Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

{edin]a deconsiliu

NrNrNrNrNr. 10. 10. 10. 10. 10octombrie 2019

Seria a XVII-a

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2

• Pompierii ne informeaz#• Pastila de n#rolfen

S#rb#toarea “Zaib#rului[i a Prazului”{coala Gimnazial# ”Av.Petre Ivanovici” B#ile[ti

Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5

Rep: Domnule primar, continu#minterviul pentru cititorii Gazetei de B#ile[ti,\n vederea analiz#rii perioadei 2008 -2019. V# rug#m s# continu#m, \ncep@ndcu anul 2015 p@n# \n prezent. Ce s-a\nt@mplat \n ace[]i ani din punctul devedere al proiectelor de dezvoltare pecare autoritatea public# local# le-a ini]iat?

P.C.: A[a cum am mai spus, finan]a-rea din bugetul local consolidat al muni-cipiului B#ile[ti, a fost \ntotdeauna foartemic#, \ns#, am reu[it s# realiz#m proiectecare nu s-au putut finan]a din fondurileeuropene nerambursabile. _nc# din anul2015, s-au realizat multe proiecte dinbugetul local consolidat al locali]#]ii.Proiectul de modernizare al “Pie]ei agro-alimentare” cu cele trei module: legume- fructe, lactate [i nonalimentare a adusun plus locali]#]ii, iar ast#zi vedem [i pro-duc#tori din tot bazinul legumicol din jurulB#ile[tiului. Proiectele prin care s-aurealizat cele dou# parc#ri din jurul “Pie]eiagro-alimentare”, au adus concet#]enilor,posibilitatea de a putea parca autoturis-mul, \n siguran]#. Proiectul prin care s-au realizat canalizarea, asfaltarea, dar[i modernizarea trotuarelor pe strada“Aleea Independen]ei” au adus un con-fort at@t pentru cet#]enii care locuiescaici, c@t [i pentru to]i cet#]enii care vin lapia]a agroalimentar#. Proiectul “Parcareblocuri G18”, prin care s-au modernizatzonele rutiere [i trotuarele cuprinse \ntrestrada General Ghenescu [i strada Lo-cotenent Becherescu, dar [i parcarea

Municipiul B#ile[ti 2008-2019Interviu cu domnul Costel PISTRI}U, Primarul Municipiului B#ile[ti,

realizat de domnul profesor Valentin Turcu (continuare din numerele trecute)din fa]a blocurilor din aceast# zona decentru, aduc un confort sporit cet#tenilor._n proiectul “Prim#ria MunicipiuluiB#ile[ti”, prin care s-a realizat noul sediual prim#riei, s-a ]inut seama de nevoilecet#]eanului (cet#]eanul s# nu mai fienevoit s# mearg# \n mai multe locuripentru rezolvarea unei singure probleme,pierz@nd astfel timp [i energie), de aceeaam realizat sala cet#]eanului, unde seob]in toate actele necesare, pe care pri-m#ria le poate legal elibera, inclusivserviciul OCPI Dolj, care are din lunadecembrie un punct de lucru. RealizareaClubului Pensionarilor, proiect pe care l-am ini]iat din anul 2012, a adus cet#]e-nilor pensionari, posibilitatea petreceriitimpului liber \ntr-o cl#dire cu \nc#lzirecentralizat#, dotata cu mobilier [i apa-ratur#. Modernizarea Spitalului Municipal“Prof. Dr. Irinel Popescu” B#ile[ti, carepentru mine [i pentru echipa din careeu fac parte, r#m@ne o prioritate, a con-tinuat cu modernizarea grupului sanitardin cadrul sec]iei de interne, \nc#lzireacentral# la sec]ia de boli infec]ioase(TBC).

Rep: Ce proiecte de dezvoltare alelocali]#]ii noastre, au fost preg#tite [idepuse pentru finan]area deschis# din2014?

P.C.: _ncep@nd cu anul 2014, am pre-g#tit portofoliul de proiecte al MunicipiuluiB#ile[ti pentru Programul Opera]ionalRegional POR 2014-2020, proiecte pecare s# le depunem pentru finan]area

din fondurile europene. Neimplicareacelor responsabili [i aici, fac referire laacei reprezentan]i din ministere, finan-]area european# nu s-a deschis din anul2014, a[a cum era prev#zut, ci mult mait@rziu, \n anul 2016. Din cauza acestei\nt@rzieri, am fost nevoi]i s# actualiz#mtoate proiectele, pe care le-am depus\ncep@nd cu anul 2016. Programul Ope-ra]ional Regional POR 2014-2020 pusla dispozi]ie prin Agen]ia de DezvoltareRegional# Sud-Vest Oltenia, a adus Mu-nicipiului B#ile[ti, [ansa de a continuainvesti]iile \ncepute \n anul 2010, privindmodernizarea locali]#]ii. Pentru acestexerci]iu financiar, municipiul B#ile[ti apreg#tit un portofoliu bogat de proiecte,care [i-au g#sit finan]are \n axele priori-tare ale acestui program. _n data de 8iunie 2016, s-a semnat primul contractde finan]are, de c#tre o localitate dinregiunea Sud-Vest Oltenia prin Progra-mul Opera]ional Regional POR 2014-2020, proiectul “Amenajare zona ParcBalasan” al Municipiul B#ile[ti \n valoarede 9.714.109,86 lei (peste 2,2 milioaneeuro), proiect finan]at prin Axa prioritar#5 – \mbun#t#]irea mediului urban [i con-servarea, protec]ia [i valorificarea dura-bil# a patrimoniului cultural, prioritateade investi]ii 5.2. Realizarea de ac]iunidestinate \mbun#t#]irii mediului urban,revitaliz#rii ora[elor, regener#rii [idecontamin#rii terenurilor industrialedezafectate (inclusiv a zonelor de recon-versie), reducerii polu#rii a aerului [i pro-mov#rii m#surilor de reducere a zgomo-tului. Prin acest proiect, se amenajazaterenul din jurul celor dou# lacuri formatede p@r@ul Balasan, \n suprafa]# de70.095 mp, se creeaz# posibilitateapentru cet#]enii locali]#]ii de a putea pe-trece timpul liber \ntr-un mediu s#n#tos,av@nd la dispozi]ie zone pentru diferiteactivit#]ii sportive, culturale, c@t [i locuride joac# pentru copii. Realizarea acestuiproiect, cre[te gradul de calitate [i confortat@t pietonal c@t [i a pistelor pentrubiciclete, a calit#]ii factorilor de mediu prinsuprafe]ele mari cu arbori combinate cuzonele verzi (zone cu gazon) irigateprintr-un sistem de iriga]ii prin aspersiune.

Iluminatul public modern al zonei, dar [iinstalarea unui sistem de camere videopentru supraveghere, va cre[te siguran]aat@t a bunurilor, c@t [i a cet#]enilor. Pro-iectul “Lucr#ri de interven]ie (D.A.L.I.)reabilitare, modernizare, extindere [ieficientizare iluminat public - optimi-zarea consumului de energie elec-tric# \n Municipiul B#ile[ti” proiectfinan]at cu fonduri europene nerambur-sabile, prin POR/300/3/1/. Cre[tereaeficien]ei energetice \n cl#dirile reziden-]iale, cl#dirile publice [i sistemele deiluminat public, \ndeosebi a celor care\nregistreaz# consumuri energetice mari,\n suma de 7.181.593,01 lei, fondurinerambursabile. Prin acest proiect, semonteaz# un num#r de 1 607 l#mpi detip LED (pe fiecare st@lp se monteaz# olamp#), cu consumuri energetice [i emisiide CO2 sc#zute. Se realizeaz# la nivellocal sistemul de telegestiune a ilumina-tului public. Prin acest sistem de teleges-tiune, fiecare lamp# va fi comandat#individual, iar comanda acestui sistemde telegestiune va fi realizat# printr-undispecerat comun cu sistemul de su-praveghere video al localit#]ii. Rezultatulacestui proiect \l reprezint# sc#dereaconsumului anual de energie primar# \niluminat public [i implicit sc#derea chel-tuielilor cu peste 50% la nivelul localit#]ii.Contractul de finan]are al acestui proiectal Municipiului B#ile[ti, a fost semnat \ndata de 17.07. 2019.

Rep: Cred c# ar trebui s# discut#m [idespre proiectul privind re\nfiin]areatransportului public local. Ce pute]i s#ne transmite]i legat de acest proiect?

P.C.: Vreau s# fac o precizare de la

\nceput, \n sensul c#, alocarea aceastapentru transportul public local, nu puteafi folosit# pentru o alt# investi]ie, ci numaipentru ceea ce [i noi am depus ca pro-iect integrat. Proiectul integrat denumit”_mbunat#]irea mobilit#]ii urbane [ireducerea emisiilor de CO2 \n municipiulB#ile[ti”, proiect finan]at cu fondurieuropene nerambursabile \n sum# de45.709.487,04 lei (aproximativ 9,8 milioa-ne euro), prin Obiectivul specific 3.2. -Reducerea emisiilor de carbon \n zoneleurbane bazat# pe planurile de mobilitateurban# durabil#, proiect integrat carecon]ine cinci mari proiecte de dezvoltarea locali]#]ii. Acest proiect integrat con]inereabilitarea [i moderizarea str#zilorurbane [i aleilor pietonale. Se asfalteaz#un num#r de 20 de str#zi urbane: Str.A.I.Cuza tronsonul cuprins \ntre Str. Me-seria[i [i Str. Eroilor, Str. Ardealul tron-sonul cuprins \ntre Str. Br@ncoveni [i Str.HCC, Str. Banu Manta, Str. Banu M#r#-cine, Str. Br@ncoveni tronsonul cuprins\ntre Str. Carpa]i [i Str. Mihai Viteazul,Str. G-ral Ghenescu tronsonul cuprins\ntre Str. HCC [i Str. Br@ncoveni, Str.Mihai Viteazul tronsonul cuprins \ntre Str.Br@ncoveni [i Str. HCC, Str. Tismana,Str. Viilor, Str. Libert#]ii, Str. Cernei, Str.Ecaterina Teodoroiu, Str. Radu Paisie,Str. Speran]ei, Str. Tudor Vladimirescutronsonul cuprins \ntre Str. G-ral EremiaGrigorescu [i Str. Unirii, Str. Vlad }epe[,Str. Dun#rii, Str. Vasile Alecsandri, Str.Mare[al Averescu tronsonul cuprins \ntreStr. Meseria[i [i Str. Eroilor, Str. AnaIp#tescu tronsonul cuprins \ntre Str. Ga-broveni [i Str. Dimitrie Bolintineanu.

Continuare in pag. 5

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456712345678901234567890123456789012123456789012345678901234567123456789012345678901234567890121234567890123456789012345671234567890123456789012345678901212345678901234567890123456712345678901234567890123456789012123456789012345678901234567123456789012345678901234567890121234567890123456789012345671234567890123456789012345678901212345678901234567890123456712345678901234567890123456789012123456789012345678901234567123456789012345678901234567890121234567890123456789012345671234567890123456789012345678901212345678901234567890123456712345678901234567890123456789012123456789012345678901234567

2 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234

{edin]a de consiliu

Nr. 11noiembrie 2019

_n baza Dispozi]iei nr. 868 din17.10.2019 a Primarului MunicipiuluiB#ile[ti [i \n baza Dispozi]iilor art. 39alin. 1 [i art. 40 din Legea 215/2001 aAdministra]iei Publice Locale republicat#,\n temeiul art. 68 [i art. 115 alin. 1 lit. adin aceea[i lege, a fost convocat ConsiliulLocal al Municipiului B#ile[ti \n [edin]#ordinar# pe data de 25.10.2019, ora 8.00la sala de [edin]e a Consiliului Local str.Prin]ul Barbu Alexandru {tirbey, nr. 13,la care au participat 16 consilieri, lipse[tedl. Go]a Florin.

Doamna Consilier juridic Mitran Iustinaa declarat deschise lucr#rile, a supusspre aprobare procesul-verbal al [edin]ei,a ar#tat c# este statutar constituit#, asupus la vot procesul-verbal al [edin]eianterioare [i a ar#tat c# este conformdezbaterilor din timpul [edin]ei, procesul-verbal fiind aprobat \n unanimitate.

_n continuare dna. Secretar d# cuv@n-tul dlui. Pre[edinte de [edin]# care invit#pe dl. Primar s# prezinte ordinea de ziconform dispozi]iei de convocare a[edin]ei \nregistrat# sub nr. 868/2019.

Se aprob# Proiectul de hot#r@re pri-vind rectificarea bugetului local. Dna.Mo]#]#eanu arat# c# Municipiul B#ile[tia semnat contractul de finan]are, finan]atdin fonduri externe nerambursabile“_mbun#t#]irea mobilit#]ii urbane [ireducerea emisiilor de C02 \n MunicipiulB#ile[ti” [i av@nd\ vedere HG nr. 752/17.10.2019 privind repartizarea sumelordefalcate din TVA pentru echilibrare estenecesar# rectificarea bugetului local peanul 2019. Dl Pistri]u Marian propunes# se aloce suma de 5.000 lei pentruechipa de handbal s# mearg# \n can-tonament pe perioada vacan]ei. DnaMo]#]#eanu men]ioneaz# ca mai pu]inde 30.000 Iei nu le va ajunge, iar pentruaceast# sum# necesar# echipei, dlDuinea Florin trebuie sa fac# o solicitarec#tre Consiliul Local deoarece s#pt#-m@na urm#toare este o rectificare debuget [i vor fi prinse sumele solicitate.Dl Tica \ntreaba de ce nu a f#cut soli-citare dl Duinea? altfel copii de la Liceul”Mihai Viteazul” care au ob]inut rezultatedeosebite la olimpiade sunt dezavan-taja]i. _n anul 2018 elevii liceului ”Mihai

Viteazul” nu au fost trimi[i \n tab#ra. DlPistri]u Marian men]ioneaz# ca echipade handbal nu a beneficiat de o tab#r#ci doar elevii de la Liceul ”{tefan Anghel”care au ob]inut premii la concursurile deoin#. DI Mitrache \ntreaba ce reprezint#suma de 90.000 lei la Casa de Cultur#?Dna Mo]#]#eanu arata ca 56.000 leireprezint# cheltuieli de la manifest#rile”Zilele Municipiului B#ile[ti”, 15.000 leicheltuieli pentru baloanele cu aer cald,8.000 lei cheltuieli la festivalul Zaib#rului[i Prazului, 1.000 lei cheltuieli de func]io-nare. Dl Mitrache solicit# pentru urm#-toarea [edin]# de consiliu de la Casa deCultur# situa]ia cu cheltuielile de la festi-valul Zaib#rului [i Prazului. Dna Mo]#]#ea-nu men]ioneaz# c# \ncas#rile s-au f#cutde Prim#ria B#ile[ti la festivalul Zaib#rului[i Prazului, iar tariful a fost 5 lei/mp/zi.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#-r@re nr. 131/23.10.2019 se aprob# indica-torii economico-financiari realiza]i pe trim.III al anului 2019 conform anexei. PrinHCL nr. 182/2017 s-au desemnat urm#-torii reprezentan]i ai Consiliului Local \nConsiliul de administra]ie \n unit#]ile de\nv#]#m@nt de pe raza municipiuluiB#ile[ti:

1. Liceul Teoretic ”Mihai Viteazul”:Pistri]u Marian; Ni]# Corina Marilena;N#stase Amalia;

2. Liceul Tehnologic ”{tefan Anghel”:Pistri]u Marian; Surcel Octavian Marius;Floricel P#tru;

3. {coala Gimnazial# Nr. 1: N#staseAmalia; Mitrache Mihail;

4. {coala Gimnazial# Nr. 3: PeleaPetric#; Gliba Gheorghe;

5. {coal# Gimnazial# Nr. 4 ”AmzaPellea”: Surcel Octavian Marius; GrigoreGabriela;

6. {coala Gimnazial# Nr.5 ”Av. PetreIvanovici”: Ni]# Corina Marilena; PascuConstantin.

Potrivit HCL nr. 183/2017 s-au desem-nat urm#torii reprezentan]i ai ConsiliuluiLocal \n Comisia de evaluare [i asigurarea calit#]ii \n unit#]ile de \nv#]#m@nt de peraza municipiului B#ile[ti:

1. Liceul Teoretic ”Mihai Viteazul”:Gliba Gheorghe;

2. Liceul Tehnologic ”{tefan Anghel”:

Ni]# Corina Marilena;3. {coala Gimnazial# Nr. 1: Grigore

Gabriela; 4. {coala Gimnazial# Nr. 3: Surcel

Octavian Marius; 5. {coala Gimnazial# Nr. 4 ”Amza

Pellea”: N#stase Amalia; 6. {coala Gimnazial# Nr. 5 ”Av. Petre

Ivanovici”: Mitrache Mihail.Av@nd \n vedere solicit#rile unit#]ilor

de \nv#]#m@nt de pe raza municipiuluiB#ile[ti, precum [i prevederile art. 4 si 5din O.M.E.N. 4619/2014 pentru apro-barea Metodologiei cadru de organizare[i func]ionare a consiliului de adminis-tra]ie din unit#]ile de \nv#]#m@nt preuni-versitar, modificat# [i completat# prinOMECS nr. 4621/2015 [i prin OMBNnr. 3160/2017 si prevederile art. 11 [iart. 12 din OUG nr. 75/2005 privindasigurarea calit#]ii educa]iei aprobat# prinLegea nr. 87/2006, propun spre dezba-tere [i aprobare Proiectul de hot#r@reprivind men]inerea reprezentan]ilorConsiliului Local \n Consiliul de adminis-tra]ie [i \n Comisia de evaluare [i asigu-rare a calit#]ii \n unit#]ile de \nv#]#m@ntde pe raza municipiului B#ile[ti. Dl Surcelpropune s# se fac# schimb#ri \n consilulde administra]ie: la {coala Gimnazial#nr. 1 se desemneaz# dl Mitrache Mihail[i dl Surcel Octavian Marius, la {coalaGimnazial# nr. 4 ”Amza Pellea” sedesemneaz# dna Grigore Gabriela [iN#stase Amalia.

Cu privire la Proiectul de hot#r@re nr.128/23.10.2019 se modific# art.1 al HCLnr. 94/28.04.2017 astfel: ”Se aprob#plata cotiza]iei anuale de 7.500 lei dec#tre Municipiul B#ile[ti c#tre Asocia]iaGrup Local Pesc#resc Dun#rea Dolj lacare Municipiul B#ile[ti a aderat prin HCLnr. 19/2016.”

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#-r@re nr. 130/23.10.2019 se aprob# darea\n administra]ie a unor bunuri c#tre Ser-viciul Public de Salubrizare [i Spa]ii Verzidin municipiul B#ile[ti conform anexei.

Cu privire la Proiectul de hot#r@re nr.127/23.10.2019 se aprob# rectificareabugetului de venituri [i cheltuieli al SCPAZA CLB SRL pe anul 2019, conformanexei.

Referitor la Proiectul de hot#r@re nr.132/23.10.2019 se ia act de planul demanagement al SC SALUBRITATEB~ILE{TI SRL conform anexei. Dl Pri-

mar men]ioneaz# ca Planul de Mana-gement este un plan ambi]ios [i realist[i se va face tot ce se poate pentru asprijini pe dna administrator. Dna admi-nistrator solicit# o comisie pentru a ve-rifica situa]ia societ#]ii. Dna Gabroveanumen]ioneaz# c# sunt sume prescrise,societatea av@nd contracte pe perioadedeterminate cu beneficiari, contracte cenu au fost re\noite, iar gunoiul s-a ridicatnormal f#r# a avea un contract \ncheiat,la Giubega s-a ridicat gunoiul ilegal. _nprezent avem 140.000 lei sume restantede la asocia]iile de proprietari \n mu-nicipiul B#ile[ti. Dl Primar solicit# s# fie\ntocmit un raport de doamna contabilcu situa]ia real# a debitelor [i fiecare s#fie responsabil pentru m#surile luate lasocietate. Dna administrator precizeaz#c# p@n# la controlul Cur]ii de Conturi dinanul 2016 gunoiul se factura la general,dup# control a \nceput facturarea pe per-soan#. Dna Gabroveanu \n[tiin]eaz# c#sunt persoane decedate [i persoaneplecate \n str#in#tate de la care nu sepot recupera debitele restante. Dl Primararat# c# trebuie f#cut un raport, adus laPrim#rie [i Consiliul Local, este absurdsa preia dna Administrator ce au f#cutal]ii. Comisia s# constate [i dac# a gre[itcineva ne \ntoarcem \n regres, dnaadmistrator a procedat foarte corect.Dna administrator men]ioneaz# ca are2 utilaje: buldoexcavator [i vidanja carenu mai func]ioneaz# de 6 ani, se vorevalua pentru a stabili dac# merit# re-parate sau date la casat. Dl Primar oroag# pe dna administrator sa depun#lista cu datorii la Consiliul Local [i Pri-m#rie. Dna administrator arat# c# aso-cia]iile de proprietari de[i sunt date laexecutare nu au pl#tit 1 leu, \n prezentavem de recuperat 250.000 lei la per-soane fizice [i 140.000 lei la persoanejuridice din care 90% sunt asocia]iile deproprietari. Dna N#stase \ntreab#: sunte]ila plan doar pe h@rtie? Dna administra-tor r#spunde c# au probleme cu platadatoriilor la stat, nu prea mai au bani \ncont, sunt probleme [i la plata concediu-lui de odihn# a dlui Mitroi. Dna N#stase\ntreaba dac# nu s-au g@ndit [i la f#cutsandwich-uri? Dna administrator r#s-punde c# o s# \nceap# cu meniu dar peparcurs se va diversifica. Dna N#stase\ntreab#: se poate face cantina social#?Dl Primar r#spunde c# aceast# cantin#

a fost f#cut# pentru Liceu [i Prim#rie._n continuarea [edin]ei Dl Primar

propune suplimentarea ordinii de zi cuurm#torul proiect: Proiect de hot#r@reprin care se aprob# organizarea festi-valului cu titlul ”Juve]i de B#ile[ti” \n cadrulproiectului Promovarea poten]ialuluigastronomic [i a tradi]iilor culturale prinorganizarea festivalului ”Juve]i deB#ile[ti”. Dl Primar precizeaz# c# avemnevoie de acest proiect pentru festivalul”Amza Pellea”, am f#cut demersuripentru promovarea tradi]iilor locale, estenevoie s# fie prins p@n# la sf@r[itul aces-tui an, sper#m s# \l [i c@[tig#m. Acestfestival se realizeaz# la Cilieni [i este oprovocare, vor fi activit#]i culturale, pes-cuit, gastronomie, activit#]i pentru copii,ulterior vom combina cu activit#]i ce sevor desf#[ura pe lacurile Balasan. DnaN#stase \ntreaba c@nd se va desf#[urafestivalul ”Juve]i de B#ile[ti”? Dl Primarmen]ioneaz# c# acest festival se vadesf#[ura \n perioada aprilie-mai 2020.

La punctul Diverse Dl Primar preci-zeaz# c# a participat la o dezbatere lanivel interna]ional, este de remarcatfaptul ca suntem o comunitate activ#,avem absorb]ie foarte mare de fondurieuropene, cet#]enii au responsabilitateade a \ntre]ine aceste obiective. Totodat#este necesar s# dezvolt#m zona, avemnevoie de oameni profesioni[ti darsuntem \n deficit de oameni califica]i pemeserii. Firma SOFTTRONIC este inte-resat# de oameni care au calificare, nudoresc s# formeze personal calificat. _nunit#]ile de \nv#]#m@nt avem o sc#derea num#rului de elevi, putem atrage copiiidin localit#]ile \nvecinate. _n anul 1979ora[ul B#ile[ti avea 22.037 locuitori [i7.000 de cet#]eni din localit#]ile \nvecinateaveau locuri de munc# \n B#ile[ti. Lamomentul respectiv [colile aveau profileindustriale, nu to]i elevii aveau poten]ialintelectual pentru facult#]i.

Referitor la Proiectul de reabilitare adrumului jude]ean DJ 561 D la careMunicipiul B#ile[ti este partener, pe str.Eroilor [i Drept#]ii erau trecute \n proiectcanale [i poduri, dl Primar men]ioneaz#c# va \ncerca s# g#seasc# finan]are laComisia Europeana pentru acestproiect, \n cur@nd municipiul B#ile[ti seva afla pe harta economic#, a spus \n\ncheiere dl. Primar.

Marian MILOVAN

_n anul [colar 2018-2019 elevii LiceuluiTehnologic “{tefan Anghel” B#ile[ti, aubeneficiat de un proiect ERASMUS+,pe stagii de preg#tire practic# \n localita-tea Paphos din Cipru. Echipa de imple-mentare a proiectului a fost format# din:}uncu Floarea – responsabil proiect;C#lu[aru Cristi – responsabil cu dise-minarea; Dobrogeanu M#d#lina – res-ponsabil cu selec]ia elevilor; BerceanuElena – responsabil financiar.

Prin participarea la aceast# mobilitate,elevii beneficiari au dob@ndit competen]enecesare intr#rii pe pia]a muncii, [i-au\mbun#t#]it cuno[tin]ele de limba engle-z#, au aflat lucruri interesante desprecultura [i istoria Ciprului.

Proiectul \n cadrul programului Eras-mus+ este: “Cre[terea calit#]ii form#riiprofesionale prin plasamente de for-mare \n companii europene,,. Ac]iuneacheie a acestui proiect este formareaprofesional# (VET).

Obiectivul general al proiectului:• Cre[terea gradului de preg#tire al

elevilor, prin desf#[urarea de activit#]ipractice \n companii din spa]iul euro-pean, \n vederea unor [anse sporite\n carier# [i o mai bun# angajabilitate.

Proiectul r#spunde unei nevoi identifi-cate la nivelul [colii noastre [i anume

aceea c# \n momentul \n care absolven]iidoresc s# se angajeze \n domeniile pen-tru care se preg#tesc, \nt@mpin# dificult#]idin cauza faptului c# nu dispun de ex-perien]a practic# \n concordan]# cu cerin-]ele actuale ale locului de munc#, lucrucauzat de deficien]e \n realizarea stagiilorde preg#tire practic# la nivelul [coliinoastre. Este un proiect de mobilitatepentru formare profesional# VET ce seadreseaz# unui grup de 32 de eleviselecta]i din clasele a X-a din \nv#]#-m@ntul liceal, filiera tehnologic#, speciali-zarea tehnician agronom (16 participan]i)[i tehnician \n instala]ii electrice (16 parti-cipan]i) [i are ca scop asigurarea pre-g#tirii profesionale a elevilor no[tri la unnivel calitativ \nalt, care s# conduc# laapropierea viitorilor absolven]i de spe-cificul real al calific#rii lor, prin oferireaacelor abilit#]ii [i competen]e profesio-nale care sunt cerute de angajatori.

ERASMUS + este programul UniuniiEuropene pentru educa]ie, formare,

tineret [i sport \n perioada 2014-2020.Cu un buget total de 14,7 miliarde deeuro pe o perioad# de [apte ani(2014-2020), Erasmus+ \[i propune s#contribuie la dezvoltarea competen]elor[i angajabilit#]ii (capacit#]ii de inser]ieprofesional#) prin oferirea unor oportu-nit#]i de educa]ie, formare [i activit#]i detineret sau sport. Acest buget este cu40% mai mare dec@t nivelul precedental cheltuielilor din perioada 2007-2013 [ireflect# importan]a pe care UE o acord#acestor domenii [i angajamentul de ainvesti \n ele.

OBIECTIVE SPECIFICE1. Dezvoltarea comportamentului

specific locului de munc#, prin rela]ionareeficient#, practicarea muncii \n echip#,cultivarea respectului, echilibrului [i atoleran]ei \n cadrul grupului;

2. _mbun#t#]irea competen]elor lingvis-tice [i extinderea orizontului cultural alparticipan]ilor prin impactul cu mediiculturale europene;

3. Formarea [i dezvoltarea de com-peten]e, abilit#]i [i cuno[tin]e \n domeniullor de formare profesional#, domeniulagricultura, \n cadrul unor ]#ri europene,astfel \nc@t participan]ii s# fie \n m#sur#s#-[i practice profesia [i s# se adaptezecerin]elor pie]ei muncii.

Parteneri [i organiza]ii de primireCipru. • P Kousios Electrical LTD – ceofer# un stagiu de formare pentru califica-rea tehnician \n instalatii electrice. • Amar-geti Equestrian Club LTD • Organiza]iaintermediar#: Marios Petinos Construction/Developers LTD asigur# cazareaparticipan]ilor \n PAPHOS, organizeaz#mesele participan]ilor, asigur# transportullocal pe perioada stagiului, organizeaz#programul cultural, vizite la diferite obiec-tive, monitorizeaz# participan]ii, realizea-z# evaluarea acestora, rapoarte finalecertificatul Europass Mobility.

A[a cum am spus, prin desf#[urareade activit#]i practice \n cadrul unor firmede profil din spa]iul european, proiectul

va asigura preg#tirea profesional# aelevilor no[tri la un nivel calitativ \nalt,care va conduce la apropierea viitorilorabsolven]i de specificul real al calific#riilor, prin oferirea acelor abilit#]i si com-peten]e profesionale care sunt cerute deangajatori.

Mobilitatea va deschide drumul sprecooperarea interna]ional# \n domeniulform#rii profesionale, va sprijini dezvolta-rea resursei umane din [coal#, va avearolul de stimulent pentru ceilal]i elevi ai[colii.

• Elevii participan]i la stagiu, afla]i \nformare ini]ial# pentru calificarea tehni-cian \n instalatii electrice, \[i vor desf#[urastagiul \n cadrul companiei P KousiosElectrical LTD [i \n cadrul companieiAmargeti Equestrian Club LTD;

• Mobilitatea va deschide drumul sprecooperarea interna]ional# \n domeniulform#rii profesionale,va sprijini dezvolta-rea resursei umane din [coal#, va avearolul de stimulent pentru ceilal]i elevi ai[colii.

Datorit# colabor#rii benefice cu parte-nerii din Cipru, Liceul Tehnologic “{tefanAnghel” B#ile[ti dore[te continuareacolabor#rii [i \n viitor urm#rindu-seimplementarea [i a altor proiecte.

Prof. Floarea }UNCU

Elevi ai Liceului Tehnologic“{tefan Anghel” B#ile[ti \n Cipru

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 11noiembrie 2019

_n toata aceast# perioad# de timp,Asocia]ia noastr# cultural# a desf#[uratactivit#]i educative pentru toate v@rstele,ating@ndu-[i obiectivele propuse: \ndomeniul \nv#]#m@ntului, am plecat dela construirea unor parteneriate cu [co-lile din localitate, din comunele \nvecina-te, cu liceele din zon#, cel mai bun exem-plu fiind colaborarea cu Liceul “GheorgheMarincu” din comuna Poiana Mare.

De la clasele I-XII, s-au desf#[uratactivit#]i practice (lec]ii deschise) [i amparticipat la un proiect na]ional pe tema”Predarea Istoriei \ntr-un bordei”, clas@n-du-ne pe locul VI, la acela[i num#r depuncte ca [i Muzeul din Constan]a,acumul@nd un num#r de 79 de punctedin cele 100 posibile. Noi ne-am bucu-rat, chiar dac# nu am c@[tigat maximulde puncte, ne-am ambi]ionat \n conti-nuare [i am reu[it s# finis#m MuzeulSatului \n propria cas#, fapt ce ne-apermis extinderea activit#]ilor educative[i cre[terea num#rului de vizitatori, maiales \n perioada de var#, c@nd MuzeulOlteniei lucreaz# pe [antierul Arheologic”Castravi]a”.

_n toat# aceast# perioad# de timp amfost vizita]i de studen]ii rom@ni de laFacult#]ile de Istorie din ]ar#, precum [ienglezi, americani, bulgari etc, care auf#cut consemn#ri \n Cartea de Onoarea Asocia]iei, p#rerile [i aprecierile lor m#m@ndresc [i \mi dau un adev#rat impulspentru activitatea viitoare.

Contactul cu alte organiza]ii culturalela nivel jude]ean [i na]ional ne-a permiss# organiz#m la nivel na]ional simpozio-nul ”Ob@r[ia neamului nostru”, desprecare Academicianul Liviu Sofonea, pre-zent la simpozion, spunea ”La Dolj s-aupus bazele unei ctitorii care este o ade-v#rat# supap# cultural#, prima de acestgen dup# revolu]ie \n ora[ul Craiova.”

Cel mai important proiect pe plan localr#m@ne cel intitulat “Pe urmele Dese-nilor” pe o perioad# de 3 ani de zile,unde am localizat din punct de vederecronologic comuna Desa dup# traseulparcurs dea-lungul anilor.

Prima a[ezare civil# numit# ”DesaAntic#” am localizat-o chiar pe malul Du-n#rii, printr-o born# din ciment \nalt# de1,50 m, cu o plac# de marmur# cu inscrip-]ia ”Desa Antic#” dat@nd din anul 500 \HR. _ntreaga activitate s-a desf#[urat cuun ceremonial religios [i cultural peparcursul unei zile ale lunii august 2016.Activitatea s-a \ncheiat la sediul Asocia]ieiCulturale Castravi]a din comuna Desa[i au participat cca 50 de invita]i, o partedin ei au luat cuv@ntul pe malul Dun#rii,iar cealalt# parte la Muzeul Castravi]a.

Desigur, noul suveran nu va respectaniciuna din condi]iile impuse de Maniu,c#ci va ac]iona sfid#tor tocmai contraracestora. Va spori rolul Camarilei Re-gale, o va readuce \n grab# \n ]ar# peMagda Lupescu; mai mult – \n scopultrecerii la un regim de dictatur# regal#,va \ncepe asaltul asupra celor dou#partide istorice, proced@nd la erodarea[i chiar la scindarea acestora. Va \ncurajadisiden]a lui Alexandru Vaida-Voevod [imarginalizarea lui Maniu, ofensat pentrumodul grosolan \n care Palatul \[i \nc#l-case angajamentele de la Restaura]ie.Mai mult dec@t at@t: Carol impune unguvern “de uniune na]ional#”, cu alte cu-vinte obedient regelui [i care s# preg#-teasc# noi alegeri parlamentare. Caurmare a fondului politic tensionat [i ascorului ru[inos de la alegeri (14,99%fa]# de 77,76% \n 1928!), Maniu de-misioneaz# de la [efia PN} (\i urmeaz#obedientul Vaida Voevod [i apoiprecautul Ion Mihalache) dar r#m@ne, \ncontinuare, cel mai influent om din partid.

_n acest sens, fin politician, Regele\n]elege c#, f#r# Maniu, PN} sl#be[teiar PNL, r#mas f#r# adversarul tradi-]ional, devine prea puternic. Dialogulcelor doi, de la Sinaia (28 iulie l931)demonstreaz# verticalitatea [i respectulpentru Constitu]ie ale “Sfinxului de la

Inclusiv a comuni[tilor care, cuasentimentul Moscovei, se doreauimplica]i \n evenimente.

Ulterior, \n via]a politic# rom@-neasc# s-au amplificat violen]eleverbale [i chiar fizice, mai ales prinMi[carea legionar#. La Congresulstuden]esc de la Tg. Mure[ (1936)s-au lansat sentin]e cu moarteapentru unii lideri politici [i chiarpentru... Elena Lupescu. Pe acest

fond, asist#m la radicalizarea discursuluipolitic al lui Maniu, vizavi de devia]iile dela Constitu]ie ale suveranului [i de rela]iaacestuia cu Camarila [i Duduia! _n#spri-rea atitudinii lui Maniu induce, \n condu-cerea PN} (mai ales lui Ion Mihalache)ideea c# “Sfinxul” devine un obstacol \ncalea accederii partidului la guvernare.Doar c# enorma popularitate a acestuiaface imposibil# excluderea din organi-za]ie... Totodat#, legat de atragerea unorfor]e de st@nga (\n 1936, la o manifestarecomun#, unele placarde consemnau slo-ganul ”Tr#iasc# Ana Pauker”!!!), Maniuface preciz#rile de rigoare, cu distinc]ianet# dintre democra]ie [i comunism, celdin urm# fiind dezavuat pentru tendin]elede a instaura o form# de dictatur#...

_ntre timp, succesiunea evenimentelorinterne [i intern#]ionale aduce tot maimult dramatism. Presa [i siguran]avehiculeaz# ideea unui complot (cusprijin sovietic [i francez!) vizavi de \n-l#turarea lui Carol, \nlocuirea lui cu Mihai,readucerea \n ]ar# a Elenei, alungareaLupeasc#i [i instituirea unei noi Regen]e,instalarea lui Nicolae Titulescu capremier, sprijinit de... Komintern!

Nici alternativa unei alian]e culegionarii nu este agreat# de Maniu: \nciuda unor ]inte comune, uria[ediferen]e doctrinare separ# cele dou#forma]iuni, \n special practica asasinatelorpolitice.

_n paralel, situa]ia lui Carol al II-lea se[ubreze[te [i pe plan familial: \ndep#r-tarea prin]ului Nicolae, c#s#torit f#r#aprobarea fratelui sau regal, deci prin\nc#lcarea Statutului dinastic, se producedin cauza imixtiunii Magdei Lupescu.Consiliul de Coroan# a aprobat cvasiu-nanim propunerea de alungare a prin]ului(excep]ie - Nicolae Iorga), pe care Maniuo dezaprob# \n particular, nefiind mem-bru al acestui organism.

Va urma!Marian PiIRNEA

_n anul urm#tor a avut loc o mares#rb#toare pe parcursul a 2 zile, 2 [i 3septembrie 2017, intitulat# ”Desa Me-dieval#”, \n care s-a slobozit [i oficiat dinpunct de vedere religios, MonumentulUnirii, \n memoria solda]ilor c#zu]i \nluptele cu turcii de la Jdega \n anul 1596(Jdega era o a[ezare pe mo[ia Deseicare a disp#rut cu timpul, a[a cum s-a\nt@mplat [i cu satele Rogojeni [i Mi[na,care au apar]inut tot deseniior, dar [i eledisp#rute cu timpul).

Monumentul Unirii a fost dedicatCentenarului Marii Uniri din anul 2018,la eveniment au participat cca 100 depersoane, istoricii au omagiat faptelemercenarilor, au scos \n eviden]# perso-nalitatea marelui voievod Mihai Viteazu[i au apreciat valoarea artistic# a ansam-blului arhitectural a[ezat pe locul undelocuiau desenii \n urm# cu 400 de ani.Ast#zi se nume[te punctul ”Avicola”, cuo poart# mare, ce d# senza]ia chiar deEv mediu.

_n anul 2018, la conferin]a de var#dedicat# Centenarului, unde au participatpeste 20 de personalit#]i, s-a desf#[urat\n centrul civic al localit#]ii unde se g#sesc

cele 2 monumente ale eroilor din primul[i din cel de-al doilea r#zboi mondial. Laaceast# manifestare cultural# religioas#,au fost pomeni]i eroii de c#tre soborulde preo]i, iar oamenii de [tiin]# prezen]i,istorici, matematicieni, ingineri, au scos\n eviden]# contribu]ia deseniior lar#zboiul pentru \ntregirea neamului rom@-nesc. Aproape toate personalit#]ile pre-zente la manifestare au luat cuv@ntul \nplen. Activitatea din 2018 s-a \ncheiat cuun tur de monumente ridicate pe razacomunei Desa \ncheindu-se cu vizitareamuzeului [i semnarea \n Cartea deonoare.

Ceea ce nu am putut s# realizez peplan na]ional a fost Festivalul ”LacheG#zaru” (la care am cerut sprijin tuturorcolaboratorilor, dar f#r# rezultat). Deaceea, la Simpozionul P#cii de laCraiova, organizat de Arta Zamolxa, iarcu acest prilej fac un apel c#tre to]icolaboratorii [i \n special a domnuiuiTudor Gheorghe, c#ruia i-am dedicataceast# manifestare cultural# de ZiuaMondial# a P#cii.

Realizarea acestui festival na]ional ardeschide drumul unor noi talente,

deoarece ”Lada de zestre” nu [i-a spusp@n# acum cuv@ntul final. Valorificareaacestui festival ar face s# ne aminteasc#de “Ob@r[ia neamului nostru” pe care\l organiz#m \n fiecare an la Craiova,fiind deja la a III-a edi]ie.

Simpozionul P#cii de la Craiova \l\nt@mpin#m cu \nfiin]area a 2 filialenoi cu numele Castravi]a, este vorbade filiala Calafat [i de filiala B#ile[ti.

Prima ie[ire \n afara grani]elor jude-]ului a fost pe data de 28 iulie 2019 laStroie[tii de Arge[, fiind reprezenta]i deo delega]ie a Asocia]iei Culturale Cas-travi]a, din Desa, Calafat [i B#ile[ti, undeau fost prezen]i Profesor - Universitar -Doctor - Inginer Nicolae Leon#chescu[i domnul conferen]iar Alin Ol#rescu, celcare a preluat conducerea Asocia]iei dela Stroie[ti, care se afla la a 47 a aniver-sare a Academiei Rom@ne.

Asocia]ia Cultural# Castravi]a a pre-g#tit un moment festiv deosebit, deoa-rece pe 9 iulie 2019, domnul NicolaeLeon#chescu \mplinise 85 de ani, iar \nprogramul de activit#]i unul din puncteera [i s#rb#torirea acestui mare om de[tiin]# cu peste 600 de lucr#ri [tiin]ifice\n domeniu, 50 de c#r]i din domeniidiferite, membru de onoare al mai multoracademii din lume, Doctor HonorisCausa al Universit#]ii din Craiova.

Pre[edintele Asocia]ia Cultural#Castravi]a

Profesor Marin OPRI{AN

Asocia]ia Cultural# Castravi]a(2009-2019)

- Un deceniu de activitate -

B#d#cin”: ”Via]a particular# aRegelui [i a conduc#torilor depopoare intereseaz# via]# publi-c#, e \ndreptar”!

La guvernare Carol aduceapoi o echipa condus# de Nico-lae Iorga [i profit# de disiden]alui Vaida-Voevod, care ]inte[tepreluarea PN} dar [i o even-tual# guvernare ]#r#nist# cu elca premier. _n acest context,

tem@ndu-se c# partidul ar putea \ntr# peorbita lui Carol, Maniu revine la condu-cerea acestuia dar [i a unui nou guvern.Reu[e[te s# amelioreze rela]iile regineiElena cu fostul ei so], aceasta ob]in@ndo serie de concesii, inclusiv dreptul de alocui \n ]ar# pe timp nelimitat, veniturisuplimentare [i libertate deplin# \n rela]iilecu fiul ei Mihai.

Totu[i, Regele ignor# iar#[i \n]elegerilef#cute [i accept# tacit afacerile oneroaseale Camarilei sale, ceea ce determina onou# demisie a lui Maniu de la guver-nare, spre satisfac]ia secret# a lui Carol,care instaleaz# din nou pe Vaida-Voevodca prim-ministru; apoi, dup# ce [i acestarenun]#, sunt adu[i la putere liberalii, subI.Gh. Duca. Acesta, la r@ndul sau, aregirul b#ncilor europene creditoare aleAngliei [i Fran]ei, al mi[c#rii sioniste(Duca le promisese anihilarea Mi[c#riiLegionare, considerat# antisemit#) [i,surprinz#tor, sprijinul Elenei Lupescu, pecare Duca o omagiase recent!!!

Urmeaz# noi alegeri parlamentare [iguvernul lui Duca face eforturi nede-mocratice pentru a ob]ine victoria, inclu-siv interzicerea particip#rii la scrutin aMi[c#rii Legionare. Consecin]a estebrutal#: la 29 decembrie 1933, peperonul g#rii din Sinaia, Duca este ucis\ntr-un atentat legionar. Carol, de[i

acceptase decizia premierului s#u, sebucur# acum de pedepsirea celui care,la urcarea sa pe tron, f#cuse leg#m@ntulcu “t#iatul m@inii”!

Urmeaz# noi mi[c#ri centrifuge \nr@ndul celor dou# partide tradi]ionale,de[iManiu \ncearc# s# coaguleze o marecoali]ie ]#r#nisto-liberal# \n tentativa dea \mpiedica instaurarea dictaturii regale.Curios este doar detaliul c# Maniu, princonvingeri, este un monarhist \nveteratdar, totodat#, intransigent cu derapajelesuveranului s#u. Iar prin prestigiul s#upersonal, liderul ]#r#nist izbute[te s#creeze o puternic# mi[care anticarlist#,la care ader# [i legionarii lui CorneliuCodreanu. De men]ionat \ns# c#discursurile violente ale lui Maniu vizeaz#mai ales Camaril# [i pe Elena Lupescusau guvernul liberal; nu \ns# [i pe Rege,care este atacat doar voalat [i indirect.Desigur \ns#, cenzura t#ia pasajele ostileale liderului ]#r#nist!

_n acest context, pentru 14 noiembrie1935 este proiectat# o uria[# manifesta-]ie viz@nd r#sturnarea guvernului T#t#-rescu, ”chiar prin v#rsare de s@nge”,a[adar lovitur# de stat; eventual, \nsu[iregale era ”for]at” s# accepte dezidera-tele PN}, inclusiv \ndep#rtarea Ocultei(Lupeasca [i evreii din jurul acesteia). S-a impus chiar un imn oficial al partidului,”Imnul ]#r#nimii”, cu “substrat revolutionar”:

_n l#turi parazi]i ai ]#rii{i voi tirani, limbu]i, ciocoi!}#rani [i fra]i de suferin]#Veni]i sub steag la biruin]#,Uni]i-v# cu noi!”Dar, dup# promisiunile vagi [i perfide

ale monarhului, liderul oficial al ]#r#ni[tilor,Ion Mihalache, decide anularea manifes-t#rii, spre dezam#girea numero[ilorsus]in#tori, \ndeosebi adep]ii lui Maniu.

12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Lecturile unui pensionar

Rom@nia interbelic#,de la extaz la agonie (II)Petre }urlea - “Carol al II-lea [i Iuliu Maniu”

Editura Semne, Bucure[ti, 2013

Prin mi[care are loc o distribuire \ntimp [i spa]iu a mesajelor \n prezen]aschemei corporale [i a programuluimotor \n func]ie de care se realizeaz#programarea [i distribuirea informa]iiloraferente pentru coordonare general#bilateral# sau segmentar#.

La baza oric#rei mi[c#ri stau anumitelegit#]i, A. Dragnea men]ion@nd:* legea unit#]ii sau a eficien]ei care se

refer# la ob]inerea unor rezultate efi-ciente cu un consum redus de energie;

* legea efortului voluntar care se refer#la caracteristica inten]ional# a mi[c#riice presupune o elaborare mintal#,organizare ra]ional# a energiilor;

*legea temporalit#]ii [i spa]ialit#]ii carese refer# la traiectoria [i ritmul optimde desf#[urare a mi[c#rilor.

Conceptul de motricitateEvident instruirea sportiv# trebuie s#

]in# seama de aceste legi dar [i de datelemedico-biologice, deoarece func]iile“Fizice” joac# fiecare un rol determinant,intercondi]ion@ndu-se \ntre ele. Intercon-di]ionarea este extins# [i asupra func]iilorpsihice, deoarece mi[c#rile sunt contro-late cognitiv, iar aceste cuno[tin]e ad#u-gate exerci]iului fizic duc la \nsu[ireapriceperilor motrice. Factorii emo]ionali\n combina]ie cu necesit#]ile fundamen-tale de activitate [i sociabilitate se afl# laoriginea motiva]iilor motrice. Activitateamotric# are aproape \ntotdeauna uncaracter de interac]iune social#, rela]iilecare se stabilesc \ntre fiin]e sau grupuriumane fiind caracterizate prin adaptareade roluri sau reac]ii de deschidere [i decomunicare interpersonal#.

Verginica CIONTU

Continuare din pag. 4

B~ILE{TI4 GazetadededededededededeNr. 11

noiembrie 2019

Pe 21 septembrie 2019, \ntr-o\nsorit# zi de s@mb#t#, {coala Gimna-zial# Nr. 3 B#ile[ti a organizat \nB#ile[ti “Mar[ul P#cii – Mar[ul Piciu-manilor”, ac]iune desf#[urat# cu oca-zia Zilei Interna]ionale a P#cii, sub stin-dardul “To]i copiii lumii doresc pacea!”.

Activitatea s-a desf#[urat \n con-textul organiz#rii la aceea[i dat# laCraiova a Simpozionul Interna]ional dePace ”Rom@nia – ]ara P#cii & Sarmi-zegetusa 2050 – Capitala P#ciiMondiale”, aflat la prima edi]ie, orga-nizat de Gr#dini]a cu program PrelungitRaykids C@rcea, Asocia]ia ArtaZalmoxa, Asocia]ia Avangarda deSacrificiu, Consiliul Mondial Rom@n,Academia Daco Rom@n# [i Asocia]iaCastravi]a.

Copiii de la gr#dini]ele [i [colile dinCraiova, Calafat, B#ile[ti [i Desa, Dolj[i din V@n#tori, Mehedin]i au promovat

pe 21 septembrie 2019 valorile mondiale referitoare la p#strarea p#cii \nlume, milit@nd \mpotriva r#zboiului [i au semnat Primul Tratat de PaceMondial#.

Conceptul de motricitate nupoate fi privit \n afara concep-tului de mi[care \n general, mi[-care biologic# \n special. Pro-venit din latinescu “Movere”,mi[carea desemneaz# o ie[iredin starea de imobilitate, stabi-litate, o schimbare a pozi]ieicorpului \n spa]iu \n raport cuunele repere fixe. _n sens mailarg, dar perfect valabil pentruo \n]elegere sistemic# a no]iu-nii, mi[carea \nglobeaz# toateschimb#rile [i procesele (transform#rile)care au loc \n organism. Se vehiculeaz#chiar ideea de impuls interior, care pro-voac# schimbarea, din termenul “move-re” deriv@nd [i no]iunile: motiv, motiva]ie.

Un aspect interesant este definit caexprim@nd o \nsu[ire a fiin]ei umane\nn#scut# [i dob@ndit# de a reac]ionacu ajutorul aparatului locomotor la stimuliexterni [i interni, sub forma unei mi[c#ri.La baza motricitatii stau o serie de factorineuro-endocrino-musculari [i metabolici,care condi]ioneaz# deplasarea \n spa]iua corpului uman sau a segmentelor sale.

_n Dic]ionarul explicativ al limbii rom@ne“motricitatea” se define[te ca o “capaci-tate a activit#]ii nervoase suplimentarede a trece rapid de la un proces deexcita]ie la altul, de la un stereotip dinamicla altul”. Aceast# defini]ie ni se pare u[orsimplist#, limit@nd acest complex defunc]ii la un proces de transmitere a bio-poten]ialelor nervoase. O alt# defini]ieconsider# motricitatea ca “ansamblu alfunc]iilor fiziologice care asigur# mi[careala oameni [i animale”. Motricitatea reu-ne[te totalitatea actelor motrice efectuatepentru \ntre]inerea rela]iilor cu mediulnatural sau social, inclusiv prin efectuareadeprinderilor specifice ramurilor sportive.Este vorba de actele motrice realizateprin contrac]ia mu[chilor scheletici. De[iunele dic]ionare consemneaz# ca sino-nim termenul motilitate, drept acea apti-tudine de a efectua mi[c#ri spontanesau reac]ionale la om, noi consider#mc# acesta este propriu activit#]ii muscu-laturii netede, viscerale, care nu au oexpresie mecanic# vizibil#.

Un alt termen utilizat \n studiul motri-citatii este adjectivul “motor” provenit dinlatinescul motor, cel care produce o mi[-

care sau care o transmite. Substantivatacesta desemneaz# aparatul caretransform# \n energie mecanic# alteforme de energie. _n sens figurat, acesttermen reprezint# cauza unei ac]iuni,motivul determinant.

O alt# no]iune utilizat# \n contextul stu-diului motricit#]ii este cea de efector, cereprezint# un ansamblu de celule-]int#,care excitate de un stimul (influx nervos,hormon) r#spund printr-o reac]ie speci-fic# a spa]iului: motricitatea. Eviden]iemc# domeniul motricit#]ii cuprinde oinfinitate de mi[c#ri, de la cele mai simpleacte motrice, ca reac]ii elementare ladiferi]i stimuli, p@n# la formele de expri-mare corporal# complex#, specifice unorramuri de sport [i unor domenii artisticeconsacrate (gimnastic# ritmic# sportiv#,patinaj artistic, balet clasic, modern).

Rolul motricit#]ii. Omul \[i percepemediul ambiant pe baza informa]iilor pecare i le aduce sistemul s#u senzorial.El tr#ie[te experien]e care ne\nregistrate[i combinate cu suma experien]elor do-b@ndite contribuie la influen]area com-portamentului viitor. Prin voin]#, limbaj [iac]iunile sale motrice, individul reac]io-neaz# dar [i modific# mediul \n caretr#ie[te experien]a sa, fiind deci constituit#din experien]a tr#it# [i comportamentuldob@ndit. Este recunoscut faptul c# \ncursul primilor ani de via]#, motricitateareprezint# unul din principalele mijloacede cunoa[tere a mediului prin manipula-rea obiectelor [i contactul cu lumea exte-rioar#. Dezvolt#rii organice i se adaug# ospecializare a func]iilor ce permite motri-cit#]ii continuarea la alt nivel a raporturiloromului cu mediul \nconjur#tor.

Activitatea fizic#, de[i este determinat#de o serie de factori se manifest# ca un

tot coerent \n care este inclus#\ntreaga personalitate a indi-vidului. Antropologia filozofic#recunoa[te \n prezent leg#turaindisolubil# dintre spirit [i corp,ultimul fiind cel prin care ex-perien]ele tr#ite [i cuno[tin]eledob@ndite permit cunoa[terea [iautocunoa[terea individului. Prinactivitatea motric# copilul devinecon[tient de posibilit#]ile [ilimitele sale, \n condi]iile reu[iteisau nereu[itei, al#turi de ceilal]i

[i uneori contra lor, \n lupta cu sine saucontra naturii, t@n#rul \nva]# s# se \n]eleag#mai bine [i s# cunoasc# mai bine lumea.

Prin motricitate desemn#m ansamblulfunc]iilor care dirijeaz# [i controleaz# mi[-carea. Ea exprim# o \nsu[ire a omuluice cuprinde totalitatea actelor motriceefectuate pentru \ntre]inerea rela]iilor cumediul natural sau social, inclusiv prinefectuarea deprinderilor specifice ramu-rilor sportive. Conceptul de motricitatedefine[te o \nsu[ire a omului \n#scut#sau dob@ndit# manifestat# la nivelulaparatului locomotor, cu ajutorul c#reiaacesta reac]ioneaz# la stimuli externi sauinterni sub forma unei mi[c#ri. Com-portamentul motric apare ca o \nl#n]uirecomplex# de mi[c#ri, atitudini sau posturice permit adaptarea la mediu prinr#spunsuri adecvate situa]iei.

Dup# cum remarc# A. Dragnea, con-ceptul de motricitate nu poate fi abordat\n afara conceptului de mi[care cutrimitere direct# la cea biologic#. Motrici-tatea reprezint# deplasarea unui corp \ntimp, ie[irea dintr-o stare de stabilitate,o schimbare a pozi]iei corpului \n spa]iu(raportat la anumite repere conven-]ionale), o transformare, o schimbare.

Mi[carea uman# este o unitate rezul-tat# din corela]ia func]ional# integratoarea organismului \n ansamblu s#u [i mediu.Sunt patru elemente determinante ceofer# imaginea \n ansamblu a mi[c#rii:aparatul locomotor, sistemul coordonatoral mi[c#rilor, aparatul energetic sus]in#tor[i principiile ciberneticii pentru abordareaunitar# a acesteia. Precizia, coordo-narea, expresivitatea actului motric suntcaracteristici ale mi[c#rii determinate demecanismele psihomotrice.

Conceptul de motricitate

C.M. – Lectura este un mijloc de aevada din realitatea cotidian#, \nmomentele c@nd \n jurul t#u devine grea[i ap#s#toare, cartea este portalul magicspre o alt# dimensiune?

M.M. – Eu cred, c# to]i aceia carecaut# prin resursele magice ale lumii \ncare tr#im o cale de a accede alterealit#]i nu a citit cu destul# pasiune ocarte. Nevoia de a citi este dorin]a uman#de a p#r#si pentru c@teva ceasuri,propriile probleme sau fie [i numai pentrua te delecta.

C.M. – Consideri c# lectura \]i umplevidul interior creat de superficialitatealumii \n care tr#im?

M.M. – Se spune c#: “acolo undes#r#cia [i neglijen]a oamenilor a plantatgunoie, literature a ridicat palate.” Princarte ape care o ]ii \n m@ini se revars# \nlume harul g@ndirii a celui care a scris-o,

dar [i al acela al ignoran]ei, c#ci atuncic@nd cite[ti, tot ceea ce este ur@t seduce \ntr-un spa]iu de care timp dec@teva – nepre]uite – clipe ai uitat totul.

C.M. – Mihaela, tu e[ti o adolescent#care crezi, c# lectura te “trimite” \ntr-olume care \ncearc# \n permanen]# s# teabat# \n drumul spre adev#r?

M.M. – Nu, eu cred c# personajele \]ivorbesc, pentru c# ele au \n]eles rosturileacestei lumi tainice. Primul act de\n]elegere e dureros, c#ci micile saumarile adev#ruri nu sunt comode. Peurm# \ns#, amara \n]elegere te face s#te sim]I mai puternic [i dup# acestsentiment ajungi s# t@nje[ti ca oricedependent, care resimte p@n# \n ad@nculsufletului chemarea viciului s#u.

C.M. – Tu crezi, c# nevoia de lectur#la cei ce o iubesc este aprig#, pentru c#\n timpurile care le tr#im omul nu a

resim]it dramatic presiunea sistemului [inu a avut at@ta nevoie s# \n]eleag#lumea \n care tr#ie[te?

M.M. – Da, eu cred c# \n zilele noastrecererea de evadare e mare, pia]a s-aadaptat, iar literature e concurat# decinematografie sau jocurile pe calculator.Cei care evadeaz# \n lectur# sunt \ns#avantaja]i, pentru c# vocabularul lor faceprogrese vizibile prin comunicare expre-siv# [i astfel devin mult mai inteligen]i, \[idezvolt# imagina]ia, dar cel mai importanteste faptul c# sunt capabili s# creeze,ceea ce contureaz# \ncrederea \n sine,pasiunea [i ]elul pe care [i-l doresc s#-l ating# \n via]#.

C.M. – Mul]umesc mult pentru interviulacordat [i-mi doresc ca to]i adolescen]iis#-]i urmeze sfatul [i prin lectur# s#reu[easc# s#-[i hr#neasc# sufletul [imintea \ntr-o manier# progresist#.

“Mar[ul Piciumanilor”la B#ile[ti

“Dac# nu \i \nv#]#m noi pe copii pacea,al]ii \i vor \nv#]a violen]a. ” Colman McCarthy

Pe o p@nz# alb#, lung# de 160 de metri, copiii [i-au aplicat palmelecolorate [i au scris cuv@ntul ”pace”. Buc#]i din aceast# p@nz# ce semnific#“Tratatul p#cii mondiale” a fost trimis Pre[edin]iei [i Guvernului Rom@niei,ambasadelor [i consulatelor din Rom@nia [i din str#in#tate, dar [i ONG-urilor care militeaz# pentru pace.

Potrivit organizatorilor, evenimentul prin care este marcat# ZiuaInterna]ional# a P#cii \n cele cinci localit#]i a fost cel mai mare de acest gen

din Rom@nia din ultimii 30 de ani.La nivelul municipiului B#ile[ti,

pre[colarii [i elevii {colii GimnazialeNr.3 B#ile[ti, \nso]i]i de bunici, p#rin]i[i cadre didactice, [i-au manifestatdragostea pentru neam [i ]ar#, fa]#de planeta \ntreag#, purt@nd \n m@inibaloane [i stegule]e \n culorile drape-lului na]ional [i au ]inut s# transmit#concet#]enilor c#, pentru a tr#i \n ar-monie [i pace \ntr-o societate, e nevoiede cultivarea respectului [i dragosteipentru darurile pe care Dumnezeu nile-a oferit.

Mul]umim pentru colaborare domnulAdrian Pop, domnului prof. MarinOpri[an, pre[edintele Asocia]iei Cultu-rale ”CASTRAVI}A”, doamnei JanetaVlad, Prim#riei municipiului B#ile[ti [ituturor persoanelor care s-au al#turatcopiilor no[tri \n acest mar[ al p#ciicare [i-a atins obiectivul, acela de atransmite mesajul lor c# oamenii tre-buie s# respecte [i s# iubeasc# plane-ta [i s# tr#iasc# \n armonie [i pace.

Prof. Angela STAICU

Nevoia de a citi \n societatea contemporan#Interviu acordat redactorului GdB Carmen MITRACHE de c#tre

eleva Mihaela MONCEA, Cls a X-a, LMV

Continuare in pag. 2

5Gazeta B~ILE{TIdededededededeNr. 11noiembrie 2019

Ateliere de crea]ie, concursul gastronomic, expozi]ia cu v@nzare a produselorde toamn#, scenete, c@ntece [i voie bun#... toate pentru a s#rb#tori toamna,toamna cea bogat# din sufletele b#ile[tenilor, dar [i din c#m#rile acestora.

“Struguri aurii \n viiPrune mari [i brum#rii\n c#mar# le vom puneC# la iarn# tare-s bune”_n [coal#, forfota \ncepe de miercuri... copii, p#rin]i, bunici \ncep s# se

\ntreac# \n a aduce produse preparate \n cas#: compot, dulcea]#, zacusc#,mur#turi... Este o \ntrecere din care toat# lumea are de c@[tigat pentru c#gospodinele b#ile[tene dau dovad# de inventivitate. Odat# ajunse \n [coal#,produsele \ncep a fi etichetate... etichete personalizate... s# [tie cump#r#toriic# au luat de la noi.

Echipele sunt cunoscute din timp. Clasele a IV-a [i a VIII-a se ocup#, \nfiecare an, de partea de v@nzare. Fiecare clas# are o strategie \n a atragecump#r#torii, fiecare elev implicat vine cu o idee [i, de fiecare dat#, se dovedesca fi cei mai buni.

_n fiecare an, la finalul s#rb#torii, pe fe]ele lor bucuroase se cite[temul]umirea... au reu[it! Au reu[it s# fie la \n#l]ime! Ca de fiecare dat#!

O umbrelu]a colorat# p#ze[te strugurii din vii. M@ini dibace o a[eaz# cuaten]ie \n peisajul tomnatic. E timpul.. e timpul s# avem grij# s# nu ne lipseasc#din garderoba zilnic#, iar feti]ele noastre de la clasa a III-a B au grij# s# neaminteasc#.

Pl#cinta cu praz, s#rm#lu]ele [i racii, iahnia de fasole, ardeii cop]i, turti]ele,rachiul, zaib#rul [i tortul cu crem# de dovleac fac ca masa noastr# s# fie\mbel[ugat# [i \mbietoare. De mare ajutor ne sunt m#micile, m#mici care-[i pun\n practic# ideile gastronomice [i... sunt de neegalat. Trec#torii sunt \nc@nta]i deprezentare [i vor s# cumpere... tot. Deja am ob]inut cel mai mare premiu!

Rolurile g@ndite [i puse \n scen# de elevii no[tri de la clasa a VI-a facdeliciul publicului, iar pove[tile spuse \n c@ntec de fetele noastre sunt apreciatede publicul prezent.

Oltencu]e [i olteni m@ndri de portul lor, povestind cu haz modul \n care au fostpreg#tite bucatele, c@nt@nd melodii f#r# pereche, aduc@nd \n memoria celorprezen]i snoavele, pove[tile cu t@lc, glumele [i modul de trai al ]#ranului rom@n– cu picioarele pe p#m@nt [i f#c@nd haz de necaz – toate puse \n scenememorabile de cel mai iubit b#ile[tean... Marele Amza. Pentru c#, nu-i a[a,ce-ar fi zaib#rul f#r# Nea M#rin?

Prof. Mihaela FELDIOREAN

_n sinuosul drum parcurs de oameniilocurilor de-alungul secolelor, pe aceast#bucat# de p#m@nt care s-a numit [i senume[te \nc# B#ile[ti, sau produsevenimente istorice care au determinatschimbarea st#p@nitorilor mo[iei, defoarte multe ori. _nceputurile trebuie s# fifost \n vremea lui Mircea cel B#tr@n [i \nurm#toarele perioade istorice, mo[ia ast@rnit interesul trec@nd \n continuare laNeagoe Basarab, la Radu Paisie, laboierii Craiove[ti, la Mihai Viteazul, MateiBasarab, Constantin Br@ncoveanu [iapoi familia Gheorghe Bibescu, de lacare, \ncep@nd din 1828 (1832), a urmatfamilia Barbu Dimitrie {tirbei p@n# \n anul1945, dup# care a urmat o alt# epoc#istoric# care a durat p@n# \n anul 1989.

_n titlu anun]am c# vom discuta numaide acei reprezentan]i ai familiei {tirbeicare au fost prezen]i \n B#ile[ti careprezentan]i-mo[tenitori ai acestei familii.

_n acest scop am re]inut din genealogiafamiliei numai pe aceia al c#ror numese leag# [i formeaz# urme de ne[ters\n amintirea [i \n realit#]ile din B#ile[ti.

_n acest context ne oprim la Barbu D.{tirbei care s-a n#scut \n Craiova \n anul1799. El a venit \n B#ile[ti s#-[i ia \nprimire mo[ia, dar fiindc# era antrenat\n problemele de conducere ale }#riiRom@ne[ti, pe vremea aceea era biv-velvornic, a l#sat totul pe seama fiuluis#u, Alexandru B. {tirbei. Cine a fostBarbu D. {tirbei \n]elegem foarte binedac# citim lucrarea lui Nicolae Iorga“Via]a [i domnia lui B. D. {tirbei”, oricumre]inem c# a fost a[a cum \nsu[i a spus“Domn st#p@nitor a toat# }ara Rom@-neasc# \ntre 1849-1856”. _n timpul lui s-au dat urm#toarele legi [i s-au \nfiin]aturm#toarele institu]ii: Codul de Comer]1840; {coala de fete Elisabeta Doamna1843; {coala Militar# 1849; Legiuirea

rural# 1852; Teatrul Na]ional 1853;{coala de hirurgie 1855.

Memoria popular# re]ine c# la timpulla care a devenit st#p@nul mo[iei B#ile[tiel \nsu[i a f#cut proiec]ia a[ez#rii propriu-zise, promi]@ndu-le oamenilor c# vordeveni [i ei boga]i [i vor avea str#zi largi\nc@t s# poat# \ntoarce carul lung \n fa]apropriet#]ii. Murea \n anul 1869 la Nizz.Dup# moartea sa [i fiul s#u AlexandruB. {tirbei s-a str#duit s# asigure satuluiB#ile[ti posibilitatea de a fi contemporancu progresele societ#]ii, \n general. Afost prezent activ la via]a public# alocalit#]ii [i aceasta se poate constatade pe bunurile imobile care au r#mas,precum cruci de la sfin]irea podurilor detrecere dintr-o parte \n cealalt# a localit#]iidar mai important, biserica AdormireaMaicii Domnului din B#ile[ti. De pepisania scris# pe partea de vest a ziduluibisericii, se pot citi \nsemn#ri \n leg#tur#cu aceast# sf@nt# biseric#, o construc]iearchitectonic# neo-rom@neasc# cu uninterior deosebit de ale celorlalte bisericidin localitate, care asigur# credincio[ilorun loc intim de medita]ie. Biserica a fostcontruit# \ntre 1885-1887 cu contribu]iaPrincipelui Alexandru B. {tirbei [i aenoria[ilor din localitate [i din \mprejurimi,care au venit \n num#r foarte mare lasfiin]irea bisericii [i au participat la osf@nt# mas# euharistic#. Gra]ie preo]ilorcare s-au succedat, de atunci [i p@n#ast#zi, biserica d#inuie [i azi, 132 de ani[i este declarat# monument istoric decult. 6 copii a avut din care doi de sexmasculin care au continuat ca mo[tenitoriai mo[iei B#ile[ti. Ace[tia au fostcunoscu]i pentru ridicarea moral# [icultural# a localit#]ii \n condi]iile \n carene g#sim \n finalul evului mediu [i trebuies# \n]elegem lucrurile \n acest context.Urma[ii au fost sprijinitorii \nv#]#m@ntului

primar \n epoc# asigur@nd condi]ii pentru[colarizarea copiilor [i pentru men]inerea[colilor respective. Alexandru {tirbei avrut s#-[i lege numele de dou# institu]iiculturale: Biserica Adormirea MaiciiDomnului [I {coala Gen. Nr.1 \n imediataapropiere.

Gheorghe {tirbei a continuat ideaemancip#rii s#tenilor mai cu seam# \ndezvoltarea agriculturii. _n timpul lui s-auf#cut \mpropriet#ririle de dup# R#zboiulde Independen]# [i s-au dat p#m@nturi\n baza legii date de A.I.Cuza la 1864,prin \mpropriet#rirea \ntr-o zon# ce s-anumit p@n# la 1850, legiuiri. De laGhoerghe {tirbei ne-au r#mas multeurme care, mai cu seam# dup# 1948,au r#mas chiar numai urme, pentru c#moara a \nceput s# se d#r@me, magaziilede asemenea, iar dependin]ele de lacurtea lui {tirbei au \nceput a se [terge.Dac# G. {tirbei murea la 1917, la palatul{tirbei au \nceput a se face for]#ri pentrua se instala alte unit#]i: [coala gimnazial#de fete, comitetul or#[enesc de partid [iadministra]ia ora[ului, astfel \nc@t,cl#direa a r#mas de nerecunoscut [iinteriorul de asemenea. _n curtea fostuluipalat au fost construite alte institu]ii: po[ta,telefoanele. A[a c# gardul construit dinc#r#mid# zidit# cu beton a fost distrus [iodat# cu aceasta a disp#rut [i scenabiblic# cu Sf. Gheorghe ucig@nd balaurul,f#r# a se ]ine seama c# scena biblic#era o m#rturie despre Sf. Gheorghe,ocrotitorul a[ez#rii. Gheorghe {tirbei aavut drept urma[i mo[tenitori, dou# fiice– Alexandra [i Maria (Marina). Prima afost c#s#torit# cu George Mihail Canta-cuzino, architect. G. M. Cantacuzino de[iera ginere, a fost cel care a contribuit laterminarea lucr#rilor de restaurare alebiserici Sf. Nicolae cu o sum# de bani

S#rb#toarea “Zaib#rului[i a Prazului”

{coala Gimnazial# ”Av. Petre Ivanovici” B#ile[ti

Municipiul B#ile[ti 2008-2019Interviu cu domnul Costel PISTRI}U, Primarul Municipiului

B#ile[ti, realizat de domnul profesor Valentin Turcu

Se modernizeaz# trotuarele la unnum#r de 23 de str#zi urbane: Str. Av.P. Ivanovici, Str. HCC, Str. G-ralDragalina, Str. A. I Cuza, Str. Ardealul,Str. Banu Manta, Str. Banu M#r#cine,Str. Br@ncoveni, Str. G-ral Ghenescu,Str. Mihai Viteazul, Str. Tismana, Str.Viilor, Str. Libert#]ii, Str. Cernei, Str.Ecaterina Teodoroiu, Str. Radu Paisie,Str. Speran]ei, Str. Tudor Vladimirescu,Str. Vlad }epe[, Str. Dun#rii, Str. VasileAlecsandri, Str. M-[al Averescu, Str.Ana Ip#tescu. Se construie[te o sta]iede cap#t autogar# [i un num#r de 58sta]ii de transport public local, pentru celepatru trasee de transport public depersoane, la nivelul locali]#]ii.

De asemenea, se construie[te uncentru intermodal de tip Park&Ride -parcare pentru autoturismele personale,se achizi]ioneaz# un num#r de 5 auto-buze electrice, ce vor opera pe cele 4trasee desemnate \n Planul de Mobilitate

Urban# Durabil# al Muni-cipiului B#ile[ti. Construc]iacentrului de \nchiriere aunui num#r de 100 bici-clete, care va avea 7 punc-te de \nchiriere la nivelullocali]#]ii, realizarea siste-mului de bilete integratpentru c#l#tori e-ticketingcu componente – punctespeciale de v@nzare legiti-ma]ii de c#l#torie cu auto-mate, echipamente specifice instalate \nautobuze [i \n sta]ii – dispozitive devalidare carduri, unit#]i GPS, modemuri,routere, dispozitive mobile de verificarea cardurilor, sisteme centrale informaticecu aplica]ii software pentru achizi]ionareaelectronic# a biletelor de transport public.Contractul de finan]are al acestui proiectal Municipiului B#ile[ti, a fost semnat \n09.10. 2019.

Rep: S# discut#m [i despre proiectulprivind reabilitarea satului de vacan]#.

Ce pute]i s# ne spune]i?P.C.: Proiectul inte-

grat ”_mbun#t#]ireaserviciilor sociale, edu-ca]ionale, culturale, re-creative [i de siguran]#\n Municipiul B#ile[ti”\n valoare de 13 208054,81 lei, depus prinPOR /381/13/1/ \mbu-nat#]irea calit#]ii vie]ii a

Continuare din pag. 1

popula]iei \n ora[ele mici [i mijlocii dinRom@nia, depus la ADR Sud Vest Olte-nia, con]ine proiectele de construire cl#-dire Gr#dini]a nr. 3 {coala gimnazial#nr.1 strada Panduri nr. 65 (cl#dire partercu dot#ri, loc de joac# [i amenaj#ri exte-

rioare, teren de sport multifunc]ional),construire cl#dire Gr#dini]a nr.5 {coalagimnazial# nr.3 strada Lt. Becherescunr. 27 (cl#dire parter cu dot#ri, loc dejoac# [i amenaj#ri exterioare, teren desport multifunc]ional), modernizare [i rea-bilitare Sat de Vacan]# (crearea de opor-tunit#]i pentru copii, pentru a putea acce-de la activit#]i culturale, educa]ionale [irecreative), \nfiin]are – dotare dispeceratprivind monitorizarea sistemului de su-praveghere video, care va avea un nu-m#r de peste 300 de camere de supra-veghere. Contractul de finan]are al aces-tui proiect al Municipiului B#ile[ti,urmeaz# a fi semnat.

Rep: Domnule primar, v# ur#msucces pe mai departe!

P.C.: Mul]umesc, doresc s#-i asigurpe concet#]eni, c# modernizarea locali-]#]ii noastre aduce o \ncredere tuturorcelor, care \n viitorul apropriat vor venis# investeasc# aici.

Urme ale familiei Barbu D. {tirbei...

Continuare in pag. 6

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeBalada lemnuluiBalada lemnuluiBalada lemnului

Nr. 11noiembrie 2019

A[a cum “Aurul negru”,_n lume, \n multe state,

_ntr-un \ntunecat spectru,Este cam pe terminate,

De-un timp, din “Aurul verde”,Din mun]i, dealuri [i c@mpii,

F#r# mil# azi se pierde_n “metri steri”- mii [i mii.Lemnul, sub]ire sau gros,{i mai u[or [i mai greu,

Ia fost omului folos{i al#turea mereu;

Arc cu s#ge]i, \n trecut,“De lemn, ghioage ]intuite

{i suli]e [i-a f#cut,La v@rf bine ascu]ite.C@nd focul i-a d#ruit

Prometeu, doar printr-un semn,La el, \n ierni, s-a-nc#lzit{i a ars, la g#tit, lemn,

Dar nu l-a ars doar pe vatr#,Ci a \n#l]at palate,

_n mul]i ani din lemn [i piatr#{i cet#]i fortificate,

Temple pentru zeit#]iPl#tite \n vremi p#g@neDe mari personalit#]i,

Peste popoare st#p@ne,Apoi, domuri, catedrale,

Sinagogi, moschei, capele,L#ca[uri monumentale

{i credin]elor fidele.C@ndva, cruci de r#stignireTot din lemn erau f#cute,Dar [i cruci de pomenire,

Pentru decese trecute;E[afoade, tot din lemn,Erau pentru sp@nzurare,

Ce se f#ceau la un semn{i pentru decapitare...Omului i-a fost s# fie,Mic, \n copaie, sc#ldat,{i-apoi truditor pe glie

{i-n tron de lemn \ngropat,S# duc#-n via]# at@ta

C@t, abia, poate s#-ndure,S# se apere cu b@ta

{i s#-[i ia lemn din p#dure.{i-a cioplit el, din lemn, vase –

Albii, post#vi [i g#vane,{i-a ridicat, apoi, case,Le ferestre, cu obloane,

Magazii, [oproane, grajduri,Dup# cum i-a fost puterea,

Tot din lemn [i-a f#cut garduri,S#-i delimiteze – averea

Por]i, la cur]i, u[i [i frestreL#zi de m#lai [i f#in#,

L#zi, pentru fete, de zestre,Fiecare mereu plin#,

{i tot din lemn [i butoaieDe vin, ]uic#, mur#turi,

_n pivni]e [i h@rdaie,De mul]ime de m#suri,

Mas#, scaune [i pat,Din lemn [i-a me[te[ugit,

Linguri de amestecat{i, din ciorb#, de sorbit.Avea casa ]#r#neasc#Lavi]e, l#zi [i dulapuri

{i, ca porumbei s# creasc#,O colivie cu caturi...

Tot din lemn, nu [tim de c@nd,Erau la orice f@nt@n#,

De scos ap# ani la r@nd,Ciutur# [i cump#n#

{i avea omul \n curtePlug de lemn, glia s#-[i are,Care mai lungi [i mai scurteDin c@mp recolta s#-[i care.

N#p#stuit de nespus,El \nsu[i a tras la plug,P@n#, \n sf@r[it, a pus

Cai – la ham [i boi – la jug,Furci de lemn [i greble mari,Pentru str@ns de f@n [i paie,Grinzi de lemn, araci [i pari,

{i pardoseli de odaie{i schele de zid#rie,Acoperi[uri, cupole,

{i lucr#ri de dulgherie,Decenii [i secole

{i-au fost multe alte:Bondoci, stinghii, l#nte]i, sc@nduri

Sc#ri de lemn scurte [i-\nalte{i [indrile – r@nduri – r@nduri...

_n om, pornire firesc#A fost de la \nceputuri,Peste ape s# pluteasc#Spre-ndepurtate ]inuturi;Chiar Arca lui Noe-a fostDin lemn tare, s# \nfrunte

Apele cu-anume rost,P@n# la un v@rf de munte.

Din lemn, omul b#rci pe lacuriA f#cut [i galioane

Cu care a str#b#tut, veacuri,Prin v@nturi, m#ri [i oceane...Respect@ndu-[i jur#m@ntul,

Magellan, \ntr-un sf@r[it,A \nconjurat p#m@ntul{i-n Filipine-a murit

{i, pleca cu caraveleDin lemn, chiar de-a pierdut dou#,

Columb a plutit cu ele{i a g#sit Lumea Nou#...

La noi, brazi, pe r@uri pun]i,Plute-n ape calatoare,

Au pornit, veacuri, din mun]i,C#tre Dun#re [i Mare...

_n ori[ice m#n#stire,Toaca de lemn, cum se [tie,

D# la credincio[i de [tireDespre Sf@nta Liturghie;Icoane, pe lemn pictate,

Cu chipuri de sfin]i [i sfinte,Impun ve[nic pietate

{i, tainic, luare-aminte,

Astfel, se pune-o-ntrebarePentru to]i, la infinit,

Bietul om, f#r# lemn, oare,Cum \n lume-ar fi tr#it?!

..................................................._n lume lemn s-a g#sit

De esen]e nobile,Din care s-au me[terit,Pentru o boga]i, mobile.

Rezisten]#, duritateErau calit#]i dorite,

Ca s# poat# fi sculptate{i, mai apoi, lustruite...S-au tot mobilat palate,

Vile, la ]ar#, castele,Cu \nc#peri destinate,

Precis, oricare din ele -Piese de buc#t#rie,Rafturi de biblioteci,Dormitor, sufragerie,Rame de pinacoteci,

Din lemn rar, toate f#cute,Adus greu din dep#rt#ri,Cump#rate sau v@ndute

Foarte scump \n multe ]#ri:Eucalipt, din Asia,Acaju american,

Abanos din India,Sau de cedru, din Liban...S-a pus lemn \ncet-\ncetCa pardoseal# prin case,{i buc#]i mici de parchet

{i lambriuri pre]ioase,Pe pere]i, p@n#-n plafon,Sau p@n# la jum#tate,

Ca s# par# de “Bonton”,Pe-atunci, \n societate.Prelucrarea lemnului

Din nevoie s-a n#scut,Pe fa]a P#m@ntului,

Dar nu [tim c@nd a-nceput,Nici cum anume s-a luat,

Atunci, ini]iativ#,Lemnul s# fie lucrat,_n Comuna Primitiv#

Oricum, el a fost lucratTot de-at@tea mii de ani{i v@ndut [i cump#rat

Prin troc [i apoi pe bani...Din [tiin]a Istoriei

Afl#m, \ns#, c#, treptat{i-ncet, bran[a lemn#riei

S-a tot diversificat{i, astfel, p#duri omoar#

Muncitori forestieri;La p#m@nt bu[teni doboar#

{i-i prefac \n “metri-steri”_i prelucreaz# t@mplari,De mobil# sau “binale”,Dulgheri, rotari [i dogari,

Cu sculele speciale,Iar, din neamul rud#resc,La noi, din vremuri apuse,

Albii [i linguri cioplesc,Post#vi, furci de tors [i fuse,Fac dogari, de dud, butoaie,

Pentru p#strat ]uic#-n ele{i folosesc ferestraie,

Bard#, tesl# [i rindele.Ad#post era-n vechime

Codrul de brazi [i stejari,De femei, copii-mul]ime,Des, de turci [i de t#tari{i luptau mii de b#rba]i

Cu suli]i de corn sau paltin,De ulm sau fag din Carpa]i{i s#bii cu teci de frasin...

……………………………..Oricine, din Ia[i venit-a

{i al]ii, destul de des, cuO carte sau cu iubita

Sub teiul lui Eminescu.Nu doar parte din decor,Salc@mu-n “Sara pe deal”

E credincios protectorAl iubirii ideal...

Apoi, “Plopii f#r# so]”Ai Veronic#i dorite,

Martori, ca “vecinii to]i”Ai dragostei risipite.

“Codrul – frate cu rom@nul”A zis \n “Doina” poetul,

C#ci, c@nd n#v#lea p#g@nul,_l ad#postea br#detul,Iar gorunul [i poetul

Blaga sunt \ntr-o carteAl#turi [i, cu \ncetul,

Pleac# din via]# \n moarte...Ve[nic# umbr#, la }ebea,

Pe morm@ntul Iancului,}ine “Gorunul lua Horea”

_n cinstirea locului;Dac#-a horit ani \n [ir,El a murit, apoi, demn,Ca al neamului martir –

Horea – cioplitor \n lemn,{i-a c@ntat Iancu-n ArdealDin fluier din lemn de prun,

{i uneori, din caval,De-l credeau grofii, nebun...

Acas# [i \n B#nie,Lemnu-a fost de c#p#t@i,

Pentru Br@ncu[i, cum se [tie{i-n el a sculptat \nt@i...Mestecenii, lui Esenin_i “c#delni]au frunzare”;

Dup# vodk#, ron sau vin{i \i prevesteau ca moare

................................................._n evul nostru teribil{i cu fals# disciplin#,Se face mobil# - stil

{i mobil# de... duzin#...Prima, din esen]# tare,

Cu pre] mare e v@ndut#{i-adesea, la cump#rare,

E necesar# valut#,_ns# mult mai c#utat#

E nobila cu furnir,F#cut, ca [i alt#dat#.

Din nuc sau de trandafir...Au fost, la noi, combinate,Nu demult, de prelucrare

A lemnului, produc@nd toatePentru... “clasa muncitoare”.

La blocuri, orice etaj

Era ieftin mobilatCu piese noi din... placaj

{i \n oricare sat...“De atunci, pe-al nostru plai,

Se d# zestre fetelor,La nun]i, cu rnare alai,Cu speran]e-n viitor...

C@nd a fost cerin]# mareDe mobil#, \n comer],

O achizi]ionareEra cu... “pile” sau... “[per]”...

Un om de r@nd, ori[icare,Avea obliga]ia,

La v@nzare-cump#rare,Carne [i ou# s# dea...

Cei ce nu st#teau la bloc{i aveau de cump#rat

Cherestea sau lemn de foc,Dau [i ei, neap#rat...

{i din acea vreme-apus#,O conducere tembel#,

Cu mintea-n b#l#rii dus#,Lemne de foc pe... cartel#.

Tradi]ie ne[tirbit#Este de dou# milenii,

S# se fac# din r#chit#,Lucruri, la noi, sumedenii:Co[uri, t@rne, de nuiele,

Mobil# de pus afar#,_n chio[curi sau sub umbrele,

_n zilele lungi de var#,M#turi [i co[uri u[oare,

Utile la t@rguit,Co[uri de rufe murdare

{i co[uri de pescuit,Co[uri de flori, speciale,

Sau de picnicuri spontane,

Lunare [i anuale{i, c@ndva, chiar geamantane...................................................

A[a cum v@ntul adie,S-a dus timpul peste lume

{i oricare zi eCu triste]e [i cu glume...

“Rom@nul, cu codrul frate”,De c@nd s-a emancipat,

La ora[e [i la sate,De el s-a \nstr#inat...

S-au “retrocedat” aiurea,Mii [i sute de hectare

{i s-a decimat p#dureaPrin t#ieri la disperare...Taie [i v@nd – interlopi{i str#ini, dar [i rom@ni

Brazi, molizi, salc@mi [i plopiAzi, peste p#duri, st#p@ni,

{i demnitari impostori{i-al]ii-n importante func]ii

De p#duri spoliatori,Au chelit, \n grab#, mun]ii...Cum, de-o vreme, ori[icine

E cu \nlocuitori,T@mpl#rii de P.V.C.Iau mii de locuitori...

............................................Oare, e-o necesitate,

Sau numai un simplu semnC# omu-n viitor poate

S# tr#iasc# f#r# lemn?!Adev#rul se ascunde,

Chiar de e de orice fel,Fiindc# omul ori[iunde,Are lemnul l@ng# el...Valentin TURCU

Las ochii toamnei tri[ti s#-mi pl@ng# dorul{i s#-mi inunde via]a cu lacrimile sale,Ve[m@ntu-i \nvechit s# cad# [i s# piard#Trecuta-mi via]#, trecu]i-mi pa[i [i drumurile goale.Prin fo[netul de toamn# doar pa[i-mi s# se-aud#Cum r#t#cesc [i pierd c#rarea spre acumL#s@nd voit s# ias# miros de frunz# ud#Spre-a \nsemna cu iz de frunz# ruginie d@ra de drum.Sufletu-mi sf@[iat s# stea ascuns sub frunzeCu clocotul durerii pluteasc#-le-n v#zduh,Iar lini[tea din bezn# le poarte [i le-a[ezePe via]a-mi [i pe trupu-mi r#nit, lipsit de duh.

consistent# pentru terminarea lucr#rilor\n anul 1935. Ca semn de recunoa[tereal acestui ajutor, biserica respectiv# aavut pictate pe peretele pronausuluichipurile celor doi urma[i ai prin]ului{tirbei. Prin]ul a fost cea mai popular#figur# din aceast# perioad#.

O personalitate a momentului a fostBarbu A. {tirbei al c#rui nume s-a legatde ridicarea bisericii “Adormirea MaiciiDomnului” din fostul sat N#dejdea(Balasan) a[a cum se cite[te pe pisaniadin biseric#. Pentru toate cele spuse maisus, socotim c# numele acestor perso-nalit#]i merit# s# fie cinstite [i p#stratec@t se poate mai mult.

Am l#sat la sf@r[itul spuselor noastredou# obiective realizate \n seria bunelorinten]ii ale membrilor familiei {tirbei care

se mai afl#, de[i nu \n chiar bun# \ngrijirep@n# ast#zi. Sunt bunuri care explic#exemplaritatea g@ndirii unor oameniminuna]i din aceast# familie. Este vorbadespre casa ridicat# dup# proiectul celuicare a fost G. M. Cantacuzino, casaaflat# \n centrul localit#]ii vis-a-vis decurtea palatului {tirbei. Este o cul# zidit#dup# g@ndirea lui Cantacuzino de prinanul 1935 [i care putea fi oric@nddeclarat# bun cultural de importan]#local#, \n niciun caz s# fie v@ndut# unorcet#]eni care s-au a[ezat \n B#ile[ti dup#1989. Ea putea fi declarat# bun culturalde patrimoniu local m#car \n ultimii ani,dac# nu mai devreme pentru a nu seajunge la situa]ia jenant# care a f#cut caaceast# cul# s# nu ajung# s# fie localpentru tribunal, pentru Banca Agricol#[i s# fie v@ndut# de Banca Reiffesen.

Cel de-al doilea obiectiv este a[a zisulcastel de ap#, construit prin 1904 odat#cu celelalte obiective din locul cunoscutca “Administra]ia mo[iei {tirbei”. Ultimulbastion al feudalismului t@rziu cunoscut

Urme ale familiei Barbu D. {tirbei...

Din ]#r@n# [i din frunze toamna-mi ridice cas#,Cu crengi ]esute-n corzi mi-o \mprejmui ]inutul,

Din cea]# neagr# deas# acoperi[ s#-mi fac#{i cu apus de soare ro[u s#-mi lumine culcu[ul.

Sub t#lpi descul] covor de frunze s#-mi a[tearn#,Deasupra tavan \njghebe-mi cu stele c#z#toare,

Sub trup un pat odihnitor mi-a[eze din aram#Sub care-oi fereca \ntr-un cuf#r iubirea-mi arz#toare.

{i-n casa de sub toamn# voi zace-n armonieCu r#nile-mi din suflet ce-n s@nge s-or sc#lda

{i fiecare strop de s@nge va cade-n poeziePe frunzele din toamn# scriind povestea mea.

C@nd pl@nsu-mi va-nceta s# ude ploaia toamnei,C@nd frunzele-nro[ite \n hohot vor jeli,

C@nd pribegite p#s#ri vor locui-n ]inutu-mi,Abia atunci, iubi]ii mei, s# pl@nge]i c#ci n-oi fi!

Suflet \n agonie

de locuitorii v@rstnici de ast#zi a fost unteren agricol al familiei {tirbei aflat sprehotarul comunei Rast, o suprafa]#cultivat# cu pomi fructiferi, \nconjurat#cu un r@nd de duzi [i \ngrijit# de

cunoscutul Mo[ Lic#._ncheiem reactiv@nd idea de a vizita

palatal {tirbei [i cimitirul \n care seodihnesc cei despre care am vorbitmai sus. Prof. Nicolae MIUContinuare din pag. 5

Autor Angela Mihai

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345671234567890123456789012345678901212345678901234567890123456712345678901234567890123456789012123456789012345678901234567123456789012345678901234567890121234567890123456789012345671234567890123456789012345678901212345678901234567890123456712345678901234567890123456789012123456789012345678901234567

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 11noiembrie 2019

Se [tie c# \n cele patru decenii [i ju-m#tate de socialism rom@nesc, \n drumullui spre “Societatea Socialist# Multilateral-Dezvoltat#” [i \mplinirea idealurilor “Co-munismului [tiin]ific”, at@t economicul cat[i spiritualul [i-au g#sit locul \n preocu-p#rile ideologilor, care au pornit de lamateriale elaborate de c#tre V.I. Lenin,cu deosebire dup# Revolu]ia Bol[evic#din noiembrie 1917.

Privind literatura, acesta a fost ajutatconcret prin lucr#ri te oretice de c#treA.V. Lunacoarski, comisar al poporuluipentru \nv# ]#m@nt: “Lupta de clas# [iarta” [i “Lenin [i [tiin]a literaturii” [i dec#tre Maxim Gorki, marele scriitor realist,care a aderat la comunism \n ultimii aniai vie]ii [i \n 1934, la primul congres ascriitorilor sovietici, a formulat principiile“realismului socialist”. El a pornit de lasintagma folosit de Lenin, potrivit c#reia“scriitorii sunt \n socialism, inginerii sufle-telor omene[ti”.

Principiile realismului socialist au fost\nsu[ite entuziast [i aplicate \n procesulde crea]ie, cu succcese recunoscute dec#tre au torit#]ile sovietice de scriitoriprecum Alexei Tolstoi, N.A. Ostrovski,Boris Polevoi, Ilia Ehremburg, DemianBedn\i, Mihail Solohov [i al]ii. PoliticaP.C.R. s-a concretizat \n traducereaoperelor literaturii sovietice [i editarea \ntiraje de mas# [i, cum altfel?, v@ndut lapre]uri modice \n libr#riile “Cartea rus#”,existente \n toate ora[ele mari dinRom@nia. (Fosta editur# “CarteaRom@neasc#” fusese \nlocuit# cu Editura“Cartea rus#”!).

Au fost [i cazuri de scriitori sovietici,care, la \nceput, au \n ]eles s# colabo-reze, apoi n-au suportat totalitarismul [iau sf@r[it tragic, ca Serghei Esenin [iVl. Maiakovski, \n lag#re, ca OsipMandelstam, sau marginaliza]i – BorisPasternak, c#ruia dup# al II-lea r#zboimondial, Hru[ciov i-a interzis s# mearg#la Stokolm, s#-[i ridice premiul Nobelpentru romanul “Doctor Jivago” [i a fost[i exclus din Uniunea scriitorilor sovietici.

Pe aceea[i linie, e edificator cazulromanului Panait Istrati, cu opera literar#\n roman# [i francez#, care a crezutsincer \n soci alism, dar, \n urma uneic#l#torii prin Uniunea Sovietic#, l-a v#zutnumai pe cel ar#tat de oficialit#]ii, oprit

afirma]i \n interbelic ca Nichifor Crainic,Radu Gyr, Drago[ Protopopescu [iVasile Militaru (care chiar a murit \npu[c#rie la Tg. Ocna).

Au suferit condamn#ri la \nchisoare [iscriitori mai tineri, debu tan]i imediat dup#r#zboi – Ion Caraion, St. AugustinDoina[, Dinu Pillat, Virgil Carianopol, iaral]ii au luat calea exilului – Mircea Eliade,Emil Cioran, Virtil# Horia, Aron Cotru[,{tefan Baciu, Horia Stamatu, C-tin VirgilGheorghiu, consacr@ndu-se \n Europa[i America.

Al]ii, afirma]i \n plin# epoc# realist-socialist#, au plecat pe di ferite c#i \nApus sau \n Israel – Petru Dumitriu,Samuel Damian, Lu cian Raicu, Ghera-sim Luca, David Trost, Paul Celan, Al.Jar, Al. Mirodan [.a.

Dup# modelul sovietic a fost creat#“Uniunea scriitorilor” cu obi ectivesocialiste, cu filiale \n marile ora[e ale]#rii, \n locul “Societ#]ii scriitorilor dinRom#nia”, condus#, printre al]ii, deRebreanu, Minulescu, Ludovic Dau[, \ninterbelic, f#r# tutele ideologice.

Colaborarea cu regimul comunist auacceptat-o destui scriitori, ca re debu-taser# \naintea [i \n timpul r#zboiului, dindorin]a de afir mare [i parvenire; amin-tesc pe Victor Eftimiu, Nicolae T#utu,Lauren]iu Fulga, Geo Bogza, EugenJebeleanu, Zaharia Stancu, Radu Bou-reanu, Miron Radu Paraschivescu, NinaCassian, Mihai Beniuc [i al]ii, r#s pl#ti]ide regim cu sinecuri, cu stagii \n caselede crea]ie [i de odihn#, la munte sau lamare precum [i cu premii de stat, medalii[i alte distinc]ii, pentru fidelitate ideologic#.

_ncep@nd cu “Obsedantul deceniu” -’50 -’60, s-au ridicat autori de literatur#din toate genurile, pe linia realistsocialist#: Dan De[liu, Maria Banu[,Veronica Porumbacu, Eugen Frunz#, V.Em. Galan, Victor Tulbure, D-truCorbea, Aurel Baranga, Mihail Davi-doglu, etc., dar care de[i au f#cut v@lv#\n epoc#, treptat au c#zut \n dosue-tudine, iar azi sunt aproape uita]i.

Tot dup# model sovietic, “UniuneaScriitorilor” a \nfiin]at [i “{coala deliteratur#” pe care a botezat-o “MinaiEminescu”, ca s#-i con fere greutateartistico-ideologic# - institu]ie c#reia \nepoc# i se zicea \n zeflemea “Fabrica

s# mearg# pe unde ar fi vrut, [i-a aban-donat crezul [i a scris “Spovedania unui\nvins”, pentru care [i-a atras contes-tarea de c#tre scriitorii francezi RomainRolland [i Henri Barbusse.

Principiile realismului socialist au fostimpuse, dup# al II-lea r#zboi mondial,\n “]#rile de democra]ie popular#”, (ocu-pate de armata sovietic#) din estuleuropean, dup# impunerea la puterede guverne fidele.

_n Rom@nia postbelic#, prezen]a Ar-matei Ro[ii [i a consilierilor sovietici a im-pus o conducere alc#tuit# din comuni[tiie[i]i din \nchisori (Gheorghiu-Dej, TeohariGeorgescu [i Alexandru Moghioro[), veni]idin emigra]ie de la Moskova (Ana Pauker[i Vasile Luka), din oportuni[ti (PetruGroza [i Lothar R#d#ceanu) [i agentulINU Emil Bodn#ra[, sub supravegherealui A.T. V\[inski, trimisul lui Stalin.

Dup# modelul sovietic, a \nceput im-punerea principiilor realis mului socialist\n arte, ca elemente componente ale edifi-c#rii [i consolid#rii socialismului rom@nesc.

Semnalul a fost dat de Sorin Toma,\n ziarul “Sc\nteia”, cu artico lul “poeziaputrefac]iei, sau putrefac]ia poeziei”, cusubtitlul “R#sfoind crea]ia lui T. Arghezi”.Astfel poetul “Cuvintelor potrivite” a fostscos din via]a literar# aproape undeceniu, izolat \n s#r#cie la “M#r]i[or”,p@n# c@nd \n 1954 i s-a permis versifi-carea traducerii fa bulelor lui Kr\lov –fabulist rus din sec. al 18-lea – pe care,cu un veac \n urm#, \l t#lm#cise AlecuDonici, basarabean, numit de Eminescu,\n “Epigonii”-”cuib de-n]elepciune”. SorinToma era fiul lui A. Toma (Moskovici)un fost profesor secundar la Ploie[ti, poetminor, l#ud#tor al lui Carol al II-lea, darcare s-a remarcat, la abdicarea for]at#a regelui Mihai, printr-un distih care afluturat pe buzele “Republicanilor” lasfar[itul anului 1947 - “Ia-]i valiza [imami]a,/ {i adio, D@mbovi]a!”

Scriitorii genera]iei v#rstnice, dinoportunism sau de fric# (fiindc# [tiau cese \nt@mplase, \n r#s#rit, cu arti[tiinonconformi[ti) au \n]eles, cei mai mul]i,s# colaboreze, prin scrisul lor, cu

regimul, numai c#, prin ce au realizat,ca valoare artistic#, nu s-au mai ridicat,nici pe departe la nivelul celor dininterbelic.

Astfel, Sadoveanu, cu toate c# [i-atr@mbi]at adeziunea la noua orientare,\n “Lumina vine de la R#s#rit” cu “MitreaCocor” [i “Fauna Mic#”, a r#mas departede “Hanu-Ancu]ei” sau “Fra]ii Jderi”.

Camil Petrescu, prin ce a relizat, refu-giindu-se \n trecut, n-a mai atins nivelulromanelor [i dramelor din anii ’30, iarCezar Petrescu – la fel, \nc@t “_ntune-care” r#m@ne opera lui reprezentativ#,dar, ca s# fie, totu[i, util regimului a stilizattraducerea romanului “Donul lini[tit” allui Solohov. Ion Barbu n-a mai scris poe-zie dec@t sporadic [i, acuzat de erme-tism, s-a dedicat cu totul matematicii. Lar@ndul lui, C#linescu, \nl#turat de lacatedr#, cu exigen]a lui evaluatoare, [tiac# “Scrinul Negru” [i “Bietul Ioanide” suntsub “Cartea nun]ii” [i ”Enigma Otiliei”.Lui Vianu i s-a desfiin]at catedra deestetic# [i i s-a impus s# predea literaturauniversal# comparata [i nu [i-a mai permis sa mai scrie literatur#, consacr@ndu-se studiilor de stilistice.

La mijlocul anilor ’50, Arghezi, for]atde situa]ia fiului Baru]u, a reverit \n via]aliterar#, cu “1907” [i “C@ntare omului”,dar con[tient c# nu sunt reprezentative,\ns# a acceptat situa]ia, cople[it cu titlulde academician [i avantaje materiale.

Blaga a fost scos de la catedr# [i dinAcademia Rom@n# [i i s-a dat un postde bibliotecar, apoi unul de cercet#tor laFiliala Cluj a Academiei, de unde a fostpensionat, i s-a permis traducerea poe-mului dramatic “Faust” al lui Goethe, iarun voluma[ de poezii la un an dup#moarte, \n 1962. A refuzat colaborarea“Vasile Voiculescu – medicul scriitor [i,ca mis tic (“Poeme cu \ngeri”) [i partici-pant la “Rugul aprins al Maicii Domnu-lui”, a fost arestat [i condamnat la 5 anide temni]# grea, la v@rsta de 74 de ani,a f#cut 4 ani la Aiud [i a fost eliberat \n1962 \ntr-o avansat# stare de degradarefizic#, ca s# nu moar# \n deten]ie.

Ani de \nchisoare au f#cut [i al]i scriitori

de scriitori”, c#ci, cu durata de doi ani,urm#rea calificarea de scriitori (laadmitere nu conta dec@t dosarulpersonal, fiindc# de primeau [i candida]if#r# studiile liceale ab solvite, \ns#, \ntreabsolven]i a fost [i un mare talent poeticNicolae Labi[, cucerit ini]ial de ideilesocialiste, apoi, dezam#git, a a-vut osoart# tragic#, asem#n#toare ru[ilorEsenin [i Maiacovski.

Treptat, \n a doua jum#tate a anilor’50, de[i f#cuser# concesii regimului, \nceea ce au scris, autorii talenta]i, \natmosfera de dezghe] ideologic, aualunecat din tiparele impuse de Sec]iade Pro pagand# a CC. al P.M. R. F#cu-ser# concesii, spre exemplu, ZahariaStancu, Marin Preda, Petru Dumitriu,Eugen Barbu [i al]ii; primul cu “Descul]”,Marin Preda cu “Desf#[urarea”, “_ndr#s-neala” [i “Ana Ro[cule]”, inferioarenuvelelor din “_nt@lnirea din P#m@nturi”,pe care le-a reluat cu mare succes \nprimul volum din “Morome]ii”, Petru Dumitriu cu “Drum f#r# pulbere” [i “V@n#-toare de lupi”, iar Eugen Barbu cu “Oaie[i ai s#i” [i cu greva tramvai[tilor lipit# laedi]ia a II-a a romanului “Groapa”.

La \nceputul “epocii Ceau[escu”profit@nd de larghe]ea permis# det@n#rul secretar general al P.M. R., carelua distan]# fa]# de prede cesorul s#u,care-l ridicase pe scara ierarhiei departid, la o consf# tuire cu reprezentan]iiUniunii Scriitorilor, Zaharia Stancu a \ndr#znit s#-i spun# lui Ceau[escu c#,dac# se revine la realismul socialist, elemigreaz# \n America de sud, iar MarinPreda a spus ferm c# se sp@nzur#.

Astfel, \ngr#direa ideologic# a sl#bit [is-au putut afirma, mai pu]in monitoriza]i,Nichita St#nescu, Marin Sorescu, AnaBlandiana, Ion Alexandru, F#nu[ Neagu,{tefan B#nulescu, Alexandru Ivasiuc,[.a., \ns#, nu peste mult timp, dup# c#l#-toria cuplului Ceau[escu \n China [i Co-reea de Nord, ideologii P.C.R. au orien-tat literatura [i arta c#tre un amestec deprotocronism comunist [i ceau[ism apolo-getic, de [#n]at, pan# la paroxism, astfelc# \n mediul scriitoricesc au ap#rut ma-nifest#ri de disiden]#, atent suptrave-gheat#: Paul Goma, Dorin Tudoran, PetruPopescu, Dan De[liu, cu represalii tacite[i expulz#ri... Valentin TURCU

Din pricina temperaturilor sc#zute,iarna este cunoscut# drept cel mai puter-nic inamic al s#n#t#]ii. _n aceast sezon,organismul este expus la numeroaseboli care pot provoca o serie de compli-ca]ii nedorite. Principalele afec]iuni \nsezonul rece sunt virozele respiratorii,bron[it# acut#, traheobron[it#, pneu-monia, laringita, infectiile urinare,deger#turile, amigdalita acut# [i nu \nultimul r@nd – gripa. De[i manifest#rilesunt asem#n#toare cu cele cauzate der#ceal#, \n cazul gripei sunt totu[i maisevere [i dureaz# mai mult timp. Majori-tatea acestor afec]iuni necesit# tratamentcu antibiotic, mucolitice, secretolitice,hidratare intens# [i c@t mai mult#odihn#, pentru ca organismal s# suportetrecerea de la anotimpul c#lduros la celde iarn#.

Detaliez \n special semnele [i simpto-mele gripei, pentru a preveni anumiteconfuzii, deoarece majoritatea confund#virozele IACRS cu gripa. Gripa este oboal# infec]ioas# cauzat# de un virus.Influen]eaz# simptomele ce pot fi bl@ndesau severe: febr#, congestie nazal#,durere \n g@t, dureri musculare, dureride cap, tuse, str#nut [i starea de obo-seal#. Aceste simptome se instaleaz#de obicei la dou# zile dup# expunere lavirus [i dureaz# mai pu]in de o s#pt#-m@n#, cu toate acestea, tusea poate s#

dureze mai mult de dou# s#pt#m@ni.La copii mai pot ap#rea diareea [i voma.

Trei subtipuri din cele patru virusalecare influen]eaz# [i afecteaz# oameniisunt: A,B,C. De obicei virusul ester#sp@ndit pe calea aerului de la tu[it [istr#nutat. Acest lucru se \nt@mpl# decele mai multe ori pe distan]e relativscurte de aproximativ 2 metri. Se poater#sp@ndi [i prin atingerea suprafe]elorcontaminate cu virus, urmat# deatingerea gurii sau a ochilor. O persoan#poate fi contagioas# at@t \naintea deapari]ia simptomelor c@t [i \n timpulmanifest#rii acestora. Infec]ia cu virusgripal poate fi confirmat# prin prezen]avirusului \n g@t, sput# [i nas.

Cum ne ap#r#m \mpotriva gripei?Sp#larea frecvent# a m@inilor reduceriscul de r#sp@ndire a virusului. Purtatulm#[tii chirurgicale de c#tre o persoan#bolnav# poate, de asemenea reduceriscul r#sp@ndirii. Vaccinurile \mpotrivagripei reduc severitatea simptomelor [iprotejeaz# \mpotriva complica]iilor carear putea s# apar#. _n plus, adoptareaunui mod de via]# igienic, asigurareaunui aport constant de vitamine [iminerale din fructe [i legume, hidratare[i somn suficient contribuie la ]inereasub control a virusului. Ceaiurile fierbin]i,mierea [i gargara cu sare se num#r#printre cele mai practice sfaturi care v#

ajut# s# \nvinge]i r#celile [i gripele dinsezonul rece Dac# sunte]i bolnav,ajuta]i-v# organismul s# \[i \nt#reasc#sistemul de ap#rare st@nd \n pat. Defapt, patul este unul dintre cele maiindicate locuri \n care trebuie s# sta]iatunci c@nd este vorba de a \nvinge or#ceal# sau o grip#.

Vaccinarea anual# \mpotriva gripeieste recomandat# de Organiza]ia Mon-dial# a S#n#t#]ii pentru cei ce prezint#un risc ridicat, vaccinul este eficient\mpotriva a trei subtipuri de virus gripaldin cele patru. Este de obicei bine toleratde organism, vaccinarea fiind f#cut#pentru un an, poate s# nu mai fie eficien-t# [i \n anul urm#tor, deoarece virusulevolueaz# foarte rapid. Medicamenteleantivirale pot fi folosite pentru a tratagripa, incuba]ia fiind scurt# de 1-3 zile.Debut brutal prin: frisoane, febr# 390-400C, mialgii, cefalee, debuturi apoplec-tice, la tineri, cu lipotimii, colaps, sauexitus \n primele 24-48 ore.

Persoanele care dorm mai pu]in de[apte ore pe noapte sunt de trei ori maiexpuse riscului de a prezenta simptomede r#ceal# \n sezonul rece, \n compara]iecu cele care dorm cel pu]in opt ore penoapte. Anumite lichide v# ajut# s# preve-ni]i dezhidratarea [i amelioreaz# conges-tiile, iar b#uturile fierbin]i sunt mai bunedec@t b#uturile la temperatura camerei,

comb#t@nd cu succes anumite simpto-me ale gripei [i ale r#celii, precum dure-rile \n g@t. Be]i c@t mai multe lichide, maiales ceai fierbintre [i ap# fierbinte cul#m@ie [i miere. Desigur, nu trebuie s#uita]i nici supa de pui atunci c@nd sunte]ir#cit sau gripat. Supa de pui con]ine anu-mite propriet#]i antiinflamatorii [i faciliteaz#trecerea mucusului la nivelul nasului.

Dac# dumneavoastr# sau copiiidumneavoastr# au probleme cu somnulpe timpul nop]ii din cauza acceselor detuse, \ncerca]i s# combate]i acest lucrucu o lingur# de miere. Potrivit unuistudiu, o lingur# de miere, luat# \naintede a merge la culcare, calmeaz# tuseaprin lubrifierea mucoaselor de la nivelulg@tului. Gargara cu ap# c#ldu]# [i sarev# ajut# s# sc#pa]i de g@tul inflamat [iv# face s# v# sim]i]i mai bine. Dizolva]io jum#tate de lingur# de sare \ntr-unpahar de ap# c#ldu]# de 225 mililitri.Pute]i face gargar# la fiecare 3-4 ore.

Folosi]i o solu]ie nazal# salin# subform# de pic#turi pentru a evita s# ave]iun nas \nc#rcat [i pentru a men]ine]esuturile nazale bine hidratate. Aceast#substan]# nu este toxic#, nu este iritant#[i poate fi folosit# [i de copii. Un studiurealizat de cercet#torii din Cehia aeviden]iat faptul c# elevii care folosescpic#turi nazale pe l@ng# medicamentelecontra tusei [i a nasului \nfundat lipsescmai pu]ine zile de la [coal# [i prezint#mai pu]ine simptome de grip# [i r#ceal#\n compara]ie cu elevii care au primitdoar acele medicamente. Lavajul nazal

cu ap# s#rat# amelioreaz# [i simptomelealergiilor.

R#ceala [i diversele tulpini de viru[igripali supravie]uiesc [i se \nmul]esc maibine \n condi]ii de usc#ciune. Cu ajutorulunui umidificator ve]i combate aeruluscat din interiorul locuin]ei, care poatecauza mucoase nazale \nc#rcate [i irita]iila nivelul g@tului. Se recomand# caumidificatorul dumneavoastr# s# nucon]in# bacterii, iar pentru acest lucrutrebuie s# schimba]i apa din recipient \nfiecare zi [i s# cur#]a]i recipientul o dat#la trei zile.

Evolu]ia este dominat# de simptomegenerale toxice aparatului respirator:febr# crescut#, conjunctivite injectate,cefalee frontal# [i suborbitar#, dureri aleglobilor oculari la mi[care [i ap#sare,hiperestenzie cutanat#, somnolen]# sauagita]ie, laringo-traheite cu tuse uscat#,r#gu[eal#, se pot asocia: v#rs#turi,diaree, epistaxis. Complica]ii: laringite,bronsiolite, pneumonii, meningoence-falite. _n sarcin#, mortalitatea prin grip#este dubl#, are efect seretogen \nprimele trei luni.

Tratamentul este exclusiv simpto-matic, hidratare, vitamina C \n cantitatemare, iar dac# apar complica]ii prezen]ade urgen]# \ntr-o unitate spitaliceasc#este absolut necesar#. Repausul totalla pat, camere bine aerisite, f#r#supra\nc#lzire [i aglomerare, evitareacontactului cu alte persoane.

Medic de familieValentina C~LU{ARU

P.C.R [i literatura

Gripa – inamicul sezonului rece

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar: S.C. ALMA DCMI - CraiovaTel. / Fax: (0251) 587.300

Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactori: Marian MILOVAN, Carmen MITRACHECaricatura - Adrian ENIC~

REDAC}IA:

Consiliul consultativ: Mirela Matara, Andreia-Helga Stroe, Dan Gheorghi[an,C#t#lin Neac[u, Ciprian Catan#, Marian Pirnea, Constantin Surcel, NicolaeMiu, Alina Preda, Daniel Marian Ciuc#.

Pompierii ne informeaz#

Nr. 11noiembrie 2019

_n luna octombrie, interven]iile echipa-jelor de stingere au sc#zut semnificativfa]# de luna precedent# c@nd, a[a cumv# spuneam \n num#rul anterior, s-au do-bor@t toate recordurile.

1. _n 01.10, pe DJ 561D, Rastu Nou,din cauza unui foc deschis, au ars cca1000mp vegeta]ie uscat#.

2. _n 02.10, tot pe raza Rastul Nou, totdin cauza focului deschis, au ars cca5000mp vegeta]ie uscat#.

3. _n 03.10, la Afuma]i, focul deschis apus \n pericol 20 de animale (bovine).Interven]ia \n for]# a pompierilor a f#cutca animalele s# fie salvate, dar au arscca 20ha vegeta]ie uscat#.

4. _n 05.10, pompierii au intervenit \nUrzica Mare, unde s-a anun]at un acci-dent. La sosirea la locul interven]iei s-aconstatat c# un autoturism a ie[it de pe[osea \ntr-o curb# periculoas#, r#stur-n@ndu-se \n curtea unui cet#]ean. _nautoturismul Mercedes nu era niciopersoan#. Pompierii au scos acumula-

torul pentru a preveni un incendiu [i aurepus autoturismul pe ro]i. Mercedesula fost avariat \n propor]ie de 50%.

5. _n 07.10, \n Balasan, foc deschis,au ars cca 150mp vegeta]ie uscat#.

6. _n 08.10, B#ile[ti, focul deschis amistuit cca 20ha vegeta]ie uscat#.

7. _n 09.10, \n Negoi, pompieriib#ile[teni \n colaborare cu 10 angaja]iANSVSA, 2 poli]i[ti, 4 jandarmi, subcoordonarea unui medic veterinar, auac]ionat la gospod#riile popula]iei pentruaplicarea m#surilor de combatere a pesteiporcine africane, fiind uci[i un num#r de88 porci de la 23 de gospod#rii.

8. _n 10.10, Bistre], din cauza foculuideschis au ars ccda 4ha vegeta]ie uscat#.

9. Tot \n 10.10, la Boureni, tot focdeschis, au ars 10mp vegeta]ie uscat# [ir#d#cina unui copac.

10. _n 12.10, \n Galiciuica, pompieriiau intervenit cu succes, salv@nd un c@inec#zut \ntr-o f@nt@n# cu ad@ncimea decca 12 m.

11. _m 14.10, Giubega, foc deschis, auars cca 50mp vegeta]ie uscat#.

12. _n 15.10, pe DJ552A, din cauzafocului deschis au ars cca 500mp vege-ta]ie uscat# [i tulpinile a 5 copaci \npropor]ie de 30%.

13. _n 16.10, Giubega, foc deschis, auars cca 250 mp vegeta]ie uscat#.

14. _n 20.10, pe DJ561A, B#ile[ti-Boureni, din cauza focului deschis au arscca 1000mp vegeta]ie uscat#.

15. _n 21.10, Rastu Nou, din cauzafocului deschis au ars 1,5 ha vegeta]ie

uscat#. Din nefericire, \n incendiu a fostsurprins, nemaiput@nd ie[i, G\rleanuLucian, de 81 ani, care a decedat.Oameni buni, trezi]i-v#!!! Dac# p@n#acum incon[tien]a dumneavoastr#de a da foc miri[tilor a f#cut s# ard#doar vegeta]ia uscat# [i s# fie depus#o munc# fantastic# a pompierilor (cas# nu mai amintim [i de cheltuieli),acum aceast# incon[tien]# a produs[i victime. Oare, este at@t de greu s#ne g@ndim la consecin]ele ac]iunilornoastre?

16. _n 24.10, Urzicu]a, din cauza foculuideschis a ars un copac \n propor]ie de50%.

17. Tot \n 24.10, B#ile[ti, tot focul des-chis a mistuit cca 10 ha vegeta]ie uscat#.

18. _n 28.10, pompierii au fost solicita]is# intervin# \n Catane, la locuin]a luiG#celan M#d#lin unde din cauza unuiscurt-circuit provocat de un cablu electriccu izola]ia deteriorate#, a izbucnit unincendiu. Dup# o lupt# contra cronometrucu fl#c#rile [i fumul dens, a fost salvat#casa de locuit, dar au ars cca 60mp deacoperi[ [i s-au degradat tavanele de ladou# camere.

19. _n 29.10, Mo]#]ei Gar#, foc deschis,au ars cca 3000mp vegeta]ie uscat# [iporumbi[te.

20. Ultima interven]ie a lunii a fost pe31.10, \n Catane. Aici, \n urma unui scurtcircuit provocat de un conductor electricneizolat corespunz#tor, a ars un autotu-rism Mercedes cu nr. DJ-27-PEL, pro-prietatea lui Constantin Nicolae, \npropor]ie de 95%.

Observ#m din nou cu \ngrijorare, c#

majoritatea interven]iilor au drept cauz#focul deschis.

Stima]i cet#]eni, \nainte de a faceaceste ac]iuni necugetate, g@ndi]i-v# laconsecin]e. Pe l@ng# bunurile materialece se pot aprinde \n urma propag#riiincendiului de vegeta]ie, sunt puse \npericol [i vie]ile oamenilor.

_n luna octombrie echipajele SMURDau fost solicitate s# intervin# pentruacordarea primului ajutor \n 91 cazuri,dintre care 32 \n mediul urban [i 59 \nmediul rural.

• 4 pacien]i au refuzat asisten]amedical#!!!

• 2 pacien]i au refuzat transportul laspital!!!;

• 2 pacien]i au fost preda]i la elicopter,2 la SAJ [i 4 pacien]i la UPU.

Tipuri de interven]ii: • Afec]iuni medicale– 55; • Afec]iuni cardiace – 4; • Neurologie[i psihiatrie – 3; • Alte afec]iuni medicale– 1; • Intoxica]ii – 2; • Traumatisme – 19;• Arsuri – 1; • Accidente rutiere – 1; •Stop cardio-respirator – 2; • _ntors dintraseu – 2; • Descarcerare – 1.

Manevre efectuate:; • Guler cervical –6; • Saltea vacuum – 6; • Atel# vacuum– 6.

Au fost asistate 50 persoane de sexmasculin [i 39 de sex feminin cu v@rste:;• 0-1 an – 3; • 1-16 ani – 10; • 16-50 ani– 23; • Peste 50 ani – 53.

Deci, dup# cum observa]i [i dup# cumv-am obi[nuit, sf@r[itul articolului esteacela[i: “Pompierii salvatori sunt 24 din24 \n slujba Dvs.”.

Plt. Adj. {ef (R)Daniel GHEORGHI{AN

Hanul Oltencu]ei. A fost odat# ca niciodat#, \ntr-o cetatemicu]# [i cu ziduri joase, doiolteni m#re]i [i mari petrec#re]i.Unul dintre ei, cel mare, cam de 200 de ocale, era Vraci de animale. Cel#lalt,mai de la vale, Dasc#l coordonator \n [coale, doar o 150 de ocale. Clar calumina zilei, erau cei mai mari din \ntreaga Oltenie a timpului lor.

De[i apropia]i \n dimensiuni, aveau apuc#turi diferite: vraciul era darnic dinfire, iar dasc#lul era foarte primitor – nu refuza pe nimeni niciodat#, indiferentc@t sau ce i s-ar fi oferit.

_nt@mplare de v-o spui acum e din vremea unui petreceri p#g@ne, care sel#sa cu multe clovnerii [i c@nt#ri de balade ori doine: ”Prim#vara cet#]ii” penumele ei str#vechi. {i cum orice petrecere nu se poate f#r# m@ncare [i b#utur#,locuitorii cet#]ii chemau la ei pe Vraciul de animale ca s# le dea lor dezlegarela t#iere. A[a c# t#iau animale mari din care f#ceau, mai ales, mici. Zaib#rul erala mare c#utare, butii pline ochi erau golite c@t ai clipi de \nseta]ii locului. Licoareaera apreciat# [i de oaspe]ii sosi]i din toate col]urile ]#rii, dar mai ales de saltimbaciidin Cetatea de Scaun. Ace[tia duceau \n cale[tile lor damigene pentru neamuri[i vecini, care abia le a[teptau \ntoarcerea. C#ci fusese din bel[ug rodul vi]ei-de-vie \n toamna trecut#.

_n curtea hanului cel mare din mijocul t@rgului era mult# [i aleas# adunare,mesele era pline de mu[terii care se bucurau nu doar de hran# [i licorile bahice,dar [i de razele soarelui prim#v#ratec. Jup@neasa de la gr#tar nu mai pridideacu r#sucitul mititeilor pe c#rbunii \ncin[i, iar feciorii paharnici alergau printre mesecu oale pline de zaib#r negru ori cu bere \nspumat#.

Vraciul avea o mas# mare, cu mul]i gospodari vrednici \n a duce la gur# oalasau furculi]a. L#utarii, [tiindu-i d#rnicia, mereu \i st#teau \n preajm#, ating@ndstrunele al#utelor cu degetele [i cu ochii m@ng@indu-i ta[ca plin#.

_ns# nu doar scripcarii ghiciser# c# e rost de rosur#... C#ci iat#, c# de cumintr# \n han, Dasc#lul coordonator \[i face drum la masa cea mare. Dar cum numai e loc de \nc# un scaun, r#m@ne \n picioare sorbind din ochii osp#]ul. Vraciul\l z#re[te cam cu coada ochiului [i cum \i [tie n#ravul, \i face semn s# se a[ezela o mas# de al#turea. Face semn unui fecior care sose[te \ndat# trei oale cuzaib#r pentru oaspetele nou sosit. Apoi spre jup@neasa de la gr#tar, strig# tarede se aude \n curtea hanului [i \n toate uli]ele dimprejur:

- Lilooo! Adu-i [i sfrijitului #sta vreo 40 de mici!”Sfrijitul” z@mbe[te mul]umit, \[i [terge cu dosul palmei must#]ile de zaib#r din

oala golit# jum#tate [i se simte dator s# \ncurajeze pe binef#c#torul s#u:- Bine te-ai g@ndit, jup@ne! Bun aperitiv mi-ai comandat...

Repovestit# de Daniel CIUC~

Pastila de n#rolfenN#roflen (DEX oltenesc) =n#rod + oltean + nurofen

48 Solu]ie. D, M, SEMIT, {IR~, PENAR, LETAL, C, DAR, FAZAN, A, IO, SATE, CD, SPIC, C, R^IE, ER~, PERENE,EZ, SE, T^RG, CU{C~, IAR, RTA, ASTA, ZIARE, CA{.

_ndoaiespinarea

Evreu

Lucreaz#la mare

ad@ncime

Uimit

C#pi]#mare_n

ghiozdan

_n v@rfultulpiniiSuprim#libertatea

Tez#

Asumare

Felin#de la noi

StoicaElena

Casa luiBobi]#

Unde sefac afaceri

Tras deboi

Ar]agAcesta(pop)Informeaz#

popula]ia

La cioculpui[orilor

Forma]iemuzical#

MortalStr#mo[ul

nostruCadou

Prof. Constantin PREDA

XXX

XXX

Etaj

Sup#rareBole[te

Frico[i

_nmagazi-neaz#

informa]iiBoli de pieleDurabile

Din nou

Perioad#mare

D@nsa

Competi]ienautic#

Fraier

Sus]inero]ile

Eu(\n vechime)

Echipa-mente

Adun#rirurale

C@tcinci