Gangrena Gazoasa, Tetanos, Botulism

3
1. Gangrena gazoasa. Clasificarea agentilor etiologici (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate (exotoxine, enzime). Manifestarile clinice in dependenta de specia microbiana. Diagnosticul microbiologic. Prelevate. Metoda microscopica, izolarea si identificarea culturii pure. Diagnosticul rapid. Profilaxia si tratamentul specific al gangrenei gazoase. Particularităţi ale bacteriilor anaerobe: Oxigenul este toxic (lipsa superoxid dismutazei/catalazei, peroxidazei); Cresc în lipsa oxigenului/potenţial redox scăzut; Energia este obţinută prin fermentare Circumstanţe ce favorizează infecţiile cu anaerobi: Hipoxii tisulare (ateroscleroză, necroză, tumoare malignă, corp străin...); Tratament prelungit cu aminozide; Stări de imunosupresie sau imunodepresie CLASIFICAREA ANAEROBILOR Bacterii telurice (sporogene). Prezente în sol, supravieţuesc graţie sporilor termorezistenţi. Familia Bacillaceae, Genul Clostridium, C. perfringens, C.septicum, C.novyi (oedematiens), C.histolyticum – agenţii gangrenei gazoase; C.tetani – agentul tetanosului; C.botulinum – agentul botulismului; C.difficile – agentul colitei pseudomembranoase. Patogene, provoacă infecţii specifice necontagioase CLOSTRIDIILE GANGRENEI GAZOASE Agenţii cauzali: C.perfringens (serotipuri A, B, C, D, E); C.novyi (oedematiens); C.septicum; C.histolyticum Caractere morfotinctoriale: C. perfringens - bastonaş gram+ imobil, capsulat, sporogen (sporul oval sau rotund, central sau subterminal, deformează celula bacteriană). Alte clostridii – mobile, necapsulate Medii de cultură: Kitt-Tarrozzi regenerat, geloză-sânge glucozată, geloză cu gălbenuş de ou şi lactoză, Wilson-Blair Colonii C.perfringens – lenticulare, hemolitice, clostridiile mobile – colonii R, pufoase. Manifestă activitate proteolitică (digestia cazeinei, producerea H2S, gelatinaza) şi zaharolitică cu producere abundentă de gaz. TOXINE: Toxina alfa (lecitinaza) – mionecroză, hemoliză, trombocitoliză, dereglări de coagulare, creşterea permeabilităţii vasculare, inactivarea ATPazei musculare, hipotensiune, bradicardie, şoc; Toxina teta – necrozantă, hemolitică; Toxina beta – necroza epiteliului intestinal; Enterotoxina – perturbă transportul apei, ionilor şi a glucozei prin membrana enterocitelor ENZIME DE PATOGENITATE: colagenaza (toxina kappa), proteinaza (toxina lambda), elastaza, hialuronidaza (toxina Mu), ADN-aza (toxina Nu), etc. CAPSULA – rol antifagocitar HABITAT – sol, apă, aer, praf; Intestin, vagin, tract respirator superior (om şi animale) Forme clinice: Gangrena gazoasă (post-traumatică, post-operatorie); Mionecroze ; Celulite, fasciite; Septicemii; Toxiinfecţii alimentare; Enterita necrozantă Patogenia gangrenei gazoase - Porţi de intrare – tegumentul sau mucoasele lezate. Omul se contaminează: Exogen - bacteria sau sporul pătrunde în plaga contaminată cu sol, apă, praf (accidente rutiere, de muncă, etc.) – gangrena gazoasă post-traumatică; gangrena gazoasă uterină (urmare a avortului septic). Endogen – flora internă a bolnavului contaminează plaga (chirurgie septică viscerală, chirurgia ortopedică, etc) - gangrena gazoasă post-operatorie. Gangrena spontană – in cancer intestinal. Condiţii suplimentare pentru apariţia infecţiei: 1. Traumatisme cu necroză tisulară, hematom, corpuri străine 2. Penetrare profundă a germenului 3. Potenţial rH2 scăzut (- 0,5 V) 4. Multiplicarea bacteriilor aerobe asociate (enterobacterii, enterococi, stafilococi) 5. Imunitate deficitară (radioterapie, imunosupresori, antibioticoterapie neadecvată, etc) 6. Injecţia substanţelor vasoconstrictive Multiplicându-se bacteriile degradează ţesuturile, distrugându-le din aproape în aproape, fiind responsabile de extensia infecţiei şi de toxemie. Produsele gazoase formate produc disecţia ţesuturilor.

Transcript of Gangrena Gazoasa, Tetanos, Botulism

1. Gangrena gazoasa. Clasificarea agentilor etiologici (familie, gen, sp.). Factorii de patogenitate (exotoxine, enzime). Manifestarile clinice in dependenta de specia microbiana. Diagnosticul microbiologic. Prelevate. Metoda microscopica, izolarea si identificarea culturii pure. Diagnosticul rapid. Profilaxia si tratamentul specific al gangrenei gazoase.Particulariti ale bacteriilor anaerobe: Oxigenul este toxic (lipsa superoxid dismutazei/catalazei, peroxidazei); Cresc n lipsa oxigenului/potenial redox sczut; Energia este obinut prin fermentareCircumstane ce favorizeaz infeciile cu anaerobi: Hipoxii tisulare (ateroscleroz, necroz, tumoare malign, corp strin...); Tratament prelungit cu aminozide; Stri de imunosupresie sau imunodepresieCLASIFICAREA ANAEROBILORBacterii telurice (sporogene). Prezente n sol, supravieuesc graie sporilor termorezisteni.Familia Bacillaceae, Genul Clostridium, C. perfringens, C.septicum, C.novyi (oedematiens), C.histolyticum agenii gangrenei gazoase; C.tetani agentul tetanosului; C.botulinum agentul botulismului; C.difficile agentul colitei pseudomembranoase. Patogene, provoac infecii specifice necontagioase CLOSTRIDIILE GANGRENEI GAZOASEAgenii cauzali: C.perfringens (serotipuri A, B, C, D, E); C.novyi (oedematiens); C.septicum; C.histolyticumCaractere morfotinctoriale: C. perfringens - bastona gram+ imobil, capsulat, sporogen (sporul oval sau rotund, central sau subterminal, deformeaz celula bacterian). Alte clostridii mobile, necapsulateMedii de cultur: Kitt-Tarrozzi regenerat, geloz-snge glucozat, geloz cu glbenu de ou i lactoz, Wilson-Blair Colonii C.perfringens lenticulare, hemolitice, clostridiile mobile colonii R, pufoase. Manifest activitate proteolitic (digestia cazeinei, producerea H2S, gelatinaza) i zaharolitic cu producere abundent de gaz.TOXINE: Toxina alfa (lecitinaza) mionecroz, hemoliz, trombocitoliz, dereglri de coagulare, creterea permeabilitii vasculare, inactivarea ATPazei musculare, hipotensiune, bradicardie, oc; Toxina teta necrozant, hemolitic; Toxina beta necroza epiteliului intestinal; Enterotoxina perturb transportul apei, ionilor i a glucozei prin membrana enterocitelorENZIME DE PATOGENITATE: colagenaza (toxina kappa), proteinaza (toxina lambda), elastaza, hialuronidaza (toxina Mu), ADN-aza (toxina Nu), etc. CAPSULA rol antifagocitarHABITAT sol, ap, aer, praf; Intestin, vagin, tract respirator superior (om i animale)Forme clinice: Gangrena gazoas (post-traumatic, post-operatorie); Mionecroze ; Celulite, fasciite; Septicemii; Toxiinfecii alimentare; Enterita necrozantPatogenia gangrenei gazoase - Pori de intrare tegumentul sau mucoasele lezate.Omul se contamineaz: Exogen - bacteria sau sporul ptrunde n plaga contaminat cu sol, ap, praf (accidente rutiere, de munc, etc.) gangrena gazoas post-traumatic; gangrena gazoas uterin (urmare a avortului septic).Endogen flora intern a bolnavului contamineaz plaga (chirurgie septic visceral, chirurgia ortopedic, etc) - gangrena gazoas post-operatorie. Gangrena spontan in cancer intestinal.Condiii suplimentare pentru apariia infeciei:1. Traumatisme cu necroz tisular, hematom, corpuri strine2. Penetrare profund a germenului 3. Potenial rH2 sczut (- 0,5 V)4. Multiplicarea bacteriilor aerobe asociate (enterobacterii, enterococi, stafilococi)5. Imunitate deficitar (radioterapie, imunosupresori, antibioticoterapie neadecvat, etc)6. Injecia substanelor vasoconstrictiveMultiplicndu-se bacteriile degradeaz esuturile, distrugndu-le din aproape n aproape, fiind responsabile de extensia infeciei i de toxemie. Produsele gazoase formate produc disecia esuturilor.Clinic: durere local, edem, mionecroz, crepitaie la palpare, scurgeri sero-hemoragice, stare general grav (febr, hipotensiune, bradicardie, perturbri de coagulare, oc, posibil deces)Alte forme clinice cauzate de C. perfringens celulite, fasciite, enterit necrozant, toxiinfecii alimentare

DIAGNOSTICUL GANGRENEI GAZOASE Clinic crepitaie, miros fetid, scurgeri hemoragice din plag. Confirmare prin diagnostic microbiologicPrelevate: puroi, snge, lichid seros, bioptate. Precauii la prelevare: excluderea contactului cu aerul, transportare imediat sau utilizarea mediilor de transport lipsite de oxigen.Examenul microscopic bastonae gram+, n cantiti mari, asociate cu reacie leucocitar slab Intervenie chirurgical imediat !!!!!Examenul bacteriologic condiii anaerobe (anaerostat, gaz-pachete, medii anaerobe), metode clasice (Zeissler, Weinberg). Important: bacterii aerobe sau facultative asociateTehnici de amplificare genic Diagnostic rapid Mediul Kitt-Tarrozzi, mediul cu lapte, mediul Wilson-Blair Tratament: Chirurgical (debridarea plgilor, eliminarea maselor necrotizate i a corpurilor strine, drenarea); Administrarea serului antitoxic polivalent (anti-C.perfringens, C.novyi, C.septicum); Antibioterapia cu asociaii de antibiotice (beta-lactamine, aminozide, metronidazol); Oxigenoterapia hiperbar incizii cutanateProfilaxia: prelucrarea minuioas a plgilor, eliminarea corpurilor strine i a esuturilor necrotice, seroterapie preventiv, anatoxina, antibioterapie, supravegherea bolnavilor

2. Tetanosul. Clasificarea agentului (familie, gen, sp.), factorii de patogenitate. Patogeneza tetanosului, evolutia simptomelor clinice. Diagnosticul microbiologic. Prelevate. Metoda microscopica, izolarea si identificarea culturii pure. Profilaxia si tratamentul specific al tetanosului.Agentul cauzal C.tetaniCaractere morfotinctoriale bastona mobil, cu flageli peritrichi, sporogen. Sporul rotund este plasat terminal (bastona de tob). Gram+. Inert biochimic.Rezistena forma vegetativ este sensibil, sporul supravieuiete n sol decenii.Toxina tetanic: Tetanolizina hemoliz; Tetanospasmina contracturi ai muchilor striai. Compus din 2 fragmente proteice: fragmentul A (toxic, neimunogen) i fragmentul B (atoxic, imunogen).

Habitat sol, intestinul omului, animalelorPori de intrare tegumentul, mucoasele lezate (plgi, arsuri, mucoasa uterin post-partum, intervenii chirurgicale, ulcere varicoase, focare dentare, droguri intravenoase, etc.), cordonul ombilical la nou-nscui.C. tetani este o bacterie ne-invaziv, multiplicndu-se la poarta de intrare i elabornd toxina, care difuzeaz n organism.Mecanismul de aciune al toxinei: la nivelul plcii motrice neuro-musculare toxina complet penetreaz ntr-o vezicul de endocitoz, fiind transportat pe calea retro-axonal pn la prima sinaps a mduvei spinrii. Aici toxina traverseaz spaiul intersinaptic i urmeaz calea spre SNC. Locul de atac al toxinei l constituie sinapsa dintre motoneuron i neuronii cilor de inhibiie. Tetanospasmina blocheaz eliberarea glicinei (inhibitor al motoneuronului) de ctre interneuron i permite contracia simultan a perechilor de muchi protagonist-antagonist, producnd paralizie spastic (rigid) Clinica tetanosului: Incubaia 6-15 zile (3 zile-3 sptmni). Semne clinice trismus (contractur dureroas a muchilor masticatori), facies sardonicus (contracii ale muchilor feei), anxietate, contracturi generalizate cu paroxisme spontane sau declanate de stimuli externi (zgomot, lumin, etc), poziia corpului n form de arc (opistotonus), dereglri de vorbire. Febra lipsete. Moarte prin asfixie (spasm laringean) sau stop cardiac. Diagnostic de laborator. Prelevate: secreii din plag, material de pansament, medicamente, etc. Examenul microscopic (de orientare). Examenul bacteriologic (tardiv, de confirmare). Examenul biologic (depistarea toxinei prin infectarea oriceilor cu apariia semnelor clinice ale maladiei peste 24-48 ore), identificarea toxinei prin RN cu anti-seruri. Examenul serologic dozarea antitoxinelor pentru studierea imunitii populaiei (RP, RLA, RHAI, ELISA)Tratament: Ser imun antitetanic (gama-globulin specific) intramuscular, intravenos; Anatoxin tetanic; Tratament simptomatic (sedative, miorelaxante, antibioterapie, respiraie asistat, etc)Profilaxie: Imunizarea activ cu anatoxin tetanic (conform calendarului vaccinrii ADTP, ADT, AT); n caz de plag: prelucrarea corect, anatoxin, ser imun antitoxic

3. Botulismul. Clasificarea agentului cauzal (familie, gen, sp.), factorii de patogenitate. Patogeneza botulismului, principalele simptome clinice ale intoxicatiei botulinice. Diagnosticul microbiologic. Materiale de examinat. Depistarea si identificarea toxinelor botulinice. Izolarea si identificarea C.botulinum. Profilaxia si tratamentul specific al botulismului.Agentul cauzal C.botulinumCaractere morfotinctoriale bastona mobil, sporogen, gram+. Sporul este ovoid, subterminal (aspect de rachet de tenis), termorezistent, distrus la 120 grade 15 minute (autoclavare). Scindeaz proteinele i glucidele cu formare de gaze i acizi (acetic, butiric, lactic, etc).Factori de patogenitate toxina botulinic serotipuri A,B,C,D,E,F,G. Este de natur proteic, antigenic, specific de tip, transformabil n anatoxin. Doza letal pentru om 1-2 g. Stabil n mediu acid i la aciunea enzimelor digestive. Poate fi distrus prin nclzire 15 min la 80 grade sau 10 min la 100 grade.Habitat mixt sol, ape i flora comensal a omului i animalelorTransmiterea: Alimentar (alimente conservate n cas: crnai, unc, jambon, pete srat sau afumat, conserve de fructe i legume)Condiii favorabile toxigenezei: Salinitate insuficient (mai mic de 10 %); -Temperatura peste 16 grade; Anaerobioz (alimente compacte sau ambalaje ermetice); -Prezena glucidelor (conserve de fructe, legume); Timp suficient pentru producerea toxinei (cel puin 8 zile)Botulismul infantil apare la sugari sub 6 luni (germinarea n intestin a sporilor vehiculai prin alimente)Perioada de incubaie 18-96 oreToxina ingerat este absorbit n sistemul limfatic intestinal, apoi n snge. Acioneaz la nivelul periferic asupra sinapselor cu acetilcolina ca mediator (jonciunile neuro-musculare).Mecanismul aciunii botulotoxinei: inhib eliberarea acetilcolinei din veziculele sinaptice rezultnd blocarea stimulrii nervoase a muchiului (paralizii flasce).Semne clinice : Paralizii n sfera nervilor cranieni: diplopie, ptoz palpebral, midriaz, disfagie, disartrie, senzaie de sete; Paralizii descendente; Dereglri digestive: nausee, vom, constipaie; Lipsa febrei i a dereglrilor cardiaceCauza decesului: paralizie flasc a muchilor respiratori sau stop cardiacDiagnostic microbiologicPrelevate: ser sangvin, extract din alimente, mase vomitive, mase fecaleDepistarea toxinei (RN pe oareci, RP, RHAI, RCoA, RLA, ELISA)Tehnici de biologie molecularExamenul bacteriologic este suplimentar!

TRATAMENTUL I PROFILAXIA BOTULISMULUITratament specific: seroterapie precoce (ser polivalent, apoi monovalent) asociat cu anatoxinoterapieProfilaxie: nespecific