fi=teste culegere 60 foi

Ioana Stanciu

Ioana Stanciu

Teste grila de

fizica pentru

gimnaziu

Editura Notarom

2007

Ioana Stanciu

Teste grila de fizica

pentru gimnaziu

Editura Notarom

2007

Fizica este o stiinta cu numeroase aplicatii

practice. Este o stiinta pe care o intelegem cand ne

jucam sau cand facem diverse activitati practice.

,,Teste grila de fizica pentru gimnaziu este

structurata pe sase capitole: mecanica, electricitate si

magnetism, mecanica fluidelor, fenomene termice si

optica, sub forma unor intrebari, fiecare cu patru variante

de raspuns, din care doar unul este corect.

Invatarea fizicii prin rezolvarea de teste este un

mijloc de educare a inteligentei tinerilor aflati n scoala.

Lucrarea tine cont de diferentele de aptitudini si motivatii

ale acestora fiind un instrument complementar necesar

actualelor manuale de fizica pentru gimnaziu.

Este o carte bine organizata si metodica care

poate fi de un real ajutor elevilor din ciclul gimnazial cat si

profesorilor.

Conceputa dupa programa analitica cartea verifica

notiunile de baza ale fizicii si dezvolta gandirea elevilor.

Cuprins

I. Fenomene mecanice

I. 1. Miscare si repaus ................................................... 4

I. 2. Inertie, masa, densitate .......................................... 7

I.3. Interactiunea - proprietarea generala a corpurilor....12

I.4. Tipuri de forte forta elastica, forta de frecare,

greutatea............................................................ ......... 13

I.5. Echilibrul mecanic al corpurilor.......................... 20

I.6. Lucrul mecanic si energia mecanica..................... 27

II. Fenomene termice

II.1.Starea de incalzire. Contactul termic. Echilibrul

termic.............................................................................36

II. 2. Caldura. Calorimetrie............................................ 40

II.3. Combustibili si motoare termice............................. 44

II. 4. Schimbarea starii de agregare.............................. 48

III. Fenomene electrice

III.1. Electrizarea corpurilor.......................................... 53

III.2. Curentul electric Circuitul electric. ........................ 57

III.3. Energia si puterea circuitului simplu.................... 70

III.4. Teoremele lui Kirchhoff........................................ 72

IV. Fenomene magnetice

IV. 1. Magneti si tipuri de interactiuni magnetice.......... 76

IV. 2. Forta si inductia electromagnetica...................... 77

V. Mecanica fluidelor

V.1. Tipuri de presiuni....................................................79

V. 2. Principiul fundamental al hidrostaticii................... 83

V. 3. Legea lui Pascal si legea lui Arhimede................ 84

VI. Fenomene optice

VI.1. Surse de lumina. Propagarea luminii................... 87

VI.2.Reflexia si refractia luminii.................................... 89

VI.3.Lentile.................................................................. 92

VI.4. Ochiul................................................................. 94

VI.5.Ochelarii. Lupa................................................... 96

Raspunsuri.................................................................100

Bibliografie............................................................... 103

I. Fenomene mecanice

I.1.Miscare si repaus

Un corp se afla in repaus daca, intr-un interval de timp

corpul ocupa acceasi pozitie fata de corpul de referinta.

Un corp se afla in miscare daca, intr-un interval de timp

oarecare corpul ocupa pozitii diferite fata de corpul de

referinta.

Mobilul este un punct prin care este reprezentat corpul.

Traiectoria este curba descrisa de un mobil n miscare.

Durata miscarii este intervalul de timp in care se

realizeaza miscarea mobilului.

Distanta parcursa este lungimea drumului strabatut de

corp.

Viteza medie se defineste prin relatia:

v = d/t

unde d este distanta parcursa si t intervalul de timp in

care a fost parcursa distanta d.

Unitatea de masura pentru viteza in SI este:

[v]SI =m/s

Miscarea rectilinie uniforma este miscarea in care

mobilul se deplaseaza pe o traiectorie rectilinie cu viteza

constanta.

Miscarea rectilinie variata este miscarea in care


variabila.

1. Gasiti afirmatia corecta :

a) un corp se afla in repaus daca ocupa aceeasi pozitie

fata de corpul de referinta;

b) un corp se afla in repaus daca este in miscare fata de

corpul de referinta;

c) un corp se afla in repaus daca in orice moment ocupa

pozitii diferite fata de corpul de referinta.

d) un corp se afla in repaus daca isi modifica pozitia fata

de corpul de referinta.

2. Care dintre afirmatiile urmatoare este cea corecta:

a) un corp se afla in miscare daca ocupa aceeasi pozitie


b) un corp se afla in miscare daca ocupa aceeasi pozitie

intr-un interval de timp;

c) un corp se afla in miscare daca ocupa pozitii diferite


d) un corp se afla in miscare daca pozitia sa nu se

schimba intr-un interval de timp.

3. Gasiti afirmatia corecta:

a) traiectoria este curba descrisa de un mobil in repaus;

b) traiectoria este curba descrisa de un mobil in miscare;

c) traiectoria unui mobil este curba miscarii unui mobil in

repaus;

d) niciun raspuns nu este corect.

4. Distanta parcursa de un mobil care se departeaza de

reper se calculeaza cu relatia:

a) d = x1 x1;

b) d = x2 x2 ;

c) d = x2 x1 x1;

d) d = x2 x1.

5. Distanta parcursa de un mobil care se aproprie de

reper se calculeaza cu relatia:

a) d = x1 x2;

b) d = x2 x2 ;

c) d = x2 x1 x1;

d) d = x2 x1.

6. Relatia de definitie a vitezei medii este:

a) v = t/d;

b) v = t2 t1/x2 x1;

c) v = t1/x1;

d) v = d/t.


a) viteza miscarii este raportul dintre durata deplasarii si

deplasarea corpului;

b) viteza miscarii este o marime scalara;

c) viteza miscarii este raportul dintre deplasarea corpului

si durata deplasarii;


8. Unitatea de masura a vitezei este:

a) s2;

b) m/s2;

c) m2;

d) m/s


a) miscarea rectilinie uniforma este miscarea in care


constanta;

b) miscarea rectilinie uniforma este miscarea in care


variabila;

c) miscarea rectilinie uniforma este miscarea in care


din ce in ce mai mica;

d) miscarea rectilinie uniforma este miscarea in care


din ce in ce mai mare.


a) miscarea rectilinie variata este miscarea in care


constanta;

b) miscarea rectilinie variata este miscarea in care


variabila;

c) miscarea rectilinie variata este miscarea mobilului aflat

in repaus;

d) miscarea rectilinie variata este miscarea in care

mobilul se deplaseaza pe o traiectorie curbilinie cu viteza

constanta;

I.2. Inertie, masa, densitate

Inertia este proprietatea generala a corpurilor de a-si

mentine starea de repaus sau de miscare rectilinie

uniforma in absenta unor actiuni exterioare.

Masa este marimea fizica ce masoara inertia unui corp.

Unitatea de masura a masei in SI este kg.

Densitatea este o marime fizica definita prin raportul

dintre masa corpului si densitatea acestuia.

Relatia de definitie a densitatii este:

= m/V

unde m este masa corpului iar V volumul acestuia.

Ecuatia unitatii de masura a densitatii este:

[] =kg/m3


a) inertia este proprietatea corpurilor de a se opune

schimbarii starii de miscare rectilinie si uniforma sau de

repaus;

b) inertia este proprietatea corpurilor de a efectua o

miscare rectilinie si uniforma;

c) inertia este proprietatea corpurilor de a fi in repaus;

d) inertia este proprietatea corpurilor de a efectua o

miscare rectilinie variata;


a) masa unui corp este o marime vectoriala;

b) masa unui corp este o marime fizica ce masoara

inertia;

c) masa unui corp este o proprietate;

d) masa unui corp este o marime vectoriala ce masoara

inertia.

3. Relatia de definitie a densitatii este:

a) = V/m;

b) = V2/m;

c) = V/m2;

d) = m/V;

4. Densitatea este raportul dintre:

a) masa corpului si viteza acestuia;

b) volumul corpului si masa;

c) masa corpului si volumul acestuia;

d) masa corpului si patratul vitezei.

5. Unitatea de masura a densitatii este:

a) kg/m;

b) kg/m3;

c) kg/m2;

d) kg/s.

6. Se dau urmatoarele substante si densitatile lor: bronz

( =8750kg/m3), sticla ( = 2500 kg/m3), otel ( =

7800kg/m3), mercur ( = 13550kg/m3) si benzina ( =

800kg/m3). Densitatea cea mai mica o are:

a) sticla;

b) benzina;

c) otelul;

d) mercur.

7. Volumul unui corp de aluminiu (aluminiu=2700 Kg/m3 )

cu masa de 540g este:

a) 0,002m3;

b) 0,0002m3;

c) 0,02m3;

d) 0,2m3.

8. Volumul unui corp de bronz (bronz=8750Kg/m3 ) cu

masa de 875kg este:

a) 1m3;

b) 0,01m3;

c) 0,1m3;

d) 2m3.

9. Masa unui corp din fier (fier=7880Kg/m3 ) este 788g.

Care este volumul sau:

a) 0,001m3;

d) 0,01m3;

c) 1m3;

d) 0,0001m3.

10. Masa unui corp din platina (platina=21460 Kg/m3 )

este 220kg. Care este volumul sau:

a) 0,01m3;

b) 0,1m3;

c) 1m3;

d) 0,001m3.

11. 30kg fier (fier=7880Kg/m3 ) vor ocupa un volum de:

a) 0,005m3;

b) 0,0038m3;

c) 0,01m3;

d) 0,5m3.

12. Intr-un vas cubic cu latura de 2m se afla benzina.

Care este masa benzinei (benzina=800 Kg/m3 ):

a) 6400kg;

b) 5400Kg;

c) 2200Kg;

d) 3000Kg.

13. 54Kg gheata (gheata=917Kg/m3 )vor ocupa un volum:

a) 0,1m3;

b) 0,01m3;

c) 0,001m3;

d) 0,0001m3.

14. Intr-un vas cubic cu latura de 1m se afla gheata

(gheata=917 Kg/m3 ). Care este masa de gheata din vas:

a) 1000kg;

b) 917Kg;

c) 880Kg;

d) 600Kg.

15. O piesa din bronz (bronz=8750Kg/m3 ) are volumul de

1m3. Care este masa piesei:

a) 8750kg;

b) 8000Kg;

c) 7000Kg;

d) 6000Kg.

16. Un cub cu latura de 1m are densitatea 19310Kg/m3.

Care este masa cubului:

a) 20000Kg;

b) 19310Kg;

c) 2000Kg;

d) 19000Kg.

I.3. Interactiunea - proprietarea generala a corpurilor

Interactiunea reprezinta actiunea reciproca a doua

corpuri.

Fenomene ce apar in urma interactiunii corpurilor se

numesc efecte.

Efectul dinamic consta in schimbarea starii de miscare

a corpurilor.

Efectul static consta in deformarea corpurilor (elastica

sau plastica).

Deformarea plastica este deformarea care nu dispare

la incetarea interactiunii si corpul nu mai revine la forma

initiala.

Deformarea elastica este deformarea prin care corpul

revine la forma initiala dupa incetarea interactiunii.


a) interactiunea este actiunea reciproca dintre doua

corpuri;

b) interactiunea este un fenomen chimic;

c) interactiunea este un proces;

d) interactiunea nu este actiunea reciproca dintre doua

corpuri.

2. Efectul dinamic al interactiunii consta in:

a) schimbarea starii de miscare a corpurilor;

b) deformarea corpurilor;

c) schimbarea starii de miscare si deformarea corpurilor;

d) deformarea elastics si plastica a corpurilor.

3. Efectul static al interactiunii consta in :

a) schimbarea starii de miscare a corpurilor;

b) shimbarea corpurilor;

c) schimbarea starii de miscare si deformarea corpurilor;

d) deformarea elastica si plastica a corpurilor.

4. Deformarea plastica este:

a) deformarea prin care corpul revine la forma initiala

dupa incetarea interactiunii;

b) deformarea care nu dispare la incetarea interactiunii

si corpul revine la forma initiala;

c) deformarea care nu dispare la incetarea interactiunii si

corpul nu mai revine la forma initiala;

d) deformarea care dispare la incetarea interactiunii si

corpul revine la forma initiala;

5. Deformarea elastica este:

a) deformarea prin care corpul revine la forma initiala

dupa incetarea interactiunii;

b) deformarea care nu dispare la incetarea interactiunii ;

c) deformarea care nu dispare la incetarea interactiunii si

corpul nu mai revine la forma initiala;

d) deformarea care nu dispare la incetarea interactiunii

si corpul revine la forma initiala;

I.4. Tipuri de forte forta elastica, forta de frecare,

greutatea

Forta elastica se opune deformarii corpului iar valoarea

sa este numeric egala cu deformarea.

Relatia de calcul a fortei elastice este:

F = kl

Constanta elastica a resortului este raportul dintre forta

deformatoare si alungirea resortului.

Unitatea de masura a k in SI este:

[k]SI = N/m

Forta de frecare apare la suprafata de contact dintre

doua corpuri, se opune miscarii unui corp fata de celalalt

si este orientata in sens opus sensului de miscare a

corpului.

Forta de frecare depinde de natura si de gradul de

slefuire al suprafetelor corpurilor aflate n contact.

Greutatea este o marime fizica vectoriala are directie

verticala, sensul spre centrul Pamantului si punctul de

aplicatie este numit centru de greutate.

Relatia de calcul a greutatii este:

G =mg

Unitatea de masura a greutatii este:

[G]SI = 1N

Acceleratia gravitationala depinde de departarea

corpului fata de centrul Pamantului. Unitatea de masura

este:

[g]SI = N/kg


a) forta elastica nu se opune deformarii corpului iar

valoarea sa numerica este direct proportionala cu

deformarea;

b) forta elastica nu apare intr-un corp deformat, nu se

opune deformarii corpului iar valoarea sa numerica este

direct proportionala cu deformarea;

c) forta elastica este forta care apare intr-un corp

deformat, se opune deformarii corpului iar valoarea sa

numerica este direct proportionala cu deformarea;

d) forta elastica este forta care nu apare intr-un corp

deformat, se opune deformarii corpului iar valoarea sa

numerica este direct proportionala cu deformarea;

2. Relatia de calcul a fortei elastice este:

a) Fe = ma;

b) Fe = kl;

c) Fe = al;

d) Fe = ke;

3. Unitatea de masura a constantei elastice k este:

a) N/m;

b) N/m3;

c) N/m2;

d) N/s.

4. Alege varianta corecta:

a) forta de frecare este forta care nu apare la suprafata

de contact dintre doua corpuri, nu se opune miscarii unui

corp fata de celalalt si este orientata in sens opus

sensului de miscare a corpului;

b) forta de frecare este forta care nu apare la suprafata

de contact dintre doua corpuri, se opune miscarii unui

corp fata de celalalt si este orientata in sens opus

sensului de miscare a corpului;

c) forta de frecare este forta care apare la suprafata de

contact dintre doua corpuri, se opune miscarii unui corp

fata de celalalt si este orientata in sens opus sensului de

miscare a corpului;

d) forta de frecare este forta care nu apare la contactul

dintre doua corpuri, nu se opune miscarii unui corp fata

de celalalt si este orientata in sens opus sensului de

miscare a corpului;

5. Pentru corpuri cu mase egale:

a) forta de frecare de rostogolire este egala cu forta de

frecare la alunecare;

b) forta de frecare de rostogolire este mai mare ca forta

de frecare la alunecare;

c) forta de frecare de rostogolire este mai mica ca forta

de frecare la alunecare;

d) forta de frecare de rostogolire este mai mare sau

egala cu forta de frecare la alunecare;

6. Forta de frecare este:

a) perpendiculara pe suprafata de contact;

b) paralela cu suprafata de contact;

c) oblica cu suprafata de contact;

d) perpendiculara pe traiectorie.

7. Alegeti afirmatia corecta:

a) forta de frecare depinde de natura si de gradul de

slefuire al suprafetelor corpurilor aflate in contact;

b) forta de frecare nu depinde de natura si de gradul de

slefuire al suprafetelor corpurilor aflate in contact;

c) forta de frecare nu depinde de natura suprafetelor

corpurilor aflate in contact;

d) forta de frecare nu depinde de gradul de slefuire al

suprafetelor corpurilor aflate in contact;


a) forta de greutate este o marime fizica scalara;

b) forta de greutate este forta de atractie exercitata de

Pamant asupra unui corp;

c) forta de greutate nu este forta de atractie exercitata de


d) forta de greutate este forta de respingere exercitata de



a) greutatea este o marime fizica vectoriala, are directie

orizontala, sensul spre centrul Pamantului si punctul de

aplicatie este numit centru de greutate;

b) greutatea este o marime fizica vectoriala, are directie

verticala, sensul spre centrul Pamantului si punctul de


c) greutatea este o marime fizica scalara, are directie

orizontala, sensul spre centrul Pamantului si punctul de


d) greutatea este o marime fizica vectoriala, are directie

oblica, sensul spre centrul Pamantului si punctul de


10. Relatia de calcul a greutatii este:

a) G = ma;

b) G = m/a;

c) G = mg

d) G =m/g

11. Unitatea de masura a acceleratiei gravitationale (g)

este:

a) Nkg;

b) m2/kg;

c) N/kg;

d) kg/s.

12. Unitatea de masura a greutatii este:

a) kg/m3;

b) N;

c) N/kg;

d) N/m2.

13. Masa unui corp este 50Kg. Care este greutatea

corpului ( g =10N/kg):

a) 500N;

b) 300N;

c) 600N;

d) 1000N.

14. Un resort sufera o deformare de 4cm. Care este

forta elastica daca k = 200N/m:

a)8N;

b)4N;

c)5N;

d)6N.



a) 3N;

b) 2N;

c) 1N;

d) 4N.



a) 12N;

b) 14N;

c) 16N;

d) 18N.

17. Greutatea unui corp este 200N. Care este masa

corpului stiind ca g = 10N/Kg:

a) 25Kg;

b) 20Kg;

c) 35Kg;

d) 40Kg.

18. 2 corpuri au greutatile G1= m1g si G2 = m2g. Care

este greutatea medie a corpurilor:

a) (m1g + m2g)/2;

b) m1g +m2g;

c) m1+m2;

d) m2 +m1.

19. Care este forta necesara ridicarii unui corp cu masa

de 6Kg:

a) 600N;

b) 800N;

c) 200N;

d) 60N.

20. Un corp are masa 40Kg. Care este greutatea lui:

a) 400N;

b) 300N;

c) 200N;

d) 100N.

I.5. Echilibrul mecanic al corpurilor

Un corp solid are o miscare de translatie daca

segmentul care uneste oricare doua puncte ale solidului

isi pastreaza directia in timpul miscarii sale.

Un corp solid are o miscare de rotatie daca orice punct

al sau descrie un arc de cerc cu centrul pe axa de rotatie.

Un corp este in echilibru de translatie daca ramane in

repaus sau se misca rectiliniu si uniform.

Un corp este in echilibru de rotatie daca nu se roteste

deloc sau are o miscare de rotatie uniforma.

Momentul unei forte este o marime fizica vectoriala al

carui modul este egal cu produsul dintre modulul fortei (F)

si bratul sau (b).

Relatia de definitie este:

M = Fb

Unitatea de masura a momentului unei forte este:

[M]SI = [F]SI [b]SI =N m

Parghia este o bara rigida care se poate roti in jurul unui

punct fix numit punct de sprijin.

Conditia de echilibru a parghiei este ca raportul fortelor

sa fie egal cu raportul invers al bratelor:

F/R = bR/bF

Parghia de genul I este parghia la care punctul de sprijin

se afla intre punctele de aplicatie ale fortelor.

Parghia de genul II este parghia la care punctul de

sprijin se afla la un capat, iar la celalalt capat se afla

punctul de aplicatie al fortei active.

Parghia de genul III este parghia la care punctul de

sprijin se afla la un capat, iar la celalalt capat se afla

punctul de aplicatie al fortei rezistente.

Scripetele este un mecanism simplu alcatuit din: roata

cu sant pe muchie, ax central, furca fixata de axul rotii,

carlig de prindere si fir inextensibil.

Conditia de echilibru a unui scripete fix este ca forta

activa sa fie egala cu forta rezistenta (F = R).

Conditia de echilibru a unui scripete mobil este ca forta

activa sa fie de doua ori mai mica decat forta rezistenta

(F = R/2).

Planul inclinat este planul care formeaza un unghi

ascutit cu planul orizontal.

Elementele unui plan inclinat sunt: lungimea planului

inclinat (l), inaltimea planului inclinat (h) si unghiul

planului inclinat ().


a) un corp solid are o miscare de translatie daca


isi pastreaza directia in timpul miscarii;

b) un corp solid are o miscare de translatie daca


nu isi pastreaza directia in timpul miscarii;

c) un corp solid are o miscare de translatie daca dreapta

care uneste oricare doua puncte ale solidului nu isi

pastreaza directia in timpul miscarii;

d) un corp solid are o miscare de translatie daca


nu isi pastreaza sensul in timpul miscarii;

2. Alege afirmatia corecta:

a) un corp solid are o miscare de rotatie atunci cand orice

punct nu descrie un arc de cerc cu centrul pe axa de

rotatie;

b) un corp solid are o miscare de rotatie atunci cand orice

punct al sau este in repaus;

c) un corp solid are o miscare de rotatie atunci cand orice

punct al sau descrie un arc de cerc cu centrul pe axa de

rotatie;

d) un corp solid are o miscare de rotatie atunci cand orice

punct al sau nu descrie un arc de cerc;

3. Un corp este in echilibru de translatie daca:

a) rezultanta fortelor care actioneaza asupra lui nu este

nula;

b) nu ramane in repaus;

c) nu se misca rectiliniu si uniform;

d) ramine in repaus sau se misca rectiliniu si uniform.

4. Un corp este in echilibru de rotatie daca:

a) se roteste in jurul unei axe de rotatie;

b) nu are o miscare de rotatie uniforma;

c) nu se roteste deloc sau are o miscare de rotatie

uniforma;



a) momentul unei forte este o marime fizica scalara egala

cu produsul dintre modulul fortei si bratul sau;

b) momentul unei forte este o marime fizica scalara egala

cu produsul dintre modulul fortei si acceleratie;

c) momentul unei forte este o marime fizica scalara egala

cu produsul dintre modulul fortei si tensiune;

d) momentul unei forte este o marime fizica vectoriala

egala cu produsul dintre modulul fortei si bratul sau;

6. Relatia de calcul a momentului unei forte este:

a) M = Fb

b) M = Fa

c) M = Fg

d) M = F/a

7. Unitatea de masura pentru momentul fortei este:

a) N/m2;

b) Nm;

c) NA2;

c) N/m3.


a) parghia este o bara rigida care nu se poate roti in jurul

unui punct de sprijin;

b) parghia este o bara rigida asupra careia nu actioneaza

nicio forta;

c) parghia este o bara rigida care se poate roti in jurul

unui punct de sprijin si asupra careia nu actioneaza nicio

forta;

d) parghia este o bara rigida care se poate roti in jurul

unui punct de sprijin si asupra careia actioneaza fortele

activa si rezistenta.

9. Conditia de echilibru a parghiei este ca:

a) F/R = bR/bF;

b) FR = bR/bF;

c) F/R = bRbF;

d) F = bR/bF;

10. Conditia de echilibru a parghiei este ca:

a) momentul fortei active sa fie mai mic decat momentul

fortei rezistente;

b) momentul fortei active sa fie mai mare decat momentul

fortei rezistente;

c) momentul fortei active sa fie egal cu momentul fortei

rezistente;

d) niciun raspuns nu este corect;

11. Parghia de genul I este parghia la care:

a) punctul de sprijin se afla la un capat, iar la celalalt

capat se afla punctele de aplicatie ale fortelor;

b) punctul de sprijin se afla la un capat, iar la celalalt

capat se afla punctul de aplicatie al fortei active;

c) punctul de sprijin se afla la un capat, iar la celalalt

capat se afla punctul de aplicatie al fortei rezistente;

d) punctul de sprijin se afla intre punctele de aplicatie ale

fortelor.

12. Parghia de genul II este parghia la care:








fortelor.

13. Parghia de genul III este parghia la care:








fortelor.

14. Elementele unui scripete sunt:

a) roata, ax, furca, carlig si fir;

b) roata, ax;

c) furca, roata, ax;

d) fir, roata, ax.

15. Conditia de echilibru pentru un scripete fix este:

a) F = R;

b) F< R;

c) F> R;

d) F ? R.

16. Conditia de echilibru pentru un scripete mobil este:

a) F = R;

b) F< R;

c) F= R/2;

d) F ? R.


a) planul inclinat este planul care formeaza un unghi

drept cu planul orizontal;

b) planul inclinat este planul care formeaza un unghi de

120 cu planul orizontal;

c) planul inclinat este planul care formeaza un unghi

ascutit cu planul orizontal;

d) planul inclinat este planul care formeaza un unghi de

130 cu planul orizontal;

18. Elementele unui plan inclinat sunt:

a) lungimea planului si unghiul planului;

b) lungimea planului inclinat;

c) unghiul planului inclinat;

d) lungimea, inaltimea si unghiul planului inclinat.

19. Care este forta reactiva ce actioneaza asupra unei

parghii stiind ca: F = 70N, bR = 0,5m si bF = 1m:

a) 120N;

b) 130N;

c) 140N;

d) 110N.

20. Care este forta activa ce actioneaza asupra unei

parghii stiind ca: R = 500N, bR = 20m si bF = 1m:

a) 10N;

b) 20N;

c) 120N;

b) 1000N.

21. Forta necesara urcarii uniforme, fara frecare, a unui

corp cu greutatea G, pe un plan inclinat de inaltime h si

lungime l este:

a) F = G/l;

b) F = Gl/h;

c) F = l/h;

d) F = Gh/l.

I.6. Lucrul mecanic si energia mecanica

Lucrul mecanic este o marime fizica scalara egala cu

produsul dintre modulul fortei (F) si modulul deplasarii

corpului (d).

Lucrul mecanic motor (Lm) este egal cu produsul dintre

forta motoare si deplasare, avand acelasi sens cu

deplasarea.

Lucrul mecanic rezistent (Lr) este egal cu produsul

dintre forta rezistenta si deplasare, avand sens opus

deplasarii corpului.

Unitatea de masura a lucrului mecanic in SI este:

[L]SI = 1J

Un joule este lucrul mecanic al unei forte constante de

1N al carui punct de aplicatie se deplaseaza cu 1m pe

directia si in sensul fortei.

Puterea mecanica (P) este marimea fizica scalara

egala cu raportul dintre lucrul mecanic (L) efectuat de o

forta si timpul (t) in care se efecteaza lucru mecanic.

P = L/t

Unitatea de masura pentru puterea mecanica in SI este

watt, simbol W.

Un watt este puterea mecanica a unei forte ce

efectueaza un lucru mecanic de un joule in timp de o

secunda.

1CP = 736W

Randamentul mecanic este raportul dintre lucrul

mecanic util (Lu) si lucrul mecanic consumat (LC). Este

adimensional si subunitar.

Energia mecanica este o marime fizica scalara ce

caracterizeaza capacitatea unui corp sau a unui sistem

de corpuri de a produce lucru mecanic.

Energia cinetica este energia mecanica a unui corp aflat

in miscare fata de un sistem de referinta ales.

Expresia matematica a energiei cinetice:

EC =mv2/2

Unitatea de masura in SI este: [EC] = 1J.

Energia potentiala este energia mecanica a unui sistem

fizic ale carui parti componente nu interactioneaza.

Legea conservarii energiei mecanice: Energia

mecanica a unui sistem fizic izolat ramane constanta,

adica se conserva.

Legea variatiei energiei mecanice: Variatia energiei

mecanice a unui sistem fizic neizolat este egala cu lucrul

mecanic efectuat de fortele exterioare.

Un corp se afla in echilibru stabil daca la mici deviatii

fata de pozitia de echilibru el revine in aceeasi pozitie.

Un corp se afla in echilibru instabil daca la mici deviatii

fata de pozitia de echilibru el nu revine singur in aceasta

pozitie.

Un corp se afla in echilibru indiferent daca la mici

deviatii fata de pozitia de echilibru el se afla tot in

echilibru.


a) lucrul mecanic este o marime fizica vectoriala egala cu

produsul dintre modulul fortei si modulul deplasarii

corpului;

b) lucrul mecanic este o marime fizica scalara egala cu

produsul dintre modulul fortei si modulul deplasarii

corpului;

c) lucrul mecanic este o marime fizica vectoriala egala cu

produsul dintre modulul vitezei si modulul deplasarii

corpului;

d) lucrul mecanic este o marime fizica vectoriala egala cu

produsul dintre modulul acceleratiei si modulul deplasarii

corpului;

2. Lucrul mecanic motor Lm este:

a) produsul dintre forta motoare si deplasare;

b) produsul dintre forta rezistenta si deplasare;

c) produsul dintre forta motoare si durata;

d) produsul dintre forta motoare si forta rezistenta.

3. Lucrul mecanic rezistent Lr este:

a) produsul dintre forta motoare si deplasare;

b) produsul dintrte forta rezistenta si deplasare;

c) produsul dintre forta motoare si durata;

d) produsul dintre forta motoare si forta rezistenta.

4. Unitatea de masura a lucrului mecanic este:

a) N;

b) J

c) Ns;

d) Nm2.

5. Afirmatia corecta este:

a) un joule este lucrul mecanic efectuat de o forta

constanta de 1N care se deplaseaza pe distanta de 1m,

pe directia si in sensul fortei;

b) un joule este lucrul mecanic efectuat de o forta

constanta de 0,5N care se deplaseaza pe distanta de

0,5m, pe directia si in sensul fortei;

c) un joule este lucrul mecanic efectuat de o forta


0,001m, pe directia si in sensul fortei;

d) un joule este lucrul mecanic efectuat de o forta


1m, pe directia si in sensul fortei;


a) puterea mecanica este o marime fizica scalara egala

cu raportul dintre forta si timpul in care se efectueaza

lucru mecanic;

b) puterea mecanica este o marime fizica scalara egala

cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat de forta si

timpul in care se efectueaza lucru mecanic;

c) puterea mecanica este o marime fizica scalara egala

cu raportul dintre viteza si timpul in care se efectueaza

lucru mecanic;

d) puterea mecanica este o marime fizica scalara egala

cu raportul dintre acceleratie si timpul in care se

efectueaza lucru mecanic;

7. Relatia matematica a puterii mecanice este:

a) P = Lt;

b) P = L/t;

c) P = La;

d) P = Lg;

8. Unitatea de masura a puterii mecanice este:

a) W;

b) Nm;

c) N;

d) m.

9. Afirmatia corecta este:

a) un watt este puterea mecanica a unei forte ce

efectueaza un lucru mecanic de 1J in timp de 1s;

b) un watt este puterea mecanica a unei forte ce

efectueaza un lucru mecanic de 0,5J in timp de 1s;

c) un watt este puterea mecanica a unei forte ce

efectueaza un lucru mecanic de 1J in timp de 0,05s;

d) un watt este puterea mecanica a unei forte ce

efectueaza un lucru mecanic de 0,05J in timp de 1s;

10. Cati wati are un CP:

a) 750W;

b) 720W;

c) 700W;

d) 736W.

11. Care dintre afirmatii este corecta:

a) randamentul mecanic este dimensional si supraunitar;

b) randamentul mecanic nu poate fi exprimat in procente;

c) randamentul mecanic este raportul dintre lucrul

mecanic util si lucrul mecanic consumat;

d) randamentul mecanic este dimensional.


a) energia mecanica este o marime fizica scalara ce


de corpuri de a produce lucru mecanic;

b) energia mecanica este o marime fizica vectoriala ce


de corpuri de a produce lucru mecanic;

c) energia mecanica este o marime fizica vectoriala ;

d) energia mecanica este o marime fizica vectoriala ce

nu caracterizeaza corpul sau sistemul de corpuri care

produc lucru mecanic;

13. Energia cinetica:

a) creste pe masura ce scade viteza corpului;

b) scade pe masura ce creste viteza corpului;

c) creste pe masura ce creste viteza corpului;



a) energia cinetica a unui corp este proportionala cu

patratul vitezei lui fata de un sistem de referinta;

b) energia cinetica a unui corp este proportionala cu

viteza lui fata de un sistem de referinta;

c) energia cinetica a unui corp este invers proportionala

cu viteza lui fata de un sistem de referinta;

d) energia cinetica a unui corp este invers proportionala

cu patratul acceleratiei lui fata de un sistem de referinta;

15. Expresia matematica a energiei cinetice:

a) Ec = mv/2;

b) Ec = mv2/2;

c) Ec = mv;

d) Ec = mv/3;

16. Unitatea de masura a energiei cinetice este:

a) J;

b) N;

c) m;

d) m3.


a) energia potentiala nu depinde de pozitia corpului;

b) energia potentiala depinde de pozitia corpului;

c) energia potentiala nu depinde de masa corpului;

d) nicio afirmatie nu este corecta.

18.Expresia matematica a energiei potentiale

gravitationale:

a) EP = mh;

b) EP = m/h;

c) EP = mgh;

d) EP = m2h;


a) energia mecanica a unui sistem este o marime de

stare si este produsul dintre energia cinetica si potentiala;

b) energia mecanica a unui sistem este o marime de

stare si este suma dintre energia cinetica si potentiala;

c) energia mecanica a unui sistem este o marime de

proces si este produsul dintre energia cinetica si

potentiala;

d) energia mecanica a unui sistem este o marime de

stare si este radical din energia cinetica si potentiala;

20. Expresia energiei mecanice:

a) E = EC;

b) E = Ep;

c) E = EC + EP;

d) E = LC.

21. Legea conservarii energiei mecanice:

a) energia mecanica a unui sistem fizic izolat variaza,

adica se conserva;

b) energia mecanica a unui sistem fizic izolat nu se

conserva;

c) energia mecanica a unui sistem fizic izolat ramane

costanta, adica se conserva;

d) energia mecanica a unui sistem fizic izolat ramane

costanta, adica nu se conserva;

22. Legea variatiei energiei mecanice:

a) variatia energiei mecanice a unui sistem fizic neizolat

este egala cu lucrul mecanic efectuat de fortele

exterioare;

b) variatia energiei mecanice a unui sistem fizic izolat

este egala cu energia potentiala;

c) variatia energiei mecanice a unui sistem fizic izolat

este egala cu energia cinetica;

d) variatia energiei mecanice a unui sistem neizolat este

egala cu energia cinetica.


a) un corp suspendat se afla in echilibru stabil daca

punctul de sustinere se afla sub centrul de greutate al

corpului pe aceeasi verticala;

b) un corp suspendat se afla in echilibru stabil daca

centrul de greutate al corpului se afla sub punctul de

sustinere;

c) un corp suspendat se afla in echilibru stabil daca

punctul de sustinere se afla deasupra centrului de

greutate al corpului, pe aceeasi verticala;

d) un corp suspendat se afla in echilibru stabil daca

punctul de sustinere coincide cu centrul de greutate al

corpului.

24. Care dintre afirmatii este corecta:

a) un corp sprijinit este in echilibru stabil daca verticala

dusa din centrul de greutate cade in baza de sprijin;

b) un corp sprijinit este in echilibru stabil daca orizontala

dusa din centrul de greutate cade in baza de sprijin;

c) un corp sprijinit este in echilibru stabil daca verticala

dusa din centrul de greutate nu cade in baza de sprijin;

d) un corp sprijinit este in echilibru stabil daca orizontala

dusa din centrul de greutate nu cade in baza de sprijin.

25. Care este afirmatia corecta:

a) un corp se afla in echilibru instabil daca, la mici deviatii

fata de pozitia de echilibru el nu revine la pozitia de

echilibru;

b) un corp se afla in echilibru instabil daca, la mici deviatii

fata de pozitia de echilibru el nu revine singur la aceasta

pozitie;

c) un corp se afla in echilibru instabil daca, la mici deviatii

fata de pozitia de echilibru, se afla tot in echilibru;

d) un corp se afla in echilibru instabil daca, la mici deviatii

fata de pozitia de echilibru, nu se afla in echilibru.


a) un corp se afla in echilibru indiferent daca, la mici

deviatii fata de pozitia de echilibru, se afla tot n echilibru;

b) un corp se afla in echilibru indiferent daca, la mici

deviatii fata de pozitia de echilibru el nu revine singur la

aceasta pozitie;

c) un corp se afla in echilibru indiferent daca, la mici

deviatii fata de pozitia de echilibru, el nu revine singur la

acesta pozitie;

d) un corp se afla in echilibru instabil daca, la mici deviatii

fata de pozitia de echilibru el revine singur la aceasta

pozitie.

II. Fenomene termice

II.1.Starea de incalzire. Contactul termic. Echilibrul termic

Temperatura este o marime fizica ce descrie starea

termica a corpurilor.

Echilibrul termic se realizeaza atunci cand doua corpuri

cu stari de incalzire diferite puse in contact ajung la

aceeasi stare de incalzire.

Pentru masurarea temperaturii se folosesc termometre.

Temperatura este o marime fizica de stare.

Legatura dintre temperatura masurata in K si

temperatura masurata in C este data de relatia:

T(K) = 273,15 + t (C)

Difuzia este fenomenul de patrundere a moleculelor unui

corp printre moleculele altui corp fara interventia unei

forte exterioare.


a) starea termica este acea stare a corpurilor care

produce senzatii de cald si rece;

b) starea termica este o proprietate fizica care nu poate

constitui un criteriu de ordonare;

c) starea termica este o proprietate fizica care nu

produce senzatii de cald si rece;

d) starea termica nu este o proprietate fizica.

2. Echilibrul termic se realizeaza cand:

a) doua corpuri au stari de incalzire diferite;

b) doua corpuri cu stari de incalzire diferite, puse in

contact termic ajung dupa un anumit timp sa aiba

aceeasi stare de incalzire;

c) doua corpuri cu stari de incalzire diferite nu ajung sa

aiba aceeasi stare de incalzire;

d) doua corpuri cu stari de incalzire diferite, puse in

contact termic nu ajung sa aiba aceeasi stare de incalzire.

3. Pentru masurarea temperaturii se foloseste:

a) dinamometrul;

b) termometrul;

c) balanta;

b) cronometrul.


a) doua corpuri aflate in echilibru termic cu un al treilea

corp sunt in echilibru termic intre ele.

b) trei corpuri aflate in contact termic nu pot fi in echilibru

termic;

c) doua corpuri aflate in echilibru termic cu un al treilea

corp nu sunt in echilibru termic intre ele;

d) trei corpuri aflate in echilibru termic nu pot fi in contact

termic.

5. Temperatura este:

a) o marime vectoriala, ce nu caracterizeaza starea de

incalzirea unui corp;

b) o marime vectoriala ce caracterizeaza starea de

incalzire a unui corp;

c) o marime fundamentala ce nu caracterizeaza starea

de incalzirea unui corp;

d) o marime scalara, fundamentala ce caracterizeaza

starea de incalzirea unui corp;

6. Legatura dintre temperatura masurata in K si

temperatura masurata in C este:

a) T(K) = t (C);

b) T(K) = 300 + t (C);

c) T(K) = 273,15 + t (C);

d) T(K) = 273,15.

7. Unitatea de masura a temperaturii in SI este:

a) C;

b) N;

c) m;

d) K.

8. Difuzia este:

a) fenomenul de patrundere a moleculelor unui corp

printre moleculele altui corp fara interventia unei forte

exterioare;

b) fenomenul de patrundere a moleculelor unui corp

printre moleculele altui corp cu interventia unei forte

exterioare;

c) fenomenul de patrundere a moleculelor unui corp

printre moleculele altui corp cu interventia unei forte

interioare;

d) fenomenul de patrundere a moleculelor unui corp

printre moleculele altui corp cu ajutorul unei forte

interioare;

9. Prin incalzirea unei lame din aluminiu ce se intampla

cu volumul acesteia?

a) se dilata;

b) se contracta;

c) se dilata si se contracta;

d) nu isi modifica volumul.

10. In intervalul de temperatura 0C - 4C volumul apei:

a) creste;

b) scade;

c) nu se modifica;

d) creste foarte mult.

11. Prin incalzire volumul aerului:

a) creste;

b) scade;

c) nu se modifica;

d) scade foarte mult.

12. Termometrul medical este un termometru:

a) de minim;

b) de maxim;

c) de minim si maxim;

d) care poate masura temperaturi mai mari de 100C.

II.2. Caldura. Calorimetrie

Caldura este o marime fizica de proces. Unitatea de

masura a caldurii in SI este: [Q]SI = 1J.

Ecuatia calorimetrica este:

Qced = Qabs

Caldura specifica este o marime fizica numeric egala cu

caldura necesara pentru a varia temperatura unitatii de

masa dintr-un corp cu un grad.

Expresia matematica a caldurii specifice se poate scrie

sub forma:

c = Q/m t

Unitatea de masura a acesteia este:

[c]SI = J/kg K

Capacitatea calorica este o marime fizica numeric egala

cu caldura necesara pentru a varia temperatura unui corp

cu un grad.

Expresia ei matematica are forma:

C = Q/ t

Unitatea de masura este:

[C]SI = J/ K

1. Care corp este izolator termic:

a) cuprul;

b) lemnul;

c) fierul;

d) aurul.

2. Care corp este conductor termic:

a) sticla;

b) ebonita;

c) lemnul;

d) fierul.


a) caldura este o marime fizica de stare iar temperatura

este o marime fizica de proces;

b) caldura este o marime fizica de proces iar temperatura

este o marime fizica de proces;

c) caldura este o marime fizica de stare iar temperatura

este o marime fizica de stare;

d) caldura este o marime fizica de proces iar temperatura

este o marime fizica de stare;

4. Unitatea de masura pentru caldura:

a) J;

b) N;

c) m2;

d) NJ;

5. Gasiti ecuatia calorica:

a) Qced = T (K) + 273,15;

b) Qced = T (C) + 273,15;

c) Qced = Qabs;

d) Qabs = 273,15.

6. Caldura specifica este:

a) marimea fizica numeric egala cu caldura necesara

pentru a varia temperatura unitatii de masa dintr-un corp

cu nu grad;

b) marimea fizica numeric egala cu caldura necesara

pentru a varia temperatura unui corp cu nu grad;

c) marimea fizica numeric egala cu caldura necesara

pentru a varia temperatura unui mol dintr-un corp cu nu

grad;

d) marimea fizica numeric egala cu caldura necesara

pentru a ridica temperatura unui corp.

7. Capacitatea calorica este:

a) marimea fizica numeric egala cu caldura necesara

pentru a varia temperatura unitatii de masa dintr-un corp

cu nu grad;

b) marimea fizica numeric egala cu caldura necesara

pentru a varia temperatura unui corp cu nu grad;

c) marimea fizica numeric egala cu caldura necesara

pentru a varia temperatura unui mol dintr-un corp cu nu

grad;

d) marimea fizica numeric egala cu caldura necesara

pentru a ridica temperatura unui corp.

8. Expresia matematica a caldurii specifice:

a) c =Q/T;

b) c= Q/m;

c) c = Q/m T;

d) c =Q/T.

9. Expresia matematica a capacitatii calorice:

a) C =Q/m;

b) C =Q/g;

c) C = Q/ T;

d) C = Q/a.

10. Transmiterea caldurii in metale se face prin:

a) conductie termica;

b) convectie termica;

c) radiatie;

c) convectie si radiatie.

11. Transmiterea caldurii in fluide se face prin:

a) conductie termica;

b) convectie termica;

c) radiatie;

c) convectie si radiatie.

12. O calorie reprezinta:

a) 5,36J;

b) 3,14J;

c) 4,18J;

d) 3,25J.

13. Unitatea de masura a caldurii specifice este:

a) J/kg;

b) J/K;

c) J/KgK;

d) J/g.

14. Unitatea de masura a capacitatii calorice este:

a) J/kg;

b) J/K;

c) J/KgK;

d) J/g.

II.3.Combustibili si motoare termice

Combustibilii sunt substante naturale sau artificiale care

prin ardere degaja caldura.

Relatia dintre caldura degajata prin arderea

combustibilului si masa combustibilului este:

Q = m q

Puterea calorica (q) este o marime fizica numeric egala

cu caldura degajata prin arderea unitatii de masa dintr-un

combustibil. Se calculeaza cu relatia:

q = Q/m

Unitatea de masura in SI este: [q]SI = J/kg.

Motorul termic este un sistem fizic care exercita forte

care efectueaza lucru mecanic atunci cand primesc

caldura.

Randamentul motorului termic este marimea fizica

numeric egala cu raportul intre lucrul mecanic efectuat si

caldura rezultata prin arderea combustibilului.

Randamentul se calculeaza cu formula:

= L/Q1


a) combustibilii sunt substante naturale sau artificiale

care prin ardere nu degaja caldura;

b) combustibilii sunt substante naturale sau artificiale

care prin ardere degaja caldura;

c) combustibilii sunt substante solide care prin ardere nu

degaja caldura;

d) combustibilii sunt substante lichide care prin ardere nu

degaja caldura.


a) caldura degajata prin arderea unui combustibil nu

depinde de masa combustibilului ars;

b) caldura degajata prin arderea unui combustibil nu

depinde de natura combustibilului ars;

c) caldura degajata prin arderea unui combustibil depinde

de masa si natura combustibilului ars;


3. Caldura degajata la arderea unui combustibil se

calculeaza cu relatia:

a) Q = mt;

b) Q = qt;

c) Q = mq;

d) Q = mt.

4. Puterea calorica este:

a) marimea fizica numeric egala cu caldura degajata prin

arderea unitatii de masa dintr-un combustibil;

b) marimea fizica numeric egala cu produsul dintre

caldura si masa unui combustibil;

c) marimea fizica numeric egala cu produsul dintre masa

si caldura unui combustibil;

d) marimea fizica numeric egala cu produsul dintre

caldura temperatura unui combustibil;

5. Expresia matematica a puterii calorice:

a) q = Qm;

b) q = Qt;

c) q = Q/m;

d) q = Qmt.

6. Unitatea de masura a puterii calorice:

a) J/Q;

b) JQ;

c) J/K;

d) J/kg.

7. Motorul termic este:

a) dispozitiv ce efectueaza lucru mecanic cand primeste

caldura;

b) dispozitiv care cedeaza caldura cand efectueaza lucru

mecanic;

c) dispozitiv care primeste caldura si lucru mecanic;

d) dispozitiv care cedeaza caldura.

8. Motoarele termice pot fi:

a) numai cu ardere interna;

b) numai cu ardere externa;

c) numai cu aprindere prin scanteie;

d) cu ardere externa, interna si aprindere prin scanteie.

9. Locomotiva cu abur are:

a) motor cu ardere interna;

b) motor cu aprindere prin scanteie;

c) motor cu ardere externa;

d) motor cu ardere interna si aprindere prin scanteie.

10. Randamentul unui motor termic:

a) este marimea fizica numeric egala cu raportul dintre

lucrul mecanic efectuat si caldura rezultata prin arderea

combustibilului;

b) este marimea fizica numeric egala cu produsul dintre


combustibilului;

c) este marimea fizica numeric egala cu suma dintre


combustibilului;

d) este marimea fizica numeric egala cu diferenta dintre


combustibilului;

11. Expresia randamentului unui motor termic este:

a) = L/Q1;

b) = L;

c) = Q1;

d) = Q2;

II.4. Schimbarea starii de agregare

Substantele se pot gasi in trei stari de agregare: solida,

lichida si gazoasa.

Solidele au forma si volum propriu si nu curg.

Lichidele au volum propriu, nu au forma proprie si curg.

Gazele nu au volum propriu, nu au forma proprie si curg.

Caldura latenta specifica () este egala cu raportul

dintre caldura latenta si masa corpului.

= Qlatenta/m

Unitatea de masura in SI pentru este J/kg.

Topirea este procesul de trecere a unei substante din

stare solida in stare lichida la o temperatura bine

determinata.

Solidificarea este procesul de trecere a unei substante

din stare lichida in stare solida la o teperatura bine

determinata.

Vaporizarea este procesul de trecere a substantei din

stare lichida in stare de vapori.

Condensarea este procesul de trecere a substantei din

stare de vapori in stare lichida.

Sublimarea reprezinta transformarea directa a unui solid

in gaz fara a trece prin starea lichida.

Desublimarea este procesul invers sublimarii.

Topirea, vaporizarea si sublimarea sunt procese ce au

loc cu absorbtie de caldura.

Solidificarea, condensarea si desublimarea sunt procese

ce au loc cu cedare de caldura.


a) solidele nu au volum propriu, nu au forma proprie si

curg;

b) solidele nu au volum propriu, au forma proprie si curg;

c) solidele au volum propriu, au forma proprie si nu curg;

d) solidele au volum propriu, au forma proprie si curg.

2. Lichidele:

a) nu au volum propriu, au forma proprie si nu curg;

b) au volum propriu, nu au forma proprie si curg;

c) nu au volum propriu, nu au forma proprie si nu curg;

d) au volum propriu, au forma proprie si nu curg.

3. Gazele:

a) nu au volum propriu, au forma proprie si curg;

b) au volum propriu, nu au forma proprie si curg;

c) nu au volum propriu, nu au forma proprie si nu curg;

d) au volum propriu, au forma proprie si nu curg.

4. Interactiunile intermoleculare in solide sunt:

a) mari;

b) mici;

c) foarte mici;

d) nule.

5. Interactiunile intermoleculare in lichide sunt:

a) mari;

b) mici;

c) foarte mici;

d) nule.

6. Interactiunile intermoleculare in gaze sunt:

a) mari;

b) mici;

c) foarte mici;

d) nule.

7. Caldura latenta specifica este:

a) raportul dintre caldura latenta si masa corpului;

b) produsul dintre caldura latenta si masa corpului;

c) suma dintre caldura latenta si masa corpului;

d) diferenta dintre caldura latenta si masa corpului;

8. Expresia matematica a caldurii latente specifice este:

a) = L/m;

b) = Lm;

c) = Lg;

d) = Qlatenta/m;

9. Unitatea de masura a caldurii latente specifice este:

a) N/kg;

b) J/N;

c) J/kg;

d) Jm.

10. Topirea este:

a) procesul de trecere a substantei din stare solida in

stare lichida la o temperatura bine determinata;

b) procesul de trecere a substantei din stare lichida in

stare gazoasa la o temperatura bine determinata;

c) procesul de trecere a substantei din stare solida in


d) procesul de trecere a substantei din stare gazoasa in


11. Solidificarea este:




stare solida la o temperatura bine determinata;



d) procesul de trecere a substantei din stare gazoasa in


12. Vaporizarea este:


stare lichida;


stare solida;


stare de vapori;

d) procesul de trecere a substantei din stare lichida in

stare de vapori;

13. Condensarea este:

a) procesul de trecere a substantei din stare de vapori in

stare lichida;


stare solida;


stare de vapori;


stare de vapori;

14. Care din urmatoarele procese decurg cu absorbtie de

caldura:

a) solidificarea;

b) condensarea;

c) topirea;

d) desublimarea.

15. Care din urmatoarele procese decurg cu cedare de

caldura:

a) vaporizarea

b) condensarea;

c) topirea;

d) sublimarea.

16. Care dintre relatii este valabila pentru aceeasi

substanta:

a) vaporizare ? condensare;

b) topire ? condensare;

c) vaporizare ? condensare;

d) vaporizare = condensare;

17. Sublimarea este:

a) procesul de trecere a substantei din stare de vapori in

stare lichida;


stare solida;


gaz;


stare de vapori;

18. Desublimarea este:

a) procesul de trecere a substantei din gaz in stare

solida;


stare solida;


stare de vapori;


stare de vapori;

III. Fenomene electrice

III.1. Electrizarea corpurilor

Sarcina elecrica este o masura a starii de electrizare, se

noteaza cu simbolul q. Ecuatia unitatii de masura este:

q =It

Unitatea de masura pentru sarcina electrica se numeste

coulomb.

Electrizarea corpurilor se poate face prin: frecare, contact

si influenta.

La electrizarea prin frecare corpurile se incarca cu

sarcini de semne contrare.

La electrizarea prin contact corpurile se incarca cu

sarcini de acelasi semn.

La electrizarea prin influenta corpul electrizat prin

influenta nu-si modifica sarcina electrica, dar la

extremitati se incarca cu sarcini de semne contrare.

Intre corpurile incarcate cu sarcini de acelasi semn se

manifesta interactiuni prin forte de respingere.

Intre corpurile incarcate cu sarcini de acelasi semne

diferite se manifesta interactiuni prin forte de atractie.

Legea lui Coulomb

Forta de interactiune dintre doua corpuri avand sarcinile

q1 si q2 este direct proportionala cu sarcinile lor si invers

proportionala cu patratul distantei dintre ele.

Legea lui coulomb are forma:

F =k q1q2/r2


a) sarcina electrica este o masura a starii de electrizare;

b) sarcina electrica nu poate avea valori pozitive;

c) sarcina electrica nu poate avea valori negative;

d) sarcina electrica este neutra.

2. Expresia matematica a sarcinii electrice este:

a) q =Im;

b) q = It;

c) q = Ig;

d) q = I/t.

3. Unitatea de masura a sarcinii electrice este:

a) A;

b) J;

c) C;

d) N.


a) la electrizarea prin frecare corpurile se incarca cu

sarcini de semne contrare;

b) la electrizarea prin frecare corpurile se incarca cu

sarcini de acelasi semn;

c) la electrizarea prin frecare corpurile nu se incarca

electric;

d) la electrizarea prin frecare corpul electrizat nu-si

modifica sarcina electrica, dar la extremitati se incarca cu



a) la electrizarea prin contact corpurile se incarca cu


b) la electrizarea prin contact corpurile se incarca cu


c) la electrizarea prin contact corpurile nu se incarca

electric;

d) la electrizarea prin contact corpul electrizat nu-si




a) la electrizarea prin inductie corpurile se incarca cu


b) la electrizarea prin inductie corpurile se incarca cu


c) la electrizarea prin inductie corpurile nu se incarca

electric;

d) la electrizarea prin inductie corpul electrizat nu-si



7. Intre corpuri incarcate electric cu sarcini electrice de

acelasi semn se manifesta:

a) interactiuni de respingere;

b) interactiuni de atractie;

c) nu se manifesta interactiuni;

d) interactiuni de atractie si de respingere.

8. Intre corpuri incarcate electric cu sarcini electrice de

acelasi semne contrare se manifesta:

a) interactiuni de respingere;

b) interactiuni de atractie;

c) nu se manifesta interactiuni;

d) interactiuni de atractie si de respingere.

9. Legea lui Coulomb este:

a) forta de interactiune dintre doua corpuri punctiforme

avand sarcinile q1 si q2 este direct proportionala cu

sarcinile electrice si invers proportionala cu patratul

distantei dintre ele;

b) forta de interactiune dintre doua corpuri punctiforme

avand sarcinile q1 si q2 este invers proportionala cu

sarcinile electrice si direct proportionala cu distanta dintre

ele;

c) forta de interactiune dintre doua corpuri punctiforme

avand sarcinile q1 si q2 este invers proportionala cu

sarcinile electrice si invers proportionala cu distanta

dintre ele;

d) forta de interactiune dintre doua corpuri punctiforme

avand sarcinile q1 si q2 este direct proportionala cu

sarcinile electrice;

10. Forta de interactiune nu depinde de:

a) sarcinile corpurilor;

b) distanta dintre corpuri;

c) mediul in care se afla corpurile;

d) masa corpurilor;

III. 2. Curentul electric. Circuitul electric.

Curentul electric reprezinta miscarea ordonata a

purtatorilor de sarcina electrica. Marimea fizica ce

caracterizeaza curentul electric este intensitatea

curentului electric, cu simbolul I.

Unitatatea de masura pentru I in SI este amper, simbolul

A.

Elementele unui circuit simpul sunt: generator,

consumator, intrerupator si conductoare de legatura.

Circuitul inchis este circuitul strabatut de curent electric

iar intrerupatorul este inchis.

Circuitul deschis este circuitul care nu este parcurs de

curent electric iar intrerupatorul este deschis.

Marimea ce caracterizeaza orice tip de generator se

numeste tensiune electromotoate (t.e.m.).

Marimile ce caracterizeaza orice consumator sunt:

tensiunea electrica nominala si valoarea nominala a

intensitatii curentului electric.

Un consumator este subtensionat daca tensiunea

nominala a consumatorului este mai mare decat

tensiunea electromotoare a generatorului.

Un consumator este supratensionat daca tensiunea

nominala a consumatorului este mai mica decat

tensiunea electromotoare a generatorului.

Un consumator si generatorul sunt adaptate daca

tensiunea nominala a consumatorului este aproximativ

egala cu tensiunea electromotoare a generatorului.

Rezistenta electrica este o marime fizica egala cu

raportul dintre tensiunea aplicata si intensitatea

curentului electric. Relatia de definitie are forma:

R =U/I

Unitatea de masura a rezistentei electrice este ohm,

simbol .

Tensiunea electrica se noteaza cu U si este o marime

fizica egala cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat

pentru transportarea sarcinii electrice Q. Relatia de

definitie are forma:

U =L/Q

Unitatea de masura a tensiunii electrice este volt, simbol

V.

Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit

Daca la capetele unei portiuni de circuit se aplica o

tensiune, intensitatea curentului electric produs prin

portiunea respectiva de circuit este direct proportionala

cu tensiunea aplicata.

Legea lui Ohm are relatia matematica:

I =U/R

Efectul Joule

Incalzirea conductoarelor ca urmare a trecerii curentului

electric prin ele se numeste efect termic al curentului

electric.

Legea lui Joule

Energia disipata pe o portiune de circuit de rezistenta R

intr-un interval de timp t este direct proportionala cu

patratul intensitatii curentului electric, rezistenta electrica

si intervalul de timp.

Expresia matematica are forma:

W = RI2t

Puterea termica pe o portiune de circuit este egala cu

produsul dintre rezistenta electrica si patratul intensitatii

curentului electric.

P = R I2

Tensiunea interioara (u) este egala cu raportul dintre

energia furnizata de generator circuitului interior si

sarcina electrica ce trece prin circuit intr-un interval de

timp.

u = Wint/Q

Tensiunea electromotoare (E) este egala cu raportul

dintre energia furnizata de generator intregului circuit si

sarcina electrica ce trece prin circuit in acel interval de

timp.

E = Wgen/Q

Legea lui Ohm pentru intreg circuitul

Intensitatea curentului printr-un circuit simplu este direct

proportionala cu t.e.m. a generatorului din circuit si invers

proportionala cu suma dintre rezistenta interioara a

generatorului si rezistenta circuitului exterior.

I = E/ R +r

1. Unitatea de masura pentru intensitatea curentului

electric este:

a) m;

b) m2;

c) A;

d) N.

2. Elementele unui circuit sunt:

a) generator, consumator, intrerupator si conductoare de

legatura;

b) conductoare de legatura si consumator;

c) intrerupator si consumator;

d) generator si conductoare de legatura.


a) circuitul inchis este circuitul in care prin consumator nu

trece curent electric iar intrerupatorul nu este inchis;

b) circuitul inchis este circuitul in care prin consumator nu

trece curent electric iar intrerupatorul este deschis;

c) circuitul inchis este circuitul in care prin consumator

trece curent electric iar intrerupatorul este inchis;

d) circuitul inchis este circuitul care nu are consumator iar

intrerupatorul nu este inchis;


a) circuitul deschis este circuitul in care prin consumator

nu trece curent electric iar intrerupatorul este dechis;

b) circuitul deschis este circuitul in care prin consumator

trece curent electric iar intrerupatorul este inchis;

c) circuitul deschis este circuitul in care prin consumator

trece curent electric iar intrerupatorul este dechis;

d) circuitul deschis este circuitul in care prin consumator

trece curent electric;

5. O baterie are notatia 9V. Ce reprezinta acesta valoare:

a) tensiunea nominala;

b) tensiunea electrica;

c) tensiunea electromotoare;

d) intensitatea curentului electric.

6. Un bec de lanterna are 6V. Ce reprezinta aceasta

valoare:

a) tensiunea nominala;

b) tensiunea electrica;

c) tensiunea electromotoare;


7. Pe un bec de lanterna gasesti perechile de valori (3,5V;

0,2A). Ce reprezinta aceste valori:

a) tensiunea electromotoare si intensitatea curentului

electric;

b) tensiunea electromotoare;

c) tensiunea nominala si intensitatea curentului electric;


8. Unitatea de masura a tensiunii electromotoare este:

a) A;

b) N;

c) V;

d) m.

9. Unitatea de masura a tensiunii electrice este:

a) V;

b) N;

c) A;

d) m.


a) becul este subtensionat daca tensiunea sa nominala

este mai mica decat tensiunea electromotoare a

generatorului;

b) becul este subtensionat daca tensiunea sa nominala

este mai mare decat tensiunea electromotoare a

generatorului;

c) becul este subtensionat daca tensiunea sa nominala

este egala cu tensiunea electromotoare a generatorului;

d) becul este subtensionat daca tensiunea

electromotoare a generatorului este egala cu tensiunea

nominala a becului.


a) becul este supratensionat daca tensiunea sa nominala

este mai mica decat tensiunea electromotoare a

generatorului;

b) becul este supratensionat daca tensiunea sa nominala

este mai mare decat tensiunea electromotoare a

generatorului;

c) becul este supratensionat daca tensiunea sa nominala

este egala cu tensiunea electromotoare a generatorului;

d) becul este supratensionat daca tensiunea

electromotoare a generatorului este egala cu tensiunea

nominala a becului.


a) becul si generatorul sunt adaptate daca tensiunea

nominala a becului este aproximativ egala cu tensiunea

electromotoare a generatorului;

b) becul si generatorul sunt adaptate daca tensiunea

nominala a becului este mai mare decat tensiunea


c) becul si generatorul sunt adaptate daca tensiunea

nominala a becului mult mai mica decat tensiunea


d) becul si generatorul sunt adaptate daca tensiunea

electromotoare a generatorului este mult mai mare decat

tensiunea nominala a becului.

13. Instrumentul pentru masurarea tensiunii electrice este:

a) ampermetrul;

b) voltmetrul;

c) termometrul;

d) rezistorul.


a) rezistenta electrica a unui conductor este o marime

fizica vectoriala egala cu raportul dintre tensiunea

electrica aplicata la capetele unui conductor si

intensitatea curentului electric ce-l strabate;

b) rezistenta electrica a unui conductor este o marime

fizica vectoriala egala cu produsul dintre tensiunea

electrica aplicata la capetele unui conductor si

intensitatea curentului electric ce-l strabate;

c) rezistenta electrica a unui conductor este o marime

fizica scalara egala cu raportul dintre tensiunea electrica

aplicata la capetele unui conductor si intensitatea

curentului electric ce-l strabate;

d) rezistenta electrica a unui conductor este o marime

fizica vectoriala egala cu suma dintre tensiunea electrica

aplicata la capetele unui conductor si intensitatea

curentului electric ce-l strabate.

15. Expresia matematica a rezistentei electrice este:

a) R = UIt;

b) R = UI;

c) R =U/I;

d) R = UQ.

16. Unitatea de masura a rezistentei electrice este:

a) A;

b) N;

c) m;

d) .

17. Instrumentul pentru masurarea rezistentei electrice

se numeste:

a) ampermetrul;

b) voltmetrul;

c) ohmmetrul;

d) termometrul.


a) tensiunea electrica este o marime fizica egala cu

raportul dintre lucrul mecanic pentru transportul unei

sarcini electrice si sarcina respectiva.

b) tensiunea electrica este o marime fizica egala cu

produsul dintre lucrul mecanic pentru transportul unei


c) tensiunea electrica este o marime fizica egala cu suma

dintre lucrul mecanic pentru transportul unei sarcini

electrice si sarcina respectiva.

d) tensiunea electrica este o marime fizica egala cu

diferenta dintre lucrul mecanic pentru transportul unei


19. Legea lui Ohm pentru o portiune de circuit este:

a) Daca la capetele unei portiuni de circuit se aplica o

tensiune, intensitatea curentului produs prin portiunea

respectiva de circuit este invers proportionala cu

tensiunea aplicata.

b) Daca la capetele unei portiuni de circuit se aplica o

tensiune, intensitatea curentului produs prin portiunea

respectiva de circuit este direct proportionala cu

tensiunea aplicata.

c) Intensitatea curentului este egala cu suma dintre

tensiunea aplicata si rezistenta electrica.

d) Intensitatea curentului produs prin portiunea

respectiva de circuit este egala cu diferenta dintre

tensiunea aplicata si rezistenta electrica.

20. Expresia matematica a legii lui Ohm pentru a portiune

de circuit este:

a) I = UR;

b) I = UR2;

c) I = U/R;

d) I = UIt;


a) efectul Joule consta in incalzirea conductoarelor ca

urmare a trecerii curentului electric prin ele;

b) efectul Joule consta in racirea conductoarelor ca

urmare a trecerii curentului electric prin ele;

c) efectul Joule nu este un efect termic;

d) efectul Joule este un efect magnetic.

22. Legea lui Joule este:

a) energia disipata pe o portiune de circuit este invers

proportionala cu patratul intensitatii curentului electric,

rezistenta electrica si intervalul de timp;

b) energia disipata pe o portiune de circuit este direct


rezistenta electrica si intervalul de timp;

c) energia disipata pe o portiune de circuit este invers


direct proportionala cu rezistenta electrica si intervalul de

timp;

d) energia disipata pe o portiune de circuit este invers

proportionala cu patratul intensitatii curentului electric

rezistenta electrica si direct proportionala cu intervalul de

timp;

23. Expresia matematica a legii lui Joule este:

a) W = RI/t;

b) W = RI;

c) W = Rt;

d) W = RI2t.

24. Puterea termica pentru o portiune de circuit este:

a) produsul dintre rezistenta electrica si patratul

intensitatii curentului electric;

b) suma dintre rezistenta electrica si patratul intensitatii

curentului electric;

c) diferenta dintre rezistenta electrica si patratul

intensitatii curentului electric;

d) rezistenta electrica este invers proprtionala cu

intensitatea curentului electric;

25. Puterea termica are expresia matematica:

a) P = RI;

b) P = Rt;

c) P = RI2;

d) P = Rt.

26. Becul unei lanterne are tensiunea nominala 4V si

intensitatea curentului electric este 0,4A. Puterea

electrica necesara functionarii becului este:

a) 1W;

b) 2W;

c) 1,6W;

d) 3W.

27. Becul unei lanterne are puterea electrica 2W. Cat

este energia disipata in 2 ore:

a) 14400J;

b) 20000J;

c) 144J;

d) 25000J.

28. Tensiunea interioara este:

a) raportul dintre energia furnizata de generator circuitului

interior intr-un interval de timp si sarcina ce trece prin

circuit.

b) suma dintre energia furnizata de generator circuitului

interior intr-un interval de timp si sarcina ce trece prin

circuit.

c) produsul dintre energia furnizata de generator

circuitului interior intr-un interval de timp si sarcina ce

trece prin circuit.

d) produsul dintre energia furnizata de generator

circuitului interior si intervalul de timp.

29. Tensiunea interioara are expresia matematica:

a) u = Wgen/t;

b) u = Wgen/tm;

c) u = Wint/Q;

d) u = Qt;

30. Tensiunea electromotoare ( t.e.m.) este:

a) raportul dintre energia furnizata de generator intregului

circuit, intr-un interval de timp si sarcina electrica ce trece

prin acel circuit;

b) suma dintre energia furnizata de generator intregului

circuit, intr-un interval de timp si sarcina electrica ce trece

prin acel circuit;

c) diferenta dintre energia furnizata de generator

intregului circuit, intr-un interval de timp si sarcina

electrica ce trece prin acel circuit;

d) produsul dintre energia furnizata de generator

intregului circuit, intr-un interval de timp si sarcina

electrica ce trece prin acel circuit;

31. Tensiunea electromotoare are expresia matematica:

a) E = W gen/t;

b) E = W gen/I;

c) E = W gent;

d) E = W gen/Q;

32. Bilantul tensiunilor pentru un circuit simplu este:

a) E = Ub + u;

b) E = Ub u;

c) E = Ubu;

d) E = Ub/u.

33. Legea lui Ohm pentru intreg circuitul este:

a) Intensitatea curentului electric este invers proprtionala

cu t.e.m. a generatorului si direct proportionala cu suma

dintre rezistenta interioara a generatorului si rezistenta

circuitului exterior;

b) Intensitatea curentului electric este direct proportionala

cu t.e.m. a generatorului si invers proportionala cu suma

dintre rezistenta interioara a generatorului si rezistenta

circuitului exterior;

c) Intensitatea curentului electric este direct proprtionala

cu t.e.m. a generatorului si invers proportionala cu

diferenta dintre rezistenta interioara a generatorului si

rezistenta circuitului exterior;

d) Intensitatea curentului electric este direct proprtionala

cu t.e.m. a generatorului si invers proportionala cu

produsul dintre rezistenta interioara a generatorului si

rezistenta circuitului exterior;

34. Legea lui Ohm pentru intreg circuitul are expresia

matematica:

a) I = E/r;

b) I = E/ R + r;

c) I = R/E;

d) I = E/R.

III.3. Energia si puterea circuitului simplu

Expresiile puterilor in functie de circuit:

Pext = RE2/ (R +r)2 (puterea circuitului exterior)

Pint =rE2/ (R+r)2 (puterea circuitului interior)

Pgen =E2/R +r (puterea circuitului intreg)

Randamentul circuitului electric simplu este o marime

fizica egala cu raportul dintre energia furnizata

consumatorului si energia data de generator intregului

circuit.

= Wext/ Wgen

1. Expresia matematica a puterii circuitului exterior este:

a) Pext = RE2/(R + r)2;

b) Pext = R/(R + r)2;

c) Pext = E2/(R + r)2;

d) Pext = RE2.

2. Expresia matematica a puterii circuitului interior este:

a) Pint = RE2/(R + r)2;

b) Pint = R/(R + r)2;

c) Pint = rE2/(R + r)2;

d) Pint = RE2.

3. Expresia matematica a puterii circuitului intreg este:

a) Pgen = E2/R + r;

b) Pgen = R/(R + r)2;

c) Pgen = E2/(R + r)2;

d) Pgen = RE2.

4. Randamentul circuitului electric simplu este:

a) o marime fizica egala cu raportul dintre energia utila

din circuit si energia totala din circuit;

b) o marime fizica egala cu produsul dintre energia utila


c) o marime fizica egala cu suma dintre energia utila din

circuit si energia totala din circuit;

d) o marime fizica egala cu diferenta dintre energia utila


5. Expresia matematica a randamentului unui circuit

simplu este:

a) = Wext Wgen;

b) = Wext + Wgen;

c) = Wext - Wgen;

d) = Wext /Wgen;

6. Generatorul unui circuit electric are E =2V si r =1 iar

rezistorul R = 10. Puterea electrica pe circuitul exterior

este:

a) 0,38W;

b) 0,35W;

c) 0,33W;

d) 0,25W.


rezistorul R = 10. Puterea electrica pe circuitul interior

este:

a) 0,38W;

b) 0,35W;

c) 0,33W;

d) 0,25W.


rezistorul R = 10. Puterea electrica totala circuitul

furnizata generatorului este:

a) 0,66W;

b) 0,60W;

c) 0,50W;

d) 0,55W.

III.4. Teoremele lui Kirchhoff

Nodul de retea este un punct al circuitului in care sunt

interconectate cel putin trei elemente de circuit.

Latura este portiunea de circuit cuprinsa intre doua

noduri.

Ochiul de retea este portiunea de circuit formata dintr-o

succesiune de laturi care formeaza o linie poligonala

inchisa.

Teorema I a lui Kirchhoff

Suma intensitatilor curentilor care ies dintr-un nod este

egala cu suma intensitatilor curentilor care intra in nodul

respectiv.

Teorema II a lui Kirchhoff

Suma algebrica a tensiunilor dintr-un ochi de retea este

egala cu suma algebrica a tensiunilor electromotoare din

ochiul respectiv.

Rezistenta echivalenta a gruparii serie este egala cu

suma rezistentelor fiecarui rezistor.

Rezistenta echivalenta a gruparii paralel este egala cu

suma inverselor rezistentelor fiecarui rezistor.

Divizorul de curent are expresia:

I1/I2 = R2/R1

Divizorul de tensiune are expresia:

U1/U2 = R1/R2


a) nodul de retea este punctul in care nu sunt

interconectate cel putin trei elemente de circuit;

b) nodul de retea este punctul in care este interconectat

un element de circuit;

c) nodul de retea este punctul in care sunt interconectate

doua elemente de circuit;

d) nodul de retea este punctul in care sunt interconectate

cel putin trei elemente de circuit;


a) latura este portiunea de circuit cuprinsa intre doua

noduri;

b) latura este portiunea de circuit care cuprinde cel putin

un nod in interior;

c) latura este portiunea de circuit care nu este parcursa

de acelasi curent;

d) latura este portiunea de circuit care cuprinde doua

noduri in interior.


a) ochiul de retea este portiunea de circuit este formata

dintro succesiune de laturi care nu formeaza o linie

poligonala inchisa;

b) ochiul de retea este portiunea de circuit la parcurgerea

careia nu se trece prin fiecare nod o singura data;

c) ochiul de retea este portiunea de circuit este formata

dintro succesiune de laturi care formeaza o linie

poligonala inchisa;

d) ochiul de retea este portiunea de circuit la parcurgerea

careia se trece prin fiecare nod de mai multe ori;

4. Teorema I a lui Kirchhoff este:

a) suma intensitatilor curentilor care ies dintr-un nod este

egala cu suma intensitatilor care intra in nodul respectiv;

b) produsul intensitatilor curentilor care ies dintr-un nod

este egala cu produsul intensitatilor care intra in nodul

respectiv;

c) diferenta intensitatilor curentilor care ies dintr-un nod

este egala cu diferenta intensitatilor care intra in nodul

respectiv;

d) produsul intensitatilor curentilor care ies dintr-un nod

este egala cu diferenta intensitatilor care intra in nodul

respectiv;

5. Teorema a II-a a lui Kirchhoff:

a) produsul tensiunilor dintr-un ochi de retea este egal cu

produsul tensiunilor electromotoare din ochiul respectiv;

b) diferenta tensiunilor dintr-un ochi de retea este egala

cu produsul tensiunilor electromotoare din ochiul

respectiv;

c) suma algebrica tensiunilor dintr-un ochi de retea este

egala cu suma algebrica tensiunilor electromotoare din

ochiul respectiv;

d) diferenta tensiunilor dintr-un ochi de retea este egala

cu suma tensiunilor electromotoare din ochiul respectiv;

6. Rezistenta echivalenta a gruparii serie este:

a) suma rezistentelor fiecarui rezistor;

b) diferenta rezistentelor fiecarui rezistor;

c) produsul rezistentelor fiecarui rezistor;

d) invers proportionala cu rezistenta fiecarui rezistor.

7. Inversul rezistentei echivalente a gruparii in paralel

este:

a) suma rezistentelor fiecarui rezistor;

b) diferenta rezistentelor fiecarui rezistor;

c) produsul rezistentelor fiecarui rezistor;

d) suma inverselor rezistentelor fiecarui rezistor.

8. Gasiti expresia matematica corecta pentru divizorul de

curent:

a) I2/I1 = R2/R1;

b) I2I1 = R2R1;

c) I1/I2 = R2/R1;

d) I2 + I1 = R2 - R1;

9. Gasiti expresia matematica corecta pentru divizorul de

tensiune:

a) U2/U1 = R2/R1;

b) U2U1 = R2R1;

c) U1/U2 = R1/R2;

d) U2 + U1 = R2 - R1;

IV. Fenomene magnetice

IV.1.Magneti si tipuri de interactiuni magnetice

Magnetii atrag corpuri care contin fier.

Polii magnetici cu acelasi nume se resping, iar cei cu

nume diferite se atrag.

Polul nord magnetic al Pamantului se gaseste in

apropierea polului sud geografic si invers.

1. Magnetii au proprietatea de a atrage:

a) lemnul;

b) ebonita;

c) panza;

d) fierul.


a) polii magnetici cu acelasi nume se atrag iar polii

magnetici cu nume diferite se resping;

b) polul nord (N) al magnetului se orienteaza spre polul

sud geografic al Pamantului;

c) polul sud (S) al magnetului se orienteaza spre polul

nord geografic al Pamantului;

d) polii magnetici cu acelasi nume se resping iar polii

magnetici cu nume diferite se atrag.

3. Daca apropiem o bara din otel de un magnet aceasta

se:

a) electrizeaza;

b) incalzeste;

c) magnetizeaza;

d) rupe.

4. Care dintre corpuri se magnetizeza:

a) plasticul;

b) lemnul;

c) lamele de ras;

d) bumbacul.

IV.2. Forta si inductia electromagnetica

Forta elecromagnetica:

- actioneaza asupra unui conductor parcurs de curent

electric,

- sub influenta unui magnet sau a unui electromagnet;

- creste daca se mareste intensitatea curentului din

conductor;

- este perpendiculara pe directia conductorului;

actioneaza asupra conductorului daca acesta nu este

plasat exact pe directia pe care s-ar plasa un ac

magnetic in zona respectiva;

- are rol de forta de tractiune in functionarea motoarelor

electrice.

Inductia electromagnetica:

- este un fenomen care consta in aparitia intr-un circuit

electric a unei t.e.m. si daca circuitul este inchis a unui

curent electric;

- se produce atunci cand inductorul isi modifica pozitia

fata de indus sau cand intensitatea curentului electric din

circuitul inductor se modifica;

- curentul electric indus creste daca modificarea starii

inductorului este mai rapida;

- principiul de functionare al alternatorului si al dinamului

se bazeaza pe fenomenul de inductie electromagnetica.


a) forta electromagnetica nu este perpendiculara pe

directia conductorului;

b) forta electromagnetica scade daca se mareste

intensitatea curentului inductor;

c) forta electromagnetica actioneaza asupra

conductorului daca acesta nu este plasat exact pe

directia pe care s-ar plasa un ac magnetic in zona

respectiva;

d) forta electromagnetica nu are rol de tractiune in

functionarea motoarelor electrice.


a) inductia electromagnetica este un fenomen care

consta in aparitia intr-un circuit electric a unei t.e.m.;

b) inductia electromagnetica nu se produce cand

inductorul isi modifica pozitia fata de indus;

c) inductia electromagnetica nu se produce cand

intensitatea curentului electr

fi=teste culegere 60 foi

Documents

Transcript of fi=teste culegere 60 foi