PUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUI„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

- pag. 3

- pag. 4

- pag. 5

NumÃRUL 22, MARTIE 2008APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

- pag. 2

Din SUMAR

- pag. 6

LOLELE AU

F{CUT

CUR{|ENIE

(continuare în pagina 5)

„ORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUI”

Începând cu numãrul urmãtor al Gazetei Hârti-baciului, paginile 3 ºi 4 vor fi destinate „AsociaþieiCultuale Orodoxe” din Agnita, care va redacta ºi tipãripropria publicaþie „ORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUI”. Aceastã publicaþie va avea propriulcolectiv de redacþie ºi va conþine informaþii despreistoricul ºi personalitãþile Bisericii Ortodoxe de pe ValeaHârtibaciului, precum ºi informaþii despre problemeleactuale. Suntem convinºi cã prin aceastã colaborareGazeta Hârtibaciului va câºtiga din punct de vederecalitativ.

Redacþia G.H.

Admiraþi de locatarii blocurilor din zonã,membrii asociaþiei “Breasla Lolelor” dinAgnita au desfãºurat o acþiune de curãþire aparcului Steimburg.

Metoda SWOT

(continuare în pagina 6)

Metoda SWOT este una dintre cele mai frecvent utilizate

metodologii de analiza a nivelului de performanta al unei organizatii.

SWOT este o modalitate de a analiza pozitia unei organizatii sau a

unui departament în relatie cu competitorii sai. Scopul sau este de

a identifica factorii majori care afecteaza competitivitatea, în scopul

elaborarii unei strategii viitoare. SWOT prezinta o metodologie

extrem de simpla de aplicare si poate fi adaptata la cerintele

diverselor organizatii. De asemenea, SWOT poate fi aplicata si la

probleme mai complexe decât cele ale unei simple organizatii, recent

aceasta metoda fiind utilizata pentru aprecierea stadiului de

implementare a societatii informationale în România (mai multe

informatii sunt disponibile în sectiunea dedicata a articolului).

Ce înseamna SWOT?

SWOT este un acronim care provine de la Strength-

Weacknesess-Opportunities- Threats. Practic aceasta modalitate de

analiza va ajuta sa sistematizati punctele tari, slabiciunile,

oportunitatile si amenintarile caracteristice unei organizatii sau

anumitor elemente din cadrul acesteia. SWOT permite identificarea

factorilor interni si externi care afecteaza organizatia si cuantificarea

impactului lor asupra acesteia. Factorii interni (punctele tari si

punctele slabe) sunt: structura si cultura organizatiei, resursele

acesteia si actionarii. Factorii externi (oportunitati si amenintari)

sunt reprezentati de clientii si competitorii respectivei organizatii.

De asemenea, putem enumera aici si: politici, tehnologii, probleme

economice si sociale.

Legat de problematica analizelor SWOT, Rashi Glazer – director

la Centrul de Marketing si Tehnologie al Universitatii Berkeley a

declarat revistei ComputerWorld USA: “Analiza SWOT sistematizeaza

elementele definitorii legate de organizatii, ajutând în definirea unei

strategii si directii de dezvoltare corespunzatoare.”

TRADI|IONAL ~I MODERN

@N TERAPEUTICA ACTUAL{Conf. Dr.

ROSENBERG LADISLAU

- pag. 2

Carte în curs de apariþie

BENEªTI ... un sat de pe Valea Hârtibaciului

Din activitatea luiViorel Nistor

FIZICIENII ~I CHIMI~TII DIN@NV{|{M}NTUL SIBIAN

S-AU @NT}LNIT LA AGNITA

MODERNIZAREA STR{ZII GRIVI|A

NU-I NEVOIE DE FIERARI@N CHIRP{R?

Conceptul dedezvoltare durabil[

- pag. 6

Arsenie Boca

– m[rturii din

|ara

F[g[ra`ului

ROMÂNIA e singura þarã în care succesul

nu are succes (principesa Ileana)

- pag. 7

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2008

A doua zi de Paºti, la Agnita, sub acestnume s’au adunat þiganii din Agnita ºi jur. Laadunare au sosit delegaþi din toate pãrþile ºichiar însuºi preºedintele lor dela BucureºtiLãzãrescu-Lãzãruicã, numit „VoevodulRomilor”:

Dupã ce au vorbit toþi delegaþi a puspunctul pe i voevodul lor, care într’adevãr avorbit într’un mod ºtiinþific ºi documentatdespre originea poporului þigãnesc.

Voevodul spune cã, þiganii nu sunt niciurmaºii faraonilor din Egipt ºi nici ai tãtarilor,cãci nu cunosc aceste limbi ºi nici nu are limbalor asemãnare cu ele, ci cã limba lor seaseamãnã cu limba Sanscritã care se vorbeºteîntre râul Gange ºi Indus. Aici este leagãnulRomilor.

Ei erau întrebuinþaþi în Rãzboi contra luiAlexandru Macedon.

Cuvântul „Rom” însemneazã în limbaSanscritã om liber, dansator, iubitor demuzicã ºi de veselie, ceeace se poate observaºi azi la ei.

Iar cuvântul „Þigan” vine dela un cuvântgrecesc care înseamnã; murdar, nespãlat ºinecurat, ºi dela acest cuvânt a trecut apoi întoate limbile.

Voevodul priveºte cu multã încredereorganizaþia Romilor ºi spune cã intenþia luieste de a ridica pe þigani la un nivel culturalºi material.

La Bucureºti au douã grãdiniþe de copiiºi un cãmin pentru intelectuali romi. Apoidouã staþiuni balneo-climaterice.

Încheie spunând ca toþi Romi sã seînscrie în aceastã Uniune.

La Agnita a fost ales preºedinte AndreiTari Banu.

Gazeta Hârtibaciului

22 aprilie 1934

Comuna pãgubitã

cu 93.000 lei

La încheierea contractului privitor laconstruirea localului de ºcoalã primarã de statdin Agnita, nu s’au respectat dispoziþiileOficiului Central de licitaþie ºi ale MinisteruluiInstrucþiunii, cari impun antreprenorului sãse oblige la un rabat de 5%

Astfel cã s’a încheiat contractul fãrã sãse þinã seama de aceste douã dispoziþiuni,pãgubind comuna în acest fel, dupã cumrezultã din calcularea rabatului de 5%, cusuma de 93 000 Lei

Ne întrebãm care a fost intenþia pãrþilorla încheierea acestui contract? Numai dedragul risipei nu s’a þinut seama de acestedispoziþiuni?, sau sunt alte motive cari daude bãnuit, ca mai apoi sã nu mai fie banipentru a se construi ºi sala de gimnasticã.

Membrii comisiei în unanimitate au cerutca vinovaþii sã-ºi tragã consecinþele iar dacãantrepenorul nu va consimþii ca sã deaprimãriei acest rabat de 5% comuna sã fiedespãgubitã de cãtre cei vinovaþi.

Este de dorit ca forurile superioare, alecãror dispoziþiuni nu au fost respectate, sã iacele mai severe mãsuri contra vinovaþilor ºisã se facã luminã în aceastã afacere, care dãnaºtere la o mulþime de bãnuieli.

Gazeta Hârtibaciului /

8 aprilie 1934

Duminecã 25 martie a.c. a avut locadunarea gen. A Soc. Sportive „Avântu”din Agnita.

Primul preºedinte al soc. P.Niculescuinginer, deschizând ºedinþa aratã cã º-iafãcut datoria colaborând fãrã reticenþã,la punerea bazei închegãrii acestei soc.ulterior D-sa îºi prezintã demisia rugândsoc. de a-ºi alege un nou preºedinte.

S’a aprobat statutele Soc. ºi s’a alesurmãtorul comitet: preº. O. Savu deputat,vice preº. I.Radu, secretari o. Suciu ºi I.Andrei, casier P Halmagiu, controlori A.Prunea ºi P. Cinteanu ºi econom D.Varga.

Dl. Preº. O. Savu, vorbind aratãprogramul pe care trebue sã-l desfãºoaresoc. în viitor.

Gazeta Hârtibaciului 8 aprilie 1934

ADUNAREAROMILOR

NEREGULI

LA

PRIMARIA

DIN AGNITA

SPORTIVE

DIN ISTORIA GAZETEI

Aºa ar putea începe prezentarea acesteilucrãri a profesorului Viorel Nistor, uncoregraf de excepþie, ale cãrui rãdãcini se aflãpe minunatele meleaguri hârtibãcene.

Lucrarea cuprinde material adunat dedomnul profesor Viorel Nistor în tinereþe, darºi materiale adunate mai recent, respectiv înanii 1995 ºi 2007.

Pentru a putea vorbi despre folclorulcoregrafic din zona Vãii Hîrtibaciului, trebuiesã se facã referire la complexul de viaþã aljocului din aceastã zonã, la împrejurãrilegeneratoare evoluþiei coregrafice. În acestsens trebuie cunoscute datinile ºi obiceiurileexistente ºi trebuie raportate la criteriile carestau la baza valorificãrii repertoriului.

Obiceiurile populare sunt descriseamãnunþit, în special jocul, la care se adaugãobiceiurile de viaþã – naºterea, recrutarea,nunta; obiceiurile calendaristice –armindenul, strigarea peste sat, sânzâienele,vrâsta (cununa de grâu); obiceiuri de crãciun– colindatul, butea feciorilor, irozii; obiceiuride anul nou – pluguºorul, sorcova, capra.

Jocul, fenomen socio-cultural ºi artistic,împreunã cu celelalte forme specifice deexprimare – muzica, costumaþia, gestica – audeterminat multiple modalitãþi de comunicareîntre oameni. Alãturi de colinde, cântece ºibalade, jocul este specia cea mai vie care atraversat toatã istoria neamului fiind dovadapermanenþei noastre.

Este evident faptul cã jocul fãrã portulpopular nu poate exista, fiind o componentãa vieþii cotidiene, a culturii ºi a civilizaþieisãteºti.

Portul popular exprimã ºi pãstreazãexperienþa vie ºi neîntreruptã a vieþii de toatezilele, dar ºi realizãrile forþelor creatoareanonime care au contribuit la formarea ºidezvoltarea civilizaþiei româneºti autohtone.Este rezultatul convergenþei dintre condiþiilemateriale, manifestãrile vieþii sufleteºti,religioase ºi morale, fiind pãstrat pânã azi.

Valea Hîrtibaciului, o zonã folcloricã cuun bogat repertoriu de cântece ºi jocuri, undejocul este de-o sensibilitate compoziþionalãºi structuralã deosebitã, un mãnunchiautentic de valori folclorice.

Piesele de rezistenþã ale acestei zonesunt: Sârba, Haþegana, Învârtita, Purtata, Pesub mânã, Hodoroaga, funcþia principalã fiindcea relaþionalã sau comunã legatã de tematicajocurilor.

Aºadar folclorul muzical – coregrafictransilvan prezentat în aceastã lucrare aprofesorului Viorel Nistor transmitecititorului un mesaj profund a VãiiHîrtibaciului, obiceiurile, cântecele ºi jocurilepopulare fiind transcrise pe partituricoregrafice cu o mãiestrie artisticã deosebitãsi o dragoste profundã faþã de meleagurilenatale.

BENE~TI....UN SAT DE PE VALEA HÎRTIBACIULUI

« Obiceiuri, cântece ºi jocuri populare »Pe plan mondial asistam la o renastere a

terapiilor complementare si alternative

(complementary and alternative medicine-

C.A.M.), care isi gasesc un loc binemeritat in

medicina moderna. Cele mai cunoscute metode

complementare sunt: acupunctura, homeopatia,

f itoterapia, aromaterapia, dietoterapia,

apiterapia, meloterapia, helioterapia,

meloterapia, psihoterapia, s.a. Majoritatea

acestor metode terapeutice isi trag seva din

medicina traditionala chineza, indiana

(ayurveda), tibetana, japoneza( kombo,

schiatsu), dar au suferit adaptari la cerintele

stiintifice ale medicinii moderne din secolul

nostru.

Conform estimarilor Organizatiei Mondiale

a Sanatatii, cea mai folosita metoda terpaeutica

este medicina traditionala chineza, urmata de

homeopatie, f itoterapie si de alopatie.

Medicamentele de sinteza au avut in ultimii

150 de ani si au in continuare un loc important

in eradicarea si tratamentul unor boli, dar care

pe langa efectele lor pozitive determina si o

serie de reactii adverse foarte grave(reactii

alergice, soc anafilactic, malformatii genetice,

s.a.), datorita discrepantei informationale dintre

viu si sintetic. La acestea se adauga si costurile

ridicate ale medicamentelor alopatice, ceea ce

genereaza grave disfunctionalitati ale sistemelor

de sanatate din intreaga lume.

Acest echilibru intre traditional si modern

este reflectat de activitatea CENTRULUI DE

FITOTERAPIE din BIERTAN( consortiu local

format din Primaria Biertan, Societatea de

Fitoterapie din Romania si S.C.Natura SRL),

recunoscut pe plan national, precum si de

organisme internationale( UNESCO, BANCA

MONDIALA, UE).

TRADI|IONAL ~I MODERN@N TERAPEUTICA ACTUAL{

Farmacia din comuna Biertan este

adapostita in cea mai veche cladire din afara

zidurilor bisericii fortificate, casa construita in

anul 1572, cand localitatea a fost aleasa centru

episcopal al bisericii evenghelice. Farmacia fost

infiintata in anul 1809 de farmacistul sas

Johannes Jikeli, care i-a dat denumirea foarte

sugestiva si in zilele noastre , “ Prevederea este

de aur”, cand stim ca este mult mai usor si mai

eficient sa prevenim bolile decat sa le tratam.

Arsenalul terapeutic al vechii farmacii cuprindea

remedii de natura vegetala( plante medicinale

si aromatice), minerala si animala. Pe linia

valorificarii superioare a plantelor medicinale

si aromatice recoltate din flora spontana si

cultivate in conditiile pedo-climaterice specifice

zonei precum si a bogatelor traditii de medicina

populara, am realizat in 1985 prima gradina de

plante medicinale , unde au fost aclimatizate

peste 50 de specii valoroase din punct de vedere

terapeutic si economic. In 1987 a fost finalizat

Laboratorul de microproductie pentru extracte

vegetale al fostului Oficiu Farmaceutic Brasov,

unde se realizau o gama variata de tincturi si

extracte vegetale. Iar in 1998 am inagurat

modernul sediu al CENTRULUI DE

FITOTERAPIE DIN BIERTAN, unde au fost

implementate o serie de proiecte al UE( 1998,

2001), Bancii Mondiale( 2000), Fundatiei

Soros(2001), proiecte de cercetare-dezvoltare-

inovare(Impact, PNCDI). Incepand din 1985 si

pana in prezent am organizat 10 manifestari

stiintifice( simpozioane, conferinte) nationale

si internationale, pe idea cercetarii plantelor

medicinale si aromatice si a valorificarii lor

superioare in medicamente, cosmetice si

suplimenti alimentari, cu inalt potential

terapeutic.(continuare în pagina 8)

GAZETA HÂRTIBACIULUI2008 3

I. ªcoala cea mare de idei româneºti,

care s’a format între Românii din

Transilvania spre sfârºitul trecutului secol

al XVIII, a dat o nouã viaþã, un avânt nou,

puternic ºi pânã atunci necunoscut

activitãþii neamului românesc în

dezvoltarea sa culturalã ºi politicã.

Simþãmântul naþional, simþãmântul de rasã,

care era pânã atunci confus, a fost ridicat

de cãtre aceastã ºcoalã din caosul miseriilor

trecute ale neamului nostru ºi pus ca o stea

polarã pentru viitoarea activitate a

românilor. Capii ºi fundatorii acestei ºcoale

au fost ªincai, Samuil Micu, Petru Maior

„a cãrora mãrime” – zice d. Haºdeu cu

pãtrunderea sa adâncã ºi dreaptã – trebue

mãsuratã nu prin „cea ce ei au fãcut, ci prin

cea ce voiau sã facã: a deºtepta

naþionalitatea românã, a o deºtepta cu ori-

ce preþ. „Sunteþifii ai romei!” au strigat ei;

ºi Românul, zguduit din somn, s’a pus pe

gânduri.” Istoria neamului ºi limba

româneascã erau obiectul studiilor acestor

mari apostoli ai românismului, ele erau

mijloacele prin care ei au voit ºi au putut

deºtepta pe Români din amorþeala rece în

care îi aruncase trecutul amar ºi ticãlos.

Activitatea aceasta, condusã cu toatã

cãldura puternicã a focului iubirii de

neamul sãu, deºteptatã în Români, a produs

rezultate mari: a smuls un popor întreg din

letargie, a reînviat o naþiune latinã pe

ruinele vechilor colonii aºezate de Traian,

împãratul, în vãile Dunãrei ºi în creþele

Carpaþilor.

II. Laurian a fost un mare apostol al

acestor idei sfinte ºi mântuitoare pentru

neamul românesc. Acesta este adevãratul

punct de vedere din care trebuieºte sã fie

judecatã întrega lui activitate ca scriitor,

ca profesor ºi ca om politic – întru cât a

AUGUST TREBONIU LAURIAN(Fragment din manualul de Limba Românã, pentru cl a IV-a de liceu, din 1933)

fost ºi om politic.

Laurian s’a nãscut la 1810 ºi a fost fiu

de preot din satul Fofeldea de lângã Olt în

Transilvania. Dupã studiile secundare

fãcute la Sibiu, a studiat filosofia la

universitatea din Cluj, apoi ºtiinþele fizice,

matematica ºi astronomia la Viena,

ocupându-se pre lângã acestea fãrã

întrerupere de studii filosofice ºi politice.

El pusese din tinereþe, precum se vede, o

bazã foarte largã – poate chiar prea largã –

activitãþii vieþei sale.

Activitatea acestui mare ºi neobosit

muncitor s’a dezvoltat mai întâi în ºcoalã,

cãci a fost profesor aproape toatã viaþa. De

la 1842 pânã la 1848 a fost profesor de

filosofie la colegiul S-tu Sava în Bucureºti.

Evenimentele cele mari din anii 1848 ºi

1849 l’au atras peste munþi, unde a fost unul

din fruntaºii Românilor în marea luptã a

revoluþiunii; apoi, dupã ce acolo nu mai avea

câmp destul de larg pentru activitatea lui,

în 1851 a trecut în Moldova, unde bunul ºi

patriotul Domn Grigorie Ghica l-a însãrcinat

cu inspecþiunea ºcoalelor ºi cu alte lucruri

însemnate. La 1858, neputând suferi

intrigele strãinului ºi nepatrioticului

Caimaican Vogoridi, a trecut în Muntenia,

ºi aici a lucrat fãrã încetare în învâþãmânt,

atât ca membru în consiliul permanent al

instrucþiunii cât ºi ca profesor ºi decan al

Facultãþii de litere ºi filosofie.

Adãugând la activitatea sa de profesor

ºi pe acea de scriitor, uºor se va putea

înþelege cauza pentru care „bãtrânul

Laurian” era cunoscut în toate colþurile

pãmântului românesc, cã numele lui era

pronunþat de toþi cãrturarii Români cu o

veneraþie precum puþini au avut fericirea

de a se putea mândri.

Biografia scrisã de Ion Bianu

„Era de o modestie extraordinarã.

Avea o minte deschisã, limpede, o

imaginaþie vie ºi o dragoste enormã

pentru creaþia folcloricã. Lucra cu

pasiune ºi cu o putere mare de muncã,

fapt remarcat ºi de Constantin Brãiloiu,

care, de altfel, la luat colaborator. A

studiat ºi a prelucrat continuu folclorul.

Lucra dupã metode ºtiinþifice, transcria

materialul, îl clasifica (a lãsat în Arhiva

Insitutului de Etnografie ºi Folclor peste

55 de dosare, cu zeci de mii de pagini).[...]

Ne-a lãsat o serie de studii, care din

pãcate, unele au fost publicate foarte

târziu, iar altele încã în manuscris

[...] Un cercetãtor de mare valoare,

plecat prea curând dintre noi, din cauza

nedreptãþilor suferite de la cei care

trebuiau sã-l protejeze, sã-l urmeze, în

demersul sãu ºtiinþific.

Datoria noastrã este sã facem tot

posibilul, ca scest tezaur extraordinar pe

care ni l-a lãsat nouã moºtenire, sã-l

organizãm, sã-l cunoaºtem ºi sã-l

publicãm.[...]

Ilarion Cociºiu rãmâne unul dintre

cei mai nobili, cei mai importanþi

cetãþeni ai Retiºului. Sã nu-l uitãm ºi sã-

i pãstrãm memoria! (prof. univ. EMILIA

COMIªEL)

ROLUL CÂNTECULUI ÎN VIAÞAÞÃRANULUI

Eu nu cânt cã ºtiu sã cânt,

Cânt cã-mi vine câte-un gând;

Eu nu cânt cã ºtiu cânta,

Dar mã doare inima!

Searã de august cu lunã plinã, ce nu lasãumbra sã se întindã peste sat. Au începutºezãtorile pe la porþi. fetele cântã dând astfelde veste flãcãilor unde sunt adunate. se audeglas duios de f luier ceînsoþeºte cântulflãcãilor, întrerupt de chiuituri ce fac sã

ILARION COCI~IUrãsune satul.

M-am oprit la una din ºezãtori, ce-mipãrea mai populatã, pentru ca sã întocmescun repertoriu de tot ce se cântã, în felul acestasã pot stabili frecvenþa anumitor cântece înºezãtorile de fete, comparativ cu cele cântateîn ºezãtorile femeilor mãritate.Nu terminauun cântec ºi începeau altul, luându-se parcãla întrecere. Melodiile curgeau line, te vrãjeauºi nu te mai puteai desprinde, sã pleci în altãparte. Vecina mea, o fatã înzestratã cu o vocecristalinã ºi foarte puternicã, recunoscutã însat ca bunã cântãreaþã, a scos un oftat ºi, capentru ea, a spus:,, Ce bine când ºtii sã cânþiîþi mai scoþi de la inimã, te mai rãcoreºti!...”Am notat pe o fiºã cuvintele ei ºi mi-amurmãrit înainte prblema, plecând din „GruiulColcerului”, unde era ºezãtoarea, deodatã cuaceºti þãrani tineri, neobosiþi de muncã, pecare ºtiu s-o uºureze, sã o îndulceascã princântec.

*Timpul culesului de pe hotar. Satul pare

pustiu. Toþi au plecat cu mic , cu mare la cules.Doar ici ºi colo, þipetele copiilor ce se joacã(jocurile lor, nu cele învãþate la grãdiniþã cudomniºoara), întrerup liniºtea ºi stârnesclãtratul vreunui cântec somnoros.

Mã opresc în faþa unei cãsuþe unde îmipare cã aud un cântec ce e mai degrabã unzumzet liniºtitor. Intru ºi bãtrâna ce cautã sã-ºi adoarmã nepoþelul, mã pofteºte sã ºed,încet ca sã nu atrag atenþia micului ce nu vreasã adoarmã. Aplecatã asupra lui, miºcãleagãnul cu piciorul, cântând cu voce stinsã:

Lui, lui, lui, cã mama nu-i,

Cã mama copilului,

E-n fundul pãmântului!...

...ºi micuþul se uitã la ea, zâmbeºte, nuînþelege, dar ochii bãtrânei sunt umezi,cântecul ei fiind bocet, pentru fata care numai e, ºi mângâiere, pentru odrasla dinleagãn.

Þara Noastrã, 19 07 1934

M-am nãscut în satul Beneºti, judeþul Sibiu în 8 octombrie 1946.Am urmat cursurile ªcolii Generale din Alþâna.Am dansat de la vârsta de 10 ani. Primul instructor a fost Viorel Dobra care m-a învãþat

douã figuri din Fecioreascã. Apoi a venit la noi în sat un tânãr bun de joc ºi cântãreþ deosebitpe nume Tonuþ (Cãldãrar Anton). Echipa de dansuri a copiilor din Beneºti a fost instruitã ºide Tibi Fleºaru, coregraf la Casa Raionalã de CulturãAgnita. Mihãiloaie Pavel ºi Bãrbulea Petru au fostþãranii satului ºi buni cunoscãtori ai jocului local de lacare am învãþat repertoriul tradiþional.

La Agnita, în timpul liceului, am continuat activi-tatea fiind dansator în echipa de dansuri, participândla numeroase spectacole ºi concursuri raionale ºi re-gionale.

Am urmat cursurile Facultãþii de Biologie la ClujNapoca ºi am dansat in formaþia de dansuri a Institu-tului Pedagogic, a Universitãþii Babeº Bolyai ºi Ansam-blul Casei de culturã a studenþilor. În aceastã perio-adã au activat unii dintre cei mai renumiþi coregrafi aiClujului: Octavian Stroia, Domby Emeric, Emilian Bar-teº, Ioan Triteanu, Vasile Apetri pe care i-am cuno-scut ºi de la care am învãþat multe jocuri.

În primul an de învãþãmânt ca profesor în locali-tatea ªeulia de Mureº am instruit echipa de dansuri acãminului din localitate ºi a Casei de Culturã din Ier-nut. Apoi în anul urmãtor am activat ca profesor ºidirector de cãmin în localitatea Veºtem, judeþul Sibiu.Aici am cunoscut o parte din obiceiurile tradiþionaleºi jocurile satului din aceastã vatrã folcloricã a Sibiu-lui de Est.

În anul 1968 am fãcut cunoºtinþã cu coregrafulIoan Macrea ºi Junii Sibiului, unde am activat ca dansa-tor o perioadã destul de scurtã. Tot în aceastã perio-adã, fiind profesor la Cisnãdie am instruit formaþia dedansuri a Casei de Culturã din localitate ºi am înfiinþatAnsamblul Tineretului din Sibiu.

În 1968 am fost invitat în primãvarã la un turneuîn Italia, la Prato ºi Firenze cu Ansamblul Mãrþiºorul

Din activitatea lui Viorel Nistordin Cluj. Îmi amintesc cu drag de acele spectacole dirijate de Dumitru Fãrcaº alãturi de mariiactori ai României: Silvia Popovici, Silvia Ghelan, George Motoi, Victor Tudor Popa ºi Corpulde Balet al Operei Române din Cluj.

În aprilie 1972 am fost înrolat în armatã la Lipova. Aici pot sã spun cã am realizat ladepunerea jurãmântului unul din cele mai frumoase spectacole tematico-folclorice în aminti-

rea nepieritoarei epopeei a eroilor de la Pãuliº.Din 1 0ctombrie 1972 ºi pânã în prezent lucrez ca

maestru coregraf la Centrul judeþean al Creaþiei popu-lare din Arad, dedicându-mi toatã activitatea cercetãrii ºivalorificãrii folclorului muzical coregrafic arãdean.

Împreunã cu Ansamblul Doina Mureºului am obþinutîn 1974 marele premiu Templul de Aur al FestivaluluiInternaþional de Folclor „Mandorlo in fiore” de la Agri-gento, Sicilia. Am participat la multe festivaluri ºi turn-ee în: Franþa, Germania, Suedia, Danemarca, Iugoslavia,Austria, Cehia, Slovacia cu formaþii coregrafice din Mu-nicipiul ºi Judeþul Arad.

În ceea ce priveºte activitatea de cercetare ea s-aconcretizat în editarea urmãtoarelor lucrãri:

1. „Folclor coregrafic arãdean”, volumul 1 ºi 2, edit-ura Muzicalã a compozitorilor, 1990

2. Împreunã cu Ioan Macrea ºi Ilie Moise din Sibiuam realizat lucrarea „De-aº mai fi odatã june”

3. Activitatea de cercetare a folclorului coregrafic aromânilor din Ungaria s-a concretizat prin elaborarea adouã volume din localitatea Aletea ºi Micherechi în anii1997 ºi 2000

4. O contribuþie însemnatã am avut-o la realizareamonografiei a localitãþii ªeitin, împreunã cu profesoruluniversitar ªtefan Costea

5. În anul 1997 am redactat lucrarea „Colinde ºi jo-curi de Crãciun din Þara Zãrandului”

6. În revista Aradul Cultural ºi Monitorul apar lunararticole semnate de sus-numitul cu tematicã coregraficãºi muzicalã

Benesti … un sat de pe Valea Hârtibartibaciului.Lucrare în curs de apariþie la Editura Mirador cu-

prinde o parte dintre cele mai reprezentative cântece,jocuri si obiceiuri tradiþionale.

Familia NISTOR din Beneºti

GAZETA HÂRTIBACIULUI4

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

�

� �

2008

�

În perioada 4 – 7.02.2008 (sãptãmâna devacanþã) elevii cercului de orientare turisticãîmpreunã cu colegii lor de la Clubul Copiilorºi elevilor din oraºul Victoria, au participat laun ministadiu de pregãtire fizicã ºi teoreticã.Activitatea s-a desfãºurat la cabana Viºtiºoaraorganizator fiind Prof. Gh. Urdea.

Elevii agniþeni au fost însoþiþi de profe-sorii Z.I. Ganea, S. Sârbu ºi I Mihãilã.

În data de 23.02.2008 a avut loc la Palat-ul Copiilor din Sibiu concursul judeþean „TopInfo”. Au participat elevii cercului de Infor-maticã condus de prof. Ioan Vaida. În între-cerea cu elevi din Sibiu ºi Copºa Micã,agniþeni au obþinut rezultate bune. Meritãevidenþiaþi ºi felicitaþi: Ionuþ Vesa, Tudor Pla-ton, Cristian Bãrbat, Rãzvan Neofit, RãzvanRoman.

În data de 9 martie 2008 sa desfãºurat laAvrig faza judeþeanã a concursului de ºah. Lacategoria 9-11 ani au participat copii de laªcoala generalã cu clasele I-VIII Agnitaînsoþiþi de prof. I Mihãilã. La categoria 12-15ani au participat copiii de la Clubul ElevilorAgnita însoþiþi de prof. Z. I. Ganea.

Rezultate: Categoria 9-11 ani AlexandruNechita – Locul I, Alexandru Herciu – LoculIII, Alexandru Vasiu – Locul V. Din punctelerealizate la aceastã categorie de vârstã, ªcoalaGeneralã cu Clasele I-VIII Agnita a ocupatlocul I pe echipe.

Categoria 12-15 ani; Lucian Glodeanu –Locul III, Radu Miclea – Locul IV, Tudor Pla-ton – Locul V, Bogdan Bucur – Locul VII. Dinpunctele realizate elevii Clubului Elevilor dinAgnita au obþinut locul III pe echipe. Felic-itãri participanþilor.

Deplasãrile s-au fãcut cu microbuzulPrimãriei Agnita ºi maºinile dascãlilor.

CLUBULELEVILORAGNITA

Activit[\i în deplasare

Concursul naþional de matematicã pecalculator „Mister Pi”, este organizat deMinisterul Educaþiei ºi Cercetãrii. Se þine înfiecare an în luna 3-a, ziua a 14-a, ºi anulacesta la a VI-a ediþie naþionalã, s-a organizatpentru prima datã în Agnita.

La concursul organizat în Colegiul „ATLaurian” s-au înscris 39 de elevi dinînvãþãmântul gimnazial din Agnita ºi Iacobeni,ºi din învãþãmântul liceal din Copºa Micã ºiAgnita.

În afara concursului propriuzis, au fostprezentate ºase comunicãri ºtiinþifice, peteme de specialitate susþinute de ºapteprofesori.

Dacã elevii concurenþi s-au descurcatbine, în ciuda problemelor dificile pe care le-au avut de rezolvat, comisia de avaluare alucrãrilor a avut probleme pentrudepartajarea concurenþilor, fiind nevoiþi sãanalizeze cu multã atenþie rezultatele.

În final comisia a stabilit urmãtorulclasament:

-La Gimnaziu, secþiunea text; MunteanEmilia locul I, Petric Patricia locul II ºiArmean Andreea locul III

AGNITA

CONCURS DE MATEMATICA„MISTER PI”

Colegiul „AT Laurian”din Agnita a fostgazda „Sesiunii de comunicãri ºtiinþifice

a cadrelor didactice din învãþãmântul

preuniversitar sibian, disciplinele fizicã

ºi chimie” din 21 martie 2008. La sesiuneacoordonatã de prof. Daniela Florentina Ileºan,inspector de specialitate, au participat 45 deprofesori de la liceele si colegiile din judeþ.

Dupa ce le-a urat bunvenit, directorulIoan Neofit si profesorii agniþeni ºi-au invitatoaspeþii sã viziteze colegiul. Le-au fostprezentate atelierele ºcoalã, Centrul deDocumentare ºi Informare , laboratoarele ºicabinetele, toate dotate cu tehnologiemodernã. În atelierul de marochinãrie,profesorul Vasile Bucãtaru le-a prezentatmaºinile ºi utilajele la care învaþã sã lucrezeelevii ºi le-a oferit mici cadouri fãcute deaceºtia. În atelierul de confecþii textile lecþiaera în plinã desfãºurare, elevii prof. NicolaeOros învãþau sã execute diverse cusãturi lamaºini de mare performanþã.

Încântaþi de cele vãzute, profesorii au fostinvitaþi în laboratoarele de fizicã ºi chimieunde au fost prezentate peste 20 decomunicãri de specialitate.Pentru susþinereaacestora s-a folosit dotarea laboratoarelor,prezentãrile fiind însoþite de imagini.

FIZICIENII ~I CHIMI~TII DIN @NV{|{M}NTULSIBIAN S-AU @NT}LNIT LA AGNITA

Eficienþa celor discutate în decurs de aproapetrei ore, s-a vãzut dupã ce au s-au încheiatlucrãrile ºi participanþii au continuat sãdiscute temele prezentate.

Mulþumitã de succesul dezbaterilor,

prof.Daniela Florentina Ileºan i-a felicitat peorganizatorii din Agnita ºi în mod deosebitpe profesoara de fizicã Cristina Neofit,coordonatoarea localã a sesiunii.

I Bârsan

La ºedinþa Consiliilor ConsultativeZonale din Agnita, convocatã de primarulMarius Radu Curcean, au participat 23 demembrii, reprezentanþi ai celor 10 zone aleoraºului ºi localitãþile Ruja ºi Coveº. CCZ-urile au fost constituite cu scopul realizãriiunui dialog al edililor oraºului cureprezentanþii locuitorilor, atât pentru a-iinforma cu problemele cu care se confruntãprimãria, cât ºi pentru a afla care suntsolicitãrile cetãþenilor.

ªedinþa a început cu prezentarea decãtre primar a Bugetului de venituri ºicheltuieli ºi a Planului de investiþii pe anul2008. În prezentare, primarul a vorbit desprefinalizarea lucrãrilor din zona Climãs,refacerea integralã a strãzii Griviþa,viabilizarea blocului ANL, parcarea din zonaFabricii, asfaltarea strãzii Aurel Vlaicu,introducerea apei în Ruja ºi Coveº, proiectelede refacere a arterei principale, reabilitareacentrului istoric, refacerea parcurilor ºi maiales a parcului Steinburg.

Reprezentanþii locuitorilor au vorbitdespre problemele pe care le are fiecarezonã;înlocuirea conductelor de apã, gropiledin asfalt –atât cele nãscute în iarnã, cât ºi

~EDIN|ACONSILIILORCONSULTATIVEZONALE

cele fãcute pentru repararea conductelor –curãþarea rigolelor, lipsa capacelor la gurilede canal, strãzile vitregite de lucrãri –Livezilor ºi Dealului- lipsa de presiune a apeila blocurile de pe Steimburg, noroiul de lacreplele din Ruja ºi Coveº, dar ºi cel adus peroþile tractorelor, supravegherea lucrãrilorde refacere a strãzilor ºi refacereatrotuarelor.

Discuþiile au fost deschise ºi destul deanimate, dar cu concluzii edificatoare atâtpentru reprezentanþii primãriei cât ºi pentrumembrii CCZ.

A fost apreciatã propunerea prof. NeofitIoan, directorul Colegiului AT Laurian, de afi cooptaþi în CCZ ºi tineri sub 18 ani, pentrua se cãuta soluþii la problemele tineretului.

În mãsura în care problemele expuse dereprezentanþii zonelor vor fi luate înconsiderare ºi în mãsura în care aceºtia îivor sprijinii pe edili, va fi doveditã eficienþaCCZ-urilor.

I Bârsan.

AGNITA

GAZETA HÂRTIBACIULUI�

�

�

�

2008 5

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

Poezia, muzica, dansul ºi teatrul au fost

reþeta unui reuºit spectacol oferit mamelor,

din partea Casei de Culturã ,,Ilarion Cociºiu”

din Agnita.

Spectacolul, regizat de Virgil Bãra, a fost

deschis de trupa de teatru Step by Step cu

un colaj de poezii.

Dansatorii ansamblului folcloric de la

Clubul Copiilor ºi Elevilor, conduºi de Doina

Pãrãu ºi-au încântat mamele cu suita de

dansuri hârtibãcene.Partea muzicalã a

folclorului a fost prezentatã de grupul vocal

condus de Florin Pãrãu. Au fost aplaudaþi

micuþii Elisa Stoica ºi Constantin Vasilescu,

surorile Elena ºi Maria Vereº,Teodora Felderã

ºi Daiana Lup ca ºi soliºtii Diana Popiþa ºi

Lucian Glodeanu.

N-a lipsit din spectacol muzica ºi dansul

modern. Trupa dansatoarelor, pregãtite de

Doina Timar în cadrul Cercului de Dans

Modern, a meritat cu prisosinþã aplauzele

care le-au susþinut prestaþia.

AGNITA

SPECTACOL OMAGIALDE 8 MARTIE

O încântare pentru spectatori a fost mica

vedetã localã Petronela Sandu, care dupã ce

a cucerit aplauze pentru cântecele populare,

ºi-a schimbat costumul ºi melodiile,

prezentând un show de muzicã ºi dans

modern. Acestei talentate fetiþe îi place

enorm sã cânte ºi sã danseze, pe scenã

trãieºte cântecul ºi dansul, reuºind cu

uºurinþã sã cucereascã spectatorii.

Nici trupa Step by Step n-a dus lipsã de

aplauze, când a interpretat piesa ,,Cerere în

cãsãtorie”, o farsã de A.P.Cehov, în care

alãturi de Virgil Bãra ºi Monica Olas, au

excelat tinerii Alexandra Ceaca ºi Constantin

Podu. Privindu-i cât de implicaþi sunt în actul

teatral, apare fireasca întrebare: când va fi

promovat teatrul din Agnita din rolul

secundar, într-unul principal?

Pentru bunicile, mamele, surorile ºi

profesoarele aflate în salã, spectacolul de la

Casa de Culturã din Agnita a fost un cadou

frumos, primit cu bucurie.

I. Bârsan

Admiraþi de locatarii blocurilor din zonã,membrii asociaþiei “Breasla Lolelor” dinAgnita au desfãºurat o acþiune de curãþire aparcului Steimburg. Hârtii, sticle, o marevarietate de ambalaje din plastic, haine vechi,lenjerie ºi materiale de construcþii , aruncate

de “orãºenii” din blocuri, pãtau gingãºia

viorelelor ºi a Florii Paºtelui, ce încercau sã

se bucure de lumina soarelui. Interesant este

faptul cã tomberoanele de gunoi sunt maiaproape decât parcul, dar se pare cã plãcerea

grobienilor de a murdãrii, e mai mare decât

bucuria de a admira frumuseþea

dumnezeiascã a naturii.Acþiunea civicã a membrilor asociaþiei s-

a concretizat cu o remorcã mare, plinã curesturi aruncate de unii ce se considerã ºi eioameni.

LOLELE AU F{CUTCUR{|ENIE

La aceastã cosmetizare de primãvarã aparcului a participat activ ºi primarul MariusRadu Curcean, în calitate de membru al

asociaþiei “Breasla Lolelor”. Acesta a vorbitdespre un proiect de reabilitare a parcului ale

cãrui costuri se ridicã la suma de 3000 deeuro. Prin realizarea acestuia, parcul vadeveni iar ceea ce a fost odatã - un loc idealde petrecere a timpului liber pentru agniþeni.În viziunea primarului, parcul va beneficia de

o serie de amenajãri printre care: alei cu

bãnci, un amfiteatru în poieniþã, locuri de

joacã pentru copii ºi dotãri pentru picnic.

Parcul va devenii locul de desfãºurare a Zilelor

Culturale ale oraºului Agnita.

Pentru început, urmãtoarea acþiune alolelor în parcul Steimburg este preconizatã

de Sânziene ,când se intenþioneazã

organizarea unei serbãri câmpeneºti.I Bârsan

(urmare din pagina 1)

Dupã 45 de minute de tatonare între cele

douã echipe, scorul a rãmas alb. La pauzã

agniþenii erau convinºi cã pot rezista în faþa

primei clasate a grupei ºi pot menþine

rezultatul primei reprize.

De cealaltã parte, medieºeni mai motivaþi

ºi simþind în spate rãsuflarea Interstarului

clasatã pe locul II, au simþit cã pot sã obþinã

cele trei puncte necesare sã rãmânã pe primul

loc.

A rãmas pe a medieºenilor, care în

minutul 80 au reuºit golul victoriei prin

Armenean.

Consolarea suporterilor din Agnita a fost,

cã cel mai bun din echipa gaziºtilor, Cândea

este agniþean.

La CS Agnita au jucat: Þerbea, Lungu,

Cionca, Muntean, Ionele, Filip, Zedler, Jecan,

Bârsan, Blaga, Avram.

La Gaz Metan: Gavriº, Savin,

M.Armenean, Cândea, Tarnu, Nan, Curtean,

Macarie, Pancovici, Munteanu, Solomon.

Nici etapa urmãtoare nu va fi uºoarã

pentru CS Agnita, care va juca la Sibiu cu

CSU Voinþa ocupantã a locului III. ªansa

aniþenilor de a ocupa în continuare locul V,

FOTBALCS Agnita- Gaz metan II 0 – 1

depinde de rezltatele meciurilor de la

Tãlmaciu cu Sparta Mediaº ºi de la Ocna

Sibiului cu FC „U” Progresul. Dacã Sparta

câºtigã la Tãlmaciu ºi Ocna Sibiului acasã,

agniþenii rãmân pe locul V dupã XX de etape.

I.B.

Pe strada Griviþa, pe care cei mai

mulþi agniþeni circulã pe jos cel puþin

AGNITA

MODERNIZAREA STR{ZII GRIVI|Aodatã pe an ºi unii pentru ultima datã,

au început lucrãrile de reabilitare,

modernizare, dupã o aºteptare de 20

de ani.Strada a fost pavatã cu piatrã cu-

bicã ºi prezenta denivelãri mari ,da-

toritã lucrãrilor de traversare cu con-

dutele de apã, fãcute de cetãþeni dupã

priceperea ºi puterea fiecãruia. Acum

se intenþioneazã refacerea completã

a strãzii, a aducþiunii de apã , a canal-

izãrii ºi asfaltãrii.

Lucrarea costã peste 542 mii lei.

Execuþia ei a fost câºtigatã prin

licitaþie de S.C. Gospodãrie Comunalã

Mediaº S A ºi conform contractului

va fi terminatã în decurs de 2 luni.

Dacã se va respecta contractul, în luna

iunie pe strada Griviþa oamenii care

vor merge la cimitir nu se vor mai împ-

iedica de bolovani , iar la poartã va fi

amanajatã o parcare.

Edilii oraºului ºi constructorul au

promis cã vor încerca sã lucreze în aºa

fel încât strada sã nu fie blocatã total.

Dacã din motive obiective, va fi totuºi

blocatã, accesul spre cimitir va fi asig-

urat prin strada Floreasca.

I. Bârsan

GAZETA HÂRTIBACIULUI6 2008

Este cunoscut faptul cã locuitorii satelorau o problemã din cauza lipsei meseriaºilorºi mai ales a fierarilor potcovari .Din multesate þãranii sunt nevoiþi sã meargã înlocalitatea vecinã pentru a-ºi repara cãruþaori sã potcoveascã un cal. De aceea mulþiprimari cautã soluþii pentru rezolvareaacestor probleme, vitale pentru sate.

În aceastã situaþie este de neînþelesatitudinea primarului din Chirpãr, care nurãspunde solicitãrii fierarului HunuzãuNicolae,de a-i elibera o autorizaþie defuncþionare.

Hunuzãu Nicolae a învãþat meseria de latatãl sãu, alãturi de care a lucrat avândautorizaþia 7966 din 17 05 1993. În 2006 îºischimbã statutul din Persoanã Fizicã înAsociaþie Familialã înregistratã la Camera deComerþ ºi la Finanþele Publice ºi adreseazã ocerere la primãrie, prin care solicitã sã-i fieanulatã vechea autorizaþie ºi sã i se eliberezeuna conform noului statut.

Prin Dispoziþia nr.383 semnatã deprimar, este anulatã vechea autorizaþie darnu i se elibereazã alta, conform cererii. Toatedemersurile pentru obþinerea altei autorizaþii,rãmân fãrã rãspuns oficial. Peste toate acestease trezeºte ºi cu alte probleme din parteaprimãriei, cu privire la proprietatea asupraatelierului de fierãrie ºi a locuinþei.

Cu toate cã are documnte de la primãrieprin care i se atestã dreptul de proprietateasupra atelierului, aflat în Chirpãr la nr 225,în care a lucrat alãturi de tatãl sãu, cu toatecã ºi-a plãtit toate impozitele pe curte ºiatelier, în anul 2007 primãria a solicitat ºiîncasat impozitul de la o mãtuºã a luiHunuzãu.

Hunuzãu Nicolae locuieºte în Chirpãr lanr. 232. Alãturi la nr. 233 locuieºte familiaPitica Florin. Pentru ambele locuinþe, familiaHunuzãu a plãtit impozit din 1997 pânã în2007, pentru cã aºa i-a cerut primãria. Deaceea a rãmas surprins când a primit o adresãdin partea primãriei, prin care i se aduce lacunoºtinþã, cã aceasta (primãria) a fostsesizatã de Pitica Florin, cã Hunuzãu ºi-a

NU-I NEVOIE DE FIERARI @N CHIRP{R?extins proprietatea pe domeniul public princonstruirea unei porþi ºi plantarea unui gardviu.. Poarta respectivã a fost construitã înurmã cu 15 ani ºi gardul a fost plantat în urmãcu 10 ani.Pentru aceste „abateri” Hunuzãuurmeazã sã fie amendat de primãrie cu osumã cuprinsã între 1 000 ºi 100 000 lei.

Am întrebat familia Pitica dacã îideranjeazã gardul viu ºi rãspunsul a fostnegativ. Au confirmat faptul cã nu au plãtitniciodatã impozit pe locuinþã. Am întrebat dece au fãcut plângere la primãrie ºi rãspunsula fost cã, aºa le-a cerut primarul Scutea .

Pentru cã documentele prezentate, ºicele relatate de Hunuzãu Nicolae ºiconfirmate de familia Piticã, pãreau a fi ostrategie a primarului de desfiinþare aatelierului de fierãrie, am vrut sã aflu ºi opiniaacestuia. L-am informat cu o zi înainte ºi afost de acord sã ne întâlnim pentru a discutacazul, numai cã a doua zi mi-a spus cã deproblemele acestea se ocupã viceprimarul ºia refuzat orice discuþie. Cum toatedocumentele ºi acþiunile îl implicau pe el,nu avea rost sã vorbesc cu vicele ºi am rãmascu câteva nedumeriri;

- De ce nu i se elibereazã lui HunuzãuNicolae autorizaþia solicitatã, ºtiind cãpentru aceasta primãria încaseazã otaxã?

- Nu este nevoie de fierar-potcovar înChirpãr?

- De unde ºtie Pitica Florin care suntdomeniile publice din Chirpãr?

- De ce i-a cerut lui Pitica sã facãsesizarea, când putea sã seautosesizeze?

- De ce seamãnã vrajbã între locuitoriicomunei?

În alte localitãþi primarii se preocupã sãpunã în posesie persoanele care ºi-auînjghebat cum au putut ºi unde au putut olocuinþã, îi sprijinã pe cetãþeni sã-ºi gãseascão sursã de venituri, cautã sã atenuezeconflictele dintre oameni. De ce în Chirpãrlucrurile se petrec invers?

I. Bârsan

Conceptul de dezvoltare durabila aluat nastere acum 30 de ani, ca raspuns laaparitia problemelor de mediu si a crizeiresurselor naturale, in special a celor legatede energie. Practic, Conferinta privindMediul de la Stockholm din 1972 estemomentul in care se recunoaste ca activitatileumane contribuie la deteriorarea mediuluiinconjurator, ceea ce pune pericol viitorulPlanetei.

Cativa ani mai tarziu, in 1983, isi incepeaactivitatea Comisia Mondiala pentru Mediusi Dezvoltare (WCED), dupa o rezolutieadoptata de Adunarea Generala a NatiunilorUnite. In 1985 era descoperita gaura dinstratul de ozon de deasupra Antarcticii si, prinConventia de la Viena a inceput cautarea unorsolutii pentru reducerea consumului desubstante care dauneaza stratului protectorde ozon care inconjoara Planeta.

In 1987, la un an de la catastrofa de laCernobal, in cadrul Raportului WCED de laBrundtland a fost formulata cea mai citatadefinitie a dezvoltarii durabile: “Dezvoltareadurabila este cea care urmareste nevoileprezentului, fara a compromite posibilitateageneratiilor viitoare de a-si satisface nevoilelor”.

Termenul de dezvoltare durabila ainceput sa devina, insa, foarte cunoscut abiadupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea,organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiroin vara lui 1992, cunoscuta sub numele de“Summit-ul Pamantului”. Ea a avut ca rezultatelaborarea mai multor conventii referitoarela schimbarile de clima (reducerea emisiilorde metan si dioxid de carbon), diversitateabiologica (conservarea speciilor) si stopareadefrisarilor masive. Tot atunci a fost elaboratasi Agenda 21 - planul de sustinere a dezvoltariidurabile.

Dezvoltarea durabila a devenit unobiectiv si al Uniunii Europeane, incepandcu 1997, cand a fost inclus in Tratatul de laMaastricht, iar in 2001, la summit-ul de laGoetheborg a fost adoptata Strategia deDezvoltare Durabila a UE, careia i-a fostadaugata o dimensiune externa la Barcelona,in 2002.

In 2005 Comisia a demarat un procesde reviziure a Strategiei de DezvoltareDurabila, proces care a cuprins mai multeetape:

- in februarie 2005 Comisia a publicat oevaluare initiala si critica la adresa progresuluiinregistrat din 2001 si a evidentiat o serie deviitoare directii de urmat. Au fost evidentiateo serie de directii de dezvoltare non-durabilacare au avut efecte negative: schimbareaclimatica, amenintari la adresa sanatatiipublice, cresterea saraciei si a excluziuniisociale, epuizarea resurselor naturale siafectarea biodiversitatii;

- in iunie 2005, sefii de stat si de guvernedin UE au adoptat o declaratie privind liniiledirectoare ale dezvoltarii durabile, caresustinea ca Agenda reinnoita de la Lisabonaeste o componenta esentiala a obiectivuluiatotcuprinzator al dezvoltarii durabile;

- pe 13 decembrie 2005, dupa consultarea

Conceptul dedezvoltare durabil[

“Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile

prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor

viitoare de a-si satisface nevoile lor”.

cu mai multe institutii si persoane implicate,Comisia a prezentat o propunere dereviziuire. Se punea accent pe 6 prioritati:schimbarea climatica, sanatate, excluziunesociala, transport, resurse naturale si saraciesi erau identificate caile care trebuie urmatepentru a solutiona aceste probleme.

- in iunie 2006 a fost adoptata Strategiade Dezvoltare Durabila pentru o UniuneEuropeana extinsa, bazata pe strategia de laGoetheborg si rezultat al procesului inceputinca din 2004.

Strategia de dezvoltare durabila a

Uniunii Europene intampina mai multe

provocari.

Unele dintre aceste provocari sunt foarteasemanatoare cu problemele intalnite de oalta strategie a Uniunii, agenda de laLisabona.

Cu toate ca UE a stabilit ca dezvoltareadurabila este principiul atotcuprinzator altuturor politicilor europene, in realitateproblema competitivitatii economice a ajunssa domine agenda politica.

Cei trei piloni ai Strategiei de la Lisabona(competitivitate economica, incluziunesociala si protejarea mediului inconjurator)au fost comparati cu trei copii, dintre careunul – competitivitatea economica – arenevoie de mai multa atentie. In acest proces,Strategia de Dezvoltare Durabila este, uneori,redusa numai la pilonul mediu – al Strategieide la Lisabona. Mai multi comisari europeniau declarat, cu diferite ocazii, referitor laaceste probleme, ca UE are nevoie in primulrand de crestere economica, inainte de aputea actiona pentru protejarea mediului oriimplementarea unor politici de protectiesociala.

Pentru ca dezvoltarea durabila este unconcept atat de vast, uneori prea multeprobleme diferite sunt puse sub umbrelaStrategiei de Dezvoltare Durabila a UE,indepartand atentia de la adevaratele directiide dezvoltare non-durabila (lipsite desustenabilitate).

Scopul declarat al Strategiei reinnoiteeste acela de actiona pentru o imbunatatirecontinua a calitatii vietii atat pentrugeneratiile prezente, cat si pentru celeviitoare. Dar acest lucru nu se poate obtinedecat in cadrul unor comunitati capabile sautilizeze resursele in mod rational si eficientsi sa descopere potentialul ecologic aleconomiei, asigurand prosperitate, protectiamediului si coeziune sociala.

Strategia de Dezvoltare Durabilareinnoita priveste intreaga Europa si de aceeapropune mijloace de imbunatatire acooperarii cu nivelul guvernamental si ceilaltifactori de decizie, cu ONG-uri si cu cetatenii,entitati care trebuie sa isi uneasca eforturilepentru dezvoltare durabila.

Cooperarea pentru o dezvoltare durabilatrebuie sa fie o preocupare atat pentru UE,cat si pentru statele membre. Politicacomunitara de dezvoltare durabila trebuie safie complementara politicilor derulate destatele membre

Metoda SWOT(urmare din pagina 1)

De exemplu, un departament IT trebuie sa determine punctele tari si cele slabe ale personalului sitehnologiilor sale. Trebuie sa se asigure în acelasi timp ca strategia IT si strategia generala a companieiconverg catre aceleasi scopuri. CIO IT trebuie cu siguranta sa îsi puna întrebarea: care sunt abilitatilepersonalului si care sunt aspectele de îmbunatatit? Pe latura oportunitatilor si a amenintarilor, se vorlua în seama, printre altele, atractivitatea pietei vizate, cotele de piata si structura costurilor.

Utilizarea analizei SWOT în cazul companiei Dell

Potrivit lui Rashi Glazer, Dell Computer Corp. a folosit analiza SWOT pentru realizarea unei strategiide dezvoltare adaptata la necesitatile specifice. Punctul forte al companiei era reprezentat de costurilede productie mult mai reduse, comparativ cu cele ale altor furnizori de echipamente hardware. Punctulcel mai slab privea lipsa unei retele de dealeri si distribuitori, acest lucru fiind si o consecinta a orientariicompaniei catre vânzarea directa.

Oportunitatile de dezvoltare erau relativ destul de simplu de identificat, fiind legate mai cu seamade specificul acestei industrii. Astfel, creditul tot mai mare care îl acorda clientii conceptului “one-stop-shop”, nevoia de solutii adaptate cerintelor de business si receptivitatea ridicata a acestora la politicilede preturi sunt elementele care au permis definirea unor obiective de business.

Printre amenintarile la care era expusa compania Dell, cea mai importanta este gradul mai bun decunoastere a brand-urilor concurentei de catre public (în special HP si IBM), care conducea la adoptareamai grea a unor noi modele Dell pe piata dedicata.

Necesitatea unei strategii de marketing orientate spre îmbunatatirea proceselor de distributie,cresterea vânzarilor online si oferirea unui nivel ridicat pentru particularizare în raport cu cerinteleclientilor a echipamentelor hardware sunt elementele desprinse din analiza SWOT, aplicarea lor acontribuit la succesul de piata al acestei companii.

Aplicarea metodologiei SWOT

PUNCTE TARI: Definiti domeniile în care compania exceleaza; Care sunt punctele forte ale afacerii?Cat de puternica este compania pe piata? Compania dispune de tehnologii informatice de ultima ora?Exista o strategie de dezvoltare clara? Cultura companiei Dvs. este favorabila crearii unui mediu delucru pozitiv?

PUNCTE SLABE: Evaluati principalele puncte slabe ale afacerii; Ce ar putea fi îmbunatatit înactivitatea companiei dvs.? Care sunt probleme pe care le întâmpinati? Aveti probleme în ceea ce privestecash-flow-ul? Va confruntati cu inexistenta resurselor financiare pentru proiecte?

OPORTUNITATI: Analizati oportunitatile afacerii; Exista circumstante favorabile pe piata? Existaoportunitati de extindere pe noi piete? Integrarea unor noi tehnologii este o prioritate pentru companiaDvs.?

AMENINTARI: Care sunt amenintarile la care este expusa compania; Care sunt obstacolele carele poate întâmpina compania? Schimbarile rapide de tehnologie va pot afecta pozitia?

Care sunt schimbarile produse în cadrul competitorilor si cum pot ele afecta compania dvs.?Schimbarea politicilor în domeniu si a cadrului legal va pot afecta industria?Folosirea SWOT pentru analize complexeMetoda SWOT a fost folosita de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) pentru

aprecierea gradului de implementare a societatii informationale în România. Prin intermediulmetodologiei au putut fi identificate cu usurinta problemele care pot fi întâmpinate, precum sioportunitatile procesului de trecere la societatea informationala. Existenta unui numar destul de marede absolventi specializati în domeniu IT&C si cresterea pietei din România sunt factorii pozitivi în acest

proces. Aceste avantaje sunt contra-balansate de o infrastructura de telecomunicatii precara si de nivelulmare al pirateriei software. O posibila amenintare în acest proces o constituie resursele umane calificateîn acest sector care parasesc tara pentru slujbe mai bine platite, lucru care va putea conduce la o seriede probleme în viitor.

Concluzii

Analiza SWOT este capabila sa sintetizeze punctele cheie ale unei organizatii. În primul rând,gruparea problemelor si avantajelor pe baza celor patru categorii SWOT permite identificarea maisimpla a unei strategii si a unor modalitati de dezvoltare a afacerii. În plus, metoda poate fi adaptatasimplu la nevoile specifice diverselor procese de business.

Sectorul IT&C si companiile care îsi desfasoara activitatea în acest domeniu pot folosi din plinaceasta modalitate de analiza. Dinamismul acestui domeniu, concurenta acerba existenta pe piata sipermanenta schimbare a tehnologiilor specifice sunt elementele care definesc un mediu de afaceriextrem de instabil. În aceste conditii, analiza SWOT poate contribui la realizarea unor strategii si adaptarearapida a acestora la cerinte.

GAZETA HÂRTIBACIULUI2008 7

@N LUNA APRILIEESTE ZIUA LOR

CRI~AN CIPRIAN

Motto

Cunoaºterea

E asemenea zalelor

Dintr-un lanþ infinit

Ce se pãstreazã

Prin lubrefierea

cuvântului

(fost „cãminar” în Agnita)

Lorincz Maria Bruiu 05 aprilie 95 de aniVornicu Maria Marpod 06 aprilie 86 de aniArmenciu Pavel Retiº 06 aprilie 83 de ani

Pop Ecaterina Merghindeal 11 aprilie 80 de aniMorariu Ioan ªomartin 16 aprilie 81 de ani

Vaida Victoria Marpod 18 aprilie 86 de aniLãcãtuº Eva Dealu Frumos 20 aprilie 80 de ani

Bucºã Livia Alþâna 23 aprilie 82 de ani

Cocoº Ana Dealu Frumos 25 aprilie 84 de ani

Solomon Ioan Stejeriº 26 aprilie 82 de ani

Manole Ecaterina Ruja 27 aprilie 88 de aniGherghel Melania Bruiu 27 aprilie 82 de ani

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã, dragoste ºi bucurii din partea urmaºilor.

sfârºit:El era ars de durere ºi-mprejurul LuiCa o nãlucã, Pandora risipea bogãþie.Îl ardea palma între cruce ºi cuiªtia cã Speranþa va rãmâne-n cutie.

***E-atâta liniºte în dimineaþa cea mareCã-þi înroºeºte timpanul de-atâta-ncordareCu timpul îþi pare cã auzi ciripit:E duhul puiului din ou-nroºit.

E-atâta liniºte în dimineaþa-nvieriiCã se aude prin stâni secunda-

njughieriiE o liniºte moale, pipãind-o auziPulsul penultim al mieilor cruzi.

E o liniºte limpede în dimineaþa de paºteIar timpul ezitã secunda a-o naºteSe-aude-n carafã, îmbrãþiºatã de vinPâinea cum murmurã cântec divin.

E atâta liniºte pe chipul lui CristDin adevãr ºi iubire izvorându-se tristDin palme ºi coaste, din picioare

divineSe coboarã puterea iertãtoare de vine.

Mã gudur bucurânnu-mã cã existCovrig mã fac la rãdãcina lui Crist

Deasupra-mi ºade liniºtea veghindLa învierea Speranþei, singuru-mi jind!

Nicu Ganea

LINI~TEA@NVIERII

Mai cu brumã, mai cu-omãt

Uite primãvara viner

Ciocârlie, cânþi frumos,

Mi-a fost tare dor de tine.

Cântã pasãrea mãiastrã,

Cântã, uite viner

Primãvara, zâna vieþii

Cu flori ºi albine.

Tu o chemi cu cântecul

ªi cânþi minunat

Eu o chem cu sufletul

ªi gândul curat

Tu în zbor spre soare cald

Îl rogi s-o trimitã

Spune-i ºi din partea mea

Cã-i binevenitã.

Ioan Ghip -Bârghiº

Z}NAVIE|II

Dacã pãtrunzi în casele multor þãranidin podiºul Hârtibaciului veþi puteadescoperii fotografia pãrintelui ArsenieBoca – pusã la loc de cinste, printre icoaneºi iconiþe sau la capu’ patului. În Sãsãuº eanu lipseºte din casele locuite, toþimãrturisind cã pentru ei, pãrintele ArsenieBoca a fost omul la care au gãsit alinare, ovorbã de duh, mult sprijin sufletesc ºipãrintele duhovnicesc cel mai preþuit dincâþi au cunoscut.

Pãrintele Arsenie Boca s-a nãscut la 29septembrie 1910, în Vaþa de Sus (judeþulHunedoara – pe lângã Brad), într-o familiede þãrani simpli, foarte credincioºi, Iosif ºiCristina. Primeºte numele de Zian. A maiavut o sorã care a murit de tânãrã.

ªcoala primarã a fãcut-o în satul nataldupã care, în 1929, a absolvit liceul „AvramIancu” din Brad ca ºef de promoþie, fiindnumit de colegi „sfântul”. Stejarul plantat,împreunã cu colegii, la absolvire îi va purtanumele „Gorunul lui Zian”. În perioada 1929– 1933 a urmat cursurile InstitutuluiTeologic din Sibiu, unde este remarcat detoþi profesorii ca un student de elitã; aici estecunoscut pentru talentul de pictor ºi buninterpret la flaut. Mitropolitul Nicolae Bãlanîl trimite la Bucureºti, în 1933, pentru aurma Institutul de Belle-Arte; acoloparticipã ºi la cursurile de anatomie aleprofesorului Francisc Rainer ºi la prelegerilede misticã ale lui Nichifor Crainic. Îl ajutãpe Pãrintele Dumitru Stãniloae latraducerea Filocaliei, executând graficaprimelor patru volume (au apãrut la Sibiu).

În 1935 este hirotonit diacon celib. În1939 merge la muntele Athos, unde stã treiluni ºi experimenteazã viaþa duhovniceascãde aici postind 40 de zile. Tot atunci – sespune – cã ar fi refãcut ºi traseul parcurs deapostolul Pavel în Grecia. În iunie 1939 seînchinoviazã la Mãnãstirea Sâmbãta de Sus.

În 1940, are loc tunderea la monahism,când primeºte numele de Arsenie, pentruca, în 1942, sã fie hirotonit preot ºi numitstareþ al mãnãstirii.

În 1948 (mai) este arestat ºi torturat –fiind acuzat cã e legionar, fapt negat dePãrinte. În noiembrie 1948 este mutat lamãnãstirea Prislop, fiind numit stareþ.Mãnãstirea era în pãrãsire, dupã ce, în 1948,

ROMÂNIA e singura þarã în care succesul nu are succes

(principesa Ileana)

Arsenie Boca– m[rturii din

|ara F[g[ra`uluia fost pãrãsitã de ultimii trei cãlugãri greco-catolici. Aici, în 1949 (la 14 septembrie), setunde în monahism Stelian Manolache cunumele Dometie ºi Leonida Plãmãdealã, cunumele Antonie. În 1950, mãnãstirea estetransformatã în mãnãstire de maici,Pãrintele Arsenie rãmânând duhovnic aici.

În perioada 1951-1952 este arestat ºicondamnat la Ocnele Mari ºi nouã luni lacanal. Revine la Prislop, pentru ca în 1959,mãnãstirea sã se desfiinþeze, iar pãrintelui ise interzice sã mai slujeascã ca preot. Începeo perioadã de lungã pribegie în Bucureºti,fiind angajat ca pictor la atelierele Patriarhieide la Schitul Maicilor, participând la slujbedoar ca ºi cântãreþ. În 1968 este pensionatºi începe pictura la biserica de laDrãgãnescu, unde va lucra timp de 15 ani.

În perioada 1969-89, deþine un atelierde picturã ºi chilie la nou înfiinþata mãnãstirede la Sinaia, aici reorganizându-se maicilealungate de la Prislop. Pãrintele înceteazãdin viaþã la Sinaia, la 28 noiembrie 1989, fiindînmormântat la Prislop, la 4 decembrie1989.

Pãrintelui Arsenie

Pãrinte, ai plecat ºi-ai luat cu tine,Spovada grea de-atâta neputinþã,Nu ne mai ceartã nimeni de pãcate,ªi n-avem de iertare trebuinþã.

Se-adunã toatã turma când vin lupii,Ei nu se mai îmbracã-n piei de oaie,Nici n-are rost de-acum sã se ascundã,Învaþã ei pe oi sã se jupoaie.

Toþi mieii-nnebuniþi urlã la lunã,Nu ºtiu de-n turmã stau lângã vreun

frate,Trimite-ne, Pãrinte – un semn din

ceruriªi mântuieºte-ne de-aºa pãcate! (prof. Maria Gabor)

N.R.: Am selectat ºi reprodus cele demai sus spre ºtiinþa tuturor hârtibãcenilor,oameni simpli care l-au cunoscut ºi iubit.

Sursa: Mãrturii din Þara Fãgãraºuluidespre Pãrintele Arsenie Boca – ediþieîngrijitã de Ioan Ciºmileanu – EdituraAgaton, colecþia „Ortopraxia”, Fãgãraº,2004

CAL UMANIZAT

Calul fornãia leneº în grajd. PãºescÎn lumea lui curatã ºi grea: AtingOchii lui cãprui ºi mariÎn care se vede sfârºitul blând.Muºchii lui se încordeazãSub pielea cafenie.Ce cal nu-ºi încordeazã trupul frumosMereu mai mult, mai tareÎn trupul lui galopant?

Pentru ultima oarã aleargã tãcutÎn timp ce eu-Împins din afarã-Îmbrãþiºez harnaºamentul luiCe se potriveºte cu zãbalaCe-mi intrã în gurã.

Tânãrã þãrancã din Dealul Frumos, raionul Agnita,

împodobitã cu ace care prind vãlul în formã de coroanã

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi,

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

FIRMA AUTORIZATÃ ISCIR PENTRUMONTARE/INSTALARE

CENTRALE TERMICE PE LEMNEªI COMBUSTIBIL GAZOS

AGNITA STR. 1 DECEMBRIE NR. 30TEL./FAX: 0269-513396

TEL. MOBIL: 0788-601031

OFERIM O GAMÃ VARIATÃ DE PRODUSEELECTRONICE ªI ELECTROCASNICE

LA PREÞURI ATRACTIVE

POSIBILITATE DE PLATÃ ªI ÎN RATE

8

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

2008

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞIIªI AMENAJÃRI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI

Cine vrea produse ºi servicii decalitate se poate adresa firmei S.C.MODEST IMPEX S.R.L.!

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are oechipã de constructori bine calificatã,cu experienþã, capabilã sã executelucrãri de cea mai bunã calitate, careoferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama demateriale necesare unei construcþii,de la cele folosite pentru fundaþie pânãla cele pentru finisaj. În magazinele firmei S.C. MODEST

IMPEX S.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str.Mihai Viteazu se gãsesc cele mai variateproduse: aparaturã electro-casnicã,materiale ºi instalaþii sanitare, obiecte ºiaparate de uz gospodãresc, scule ºiaccesorii la preþuri fãrã concurenþã ºicalitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselorcumpãrate de la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

ºi cu reduceri de preþ, în alte localitãþi.În zonã produsele ROMSTAL se gãsesc

numai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX

S.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

La „CHIRI”

Ca în fiecare an, în 21martie, când ziua este egalã cu

noaptea, la Agnita are loc târgul

de animale. Beneficiind de o

vreme ce semãna a primãvara,

târgul s-a umplut de oameni,

cãruþe , cai, câteva vaci, câteva

oi ºi capre, niciun porc ºi mulþicurioºi sã vadã cum merge

negustoria.Cã aºa-i ºade bine

unui târg, cu tot felul de animale

ºi oameni. Unii veniþi sã vândã,

alþii sã cumpere ºi destui sã caºte

gura la cei care se târguiesc.

Târguialã a fost multã ,

târguri mai puþine. S-au vândut

vreo 10 cai, vreo trei vaci, ºi mai

mulþi viþei. N-am putut afla cu cât

s-au plãtit, dar am auzit cât se

cerea: vacile între 2200- 2500lei, viþeii 400-600 lei, oile 200-

220 lei, caprele 200-230 lei, caii

AGNITA

T}RGUL DE PRIM{VAR{(nu gloabe) de la 2500 în sus ºi

mânzii 600-700 lei. La bucate,ferdela de porumb 16 lei ,ovãzu,

grâu ºi orzu cu 15 lei. Anul trecutse vindeau cu 4,5 lei ferdela.

Sectorul rezervat pentru

mici ºi bere a fost mai puþin

animat ca în alte dãþi. Era zi de

vineri, în postul Paºtilor ºi

creºtinii au încercat sã reziste

ispitei. Celor care n-au reuºit le

va fi iertat pãcatul, dacã se vor

spovedii. Dacã nu; Dumnezeu cu

mila.Oricum , au fost puþini

creºtini în aceastã zonã.

Din surse de la primãrie, am

aflat cã se vor continua lucrãrilede amenajare a târgului. Poate

vor fi terminate pânã în 19 iunie,

la târgul de varã.

I Bârsan

Firma NATURA SRL, infiintata

in anul 1991, este specializata in

cultivarea si prelucrarea plantelor

medicinale si aromatice in produse

semifinite (tincturi, extracte, ape

aromatice, uleiuri volatile) si finite(

suplimenti alimentari, cosmetice,

medicamente). Cultivarea plantelor

medicinale se face in conditii

ecologice controlate iar procesarea

lor cu respectarea standardului ISO

9001, care asigura un management

al calitatii conform cerintelor UE in

domeniu.

Modelul f itoterapeutic al

comunei Biertan, care imbina in mod

armonios traditionalul si modernul in

terapeutica actuala, alaturi de

diversele forme de “soft” turism(

turism cultural, agro-turism, eco-

turism, turism educational, turism de

sanatate,s.a.) , se inegreaza perfect

in activitatea culturala de centru

UNESCO a bisericii fortificate din

Biertan si creaza o perspectiva unica

si originala de dezvoltare pentru

aceasta frumoasa asezare medievala.

Conf. Dr.

ROSENBERG LADISLAU

TRADI|IONAL

~I MODERN(continuare din pagina 2)