Fișă de țară-Ungaria

Basamac Radu

Lărgeanu Alexandru-Costin Grupa 1736

Mihai Paul-Marian

1. Harta și drapelul Ungariei.

2

2. Scurt istoric- Repere istorice în evoluția Ungariei

Ungaria s-a format ca regat creştin în anul 1000. În perioada Evului Mediu a fost parte a

Imperiului Habsburgic şi ulterior a imperiului dualist Austro-Ungar. Ungaria a devenit republică

independentă la 16 noiembrie 1918, după dizolvarea Imperiului Austro-ungar. A semnat Tratatul

de Pace de la Versailles, care a consfinţit destrămarea Imperiului Austro-ungar la 4 iunie 1920.

În 1947 s-a instalat regimul comunist, care a fost la putere până în 1989. În 1990, în Ungaria s-au

organizat primele alegeri libere şi a început să dezvolte o economie de piaţă. A devenit membră a

NATO în 1999 şi a UE în 2004.

3. Indicatori fizico-geografici.

3.1 Suprafață: 93.030 km²

3.2 Relief: Pe teritoriul țării rareori pot fi găsiți munți cu altitudini mari, însă forma de relief

predominantă este câmpia pe o suprafață totală de 66 % din cadrul tarii.

3.3 Clima:Clima Ungariei este continentală, cu veri călduroase. Aversele sunt frecvente vara,

dar în a doua jumătate a anotimpului adesea pământurile sunt afectate de secetă.

3.4 Structura administrativ-teritoarială: Ungaria este împărțită în 20 de diviziuni

teritoriale: 19 județe și capitala Budapesta, administrată tot ca entitate independentă.

3.5 Poziționarea pe hartă: Țara se situează în Europa centrală în bazinul mijlociu al Europei

și al Dunării.

3.6 Vecini: La nord cu Slovacia, la vest cu Austria, la sud-vest cu Slovenia, la sud cu Croația,

la sud-est cu Serbia, la est cu România, iar la nord-est cu Ucraina.

4. Indicatori demografici:

4.1 Marimea populației: 9.849.000 (2015)

4.2 Densitatea medie: 108.8 loc/km²

4.3 Durata medie de viață: 75.46 ani (71.73-bărbați și 79.41-femei)

4.4 Raportul dintre populație urbană și populație rulală:

Populație urbană: 69,5%

Populație rurală: 30,5%

4.5 Rata natalității și rata mortalității:

Nașteri: 9,26/1000 loc.

Decese: 12.72/1000 loc.

4.6 Sporul natural al populației: -0.21%.

3

4.7 Structura populației pe grupe de vârstă:

0-14 ani: 14.8% (bărbați 757,868/femei 712,908) 

15-24 ani: 11.7% (bărbați 596,005/femei 561,606) 

25-54 ani: 41.6% (bărbați 2,071,845/femei 2,056,611) 

55-64 ani: 14% (bărbați 639,298/femei 754,129) 

65 ani și peste: 17.8% (bărbați 661,256/femei 1,107,602).

4.8 Structura populației pe sexe:

Bărbați: 47.64% (4.726.272)

Femei: 53,36% (5.192.856)

5. Indicatori economici.

5.1 P.I.B. :

Valoarea totală: 132 miliarde USD (2015)

Valoarea pe cap de locuitor: 13.433/cap de loc.

5.2 Venitul mediu: 511.70 EUR.

5.3 Gradul de ocupare al forței de muncă: 46%.

5.4 Indicatori monetari și financiari:

-Rata dobânzii: 2.10% (2014)

-Nivelul inflației: -0.9% (2014)

-Rata de schimb in raport cu -euro: 1EUR- 314,503 HUF

-dolar: 1USD- 288,041 HUF

5.5 Principalele ramuri de activitate:

-Industrie: metalurgică, minieră, materiale de construcții, alimentară, farmaceutică,

textilă, motoare de automobile, textilă.

-Agricultură. Se cultivă  cereale, circa jumătate din suprafața țării fiind cultivată cu grâu

și porumb, plante tehnice – sfeclă de zahăr, floarea soarelui, rapiță, in, cânepă și viță-de-vie,

pomi fructiferi.

-Turism.

5.6 Nivelul investițiilor străine: 98 miliarde USD (2014).

5.7 Riscul de țară: Cu un scor de 6.63 în 2014, Ungaria ocupă locul 37 într-un clasament al

țărilor cu un mediu potrivit pentru investiții.

4

6. Infrastructura existentă:

Lungimea totală a rețelei feroviare a Ungariei este de 7715 km, dintre care 2353 km

sunt linii electrificate. Transportul de marfă se efectuează și astăzi pe cale feroviară, dar rețeaua

de drumuri publice de 30.123 km are un rol din ce în ce mai important în transportul de persoane

și produse, mai ales după formarea unei relații strânse între Ungaria și Uniunea Europeană. Cel

mai mare port fluvial este in Csepel. Aeroportul national este Ferihegy, laga Budapesta.

7. Indicatori tehnologici.

7.1 Industria tehnologica. Industria de mașini, vehicule și electronică.

7.2 Gradul de acoperire al rețelelor de telefonie mobilă: Cu 11.6 milioane de linii de

telecomunicație (incluzând și liniile de internet mobil) Ungaria se situează pe locul 72 în

lume. Sunt utilizate aproximativ 12 milioane de dispozitive.

7.3 Gradul de densitate a rețelei TV. La nivelul întregii țări sunt 3,182 milioane de utilizatori

de televiziune, fie satelit sau analog.

7.4 Gradul de pătrundere a rețelei de internet. În 2014 Ungaria avea aproximativ 7,5 milioane

de utilizatori de internet.

8. Indicatori socio-culturali.

8.1 Limba națională și dialectele utilizate:

Limba oficială este maghiara, iar pe lângă aceasta mai există numeroase dialecte, dar limba

maghiară este totuși unitară, adică înțelegerea mutuală este în general posibilă între vorbitorii

dialectelor, chiar și atunci când nu vorbesc limba comună. Aceasta se datorează faptului că

aceștia sunt concentrați pe un teritoriu relativ restrâns din bazinul Panonic (circa 300.000 km²).

O excepție o constituie dialectele ceangăilor, mai ales o parte din ele, mai arhaice, pe care ceilalți

vorbitori de maghiară le înțeleg cu greu. Dialectele învecinate între ele, care prezintă o serie de

trăsături asemănătoare, formează grupuri de dialecte, iar mai multe grupuri de dialecte formează

regiuni dialectale. În prezent se consideră în general că sunt zece asemenea regiuni. Acestea nu

se pot distinge net prin câte o serie de trăsături specifice. Multe trăsături sunt comune mai multor

grupuri de dialecte, mai ales celor învecinate, existând un continuum dialectal. Diferențele dintre

regiunile dialectale sunt mai ales fonetice, dar există și diferențe lexicale, mai puțin gramaticale.

Între dialectele din Ungaria și cele din afara ei, precum și dintre acestea și limba comună,

diferențele sunt mai mari decât cele care disting dialectele din Ungaria între ele și ansamblul lor

în raport cu limba comună.

5

8.2 Religia. Romano Catolici 37.2%, Calviniști 11.6%, Lutherani 2.2%, Greco Catolici 1.8%,

alte religii 1.9%, atei 18.2%, religie nespecificată 27.2%.

8.3 Educație: Grad de alfabetizare: 99.4%.

8.4 Obiceiuri și tradiții.

Cultura Ungariei este frumoasă și tradițiile sunt apreciate de maghiari. În primul rând,

trebuie precizat că următoarele ramuri constituie cultură Ungariei: muzica, gastronomia, pictura,

borderia, construcția, literatura, meșteșugăria.

Sunt renumiți peste tot în lume compozitori, scriitori și poeți maghiari, însă trebuie să

amintim și arta culinară, populară la fel și în alte țări. Prăjitura doboș și gulașul sunt cele mai

renumite preparate, cum sunt și vinurile maghiare și palinca. Castelele și palatele de asemenea

sunt faimoase, cele mai utilizate stiluri de construcție fiind rococo, baroc și gotic. Dacă veți avea

șansa de a călători în Ungaria, veți putea vizita mai multe băi termale, care la fel sunt incluse în

cultură țării. Această țara găzduiește în jur de 1500 de astfel de băi. Ca și suvenir, puteți cumpăra

broderie de Kalocsa sau Matyo. În Ungaria puteți vedea că sunt obiceiuri legate de fiecare

sărbătoare sau eveniment important. Un astfel de obicei este Busojaras, care se practică pe

perioadă carnavalului. Cu această ocazie localnicii se deghizează și își pun măști înfricoșătoare,

după care se plimbă pe străzi, cu scopul de a alungă iarnă. Obiceiuri interesante sunt și în

legătură cu nunțile, de exemplu mireasă în ziua nunții trebuie să poarte ceva vechi, ceva nou,

ceva împrumutat și ceva albastru, care simbolizează viață de dinaintea căsătoriei, următoarea

perioadă a vieții, iubirea și prietenia, precum și loialitatea. Un alt obicei de nuntă interesant este

răpirea miresei, care în prezent este perceput că o glumă, în trecut însă se consideră că mirele nu

este demn de soția lui, deoarece nu a avut grijă de ea.

8.5 Rolul familiei în societatea maghiară.

Căsătoriile timpurii, o proporție relativ mică de bărbați și femei singure și un nivel ridicat

de fertilitate au caracterizat istoric populația maghiară. Familia a jucat în mod tradițional un rol

important în societatea maghiară. Analizele sociologice și demografice efectuate în anii 1990 au

arătat că familia este mai importantă pentru oameni decât alte domenii ale vieții (de exemplu,

munca, odihna, și alte contacte sociale). Noțiunea de familie a avut o conotație pozitivă, în

general; oamenii casatoriti au fost considerați mai fericiți decât alții; și opinia publică a

considerat că familia a fost și a rămas cel mai important punct al stabilității. Pentru poporul

maghiar familia ideală reprezină cuplul căsătorit, cu unul sau doi copii.

6

-Familia este centrul structurii sociale.

.-Generații de familie extinse de multe ori trăiesc împreună.

.-Bunicii joacă un rol important în creșterea nepoților.

.-Familia oferă atât sprijin emoțional cât și financiar membrilor săi.

8.6 Importanța muncii în societatea maghiară.

Munca este definită ca o activitate fizică sau intelectuală, făcută pentru a crea bunuri

materiale și spirituale. Dintre toate tipurile de activități, munca ocupă locul cel mai important în

viata omului. Ea trebuie exersată din copilarie și mai departe pentru formarea personalității și a

identității adultului, iar Ungaria este una dintre țările care încurajează această practică. Rolul

muncii în societatea contemporană maghiară se apreciază în funcție de afirmarea tot mai

puternică a creativității, a efortului intelectual, comparativ cu cel manual, ca și prin prisma

promovării formelor atipice de ocupare a forței de muncă și a reducerii timpului de muncă.

Ungaria funcționează bine în doar câteva domenii în ceea ce privește bunăstarea

populației în raport cu majoritatea celorlalte țări. Ungaria se situează peste medie la echilibrul

dintre viața profesională și securitatea personală și se situează sub medie în conexiunile sociale,

venit, avere, locuințe, locuri de muncă, bunăstarea subiectivă, și starea de sănătate.

Stilul de lucru și ritmul diferă în funcție de locurile de muncă, însă este importantă

seriozitatea și punctualitatea. În general, maghiarii sunt destul de informali, atât bărbații, cât și

femeile având tendința să se imbrace conservator la locul de muncă. Într-un cadru oficial de

birou, cum ar fi o bancă, bărbații poartă de obicei costum cu cravată, iar femeile ținută de stradă.

Maghiarii sunt de obicei deschiși, prietenoși și de ajutor când vine vorba de colegii lor de muncă.

8.7 Modalități de petrecere a timpului liber.

Cele mai multe dintre familiile maghiare își petrec timpul liber împreună. Există o

diferențiere între modul în care își petrec timpul liber tinerii și bătrânii. Tinerii merg adesea în

pub-uri sau la concerte, la cinema, fac sport sau se joacă pe computer. Cei mai în vârstă fac

drumeții, picnicnicuri, se plimbă prin parcuri și merg de multe ori la expozitii.

Există o mulțime de posibilități de relaxare. Cel mai popular sport este fotbalul în

Ungaria, însă din păcate, ultima dată când au participat la o Cupa Mondiala a fost în 1986. De

asemenea, voleiul și polo sunt sporturi foarte populare în rândul tinerilor.

Oamenii care lucrează în interior își petrec majoritatea timpului lor la birou, fiind

sedentari, dar au grijă să adauge și puțină activitate fizică în viața lor în timpul liber, cum ar fi

7

jocurile cu mingea, campingul, drumeții sau pescuit. Pe de altă parte, oamenii ale căror locuri de

muncă implică o activitate fizică prefera să-și petreacă timpul liber facând activități liniștite,

relaxante, cum ar fi citind cărți, reviste sau vizionarea la TV.

9. Coordonate ale mediului politic

9.1 Climatul politic (ultimii 5 ani)

In anul 2010 Pál Schmitt devine presedintele Ungariei. Acesta in anul 2009 pana in 2010,

inainte de alegeri, a fost vicepresedintele Parlamentului European. Schimitt cedeaza pozitia de

presedinte in anul 2012 in urma scandalului in ceea e priveste lucrearea sa de dizertatie din anul

1992. Acesta este urmat de catre Áder János care este presedintele tarii si in prezent. Ca si

predecesorul lui, acesta a fost suportat de partidul Fidesz. Prim ministru Republicii Ungare este

Viktor Orbán. Acesta este in functie de 5 ani.

9.2 Tipul de guvernare

Forma de stat a Ungariei este republică. Constituția Maghiară, scrisă în 2011, a intrat în

vigoare la 1 ianuarie 2012. Președintele este ales odată la 5 ani. Funcția președintului este

reprezentativă, dar el desemnează premierul și este autoritatea supremă a armatei. Parlamentul

inițiază legi care trebuie să corespundă cu constituția ungară, apoi președintele le aprobă. În caz

că o lege nu corespunde cu constituția, președintele are dreptul să anuleze legea inițiată de

parlament, prin tribunalul constituțional. Parlamentul Ungar are o singură cameră, formată din

199 de membri.

9.3 Sistemul partidelor politice

Fidesz - Uniunea Civic Maghiară este un partid politic parlamentar de centru-dreapta din

Ungaria. La alegerile parlamentare din 2010, alianța Fidesz-KDNP a câștigat majoritatea în

parlament, obținând 52% din voturi, Fidesz luând 227 de locuri și KDNP luând 36.

Partidul Socialist Maghiar este un partid social-democrat din Ungaria. La alegerile din

1990 a fost în opoziție, iar în perioadele 1994-1998, 2002-2006 și 2006-2008 a guvernat în

coaliție cu Alianța Democraților Liberi, făcând o politică social-democrat-liberală. De la data de

1 mai 2008, partidul a guvernat singur. La alegerile parlamentare din 2010, PSM a obținut doar

19% din voturi și a intrat în opoziție.

În momentul de față există două alianțe mari. Fidesz – KDNP este alianța de dreapta cea

mai mare putere politică. Aceasta este formată din Uniunea Civic Maghiară și Partidul Democrat

Creștin al Poporului. În stânga avem Unirea, alianța formată din Pardiul Socialist Maghiar,

8

Împreuna–Partidul Noii Ere, Coaliția Democrată, Dialog pentru Ungaria și Partidul Liberal

Maghiar.

9.4 Exsitența claselor sociale.

Structura claser sociale Ungare sunt asemănătoare cu cele din Romania. Există o clasă de

jos, a căror membrii, marea majoritate, nu au studii superioare și traiesc în mediul rural. De

asemenea are clasa de mijloc. Sub-grupurile care formează această clasă au o trasatură în comun

și anume în permanență urmăresc să se distanțeze de clasa de jos și să se aproprie de elita

socială, așadar tinde să adopte atitudini, comportamente și stiluri de viață ale clasei superioare.

Diferența dintre elita socială a Ungariei și clasa de mijloc este imensă, mult mai mare decât

diferența dintre clasa socială de jos și între cea mijlocie.

9.5 Naționalismul și situația naționalităților.

Recrudescenţa extremismului, xenofobiei şi rasismului înregistrate în Ungaria în ultima

perioadă de timp îngrijorează şi stârnesc tot mai multe reacţii din partea unor state aparţinând

Uniunii Europene, SUA şi chiar a ONU! Reprezentanţi ai acestora, în dorinţa firească de a stopa

escaladarea fenomenului şi de a preveni accederea totală la putere în Ungaria a partidelor politice

şi organizaţiilor de extremă-dreaptă ultranaţionaliste şi xenofobe, au adoptat poziţii deschise prin

care au condamnat astfel de manifestări, cerând implicarea fermă a autorităţilor statului ungar

pentru eradicarea lor.

Populația maghiară din Ungaria de azi are o pondere de 94,4% din totalul populației.

Romii din Ungaria au o pondere de aproximativ 5%, germanii din Ungaria (în principal șvabi

dunăreni) 1,2%, slovacii 0,4%, croații 0,2%, sârbii 0,2%, ucrainienii sau rutenii 0,1%, iar

românii din Ungaria 0,1%. Românii din Ungaria, grupați în special în zona orașului Gyula,

numără 8.000 - 10.000 de locuitori.

10. Caracteristici ale mediului juridic.

10.1 Tipul sistemului juridic.

Legea fundamentală (Legea fundamentală a Ungariei, publicată la 25 aprilie 2011)

reprezintă vârful piramidei normative în Ungaria și orice alte acte normative trebuie să fie

compatibile cu aceasta. Legea fundamentală a fost adoptată de către Adunarea Națională și poate

fi modificată prin votul a două treimi din totalul membrilor Adunării.

Legea fundamentală și dispozițiile tranzitorii (Dispozițiile tranzitorii ale Legii fundamentale

din Ungaria, publicate la 31 decembrie 2011) au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012.

9

Legea fundamentală a Ungariei are șase secțiuni: un preambul intitulat Declarația

națională, precum și secțiunile intitulate Principii fundamentale, Libertate și responsabilitate,

Statul, Ordinea juridică specială și Dispoziții finale.

10.2 Constituția juridică.

Constituția Ungariei a fost adoptată pe 18 aprilie 2011, promulgată după o saptamană de

la această dată și a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2012.

10.3 Legislația investițiilor străine.

Ungaria a finalizat procesul de privatizare înca din anul 1997, inclusiv privatizarea

sectorului financiar-bancar. În aceste condiții, în ultimii ani, guvernul ungar s-a concentrat pe

atragerea direcționată a investitorilor străini, mai ales în proiecte “greenfield” și în sectorul privat

antreprenorial. Ungaria și-a stabilit și priorități investiționale, una dintre acestea fiind

introducerea de tehnologii avansate și inovații în producția de bunuri cu valoare adaugată

ridicată. Investițiile în sectorul mijloacelor de transport, în cercetare și dezvoltare, servicii

profesionale și logistică au devenit ținta organizațiilor de promovare a investițiilor străine.

Ungaria a stabilit un cadru instituțional și legal deosebit de atractiv pentru investitorii

străini. Astfel, Ministerul Afacerilor Economice a inființat în 1993, Agenția pentru Promovarea

Investițiilor și Comerțului Exterior ( ITD Hungary ) cu 8 centre regionale în Ungaria și 34 de

birouri de reprezentare peste hotare alocându-i un buget corespunzator susținerii activității

interne și externe. Trebuie subliniat faptul că, centrele din străinatate au fost inființate înca de la

început și nu pe parcurs, avându-se în vedere în primul rând, capitalele țărilor dezvoltate și

potențial interesate de oportunitățile oferite de economia Ungariei.

Activitatea ITDH s-a axat pe activități de promovare a investițiilor străine, prin furnizarea

de informații, acordarea de consultanță juridică și financiară. În domeniul investițiilor străine,

ITDH a coordonat programe speciale în electronică și software, componente auto și turism.

10.4 Respectarea dreptului de proprietate industrial și intelectuală.

Oficiul Ungar de Brevete informează că din 1 ianuarie 2011, în baza Actului Nr.

CXLVIII din 2010, activează sub o denumire nouă - Oficiul Ungar de Proprietate Intelectuală

(HIPO). Noua denumire reflectă competența și responsabilitățile Oficiului și comunică

utilizatorilor și instituțiilor partenere că activitățile pe care le realizează acopera intreg domeniul

proprietății intelectuale.

10

Urmând exemplul altor oficii naționale cu funcții guvernamentale de protecție a

drepturilor de proprietate intelectuală, schimbarea denumirii sale se aliniază eforturilor de

modernizare a imaginii Oficiului Ungar și de sensibilizare a opiniei publice referitor la

problemele majore din acest domeniu, prin evidențierea relației cu Organizația Mondială de

Proprietate Intelectuală.

Odată cu introducerea noii denumiri, în atribuțiile HIPO au fost incluse acreditarea și

monitorizarea organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor. De asemenea, HIPO va contribui

la crearea brandului național și la sporirea reputației produselor autohtone. Totodată, sarcinile

legate de funcționarea Consiliului Național pentru combaterea contrafacerii au fost în mod

explicit reglementate prin lege.

Oficiul Ungar de Proprietate Intelectuală mizează pe faptul că noua sa denumire va servi

scopului de sporire a gradului de conștientizare și ințelegere a drepturilor de proprietate

intelectuală.

10.5 Nivelul corupției

Este de menționat faptul că au avut loc o serie de demonstrații antiguvernamentale în

Ungaria datorită suspiciunii de corupție. Grupul parlamentar al Fidesz a replicat prin intermediul

unui comunicat de presă că lupta împotriva corupției ar trebui să înceapă în cadrul opoziţiei de

stânga, care ar fi condusă de către aceeaşi oameni care au fost implicaţi în cele mai corupte

guverne din toate timpurile. Puterea a mai adăugat că protestele de duminică au fost organziate

de către persoane care s-au acuzat reciproc de corupție, citând liderul DK Ferenc Gyurcsany.

Acesta a afirmat că i-a părăsit pe socialişti din cauza corupţiei din partid.

De asemenea Ungaria este stigmatizată de SUA din cauza corupției, iar acest lucru ar

putea rezulta în erodarea încrederii cu efecte distrugătoare, mai ales la nivelul investițiilor

străine, investiții cu o contributie enormă la economia statului.

Interdicţiile de călătorie aplicate de Washington unui număr de şase oficiali maghiari,

acuzaţi – pe baza unor dovezi pe care diplomaţii americani nu vor să le publice pentru a nu

încălca legea americană - că sunt implicaţi în fapte de corupţie, vin după ce relaţiile economice

dintre cele două state dau de ani buni semne de răcire, ceea ce este vizibil în special la nivelul

investiţiilor.

Intrările nete de capital în Ungaria sunt deja negative, ceea ce umbreşte perspectivele de

creştere economică pe termen mediu ale ţării. Problema se va reflecta şi la nivelul diplomaţiei

11

maghiare, care a făcut prioritară, sub guvernarea premierului Viktor Orban, atragerea compani-

ilor străine. Actualele interdicţii de călătorie în SUA se pot dovedi a fi piedici puternice în calea

atingerii ţintelor diplomatice.

Ungaria are peste 121 de milioane de euro pierdute in cazurile de coruptie analizate.

11. Caracteristici ale mediului commercial.

11.1 Modul de organizare al comerțului cu ridicata și amănuntul.

În comerţul de retail şi cel en-gros, a avut loc o scădere de 2.200 de posturi în luna

aprilie, comparativ cu luna februarie. În plus, numărul angajaţilor full time a scăzut cu peste 500

comparativ cu februarie. Iniţial, marile magazine au decis să prelungească programul de lucru în

timpul săptămânii, pentru a compensa impactul opririi activităţiilor în zilele de duminică. O nouă

lege care a intrat în vigoare pe 15 martie interzice programul de duminică în comerț și

restricţionează şi programul de lucru la intervalul 6.00-22.00, în condiţiile în care unele

magazine din Ungaria, precum Tesco, aveau program de lucru non-stop.

11.2 Centre comerciale.

Budapesta are în prezent 25 de centre comerciale finalizate și alte două aflate în

construcție. Cele mai mici chirii din piața de retail încep de la 6 euro/mp/lună pentru parcurile

comerciale, în timp ce vârful este atins pe principală arteră comercială, Vaci utca, unde un chiriaș

plătește până la 120 euro/mp lună.

11.3 Structura și densitatea rețelei comerciale.

În Budapesta, cele 25 de centre comerciale totalizează o suprafață de aproape 675.000

mp. În orașele regionale, centrele comerciale ocupă o suprafațâ de aproximativ 400.000 mp, iar

în restul orașelor din Ungaria circa 200.000 mp.

12. Argumente pro și contra pătrunderii pe piețele Ungariei.

Puncte tari: -Ungaria este cea mai avansată țară din Europa Centrală în ceea ce privește

reformele;

- Forța de muncă din Ungaria este calificată.

- Alfabetizarea depășește 98%.

- Ungaria este deosebit de puternică în inginerie, medicină și economie.

- Sistemul financiar este unul dintre cele mai bine dezvoltate din regiune;

- Infrastructura țării, forța de muncă si cadrul legislativ sunt de înaltă calitate;

12

- Integrarea în UE consolidează stabilitatea politică și economică, iar sprijinul

organizațiilor internaționale reduce efectele crizei.

Puncte slabe: - Situația finanțelor publice este încă în declin, iar datoria de stat este la un nivel

ridicat;

- Țara este dependentă de situația economică a principalilor săi parteneri comerciali din

UE;

- Acoperirea nevoilor financiare depinde parțial de un capital volatil. Nivelul rezervelor

monetare este relativ scăzut;

- Populația a solicitat credite în valută, iar inflația care a urmat crizei a făcut ca aceste

împrumuturi să fie dificil de rambursat;

- Moneda și-a pierdut valoarea în urma crizei financiare;

- O anumită lipsă de transparență și predictibilitate;

- Recent, au existat plângeri cu privire la noile taxe care favorizează companiile

autohtone.

13

Webgrafie:

1. https://en.wikipedia.org/wiki/Culture_of_Hungary

2. http://www.everyculture.com/Ge-It/Hungary.html

3. http://www.oecdbetterlifeindex.org/countries/hungary/

4. http://www.kwintessential.co.uk/resources/global-etiquette/hungary-country-

profile.html

5. http://www.jstor.org/stable/41490359?seq=1#page_scan_tab_contents

6. http://www.intercultures.ca/cil-cai/ci-ic-eng.asp?iso=hu

7. http://www.eurofound.europa.eu/observatories/eurwork/comparative-information

8. https://www.cairn.info/revue-economie-internationale-2005-2-page-83.htm

9. http://www.encyclopedia.com/topic/Hungary.aspx

10. http://family.jrank.org/pages/829/Hungary.html

11. http://www.divers.infoo.ro/?id=iObiceiuriMaghiari

12. http://www.ungaria.net/obiceiuri-si-traditii-frumoase-din-ungaria/

13. https://www.scribd.com/doc/97923674/UNGARIA-prezentare

14. http://store.bmiresearch.com/hungary-information-technology-report.html

15. http://eugo.gov.hu/key-facts-about-hungary/main-industries

16. http://www.internetworldstats.com/europa.htm

17. http://www.enet.hu/news/report-on-the-internet-economy-in-focus-landline-

communications-summary-for-the-press/?lang=en

18. http://www.budde.com.au/Research/Hungary-Fixed-Broadband-Market-Statistics-

and-Analyses.html

19. http://www.digitaltvnews.net/?p=13187

20. http://ejc.net/media_landscapes/hungary

21. https://prezi.com/5xnb2upbl89x/what-do-hungarians-do-in-their-freetime/

22. http://perger.htl-perg.ac.at/index.php?

option=com_content&view=article&id=74&Itemid=28

23. https://en.santandertrade.com/establish-overseas/hungary/foreign-investment

24. http://www.economist.com/blogs/easternapproaches/2011/06/public-works-hungary

25. http://www.euromonitor.com/hungary-country-profile/report

14