1. Definii obiectul de studiu al teoriei economice.La intersecia sec.XIX-XX a aprut o nou tiin i anume economix. Aceast noiune pentru prima dat a fost utilizat de Maslow. Astefel obiectul de cercetare devine comportamentul rational al individului adic problema utilizrii eficiente a resurselor de productie limitate cu scop de satisfacere a nevoilor materiale ale omului. Deci problema alegerii raionale a resurselor n dependen de nevoile nelimitate a devenit problema prioritar n tiina econ. Pn n prezent exist deferite viziuni de abordare i de definire a obiectului de studiu a economix-ului. Deci obiectul de studiu al Teor. Econ. este: avuia naional, relaiile de producie, econ. naional n ansamblu, microeconomia- cile i mijloacele de atingere a scopurilor, macroeconomia- funcionarea mecanismului econ. naionale ca un tot ntreg. Cele mai rspndite ntrebri ale teor.econ. ca tiin, studiate sunt: 1. Schimbarea,comportamentul pe pieele financiare, modul de alocare a resurselor materiale n econ. 2. Modul n care societatea folosete resursele limitate p-u satisfacerea nevoilor societii ct i p-u distribuirea lor. 3. Forma de organizare i de formare a preului muncii,capitalului, pmntului precum i modul de utilizare al preului n procesul de alocare a resurselor. 4. Examinarea distribuiei veniturilor i ajutorarea pturilor vulnerabile. Aadar obiectul teor.econ. este cercetarea comportamentului i a relaiilor dintre oameni n procesul folosirii resurselor limitate necesare p-u producerea bunurilor, p-u a formula legi, principii ale activ.econ., a elabora metode i mecanisme de organizare econ., a determina alternative n politica econ.2. Comparai legile economice cu cele juridice.Legile econ. sedeosebesc de legile juridice cu caracter econ. Legile econ. au caracter obiectiv, iar cele juridice subiectiv. Legile econ. si studierea lor stau labaza politicii econ. Legea econ. reflect legturile generale, eseniale, necesare, repetabile i relativ stabile ale fenomenelor i proceselor economice. Legile economice:a) funcioneaz numai prinintermediul activitii oamenilor; b)au caracter istoric.Legile econ. Sunt obiective-care nu depind de vointa omului, interese, dorinte, sunt caracteristice legilor biologice si fizice.Subiective-repr. raporturile stabilite,intermediate de prezenta subiectilor prin interese obiective,preferinte sau drepturi.De asemenea se divizeaza in legi generale-valabile pentru toata istoria umana; speciale-valabile pentru o etapa; legi comune-valabile pentru anumite trepte de dezvoltare. Legile jur. spre deosebire de cele econ.sunt de trei categorii: Constituionale, care reglementeaz cele mai importante relaii sociale, constituind baza juridic a celorlalte legi. Ele se refer la forma de guvernmnt, definesc structurile i atribuiile puterilor n stat, formuleaz i proclam drepturile, libertile i ndatoririle fundamentale ale cetenilor. Organice, legi care reglementeaz organizarea i atribuiile unor organe ale statului, sistemul electoral, regimul proprietii, raporturile de munc n general, organizarea administrativ a teritoriului. Ordinare, legi adoptate n baza Constituiei, reglementnd cele mai variate relaii sociale.3. Identificai particularitile nevoilor umane.Prinnevoi umanenelegem un ansamblu de cerine materiale, economice, sociale, spirituale de mediu ecologic ale vieii i activitii oamenilor. Caracteristicile nevoilor economice sint: 1.Multiplicitateaidiversitatea. Cantitatea lor este nelimitat. Expansiunea lor are drept condiie i cauz dezvoltarea economiei. De regul, ele sunt reproductibile,adic satisfacerea uneia d natere altora. 2.Intensitateai ierarhia.Nevoilenu au aceiai intensitate, ierarhia oscileaz de la un individ la altul i de la o perioad la alta la acelai individ. 3.Stabilitatea sau limitarea n capacitate. Intensitatea unor cerine descrete pe msur ce sunt satisfcute ( cele fiziologice), altele nu descresc(cele estetice literatura, muzica, etc.). 4.Interdependena nevoilor. Unele nevoi sunt complementare, adic evoluaz n sensuri identice, altele sunt substituibile, adic pot fi nlocuite cu satisfacerea altora. 5.Stingerea prinsatisfacere.Nevoilesatisfcute pot s renasc din nou deoarece se fixeaz n obiceiuri i tradiii de consum.4. Comparai metodele de cercetare inductie i deducieDeductia este modul de a cerceta economia trecand de la general la particular, respectiv este operatiunea intelectuala de intelegere a unor manifestari, a unor procese sau fenomene plecand de la esentaacestora (de lageneral la particular, de lateorie la fapte).Pe baza unor legi, principii, axiome, ipoteze si premise,prin argumentarea logica si interpretarea teoretica a realitatii se ajunge la alte legi si principii. De exemplu, pornindu-se de lalegea utilitatii marginale descrescinde, pe calea rationamentului siabstractieiteoretice s-a ajuns la o alta lege, legea cererii,conform careia daca pretul scade la un produs, va spori cantitatea cumparata din produsul respectiv. Spre deosebire de deductie,inductia este modul de a rationa trecand de la particular la general, de la fapte la generalizari teoretice care se prezinta sub forma de reguli, principii sau legi economice(de la particular la general, de la fapte la generalizri teoretice). Inductia implica culegerea si clasificarea unor fapte relevante despre un aspect al vietii economice, fapte ce au o caracteristica comuna si apoi generalizarea teoretica a acestei caracteristici. De exemplu, prin studierea unui numar mare de cazuri s-a constatat ca pemasura ce cresc veniturile gospodariilor, sporeste si ponderea economisirii, ceea ce a permis formularea concluziei dupa care economisirea creste mai rapid decat venitul. Inductia si deductia nu sunt doua metode de cercetare, ci unasingura, care se realizeaza in mai multe etape. O veritabila cercetare economicaimplica utilizarea in acelasi timp a celor douametode, deductiva si inductiva.5. Inducie,deducie,analogie i stabilii legtura.Inducia presupune trecerea de la cercetarea faptelor unice la concluzii generale (de la particular la general, de la fapte la generalizri teoretice). Inductia completa produce concluzii adevarate,din premise adevarate,deci se comporta asemanator unui argument deductiv valid , deoarece in acest tip de argument , premisele sunt un temei suficient p/u concluzie. Inductia incompleta ia in mod obisnuit forma inductiei prin simpla enumerare. Pentru obtinerea concluziei, autorul unui argument de acest fel se multumeste cu aceea ca a constat, de regula nesistematic, ca anumite fapte sau evenimente s-au petrecut aidoma intr-un numar mai mic sau mai mare de situatii. Deducia presupune trecerea de la generalizri comune la concluzii particulare (de la general la particular, de la teorie la fapte). Analogiei presupune utilizarea comparrilor i confruntrilor (cu procesele biologice, fizice, istorice). Economia , n urma interdependenei elementelor ei, deseori se identific ca un organism economic, iar circuitul monetar, dat fiind rolul lui, este comparat cu circuitul sanguin moneda, respectiv, este sngele care "irig" corpul oricrei ri. Balana dintre cerere i oferta de pe pia se compar cu starea de echilibru n sens fizic. Modelarea s-a transformat din instrument specific de cercetare n unul general. Modelul reprezint o "copie" simplificat, o descriere formalizat, o reproducere schematic a unui proces economic.Modelele economice se elaboreaz pentru a releva legitile activitii economice i pentru a face previziuni prognozarea posibilelor schimbri n economie. Modelul include principalii indicatori economici ai obiectelor cercetate i interdependena dintre ei. Pentru modelul verbal este caracteristic descrierea (text) indicatorilor i interdependena lor.

6. Clasificarea nevoilor umane.Descriei metatrebuinele dup Maslow.Nevoile sunt niste cerinte, doleante, necesitati obiective ale indivizilor si a societatii. 1.n funcie de dimensiunile existenei umane se clasific n:-Nevoi fiziologice(mincarea); -Nevoi spirituale, psihologice (de a cunoate); -Nevoi sociale( ansamblul nevoilor a cror satisfacere este posibil doar prin decizia anumitor grupuri sociale). 2.Dup gradul de complexitate:-Nevoi inferioare(elimentare); -Nevoi superioare; Conform opiniei lui Maslow sunt evideniate 5 grupuri de necesiti: -Fiziologice(de hrana,sexuale,adpost); -Nevoile de siguran i securitate; -Nevoile sociale, de comunicare i participare la viata sociala; -Nevoile de a fi respectat i de a se afirma; -Nevoile de autorealizare (creativitate).7. Explicai legea raritii resurselor.Resursele economice sint totalitatea elementelor naturale, umane, financiare, informationale si tehnologice atrase si utilizate pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii nevoilor umane.Trstura fundamental a resurselor economice const n caracterul lor limitat. Dei o dat cu dezvoltarea societii cantitatea de resurse atrase n activitatea economic a crescut nencetat i continu s creasc, raritatea rmne a fi un fenomen general i absolut. Snt limitate resursele de ap, sol, resursele de aer i soare etc. Devin tot mai rare resursele neregenerabile( zcmintele minerale, inclusiv gazele naturale,petrolul etc.) iar intr-un viitor previzibil unele din ele ar putea s dispar cu totul. Raritatea resurselor condiioneaz i raritatea bunurilor economice produse de societate.n asemenea condiii, apare o neconcordan, o tensiune ntre nevoile care cresc ntruna i resursele care sint limitate i rare. Acest raport dintre resurse i nevoile umane constituie coninutul unei alte legi economice, numit legea raritii resurselor sau pur i simplu legea resurselor.8. Descriei particularitile economiei de schimbEconomia de schimb reprezinta acea forma de organizare si desf. a activ. econ. in care agentii econ. produc bunuri in vederea vinzrii obtinind in schimbul lor alte bunuri necesare satisfacerii necesitatilor. Trasaturile econ. de schimb sunt: -Specializarea agenilor econ. Econ. de schimb are la baza sa diviziunea social a muncii care determina agenti econ. specializai.Specializarea agentilor econ intr-un anumit domeniu de determinari( traditia, intimplarea, experienta). Insa la baza specializarii unui agent st interesul econ. Avantajul obtinut dintr-o activitate in raport cu alta. Autonomia si independenta agentilor econ. ceea ce inseamna ca agentii econ. detin dreptul de a lua decizii. Autonomia este determinata pe interesul agentului econ. care la rindul lui determina realitatea. Poate fi realizata in diferite moduri in raport de o forma sau alta de proprietate. Atv econ. se realizeaz doar prin intermediu pietii, diviziunii sociale a muncii si a specializarii agentilor econ. Fiecare agent este dependent de bunurile furnizate de alti agenti, majoritatea fiind destinate procesului de schimb. Astfel atv econ. se separa in timp/ spatiu. n prezent procesul de schimb se efectueaza prin intermediu monedei, care si a determinat ca econ. de schimb sa functioneze ca o econ. monetara.- Monitorizarea econ. se caracterizeaza prin faptul ca banii stau alaturi de capital. Tranziiile atv econ. bazate pe tranzactie intre agenti econ. n econ. de schimb bunurile econ. reprezinta marfa.9. Descriei particularitile economiei naturaleEconomia naturala repr. acea forma de organizare, desfasurare a atv econ. cind nevoile de comun sunt satisfacute din rezultatele proprii atv. fara a se apela la schimb.Trasaturile econ.naturale sunt:1)Pamintul reprezinta principalul factor de productie (agricultura, mestesugaritul casnic sta la baza econ.naturale. 2)In econ.naturala producatorii au mijloacele de productie necesare p/u producerea bunurilor.3) Produsul creat in E.N.trebuie sa satisfaca cerintele prod. si consumul din interiorul gosp. 4) E.N e intemeiata pe tehnica de rutina ceea ce face sa predomine munca fizica. 5) In E.N relatiile de prod.se manifesta ca relatii intre oameni, dar nu ca rel. ce reies din produsele muncii. 6)Munca in EN au un caracter social cuprins in limitele inguste ale unitatilor de productie. 7)Intrebarile ce? Cum? p/u ce? Se produce in EN sunt determinate de traditie transmise din generatie, astfel trad. determin ocup.prod. 8)Persista diviziunea simpla a muncii. 9)Eficienta econ.redusa. 10)Prezenta economiei descentralizate.10. Explicai atributele dreptului de proprietateDreptul de proprietate privat este definit ca-dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.dreptul realprincipal care confer titularului su atributele deposesie, folosin i dispoziie asupra bunului apropriat n form privat, atribute care pot fi exercitate n mod absolut, exclusiv i perpetuu, cu respectarea limitelor materiale i a limitelor juridice. Poate fi titular al dreptului de proprietate privat att o persoan fizic, ct i o persoan juridic, inclusiv statul. n cazul n care ns statul deine bunuri cu titluri de proprietate privat, acestea sunt supuse aceluiai regim juridic ca bunurile aflate n proprietatea oricrei alte persoane. Posesia este dreptul de a stpni bunul. n acest sens este un element de drept, iar nu unul de fapt (care rezult din stpnirea concret a bunului). Folosina cuprinde att utilizarea bunului, ct i culegerea fructelor acestuia. Dispoziia (, are dou elemente: dispoziia material asupra bunului (n cazulbunurilor corporale(care exprim posibilitatea de a modifica forma lucrului, a transforma, distruge sau consuma substana acestuia) i dispoziia juridic (ce exprim posibilitatea nstrinrii n tot sau n parte a dreptului de proprietate)11. Argumentai succesul economic al economiilor mixte (Olanda,Suedia,Elveia) miciEconomie mixta, in care se intalnesc, in diferite proportii, elemente din toate sistemele. Astfel, in Statele Unite ale Americii, guvernul stabileste legislatia economica, cadrul juridic al activitatii economice, dar majoritatea deciziilor apartin agentilor economici. Institutiile private si publice sunt cele care exercita controlul economic. economie mixta se bazeaza pe doua axiome: a. in numele eficientei si libertatii este recunoscut si pastrat rolul reglator al pietei in alocarea resurselor si in asigurarea cadrului pentru confruntarea si armonizarea diferitelor categorii de interese; b. compensarea, completarea, contracararea si corectarea unor excese si noxe ale functionarii pietei prin instalarea in spiritul cerintelor fundamentale si filozofiei pietei, a interventiei si controlului statului in economie. Mijloacele interventiei statale si amploarea lor sunt diferite dar, in sistemul economiei mixte, reglarea economiei se realizeaza printr-un mecanism hibrid. In ultimul deceniu asistam la o tendinta de restrangere a rolului mecanismelor economiei mixte pe plan intern paralel cu extinderea lor pe planul pietei si relatiilor economice internationale. Sistemul economiei de pia contemporane sau economia mixt are urmtoarele trsturi -sistemul economieimixteeste ntemeiat pe dou tipuri de proprietate: privat,care cuprinde majoritatea patrimoniului i proprietatea public, care includeproprietatea de stat i municipal. -neconomiamixtexistmaimulteformedegospodrire(individual,colectiv, corporativ); -economia mixt este decentralizat, funcionarea creia se bazeaz pe relaiilede pia, pe cadrul legislativi a unor prghii economico-financiare;-n economia mixt exist mecanisme noi dedirijare (la nivel microeconomic sistemul de marketing, iar la macro nivel sistemul de planificare indicativ);-n economia mixt are loc mbinarea mecanismelor de pia cu mecanismele reglrii de stat aactivitii economice.-neconomiamixtpreurilepentrumajoritateabunuriloreconomicese formeaz liber prin negocieri ntre vnztori i cumprtori, fr intervenii administrative ale statului ifr practici monopoliste;-n economia mixt exist diferite forme de concuren imperfect (monopol,oligopol). Concurena loial i favorizeaz pe cei puternici, ntreprinztori,nlturndu-i pe cei slabi i inadaptabili;-pentru economia mixt e caracteristic o nalt eficien economic, bazat pe o structur tehnico-economic modern (factori de producie, nivel calitativ,mod de combinare) i pe libertate economic idemocraie;-n economia mixt funcioneaz sistemul de protecie social a populaiei att din partea statului ct idin partea ntreprinderilor -neconomiamixtexistunsistemfinanciar-bancarramificat,modernechipat,care-iasumreglareaoperativamaseimonetareiprestareaageniloreconomiciserviciiiinformaiinecesareadoptriideciziilorrespective.12. Argumentai posibilitile de dezvoltare a rilor socialiste (actuale)Este un proces global ce exprim evoluia ascendent a unor mrimi economice agregate, n cadrul unui orizont de timp, la nivel naional sau internaional, cu efecte favorabile n planul vieii economice i sociale. n sens restrns, creterea economic exprim mrirea real intr-o anumit perioad de timp, a unui indicator economic agregat, cum ar fi P.I.B., pe total sau pe locuitor, ntr-un anumit spaiu economic. Prin creterea economic se nelege o sporire a produciei bazat n exclusivitate pe modificarea cantitativ, a factorilor primari ai produciei, care sunt: obiectele muncii, mijloacele de munc i fora de munc. Exist o singur cale sau o singur soluie la ndemna unei ri pentru a-i extinde producia: este vorba de investiii. Investiiile reprezint factorul principal al creterii economice i au la baz dou surse principale: economiile populaiei i mprumuturile externe. Pentru o economie efectiv este nevoie ca economiile s se transforme n investiii.Acest lucru depinde de: rata dobnzii la credite, evoluia preurilor, investiiile publice, politica fiscal, stabilitatea economic.13. Definii noiunile: cerere, ofert, pia,concuren, legile cererii i ofertei, Factori de influx.Cererea reprezinta cantitatea dintr-un anumit bun pe care consumatorul doreste si poate sa o cumpere intr-un anumit interval de timp, la un anumit nivel al preului.Oferta reprezinta cantitatea de produse pe care vinzatorii sunt dispusi sa o vinda, intr-o perioada de timp, la un anumit nivel al preului.Concurena este o rivalitate, o lupta, o confruntare permanenta dintre agentii econ. p-u atragerea de partea lor a clientilor si obtinerea, pe aceasta cale a unui profit cit mai mare posibil.Legea cererii e raportul de interdependenta dintre modificarea pretului unitar al unui produs si schimbarea cantitatii cerute.O data cu cresterea pretului la un bun, cantitatea ceruta de consumator tinde sa scada, i invers, o scadere a preului genereaza tendinta de sporire a cantitatii cerute.Legea ofertei constituie interdependenta dintre schimbarea pretului si modificarea cantitatii de bunuri oferite.Cresterea pretului conditioneaza cresterea cantitatii ofertei si invers.Factori de influx totalitatea elementelor, condiiilor, mprejurarilor care determin apariia si accelerarea procesului economic.14. Evaluai msurile de protecie a concurenei n RM.Concurena este o rivalitate, o lupta, o confruntare permanenta dintre agentii econ. p-u atragerea de partea lor a clientilor si obtinerea, pe aceasta cale a unui profit cit mai mare posibil.Masurile de protectie a concurentei in RM sunt: Adoptarea legii cu privire la protectia concurentei din RM din 2000 care este destinat s reglementeze relaiile legate de protecia, meninerea i promovarea concurenei de a promova interesele legitime ale consumatorilor.Organul de stat efectueaza reglementarea antimonopol in RM este ministerul economiei , in cadrul caruia exista o unitate structurala specializata, numita,, Departamentul politic antimonopol si concurenta.Spre deosebire de tarile europene in RM nu exista inca un organ antimonopol independent.In conformitate cu legislatia RM se considera monopolista intreprinderea a carei cota de piata depaseste 35% si care poate astfel exercita influenta asupra formarii preturilor si conc.pe piata nationala. Aceste intreprinderi sint incluse in registru de stat al agentilor economici monopolisti ce actioneaza pe piata RM. Intreprinderile incluse in acest registru sint obligate sa declare orice modificare a preturilor si tarifelor. In aceste registru sint incluse asemenea intreprinderi considerate monopoliste ca: moldtelecom, franzeluta, bucuria etc15. Descriei evoluia legilor cu privire la protecia concurenei n RMLegea cu privire la protecia concurenei 2013- in comparat cu celelalte legi din trecut este destinat s reglementeze relaiile legate de protecia, meninerea i promovarea concurenei de a promova interesele legitime ale consumatorilor.Deosebirile conceptuale care apar n Legea Concurenei din 2013 si anterioarele sunt urmtoarele:(a) Noua lege are un alt mod de abordare este mult mai complex, mai detaliat i transpune o serie de prevederi din legislaia Uniunii Europene (ca volum este de 3 ori mai mare dect Legea veche);(b) La moment Legea acoper inclusiv aciuni comise n afara rii care produc/pot produce efecte pe teritoriul rii;(c) Legea ofer explicaii detaliate cu privire la nelegerile dintre ntreprinderi i la ilegalitatea acestora (carteluri dure, acorduri anticoncureniale minore, poziie dominant etc.) (d) Noiunea de poziie dominant devine una mult mai larg i interpretativ. Astfel poziia dominat apare din meninerea unei concurene efective cu posibilitatea de a se comporta n mod independent (fa de concureni, clieni i consumatori). (e)Practicile abuzive Problema aceasta este c nu indic expres c practicile abuzive se refer doar la ntreprinderile cu o poziie dominant pe pia (aa cum indica Legea veche); Noiunea de concuren neloial n Legea nou i aciunile de concuren neloial nu se refer doar la agenii economici cu o poziie dominant pe pia (aa cum prevedea Legea veche). De asemenea noiunea de concuren neloial devine una mai larg (g)Concentrrile economice(fuzionare, preluare de control) urmeaz a fi supuse evalurii i urmeaz a fi notificate Consiliului Concurenei (autoritate n domeniu) atunci cndcifra de afaceri realizat cumulativ de ntreprinderile implicate depete 25000000 lei i exist cel puin dou ntreprinderi implicate n operaiune care au realizat pe teritoriul Republicii Moldova (fiecare n parte) o cifr de afaceri mai mare de 10000000 lei n anul anterior operaiunii;De asemenea legea noua introduce conceptul deconcentrare economica.16. Comparai i identificai agenii economici ce activeaz n RM (potrivit particularitilor organizatorico-juridice).Agentul economic reprezinta o persoana sauungrup de persoane care indeplinesc functii bine determinate in viata economica. Clasificati dupa functia indeplinita, ei pot fi : 1.agenti economici producatori de bunuri si servicii firmele, 2.agenti economici consumatori gospodarii, 3.agenti economici financiari - institutii financiare si de credit (banci), unitati de asigurare, trusturi financiare, 4.administratiile - locale sau centrale - ofera bunuri si servicii de utiliatate publica (invatamant, sanatate, protectie sociala, etc.), 5.agenti economici externi - diferite firme si reprezentante ale strainilor in tara si ale rezidentilor pe teritoriul altor tari. Clasificati dupa gradul de agregare al functiilor indeplinite, ei pot fi : 1.agenti economici primari (elementari) care au functii precizate, individualizate, si care prin insumarea lor formeaza MICROECONOMIA SOCIETATII. 2.agenti economici agregati - clase de agenti economici primari (clasa industriilor pe diferite specializari - textile, constructoare de masini, industrie navala ; clasa agricultorilor ; clasa comerciantilor ; clasa finantistilor ; clasa administratiilor locale) care indeplinesc functii similare si care prin insumare formeaza MACROECONOMIA SOCIETATII. 3. strainatatea ('restul lumii') - toti agentii economici care fac activitati de comert exterior ; se considera ca si economia nationala, ca celula de baza a economiei mondiale participanta la circuitul economic mondial, e un agent economic. Dintre toti agentii economici enumerati, se apreciaza ca agentii economici producatori si cei consumatori sunt cei mai importanti deoarece sunt expresia raportului 'cerere-oferta' pe piata, ca raport economic esential in toate domeniile de activitate.17. Comparai tipurile de concentrare economic existente (descrise) in literatura de specialitate i legislaia RM.Noiunea de concentrare economic include acele operaiuni care au ca rezultat modificri de durat ale controlului ntreprinderilor, i, prin urmare, n structura pieei, cuprinznd i operaiunile care conduc la crearea de societi n comun care ndeplinesc n mod durabil toate funciile unei entiti economice autonome. Pot fi excluse de la aplicarea procedurii simplificate de analiz, n special, urmtoarele tipuri de concentrri economice: 1) concentrrile economice care pot conduce la creterea semnificativ a puterii de pia a prilor, de exemplu, prin combinarea resurselor tehnologice, financiare sau de alt tip, chiar dac prile la concentrare nu acioneaz pe aceeai pia; 2) concentrrile economice n care cel puin dou dintre prile la concentrare sunt prezente pe piee nvecinate strns legate , n special atunci cnd una sau mai multe dintre prile la concentrare dein n mod individual o cot de pia de minimum 25% pe orice pia a produsului pe care nu exist relaii orizontale sau verticale ntre pri, dar care este o pia nvecinat unei alte piee pe care activeaz o alt parte; 3) concentrrile economice n care nu este posibil determinarea exact a cotelor de pia ale prilor la concentrare; aceast situaie apare adesea atunci cnd prile activeaz pe piee noi sau puin dezvoltate; 4) concentrrile economice realizate pe piee cu bariere la intrare ridicate, cu un grad nalt de concentrare sau cu alte probleme de concuren cunoscute18. Reproducei fenomenul cresterii economice si descrieti principalele tipuri de crestere economica.Cresterea economicaexprima acele modificari care au loc intr-un anumit interval de timp si intr-un anumit spatiu in sporirea dimensiunilor rezultatelor macroeconomice in stransa legatura cu factorii lor determinanti.Creterea economic zero este situaia n care rezervele absolute i populaia total sporesc n acelai ritm, nivelul rezultatelor pe locuitor rmnnd constant.Creterea economic negativ este acea situaie n care rezultatele macroeconomice pe locuitor are o tendin de scdere meninndu-se sub control o serie de corelaii fundamentale de echilibru, ceea ce presupune compromisuri rezonabile pe planul eficienei economice i a bunstrii sociale. Exprim o perspectiv nefavorabil.n funcie de contribuiile relative ale factorilor de producie la sporul produciei i al venitului naional, prin laturile lor cantitative i calitative pot exista dou tipuri principale de cretere economic: extensiv i intensiv.Creterea economic extensiv se caracterizeaz prin contribuia preponderent a laturilor cantitative ale factorilor direci la sporirea PIB sau a altui indicator macroeconomic. Acest tip de cretere este specific economiilor aflate n perioade de acumulri susinute, bazate pe efort investiional ridicat, orientat preponderent ctre creterea capacitii de producie n anumite-ramuri. Creterea economic intensiv presupune o contribuie preponderent a laturilor calitative ale factorilor la sporirea PIB sau a altui indicator macroeconomic. Creterea intensiv este specific rilor avansate economic, care au structuri tehnologice i economice capabile nu numai s absoarb progresul tehnic, ci i s-l genereze permanent. Autoaccelerarea continu prin crearea surselor ce cretere a eficienei n interiorul sistemului permite o cretere practic nelimitat a eficienei economice.19. Comparati indicatorii macroeconomici: PIB, PUB, PIN, PNN.Produsul intern brut (PIB)reflect, valoric, producia final de bunuri i servicii obinute de ctre toi agenii economici (autohtoni i strini) care i desfoar activitatea n interiorul rii,destinate consumului final. Acest indicator exprim mrimea valorii adugate brute a bunurilor materiale i serviciilor produse n interiorul rii i ajunse n stadiul final al circuitului economic. PIB se determin fie prin nsumarea valorilor adugate brute ale tuturor bunurilor create de agenii economici din interiorul rii (agregate la nivel de sector sau ramur), ntr-o perioad determinat (un an), fie prin scderea dinprodusul global bruta consumului intermediar.E considerat principalul indicator macroeconomic doar in tarile in curs de dezv.Produsul intern net (PIN)sintetizeaz suma valorilor adugate nete ale bunurilor materiale i serviciilor finale produse de ctre toi agenii economici (autohtoni i strini) care acioneaz n interiorul rii, ntr-o perioad de timp (de regul un an).Produsul naional net (PNN)reprezint expresia bneasc a valorii adugate nete obinute de agenii economici naionali, att pe teritoriul rii, ct i n afara acesteia i se determin prin scderea din PNB a amortizrii capitalului fix (A).DacPNNeste evaluat lacosturile factorilor, atunci el reflectvenitul naional.Produsul naional brut (PNB)reprezint valoarea adugat brut a tuturor bunurilor materiale i serviciilor finale provenite din activitile agenilor economici naionali, obinute att n ar ct i n afara acesteia, n decursul unei perioade de (1 an). PNB-ul are drept criteriu de baza apartenenta nationala a produsului creat. In marimea lui se include si venitul cistigst in strainatate si repatriat de catre rezidenti.PNB-ul e bazat pe dr. De proprietate , pe cind conceptul de PIB are la temelie localizarea geografica a produsului creat.MarimeaPNB e calc.pornind de la PIB la care se adauga val.productiei finale brute obtinute de agentii econ. nationali peste hotare si din care scade val. Prod. finale brute create de agentii econ.straini.

20. Identificati principiile metodologice ce trebuie respectate in comparaiile internaionale.In prezent, cercetarea economiei mondiale, pentru a fi obiectiv i pentru a putea furniza factorilor de decizie informaii valabile, trebuie s respecte anumite principii metodologice elementare. Orice comparaie internaional presupune eliminarea cauzelor deformante ale realitii obiective. n general, este cunoscut c orice comparaie economic internaional necesit recurgerea la ajutorul unei monede-etalon. Astfel, nu ar fi posibil s se compare mrimi globale exprimate n diferii bani naionali. Se impune, deci, convertirea monedelor naionale ntr-o singur moned, de regul, cea care joac un rol de etalon de schimb mondial (universal). nsi problema care se ridic n astfel de situaii este problema ratei de schimb monetar. Soluia uzual const n folosirea unei rate medii de schimb valutar, calculate pe baza cursurilor oficiale valabile pentru o perioad de mai muli ani. Practica mondial demonstreaz c aceast rat nu respect ntotdeauna puterea de cumprare real a monedelor. n general, o comparaie internaional obiectiv i corect trebuie s in seama de raportul existent ntre monedele naionale din punctul de vedere al puterii lor efective de cumprare. La etapa actual, dificulti importante pentru comparaiile internaionale rezult i din metodologiile diferite care stau la baza statisticilor oficiale ale rilor lumii. ntr-o serie de ri n curs de dezvoltare sistemul statistic naional este n proces de formare, de aceea ngreuneaz efectuarea corect a acestor comparaii. Actualmente, exist dou cerine pentru comparaiile internaionale corecte: 1) necesitatea unor criterii tiinifice care s fac cu putin comparaia internaional ntre state att de diferite; 2) luarea n consideraie a unui ansamblu de indicatori, organizai ntr-un sistem, care s reflecte nu numai latura cantitativ, dar i pe cea calitativ (structura economiei, nivelul productivitii muncii, gradul de alfabetizare a populaiei, consumul de calorii pe locuitor etc.).21. Descrieti principalele tipuri de venituri publice.Venitul public constituiebaniiobinui de ctre unguvern. Acesta este un instrument important alpoliticii fiscaleastatuluii este factorul opus alcheltuielilor publice. Veniturile obinute de guvern sunt de dou tipuri:Venituri ordinare = reprezentate de:impozite,taxe, contribuii sociale, contribuii la fondurile speciale extrabugetare. n cadrul veniturilor ordinare includem i veniturile statului din:dobnzi, vnzarea aciunilor sau activelor din patrimoniul privat al statului sau unitilor administrativ-teritoriale, redevenele din concesionareabunurilor aparinnd domeniului public,venituri provenite din diferitecontractecu parteneri privai, cum ar fi nchirierea, asocierea n participaie, parteneriatul public-privat.Venituri extraordinare = reprezentate de:mprumuturiinterne sau externe, emisiunea deobligaiunide stat, bonurile de tezaur. Veniturile ordinare i extraordinare aparinbugetului de stat(bugetulministerelori celorlalte autoriti ale administraiei centrale de stat), bugetului asigurrilor sociale de stat i bugetelor locale.22. Comparati impozitele directe cu cele indirecte. Impozitele directe sint cele suportate direct de catre contribuabilii care au venituri. Aceste impozite nu influenteaza nemijlocit nivelul preturilor. Impozitele directe pot fi: pe salariu, impozitele pe veniturile pers.fiz., imp.pe profit, pe supraprofit, pe mostenire,pe avere. Imp.directe sint progresive ,ele se stab.in functie de puterea econ. a contribuabilor. Iar impozitele indirecte sint impozitele aplicate asupra marfurilor si seviciilor si cuprinse ulterior in preturile respective. Aceste impozite spre deosebire de cele directe sunt platite de catre consumatori desi prin intermediu vinzatorilor. Cele mai raspindite impozite indirecte sint: impozitul pe valoarea adaugata,taxele vamale,accizele.23. Descrieti modalitatile de calcul a TVA.TVA(taxa pe valoarea adaugata) este impozitul inventat in 1954 ca un impozit pe consum in majoritatea tarilor de pe continent.Il plateste intreprinderea care vinde bunurile sau serviciile,incluzindu-l in pretul acestora.Exista 2 rate ale TVA una standarta si alta redusa sau speciala. In RM TVA se plateste la o cota standart de 20% si la o cota speciala 8% doar p/u produsele de panificatie si cele lactate. De obicei marfurile exportate sint scutite de tva in tara de origine.In RM marfurile si serviciile importate se impun cu o taxa pe valoarea adaugata de 20% din valoarea marfurilor in vama. Unele marfuri precum:echipamentele, utilajele,camioanele etc la import sint scutite de TVA.Desi nu e tocmai atit de ridicat,TVA-ul constituie circa 45-50% din volumul total al impozitelor franceze si circa 35-45% din cel al impozitelor moldovenesti.24. Reproduceti notiune de salariu,profit, renta,dobinda.Renta- este venitul pe care il obtine posesorul unui factor de productie disponibil in cantitati limitate si a carui oferta e rigida. Ea e plata p/u util.temporara a factorilor de productie deosebiti, cu insusiri speciale. Renta constituie un surplus peste venitul normal. Profitul in sens foarte larg, poate fi privit ca fiind castigul realizat, in forma baneasca, de catre cei ce initiaza si organizeaza o activitate economic . Salariu reprezinta pretul fortei de munca, contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.Dobinda- suma de bani care trebuie pltit sau primit pentru utilizarea banilor, n cadrul unei datorii, n legtur cu un depozit25. Argumentati optiunile bancilor europene de stabilire a ratelor dobinzilor negative.Viata bancherilor europeni s-a complicat brusc dupa ce presedintele Bancii Centrale Europene, a aplicat dobanzile negative la depozitele constituite la BCE. In replica, investitorii si-au mutat locul in fondurile de pe piata monetara, chiar daca randamentul acestora este unul dintre cele mai scazute din istorie. Optiunile bancilor europene de stabilire a ratelor dobinzilor negative asta nu inseamna ca debitorii nu vor mai plati rate lunare. Acestia trebuie inca sa ramburseze principalul si eventualele comisioane. Vor rambursa, insa, mai putin si, cel putin pentru o vreme, vor fi platiti de catre banca pentru imprumutul luat. De caderea dobnzilor in teritoriu negativ sunt loviti cel mai mult si mai adesea deponentii, care se vad nevoiti sa plateasca dobnda bancilor pentru a-si tine banii in depozite la termen ori in conturi curente. Politica bancilor centrale de a duce dobanzile in teritoriu negativ are efecte ciudate asupra pietei bancare. In Danemarca, clientii bancilor care au luat credite ipotecare cu dobanzi variabile au ajuns sa fie platiti de catre acestea pentru imprumuturi.26. Desctieti modalitatile de calcul a rentei si a pretului pamintului.Deoarece in agricultura contemp. dezv.rolul agriculturii in crearea avutiei nationale s-a redus substantial, a scazut si rolul teoriei rentei.Totusi p/u tarile mai putin dezv.inclusiv RM unde agricultura mai ramine un factor de productie foarte important, modul de stab.a nivelului rentei si a pretului pamintului ramine un subiect de actualitate. Dupa cum se stie tras.distincta a pamintului e oferta perfect inelastica,rigida acestuia.Oferta de pamint apare sub forma unei curbe verticale.In cazul in care oferta de pamint este rigida,fixa, marimea rentei va fi determinata de evolutia cererii.Cind cererea de pamint a crescut si marimea rentei p/u acelasi lot de pamint sa marit. Pretul pamintului este suma de bani platita de catre cumparator vinzatorului acestuia p/u obtinerea dreptului de proprietate asupra pamintului respectiv. Factorul principal care influenteaza marimea pretului unui teren de pamint e venitul ce poate fi obtinut prin utilizarea acestuia.Oricum asupra formarii pretului pamintului influenteaza mai multi factori, dintre cei mai importanti sunt: marimea si evolutia rentei,rata dobinzii bancare,cererea si oferta de pamint,cererea si oferta de produse agricole, posibilitatea de folosire alternativa a pamintului. Cei mai importanti factori fiind marimea rentei si rata dobinzii bancare.In acest caz pamintul este egal cu o suma de bani care fiind depusa la banca, i-ar aduce posesorului acesteia un venit anual egal cu marimea rentei.Exista si o formula speciala care se foloseste p/t determin.pretului pamintului: Pp= (R marimea arendei)/ (d1rata anuala a dobinzii)x100%. Pretul pamintului are o tendinta de crestere permanenta, cu unele mici exceptii de scurta durata.27. Identificati cauzele inflatiei si tipurile acesteia.Inflatiaeste un fenomen si un proces economico-social complex, care a devenit general si persistent in epoca noastra. Aceasta se caracterizeaza prin cresterea puternica a preturilor si deprecierea monetara si are drept cauza esentiala, devansarea puterii de cumparare a consumatorilor, de catre volumul si pretul bunurilor si serviciilor pe care le pot obtine acesti consumatori. Crestereainflationista a preturiloreste o crestere generala si inegala in economie, fiind intotdeauna cumulativa: fiecare sporire a preturilor antreneaza noi cresteri de preturi la alte bunuri si servicii, datorita interactiunilor dintre agentii economici.Inflatia reprezinta cresterea preturilor peste un anumit prag, deoarece stabilirea si echilibrul economicau evoluat fata de secolul trecut. . Sub aspectulordinului de marime, se apreciaza ca exista trei forme de inflatie: -inflatia rampanta sau controlata a preturilor(3-4% anual); -inflatia deschisa(5-10% anual); -inflatia galopanta(peste 15% anual). Inflatia se reflecta, deasemenea, in cresterea masei monetare aflata in circulatie, intrun ritm rapid decat cresterea productiei si a productivitatii muncii.Sub aspectul factorilor ce apar la originea inflatiei exista trei tipuri de inflatie: A.Monetara; B.Prin cerere; C.Prin costuri . A .Inflatia monetaraconsta in faptul ca sporirea mesei monetare mai rapida decat cantitatea de bunuri si servicii de pe piata duce la crestera excesiva a preturilor. Acesta este si tipul de inflatie dominant in etapa actuala, de tranzitie din economia romaneasca si din celelalte state est-europene. . B.Inflatia prin cererese datoreaza dazechilibrului dintre cerere si oferta, elasticitatii cererii si cresterii ei, in timp ce oferta este rigida sau scade. Excesul de cererese poate manifesta prin excesul cererii de consum al populatiei care poate proveni din economisire, cresterea salariilor fara o crestere corespunzatoare a productivitatii muncii, precum siexcesului de cheltuieli publice. Astfel,excesul de cheltuieliacoperite de la bugetul statului este o cauza majora a inflatiei deoarece contribuie la cresterea cererii in comparatie cu oferta de piata. . C.Inflatia prin costuriin viziunea unor teoreticieni, se datoreaza cresterii neincetate a cerintelor fata de agentii econ, in conditiilor concurentei tot mai ascutite: amortismente accelerate, publicitate, salarii mari, sarcini fiscale exagerate,etc. Caracteristic pentru inflatia prin costuri estecresterea mai rapida a salariilor medii in raport cu cresterea productivitatii medii a muncii.28. Comparati indicatorii inflatiei si argumentati indicatorul cel mai sugestiv.Fenomenul inflatie se manifesta prin cresterea preturilor la bunuri si servicii. Pentru a masura nivelul inflatiei sunt calculati cativa indicatori fundamentali. Indicele Pretului de Consum -este utilizat pentru a indica modificarile in pretul total pentru un cos de produse si servicii intr-o anumita perioada de timp (luna,an), fiind cel mai relevant indicator al inflatiei. Indicele Preturilor Producatorilor -reflecta modificarea valorii a unui cos de produse si servicii diferite apatinand unui anumit numar de producatori. Sunt luate in calcul bunurile intermediare, finale si materiile prime. Este publicat de obicei in a doua saptamina a lunii de catre departamentul muncii. Presiunile inflationiste devin ingrijoratoare in cazul in care indicatorii cresc mai repede decat prognozeaza guvernele si analistii. Cu cat diferenta este mai mare, cu atat mai puternic va fi impactul in piata. Cresterea inflatiei poate determina majorarea ratei dobanzii de referinta de catre oficiali, valuta nationala apreciindu-se initial pe baza speculatiilor unor astfel de masuri29. Descrieti fenomenul somajului si indicatorii somajului.Acest concept defineste un dezechilibru pe piata muncii n cadrul careia exista un excedent de oferta de munca fata de cererea de munca.Cauzele somajului sunt: ritmul de crestere economica bazat peproductivitatea ridicata a muncii, care nu mai este capabil sa asigure ocupare deplina a fortei de munca; progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de somaj; criza economica; modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice; imigrarea - emigrarea fortei de munca. Indicatorii somajului Nivelul somajului se poate masura prin: a) numarul de someri (indicator absolut); b) rata somajului (indicator relativ) RS = Numar de someri /populatia activa 100; c) indicatori de ordin structural, care se refera la componenta structurala a somerilor dupa nivelul de calificare, specialitati, meserii, sex etc30. Clasificarea economiilor nationale.Economiile naionale reprezint, inc, una dintre cele mai importante categorii de actori din economia mondial., atat sub aspectul funcionrii lor ca entiti, cat i sub aspectul interaciunilor dintre ele sau cu ceilali actori. a)Dupa modul de asumare a riscului si mecanismul de alocare a resurselor economice, deosebim: economie libera, economie controlata si economie mixta; b)Dupa nivelul principalilor indicatori economici agregati(sintetici) pe locuitor, inclusiv al indicatorilor de eficienta macroeconomica, deosebim: economie slab dezvoltata, economie mediu dezvoltata, economie dezvoltata si economie puternic dezvoltata; c)Dupa volumul resurselor alocate diferitelor sectoare economice si dupa participarea sectoarelor economice la obtinerea indicatorilor macroeconomici de rezultate, deosebim: economie agrara, economie agroindustriala, economie industrial-agrara si economie tertiara; d)Dupa gradul de incorporare a progresului stiintific si tehnologic in factorii de productie si in utilizarea lor, deosebim: economie inapoiata, economie avansata(moderna), economie tehnologica, economie umana-intensiva, economie industriala, economie informationala;31. Explicati ratiunea specializarii internationale si descrieti tipurile acesteia.Specializarea internationala are ca scop adaptarea potentialului economic national, a economiei interne, la cerintele pietei mondiale.Factorii care determina specializarea internationala a economiilor nationale sunt: 1.conditiile naturale, care pot favoriza un anumit fel de productie (cafea, orez, citrice, extractia unor minereuri etc.); 2.marimea teritoriului si a populatiei - tarile au un potential diferit si, implicit, posibilitati diferite de a se specializa in productie; 3.nivelul aparatului de productie si gradul sau de diversificare, inclusiv calificarea fortei de munca, disponibilitatile de capital etc.; 4.traditiile economice, care pot favoriza sau defavoriza specializarea in productia de un anumit fel; 5.factorii extraeconomici (razboaiele, asuprirea coloniala, mentinerea unor puternice ramasite feudale sau a unor mentalitati anacronice).32. Identificati si descrieti tipurile de concurenta neloiala depistate in RM.Concurenta neloiala sau incorecta exista atunci cind se incalca legislatia in vigoare sau normele morale ale societatii. Concurenta neloiala, care se caracterizeaza prin util. Unor instrumente extraeconomice ex: somajul si mita,obtinerea pe cai ilegale a unor privilegii,spionajul econ.,obtinerea inform.confidentiale,discreditarea pers.intreprinzatorului concurent sau a produselor oferite de intreprindere acestuia etc. Deci in functie de principalele instrumente folosite concurenta neloiala se poate realiza prin: pret, produs, calitate, forme de vinzare si serviciile prestate dupa vinzare. Toate acestea fiind depistate in RM.33. Comparati concurenta perfecta cu cea imperfecta.Concurenta perfecta exista pe o piata care reuneste simultan urmatoarele 5 trasaturi: Atomicitatea, care presupune existenta unui numar suficient de mare de agenti economici (vanzatori si cumparatori) de dimensiuni neglijabile in raport cu piata si nici unul dintre ei neputand influenta semnificativ piata; Omogenitatea produsului, ceea ce presupune ca pe piata exista bunuri echivalente, identice fara deosebiri intre ele, neexistand diferentierea produselor si nici publicitate; Intrarea si iesirea libera pe piata, care presupune sa nu existe nici o bariera juridica sau institutionala care sa limiteze intrarea noilor concurenti intr-un domeniu de actitate, ramura sau industrie. Eficienta producatorilor va fi determinata exclusiv prin mijloacele economiei de piata. Transparenta perfecta a pietei, care presupune ca deciziile agentilor economici sa fie luate in conditii de informare perfecta, informatiile fiind referitoare la calitatea si natura produselor si asupra pretului. Mobilitatea perfecta a factorilor de productie; aceasta conditie presupune ca factorii de productie (munca si capitalul) sa fie distribuiti" acolo unde vor fi folositi cel mai bine. Pietele cu concurenta perfecta sunt aparate pretutindeni in stat. In pofida acestui fapt in realitate domina concurenta imperfecta. Concurenta perfecta este doar un model teoretic,intilnit de regula doar in manualele universitare fiindca in realitate domina concurenta imperfecta atunci cind activitatii antreprenoriale ii sint impuse anumite limite si restrictii, cind lipseste cel putin una din trasaturile concurentei perfecte.Pentru concurenta imperfecta e caracteristica existenta unui nr.mai redus firme. Cele mai raspindite forme de concurenta imperfecta sint: monopolul-se distinge prin existenta unui singur producator,care domina piata,impunind unui nr.mare de cumparatori nu numai pretul si calitatea ci si cantitatea de produse; Concurenta oligopolista-se caract.prin existenta unui nr.redus de intreprinderi,care au posibilitatea sa domine piata prin calitatea si preturile la prod.ce le ofera; Concurenta monopolista-se caract.prin confruntarea pe piata a unui nr. Insemnat de intreprinderi care si-au diferentiat produsele si si-au creat o clientela fidela,dispusa sa accepte o anumita sporire a preturilor.34. Descrieti factorii de productie.Factoriideproducie constituieansamblulelementeloricondiiilornecesareisuficiente pentru ca orice proces s se poat desfura conform scopului su predeterminat, i anume obinereaprofitului. n cadrul factorilor de producie, munca e factorul fundamental, decisiv al dezv. i progresului social-econ. Munca e o activ. specific uman, fizic i intelectual prin care oamenii i folosesc aptitudinile, cunotinele i experiena, ajutndu-se, n acest scop, de instrumente corespunztoare, mobilul ei fiind asigurarea bunurilor necesare satisfacerii trebuinelor lor imediate i de perspectiv.Munca a fost i a rmas factorul de producie activ i dinamizator. Ea deine n mod exclusiv capacitatea de a pune n funciune ceilali factori de producie i de a determina transformarea lor n bunuri economice. Dac munca nu ar aciona asupra lor, ceilali factori de producie ar rmne cu desrvrire ineri.Natura, ca factor de producie, reprezint totalitatea elementelor brute din natur, preexistente omului, care sunt folosite n producerea bunurilor economice. Natura ofer produciei n primul rnd mediul de desfurare, apoi substana material i condiiile primare, i nu n ultimul rnd energia primar.Exemple de resurse naturale sunt: solul, subsolul, apa, resursele minerale, lemnul brut din pdure, rurile, marea, oceanul, etc. Dintre aceste elemente, cel mai important este pmntul sausolul. El reprezint spaiul de desfurare a proceselor de producie, cadrul de amplasament,suportul i punctul iniial al ntregii activiti economice.Capitalul,ca i factor de producie, reprezint totalitatea bunurilor acumulate prin munc i utilizate n scopul producerii altor bunuri economice, destinate vnzrii. n sens juridic, capitalul are o baz mai larg, fiind constituit din toate elementele pozitiveale patrimoniului ntreprinderii (bunuri, bani, creane etc.); este capital lucrativ, n planulrepartizrii veniturilor. In raport cu factorii primari de producie (munca, pmntul), factorul de producie capital,este un factor derivat datorit apariiei din procesele de producie anterioare.1. Capitalul fix este, deci, acea parte a capitalului tehnic care particip la mai multe proceseeconomice, se consum treptat, parte cu parte, i se nlocuiete dup mai mult timp de utilizare. Capitalul fix se distinge prin caracterul limitat al destinaiilor sale alternative. Rigiditatean utilizarea lui este cu att mai mare, cu ct echipamentele i utilajele sunt mai specializate. 2. Capitalul circulant reprezint acea parte a capitalului tehnic care se consum intr-un singurciclu de producie, particip cu ntreaga lui expresie bneasc la formarea costurilor i senlocuiete dup fiecare consumare, o dat cu reluarea unui nou ciclu.ex: materii prime, materiale de baz i auxiliare, combustibil, energie etc.

35. Depistati marile dezavantaje ale economiei de piata.Sistemul econ.de piata s-a modificat intruna, daca la inceput avea drept element cheie o piata cu o concurenta libera, mai apoi o piata cu o concurenta dirijata si cu o implicare mereu crescinda a statului in activitatea econ. acesta fiind un dezavantaj. Economiei de piat reprezint acel tip de organizare a economiei n care raportul ntre cerere si ofert determin principiile prioritare de producere a bunurilor, metode de organizare si de combinare a factorilor de productie, iar persoanele si categoriile de persoane care au acces la aceste bunuri sunt stabilite de nivelul si dinamica preturilor. Dezavantaje: 1.fluiditate marita pericol mare de criza economica in lipsa unor reguli economice posibilitate de joc murdar in cazul marilor companii. 2.generarea conflictelor si a ciocnirilor de interese care deseori se manifesta prin inlaturarea concurentului. 3. In cazul unei concurente de piata poate avea loc provocarea distrugerii unor bunuri materiale importante.

1