

\ J C \ _ . ' | | t (

Aceste rsol idd ptviitor. Cde aceasE l n u 'luministr

13 Vez

SUTTERlui Chevrr

RENOIR: Le Moul in de la Galet te.Pudra soarelui cerntndu-se, printre copaci, pe dansatori creeazd, prin alternanlele de umbrd ;i lumind' o

impresie de dispersiune: ochiul spectatorului este indemnat sd se deplaseze pe intreaga pinzd, a;a cum ar

faie-o dacd s-ir afla in fala unei opere de Bruegel. Compozilia se bazeazd pe pdtratele loturilor mici ale

dreptunghiului: doud verticale cad in asa fel inctt dacd am cobori axul tabloului, acesta s-ar vedea divizat

in -patri

benzi sensibil egale. Din tnaltul celor doud verticale pornesc oblice care sfir$esc in unghiurile dejos ; o oblicd pornind din collul sting, de jos, ;i ajungind in ntijlocul laturii drepte, orienteazd spdtarul bdncii.Dejunul visla;ilor, Portretui doamnei Charpeniier-fi al fiicelor sale s/rrt compuse pe aceeaEi schemd, avind

tnsd una sau dond oblice in plus. (Paris, Luvru, Arhivele foto).a a Alz+

rfta serceput,, i ta inLle sint

l.umind, oa cum ar

mici alen divizathiurile de'ul bdncii.nd, avind

UTAMARO: Toaleta, stantpd.( Paris, Muzeul Guimet ).

putin contrastante, se obtine evocarea uneisclipitoare materii ir izate.

Geometr ia pe perete

Aceste noutdli nu oferd insd o bazd, preasolida pentru ca pe ele sd se poatd clddi unviitor. Citeva spirite atente igi vor da seamade aceasta, qi mai mult decit to!i, Seurat.El nu va ciuta numai sd a$eze tehnicaluministd pe o bazd, gti inlif icri r3, ci ya

13 Vezi in legdturd cu acest subiect textul luiSUTTER, nota 9, cap. 7 9i, mai departe, textullui Chevreul, p. 227-228.

tinde, cu tenacitate, cdtre un nou stil alformei gi al repartitiei formelor; el va rein-troduce geometria in compozifie.

Sd fie oare vorba de o revenire la trecut ?Geometria are intotdeauna acelagi chip.David, crezind cd realizeazd ceva nou, seindepirteazd prea pufin de formulele trecu-tului. Miracolul lui Seurat std in faptul ciel se sustrage repetitiei: parcd ar reinventaacele mari viduri lipsite de artificii, aceleverticale rigide tdind orizontale implacabile.S-a crezut cd aga ceva nu a mai fost vdzutvreodatd, cdci stilul gi tehnica pereau neo-bisnuite; in realitate, ele existau deja laPuvis de Chavannes.

Puvis de Chavannes nu este un produs al$colii. Este un matematician care studiazdPolitehnica, apoi se formeazd. singur inItalia, in fala frescelor florentine. El ia decicontact direct cu sursa gi este poate primulcare redescoperl acel sim! al peretelui, acelrespect pentru zid, ceea ce constituise unadin ideile sdndtoase - atunci cind ea nuera prea puritani - ale secolului al XIXJea.Puvis este pulin puritan, dar in discreliasa existl mai ales un sim! foarte rafinatpentru lumina ambienti. Nu voia el oaresd prindd cu buricul degetului tonul deumbrd gi de lumind pe monumentul pecare-l avea de decorat ? Cine a impins maideparte rigoarea logicd a unei arte infr5litecu arhitectura ? Perspectiva lui, ca gi cea alui Veronese, este pulin clasicd, si la ungeometru ca el aceastd respingere volun-tard. a perspectivei matematice este foartesemnificativ5: personajele din planul aldoilea sint prea mari, iar arborii, cu valoaremonumentald, sint prea grogi; sint coloane,sau mai degrabd pilastri, cdci Puvis deChavannes simplificd modeleul extrem demult. Lucreazd, ca qi Degas, pe calc, pentrua sacrifica de fi.ecare datd citeva detalii.Puvis nu este un discipol al lui Ingres. Elnu cautd sd inchidi forma tot atit de atent. 225

Nu face parte din acea familie care seraporteazd la Virsta de aur a lui Ingres gila Sentiramis a lui Degas. Desenul siu aremai degrabd afinitdti cu cel al lui Mil let.

Dar ceea ce ne va re{ine atenlia in primulrind este seometria sa. Puvis de Chavannes

datd de veriicale care dau tonul general alcompozi,t iei : verticale, orizontale, acestedominante sint afirmate cu insisten{d;calme, bine delimitate, ele creeazd marispafi i goale. Dar aceasta nu este totul : intreaceste opt diviziuni Puvis igi alege punctele

Puv i s Ce CHAVANNES: P idu rea sac rd .in nulte din lucrdrile sale Puvis de Clnvannes ajunge la o diviziune tn opt pe cele douci ditnensiuni ;ni;te oblice mari pornesc apoi din punctele alese ;i creeazd ritntul. ( Nu am indicat pe schenta de nni

sus, pentru indllime, decit diviziunea in petru ) . ( Muzeul din Lyott, fitto Giraudon ) '

lasd i rnpresia unui independent pu{ i t t t ru fag.Geometria sa nu este o consecintd a formu-lelor clasice; ea este gindite gi conceputide un spi r i t ce mani fest i inc l ina{ ie pentruacesi gen de cerceidri. Sd privim marile luicompozi l i i pe la t : Ludus pro pal r i4 (Amiens)sau Inter artes et naluram (Rouen); intreagala l ime este impdr( i td in doud; apoi cufiecare jumdtate se procedeaz[ la fel pindob{inem opt pdrti e-uale 14. Iaid opera brdz-

de sprij in ale marilor oblice care strdbaiin t reaga operd cu un r i tm inegal de l in i i

1{ Div iz iunea in opt pdr l i a p inzei dd Ia 518gi 3/8 cezur i foarte apropiate de raportu l dc aur;dar avind in vedere cd Puvis a fo losi t la fe l Ce

bine cele la l te d iv iz iuni in opt (6/8, 7/8 etc.) carenu au ni tn ic de-a face cu acest raport sau cu arnlo-nic i le sale, credem cd nu putem, fdrd a exagerafaptele, sd apreciem compozi t i i le sale ca f i ind orga-nizate pe raportu l dc aur; acela; i lucru este valabi ls i pentru Seurat .226

z

frinte, dstruieqtelini;tile;de la Lypescqr,

Decoreste o frsd cautein treistabili tfdrd afade patrtnind deziune lastinga pimpdr{irdestul rdant5.

Puviszilele n,noagtenfolosimunor rDesigurpereli rtheonulsintemfi inser

al alceste- n t i '

mafiintrelctele

t ns i un i ;de n tu i

strdbatl e l i n i i

i l a 5 /8d e a u r ;

a fel Cetc.) care)Ll ailno-

exagerand orga-c va lab i l

fr inte, de mari triunghiuri. in acest fel con-struiegte Piidurea sacrit (la Lyon), Titrimurilini;tite gi chiar tablouri de gevalet ca Toamna,de la Lyon, pinzdpe indll ime, sau Sdrmanulpescar.

Decoralia amfiteatrului de la Sorbonaeste o frizd atit de lungd incit Puvis a trebuitsd caute un subterfugiu, un mijloc de a taiain trei aceaste bandd continud gi de a-istabil i un centru, ffud a risca monotonia,fdrd a face din ea un triptic. Atunci a rabdtutde patru ori laturi le mici pe lungime por-nind de la dreapta, pentru a fixa o divi-ziune la stinga, gi de patru ori pornind de lastinga pentru a fi.xa o diviziune la dreapta;impdrlire foarte simpld in realitate, dardestul de discretd pentru a deveni obse-dantd.

Puvis de Chavannes este pulin apreciat inzilele noastre; ar f i totu;i drept sd-i recu-noagtem contribulia lui reald in loc s-ofolosim pe aceasta spre a acorda creditunor maegtri si asa destul de cunosculi.Desigur, el a avut mult noroc: i s-au oferitpereli din belqug (sa nu exagerdm: Pan-theonul este acoperit cu orori !), in t imp cesintem nevoil i sd ne gindim la ceea ce arfi. insemnat un zid comandat lui Seurat.

Puv i s de CHAVANNES:

Decorat ia marelu i hemicic lu de la Sorbona.

Pdtratele ce porilesc din cele clouci extrentitriti rtu

inpart doar cotnpozi{ia in trei pdr{i, t'i rnarcheazd

;i cezurile si, inldnluinclu-se, creeazti urt ritnt rttcri

strtns in partea c'entrolti. ( Paris, foto Bulloz ).

sau un Pantheon decorat in intregime deGauguin. . .

Seurat este un elev al $coli i, dar al unei

$coli care nu mai are decit o singurd doc-trind, cea a domnului Ingres. De fapt,Seurat este un solitar. Duod cum afirmdRobert Rey " , la $coala de Bel le Ar tebiblioteca este cea care trebuie sI-l f i atrasin mod deosebit. Citea gi din cdr(i le dispre-

luite de al1ii sau citite superficial el extrdgeasubstan{a din care spiritul sdu clar giriguros avea sA inchege un sistem coerent.- ln 1878 sau 1879, Seurat a descoperittratatul lui Chevreul gi a gisit in el, printrealtele, legea contrastului simultan al culo-ri lor. Ce ne spune aceastd lege ? < Dinmomentul in carc privim cu oarecare atenlie,in acelagi t imp, doud obiecte colorate, f iecaredintre ele este perceput nu in propria-iculoare, adic[ a;a cum ar fi. apirut dacd. arfl fost vdzut izolat, ci intr-o tentd ce rezuIt1.din culoarea proprie gi complementaraculori i celuilalt obiect. Pe de altd parte,dacd culori le obiectelor nu sint in acelaqiton, tonul ce l mai luminos se va st inge q i

r5 La Renaissance du seiltineilt classique, Paris,1 9 3 1 , p . 1 0 2 . 227

\ -\r

7E

G

uneori fol.

SEURAT: Parada.Caracteristicd pentru aceastd pinzd este o tdieturd ortogonald tntre linia superioard a rampei Si portantulvertical din dreapta ; orizontala se afld foarte aproape de secyiunea de aur, dar nu ;i verticala. Dacdaplicdm acestei compozitii scheno rabaterii micilor laturi ale dreptunghiului vom vedea imediat cum celedoud Iinii cad riguros pe incruci;area diagonalelor dreptunghiului cu diagonalele pdtratului. Pe de altiiparte, proiecliie orizontale ale vtrfurilor micului pdtrat central stabilesc amplasamentul personajelor saudelimiteazd locul pe care acestea il ocupd. Aceastd pinzd reprezintd chiar aplicarea frazei lui Sutter citatantai inainte : << Cind dotninanta este orizontold se pot plasa, in succesiune, obiecte verticale, pentru cdoceastd serie va co,tcura cu Iinia orizontald, tn timp ce o verticald izolatd ar crea o a doua unitate>>,

(New York, Co. Stephen C. Clarck)

tonul cel mai intunecat se va aprinde. Inconcluzie, ele vor apare, prin juxtapunere,diferite de ceea ce sint in realitate. >> 16 Aicinu avem decit un germene al studiilor luiSeurat asupra opticii. Dar aplicarea inpicturd a legii contrastului simultan al culori-

lor nu este decit un aspect, gi cel mai discu-tabil, al acestei arte cdutate ce se bazeazdpe o esteticd precisd gi congtientd 1?.

R. Rey a relevat Lrn fapt foarte impor-tant: Seurat cit ise atent, cu creionul in

rE E. CHEVREUL, De Ia loi du contrast sintul-tani des couleurs et cle l'asortintent des objets colorlsconsiderl cl'apris cette /oi, Paris, editia I, 1827,ed i l i a a I I - a , 1889 .

1? M.E. SOURIAU (Y a-t- i l une palette f i 'an-gaise ?in Art de France /1, Paris, 1962) relevd impor-tan-ta cercetdrilor intreprinse de Ferdinand Plateausi inginerul Rosenstiehl asupra colori tului neoim-pres ion ig t i lo r .228

Milneori /blosite pentru ele insele ; uneori ele nu

Institute,

D SEURAT: O dur-nin icd de vard la Grande Jat te.Cu pttsiuneo so penlru geontetria e.yoctd, Seural oules aici, cct ;i in Parada, proporlio de 213 pentu

laturile tabloului. Diviziunile dote de artndturadrept-unghiului coincid deci cu rabaterett laturilor ntici.

. Proiecliile orizontale ale virfurilor tniculLri pdtrttt''

central defnesc, intersecttntl tliagonala laturilor

o rabdtute,;esinteo lcitintii totale, in tintp ce, intretdind'

rliagonultt dreptungltiului, ele de/tnesc sfertul aceleaEiIungimi. Schentct periltite deci o contpoziyie disi-

F metricd : jumcitatea clreaptd este inrydr{itd in trei,itu' juntiitatea stlngii tn doud. Oblicele AB, CD, EF,GH, care se intretoie pe uxul yertical MM, sint

seryesc tlecit la clelinitotea persorurjelor. ( Chicago, Art

foto Giraudon ).

Dortantulla. Dacacum cele. de q t l u

t l

ielor sau'er citatdoentru cdunitate >>.

ri discu-bazeazd1 7 .

, impor-onul in

lette.fran-vd impor-Ld Plateaur.ri neoim-

:Fs.'.,,,

t*

,*l*il

Iatd construcliile pe care Ie propunent pentru aceste fguri:

^ A d B

a\ Rabaterile laturilor mici stabilesc cele doud axe'

;; ;;;;p;o ;i in stinga, AA. BB' Diagonale.le c-elor

douti pdtrate aslfel oblinule deseneaza un mtc patral

;;;;;;i- ak cdrii proi'ecyii orizontale vor fi a' b' iar'

cele verticale c, c'

bl Cele Datru puncle de interseclie d ale diagon!'

lelor iurndtd!ilor orizontale cu diagonalele, pdtratelor

srabilesc banda verticald centald'

c) Liniile EE stnt luate pe punctele de tntretdimale diagonalelor jumdtd|ilor ;i ale liniilor t, b.Linia EE, in sttnga, este axul Jemeii din Granda

Jatte.

d\ Diagonalele fecdrui pdrrat laie latura celuilalt

id,ioi, "irrr-r,, pirrt c' care determind doud orizon-

iii", ,t c', sai ;i 7bs. Sus se afld baza cadrelor ;ivirful triunghiului din dreaptx' Aceste ortzontat.einireraie dii nou diagonalele pdrralelor in p.unctele

i, i: intretdind din-nou diagonalele -tabloului, vor

cletermina ;i ele, Ia rindul lor, Iiniile EE'

A E d

e\ Iatd cum se stabilesc, in funclie de banda c.entala'.

tiiunehiurile laturilor. Triunghiul din dreapra..:

coltuT tabloului - linia c' - punctul de ios. at ve,rtr'

cal'ei c c. Triunghiul de sus, din stinga : col{ilt taolu'

ului - !inia E - punctul de ios, a.l ax.'tlil,t .ffi€u,t.""'

?;' Y !':,!,1 ;,' ;:' j : :'" t'' ::f ,i,: "f:,"'1" o'."iii i'',; ; i ;;;'iiin puurt"t" de interseclie ale diagonalelor pitra'

relor 'si ale litriei EE'23U

Fe

In

TT

inp(

p '

i sint luote pe punctele dczlor jumdtdyilor si aleI stinga, este axul femeii dh

da centrald,t dreapta:ios al verti-:ol1ul tablo-lui median.ului - liniaia x x treceelor pdtra-

SEURAT: Femei care pozeazd.. (Merion, penn., Fundayia Barnes).

Femeia in picioare' vdzutd din fa1d, in axul tabloului, se inscrie riguros tn banda verticald situatdintre fragmentul din Grande Jatte fi cadru. Celelalte fentei, plasate -de

o parte ;i cte alta, ascultd detriunghiurile isoscele' Cel din dreapta este mai strict : el urmeazd, in dreapta, linia picioarelor, iarin sttnga cea a umbrelei ; capul este arezat in unghiul asculir. in stinga, geometria esre mai discreta:pe triunghiul fotnnt de grupul din Grande Jatte se suprapune cel ar feneii vdzutd ditt spate, arezatdparcd pe uil scaun pliant, pe tinio de intre-tdiere a unei umbrele ;i a perspectivei peretelui sublittiatcle un evailtai. 231

232

mind, un articol al lui David Sutter 18 giextrdsese de acolo anumite nofiuni de com-pozilie liniard le. ln acest articol foarteinteresant, care pare si ne ducd cu gindulla epoca lui Lomazzo. David Sutter subli-niazd importanla << liniilor estetice >r cu aju-torul exempelor luate din basorelieful saupictura anticd. Lucrarea lui Sutter La philo-sophie des Beaux Arts appliquie d la pein-ture (Filozofia bele-artelor aplicatd la pic-turd ), mai veche gi cu un caracter maigeneral (Paris, 1870), a fost fird indoiald gipentru Seurat o carte de cipdtii. Ce cuprindeea ? Mai inti i : < Plutarh spune: ln arte,nimic din ce este bine ficut nu este intim-pldtor qi nu cunosc nici o operd care sd fireugit in alt chip decit prin prevederea gigtiinfa artistului. Artigtii folosesc pretutin-deni reguli, linii, mdsuri, numere> (p. 74).Apoi: < O figurd albd care se reliefeazd peun fond negru ii displace ochiului prinbrusca opozilie de negru gi alb ;i prin mono-tonia acestei opozilii; masa neagrd luptd cumasa albd; nu existd unitate. Dar daci selumineazd o parte din acest fond, introdu-cerea unui alb subaltern, va determina ounitate albd. La fel dacd aceastd figurd seaqazd pa4ial in umbrd, masa neagrd vadeveni dominantd gi unitatea va fi resta-bilitd) (p. 139). Nu gdsim oare in aceastdreguld a albului gi negrului principiul admi-rabilelor desene ale lui Seurat qi secretuluniti(ii lor ? $i vom mai gdsi 9i afirmafia:< Cind dominanta este orizontald se poateplasa o succesiune de obiecte verticale,pentru cd aceasta va concura cu linia orizon-tali, in timp ce o linie verticald izolatd arcrea o a doua unitate> (p. 207).

Seurat va medita indelung la aceste ideiinainte de a-gi formula estetica in bine-cunoscuta scrisoare din 28 august 1890cdtre Maurice Beaubourg. Aceastl scrisoareconstituie o declaralie de principii atit destudiatd, atit de densd, incit nici un cuvint

18 L 'Art , 1880, vol . I , p. 74.te R. REY, op. c i t . , p. 127 ; i urm.

nu poate fl inlocuit. Nu vom extrage dinea decit ceea ce are legdturd cu subiectulnostru: << Arta inseamni armonie. Armoniainseamni analogia contrariilor, analogiaasemindrilor, de ton, tentd, linie conside-rate drept dominantd gi sub influen{a unuiecleraj in combinalii vesele, luminoase sautriste. Contrari i le sint ( . . .) pentru l inie,cele ce f 'ac un unghi drept. .. Voiogia l iniei,l ini i le de deasupra orizontalei ; ( . . . ) calmul,orizontala; tristelea, direcliile cobori-toare )) 20. Toate lucrdrile lui Seurat sintcredincioase acestor idei expuse de artistcu un an inainte de a muri; gi cum Seuratera calm din fire gi nu se lasa doborit detristefe, el a preferat dominanta orizontald( La Grande Jatte : << succesiune de obiecteverticale >).

Am vdzut cd Puvis de Chavannes iubeagi el orizontala, verticalele, unghiul drept.Poate cd in frescele lui Benozzo Gozzoligdsise aceastd simplitate. Seurat nu fusesein Italia, dar cu pu{in inainte de a intra(1878) la $coala de bele arte, aici fuseserdaduse un numdr important (134) de copiidupd maeqtri, mai ales italieni, printre caredoul mari fragmente din frescele lui Pierodella Francesca de la Arezzo.21 Aceste copiiprezentau un real interes intr-o epocd incare nu exista nici o reproducere fideld;ele trebuie sd-i fi atras atenfia tiniruluiartist ale cdrui afinitdti cu Piero della Fran-cesca sint in afard de orice indoiald.

Marile lucrdri ale lui Seurat (nu pot fisocotite decit 7 gi la fiecare dintre ele alucrat aproape un an) sint de o geometrieevidentS, aproape obsedantd. Contrar atitorartigti care, dupi cum am v5zut, in secoleleclasice, se chinuiau sd facd sI dispard, de

20 Aceste noliuni de linii vesele, calme sautriste, Seurat le datoreazd prietenului sdu CharlesHenry care le-a exprimat aproape in aceiagi termeniin originala sa broqurd: Introduction d une estttiquescientifique, Paris, 1885, pp. 7 9i ll.

2r Aceste copi i vor intra in $coald in mai 1874;cele dup6 Piero della Francesca sint executate depictorul Ch. A. Loyeux.

Aceastd ltHenry asbucurie ;ntare intptstinga ; aIiniilor ncocestei diro armonic'toarelor, ,telor, urr,trepidatia

;coala fu,unghiuluiin spaliu.Paris ),dreapta J(Home ,tpulin la st,el este sitsimetrie itrelor. Estbasistuluitntr-adevddiagonaletii servesc

;i WattetIinie drepide remart

ge d inbiectul'mon ia

ralogiarns ide-.a unt t itse saur l i n i e ,. l i n i e i ,ca lmu l ,cobor i -'at sinte artistr Seut'atror i t dcizonta l iobiecte

es iubear l drePt .Gozzoli

u fusesea int ra

fuseserdde coPi intre carelu i P ieroeste coPi iepocd in'e hdeld;t in [ ru lu i

ella Fran-ial5.nu pot 1irtre ele age ometrietrar atitorin secoleler ispald, de

calnte sausdu Char leseiagi termenlune cstttiqua

i n m a i 1 8 7 4 ;executatc de

S E U R A T : L e C h a h L r t .A<eustti lucrurc purc o aplicttre u tcoriei lui Cltarle.rHenry usttpru littii lor usrendentc gartcrutoorc debucurie;dor lrcltuie re,norcul cci llcrtry <'otr.ferti ontare itrtportuttld diracliei Iittii lor itr.rprc drcapta sau.\tiilga ,' uit i, /trtrt .titt.gulor. cau ttttti tttttt ( Jr(tIt.' (l

liniilor nerg spre stinge: a rrut oure Setrut si decracestei clireclii trn sen.s.sintbolic..sti utluuge lu bucurieo arnnt t i t t i u t r is te l i i ? Pr in r i t tnul . ru<ut tut u l dunso-toarelor. /trscicolul in Jbrnrci de sttop ul instruttten-telor, urnro ldsatd de nti;carea piciourelor, printrepidttlio pe utre o clegujii toatd lucrareo, se onun{d

;coctla /itturistd ituliand. Rahateree laturilor drept-unghiului dti ;i aici punctele principale ale situdriiin spaliu. in stutliul in t'reion ( Co!. Gourgaud.Puris ), controbasistul este deplasut u;or spredreaptu Ja!ar de a.rul vertical ; in studiul pictcrt( Home House Trustes, Londra ) , el este situatpu[in la sttngo ; in studiul fnal ( Muzeul din BuJfalo ),e l este s i tucr t ; i nto i la st inga; i serve; tc de a,r desintetrie intre lanpa din stinga ;i rochiile donsatoo-relor. Este sigur deci cti situarea til spuliu u conlra-basistului a Jbst studiatd cu utenlie cle Seurat. $i,intr-adevrir, verticulu ce io no$tere din intretciiereadiagonalelor pdtratelor cu cele ale dreptunghiuluiii servesc cte a.r ; pe aceea;i yerticolci ;i !-u plctsutsi ll 'tttteau pe Cilles al sciu. Dacd Iudtn aceost(iIinie drept a.r de simetrie al tabloului, este iilteresantde rremarcot cd personajr.tl care cintti,n ro,rrrn:n:rt,

t z '

.\.

- r - j ' : F -' , / . l ' ,

. . ' . / ' f .

" ,' \ l \ . \ . .

i . . .

i . , ) 'i . / . /i z ' ' /

7rr----;z.a ' , '

i ..': , /

l,!f r - - - - - -

{ , , , ' ' . ' " ') lr l-. --rl- - J,.

)t:'.*l

inscrie intre ltralul sdu sting ;i piciorul uneia dindunsutoare, a cdrei rochie continuti orttbescul, ;icci lcintpii ditt stinga ii sint addugate doud JrLrnzein arc de cerc plasate sitnetric Ja{d de rochiile, ;iele in urt, ole dansqtoqrelor. Desenul care Jbrnteazdcoadu de toyofanii a dqn.scttorului nu prezintci oaresitttilituditri cu gitul contrabqsistului ? Multe altedireclii au corespondent cle o porte ;i de alta. Flautuldin stinga ;i axul chipului curios dedublat din dreapta,in care nasul reprocluce desenul urechii, bastottulocestui persottaj, pe de o porte, ,ri linia core mdrgi-ilelte vestoilul ;e/irlui de orchestrd se intretaie ;i elepe ocalasi a.r de simetrie. ( Otterlo. Muzeul Kroller-

Miiller ).

''{i

233

indatd ce ele igi indepliniserd datoria, liniiledirectoare prea rigide gi prea incordate- aga cum un constructor igi demoleazieqafodajul dupd ce gi-a indlfat edificiul -Seurat, din contrd, iubegte aceste linii.Toate personajele, toate obiectele au traseulepurei; paralelele gi perpendicularele sintinsistente; dar trebuie sd facem precizareacd el subliniazd. acolo derivatele, adeseaneprevizute, intdrite anume pentru a sur-prinde, gi nu elementele primare ale con-strucfiei care sint intotdeauna aceleasi gicare ar face ca opera sd fie marcati demonotonie.

Aga cum s-a procedat in toate timpurilegi in mai mare mdsurd dupl David, Seuratrabate micile laturi pe cele mari gi traseazd.diagonalele incrucigate ale celor doui pi-trate astfel ob{inute, inscriind in centrultabloului un mic pdtrat agezat in virf;proiecliile virfurilor acestui mic pdtrat giintersecfiile diagonalelor dau puncteleesenliale gi stabilesc diviziunile in careSeurat construiegte adesea triunghiuriascufite 22.

22 Potrivit metodei pe care am adoptat-o de lainceputul acestei cdrti, incercdm sd ne sprijinimpe texte din epoca artistului gi, mai ales, atunci cindeste posibil, pe scrierile artistului insugi. In Scri-soarea cdtre Beaubourg, SEURAT igi expune concep-liile picturale, in care teoriile lui Sutter se apropiede cele ale lui Chevreul, Charles Henry, Helmholz,Maxwell, Rood, gi face aceasta pentru a afirmapublic prioritatea ideilor sale. Seurat este deosebitde susceptibil in aceastd privinJS: el se considerda fi primul care a aplicat teoriile gtiinfifice inpicturd. Or, Seurat, atit de grijuliu fati de paterni-tatea ideilor sale estetice nu vorbegte de folosireadivinei proporlii pe care Charles Henry nu poatesd nu i-o fi semnalat de vreme ce el insugi ii enunlaprincipiile in Introducerea sa .. . recunoscind inacelagi timp intiietatea germanilor in acest gen decercetdri. Avem toate motivele sd credem cd dacdSeurat s-ar fi consacrat sistematic folosirii numdruluide aur, el gi-ar fi revendicat gloria acestei renagterigi cd, Scrisoarea cdtre Beaubourg ar fi constituit omdrturie serioasd in acest sens. Cd anumite liniidin tablourile sale cad in apropierea secJiunii deaur, este foarte posibil, dar numeroase opere dintoate epocile se gisesc in aceastd situafie gi dacaunul sau doud puncte pe acest raport permit sd se

Urmdrindu-l pe Seurat de la o lucrare laalta, putem remarca felul in care el igiperfec{ioneazd neincetat garpanta sa secretd.La Grande Jatte, prin propor,tia sa de 213,este divizibild in 6 pltrate egale, ale cirordiagonale coincind cu cele ale rabaterii latu-rilor; o schemd incd foarte simpld. Lucrareaurmdtoare, Femei care pozeazd, in carefigureazd gi o parte din La Grande Jatte,este, impreund cu aceasta din urmi, ceamai incintitoare dintre pinzele lui Seurat,9i in care acel gen de bundvoinfd - dacdnu chiar de tandrele - nu s-a convertitincd intr-o crunti ironie, unde geometriaeste mai discretd, iar femeile n-au devenitnigte automate. Dupd ce am spus toateacestea, nu este greu de observat cd celetrei femei de pe margini se inscriu in triun-ghiuri, iar femeia din centru pe o banddverticald. Cum a stabilit Seurat banda gitriunghiurile respective ? Chiar incepind cuacest tablou constructia devine mai pulinaparentd. Parada este caracterizatd de unpunct cheie, determinat cu precizie (aflatla incrucigarea unei diagonale a dreptun-ghiului cu diagonala unuia dintre pitrate),care dI nagtere, prin proiecliile sale pe laturi,unoi dreptunghi foarte clar. In Le Chahut,Seurat folosegte rabaterea micilor laturi giincrucigarea anumitor diagonale. In sfirgit,in Circul axele verticale nu mai sint vizibile;ele servesc ca punct de plecare, dar disparcomplet din compozilie, care nu mai com-portd decit orizontale, oblice gi curbe.

Am dat aici analtza detaliatd a princi-palelor sale lucrdri. Vrem sd ardtdm prinaceasta demersul riguros logic al lui Seurat.< Nici un detaliu nu este pus la intim-plare>, scria Sutter in articolul pe careSeurat l-a citit atit de atent. $i in timp ceGirodet sau Gu6rin nu ar fi gtiut sd facd,folosind traseele geometrice, decit opere

{Ti,

;t- t

. i

Iit

234

ordoneze un peisaj, ele nu sint suficiente pentru ajustifica, in opere mai complexe, o explicalie for-ma15 in intregime bazatd pe numdrul de aur.Analizele pe care le propunem trebuie sd demon-streze in mod satisfdcdtor afirmafia noastre.

Acelea,rilor h.cele mtntrevepinzd,par sdparte Imai rtmic st.staticmiEcdtKandigeom(.

are lael igi:cretd.

carori latu-crareaI Cafe

Jatte,d, ceaieurat,- dacdnvertit,metrialeveniti toate;6 cele

triun-banda

Lnda girind cui pulin

de unr (aflatreptun-,d.trate),e laturi,Chahut,aturi gir sfirgit,vizibile;r disparai com-rrbe., princi-lm prin. Seurat.r intim-pe caretimp cesd facd,

it opere

) pentru aica{ie for-I de aur.sd demon-astra.

SEURAT: C i r cu l .Acelea;i solulii sint aplicate oproape tuturor lucrd-rilor lui Seurat, d^ar riala sa artistico u fost dintrecele mai scilrte, In ultitrtu sa pinzd. Circl:.l, putemintrevedea o evolulie. in studiul pictat pentru aceastApinzd, aflat la Muzeul Luvru, clovnii (sint doi)par sd lind un arc de cerc ce ocupd aproape tntreagaparte de jos a compoziliei. in opera defnitivd nu amai riimas decit un clovn, iar din arcul de cerc unmic segment tn mtna dreaptd a acestuia. Aspectulstatic al schilei a fost astfel distrus tn favoareamiEcdrii. Aceastd compozilie ilustreazd reflecliile luiKandinsky cu privire la influenla poziliei figurilorgeometrice in artd (un triunghi atezat pe bazd are

un sunet nni caln, mai imobil decit acelasi triunghiplasat pe unul d in unghiur i le sale) (vezi p.258):pe un fond de drepte paralele cu cadrul, Seurat aasezat in mtna cloynului un dreptunghi oblic, aproapeun pdtrat ; acestui echilibru instabil el ii va addugaun fel de rotalie ca aceeo a unei rachete de ortificii,sugerind arcuri de cerc pe laturile pdtratului, arcurial cdror prototip este semiluna pe care o line clovnul.Acesta din urmd face jonglerie, intr-adevar, impreundcu dl. Loyal, cu acrobatul, cdldreola Si calul. incd odatd rabaterea micilor laturi ale dreptunghiului estecea care serve$te Ia stabilirea schemei, foarte simpldtn realitate. Releaua de ortogonale Ei de oblice, tncdvizibile pe alocuri sub tu;ele de culoare strdvezii ;iin care dl. Henri Dorra (Seurat. Les Beaux Arts-Paris, 1959 ) vede un principiu de compozilie, nueste, dupd pdrerea noastrd, decit o punere tnpdtate

( Paris, Luvru, foto Bulloz ).

rigide 9i afectate, Seurat implinegte mira-colul de a urma intocmai sfatul lui Sutterintr-o operd care pdstreazd prospelimea gipuritatea Renagterii timpurii.

Seurat se afld la polul opus al unui revoltat.Prietenii sii ii reprogeazd chiar faptul de( a fi qcolit> qi gdsesc vecindtatea sa pesimeze mai degrabi compromi{dtoare. Atitu-dinea lui Gauguin este total diferitd. La eltotul este revoltd. Ii place ci Degas l-anumit intr-o zi < lupul jigdrit fdrd zgarddr> 23.

Dar el are $i giretenia lupilor. Fdrd a posedao adevdratd culturd - gi o recunoagtebucuros - el ia din trecut cu aviditate, peascuns, ca fi.arele sdlbatice, tot ceea ce iieste necesar. Detestd acea reu$itd oficiald alui Puvis de Chavannes gi afirmd cd el nuluqeazd pe calc! Cind in 1898, este expusd,capodopera sa De unde venim, cir,e ,tfntem,tncotro ne indreptdm ? i se spune cd alegorianu este clard gi i se opun cele realizate dePuvis de Chavannes. Din nou Puvis ! Gau-guin se apdrd: el nu face alegorii. Areoroare de alegoriile literare, banale, preafacile ale lui Puvis; totuqi adaugd: < Iiadmir la fel ca gi dumneavoastrd, chiar maimult, dar din alte motive (Si sd nu vd

'93 GAUGUIN, Scrisoore cdtre A. Fontainas,mart ie, 1899. 235

GAUGUIN: De unde venim, c ine s intem, incotro ne indrept im ?Cind dreptunghiul este mai larg decit doud pdtate a$ezate unul lingd altul, sirtt posibile nni ntulte solulii.In aceastd ntare lucrare, Gauguin recurge la metoda folositd de Puvis de Cltavannes la Sorbona(vezi p.227). Cele doud pdtrate din dreapta dau axul idolului. Mijlocul celui de al doilea pritrat, porninddin sttnga, plaseazd figura cea ntare. Principalele oblice, ojungind lo extrenitdyile celor doud axe, stabilesctoate celelalte personaje ce se inscriu de-a lungul acestor oblice. (Boston, Museum of Fine Arts, foto

Bulloz ).

figuri rpuncte

lnfelradmirape car(pe care$ i d i n ta vazupotrivi lnlcl n(pidurenata gidar n,noblet(vegmindin podin Trnoscutpe uneste plopund

( tAcestP ut ' is

superat i , in mai mare cunog: intd decauze.)> 2a Care sint aceste motive ? Nuni le spune. Sd ldsdm operele sd vorbeascd.

Sd incepem chiar cu De unde renim, cinestntem, incotro ne indreptdm 2 pentru cd deaceastd opere admirabild este vorba. Sdfacem un efort 9i sd nu ne mai gindim latit lu - dacd acesta este un tit lu - la ( subiec-tul > de care crit ici i se plingeau cd nu este

prea l impede. Lucrarea este echil ibrata,completd, inchisd. Sintem departe de dina-mismul baroc sau de compozi(i i le fragmen-tate ale lui Degas; simetria este evidentd,dar nu prea accentuatd; existenla unei gar-pante geometrice apare cu claritate. Idolul,prezen\d misterioasd, ne oferd cheia: dis-tanla sa fa{d de latura dreapti este dublulindlfimii. Reluind procedeul lui Puvis deChavannes, Gauguin a rabitut latura micdpe cea mare pentru a forma pdtrate. Lun-gimea prea mare l-a deierminat sd dublezeacest pdtrat: Puvis i l repetase de patru ortla Sorbona. ln felul acesta a fixat Gauguinlocul idolului, semi-cheie. A luat apoi ace-leagi pdtrate pornind din stinga, dar,pentru a evita monotonia, a ridicat f iguranudd la jumdtatea celui de al doilea pdtratgi nu la extremitatea sa. Toate celelalte236 2{ Scrisoarea citatd mai sus.

solulii.'orbona

rcrnind'abilesc

s, foto

bratd,d ina-

lmen-1entd,:i gar-dolul,: d is-lublul, is demicdLun-

rblezeru oriuguini ace-

dar,figuraodtratlelalte

figuri sint pe oblicele ce reunesc acestepunc te f undamer r ta le .

In{elegem astfel molivele pentru care i ladmira Gauguin pe Puvis, motive tehnicepe care insa crit ici i nu le puteau banui gipe care artistul nu voia sd le mdrturiseascd.-Si d in nou t rebuie sd constatdm cd Foci l lona vd,zut clar ; i a gtiut sd evoce in termenipotrivi l i aceste raporturi care nu trebuienici negate qi nici exagerate. < in sacrapidure pol ineziani rena$te inspi ra{ ia ordo-natd ; i l in ig t i ta a lu i Puvis de Chavannes;dar noble{ea umanismulu i face loc a ic inoble{e i c iudaJenie i . Frumosul t rup, fdrdvesminte, ce se r id ic i pentru a culege f ructu ldir-r pom, nu se onduleazd ca senina figuridin Toantna,' el se inalld ca un zeu necu-noscut, cu talpi puternice, golduri subliri,pe un rec i f de cora l i .> 25 < Ciudd{enia> i ieste proprie lui Gauguin. S-a incercat si seopund s imbol ismul sdu a legor i i lor gcolare 9 i

25 FOCILLON. op . c i t . , p . 288 .

GAUGUIN : Fc r r r e i a cu n l ango .(Moscovrt, Muzeul Puskin, foto Giraudon ).

si tuarea lu i in marea t radi l ie a pr imelorepoci . S imbol ismul era a iunci rapor tat Iacredin{e ezoierice de care Gauguin nu parea fi prea strdin. Cuvintul simbolism, dat canume unei qcoli, nu trebuie sd trezeascdiluzii. Gauguin are mai degrabd, ca qi Goya,s imlu l misteru lu i , ba chiar mai mul t - cdc ila e l indeminarea se asociazd cu inst inctu l -ar ta misteru lu i .

f i C6zanne poate pirea un izolat care,singur, cu tenacitate, vrea sd regdseascdgrandoarea clasicd. in realitate este un fami-l iar a l maegtr i lor , un obignui t a l Luvru lu i ;i -a cercetat cu pasiune pe venel ieni - maiales pe Tintoretto -, pe clasicii francezi,baroci gi pe Delacroix, in sfirgit pe Courbet9i pe impresionigti, inainte de a se retrage,singur cu el insugi, in mrjlocul cimpiei de laAix. Aceastd culturi s-a maturizat intr-unspirit original, investigator, care dispre-Iuieste spontaneitatea. El nu pindegte, caprietenii sdi, instantaneul, schimbarea ; chiarcind executi peisaje dupd naturd, el con-

Puv is de CHAVANNES: Tanrar is .( Col. Bonnidres, foto Bulloz ).

4ceste douci pinze sint foarle osentittdtoure. Lui Gauguin nu-i pldceau prete-rtele alegorice alt ltriPuri"' dc Chavanne.s, dar ttrea o nnre adntiralie pentru expresia plasticd ti ritmic(i a lucrdrilor qcestuia.

Sri fie t'orba aici de o rentiniscenlti'! 237

CEZANNE: Bdrbatul cu vestd rosie 'Cdzanne i;i fixeazd pe diagonalele pdtratelor

obyinute prin rabaterea micilor loturi aledreptunghiului unele dinte portretele sale.Gustave Geffroy, Vollard etc. In Blrbatrtlcu veslri rosic. r'rt afarii de rtle.qereu trnora dintreaceste diagonale;i oblice aporlinind diract

;arpantei (ne gindim, in special, la tnctreletriunghi superior), citevo oblice sensil;il pa-

ralele vin sd asigure echilibru. (Ziirich, Col.

An obse;are ale

struieltgarpanlmaegtrlVerticape car(

Biihrle, ft;to G iraudon )

CEZANNE: Cas te l u l neg ru .Ant obser;ctt in peisojele lui Poussitt folosireu unei intregi relele de linii ortogonule. Pe punctele de incruci-

;are ale ucestor diugonale ale pdtratelor Cdzanne i;i stabile;te liniile cu tendinye ver/icale sau orizontalecare ii tor ritno peisajul. (lYinrerthur, Col. Oskar Reinhart).

struie$te o oper[ solidd, suslinutd de o

$arpantA bazatd pe o schemd, intocmai camaegtri i care lucrau pe indelete, in atelier.Verticalele qi orizontalele gi unghiul dreptpe care ele i l formeazi prin intretdiere sint

pentru el, cum am vdzut gi la all i pictori dinsecolul al XIX-lea, l inii le preferate, la caretrebuie adaugatd contrabalansarea oferitede linii le oblice. Castelul negrlt se inscrieintre verticalele si oblicele ce iau nastere 23Y

pr in rabaterea la tur i lor (d iv iz iune in c inc ibenzi ver t ica le, t re i or izonta le ; i ob l iceparale le) aga cum Drumul lu i Hobbema, deexemplu, urmeaz[ riguros armdtura dreptr.rn-ghiu lu i . Dacd C6zanne redi patr r . r arbor i , e ivor I i aproape parale l i ; i echid is tanl i .L.rtreaga sa operd va fi marcata de grijaconstant i pentru compozi l ie , efor t care vadr.rce la Grandes baignerrscs, tablou reluatt imp de opi ani s i ldsat neterminat . Zespetites baigneuses, Juciitori i de cdr1i, anu-mi te por 'Lretc const i tu ie 1oi at i tea ja loane

ale erceste i cdut i t r i ce insc l ie vol l tn le s impl i -

l icate, forrne incordate in jocul secret a lcu rbe lo r , a l r ombur i l o r ; i p i r am ide lo r , i ncompozi l i i s tat ice ; i inchise.

N i c ioda t l i i nsa gcomet r i a r t u va exp r i t t t ala C6zar"rne adinc imea, n ic iodatd. e l nu v i tfo los i in mod d i rect d iagonale le dreptun-ghiu lu i care creeazt i in mod i rez is t ib i l per-spect iva ! r ; .

f i tocmai d i r t cauza accste iabsen{e a perspect ive i l in iarc peisaje le l r r iC6zanne nc fac sa ne g indim at i t de des l i tpe i sa je le l u i Pouss in .

l i in . " " " ce pr ivcste reprezr 'n tarca spal i t r lu i 1aCczannc , l ez i c l l p i t o l u l r t r l n i i t o t .

Solutiileepocii contemPo

t*,,,Wi:N,' i ' : ae :arpant i t r t t t r ror lut r tt rarit, Galerid Lt,uis Cd

I

HOBBEMA: A leea d i n M idde lha rm is . VAN DE CAPPELLE : Co r i b i i pe f l t t v i r - r .( Londra, National Gallerl', foto Bullo: ) ( Lonctra, Nutional Gullerv ).

Este umuzant sri tonstayi cti o<este lucrdri aparlittind Iui Hobbetnu si, respeclir'. lui Vurt tle Coppelle,un peisaj ;i o ntarinci, urnteu:ci in ntod ct'ident uceea.si schend, ba:atd pc ttrrrttituru dreptunghiulrri.

240

a,,

I

5ter

i i leri coiltemoorene ' '

= - ,

aa.a

.l' =l

t t ]

.

r u

:re' t ali o r . i n

' p r in l tlt u vil

'cr pt Ll n"r i l p e r -i r ccs l e ie l e l L t it l cs la

t l u l r l r l i L

lu r t lL r

. . \ L l r ( . \ l l l ( ) \ .

i r g i 1 1 . 1 g . , t r l q t < 1 , ' r ., / ' t \ 1 ( ' t t t . ' , r t t r l \ , t t ! . 1 1 t t , t / ' l

, , t . t i l , ' t t \ t t L i t . t t t t t t , t t t t l i , , l

. / : , r , t | . , , , 1 1 , , , 1 . , t . t , t t i , . , l

. , ' t , t 1 4 t ! t t t t t t , , , t l t t , t . i . [ . . , . , t ,

t , , i l t i i . t I , , r t . ( t t , ' t f ; e u .

s'-!&;ir " u'i#r*

Pictura este un limbaj. Pind aici, pictoriifoloseau cuvinte foarte cunoscute prin careigi impuneau sintaxa personal5 elementelorrecognoscibile ale lumii exterioare. Pentrua-gi realiza opera, ei proiectau formele dinspiritul lor asupra diversitSlii lucrurilor. lnfelul acesta, opera era o sintezi pentruoblinerea clreia trebuiau si coopereze toateresursele artei.

Incepind cu C6zanne, s-a produs o mareschimbare: noutatea mijloacelor folosite deel a atras atenfia mai mult asupra compo-nentelor decit asupra sintezei. Pictura sa aexplodat pur gi simplu gi pictorii secoluluial XX-lea au avut in fa{a lor: unii problemacelei de a treia sau chiar a patra dimensiuni,alfii armoniile de tonuri pure, allii, insfirgit, liniile geometrice care regleazd com-pozilia planI.

Aceste cdutdri au modif.cat profund insugivocabularul. Elementele recognoscibile aufost inlocuite uneori cu forme aluzive, alte-ori cu forme pur geometrice, sau chiar for-tuite, care rdmin totugi semne gi care netransmit un mesaj, mai cu seamd cind sintorinduite de un principiu intelectual.

A t re ia g i a pat ra d imensiune

Ne reintilnim aici cu problema spa{iului,acest obstacol atit de greu de invins. $ar-panta liniard este deosebit de complicatd,oricare ar fi solu{iile adoptate, iar cele alemodernilor sint cu adevdrat noi.

Sd incepem prin evocarea luminoasd a spa-liului. Manet provoacd scandal inldturindclarobscurul, dar subliniazd incd anumitevolume cu un contur negru; dealtfel el esteprea versatil pentru a se folosi mult timpde acelagi procedeu. Din contri, obi,snuinlade a picta in plein arr ii determinl pe impre-sionigti sd suprime negrul; in curind eiaveau sd reprezintd. din obiect doar aparen-fele lui colorate, lumina si umbra. Plecindde la aceleagi premise, C|zanne restabilegte

obiectul in prezenla sa concretS, volumulsdu nemijlocit, densitatea sa, analizind gisaturind tonul local gi transformindu-l apoiprin culoarea incidenlei luminoase 1 giatmosferice 2, << Atunci cind culoarea este intoatd bogdlia ei, spune el, forma este inplenitudinea sa . . . Contrastele 9i raportu-rile de ton, iatd secretul modeleului. > 3 Elrealizeazd deci totul impreund, culoarea,volumul, unitatea luminoasi gi unitateaumbrei.

Cit despre diftrenlele de planuri, Clzannele reduce la minimum gi le exprimd prinacele opozilii pe care Sutter le analiza foartebine: << Mai ales privind muchiile unui edi-ficiu se observd mijloacele pe care le folo-segte natura pentru a face sd se desprinddobiectele qi si le separe unele de altele.O muchie luminoasd se detageazd pe cerprintr-o linie de un albastru mai inchisdecit masa cerului, iar o muchie intunecatdse detageazd printr-o linie luminoasd carese afli in opozilie cu ea ). a Tonurile fiindimpinse pini la sonoritatea lor maximd,C6zanne sugereazd planurile prin muchiilelor gi prin folosirea complementarelor

1 Pentru CEZANNE: 1. lumina este portocalieqi prin aceasta transformd tonul local al obiectuluipe care se agazd; 2. umbra este albastrd, altd trans-formare a tonului local. Pentru a trece de la porto-caliu la albastru, avem modulajiile ro;u-violet,apoi violet-albastru ale tonului local; sau, trecindprin cealaltd laturd a triunghiului cromatic, modu-la!iile galben-verde gi verde-albastru; Cdzanne alegeun drum sau altul, niciodatd insd pe amindoud.

2 << Natura pentru noi oamenii existd mai multin profunzime decit la suprafa{i, de unde necesi-tatea de a introduce in vibraliile noastre de lumind,reprezentate prin roguri gi galbenuri, o sumd sufi-cientd de albastruri pentru a face sensibil aerul >>.Scrisoarea lui CEZANNE cdtre E. BERNARD,din 15 apri l ie 1904.

3 E. BERNARD. Souvenirs sur Paul Cizanne,Paris, 7925, p. 32.

a Philosophie des Beaux Arts appliquie d lapeinture, Paris, 1870, p.242. Leonardo DA VINCIspusese: < Fiecare culoare pare mai nobiLi la grani-lele contrariului siu decit in centrul sdu>>, Tratatuldespre picturd.

:'

;t

6:-"" .

<< La nattjului, spade a maicare vd

tonuluimus ).Sutter,

Expresieste miacuitattvor ancontrasa\ A /'\

z+z

lumulnd g iI apoi' r g i:ste inste inportu-) 3 E loarea,ritatea

lzanned prinfoarteui edi-e folo-,prinddaltele.

pe cerinchis

rnecatd;d carele fi indraximi,ruchii lertarelor

r.lrtocalie,b iectulu iI td t rans-la porto-su-v io let ,i , t recindc, modtt-nne alegemindoua.

mai multle necesi-e lumina,umd sufi-i l aerul >.R N A R D ,

Clzanne,

tuie d lain vtNctI la grant->, Tratotul

{k.

t) X, ,

: ?'/. ?:','.

5*r

-":':&'r --i' -9"

r:::7]!!"7

i;!1,:,":i. ;.-- ,

"\--:E*i. ' ! l .

BRAQUE: Na tu rd moa r t6 .<< La nuturu ntourtii se pune problenn unui spaliu tactil Ei chiar nnnual cure poate f opus spayiului peisa-jului, spaliu tizual. Natura ntoartd Jace ca sintTul tactil sa porticipe la c-onceperea tabloului. Ea inceteu:ude a nui fi ttaturd nrcartd clin clipa in care nu ne ttni este la indenind, In spa{iul tactil, ndsurali distonlocarc t'ti separd rle obiect, in linp ce in spayiul Iizuql rnd.surali distonla care separd lucrurile intre ele>>,

(P ropos de B raque , / r <Vc rve> . V l l . n r . ) 7 28 , p .7 l ) . (Co l . pu r t i cu l a rd , A rh i r e l e f o t o l .

tonului lumind (a se vedea Carri ire Bibe- degrabd semn decit expresie a adincimii -,n tus) . E l a cunoscut probabi l ide i le lu i vor impr ima un joc p lanur i lor obiecte lorSut ter , d i rect sau pr in pr ie terr i . d is locate.

Doctrina cubistd, in tot cc avea ea escn-Expresia sesizantd a contraste lor de p lanur i 1 ia l , a fost ext rase tot d in opera lu i C6zanne:este mai s impla 9 i mai t ransmis ib i lS deci t in unele natur i moarte g i ch iar in unele pei -acuitatea viziunii cdzanniene. Cubigti i igi saje, C6zanne pare deja sd adopte mai multevor amint i de aceasta g i , reducind legea unghiur i de vedere. Pr imi i cubigt i , Braque s icontrastclor la accentuarea muchii lor - mai Picasso, vor folosi toate posibil i ta{i le pe 243

':."":-j

tn

Per.rt<< Margplasat Ipind drilor arcontun

tPe propLa Fressale, da,dectt p,tnclinali,a-Si ech

PICASSO: Guernica.<< Nu existd artd figurativd ;i non figurativd. Toate lucrurile ne apar sub forma unor figuri. Chiar inmetafizicd, ideile stnt exprimate cu ajutorul figurilor ; in aceastd situalie gindili-vd cit de absurd ar fi sdne gtndim la picturdfdrd iffiyi;area unor fguri. Un personaj, un obiect, un cerc siilt nitte figuri, ele ac|io-neazd asupra noastrd mai mult sau mai pulin intens. Unele sint mai apropiate de senzaliile noastre, producemolii care impresioneazdfacultdlile noastre afective ; altele se adreseazd mai cu seamd intelectului, Trebuiesd le acceptdrn pe toote, cdci spiritul meu are tot atita nevoie de emolie pe ctt au;i simlurile mele>>.Picasso, 1930-1935, Ed. <<Cahiers d'art>>, Paris, 1936. (New York, Museurn of Modern Art, foto

Giraudon ).

care le oferea aceasti multiplicitate a unghiu-ri lor de vedere. Simplif icind celelalte pro-bleme pentru a o aprofunda cit mai multpe aceasta, cubismul analit ic dispreluieqteculoarea gi dd volumelor o reprezentarefragmentard. ( Un Picasso studiazd unobiect aqa cum un chirurg disecd un cada-vru. )) 5 Fiecare parte a obiectului disecateste adusd in planul pinzei, unde toate sejuxtapun, iar pe suprafala se inghesuie o

mullime de muchii care sugereaze undecalaj in spaliu.

All i i , dimpotrivd, cautd sd exprime ceade a treia dimensiune cu ajutorul culorilor.$i ei se intorc la C6zanne, ca Ia sursa inepui-zabilra a tuturor cdutdrilor noi.

La Fresnaye studiazd ceea ce Clzannenumea < delimitarea obiectelor cind punc-tele de contact sint slabe. delicate >. adicdtrecerile, ugoarele intreruperi in conturulunui volum care niciodatd nu se deta-geazd in intregime in cimp, oricare ar filumina.

6 Guil laume APOLLINAIRE,cubistes, Paris, Athena, 1913, p, 14,244 Les peintres

Pentru Delaunay afirma{ia lui C6zanne:< Margin i le obiecte lor fug cdtre un centruplasat la or izontu l nostru > const i tu ie, ince-pind din 1906, punctul de plecare al cdutd-ri lor asupra modificdrilor pe care le suferdconturu l obiecte lor sub efectu l lumin i i .

LA FRESNAYE: Cucer i rea aerulu i .Pe proporliile de aur, atlt de scurnpe lui Sdrusier,Lo Fresnaye i;i stabile;te arhitectura liniard a pinzeisale, dar severitatea originard a ;arpantei nu estedectt parlial folositd: un punct de tncruciSare,inclinalia unei oblice ti sint suficiente artistului pentrua-;i echilibra compozilia. ( New York, Museum of

Modern Art ).

Delaunay a mai observat ci anumite tonuripar sd avanseze sau sd se retrage in func{iede vecin l ta tea, importanta $ i in tensi tatealor. Dar, desi a negat conturul, el nu qi-aputut impiedica cercurile cromatice sd seorganizeze pe diametre, pe corzi, gi sd suge-

DELAUNAY: Omagiu lui Bl6riot.Studiul dezagregdrii formelor de cdtre luntind i!conduce pe Delaunay spre opere pur cromatice.Totu;i aceastd pinzd se organizeazd pe o relea deoblice bazatd pe arntdtura pdtratului. Ele pornescdin partea sttngd, sus, ;i merg cdtre dreapta, jos.

( Paris, Col. Cazel, Arhivele foto ).

hiar tnr f i s d

ac{io-producrrebuiente Ie >>.

, foto

i u n

)rilor.lepui -

zannepunc-adicdtturuldeta-a r f i

245

246

reze liniile gi in acelagi timp o oarecareadincime.

Celei de a treia dimensiuni, futurigtii italienivor dori sd-i adauge o a patra, adici vorvrea si prezinte durata sub forma migcirii.Aceastd idee foarte italiani o intilnim inciin primele lucriri baroce: ea era exprimatdatunci prin dinamismul secret al refeleigeometrice. La futurigti, dinamismul, sim-bolul vietii moderne, constituie tema insdgia artei; obiectele, atit de insistent studiatede cubigti, nu rezistd la acest virtej gi sefdrimileazd: aga se intimpld cu dansatoarelelui Severini, casele lui Boccioni etc. << Vomplasa spectatorul in centrul tabloului>,spune Carrir; el nu se va mai invirti in jurulunui obiect, ci lumea intreagd, viafa se vorroti in jurul lui. Notafiile rapide ale picto-rului vor fi deci juxtapunerea imaginilorvizuale succesive inregistrate in timpuldesfdguririi progresive a unei migcdri com-plexe. Se observd aici influenfa evidentd aincercdrilor de fotografiere a miqcirii dela inceputul secolului.

Compozifia rdmine la aceqti latini foarteliniarl: diagonalele sint imperioase, obli-cele repetate, paralele sau in fascicole - canigte evantaie sau ca razele unui far - subli-niazd deplasarea formelor; acesta sint<linii-forfd> (Liniile forld ale unei strdzi,Boccioni, l9l0, Penetralie dinamicd a unuiautomobil, Balla, l9l3); ele tind spre oredare mai degrabd cinematografici a mig-c6rii. Expresia va fi mai sintetici in Franfa,in operele lui Villon gi ale fratelui sduMarcel Duchamp-Villon.

Culoarea purd

Pe fovi ii preocupau pulin dimensiunilespafiului, dar o altd componentl a picturiidezldntuite va pune grupului o problemdesentiald: culoarea purd. Ei vor merge pindacolo incit au suprimat orice indicafie cu

privire la volum, pentru a ldsa culoriiintreaga sa forfi. Aceast[ ciutare poate fipusd in legiturd cu Manet, ca gi cu Gau-guin - mai mult cu ce a spus decit cu operasa, unde tonurile surde fac sd cinte culorilestrdlucitoare - cu nabigtii orbili de fai-mosul << talisman >r 6, dar mai ales cu VanGogh. Grupul fovilor s-a constituit in 1905;pe aceastd linie, care nu va fi pentru ei omodd trecitoare, ci un mijloc firesc deexpresie, se vor menfine doar Van Dongengi Matisse.

Grija pentru culoare nu o exclude pe ceaprivind compozi{ia, lucru deosebit de clarla Matisse, care ne oferd chiar un exempluprivilegiat de analizi.

O datd in viafd a avut ocazia sd, realizezeo mare compozi{ie monumentaldz Dansul,de la Fundafia Barnes (Merion, S.U.A.).Sd analizdm maniera sa de lucru: desigur,ea este personali gi ne poate induce ineroare. O spune chiar el: <<In cele din urmiam luat trei pinze de 5 m, dimensiunileinsegi ale peretelui, gi intr-o zi, inarmat cuun cdrbune prins in virful unui bdf lung debambus, am inceput sd desenez totul dintr-odat5. Simfeam in mine un ritm care mdpurta cu el. Aveam suprafata in minte >.Si totugi adaugd imediat: << Dar odatidesenul terminat, cind am inceput sd punculoarea, a trebuit si modific toate formeleprevizute. Trebuia si umplu totul gi sdprocedez in aga fel incit ansamblul sirdmini arhitectural. Pe de altd parte, tre-buia si md conformez addriei pentru caliniile mele sd reziste concuren{ei fdcute debazele pronun{ate ale arcurilor; cu atit maimult cu cit aceste linii trebuiau sd traver-seze blocurile gi si aibd suficient elan pentrua se racorda unele la altele. Pentru a com-pune toate acestea qi a obfine ceva care si

0 <Talismanul> este un studiu pe care SERU-SIER il va executa in toamna anului 1888 la Pont-Aven sub privirea lui Gauguin gi pe care il va aritala intoarcere camarazilor sii de la AcademiaJulian; lnvecinarea tonurilor pure fdcea ca strdlu-cirea lor str parii intensd.

Pe lingtcurbe, at( adicd ,

seol

triiascitatoninmentel

Imp<tatea,exact l

7 C oLes ArttG. DIEp. 85.

uloriirte fiGau-)peralorile: fai-Van

t905 ;e i o

c d e'ngen

e ceaclar

mplu

lizezetnsul,r.A.).;igur,:e inurmdunileat curg dentr-or m dnte D.>datd

pun:melegi sirl si, tre-'u cate det maiaver-entrucom-re sI

enu-Pont-ardta

demiartrdlu-

pe .ttngd. procedeut ,"b,,,,ii-t",*i"E:*Ilfi;r::rr;:;i:;,:^r"!)#lfi..t"*

sti intervind un intreg joc decurbe' ale cdror centre le repartizeazd piii,iiirl'rt" ce iau na;tere din iiiiicr;area diagonareror pdtrateror(adicd din virfurire micurui patrar Lentrii";;;;;', ir. r,:a.''irir;;'";';b""i"r"nte ir vor inspira de buntiseamd pe Marisse in cduidrire tot, p"nrii oi"sa. r"pn'iilirjiii"i"irrirm oJ Ar, foto Buroz).trdiascd, sd cinte, nu puteam incerca decittatonind, modificind fdrd incetare

"o;;;i:mentele mele de culori gi negrurile ;;i.;';.Importanla acestui text rezidd in simoli_

latea, sinceritatea cu care descrie ati i 'deexact procesul de crea{ie la un maestru

spontan si congtient totodatd. In acelasirrmp et lace cunoscut dublul s.op ." t . ._buie atins: adaprarea Iu o uifrii..tl.; 'f*;_mentatd gi redarea unei unitdli u unrufr_blului precum gi mijlocul gdsii: ;"-;;;;,Ir.rm radtant al liniilor care traverseazdblocurile cu^ destul elan pentru a se racordaintre ele. in prima versiune r u";;-;i;;,

? Conversali i cu MATISSE publicate in paris-Les Arts et les Lettres, ts april i i- i9il, . i ,",. 'O'Jc.

RDIEHL, Henri rtiatiss,- i;;ir;

-fi;";,'"b54:

".,: ffi".i"tlftdiu

se afld acum la Mus6e des Beaux247

MATISSE: Dansul, Prima variant.d'(Paris. Musdi iiiq Vitle de Parls, copie realizatd de C'B')'

este ma:fdcut obmai micmdsurdscara, cprin be.asemenldansatopart€& rghicescAstfel iperetelene$te 9rteme frneobosiromAne'reteauateze.

O a trinld, tLes grtceau, stitor inln ciurritmuricurbel(ale berneuses-fascicoriminebenzileDealtftrigoareface caorinducitem iCEzantmistic)formdvechi.sfirgiseacadersemnilutiliza

0 A ,

Arts di

I

II

l l

lilrllil MATISSE: Dansul, forma definitivd'-

In aceastd a doua variantd o ooiiriit ,n du.blu i"'i'i ittiir" paralele.formind u".!j'--d" '^':::cI'::,i t'

adausd unor benzi ,rn,ror7 ti bi)o- i)'ruiito, orlritrriirrii-i p"iiri i ioitrotilorto grrutotea' o serie de c-urbe

;i,;;;,;;;,;;ii^,t p,,,1o,ili:;;: t';;;';;i,:;:;4i:f;i{,;;' F"i;i;"i" reatizitd in atetierut artistutui si

248

este mai vddit. In a doua versiune. care afdcut obiectul multor studii, personajele sintmai mici, mai risucite, se supun in mai maremdsurd arhitecturii gi ii respectd mai binescara, dar elanul inilial este exprimat totprin benzi ce pornesc de jos gi se desfacasemeni unor raze solare, in timp ce axeledansatoarelor converg, dimpotrivS, sprepartea de sus. Arcuri de cerc impletite seghicesc sub forme gi le frineazd salturile.Astfel il vedem pe artist fali in fald cuperetele, ascultind de impulsul ce-l stapi-negte gi desfdgurind pe perete liniile uneiteme frdmintati mulli ani; apoi reluind-oneobosit (nu a reluat el oare de l l ori I iaromdneascd ? ) pind ce pulin cite pulinreleaua ascunsi incepea sd se contu-reze.

O amintire poate inconstientd, o prefe-rinld, trebuie si-l fi ghidat aici pe Matisse:Les grandes baigneuses de C6zanne. Ii pta-ceau, se afla in posesia unui studiu pregd-titor in care compozi\ia era deja schilati e.

In ciuda diferenlei esenliale dintre cadre,ritmurile sint apropiate. Tn Dansul, melodiacurbelor se desfdgoard pe acordurile severeale benzilor oblice ale fundalului, ca Baig-neuses-le pe fascicolele de arbori; dar acestefascicole triunghiulare, cu virful in sus,rimineau la C|zanne statice, in timp cebenzile lui Matisse explodeazi cdtre cer.Dealtfel, figurile din Dansul au mai pulindrigoare decit cele ale lui Clzanne; aceastaface ca ele sd ajungd la schemd in loc sd seorinduiascd dupd un traseu prealabil. S5-lcitdm aici pe Kandinsky: << Baigneuses-le luiC6zatne, compozilie in triunghi (triunghiulmistic) . . . Sn construiegti un tablou dupd oformd geometricd este un procedeu foartevechi. El a fost insd abandonat pentru cdsfirgise prin a degenera in formulele unuiacademism incremenit gi l ipsit de oricesemnificalie interioard, fird viald. Prinutilizarea pe care i-a dat-o, C5zanne i-a

0 Acest studiu se afld acum la Mus€e des BeauxArts din Paris.

MATISSE: Figurd decorativd pe fond ornarnental.Aceastd figurd foarte sculpturald ascultd docil dearmdtura dreptunghiului ; in jocul lor secret, diago-nalele gi perpendicularele li regleazd cele mai nicidetalii. AEa ia na;tere dreptunghiul interior, culdsimea datd de punctele de incruciEare ale diago-nalelor jumdtdlilor verticale ole intregului tabloucu cele ale juntdtdlilor orizontale, iar lungimea deincruci;area diagonalelor junfitdtrilor orizontale cucele ale sferturilor. Este ceva ie;it din comun inopera lui Matisse ; compozi{ia sa obi;nuitd estefdcutd nmi mult din echilibru decit din geometrie.(Paris, Muzeul de Artd Modernii, Arhivele foto)-

eq4it

$il

ryhluri se' de curbetistului gi 249

redat \acest carmonistrdluciCEzannliile cctrebuieci fieciterior iaer. S

in aceasclasice t

DERAIN: Cina cea de ta inaArtistul poate aveo in fala crealiei doud atitudini. Fie sd urmeze cercetdrile celor care l-au precedat nemii-

locit, pentru o le duce mai departe - acesta a fost cazul lui Seurat, core a completat impresionismul,al cuhi;tilor, core ou dezvoltat descoperirile lui Cdzanne, al fovilor care uu folosit lecyia lui Van Gogh -

fie, tn dorinla sa de o atinge perfecliunea, sd se situeze in afara timpului ;i sd-i studieze pe mae;trii trecu-tului. Aceasta a fost atitudinea lui Poussin, cea pe care o adoptd ;i Derain ctnd t;i concentreazd tooteeforturile pe ordonanld, pe care o vrea calmd, echitibratd, ;i pentru care regdse;te in mod fatal principiile

mae$rrilor. intretdierea diagonolelor dreptunghiului cu cele ale pdtratelor stabile;te aici axul lui Hristos'fulaia se tnscrie intre linia mediqnd qi cea caie taie latura fiecdrui pdtrat, la interseclia diagonalelor celui'

lalt piitrat. Dupd ce a ales o schemd, Cdzanne a suferit uneori influenla ei pind la deformarea obiectului,Derain cautd la mae;trii trecutului arta de a folosi o schemd cu discrelie.

(Col. particulard, foto Seuil).250

redat via{a . . . Rolul triunghiului aici, in

acest caz important . nu este de a grupa

armonios componentele tabloului. EI este

strd luc i toarea ra{ iune de a f i a operei ' . 'C6zanne modificd, cu indreptd{ire, propor-

l i i le corpurilor. Nu numai corpul intreg

irebuie ia tinOa spre virful triunghiului,ci f iecare din pir{i le sale. Un suflu in-

terior irezistibil pare sd le proiecteze in

aer. Se poate observa cum truPurile

lor devin mai ugoare qi cum se alun-gesc >> 10.

Pentru a reveni la Dansul, sd vedem cum

iqi organizeazd Matisse aplaturile 9i ara-bescurile, Toate operele lui sint in acelagi

10 KANDINSKY, Du spirituel dans I'art, Paris,edi l ia lui Beaune, 1954, p. 52. Cum a .sub^l iniatfoarte bine Kandinsky, omul se supune aici foartebine exigenielor geometriei, ascultind de ni;tereguli pe care le cunoa;te bine.

DERAIN : Na tu rd moa r t i .

in ct.eastd traturd nnortd pnre sd dontneascd cett nni cleplind libertate..opero ctstultti totu;i de regulile

clasice ale noturii noarte,' asa cum o concepea oudry: rabaterea nticilor loturi ale dreptunghiului este

riguros aplicatd. (pittshurih, Fundalia Carnegie, foto Jean Gilhert).

' t 'a^t::at..a

at nenti.i-r ionisnul ,

Goghtr i i l recu-azai loltepr int iPiilei H r i s t os .zlor celui-obiect u lu i .

ROUAULT: Plan;a XLImul dre?t este anoma Ie

toporul ce il lor

le diagonalele celor a

regleazd comPozilia aceveflicale ale virfurilor

4 cerc lnare lrece Prtn PunACeSfur AlAgonate $, verltC(

Rouault: De;i textura sqTiferitd, modul lui de a luua iliii Matisse. De zece ori re

plnza sau o tterg.ea D.enlru a

ESrc greU Sa gntcettt proces

cdutdtori neobosili. Au plecatgau schema constitaie rezull

-Rotuult lucra Pe aceea;i Pi

ROUAULT: Stel laAx de simetrie foarte mart

diagonalelor ; petde diagonalele pdtratul

( Paris. Foto. Col

DUFY: Frumoasa vard, tapiserie.Sumedenia de mici elemente creeazd aici o materie de tapiserie. Aceastd dispersiune ascultd totu;i de armd-tura dreptunghiului tn datele sale cele mai simple: sferturile, jumdtdlile Si treimile jumdtdlilor. (Paris,

foto Gal. Louis Carui).

. imp spontane $i gindite; l inii le cele maicursive, mai dezinvolte, petele cele mainea$teptate sint controlate la el de o minteperfect lucidd.

Ceilall i fovi si-au stins infldcdrarea dintinere{e qi qi-au ales fiecare un drum pro-priu. Derain, care fusese unul dintre< sti lpii) grupului intre l90l gi 1907, aban-doneazd dupi aceea culoarea purd. << Este oteorie de boiangiu >, i i spune el lui Vla-minck. lgi indreaptd toate cdutdrile spre opicturd constructivd, plind de grandoare,care se vrea fideld disciplinelor trecu-tului.

Raoul Dufy adaugd la spontaneitatea saincintdtoare simful peretelui, atunci cind ise iveqte ocazia: el urcd orizontul pind la2a2

iTUAULT: P lan ;a XLVI d in ( M iserere) ., ,( , , , : ; l r l rept esle aidotrt t t letnnului de santal cctren(ttiititeuzd toporul ce il love;te>>. Cele doud axe'r,,

:lea:ri cotttpu:ilict uc.'.st?i opere sint proiec-

ii t rricula ulc virfurihtr nticttlui ltutrdt ((iltrdl't)tt,

ir le diogonalele celor doud pdtrete supropuse."1 ,, .r,rr' tnere lrece prin punctele de iilter.tec{ie ale

tti 1..\t()t diugonule si verticale. (foto Hurault ).

Rt ,L l ru l t : De; i textut 'a sa picturald este f i tar tediltrirti. ntoclul lui de a lucra il poate atninti pe cel alI u i \ [ t t / i s se . De ori reaqeza tabloul pe tnasci :Rpttuult lutra pe aceea;i pinzd, Mutisse schirnbupin:ri .sttrr o ;tergeo penlru a o lua cle la inceput.E,\tt .greu sd ghice;ti procesul de lucru ul aceslorcrirt :iit,ri neobosili. Au plecat oare de la o schetnd,sutt ,.(itclntt cottstituie rezultatul gindirii lor ?

ROUAULT : S te l l a Vespe r t i na .A.t ie.sinetrie foorte tnarcet. Orizont situot laintrtcisurea diogonalelor ; perspectira druntului estedurt Lle diagonalele pdtratului din partea de jos.

(Paris, Foto. Col. Louis Carri).

af ma-Paris,

tea sacind iina la

. r{ , ' "

r ' " , / \

/ , ' l ' hJ ' !i

l r \ r '!

\ . o ,

\ : , '\ r .

{}

sf : I\ - L . t; . ,

, "*..4;3tq:{' rt , '"tq{'

h- . 1

>,

,' j,";i t'

?

/ i '

r . n/ 1:-*<il' r--:'

aF.'-

\??

L r ' , , '

/

€t ' I{ , .l r t

, l ?

"/u '

}".- - /

t { ,A'r"

ri-\\ -

{.},.3

t=t rd..dti.K A N D I N S K Y : S t u d i u p e n t r u ( C o m p o z i l i a V I l r .

( Miinchen, Furulalia Miinster-Kandinsky ).Diagonala dreptunghiului treea:d o nriqcare ascendentd ; uceastd oblicd luati de la unghiul tle jos pirtd launghiul rle sus, ditr tlreapta, este subliniatd de doua arcuri de cerc. In lucrarea definitivti, ea ru fi rupratle tlirecyiile ortogonale ce tncadrea:d un nucleu ceiltrul. in crochiu, uces! ilucleu nu este indicat detit

printr-o cru(e pe care douti perpendiculare punctote o une.tc cu laturile tahloului.

paf tea de sus a p inzei , reducind p lanulpeisaju lu i la p lanul perete lu i , cum fdceaBruegel . Geometr ia sa este s impld, este maidegraba o s imetr ie : un ax centra l in tovdrS-ses te benz i l e ve r l i ca le de cu loa re . i n to t -deauna insd, ; i in aceasta constd secretu lsdu, in teresul este repar t izat in mod egalpe toatd suprafa{a; Dufy posedd arta compozi l i i lor d ispersate.

in c iuda unui temperament cu to iu ld i fer i t de cel a l lu i Dufy, Rouaul t obl ineuneor i ver t ica l i ta tea p lanulu i pr in acelagip rocedeu . r i d i c i nd d in nou pe rspec t i va , ca rese confundd cu axul de s imetr ie . Dar inloc sd caute d ispers iunea, e l t inde mereuspre 6 maximd densi tate.

Astfel, ace$ti foit i fovi devin pictori re-f lex iv i , luc iz i , care nu se s imt deloc st in je-

7*-r,f* .*?* ( t_'t /

;-

''**u'

:t)

nili de formele geometrice ale trecutului

care - simpli f icate la extrem - servesc

spre a exprima personali tatea cea mai mo-

dernd.

KANDINSKY: S tud iu pent ru ( Compoz i f ia V I ) '(Paris, Col. particulard).ln Studiul pentru Compo-zitia VI, axul median este marcat de o cruce, iardizvoltarea tn spirald frintd este schematizatd de treisesmente de curbe secanle doud cite doud, Frinturilevir fi mai vddite in tablou, dar dispoziyia de ansamblu

va rdmine aceeaSi.

KANDINSKY : Compozil ia Yl l . ( Moscova ).

4 t

I plna tu

fi ruptd.at declt

u totul. obtine

acelaqiYa, careDar in

) mereu

otori re-c stinje- 76 i4:

KANDINSKY : Compozit ia VIru.R.^s.s. )

fazesqufireafran<neobrea (s d ncont t&p&rtpresimulttext iabstrde vipotabstrcafealldtpositumalmijlointruo forrentaga{irrstracrc e moricit9i igitriunCC IT

matetenelor sabstrcele (efortrece,daru.Kanr

Draceafcuno

inrforfestingluinc

in aceeaqi per ioadd, expresionigt i i germanicreeazd o adevdratd p ic tur i romant icd,poate s ingura care a insemnat o pro iec{ iespontand a eulu i cu a jutoru l e lementelornaturale profund modific-ate. Ei folosesc g5-seln i le le pur estet ice a le fov i lor g i adoptagi e i cu lor i le pure, dar cu scopul de a sugera.Pr inc ip iu l deformdr i i este admis ca o ax i -omi, ea putind merge foarie departe; prac-t ic nu cunoaste l imi te de vreme ce formeleluate din naturd nu se afl[ acolo pentrua o explora, ci pentru a releva prin aluzie

tendinfele - sentimente, patinti, fervoare,melancol ie - a le ar t is tu lu i . Din acest me-diu se va detaga un rus a cirui operi va fia l imentatd de bogd{ ia decorat iv i a ldr i i sa lenata le 9 i care prezinta importan{d pentrucercetarea noastrd: Vassi lv Kandinskv.

i n 1910 , i n momen tu l i n . u r . p . r i onu -l i ta tea sa se af i rmd cu adevdrat , e l scr ieDespre sprritual in artd 11, lucrare teoreticdfundamentalS pentru inlelegerea diferitelor

a,

256 11 Edi l ia f rancezd, Par is,

lrvoare,)est me-)rd va fi.irii sale

pentrursky.persona-el scrie

teoreticliferitelor

faze ale picturi i sale. Noliunea unui senssau unui conlinut propriu forntelor, maifireascd gindiri i germane decit conceplieifranceze despre arta, capdld aici o vigoareneobignuitd: f iecare formd este manifesta-rea exterioard a unui conlinut; ea trebuiesI manifeste < in modul cel mai _expresivconfinutul sdu interior > (p. 49). In ciudaaparenfelor, aici nu mai este vorba de ex-presionism. Gindirea lui Kandinsky mergemult mai departe 9i putem urmdri in acesttext intreaga sa evolulie cdtre abstract-unabstract ce rdmine < expresiv > si deosebitde viu totodatd. < Rari sint azi alt igti i carepot si se mullumeasci cu forme purabstracte. Ele sint prea vagi pentru pictorulcare refuzd sd rdmind in imprecis. Pe dealtd parte, el se teme sd se priveze de vreoposibil i tate, sd excludi ceea ce este puruman in el gi sa-gi sirdceascd prin aceastamijloacele de expresie. in acela;i t imp insd,intrucit forma abstracti este resimlitd cao formd clard, precis5, bine definitd, apa-renta sirdcire se transformi intr-o imbo-gi{ire interioara > (p. 50). Formele ab-stracte care il atrag, il fascineazd din ce ince mai mult, sint pentru el << existen{e care,oricit de abstracte ar fi, trdiesc, aclioneazdgi iqi fac simlitd influenla. Aga sint cercul,triunghiul gi formele nenumdrate, din ce ince mai complicate, care nu au nume inmatematici. Toate aceste forme sint cetd-

{ene ale regatului abstractului si drepturilelor s int egale> (p. a8) . in t re mater ia l ; iabstract << misund formele in care coexistdcele doud elemente>> (p. 50). Astfel in ciudaefortului de a filtra totul printr-o logicirece, artistul relevd tendinlele sale secrete,darul sdu exceplional de a crea via(d. $iKandinsky este un mare v iz ionar .

Dupa tinerelea expresionistd gi fovd,aceastd evolulie abstractd a lui Kandinskycunoaste doui oerioade:

intre tgtO gi'1920, pe pinzele lui aparforle ce traverseazd oblic tabloul, de lastinga la dreapta, in jurul nucleului evo-luind o lume de nebuloase, de galaxii - un

KANDINSKY: Pe a l b .in cea de a doua perioadd a sa, Kandinsky foloseEtearmdturile clasice ;i liniile formote de ele, fie urmin-du-le docil, fie deprirtindu-se u;or intr-un sens saualtul, ceea ce creeazd un fel de instabilitate ; aceastdinstabilitate insd rdmine calmd datoritd veciniitd!iicu Iiniile statice ale ;arpantei core i-au servit capunct de plecare. (Paris, Col, particulard, foto

Seuil ) .

fel de magmd supusd unor violenle lente.Uneori chiar niqte animale ciudate, fdrdnici o legdturd cu realitatea, se agitd cuiuleala unor parameci. Regdsim fi in{ele ce<< migund> gi acel < organic) care i se oferdintotdeauna lui Kandinsky atunci cind elvrea sd evoce concretul. 257

Il

t,

Cdtre 192l-1922. formele se cristalizeazdin elemente rigide, cercuri, triunghiuri, pd-trate, dar migcarea de translafie se men{inepind citre 1925 cind, odatd cu virsta matu-ritafii, se impune o vointd mai statici, decalm gi echilibru. De-a lungul acestei evo-lu{ii, Kandinsky este un artist cu voinldcare igi supune aptitudinile numeroase con-trolului riguros al unui spirit constructiv.Era deja el in analiza pe care o fdcuseBaigneuses-lor lui C6zanne; nimic din operasa tumultuoasi nu este ldsat la voia intim-pldrii. Doui crochiuri pregdtitoare aparfi-nind primei perioade (1913) ne indicd gra-dul de construc{ie exactd la care erau supusechiar la yremea aceea izbucnirile sale. Maitirziu, printr-un fel de reac{ie impotriva luiinsugi, alege forme ascufite gi trangante, canigte sdbii; alteori, cercul, devenit terenulunui microscop, inldnfuie strins agitaliafiinfelor. < Compozilia este dubli ) ne spuneel: compozifia de ansamblu gi cbmpozifiadiferitelor pdr{i subordonate ansamblului.Compozilia de ansamblu este o formd;obiectele, reale sau abstracte, se vor adaptala aceastd formd, << vor fi aceastd formd >.Elementele izolate, pe de altd parte, semodificd combinindu-se intre ele, sau doarprin simpla lor orientare. << Este ceea ce senumegte migcare. De exemplu un triunghiplasat simplu in sensul inil{imii are unsunet mai calm, mai imobil gi mai stabildecit acelagi triunghi plasat oblic > (p. 55).Se poate observa cd deplasarea liniilor esteesenliald pentru Kandinsky, in aceastd adoua fazi a operei sale ea fiind singuruln:ijloc pe care il mai pistreazi pentru arecrea viafa: compozilia incepe sI se spri-jine pe perpendiculare, pe diagonale, darnu pentru a se fixa acolo, ci dimpotrivd,pentru a se indepirta de ele. Sdgeli, sulite,triunghiuri par sd ne indice armituradreptunghiului, dar gi inten{ia de evadare,pentru a se lansa in afara retelei sale. Ope-rele simetrice, cum este Conversalie, reali-zatd in 1926, sint rare.

l ra l i ona l i smu I

Un artist de o profundi originalitate, Odi-lon Redon, niscut in 1840, descoperise incddin secolul al XIXJea limitele congtiin{eigi forlelor vitale care adesea ii scapd desub control: <<Datele firii mel.. m-au in-demnat spre vis; am suferit chinurile ima-ginaliei 9i surprizele pe care ea mi le ofereasub creion; dar aceste surprize le-am con-dus 9i tratat dupi legile organismului arteipe care il gtiu, il simt, cu singurul scop de aobtine in spectator, prin seducfia suferiti,intreaga evocare, intreaga atracfie a nesigu-rului exercitatd asupra granilelor gindirii> 12.Aceasti atitudine, izolatd in acel timp gi carefdcea din Odilon Redon o fiin{i aparte, seva afirma incet-incet 9i va deveni una dintrdsdturile cele mai ciudate ale generalieinoastre. Un val de iritare impotriva ra{iuniipare sd tigneascd gi sd se rdspindeascd;ceea ce ea aduce la lumini pare prea cu-noscut 9i, in curind, devine plictisitor, iarceea ce lasi in umbrd trebuie si fie mira-culos ! Intr-adevdr, pictura s-a imbogd{ituimitor la inceputurile acestei migciri, daracest lucru nu va intirzia si deceplio-neze; in fine, aportul lor devine din cein ce mai pulin comunicabil. $i se inlelegede ce.

Formele ra{iunii reflecti ceea ce existiuniversal in om; ele impun un limbaj acce-sibil tuturor: acesta poate fi inteles gi folo-sit cu mai multd sau mai pufini ugurinfd,dar nu existd decit un singur limbaj intelec-tual, o singuri geometrie, o singurd logicd.Lumea tendin{elor, a asocia{iilor de ideisemicongtiente sau incongtiente igi are de-sigur <<arhetipurile> ei, dar expresiile sint,in structura lor concretd, la fel de variateca gi indivizii ei. In acest sens se poate vorbi,pe bunl dreptate, de un fel de tinere{e fdride bdtrinele. Dar trebuie sd recunoagtemsincer cd arta ar fi cu greu acceptatd dacd

".{ ;

Cindsustr(

n u tpreasi fd258 12 A soi-m€me, 1867-1915, Paris, 1922.

odi-incdin!eii d eL in-ima-:ereacon-arteid e a:ritd,sigu-t ) ) ' - .

caree, se. d i n:afiei. iuniir sca ;t cu-', iarnira-rgd!it, darpt io-n c eeiege

:xistdacce-folo-rinid,telec-lgica., ide ie de-

sint,ariatevorbi,: fir[a9temdacd

2

{r

. . . 'ti; *:* .

9,,

r

4:*;;

".&

%,"".

s."4. :

4.**.,.

Xr- &

Odilon REDON: Germinal ie. in r is I lB79 ), l i tografie.Cind yisdnt, ne pierdem spiritul critic. Operu lui Odilon Reclon este uil vis poetic.si colorot, core sesustrqge oricirei conceplii pictttrule cuiloscute. Te ginde;ti la deschiderett unei flori. (fltto Seuil).

nu s-ar spnj in i pe ceva ger . rera l ; imagin i le Nu putem amint i deci t c i teva ja loane peprea indiv iduale rdmin s imple cur ioz i td l i rec i aceast i ca le neobisnui td: un mare ar t is t ,si fdri ecou. foarte apropiat de Kandinsky, fdcind parte 259

Paul KLEE: Pe pajifte.Paul Klee compard compoziyia cu un dansator pe strmd care-Ei pdstreazd echilibrul mi$ctndu'ti alternativbalansierul la dreapta ;f to itinea ; Klee defineqte trei echilibre : echilibrul mdrimii, al valorii ;i al culorii,Independent de aciastd lege generald, patru perioade pare sd degaje opera sa : mai tntii compozi[iile crista-lizante, prismatice, cu elimente mariiau mici (pdtrate magice) ; apoi compoz-iliile coraliene cu o dezvol-tare oijanicd, articulatd, sinuoasd i in al treilea rtnd, compoziliile feerice descript.ive (peEti, flori etc.)

Ei, tn sfir;it, compozi{iile << scriiturd> (scriitura muzicald sau ideograficd). Pe pajigte est-e o compozilieborakaia'echtltbroid pe un ax median cu tendinyd verticald. Aceste femei-flori preiau de la flori legile cre;-terii, cele mai mari indepdrtindu-le de lingd ele pe cele mici. Armonia deformdrilor tntre elementele vertieale ;i orizontale este atit de subtild incit este greu sd sptii care dintre ele are prioritate- a !?ra celorlalte.Figuiite ne duc cu gtndul la niste note muzicale dispuse pe un portativ dublu. (Col. Willard-Johnson,

Locust Valley, Conn., foto Giraudon).

pe careface cu io imagirgi totugi

Paulsemne if i e i n jparte $it r ie : coprospeleliptice

Cdtresemnelclorate,1934, SSemnuldin ull

* G ,trate.

Compopaginisa au

des

din acelaqi grup, Paul Klee, a cdutat, subo aparenfd dezinvoltS 9i incintitoare, sdexprime invizibilul, ( tot acest univers incare vizibilul nu este decit un exemplu izo-lat >. Paul Klee nu este un abstract gi niciun informal, dar toate aluziile concrete sintconvertite in semne de acest magician. Mare

amator de muzicd, se pare cd a fost multdvreme urmdrit de portativ qi notatia muzi-cald. Liniile portativului sint frecvente infoarte numeroase desene qi picturi ale sale:Pavilionul femeilor (1921), Brizd proaspdtd(1924). Flori, capete de pdsdri (Ma;ina deciripit ), sau femei ( Pe paii;te ) evocd note260

pe care culori le le fac si cinte' Avem de-a

iu. . .o ideograme, s imbolur i : < Simbolu l ' ' '

o imagine cincentratd in oglinda spiritului

s i r o r J s i i d e n r i c a c u o b i e c t u l > ' r 3 'Paul Klee is i p laseazd bucuros aceste

semne intr-o relea de orizontale 9i verticale'

f ie in jurul unui punct ceutral, f le de o

parte si de alta a unui veritabil ax de sime'

trie: compozil i i naive care exprimd aceea;t

prospel i rne copi ldroasd, ca 5 i desenele sale

e l i p t i ce ; i sP i r i t ua le .'Cat.. 1934, portativul muzical dispare 9t

semnele, negre ia.t intunecate pe fonduri co-

lorate, devin o scri iturd (Suiiturd t '9llt!.,

1934, Scriiturir, 1940, Port inforitor; 1938)'

Semnul insuEi se afirm5, solitar, intr-una

din ult inrele sale lucrdri, Titnpanistul, in

-ft GOETHE. Essai sur la peintut'e de Philos-

t rat e.

care sunetul lovit - 'xplodeazi intr-o patd

ro9le.

Suprarealismul va merge mult mai depar.te

in investigarea ralionalului. Apirut t l -1?-

care l iterird cu caracter f i. lozofic (vezi scri i-

tura ( automat5>), el va incerca sd violen-

teze legi ie obisnui te a le g indi r i i i .T: ] ' : l : i ;

a l os t ma i mu l t o < subve rs iune men la la ) ) "

Jec i t o revo lu l i e p las t i cd : da r s -a os ten i t

si sdseascd o formd picturald, deqi compo-

ziti*a nu a fost, in mod vizibil, gri ja sa ma-

;";t. Curentui a ingdduit totugi .apari{ia.itotuu pictori foarte originali:. Chirico nu

dist ruge cadrele p last ice t radl t lonale ' Gar

1a Mesens, citat de Marcel JEAN, Histoire de-la

o r i n t u , ) r ' - - i , , r , i o l i r r r . Pa r i s . Ed ' du Seu i l ' . 1 959 '

n .77 . Aceas td l uc ra re es te un s tud iu comp le t a l

ml ;car l I .

alternatival culorii.ii le crista-

o dezvol-

flori etc.)compozi{ielegile creE'ntele verti'

celorlalte.'d-Johnson,

ost multdrlia muzi-cvente ini a le sale:proaspdtdVIa;ina devocd note

Paul KLEE: A i r -Tsu-Dn i '

Contpoziyie cle tip scriittu'ri. Muziciart, Klee nu ar. fi putut sd nu renar-ce frumuseyea gravd a anumitor

pagiri muzicale ; sensioii it'"i"'ilr,"ri- irtiig" ar"'oi[i'toati posibititdlile .ptastice. Patratul ;i armdtura

sa au tlealtfel o ocliune sigurd asupra acestet opere:'-itiii"iti'iio' ve'iicali nle parlii de.jos concen*eazd

clesenul la utl potrrt,-'iti ,ri,'ui diviziuni t, pit:r, areazd compozilio. ( col' Hans Meyer' Berna )'261

.{t

pr int r -o deplasare a puncte lor de fugd s i apuncte lor de d is tan[d, modi f ica perspect iva,care devine haluc inantd. Pr in umbre mar i ,evocind sfirgitul zilei, el face din spaliulesent ia lmente uman al c las ic ismulu i unspaliu angoasant ;i creeazd, cu ajutorulunor reminiscenfe cul tura le insol i te , o poe-z ie or ig inal i q i seducdioare. Joan Mir6 q i -aamint i t de < f i in te le>r formale a le lu i Kan-dinsky, parameci i fantag, i care i i populeazduniversul fdrd d imensiuni . In s f i rg i t , MaxErnst a a juns, inchiz ind in lucr [ r i le sa le unsens secret, amar, distrugltor al conveni-en{elor sociale gi artistice, sd facd o picturd

seducdtoare gi rafinata. Dar nu ne-am fdcuto reguli din faptul de a nu vorbi de opereaflate incd in curs de desfd;urare.

Emigr ind in 1940 in Amer ica unde i -auint i ln i t pe refugia l i i d in Europa centra l i ,suprareal ig t i i le-au impdrtds i t acestor ar t ig i ia f la1 i in derutd noutd{ i le tehnice g i inova-l i i le 1or . ln acest t imp s-a ndscut c iudatapicturd pe care amer icani i au numit -o, infr,rnclie de grupdri, action-painting, absta(t-crpressionisrn, ta;isrtt etc. Jackson Pollockeste reprezentantu l lor ce l mai cunoscut .Reluind sub numele de dripping < oscila-! ia> (balansarea unei p i ln i i ) lu i Max Ernst ,

Plecit

Pau l KLEE : Po r t i n f l o r i t .Plecind de la geneticu fornrclor, baza invdldturii ,sale, Klee se apropie din ce in cc nmi ntult cle sinbolistrtulobiectelor ;i fintelor. El creeazd pentru u:ul sdu un fel de scriiturd ule cdrei caractere por asenrciniitoorecu olfitbetul glagolitic. Aceastri succesiune de semne, ce se inltinluie, esle inlr-adertir o scriiturci, cere, ('o

;i poe:ia, i;i subordoneazd rnesajul lecturii. Contpoziyiu este echilibratd ; ea este arhitecturatd de -ft'agnrentelecle drepte ortogonale;i anirnutd de citeva cercuri. (Bcstl, Col. publicd).

dar( actcareunui

utre

auld ,) t l

i"-11a

i n('t-rcku t .la-l ) t ,

rnul)0re, cut te la

J . M I R O : P i c t u r d .Plartnd de lu trtr suproreuli.strt le nuonlti.fbri.stti, Mird .se indepdrteu:a le el treptut si, ptistrindu-si paletus / r d l u t . i | o t t r c , c recu : t i o l un te ' t i t t gu l u rd ,pL lpu Io t t i deJb r t ne i r ea |e .da rCo rp0 r | i i .A r t nd tu ra

poate oJeri niti o c.rplitcrlie rolubild u punt'rii itr .sptttiu. ( llltr:eul din Philudelphia ).

dar supr imind autonlat ismul misc i i r i i , e l to tu; i cadrr , r l . A ldtur i de rapor tu l del icat( ac l ioneazi > pr in pro iec l i i rapide, s inuoase a l cu lor i lor , inmul l i rea l in ie i , verva scr i i -care se st r ing ; i se desfac sub impulsul tur i i expf ima un nou romant ism pic tura l ,unui so i de r i tm v i ta l , dar care nu depd;esc creat pr in exter i t ' r r izarea v io lent i a eulu i . 263

264

Jackson POLLOCK: Catedral5.

Jackson Pollock a instaurat o gtndire picturald tncare gestul este elementul prim. Picturo i;i tntoarcebrusc fala de la forma inchisd, realizatd-, pentru apdtrunde in lumea mai vostd a posibilului. Intr-adevdr,din gest s-au ndscut ni;te fornte aluzive, ni;te struc-turi succesive sau simultane, ni;te segmente dirijateetc., tntre care alegerea nu a fost fdcutd niciodatdptnd la capdt, in acest univers complex, activitatea

Se poate totugi observa cd Pollock nu re-nun,td complet la compozil ia plasticd, dupdcum reiese din folosirea verticalelor in Cate-drald (Dallas museum) sau din ritmuriledin Stilpii alba;tri (New York, col. BenHeller).

Geometr ia

Alli pictori, mai modegti, se gindesc cieul lor tumultuos 9i ira{ional nu intereseazdpe nimeni qi cd elanurile lor trebuie sd sedisciplineze pentru a deveni o operd deartd. Astfel, Kandinsky gtia cd numai geo-metria putea si facd accesibil tuturor dina-mismul de care era stdpinit. Geometria isiare intotdeauna sus{indtorii ei. Purismul,care izoleazd, azi fiecare din componentelepicturi i, le va antrena sA se inchidd in pla-nuri pind ce formele se vor migca exclusivpe cele doui dimensiuni ale pinzei.

Aceastd tiziune plond o intilnim deja laBraque gi Picasso din momentul in caredepdgesc cubismul << analit ic >. Ei s-au plic-tisit repede sd mai urmeze intocmai sfatullui C6zanne: sd trateze natura prin cil indru,con etc. ln perioada sinteticS, mai sugestivd,cdtre 1912-1913, ei provoacd reflexul decunoastere, neprezentind decit anumitepdrli caracteristice ale obiectului, aduse inplan. in colaje, ei suprimd suportul elemen-telor concrete, masa pe care sint agezate gile prezintd ca prinse cu acul, fdrd adincime.Fernand L6ger, cdtre 1927, va relua aceastdidee, insistind insd mai mult asupra realis-mului plastic. Dealtfel, aceasta nu consti-

de compunere rdmine totu;i in alarntd: uneoriPollock tnsu;i insistd osupra unni ritm, alteori lasdspectatorului, ca un nou Leonardo, libertalea de ainterveni pentru a proiecta pe tramd, cu entoliopersonald, una din schemele pe care le aduce cu sine

gestul. Compozilia devine alegere. (Muzeul dinDallas ).

Aici Ldfrontalighiului.se culloaceasla

tu ie l t! i i lorsprij inF rumtgreoalsuspelt inde

Laexistdd e ageomcomptor. (

a cor

!ialaVoi sposib

re-upaqte-lri leBen

c c aeazd,d sei d egeo-lina-ia igiimul,ntelepla-

:lusiv

a l acareplic-

sfatulndru,stivd,ul deumiterse inlmen-rate gircime.least6realis-:onsti-

uneoritri lasd' a d e a

emoliacu sine

il din

coloratd > 15. Astfel pictorul este l iber sdtinda din rdsputeri cltre forma purd. Pic-tura a devenit cu adevdrat o experienfd;elementele trebuiesc separate, decantate,avind in permanenld obsesia puritdli i : cu-loarea purd, forma puri. Dar s5-1 ldsdmpe Juan Gris sd vorbeascd: < Figurile geo-metrice gi formele supuse unui ax verticalau mai multd gravitate decit formele alcaror ax nu este marcat sau al cdror ax nueste ver t ica l . . . Cred cd toate acestea oot

r5 Confer in, td t inutd de Juan Gr is la Grupul destudi i f i lozof ice gi 5t i in t i f ise de la Sorbona, l5 mai1924 . 61131 de D .H . 11agSWEILLER, Juan Gr i s ,sa vie, son (euvre, ses dcrits, Paris, Gallimard, 1946.

LEGER: T impu l l i be r .Aici Ltger se apropie de vame;ut Rousseou ; aceea;i

frontalitate, acelasi s!utisrtt. Artndturq dreptun-ghiului. Dar utt cerc secret organizeazd conrpoziTict ;se cunoa;te predilec{ia pe core Ldger o avea pentruaceostri figurci geontetricci. ( Paris, Mu:eul de Artd

Modernci, Arhivele foro ) .

tu ie la e l o metodd s is temat ic i : compozi-l i i lor masate cdtre centru 9i fara punct desprij in pe baza, ca Gioconllq cu thei sauFruntoasele cicliste, l i se opun ansamblurigreoaie, ca Rdgozurile , cind aceste masesuspendate vor fi proiectate pe zid, ele vort inde sd d is t ruga asizele monumeniu lu i .

La Juan Gris, spaniol lucid si logician,existl o antinomie intre interpretdri le celeide a treia dimensiuni, oricare ar f i ele, sigeometria l iniard; el preferd sd suprimecomplet adir.rcimea, acest element supdrd-tor. < $i insist asupra formelor plate, cdcia considera aceste forme intr-o lume spa-

liala ar f i mai degrabd o treabd de sculptor.Voi spune chiar cd s ingura tehnicd p ic tura ldposibild este un fel de arhitecturd plata ;i

LEGER Frumoasele c ic l is te.Llger vedea fn Rdpirea Sabinelor a lui Poussin<<o bdtrilie de drepte Ei curbe>>. Pind in 1925, picturasa a fost o concretizare a acestei reorii (Discurile,Marele dejun). Mai ttrziu, a abandonat stilul<< tubist>> ; dreptele au devenit sinuoase, volumelenni pulin sclrcnatice. Aici avent de-a face cu oco,npozilie bazatci pe cerc cu un pentagon inscris.

( Muzeul din Chicago, foto Giraudon ) .

JS

265

<<Aforttnic

fiemiccorvorTrtr;:tn it

NII

!If-

I -

VkI

II2

Juan GRIS: Chi tar i 9 i f lor i .Fiecare cubist are propriile sale problente. Cea de atreia dimensiune nu-l preocupi pe-Juan Gris; seabate de la ea in mod sistematic. In schimb, mate-matica liniard va fi din ce in ce mai prezentd in operosa. Aceastd pinzd, un imn adus geometriei, esteorganizatd pe armdtura dreptunghiului : diagonaleledreptunghiului, diagonalele ;i marginile jumdtdTilor

orizontale, ole sferturilor verticale, ale ;esintilororizontale si verticale. ( New York, Museum of

Modern Art ).

constitui insS;i baza unei arhitecturi pictu-rale. Aceasta ar f i matematica pictorului qinumai aceaste ma'rematicd poate sd ser-veascd la stabil irea compozitiei tabloului.Or, numai din aceastd arhitecturd poate luanagtere subiectul, adicd un aranjament alelementelor realitAti i provocate de aceastdcompozitie ). Contrar metodei clasice pecare am analizat-o in alta parte, subiectulse naste aici din arhitecturd, iar ideea de-curge din l inii le care i l creeazd pe el.

Trebuie remarcat cd Juan Gris vorbegteaproape intotdeauna de < arhitecturdl> si nude <geomeir ie>. El in t roduce o not iunevaloroasd : ( Orice arhitecturd este o con-structie, dar nu orice construc{ie este arhi-ieciurd. . . > Ideea esie foarte apropiatd denoliunea noastrd de sarpantd. Cind Grisspune matematicd, se gindegte Ia < mate-matica pictorului > gi se feregte sd-i dea unsens prea exact.

Unii pictori moderni, din contrS, se spri-j ind bucurogi pe mdsurdtori, construcli i cucompasul, care ne duc inapoi pind aproapede evul mediu. Un fapt deosebit trebuie sdne retine aici atenfia: interesul nea$teptatpentru numdrul de aur care nu se mai fo-losea 9i a cdrui teorie pdrea atit de inde-pdrtata.

Ne-am putea intreba cdrui fapt se dato-re$te aceastd reluare a numdrului de aurde cdtre arti;t i gi teoreticieni. Folosirea nu-mdrului de aur devenise, dupd cum am vdzut,o practicd de atelier din ce in ce mai con-fuzd, aproape instinctivd. La inceputul se-colului al XIX-lea, teoreticienii germanisint aceia care au readus la lumind, in modriguros, notiunea, studiind-o mai ales pemonumentele egiptene. $coala neoclasicd aunor Cornelius, Overbeck, mult mai nuan-{ata de inclinafia ei spre abstractizare -pentru cI este germand - decit cea a luiDavid, se complace in studierea numerelor

Construclie geontetricd a rdddcinilor pdtrate alepr inte lor nunrcre.

\ i

\ 1\ l

Il l

i

i \\

266 W=t vz w v4=2 v5 v6 w v6v-%3

Jacques VILLON: Un atel ier de mecanicd.<< Aceastd artd consistd irt a picta, prin piromide,

forntele si culorile obiectelor privite. Spun prin pira-mide, cdci nu existd obiect atit de rnic care sd nufie mai mare dectt retina tn care ajung aceste pira-mide ; deci dacd Iudnt liniile Ia extrentitdlile fiecdruicorp ;i dacd Ie continudnt pind la punctnl unic, elevor afecta sensul pirantidal>;. (Leonardo da VinciTratatul despre picturd). Villon vede in acest para-graf crezul operei sale. Ca ;i lucrarea Mecanicii,aceastd ptnzd este contpusd pe rabaterea laturilortnici ale dreptunghiului. (Paris, Col. Louis Carri).

incomensurabile, JfI , Prin pdrin-

tele Didier (P. Lenz) aceste numere audevenit elementul esenlial al faimoaselor( sfinte mdsuri ), crezul artistic al mdnds-tir i i benedictine din Beuron 16. Artigti i fran-cezi cunoscuseri sfintele mdsuri prin Sdru-sier, care a avut revelajia lor in 1897, anin care l-a regdsit la Praga pe prietenul sduVerkade, novice de Beuron. indata dupaintoarcerea lui de la Praga, S6rusier a expuschiar aceste principii: ( Am petrecut ciievazile la Paris gi, cum bdnui, am vorbit multde mdsurile dumitale. . . Le-am vorbit multtuturor prietenilor >, i i scria lui Verkade 17.

Incepind din 1908, S6rusier a fost unul dinprincipali i profesori ai Academiei Ranson,predindu-le elevilor sdi aceste principii pecare ABC, publicatd abia in 1921 18, le re-zumd cu claritate. Influenlat direct de fi lo-zofia germand, Ghyka avea sd explice gisd rezume doctrina numdrului de aur cif ivaani mai t irziu 1e.

S6rusier avea pretenlia cd este < tatdl cu-bismului ) pentru cd i l avusese pe Rogerde la Fresnaye printre elevii sdi. lntr-ade-vdr, gustul pentru numdrul de aur pdtrundein mediul cubist; exemplele cele mai fra-pante le oferd Vil lon gi Andr6 Lhote. Jac-ques Vil lon, Marcel gi Raymond Duchamp,Gleizes, Picabia au orgarizat in octombrie1912 Salonul secliunii de aLt, Villonrevendicindu-si oaternitatea acestei idei.

16 BEURON, pe Dundrea de sus.17 Maurice Denis a fdcut aceste precizdri gi a

citat numeroase scrisori in studiul sdu consacratv ie t i i g i opere i lu i Pau l SERUSIER g i care a serv i t9i ca prefajd la o reeditare a lucrdrii ABC de Iapeinture a lui P. SERUSIER, Paris, Floury, 1942.

18 in 1905, S€rusier tradusese L'Estitique deBeuron a pdrintelui Didier, dar aceasta nu era decito expunere a idei lor generale, o luare de pozi l ie.

re GHYKA, Esthdtique des proportions dans lanature et clans les arts, Paris, Gallimard, 1927. LeNonrbre d'or, Rites et ryttnes pythagoriciens, Paris,Ga l l imard , 193 I .

1+/ t2) tu-

r i q iser-L lu i .lua

L a lasta

pecttl lde-

reqtei n urunecon-rrhi-i d eGrisrate-l U n

spri-i i cuoapeie sd3ptat.i fo-inde-

Jato-) aurt l ' lu-'dzut,

con-rl se-'mant

modls pe;icd anuan-

a l u ierel or

te ale 267

Jacques VILLON: Pasirea impdiat i .<< Asa cum in evul mediu fdceai o rugdciune inainte de a tncepe sd pictezi, tot a$ eu ntd bazez pe sec{iuneo

de aur pentru a avea siguranla de altddatd>>. (Citatde Dora Vallier, << Cahiers d'art>, 1957 ).Punctelede interseclie ale diferitelor oblice care leagd virfurilede tdieturile de aur ale cadrului ;i ortogonalele careunesc tntre ele aceste tdieturi perntit sd se stabileascdtoate diviziunile acestei conrpozi!ii strict rectilinie ;i

dreptunghiularii. (Paris, Col. Louis Carri).

Colorist rafinat, sensibil . i constructorsever in acela$i t imp, Vil lon n-a incetatsd-gi organizeze cu tandrele operele pe oarhitecturd riguroasd in plan qi in spa{iu,dupa cum incercdm s i demonstrdm ginoi a ic i .

Cubigti i gi teorii le lor ne atrag uneori inafara subiectului : compozi{ia nu este pen-

<< Cinccare,aveaAceasritmu'vol t s legale.imi a,supralCel cin sfitn zotrirea

tru (trea!268

LI t lea

) itat:teleurileco reasctii.e ,si

ctoretate ortiu,r $ i

: i inpen-

Jacques VILLON. Mecanic i i .<< Ctnd fac studii directe, desenele tnele urndresc ttri;carea interioard, acea linie interioard a obiectuluicare, asemenea unei coarde intinse, ii conferd unitate, Intr-un cuvlnt, Jac o analizd dupd naturd, pentru quyea timp sd refectez... Preocuparea mea urmdtoare a Jbst ritmul>>. (Citat de Dora Vallier, op.cit.)Aceastd ptnzd este intpdrlitd tn trei pdryi prin rabaterect laturilor ; fecare dintre aceste trei benzi i;i areritntul sdu propriu, dat de diagonalele dreptunghiului ;i ale pcitratului. Foarte recent, Jacques Villon a bine-voit sci ne dea o confrnrure a cuvintelot'sale.<<Aceastd tmpdrlire a suprafeyei in trei pdr{i (nu intotdeaunaegale) are o nwre importan{d pentru mine, cdci ea corespunde sintezei spaliului, Pe desenul cu care tncep,ini aleg cele trei planuri. Inlocuiesc culorile transparente si cu adevdrat susceptibile de a se modifica prinsuprapunere. Prina diviziune, tn dreapta sau in stinga, va f prim planul ; acolo voi traso desenul principal.Cel de al doilea plan constituindu-l ;arniera arrnonicd a operei, ar putea ocupa toatd suprafala pinzei.In sfirEit, urrneazd cel de al treilea plan. Prinul plan va influenya planul general ;i va fi infuenlat de el,in zona in care se suprapun. Acela;i lucru se va intintpla $i cu cea de a treia parte, care va suferi inriu-rirea planului general. Dar intotdeauna aceastd ierahie armonicd in spayiu va fi determinatd de primul

plan>>. ( Paris, Jbto Galeria Louis Carri ).

tru ei intotdeauna o problemd majord, in-treaga lor aten{ie concentrindu-se in crea-

,,iifl

rea unei scri ituri. Totugi unii dintre ei, caAndr6 Lhote, de exemplu, vddesc gi o gri jd 269

Andr6 LHOTE: Escala.<<. . . Pe aceastd jerbd de obiecte reduse doar lamuzica lor plasticii, utoare ornatnente aEtern, ici Sicolo, broderiile lor clare. Stnt ntacaralele vapoarelor,ferestrele caselor ( . . . ) ;i multe alte senne te.y-tuale, care ii vor permite ochiului spectatorului sdidentifice Jbrmele amestecate intre ele >>. ( AndrdLhote, Sdt vorbim despre picturi) (Musie de la

ville de Paris, foto Bulloz ).

deosebitd pentru sintaxS. Fdrd sd separecompozil ia de picturd, el, mare teorerician,scriitor, fervent al numdrului de aur, legindexperientele cubismului de tradi.t ie, nu seapropie oare de C6zanne, care dorea, larindul lui, sd lege impresionismul de con-structori i din trecut < refdcindu-l ne Poussindupd naturd> ?

Dar francezii n-au indrdznit niciodatd sdmeargd prea departe in domeniul geome-triei pure gi in folosirea strictd a secfiuniide aur, cum a fdcut-o acel olandez rece ginemilos: Piet Mondrian. Gindirea lui sematurizase intr-un mediu in care se efec-tuau numerose cercetdri in domeniul plas-

tici i din care se vor naste marii arhitecfiolandezi, in acel grup care i; i luase numelede << Noua p last ica> s i care scosese in l9 l7revista < De Stij l>, a cdrei influenla a fostprofunda. in 1920 Mondrian publica incoloanele ei o suitd de dialoguri Realitatenaturqld ;i realitate abstractd, in care expuneprincipii le austere, dar logice, la care ajun-sese in meditali i le sale. Aceste dialoguri,traduse de curind in francezd 20, se compundin 7 scene. Fiecare scend pleacd de la oobservare a cimpiei olandeze, orizontald gicalmd. la lumina lunii sau a cerului inste-lat. Impresia dominantd este l inigtea. Iatdceea ce trebuie sd caute arta: l inigtea spiri-tului. < Lini;tea devine vizibil i din punctde vedere plastic prin armonia raporturi-lor >>, care sint de trei feluri : raporturi depozilie, raporturi de proporli, raporturi deculori.

Raporturi le de pozil ie se gdsesc < nu inrelalia mdsurii l ini i lor gi planurilor, ci insituarea acestora unele fa15 de altele. Celmai aproape de perfec{iune dintre acesteraporturi este unghiul drept, care exprimdrelatia dintre cele doud extreme >. Astfeldualitatea, ceea ce Mondrian numeqte<< unul gi celalalt )t, este necesard raportuluiortogonal, raport care va fi prezentat numaiin plan, cdci or ice redare a volumului<< materializeazd >>.

Unghiul drept determind < raportul pri-mordialr>, dar in multiplicitate (< pentru cdnu sintem obliga{i sa-l gindim ca un mul-tiplu>) el inceteazd sd constituie o unitate,este rupt gi dd nagtere ritmului care schimbiin mod inegal raporturi le.

Pe de alta parte Mondrian preferd l iniadreaptd, cici < recti l inia este desdvirqireacurbei >.

La inceputul celui de al patrulea dialog,o moare igi intinde bralele in formd decruce. Mondrian ne avertizeazd impotrivarapelului unui subiect gi chiar impotriva folo-

20 De citre M. SEUPHOR: Piet Mondrian,sa vie, sott euvre, Paris, Flammarion, 1956.

S I T I I

reguideepun(z iun

270

si r i i o l icdror I 'orme de fe lu l cruc i i . < formi iregula ia de cnre putem lega at i t de u;or t ridee par t icu lard >. n\e apropicnr ast fc l dcpu r r c tu l cu ln r i r r an t a l accs te i doc t I i nc : < r ' i -z iunen in ler ic lar i i ) ) pe c i l rc ( ) a !enl asupr i l

I uc lu r i l o r es te i nd i v i c l ua ld : t r ebu ie s i r a t i n -genr -scnefa lu l . universalu l . Mondr ian se( )pune ca tcg r ) r ' i c exp rcs i t r r t i s t i l o r s i i nq116 -; t i en t i l o r ca re exp r i n r i r r ea l i l a t ca l o r s i nu< real i la tca abstract i i > .

Char l esCotrstrutlie pe ruporturile

BOULEAU : P ic tu rd .nu:icale 9t l2i16 (f i t to Murc I/ou.r ).

',tE,i":3: '

:'

t'l

i r, -

l -

c i

:lele

l11

inle l;tenit

fe\l) t eh.ri1 a l

lu i

, ,t,\;!t:::' ' ? . - .' .: 2:l

':i::.:'::":::,

j : : , .

ai9

n. ;-, :..:-:ztlsl

. t '

)n-cdul -rte,rbd

l l ra

rea

o8 'de

'1Va

r lo-

' t d l l ,

| , u

1;{"

a*.::..:.::,

'-' ,i*::*'i7

1'

271

M O N D R I A N : P i c r u r A t .Plecittd de lu nrurele pitrot initiul, il|ondriun il intretuie .u tlia{.ttuluAC .si ttr o poralelti lu douit luturi, EF', utre trec lriil lun(.tul .,.\cctiuneu da uur luutti pe diagonuld. lllurele .segrnent /1 ? to dulutilro uilui pdtrut trtui trtic t'are yu ust ulto de utecasi .schenrti t.us i pr i t t tu l q i t 'ore, ;e ro p lusu pe ucesto, r tar inrer .s inr l po: i -l i i le ;d ictgonalu A'C' yu h pe EF, i t r t inp ce E'F ' ra / i petechaa diogonald AC; punctele de intersc({ ie torcoincicle. Din tot acest dettrcrs decurge orientareu luiA'B'C'D' la 45" J 'a1d de ABCD ; i locul stTu e.racl

Or i

resldc

pc pritttul pcitrot. Grosirnea liniilor negre se afltiin ruportul -),4,5. ( lt'etr )'ork, Museun oftr'fodern Arr ).

It

-9

9 9 9 I 9 |T--l

M O N D R I A N : B r o a C s a y ' B o o g i c - W o o g i c .Ori:otrlttlcle ;i rt'rtitulela clitt t'ore .\e con.\tituie u<'castd operd se u/ld uproapc toat( p('ruportut (l(uur. Pentru verticctle, prirrtela segnrcnte astlel ol)linute ror t'i lu ritrtltrl lor rcintpdrtite dt rugtrtulre.tle(lit, -ti lol a.sa dc sttsc 0ri. Petrtru ori:ontalc. raportul ra /t lual .si rciiltpirlil il i leori inspre purteude su.s, altcori itt.spre cea dc jos. Lirtiilc date de tontpns delirniteu--it batrdu pictutti, t irrtl dc o purrc,cind lc ultu. Credern (d arti.\lil l o tt'ul .rd dca prirt .r('c'rr.\ILl o iltruiltitLi .\upl({e oler(i. / 'Vcrr' } ork.

. \ lu.yeurtr of , \ loderr t . .1r t t .

;.,,,.,!.!..";;5,.a Z

r l

Ie l

' : I

:

n

Il9

' l j

;jl

).//

!t:t,l

I,i):

1ji

I

lliiLiLii-jlijiiliLtLiiillillll -i--i:--i-j-iii i L-r--- j-- r'--li-l----::ir I.-l i i- j''-i-- "i r i:-"-jijiiii llii l-iiiIr I i__i__ ,.__ i_ir____ ___i-fil

D

,'ir.

/l/

f)nouiapl i rave€

AMorstanprinVA

ajurd e rl o rser!dactriqineN innisetln

exp

( ,

. 4 . . -

MONDRIAN: Co rnpoz i l i e cu dou6 l i n i i .Tabloul este un p(itrat asezat tn virf in care doudlinii infripd un alt pdtrat. Cunt se petrece aceasta ?Pe marele pdtrat A BC D sint trasate diagonalelesi ntedianele. Se obyin patru ntici pdtrate o cdrorlalurd AE va deveni ttnrele segntent al unLri raportde our A'E'F. Pe lungimeu AF astfel ob1inutd s-aconstruit un nou piitrat A'FGH. Pentru a a;eza acestal doilea pdtrat tn primul, Mondrian suprapune cezu-rile de eur E' ;i E" pe diagonalele nnrelui pdtratAC, BD;i le face pe printele sci se incruciseze chiarla interseclia secundelor. Astfel ohyine scltenta defini-

tirci. ( Muzeul Municipal din Antsterdant ).

Dialogurile V-VII trateazd mai alesnoua p las t i ca i n spa l i u . i n e le vo r f i gas i t eaplicali i le cu privire la arhitecturd, careaveau sd aibl un atit de mare rdsunet.

Astfel, cu o intransigenla excepfionald,Mondrian nu vizeazd, decit expresia con-stantelor spiritului uman. Aplicarea acestorpr inc ip i i la lucrdr i le sale, incepind d in 1921,va fi la fel de intransigentd. Mondrianajunge la schema in stare purd. Este un felde confirmare extremd a tuturor cerceLari-lor noastre asupra garpantelor. Fie cd l inii leservesc sau nu la dehmitarea unei forme,dacd vrem sd fim riguro;i in disciplina noas-trd trebuie si recunoaqtem cd schema con-line deja in ea principiul insugi al frumosului.Nimeni inaintea lui Mondrian nu indrdz-nise s-o dovedeascd. El obline prin eliminareun singur fel de scheme, si anume cele careexprimd suprema satisfaclie, l ini;tea. Lucrd-

ri le sale cele mai izbutite se indepirteazdde s imetr ie ; to tu l se migcd in benzi le ce seint reta ie, dreptunghiur i le , gros imea l in i i lor ;< raporturi de pozil ie >, unghiul drept gi pa-ralelele, < raporturi de propor{i i >>, diviziu-nile simple qi numdrul de aur, << raporturide culoare >, acordul discret qi sonor altonurilor unite, toate aceste raporturi rupteuneori de ritmurile multiplicit i l i i . Un sin-gur lucru conteaz5: si creezi cu ajutorulunei matematici rigide o frumusele supe-rioari, purd operd a spiritului, inveselind,prin intermediul ochiului, intelectul specta-torului. $i aceasta explici o foarte curioasiintoarcere a lucrurilor, un fel de revangdlardivi: planurile lui Alberti oferiserl di-rective artistice, criteri i de frumuse{e picto-ri lor din timpul sdu, lablourile lui Mon-drian ii orienteazd, in a-gi organiza fafadele,pe anumili arhitecfi din zilele noastre.

toud

;ta Iileledrorport

s-a'cest

ezu-itrat'hiar

tfini-