Examen Drept Penal Semstru II

ARTICOLELE DIN CODUL PENAL, CORESPUNZĂTOARE

TEMELOR DE STUDIU PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA

„DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ (11) 211, 212, 213, 214, 216, 217.

2171, 2172, 217\ 2174, 217\ 217218, 219, 220, 236, 238, 239, 241, 242,

243, 244, 248. 252, 253, 255, 256, 264, 2641, 265, 266, 269, 278, 283,

286, 287, 290, 291. 306, 307, 308, 309, 3091, 310, 311, 312, 314, 324,

325, 326, 327, 328, 329, 330, 3301. 332, 352, 359,360, 361,362, 3621.

Art.212 - Contaminarea cu maladia SIDA1. Determinaţi consecinţele juridice pentru persoana, care nefiind purtător

al unei boli venerice, o transmite unei alte persoane. Persoana care nefiind purtător al unei boli venerice o transmite altei persoane,este pasibilă de răp.pen. conf.:a) Art.212(1)CPb) Art.151CP (nu știe că suferă)c) Art.212(4)CP de un lucrător medical

2. Argumentaţi dacă alin.(4) art.212 CP RM poate fi privit ca o normă specială faţă de art.213 CPRM. Conf. art.116CP norma generală ce prevede 2/mai multe fapte prejudiciabile; iar cea specială – care prevede numai cazurile speciale ale acestei fapte. Astfel, art.213 reprezintă norma generală referindu-se în general la cazurile de încălcare din neglijență de către un lucrător medical a regulilor de acordare a asistenței medicale, dacă aceasta a provocat vătămarea gravă sau decesul pers.;Art.212(4) are în cuprins aceeași L.O., deosebirea evidiențiindu-se pt. urmarea prejudiciabilă sau pericolul de contaminare cu maladia SIDA.În concluzie art.212(4) constituie o normă specială față de norma generală art.213 și conf.art.116(2), în cazul concurenței dintre n. Generală și cea specială se aplică numai n.specială.

3. Estimaţi oportunitatea completării art.211 CP RM cu un alineat similar cu alin.(5) art.212 CPRM .Este oportună, întrucît SIDA, la fel constituie o boală venerică, avînd în unele situații consecințe medicale mai grave, iar conștientizarea de către cealaltă persoană despre posibilitatea contaminării, reduce gradul de vinovăție al subiectului infracțiunii, reducînd în același context și gradul de pericol social al situației.

4. Art.213 – Încălcarea din neglijență a regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale.

5. Relataţi despre calitatea specială a victimei şi subiectului infracţiunii prevăzute la art.213 CP RM.

PAGE \* MERGEFORMAT 1

Victimă – este pacientul, persoana sănătoasă sau bolnavă ce utilizează servicii medicale.Subiectul – lucrător medical deținătorul unei diplome de cofirmare a studiilor superioare medicale + asistența medicală, infermieră, felcer....6. Determinaţi trei deosebiri dintre infracţiunea, prevăzută la art.213 CP

RM, şi infracţiunea prevăzută la art.162 CP RM, deosebiri care să se refere la obiectul infracţiunii.art.162 art. 213

1. Obiectul material – lipsește pt. că făptuitorul nu influiențează nemijlocit corpul persoanei.

Obiectul material – are un caracter alternativ, fiind prezent în cazurile în care încălcarea din neglijență a regulilor medicale se exercită influențînd direct corpul persoanei.

2.Obiectul jur. special – relațiile sociale c.p. la viața sau sănătatea persoanei.

Obiectul jur. special – are un caracter multiplu:Obiectul jur. principal -relațiile sociale c.p. la acordarea competentă a asistenței medicale.

3. Obiectul jur. secundar – lipsește Obiectul jur. secundar – rel. Soc. C. P. La viața și sănătatea persoanei.

7. Argumentaţi dacă este oportun să fie excluse cuvintele „din neglijenţă" din dispoziţia art.213 CPRM. Nu este oportună întrucît săvîrșirea cu intenție a acestei infr. sporește gradul prejudiciabil al faptei și rezultă în consecință că autorul manifestă intenție și față de urmările prejudiciabile, ceea ce va face necesară calificarea acțiunilor sale în conformitate cu intenția făptuitorului și în dependență de urmările prejudiciabile survenite.

8. Art.214 - Practicarea ilegală a medicinei sau a activității farmaceutice9. Definiţi noţiunea „altă autorizaţie", utilizată în art.214 CP RM. Conf.art.14(3) din L. privind licențierea unor genuri de activitate prin: „altă autorizaţie" – copiile autorizate de pe licență pe care titularul de licență trebuie să le obțină pt. fiecare filială sau altă subdiviziune

separată, la care va fi efectuată activitatea de bază a licenței obținute.10. Argumentaţi dacă se va califica sau nu conform alin.(l) art.214 CP

RM, practicarea medicinii ca profesie sau a activităţii farmaceutice de către o persoană care nu are licenţă sau altă autorizaţie, dacă aceasta a cauzat din imprudenţă o vătămare uşoară a sănătăţii. Prin vătămare a sănătății – se înțelege vătămarea gravă sau medie a integrității


corporale/sănătății, dacă cele comise se soldează cu urmări de o gravitate mai redusă, se va califica conf. art.47 CCA.

11. Argumentaţi dacă ar fi sau nu oportună substituirea, în dispoziţia art.214 CP RM, a sintagmei „practicarea medicinii ca profesie sau a activităţii farmaceutice de către o persoană care nu are licenţă sau altă autorizaţie" prin sintagma „practicarea ca profesie a activităţii medicale şi farmaceutice de către o persoană care nu are studiile medicale şi farmaceutice corespunzătoare". Practicarea medicinei ca profesie și activitatea farmaceutică nu pot fi confundate cu studiile medicale si farmaceutice,intrucit pt obtinerea primelor este necesara implinirea unor etape mult mai complexe si riguroase si,inclusiv si cunostinte profunde,studiile medicale si farmaceutice constituie o etapa premargatoare licentierii activitatii farmaceutice si profesia medicala.Practicarea medicinei ca profesie-ocupatie cu caracter permanent,legata de profilaxia,diagnosticarea,tratamentul bolilor si reabilitarea bolnavilor.Activitatea farmaceutica-domeniul stiintifico-practic,ce include cercetari orientate spre crearea remediilor si preparatelor medicamentoase,analize,standardizarea,inregistrarea, producerea,informarea,livrarea si eliberarea acestora populatiei,precum si conducerea unitatilor si subunitatilor farmaceutice.

Art.216- Producerea(falsificarea),transportarea,păstrarea,comercializarea,oferirea cu titlu oneros sau gratuit a produselor (mărfurilor),prestarea serviciilor,periculoase pentru viața sau sănătatea consumatorilor12. Identificaţi produsul infracţiunii prevăzute la art.216 CP RM. In cazul producerii,falsificarii, produsul falsificat nu constituie obiectul material al infr-ii,ci produsul infractiunii.Conform Legii pd Protectia consumatorilor,prin “produs falsificat”,se intelege produsul fabricat din alte componente,in alte proportii sau in alte conditii decit cele stabilite in doc. normative,ce e prezentat drept veritabil,deci produsul fabricat e intotdeauna de proasta calitate sau necorespunzator standardelor.13. Argumentaţi dacă persoana juridică poate fi victima infracţiunii

prevăzute la art.216 CI RM. Conform art.216 „victima a infractiunii este consumatorul”,prin care conform Lg pt protectia consumatorului,se intelege orice persoana fizica ce intentioneaza sa comande,

sa procure,foloseste produse ori servicii pt necesitati nelegate de activitatea de intreprinzator sau profesionala. Deci conform legii pers.jur. nu poate fi subiect al infr-ii in cauza,legea indica expres doar persoana fizic


14. Argumentaţi dacă ar trebui completată sau redusă lista modalităţilor normative prevăzute în dispoziţia de la alin.(l) art.216 CP RM, luând în consideraţie prevederile Legii nr. 105 din 13.03.2003 privind protecţia consumatorilor. Folosirea la prestarea serviciilor a produselor periculoase pt viata,sanatatea persoanei.Consideram necesara completarea dispozitiei art-lui cu mentiunea de mai sus,intrucit conform art.98 al legii de mai sus,printre obligatiile prestatorului de servicii si a producatorului este: „sa foloseasca la prestarea serviciilor/producere numai produse si procedee inofensive,care daca legislatia prevede trebuie sa fie certificate.Concomitent aceasta incalcare s-ar solda cu prejudicierea valorii aparate prin art 216.

Art.217- Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor fără scop de înstrăinare. 15. Identificaţi motivele care pot sta la baza săvârşirii infracţiunilor

prevăzute de art.217 CP -Fara scop de instrainare-nazuinta de a-si asigura propriul consum-nazuinta de a curma suferinta acelor dependenti fizic de subst.narcotice sau psihotrope.-nazuinta afirmarii de catre faptuitor a potentialului sau stiintific.Se cere discriminarea acestor fapte si aplicarea unor masuri de tratament fata de persoanele respective,suplimentar traficul ilicit de droguri savirsit pt consum propriu nu e incriminat de conventiile internationale specializate.Ex: Conv. ONU contra traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope.16. Argumentaţi dacă plantele spontane (care au crescut de la sine), ce

conţin substanţe narcotice sau psihotrope, pot sau nu să reprezinte obiectul material al infracţiunii prevăzute la alin.(l) art.217 CPRM. Conform art.10,alin.2 al Lg c.p la circulatia substantelor narcotice si psihotrope si (analoagele lor) precursorilor:„proprietarul,posesorul ori beneficiarul de teren e obligat sa nimiceasca aceste plante care cresc spontan pe teritoriul lui.”Aceste actiuni nu se cuprind in continutul L.O prevazute in art 217 CP,ci urmeaza a fi sanctionat conf.art.105¹ din codul c.p la Contrav.Adm.,ce prevede raspunderea pt neluarea de catre beneficiarii folosintei pamintului a masurilor de stirpire a cinepii salbatice,precum si art 105² CCA ce prevede raspunderea pt...neluarea masurilor pt distrugerea resturilor ramase dupa recoltare si a deseurilor de productie ce contin substante narcotice.

17. Argumentați dacă a fost oportună modificarea dispoziției de la alin. (1) art.217 CP modificare operată prin Legea nr.277 din


18.12.2008. Prin modificarea dispozitiei art.217(1),din 18.12.07,a fost introdusa o noua modalitate a L.O, „semanatul”.Astfel,prin aceasta modificare legiuitorul incrimineaza actiunea unică de semanat, adica punerea in conditii naturale a semintelor de plante ce contin subst.narcotice sau psihotrope,indiferent daca rezultatul roditor a survenit sau nu; iar notiunea de cultivare reprezinta una prea larga,impiedicind posibilitatea de a incrimina numai actiunea de introducere a semintelor in sol.O asemenea modificare este oportuna intrucit garanteaza micsorarea numarului de persoane ce ar tenta savirsirea unei asemenea actiuni ilegale,precum si posibilitatea de a se eschiva pe motivul neaparitiei plantelor propriu zise din pamint.

18. Determinaţi autoritatea competentă să elibereze autorizaţia pentru efectuarea operaţiunilor legate de circulaţia legală a substanţelor narcotice sau psihotrope. Conf.art.5 al Lg.c.p la circulatia subst.narcotice si psihotrope si procurarilor,Comisia Interdepartamentala de Combatere a Narcomaniei si Narcobisnessului impreuna cu Comitetul permanent de control asupra drogurilor din cadrul Ministerului Sanatatii,reprezinta interesele interne si externe ale RM in problemele combaterii narcomaniei si narcobisnesului,iar cea de-a doua are atributia exclusiva de a elibera si retrage autorizatii pt activitati cu subst. Narcotice,psihotrope si procurari,conf.art.7(2)a.19Argumentaţi care alineat - (1) sau (2) - al art.217 CP RM se aplică în cazul prelucrării marijuanei verzi. Diferenta dintre actiunile de prelucrare ca modalitate a L.O prevazute la art.217(1) si 217(2) rezulta:Alin.1-includerea plantelor respective in procesul de productie pt a obtine substante narcotice sau psihotrope,cu ajutorul subst.chimice,fizice se trateaza plantele ce contin subst.narcotice/psihotrope,in scopul obtinerii acestor substante.Alin.2-se aplica in scopul sporirii calitatilor de consum ale acestor substante,(influientei lor; greutatea dozei de substanta).Astfel conf. HGRM pd aprobarea listei subst.narcotice,psihotrope si plantelor care contin astfel de substante depistate in trafic ilicit si cantitatile lor,marijuana,fie verde sau uscata este o varietate a substantei de canafis,ce se obtine din prelucrarea plantei de cinepa,deci prin prelucrarea plantei de cinepa se obtine marijuana,si nu sporesc calitatile acestei substante (conf al.2),deci in cazul prelucrarii marijuanei se aplica alin.1,atunci cind ca rezultat se are in vedere obtinrea ei.Si alin.2 in cazul tratarii ei cu anumiti agenti fizici,chimici,mecanici pt a obtine in rezultat anumite substant cu calitati de consum mai sporite19. Argumentaţi dacă este oportună completarea listei modalităţilor

normative, nominalizate în dispoziţia de la alin.(2) art.217 CP RM. Completarea dispozitiei cu mentiunea „utilizarea lor in cadrul


prestarii srviciilor sau producerii de bunuri.” Intrucit urmeaza sa intareasca prudenta producatorilor/prestatorilor de servicii,prcum si sa reduca numarul eschivarilor intreprinse de agentii economici pt raspunderea coform art.217

20. Definiţi noţiunea „cultivare", utilizată în alin.(l) art.217 CP RM Cultivare-insamintarea,rasadirea,ingrijirea si recoltarea plantelor ce contin subst.narcotice si psihotrope,in lipsaautorizatiei eliberate de Comitetul Permanent de Control asupra drogurilor.21. Argumentaţi dacă este oportună reţinerea la calificare şi a

circumstanţei agravante „de două sau mai multe persoane" (lit.b) alin.(2) art.217 CP RM), în ipoteza săvârşirii infracţiunii corespunzătoare în condiţiile descrise la lit.b 1 ) alin.(2) art.217 CP RM - de o persoană care a împlinit vârsta de 18 ani cu atragerea minorilor. Prin savirsirea infr-ii de 2/m.m persoane se are in vedere savirsirea:1.coautoratul,doua persoane de comun acord participa la savirsirea infr-ii.2.de catre o persoana ce intruneste semnele subiectului de infr-e,in comun cu o pers,ce nu intruneste aceste semne.3.de o persoana ce intruneste semnele subiectului de infr-e,prin intermediul unei persoane ce nu intruneste aceste semneAdica e posibila savirsirea infr-ii si de catre o pers.care desi are virsta pt a fi pasibila de RP,conf art.21 CP este totusi in stare de iresponsabilitate din cauza unei stari patologice (conform art.23 CP).+Comentariul la CP nou.

22. Argumentaţi dacă este sau nu oportună excluderea din alin.(2) art.217 CP RM a sintagmei „analoagele substanţelor narcotice sau psihotrope". Nu,intrucit opereaza cu situatia aparitiei pe cale experimentala a unor substante noi, care in situatia nereglementarii lor de legislatia penala nu ar fi calificate ca infr-e. Calitatile de analoage ale substantelor narcotice/psihotrope se stabilesc prin intermediul expertizei. Insa,consider oportuna reglementarea calitatilor de analog al acestor substante. Anterior notiunea de analog nu era prevazuta de CP,deaceea era interzisa calificarea conf.art.217 in cazul prelucrarii...subst.narcotice si psihotrope si a plantelor ce contin aceste substante,aprobata prin HGRM

Art.217¹- Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor în scop de înstrăinare.23. Definiţi noţiunea „plantele care conţin substanţe narcotice sau

psihotrope", utilizată îr alin.(l) art.217 1 CP RM. Organism vegetal (natural) din a caror componenta fizica face parte o astfel de substanta care la consumul lor abuziv provoaca dereglari psihice si dependenta fizica,precum si/sau substanta care poate fi utilizata ca materie prima la


producerea de subst.narcotice/psihotrope categoia plantelor respective sint reglementate limitativ in cadrul sect III al Listei substantelor narcotice,psihotrope si a plantelor ce contin aceste substante in traficul ilicit,aprobate prin HGRM.

24. Argumentaţi dacă introducerea seminţelor într-un sol provizoriu (în seră sau în răsadniţă] reprezintă sau nu pregătirea de semănatul plantelor care conţin substanţe narcotice sau psihotrope. Conf.p.14 al HPCSI d-e practica aplicarii de catre instant.j a legislatiei pd infractiunile legate de mijloacele narcotice si substantele cu efect puternic toxice. Nr 12 din 22.03.97 ... semanatul semintelor in sol fara autorizarea cuvenita pe orice terenuri,inclusiv pe cele necultivate. Semanatul din momentul introducerii semintelor in sol,indiferent de marimea terenului si de faptul daca ele au rasarit sau nu.Iar modalitatile L.O a art.217 nu sint cumulative,fiecare fapta/modalitate fiind incriminata separat din momentul producerii lor,infr-e formala.

25. Argumentaţi dacă este sau nu oportună introducerea în alin.(2) art.217 1 CP RM, după termenul „producere", a termenului „fabricare". A fabrica-a realiza un material prin prelucrarea materiei prime intr-o fabrica sau uzina.

A produce- mai general si se refera la obtinerea acestor substante pe cale de sinteza fie si in conditii casnice dar de laborator.Conform DEXNu,intrucit deosebirea e intre gen si specie,sinonime.Art.217²- Circulaţia ilegală a precursorilor în scopul producerii sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor.26. Determinaţi obiectul material şi produsul infracţiunii prevăzute la

art.217 2 CP RM, în cazul modalităţii de producere. „Activitatea de producere” ca modalitate a L.O a infr-ii 217² presupune obtinerea substantelor respective pe cale de sinteza in industrie sau in laborator,din procurari.Astfel, obiectul material al acestei infractiuni il constituie „precursorii” care conform Lg c.p la circulatia substantelor narcotice,psihotrope si a precursorilor,art.1,reprezinta substanta de origine naturala sau sintetica utilizata ca materie prima la producerea subst. Narcotice sau psihotrope.Produsul infr-ii 217² il constituie substantele narcotice sau psihotrope care in sensul aceleiasi legi reprezinta substanta de origine naturala sau sintetica,precum si preparat,continind o astfel de substanta care provoaca dereglari psihice si dependenta fizica la consumul lor abuziv.

27. Argumentaţi care trebuie să fie calificarea în cazul obţinerii, într-o unitate comercială, în baza unor documente false, a precursorilor în scopul producerii sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor. In sensul art.217² se are in vedere procurarea fara autorizatie a precursorilor,iar utilizarea altor doc² ce au ca scop


„mascarea autorizatiei” nu depaseste L.O aacestei infr-i; pe cind insasi actiunea de falsificare a doc² urmeaza a fi calificata suplimentar.

28. Argumentaţi dacă este oportună excluderea din art.217 2 CP RM a sintagmei „scopul producerii sau prelucrării... analoagelor lor" Ca la 21

Art.217³- Circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate producerii sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor .29. Reproduceţi şase exemple care se referă la obiectul material al

infracţiunii prevăzute la art.217 3 CP RM. -Masinile si dispozitivele folosite la umplerea fiolelor cu aceste substante.-aloxadele-fiolele-capsulele-obiectele folosite pt prelucrarea substantelor-utilajul agricol folosit pt producerea acestor substante.

30. Argumentaţi dacă infracţiunea, prevăzută la art.217 ³ CP RM, poate fi săvârşită cu intenţie indirectă. Opinia N.Ruzutova si I.Teajkova: „ Pt infractiunile a caror moment de consumare este momentul consumarii faptei,intentia indirecta nu e pasibila”: Nu este logic ca faptuitorul sa admita constient ca savirseste o fapta prejudiciabila,ori o data ce el o savirseste,rezulta in mod inevitabil ca o si doreste. Conform art 18C.P: Intentia directa/indirecta: -isi da seama de caracterul prejudiciabil al faptei; -a prevazut urmarile ei prejudiciabile -a dorit aceste urmari -admite survenirea acestor urmari

31. Argumentaţi dacă este oportună excluderea cuvântului „transmitere" din dispoziţia alin.(l)art.217 3 CPRM. Conform HPCSJ d-e practica aplicarii de catre instanta j a legislatiei privind infractiunile legate de subst.narcotice si subst.cu efect puternic toxice,1997,prin „transportare”- permutarea lor dintr-un loc in altul,atit asupra sa,cit si cu utilizarea mijloacelor de transport;iar prin „expediere”-expedierea lorbdintr-un loc in altul,prin posta sau bagaj,adica fara participarea nemijlocita a exportatorului,aceasta actiune considerindu-se terminata din momentul primirii coletului sau bagajului.Prin „transmitere”,conform DEX se are in vedere transferarea lui din mina in mina in posesia unei alte persoane,in sensul art.217 avindu-se in momentul de consumare in momentul actiunii de transmitere.Infr-le prevazute in art.217³au un caracter limitativ spre deosebire de 217².

Art.217⁴- Sustragerea sau extorcarea substanţelor narcotice sau psihotrope .


32. Identificaţi obiectul juridic principal al infracţiunii prevăzute la art.217 4 CP RM. Principal: relatiile sociale c.p la circulatia legala a subst.narcotice sau psihotropeSecundar: relatiile sociale c.p la posesia acestor substante.33. Argumentaţi dacă art.217 4 CP RM este aplicabil în cazul sustragerii

sau extorcării drogurilor. Conf.Lg c.p la circulatia subst.narcotice si psihotrope si a precursorilor, „drog”-subst-a narcotica/psihotropa de origine naturala sau sintetica,preparat ce contine o astfel de substanta; astfel drogul poate constitui obiectul material al inf-ii 217 ⁴. Analoagele,precursorii,materialele,utilajele destinate producerii,prepararii sau prelucrarii subst.narcotice,psihotrope/analoagelor lor sau cultivarii plantelor ce contin aceste subst² nu pot constituiobiectul material al infr-ii 217⁴,deaceea se aplica raspunderea conf.art.186-195 C.P

34. Argumentaţi dacă, la lit.a) alin.(2) art.217 4 CP RM, ar fi oportună stabilirea răspunderii penale pentru sustragerea sau extorcarea substanţelor narcotice sau psihotrope, săvârşită de o persoană care anterior a săvârşit aceleaşi acţiuni. Consider ca asemenea situatie trebuie calificata in cumul deoarece aceasta ar presupune o pedeapsa mai aspra comparativ cu agravante. Iar aceasta se justifica prin gravitatea faptei savirsite repetat,intrucit astfel se evidentiaza o specializare a infractorului in savirsirea acestui tip de infr-i,precum si sporirea increderii acestuia ca nu va fi descoperit.

35. Definiţi noţiunea „extorcare", utilizată în art.217 4 CP RM. Extorcare-are acelasi inteles cu notiunea de „santaj” art.189,astfel ea presupune imbinarea actiunii principale cu cea adiacenta,iar act-a principala o constituie cererea de admitere a subst.narcotice. -Santaj- cererea de a transmite b² proprietarului/posesorului/detinatorului sau dreptul asupra acestora sau de a savîrși alte acțiuni cu caracter patrimonial amenintînd cu violenta persoana, rudelele acesteia cu răspindirea unor stiri defaimătoare despre ele, cu deteriorarea sau distrugerea bunurilor propritarului sau cu rapirea lui sau apropiaților lui.36. Argumentaţi ce anume desemnează sintagma „în proporţii mari sau

deosebit de mari" (lit.c) alin.(3) art.217 4 CP RM): urmările prejudiciabile sau obiectul material al infracţiunii? Conf art.134¹(1) „in cazul sustragerii ,insusirii, extorcarii cu subst. narcotice,psihotrope,proportiile mici ,mari sau deosebit demari se determina conform cantitatilor acesor substante”,cu alte cuvinte conform parametrilor cantitativi ai obiectului material al infr-ii spre deosebire de infr-le art 186-192 ce se refera la parametrii valorici ai urmarilor,prejud-le,ce rezulta din aceste infr-i. (art.198)


37. Argumentaţi dacă, în art.217 4 CP RM, ar fi sau nu oportună stabilirea răspunderii penale pentru sustragerea sau extorcarea analoagelor substanţelor narcotice sau psihotrope. Sustragerea analoagelor subst.narcotice,psihotrope se califica in dependenta de circumstante conf art.186-192 C.P

Art.217⁵- Consumul ilegal public sau organizarea consumului ilegal de substanţe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora .38. Identificaţi cele cinci ipoteze care se referă la modul de săvârşire a

infracţiunii prevăzute la alin.(l) art.217 5 CPRM. 1. In locurile unde au acces minorii pe terit. inst² de invatamint,de

desfacere a actiunilor de educatie,instruire.2. In mod public3. In institutii de reabilitare sociala si penitenciare.4. In institutii militare5. In locuri de agrement.

39. Argumentaţi care normă se va aplica - alin.(2) art.217 5 CP RM sau alin.(3) art.42 şi alin.(l) art.217 5 CP RM - în cazul organizării consumul ilegal de substanţe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora, săvârşit în mod public sau pe teritoriul instituţiilor de învăţământ, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora.Art.42(3)-organizatorArt 217⁵(2) incrimineaza direct actiunea de organizare a consumului ilegal de subst.narcotice/psihotrope,actiunile lui fiind indreptate direct spre consumul acestor substante,spre deosebire de art 219,cind organizarea speluncilor are ca scop consumul acestor substante,astfel se aplica art.217⁵(2)40. Decideţi asupra oportunităţii abrogării art.217⁵ CP RM, ca expresie a excluderii pe toate planurile a răspunderii penale pentru consumul de droguri. Traficul ilicit de droguri chiar si pt consum propriu trebuie incriminat de Conv.Internationale relative la prevenirea si combaterea traficului ilicit de (mai ales Conv.ONU profileaza minimul obligatoriu de fapte cu relevanta penala,lasind la discretia statelor parti sa augmenteze lista acestorfapte. Insa aceste fapte din art.217⁵;217 ce exclud scopul de instrainare sau alta forma de venit isi pierd caracterul de admisibilitate si oportunitate sub aspectul dr.international,avind un caracter pur „intern”.Orice prevederi incriminatoare de L.P autohtona ce depasesc cadrul minimului obligatoriu stabilit de Conv² Internationale speciale isi pierd caracterul de universale,iar cetatenii straini ce savirsesc aceste fapte nu


pot fi trasi la raspundere penala,iata de ce sub pretextul excluderii R.P pt consumul de droguri se cere dezincriminarea faptelor de art.217⁵-Pt a evita disconfortul psihic pt a evita suferintele se realizeaza consumul propriu de subst.narcotice/psih.

Art.217⁶- Introducerea ilegală intenţionată în organismul altei persoane, împotriva voinţei acesteia, a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora .

41. Determinaţi (nu exemplificaţi), cu referire la sursele normative de rigoare, care sunt substanţele narcotice sau psihotrope a căror circulaţie în scopuri medicinale este interzisă, în sensul prevederii de la lit.e) alin.(2) art.217 6 CP RM Conf.art.11 (Cap.VII) al Lg c.p la circulatia subst.narcotice/psihotrope si a precursorilor:„circulatia subst narcotice si psihotrope din tabelul 1,expus in anexa,e limitata si se face numai in scopuri stiintifice. Circulatia acestor substante in scopuri medicale e interzisa”In sensul art 217⁶ se exclude orice prescriere/reteta medicala

42. Argumentaţi dacă introducerea ilegală intenţionată în organismul altei persoane, împotriva voinţei acesteia, a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analogelor acestora, poate fi considerată varietate a violenţei aplicate în cadrul tâlhăriei. In sensul art 188 atacul trebuie sa fie insotit fie de violenta periculoasa pt viata sau sanatatea persoanei,fie de amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente, Deci violenta trebuie sa fie legata de atacul asupra persoanei,deaceea aducerea victimei in starea de neputinta de a se apara sau de a-si exprima vointa,prin introducerea acestor subst.in organismul ei nu poate fi privita ca modalitate de L.O a infr-ii de tilharie

43. Argumentaţi dacă este sau nu oportună excluderea din art.217 6 CP RM a sintagmei „analoagele substanţelor narcotice sau psihotrope". Ca la 21

Art.218- Prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de circulaţie a substanţelor narcotice sau psihotrope

43. Identificaţi obiectul material în cazul fiecăreia din infracţiunile prevăzute la art.218 CP Aln.1-retetele pt obtinerea preparatelor narcotice/psihotropeAlin.2-retetele sau alte doc² ce permit obtinerea preparatelor sau subst.narcotice/psihotropAlin.4-subst.narcotice sau psihotrope,plantele ce le contin.44. Argumentaţi care trebuie să fie calificarea în cazul în care preparatele ori substanţele narcotice sau psihotrope sunt obţinute în urma folosirii unei reţete false, cu achitarea valorii preparatelor sau


substanţelor? Daca reteta este falsa in intregim217/217² ca procurarea de subst narcotice/psihotrope.Daca se are in vedere falsificarea unei retete eliberate de medic-218(2).45. Argumentaţi dacă este oportună excluderea sau menţinerea sintagmei „săvârşite din interes material" în alin.(5) art.218 CP RM.

Da,intrucit sporeste gradul prejudiciabil al faptei,alineatele de mai

sus,referindu-se si la situatiile de consum propriu.

Art.220- Proxenetismul

46Definiţi noţiunea „înlesnirea practicării prostituţiei", specificată în

art.220 CP RM.

Conf. comentariului nou al CP:Înlesnirea practicării prostituţiei - este activitatea orientată spre facilitarea sau crearea de codiții pentru practicarea sau continuarea practicării prostituției de către o altă persoană decît făptuitorul. ( ajutorul dat unei persoane să practice prostituția).Spre exemplu: punerea la dispoziție a locuinței, finanțarea organizării unei case unde se va practica prostituția, asigurarea legăturii dintre client și prostituată, etc.

46. Argumentaţi dacă săvârşirea proxenetismului presupune

exploatarea victimei.Infracțiunea de proxenetism presupune practicarea prostituției de către victimă fără a fi exploatată. Exploatarea sexuală a victimei reprezintă scopul altor infracțiuni ca: trafic de copii – 206, trafic de ființe umane-art.165CP. Conform pct.15 Hot.Plen CSJ c.p.la traficul de ființe umane și copii nr.37/2004: între prostituată și proxenet există niște relații benevole . Astfel, dacă victima nu a avut libertatea să ia hotărîrea de a practica prostituția fapta nu constituie infracțiunea de proxenetism, deoarece ea s-a realizat prin constrîngere și nu prin determinare.Nu este posibl concursul ideal dintre determinarea la prostituție și constrîngerea la prostituție. În cazul constrîngerii victima nu poate sățși dirijeze acțiunile fiind nevoită să urmeze voința făptuitorului. În cazul determinării la prostituție victima are o alternativă, avînd de ales între a urma voința făptuitorului și a nu se conforma acesteia. Prin comiterea infracțiunii de proxenetism făptuitorul trage foloase de pe urma practicării prostituției de către victimă. Totuși, victima își însușește o parte substanțială din beneficii. În contrast, în cazul traficului de ființe umane/copii întreaga activitate are loc în scopul exploatării victimei. Deaceea folosul obținut


astfel este însușit în întregime de făptuitor.Deci, între constrîngere și determinare la prostituție există doar concurs real (art.165 +220 CP.)

47. Argumentaţi dacă a suferit sau nu schimbări înţelesul noţiunii „determinarea la prostituţie" din dispoziţia art.220 CP RM, din perspectiva completării alin.(2) art.220 CPRM cu litera d) „săvârşite cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării ei faţă de persoana care practică prostituţia sau faţă de rudele sau apropiaţii acesteia" (completare operată prin Legea nr. 277 din18.12.2008). Noțiune de „determinare la prostituție” din art.220CP nu a suferit modificări în interpretarea ei literarlă, semnificînd întreprinderea unor eforturi de natură a influiența o persoană să practice prostituția. Nu contează dacă ideea de practicare a prostituției a fost sugerată victimei de făptuitor sau dacă această idee se născuse mai mai înainte în conștiința ei. Important este că făptuitorul, prin activitatea lui să fi făcut ca victima să ia hotărîrea de a practica prostituția. Nu contează metodele prin care s-a realizat modalitatea de determinare (supunere la chinuri,bătăi, repetate scandaluri, etc). În cazul completării alin.2 art.220CP cu lit,d, această agravantă se va aplica în cazul cînd victima nu a avut posipilitatea să ia ia hotărîrea singură, dar fiind determinată prin amenințare cu aplicarea violenței nepericuloase sau față de rude/apropiații acesteia sau cu aplicarea violenței nepericuloase, dar care a reprezentat un pericol real. În cazul cînd urmările acestei violențe presupun vătămări grave, medii fapta se va califica prin concurs att.220+151-155CP.

Art.236- Fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false .

48. Identificaţi patru motive care pot determina săvârşirea infracţiunii prevăzute la art.236 CP RM.

Săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art.236CP în cele mai frecvente cazuri poate fi determinată de următoarele motive:

1. Interesul material .În acest caz E.F.Cercașin distinge 2 ipoteze:

a) Interesul material - pp. procurarea băuturilor alcoolice, a unor bunuri nu prea scumpe, etc, de către adolescenți sau persoane degradate.

b) Interesul material – pp. asigurarea unei surse de venituri.


2. Năzuința de a submina economia unei țări. 3. Năzuința de a testa vigilența celor care verifică autenticitatea

banilor, titlurilor de valoare.4. Teribilismul – faptă care vrea să pară teribilă, grozavă, manifestare

bizară, neobișnuită, excentritate, țicneală. (Conf.DEX. și Rev. DR. Nr.4/2009)

Indeferent care este motivul infracțiunii, acesta nu influiențează asupra calificării infracțiunii pevăzute la art.236C, ea poate fi luată în considerație la individualizarea pedepsei.

49. Argumentaţi dacă poate fi aplicat art.236 CP RM, atunci când fabricarea presupune imitarea grosolană a banilor autentici sau a titlurilor de valoare autentice. Din prevederile pct.4, Hot.Plen. CSJ nr.23/2001 c.p. la fabricarea sau punerea în circulație a banilor falși rezultă că: atunci cînd imitarea este grosolană și nu atestă o asemănare considerabilă cu banii autentici (produsul infracțiunii fiind total necorespunzător) nu va avea aptitudinea de a circula și astfel, nu va putea constitui componența de infr. prev. la art.236CP.

În cazul în care necorespunderea vădită a banilor falși /titluri de valoare autentice exclud participarea lor în circulație și nu aduc atingere economiei țării, precum ș.a. circumstanțe ale cauzei denotă clar intenția făptuitorului de înșelare grosolană a unei persoane sau a unui cerc restrîns de persoane profitînd de anumite împrejurări:- lipsă de iluminare, vedere slabă a persoanei înșelate, stare de

ebrietate, aglomerație, etc.Atunci cele comise pot fi calificate ca pregătire de escrocherie.Se va califica ca tentativă de fabricare a banilor falși/tiluri de val. Acțiunea îndreptată nemijlocit spre realizarea unei astfel de fabricări, dacă din cauze independente de voința făptuitorului acesta nu reușește să obțină o asemănare considerabilă cu banii autentici.

50. Argumentaţi oportunitatea completării art.236 CP RM cu un alineat, în care să se stabilească răspunderea pentru repunerea în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false de către persoana care a constatat, ulterior intrării în posesia acestora, că sunt false (după modelul prevederii de la alin.(3) art.313 al Codului penal român din 2009).

Conf. Hot.Plen.CSJ nr.23/2001 c.p. la fabricarea sau punerea în circulație a banilor falși pct.6 rezultă că:

- Răspunderii penale conf.art 236CP st. supuse atît persoanele ce au fabricat sau au pus în circulație bani falși, cît și persoanele


care în virtutea circumstanțelor au devenit posesori ai banilor falși și care, conștientizînd acest fapt, la rîndul lor i-au pus în circulație.

Astfel, consider că nu este necesară completarea art.236 CP RM cu un alineat, în care să se stabilească răspunderea pentru repunerea în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false de către persoana care a constatat, ulterior intrării în posesia acestora, că sunt false (după modelul prevederii de la alin.(3) art.313 al Codului penal român din 2009), deoarece una din modalitățile laturii obiective este punerea în circulație, iar punerea în circulație a banilor falși se consideră consumată din momentul transmiterii chiar și a unui exemplar al acestora.Un alt semn este intenția punerii în circulație, or lipsa intenție exclude răspunderea penală pentru această infracțiune.Adică, făptuitorul își dădea seama de punerea în circulație a banilor falși și dorește săvîrșirea acestei acțiuni prejudiciabile. La fel, este important și stabilirea scopului special - și anume punerea în circulație.Prezența oricărui alt scop exclude răspunderea conf. art.236CP.

Deci, dispoziția art 236 prevede în totalitate și în mod expres toate acțiunile faptei prejudiciabile, iar răspunderea pentru repunerea în circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false de către persoana care a constatat, ulterior intrării în posesia acestora, că sunt false nu este necesară, or legiuitorul nu face nici o excepţie în privinţa oportunităţii răspunderii persoanelor care nu au fabricat banii falşi sau titlurile de valoare false, dar care le-au pus în circulaţie, deşi au conştientizat falsitatea lor. Numai la individualizarea pedepsei, stabilite pentru infracţiunea prevăzută la art.236 C.pen. RM, pot conta astfel de împrejurări, cum sunt:

1) făptuitorul a) doar a fabricat, b) doar a pus în circulaţie, c) a fabricat şi a pus în circulaţie banii falşi sau titlurile de valoare false;

2) făptuitorul – care nu a fabricat banii falşi sau titlurile de valoare false, a devenit posesorul acestora a) intenţionat, b) din imprudenţă, c) fără vinovăţie – după care i-a pus în circulaţie.Oricum, în oricare din aceste situaţii.

51. Identificaţi nouă modalităţi faptice ale punerii în circulaţie, modalitate normativă a faptei prejudiciabile prevăzute la art.236 CP RM.

Punerea în circulație – reprezintă operațiunea prin care produsul fabricării este introdus în angrenajul circulației financiare, folosirea în calitate de mijloc de de plată.După cum reiese din pct.6 a Hot.Plen.nr.23/2001mpunerea în irculație poate fi realizată prin următoarele modalități faptice:


1Efectuare de plăți (achitarea costului mărfurilor).1. Schimburi inclusiv schimburi valutare2. Depuneri bănești la o instituție financiară3. Darea cu împrumut4. Donația5. Expediere poștală6. Înapoierea restului sub formă de bani falși7. Depunerea drept gaj a unor valori mobiliare/titluri de valoare false.8. Vînzarea banilor falși obținînd o sumă mai mică de bani autentici.9. Totodată, nu reprezintă punere în circulație:

- Abandonarea- Aruncarea- Nimicirea ș.a. acțiuni care presupun o înstrăinare către o

persoană concretă a respectivelor falsuri.

52. Determinaţi patru deosebiri dintre infracţiunea prevăzută la art.236 CP RM şi infracţiune de escrocherie, deosebiri care să se refere la obiectul infracţiunii.

art.236 CP art. 190 CP - Escrocheria

1. Obiectul generic – rel. soc. c.p. la.economia națională

Obiectul generic – rel. soc. c.p. la patrimoniu

2. Obiectul jur. special – relațiile sociale c.p. la încrederea publică în autenticitatea banilor și titlurilor de valoare.

Obiectul jur. special – are un caracter complex.Obiectul jur. principal -relațiile sociale c.p. la posesia asupra bunurilor mobile.

3. Nu are obiect secundar Obiectul jur. secundar – rel.soc. c.p. la libertatea manifestării de voință sau minimul de încredere necesar.

4. Obiectul material – are un conținut diferit în funcție de modalitățile acțiunii prejudiciabile:

a) În cazul contrafacerii – materia primă din care se confecționează banii falși/titluri val. ca: hîrtia, coloranții, filegranul,etc.!!! – banii contrafăcuți la rîndul

Obiectul material – este format din bunurile care au o existență materială, sunt create prin munca omului, dispun de valoare material și cost determinat.


său reprezintă produsul infracțiunii (iepuizarea infr.).

b) Alterării – sunt banii /titluti de valoare autentici, produsul infr. îl reprezintă banii/titl.val. care au fost supuse alterării.

c) Punerii în circulațien – sunt banii/titl.va. falși. Aici lipsește produsul infracțiunii.

53. Argumentaţi oportunitatea completării art.236 CP RM după modelul art.199 din Codul penal al Ucrainei, astfel încât ca modalităţi normative ale faptei prejudiciabile corespunzătoare să apară „păstrarea", „procurarea", „transportarea", „expedierea" şi „contrabanda".

Nu consider oportună completarea art.236 cu modalitățile de „păstrare”, „procurare”, „transportare”,”expediere”, „contrabandă” , deoarece toate aceste acțiuni sunt premergătoare punerii în circulație avînd la bază acest scop. Astfel, după cum nici una din aceste acțiuni nu presupun începerea executării laturii obiective a punerii în circulație și nici nu putem fi în prezența infr. consumate. CP al Franței prevede pentru aceste acțiuni tentativa de infr., iar pct.7. a Hot. Plen. Nr.23 – aceste acțiuni urmează a fi încadrate ca pregătire de punere în circulație. Consider că pregătirea de punere în circulație este calificarea cea mai optimă, iar tentativă nu poate exista atîta timp cît persoana nu a încercat să-i pună în circulație, adică să înceapă executarea laturii obiective.

Art.238- Dobîndirea creditului prin înşelăciune54. Definiţi noţiunea care desemnează victima infracţiunii prevăzute la

art.238 CP RM.Victimă a infracțiunii prev. la art.238CP poate fi doar instituția financiară, inclusiv o instituție financiară nebancară. La fel, victimă poate fi și BNM cînd acordă credite băncilor comerciale. Potrivit Legii instituțiilor financiare prin:Instituție financiară – se înțelege pers.jur. care acceptă depozite sau

echivalente ale acestora, netransferabile prin nici uninstrument de plată și care utilizează total sau parțial


aceste mijloace pentru a acorda credite sau a face investiții pe propriul cont și risc.

!!! Orice bancă este o instituție financiară, dar nu orice instituție financiară este o bancă.

55. Argumentaţi dacă este sau nu corect că documentaţia de credit reprezintă mijlocul de săvârşire a infracţiunii prevăzute la art.238 CP RM, iar creditul reprezintă obiectul material al acestei infracţiuni.

Documentația de credit nu poate reprezenta mijlocul de săvîrșire a infracțiunii.Documentația de credit reprezintă obiectul material al dobîndirii creditului prin înșelăciune care conține informații false.Conf. L.instituțiilor financiare, art.3:Documentația de credit – este documentația care stă la baza unei convenții între o bancă și o altă persoană pentru acordarea unui credit și cuprinde următoarele informații:

1. Situația financiară curentă a solicitantului de credit și a oricărei persoane care constituie o garanție personală;

2. Descrierea modalităților de garantare a rambursării de credit;3. Descrierea condițiilor de creditare cuprinzînd:

- Valoarea creditului- Rata dobînzii- Schema de rambursare- Obiectivul debitorului- Scopul

4. Alte documente determinate de bancă.5. Creditul nicidecum nu poate fi obiectul material al infr., el este

scopul infracțiunii care este unul special putînd evolua în oricare 3 forme:

1. Scopul obţinerii unui credit ;2. Scopul majorării proporţiei creditului obţinut anterior;3. Scopul obţinerii unui credit cu condiţii avantajoase (volum, termen de

rambursare, mărimea dobânzii).

Vis- a- vis de I formă - obținerea unui credit constă în primirea lui în baza documentației de credit indiferent de formă (în numerar/virament).În cea de-a II formă - majorarea proporției creditului se atestă spre exemplu: în caz cînd un funcționar al băncii care pretinde că s-a concediat solicită de la banca dată un credit, a cărui mărime depășește limitele stabilite în Regulamentul nr.33/1996 al BNM c.p. la acordarea creditelor de către


bănci funcționarilor săi.În cea de-a III formă -obținerea unui credit în condiții avantajoase pp. arogarea de apartenență la o categorie anumită de beneficiari de credite, legalmente avantajați (Ex: conf.L.priv. acordarea de credite preferențiale pe termen lung unor gategorii de tineri studioși).

Conf. Legii privind birourile istoriilor de credit:Credit – un angajament de a acorda bani ca împrumut cu condiția rambursării lor, plății dobînzii ș.a. plăți aferente, orice prelungire a termenului de rambursare, etc.

56. Argumentaţi care sunt efectele pozitive şi cele negative ale modificării dispoziţiei art.238 CP RM, operate prin Legea nr.277 din 18.12.2008. Modificării dispoziţiei art.238 CP RM, operate prin Legea nr.277 din 18.12.2008 este sintagma dacă prin aceasta au fost cauzate instituţiei financiare daune în proporţii mari.

Astfel, această modificare a fost oportună, deoarece doar se presupunea producerea obligatorie a daunelor în proporții mari.

Autorii ruși A.G.Korciaghin şi V.l.Tiunin recomandă, în cazul unor infracţiuni economice, să se excludă menţiunea despre daunele în proporţii mari din varianta-tip a acestor infracţiuni.

Susţinând opinia lui V.l.Tiunin, considerăm că art.238 C. pen. RM ar trebui să fie completat cu alineatul (2), a cărui dispoziţie ar avea următorul conţinut: „Aceeaşi faptă dacă a fost urmată de obţinerea creditului şi a cauzat instituţiei financiare daune în proporţii mari". Astfel, s-ar efectua o mai bună diferenţiere a făptuitorilor în funcţie de gradul de periculozitate socială. Persoana, care doar a prezentat informaţii false, însă nu a obţinut creditul şi nu a cauzat daune în proporţii mari, trebuie să beneficieze de un tratament juridic mai atenuat decât persoana care a cauzat astfel de daune ca urmare a obţinerii creditului. În primul caz, a fost preîntâmpinată producerea daunelor în proporţii mari. În cel de-al doilea caz, daunele respective s-au produs, daune care pot fi irecuperabile (constând în dobânzile sau comisioanele neachitate). Completarea dispoziţiei art.238 C. pen. RM cu alineatul (2) ar produce inevitabil anumite repercusiuni în planul corelaţiei dintre sancţiunile celor două alineate ale articolului dat. Astfel, în opinia întemeiată a unor autori, legiuitorul trebuie să excludă posibilitatea aplicării, pentru varianta agravată a infracţiunii, a unei pedepse care să fie mai mică după gravitate decât pedeapsa pentru varianta-tip a aceleiaşi infracţiuni sau egală cu ea.2

Deoarece adoptarea alin.(2) art.238 C. pen. RM ar determina o decompensare a gravităţii faptei de la alin.(1) art.238 C. pen. RM, propunem atenuarea pedepsei prevăzute în cazul variantei-tip a infracţiunii respective. Art.239- Încălcarea regulilor de creditare


57. Definiţi noţiunea „insolvabilitate", utilizată la lit.b) alin.(2) art.239 CP RM.Conform Legii insolvabilității nr.632/2001:

Insolvabilitate - se are în vedere situaţia financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-şi onora obligaţiunile de plată, inclusive fiscale.

Nu orice neachitare a datoriilor înseamnă insolvabilitate, ci numai aceea care apare în cazul incapacităţii economico-financiare a debitorului, urmată de pretenţiile înaintate de către creditori. Anume aceste situaţii determină adresarea în instanţă pentru intentarea procesului de insolvabilitate.

58. Argumentaţi dacă infracţiunea, prevăzută la art.239 CP RM, poate fi săvârşită numai în participaţie.

Infracțiunea prevăzută la art.239CP poate fi săvîrșită numai în participație. Este necesară prezența a cel puțin 3 persoane între care să existe o înțelegere prealabilă. Aceasta rezultă din prev.Regulamentului nr.153/1997 al BNM c.p. la activitatea de creditare a băncilor care operează în RM în conf. cu care în procesul de aprobare, dreptul de a lua decizii referitor la cererile de acordare a creditelor se atribuie unui comitet special de credit constituit dintr-un nr. de membri, nu mai puțin de 3 persoane. Suma maximală a unui credit care poate fi acordat fără aprobarea de către comitetul special de credit la nivel de filială, este determinată în prevederile politicii generale de creditare a băncii. Orice tranzacție de credit poate fi încheiată numai cu avizul a cel puțin 3 persoane

59. Argumentaţi dacă este oportună abrogarea art.239 CP RM, luând în consideraţie prezenţa în legea penală a art.335 „Abuzul de serviciu". Nu este oportună abrogarea art.239 CP RM, luând în consideraţie prezenţa în legea penală a art.335 „Abuzul de serviciu". Deoarece norma prev la art.335 este una generală,iar cea de la art.239 una specială, deoarece nu ar exista componență de infracțiune dacă nu ar exista modalitatea de încălcare a regulilor de creditare. Încălcarea regulilor de creditare de către persoanele cu funcție de răspundere constituie o situație premiză necesară existenței acestei infracțiuni

60. Art.241- Practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător61. Definiţi noţiunea „codul fiscal", utilizată în dispoziţia de la lit.d)

art.125 CP RM.

Conf. CF RM, art.5:Cod fiscal (IDNO) – înseamnă nr. personal de identificare al contribuabilului atribuit în modul stabilit de CFRM.


= nr. de identificare de stat atribuit în corespundere cu Legislația priv.înregistrarea întreprinderilor/organiz., se consideră cod fiscal din ziua eliberării certificatului de înregistrare care atestă identitatea, nr.de identificare de stat și a codului fiscal.

Conf. art.86- fiecare persoană care obține venit sau care efectuiază plăți impozabile utilizează codul fiscal atribuit (obținut) în scopul evidenței contribuabililor.Conf. art.165 CF –orice persoană este obligată conf.LF să prezinte organului fiscal dare de seamă fiscală sau alte documente, trebuie să indice în aceasta codul fiscal.

62. Argumentaţi care sunt normele având calitatea de norme speciale în raport cu prevederea de la lit.b) art.125 CP RM.

Lit.b) art.125 CP RM prevede desfășurarea unor genuri de activitate interzise de lege.Genurile de activitate interzise de lege care au calitatea de norme speciale în orice caz sunt cele prohibite în mod absolut de LP sau de contravențională. Aceste norme speciale sunt: traficul de ființe umane/de copii, sclavia și condițiile similare sclaviei, proxenetismul, practicarea prostituției, fabricarea sau difuzarea obiectelor pornograficeGenurile de activitate interzise în unele cazuri se află sub o prohibiție relativă. Astfel, conf. art.10 L.c.p. la antreprenoriat și întreprinderi, altor întreprinderi decît întreprinderilor de stat nu li se permite să producă și să comercializeze tehnică militară și de luptă, substanțele explozive, precum și să producă oricare feluri de arme, să imprime și să bată moneda,etc.63. Argumentaţi dacă este oportun a stabili răspunderea, în alin.(l)

art.241 CP RM, pentru practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător în proporţii mari.

64. Art.243- Spălarea banilor65. Identificaţi momentul de consumare a infracţiunii prevăzute la

art.243 CP RM.Infr. de spălare a banilor are o componență formală și se consideră

consumată din momentul săvîrșirii acțiunilor de:- Convertire- Tăinuire- Deghizare- Achiziționarea- Deținerea- Utilizarea


În modalitatea asocierii și înțelegerii infr. are o componență formal-redusă, fiind consumată din momentul începerii activității infracționale.66. Determinaţi trei deosebiri dintre infracţiunea de spălare a banilor

(art.243 CP RM) şi infracţiunea prevăzută la art.199 „Dobândirea sau comercializarea bunurilor despre care se ştie că au fost obţinute pe cale criminală" din Codul penal, deosebiri care să se refere la obiectul infracţiunii.

art.243 CP-spălarea banilor art. 199 CP – dob.bunurilor, comercializarea care au fost obținute pe cale criminală

1. Obiectul generic – rel. soc. c.p. la.economia națională

Obiectul generic – rel. soc. c.p. la patrimoniu ce protejează proprietatea.

2. Obiectul jur. special – relațiile sociale c.p. la sursa și proveniența licită, precum și circulația corectă în operațiunile financiare a mijloacelor bănești, a bunurilor, veniturilor.

Obiectul jur. special – are un caracter multiplu:Obiectul jur. principal -relațiile sociale c.p. la interdicția dobîndirii sau comercializării bunurilor despre care se știe că au fost dobîndite pe cale criminală.Obiectul jur. secundar – realizarea procesului de justiție, identificarea și sancționarea infracțiunilor.

3. Obiectul material :- Bunurile care constituie

venituri ilicite- se au în vedere numai veniturile obținute în urma săvîrșirii infracțiunii;

- Documentele sau alte acte juridice care conțin informații privind natura, originea, mișcarea,plasarea sau apartenențamijloacelor bănești a bunurilor sau veniturilor ilicite.

Obiectul material – bunurile care provin din comiterea infr. și care au o existență materială, sunt create prin munca omului, dispun de valoare material și cost determinat, fiind bunuri mobile și străine pentru făptuitor.

67. Argumentaţi care sunt efectele pozitive şi cele negative ale modificării dispoziţiei de la alin.(l) art.243 CP RM, operate prin Legea nr.243 din 16.11.2007.


După modificarea art.243 CP din 2003, dispoziția acestuia a devenit mult mai largă, astfel legiuitorul a racordat prevederile LP interne la cele internaționale, în special la prevederile Convenției de la Strasbourg din 1990 c.p. la spălarea banilor. Iar referitor la modificările din 2007:

Efecte pozitive Efecte negative

1.Păstrarea termenului/ jargonului de spălare a banilor din raționamentul de a facilita comunicarea și pentru că acest termen a invadat legislația Națională și internașională după varii recomandări de schimbare a denumirii.

Neexluderea agravantei de repetare.

2.S-a prevăzut pedeapsa pt. pers.jur., deoarece mai întîi nu era stabilită.

Nu este oportun a indica formele de participare la orice asociere, înțelegere, deoarece transformă tentativa în infr. consumată.

3.Excluderea expresiilor de dobîndire,posesie sau utilizarea de bunuri, deoarece cunoscînd că acestea provin din săvîrșirea unei infr., participare la orice înțelegere, complicitatea prin ajutor/sfaturi în vederea comiterii acțiunilor puteau face confuzii cu dispoziția art.199 CP.

4. Excluderea expresiei și finanțării terorismului, pt. că acțiunile de spălare a banilor se comit în majoritate pt. susținerea activității teroriste, iar activitatea de finanțare a terorismului nu ține de LP, dar de acte normative speciale.

5. Introducerea agravantei în proporții deosebit de mari, deoarece existau multiple întrebări de la ce proporții se considera existentă infr.

6. Includerea expresiei de convertire.

68. Definiţi noţiunea „convertirea bunurilor", specificată în dispoziţia art. 243 CP RM.


Conf.comentariului nou al CP:„Convertirea bunurilor" – pp. schimbarea bunurilor care constituie venituri ilicite în anumite valori cu caracter economic pt. a le atribui un caracter legal (procurarea de imobile,rularea sau investirea banilor în afaceri

69. Argumentaţi dacă noţiunea „venituri ilicite", utilizată în dispoziţia art.243 CP RM, se referă doar la venituri rezultate din săvârşirea de infracţiuni sau şi la venituri rezultate din alte activităţi ilicite. Spălarea banilor este un delictum subsequens și este conexă unei fapte primare care și devine sursa venitului spălat.Astfel,Venituri ilicite – st. bunuri destinate, folosite sau rezultate direct/indirect din săvîrțirea unei infracțiuni, orice beneficiu obținut din aceste bunuri, precum și bunuri convertite sau transformate, parțial sau integral din bunuri destinate, folosite saurezultate di săvîrșirea unei infracțiuni și din beneficiul obținut din aceste bunuri.Prin urmare, norma devine aplicabilă doar atunci cînd bunurile ce constituie venituri ilicite au în calitate de sursă de proveniență săvîrșirea anterioară a unei alte infracțiuni.Interpretarea corectă a noțiunii de venit este o problemă-cheie. În acest sens, acordurileinternaționale poartă un caracter de recomandare, iar doctrina nu este deloc univocă.Iar legiuitorul nostru a preluat sensul restrictiv al noțiunii, adică înțelegînd prin venit doar veniturile provenite din infracțiuni, fapt cu care sunt de acord.

70. Argumentaţi dacă este oportună modificarea prevederii de la lit.b) alin.(3) art.243 CP RM - „în proporţii deosebit de mari" - prin prisma prevederilor Legii nr. 190 din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Modificarea prevederii de la lit.b) alin.(3) art.243 CP RM - „în proporţii deosebit de mari" este oportună, deoarece ridica multiple întrebări cu privire la valoarea sumelor spălate, adică de la ce proporții se considera existentă infracțiunea. Astfel, se putea considera de la 500 u.c. adică în proporții mari, iar dacă se spălau 5 u.c., atunci făcînd referință la alin.2 art 16CP și ținînd cont de faptul că infr. prev. la art.243CP este o infr. mai puțin gravă, aceste 5 u.c. nu erau suficiente pt. a declanșa o urmărire penală. La fel erau suspecte operațiunile începînd cu 300 000 lei sau 500 000 lei, pt. că este diferit pericolul social al faptelor de spălare a banilor în care au fost implicate 10 000lei (proporții mari) și al celor în care s-a operat cu sume ce depășesc cu mult chiar proporțiile deosebit de mari. Deaceia este importantă includerea acestei agravante.Art.244- Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor

71. Definiţi noţiunea „obiecte impozabile", utilizată în dispoziţia de la alin.(l) art.244 CP RM.


Obiectele impozabile formează obiectul material al infr. realizate în modalitatea de tăinuire a altor obiecte impozabile. În doctrina jur.prin:Obiecte impozabile – reprez. Faptele jur. care determină obligația contribuabilului de a achita impozitul.

Conf. L. priv. Bazele sistemului fiscal 1992:Obiecte impozabile – st. veniturile, beneficiul, valoarea mărfurilor, operațiunile cu hîrtiile de valoare, folosirea resurselor naturale, iclusiv a pămîntului, genurile de activitate, TVA,etc.

72Determinaţi două deosebiri dintre infracţiunea, prevăzută la art.244 CP RM, şi infracţiunea prevăzută la art.361 CP RM, deosebiri care să se refere la subiectul infracţiunii.

Art.244 – evaziune fiscală Art.361- Confecționarea,păstrarea/vînzarea documentelor false

1.Subiectul infr: -pers.fiz-16 ani.Subiectul trebuie să aibă calitatea specială:Să fie coducătorul întreprinderii, instituției sau organizației sau contabil-șef, director-financiar-contabil, ori să ocupe o altă funcție în cadrul acesteia care i-ar permite să țină documentele contabile,fiscale sau financiare, ori să dispună de obiectele impozabile.

- Pers.fiz.-16 ani. Nu are calitate specială.

2.Persoană juridică care desfășoară activitate de întreprinzător trebuie să aibă calități speciale:

- Să fie contribuabil (Ex: SC, cooperativa, întreprindere de stat sau municipală, uniunile acestora, instituția privată ce activează în domeniul financiar, asociația obștească, fundație, organizațiile social politice, etc. – toate acestea cu excepția autorităților publice și instituțiile

Persoană juridică – nu este subiect al infr. prev. la art. 361CP.


publice.

72. Decideţi asupra oportunităţii modificării denumirii art.244 CP RM din „Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor" în „Evaziunea fiscală a persoanelor juridice".

Modificarea denumirii art.244 CP nu este oportună, deoarece termenii de întreprindere, instituție și organizație chiar dacă la prima vedere par a fi sinonimi cu cel de pers. jur. nu este așa din punct de vedere juridic.Primii avînd un sens mult mai larg.Astfel, CP nu ne dă o definiție a pers. jur, iar conf. art.55 CC:Persoana juridică – este organizația care posedă un patrimoniu distinct și răspunde pt. obligațiile sale cu acest patrimoniu, poate , poate să dobîndească și să exercite în nume propriu drepturi patrimoniale și personal nepatrimoniale să-și asume obligații, poate fi reclamant și pârât în instanța de judecată.Iar calitatea de subiect al evaziunii fiscale în calitate de contribuabil o pot avea și întreprinderile individuale care conf. L.c.p.la antreprenoriat și întreprinderi 1992:

- Întreprinderea are dreptul de persoană juridică sau de persoană fizică, în conformitate cu prezenta Lege.

Întreprinderea-persoană juridică şi întreprinderea-persoană fizică au aceleaşi drepturi şi obligaţii, cu excepţia răspunderii patrimoniale pentru obligaţiile lor.

La fel conf art.14: Întreprindere individuală - este întreprinderea care aparţine cetăţeanului,

cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună.

Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care nu sînt interzise de legislaţie.

În agricultură există un singur tip de întreprindere individuală - gospodăria ţărănească (de fermier).

Întreprinderea individuală se echivalează cu întreprinzătorul individual.Astfel, evaziunea fiscal nu se referă doar la pers.jur. după cum subiect al acestei infracțiuni poate fi și persoana fizică.Art.248- Contrabanda73. Definiţi noţiunea „valori culturale", utilizată la alin.(4) art.248 CP

RM.Conform Hot.Plen. CSJ în cauzele privind contrabanda și contravențiile administrative vamale 1997:Valori culturale - se considera valorile cu caracter religios sau laic pe care fiecare stat le considera ca prezentind interes pentru arheologie, perioada


preistorica, istorie, literatura, arta si stiinta si care sint raportate la categoriile enumerate mai jos: a) colectii rare si mostre ale florei si faunei, mineralogiei, anatomiei si obiecte care prezinta interes pentru paleontologie; b) valori ce se refera la istorie, inclusiv la istoria stiintei si tehnicii, istoria razboaielor si societatilor, cit si cele referitoare la viata personalitatilor nationale de vaza, oamenilor de cultura, savantilor si artistilor si la evenimentele nationale remarcabile; c) comorile arheologice (inclusiv obisnuite si secrete) si descoperirile arheologice; d) partile componente demontate ale monumentelor de arta si istorie si locurilor arheologice; e) obiectele cu o vechime de peste 100 de ani, cum ar fi inscriptiile, monedele si stampilele imprimate; f) materialele etnologice; g) valorile de arta: - pinze, tablouri si desene complet lucrate de miina pe orice baza si din orice materiale (cu exceptia desenelor si produselor industriale ornamentate cu miina); - opere originale de arta sculpturala din orice materiale; - opere originale de gravura, stampa si litografie; - colectii originale de arta si ansambluri din orice materiale; h) incunabule si manuscrise rare, carti, documente stravechi si publicatii, care prezinta un interes deosebit (istoric, artistic, stiintific, literar etc.), separat sau in colectii; i) timbrele postale, timbre de impozitare si analogice, separat sau in colectii; i) arhive, inclusiv arhive de fonograme, de cinema si de fotografii; j) mobila cu o vechime de peste 100 de ani si instrumente muzicale stravechi. 74. Argumentaţi dacă este sau nu necesară calificarea suplimentară

conform alin.(2) art.217 CP RM, în cazul transportării substanţelor psihotrope peste frontiera vamală a Republicii Moldova, dacă făptuitorul nu urmăreşte scopul de înstrăinare. Conform recomandării prevăzute în Hot.Plen. CSJ în cauzele privind contrabanda și contravențiile administrative vamale 1997, pct.15:Daca concomitent cu contrabanda persoana savirseste si alte infractiuni (incalcarea regulilor cu privire la operatiile valutare, pastrarea, livrarea mijloacelor narcotice si etc.), actiunile vinovatului trebuie calificate in cumulul infractiunilor comise. Deci, este necesară calificarea prin concurs conf.art.217 (2), deoarece făptuitorul nu urmărește scopul de înstrăinare

75. Argumentaţi care ar fi efectele pozitive şi cele negative ale substituirii, în alin.(3) art.248 CP RM, a cuvintelor „a armamentului. ... a muniţiilor" prin cuvintele „a armamentului, ...a armelor de foc, a muniţiilor, cu excepţia armelor de vânătoare cu ţeava lisă şi a cartuşelor la ele" (după modelul prevederii de la alin.(3) art.281


„Contrabanda" al proiectul actualului Cod penal al Republicii Moldova)

76. Art.252- Insolvabilitatea intenţionată77. Identificaţi cele două ipoteze care privesc ambianţa infracţiunii

prevăzute la art.252 CP RM.Ambianța infracțiunii presupune una din următoarele 2 ipoteze:

1. Desfășurarea procedurii judiciare de insolvabilitate sau a procesului extrajudiciar de restructurare;

2. Prevederea stării de insolvabilitate.În lipsa acestor ambianțe cele săvîrșite își pioerd trăsătura particularizantă în raport cu alte infracțiuni și deaceea necesită calificarea în baza art.190,191, 360,361 ... CP78. Argumentaţi dacă administratorul provizoriu (administratorul

insolvabilităţii) poate fi subiectul infracţiunii de insolvabilitate intenţionată.

Administratorul provizoriu nu poate fi subiectul infr. prev la art.252CP.

CP prevede expres că subiectul trebuie să aibă calitatea specială de:

- Debitor pers.fiz. ce desfășoară activitate de individuală de întreprinzător, fondatorul întreprinderii individuale, administratorii SC, membrii organelor administrative(executive), lichidatorii.

Conf. L insolvabilității nr.632/2001, art.27:

- Administratorul insolvabilității(provizoriu) este o persoană fizică înregistrată în calitate de întreprinzător individual, independentă fașă de creditori și debitor.

Iar conform art.82 a insolvabilității nr.632/2001:

- Pentru comiterea de acțiuni ilegale în procesul exercitării atribuțiilor, administratorul poartă răspundere administrativă sau penală. Astfel, administratorul provizoriu va răspunde penal însă nu conf.art. 252 ci conf. altor articole ca:190-escrocheria ,328-depășirea atribuțiilor de serviciu

79. Decideţi asupra oportunităţii modificării art.252 CP RM, astfel încât şi persoanele juridice să poată fi subiecţi ai infracţiunii de insolvabilitate intenţionată. Modificarea art.252 astfel încît pers.jur. să fie subiect al infr. cred că este oportună, deoarece conf. art.21 CP.


Pers. jur. este pasibilă de răspundere penală pentru o faptă prevăzută de legea penală dacă există una din următoarele condiţii:

a) persoana juridică este vinovată de neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a dispoziţiilor directe ale legii, ce stabilesc îndatoriri sau interdicţii pentru efectuarea unei anumite activităţi;

b) persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activităţi ce nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate;

c) fapta care cauzează sau creează pericolul cauzării de daune în proporţii considerabile persoanei, societăţii sau statului a fost săvîrşită în interesul acestei persoane juridice sau a fost admisă, sancţionată, aprobată, utilizată de organul sau persoana împuternicită cu funcţii de conducere a persoanei juridice respective. Astfel, insolvabilitatea intenționată este declarată în folosul/interesul pers.jur. ci în interesul persoanelor care o conduc. Pers. Jur. În acest caz fiind victimă alături de creditori.Iar în acest caz este inoportună răspunderea penală a pers.jur.

Art.253- Insolvabilitatea fictivă80. Descrieţi calităţile speciale ale subiectului infracţiunii prevăzute

laart.253 CP RM.Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă, ajunsă la vârsta de

16 ani, care este descrisă prin prisma unor semne speciale obligatorii ce rezultă L. insolvabilității nr.632/2001:

1. Pers.fiz. care desfășoară activitate de întreprinzător;2. Membrul organului executive al pers.jur. care desfășoară activitate de

întreprinzător;3. Persoana care conf. legislației are dreptul să reprezinte Pers.jur. care

desfășoară activitate de întreprinzător;4. Asociații cu răspundere nelimitată;5. Lichidatorii debitorului, dacă lichidarea se efectuiază conf. altor legi

decît L. insolvabilității.81. Argumentaţi dacă art.253 CP RM este o normă specială in raport cu

art.332 CP RM sau cu art.361 CPRM.Aplicarea art.253 CP exclude necesitatea calificării suplimentare în baza art.361CP – avîndu-se în vedere modalitatea de folosire a documentelor false. Deoarece calificarea se face conform concurenței dintre normelegenerale și cele speciale a art.116CP, aplicîndu-se norma specială.Pentru că nu ar exista componență de infr. dacă nu ar exista modalitatea de folosire a documentelor false.În unele cazuri, falsificarea constituie o situație premisă necesară existenței unei infraciuni, precum este în art.253CP. Astfel, confecționarea, falsificarea documentelor privind intentarea procesului de insolvabilitate depășește cadrul acestei infr. și necesită calificare suplimentară cu art.332, 361CP.Pentru că


folosirea documentelor false (ca și alte fapte care derivă din falsificarea documentelor) nu se raportează la nici unul din tipurile de falsificare a documentelor, avînd la bază clasificarea în funcție de rolul îndeplinit în alcătuirea componenței de infracțiune

82. Decideţi asupra oportunităţii modificării art.253 CP RM, astfel încât şi persoanele juridice să poată fi subiecţi ai infracţiunii de insolvabilitate fictivă. Modificarea art.253 astfel încît pers.jur. să fie subiect al infr. cred că este oportună, deoarece conf. art.21 CP. Pers. jur. este pasibilă de răspundere penală pentru o faptă prevăzută de legea penală dacă există una din următoarele condiţii:

a) persoana juridică este vinovată de neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a dispoziţiilor directe ale legii, ce stabilesc îndatoriri sau interdicţii pentru efectuarea unei anumite activităţi; b) persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activităţi ce nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate; c) fapta care cauzează sau creează pericolul cauzării de daune în proporţii considerabile persoanei, societăţii sau statului a fost săvîrşită în interesul acestei persoane juridice sau a fost admisă, sancţionată, aprobată, utilizată de organul sau persoana împuternicită cu funcţii de conducere a persoanei juridice respective. Astfel, insolvabilitatea fictivă nu este declarată în folosul/interesul pers.jur. ci în interesul persoanelor care o conduc. Pers. Jur. În acest caz fiind victimă alături de creditori.Iar în acest caz este inoportună răspunderea penală a pers.jur.Art.255- Înşelarea clienţilor83. Identificaţi calităţile speciale ale victimei şi ale subiectului

infracţiunii prevăzute la art.255 CP RM.Subiectulinfracțiunii este persoana fiz. responsabilă-16ani. Subiectul trebuie să aibă calitatea specială de comerciant sau prestator, lucrător al întreprinderii de servicii sociale sau comunale, care îndeplinește lucrări la întreprinderile respective. Nu importă dacă vinovatul lucrează permanent sau provizoriu în sfera de servire a clienților.Calitatea subiectului se dovedește prin licență (autorizație) și înregistrarea de stat corespunzătoare (inclusiv deținerea patentei de întreprinzător). Dacă persoana nu are această calitate specială, erijîndu-se în comerciant/prestator, ea poate fi trasă la răspundere pt. escrocherie.Victima infr. are calitatea specială de client al subiectului, altfel spus consumatorul.84. Determinaţi două deosebiri dintre infracţiunea, prevăzută la art.255

CP RM, şi infracţiunea de escrocherie (prevăzută la art.190 CP RM), deosebiri care să se refere la latura subiectivă a infracţiunii.


85. Argumentaţi dacă ar fi oportun ca subiect al infracţiunii de înşelare a clienţilor să fie recunoscută persoana juridică, cu excepţia autorităţii publice. Cred că ar fi oportun ca subiect al infr. să fie pers. jur., deoarece în principiu este întrunită una din condițiile prev. la art 21 (3), pct.c) CP privind pasibilitatea de răspundere penală a pers.jur., iar infr. de înșelare a clienților trebuie să fie săvîrșită în proporții mari sau deosebit de mari.

Daunele în proporții mari/deosebit de mari includ în sine caracterul considerabil al daunelor.Conf. art.126 (2) CP:Caracterul considerabil se stabilește luînd în considerare următoarele circumstanțe:

- Valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă;- Starea materială și veniturile obținute de victimă;- Numărul persoanelor întreținute de victimă.

Art.264- Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport .

86. Determinaţi locul săvârşirii infracţiunii prevăzute la art.264 CP RM. Conform Hot.Plen.CSJ nr.20/1999, despre practica judiciara cu privire la aplicarea legislatiei in cadrulexaminarii cauzelor penale referitor la incalcarea regulilor de securitatea circulatiei si de exploatare a mijloacelor de transport: Pentru calificarea în baza art.264 C.P. nu importa locul unde a fost savirsita infractiunea. Aceasta poate fi automagistrala, strada, curte, teritoriu al intreprinderii, cîmp și alte locuri, unde este posibilă circulatia mijloacelor de transport. Important este ca locurile să fie deschise pentru circulație și să fie administrate în calitate de drumuri publice sau teritorii adiacente ale acestora.87. Argumentaţi dacă implicarea cu vinovăţie a victimei în accidentul

rutier îl absolvă pe conducătorul mijlocului de transport de răspunderea penală în baza art.264 CP RM .

Astfel, în procesul calificării, urmează să se stabilească, înainte de toate, care anume reguli de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport au fost încălcate de către făptuitor. Regulamentului circulaţiei rutiere din 27. 07.1999 (în continuare – RCR din 27.07.1999 este actul normativ care prevede regulile circulației rutiere în scopul asigurării securității conducerii mijlocului de transport în procesul deplasării lui (începerii mișcării) și pînă la stoparea deplină a acestei mișcări. Conform Hot.Plen.CSJ nr.20/1999, despre practica judiciara cu privire la aplicarea legislatiei in cadrulexaminarii cauzelor penale referitor la incalcarea regulilor de securitate a circulatiei si de exploatare a mijloacelor de transport:


Nu poate fi temei pentru eliberarea conducatorului auto de raspundere penala in cazul in care in actiunile lui exista componenta infractiunii, chiar si in cazul in care regulile circulatiei rutiere si/sau de exploatare a mijloacelor de transport au fost incalcate si de catre patimit (conducator auto, pieton, pasager ori de catre alt participant la trafic). În acest caz se poate vorbi despre responsabilitate reciprocă a participanților la trafic.Asemenea circumstante pot fi luate in consideratie de catre instanta judiciara doar ca circumstante atenuante. 88. Decideţi asupra oportunităţii menţinerii circumstanţei agravante

„săvârşită în stare de ebrietate" la alin (2), (4) şi (6) art.264 CP RM , din moment ce, la lit.j) alin.(l) art.77 CP RM, se menţionează că la stabilirea pedepsei se consideră circumstanţă agravantă „săvârşirea infracţiunii de către o persoană în stare de ebrietate. Instanţa de judecată are dreptul, în funcţie de caracterul infracţiunii, să nu considere aceasta ca o circumstanţă agravantă". Noţiunea „stare de ebrietate” este definită în Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale nr.401 din 3.10.2006 cu privire la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei: stare survenită în urma consumului de alcool şi/sau de alte substanţe ce provoacă ebrietate şi care are drept urmare dereglarea psihofuncţională a organismului.Susţinem opinia lui A.Saharciuk, potrivit căreia gradul de ebrietate trebuie luat în consideraţie la individualizarea pedepsei pentru infracţiunea examinată. Anume gradul de ebrietate, şi nu însăşi ebrietatea. Accentuam aceasta, pentru că, în conformitate cu alin.(2) art.77 C.pen. RM, dacă circumstanţele menţionate la alin.(1) al acestui articol sunt prevăzute în articolele din Partea Specială a Codului penal în calitate de circumstanţe agravante ale infracţiunii corespunzătoare, ele nu pot fi considerate concomitent ca circumstanţe care agravează pedeapsa. Or, la lit.j) alin.(1) art.77 C.pen. RM ca circumstanţă care agravează pedeapsa e nominalizată „săvârşirea infracţiunii de către o persoană în stare de ebrietate”. În concluzie, aplicarea răspunderii conform alin.(2), (4) şi (6) art.264 C.pen. RM exclude referirea la lit.j) alin.(1) art.77 C.pen. RM. Această concluzie o confirmă şi recomandările corespunzătoare din pct.11 al Hotărârii Plenului nr.20/1999.Astfel consider că este oportună excluderea circumstanţei agravante „săvârşită în stare de ebrietate" la alin (2), (4) şi (6) art.264 CP RM , din moment ce, la lit.j) alin.(l) art.77 CP RM este prevazută, deoarece ar fi cu totul inechitabil ca, în cazul infracțiunii prevăzute la această normă starea de ebrietate să fie luată în considerație și la individualizarea pedepsei. Ar fi o înțelegere eronată a principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale fixat în art.7 CP.

Art.264¹- Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanţe


89. Definiţi noţiunea „alte mijloace de transport mecanice", utilizată în art. 132 „Mijloacele de transport" din Codul penal. Conform art.132 C.pen. RM, prin „mijloace de transport” se înţelege toate tipurile de automobile, tractoare şi alte tipuri de maşini autopropulsate, tramvaiele şi troleibuzele, precum şi motocicletele şi alte mijloace de transport mecanice.

Există o interpretare judiciară a noţiunii „alte mijloace de transport mecanice”. Astfel, conform pct.2 al Hotărârii Plenului nr.20/1999, prin:„Alte tipuri de maşini autopropulsate” - se înţelege mijloacele de transport care circulă în mod ocazional pe drumurile publice, fiind destinate executării unor lucrări de construcţie, agricole, silvice sau altor activităţi (macarale, excava-toare, combine de recoltare etc.). Prin „alte mijloace de transport mecanice” se înţelege orice mecanisme puse în mişcare cu ajutorul unui motor cu volumul de lucru nu mai mic de 50 cm3, care sunt subiecte ale regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport.Mopedul, motoreta, scuterul, bicicleta cu motor şi alte asemenea vehicule nu intră sub incidenţa noţiunii „mijloc de transport”, deci nu pot constitui mijlocul de săvârşire a infracţiunii prevăzute la art.264 C.pen. RM.90. Argumentaţi dacă este necesară calificarea suplimentară în baza alin.

(l) art.264 1 CP RM. atunci când urmările prejudiciabile, nominalizate în art.264 CP RM, se află în legătură cauzală cu încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport - concretizată în conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanţe narcotice, psihotrope şi/sau de alte substanţe cu efecte similare. Conf. comentariului nou al CP:

În cazul încălcării regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către conducătorul în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanțele narcotice,psihotrope și alte substanțe cu efecte similare ce a provocat o vătămare medie/gravă integrității corporale sau sănătății persoanei, ori decesul victimei din imprudență, fapta se califică doar potrivit aliniatului respectiv al art.264 CP, nefiind necesară calificarea suplimentară în baza art.264¹CP.Suplimentar din articolul V.Stati Rev.Naț. Dr: Pentru calificarea acţiunii conform alin.(1) art.2641 C.pen. RM, nu are im-portanţă dacă s-au produs ori nu urmări prejudiciabile. Producerea urmărilor prejudiciabile excede limitele infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.2641 C.pen. RM. De aceea, necesită calificare suplimentară conform art.149 sau 157 C.pen. RM. Aceasta în cazul în care făptuitorul nu a încălcat nici o regulă de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport. Dacă însă, în condiţiile reliefate mai sus, le-a încălcat, i se va aplica răspunderea conform alin.(2), (4) sau (6) art.264 C.pen. RM. Bineînţeles, în acest caz, la calificare nu va fi necesară reţinerea prevederii de la alin.(1) art.2641 C.pen. RM.


91. Argumentaţi dacă a fost oportună excluderea cuvintelor „ori daune materiale în proporţii mari" din dispoziţia de la alin.(l) art.264 CP RM, excludere operată prin Legea nr.45 din 21.04.2005. Excluderea cuvintelor „ori daune materiale în proporţii mari" din dispoziţia de la alin.(l) art.264 CP RM, excludere operată prin Legea nr.45 din 21.04.2005 a fost oportună, deoarece ca urmare a acestei modificări, mijlocul de transport, alte bunuri mobile sau imobile reprezintă obiectul material al faptei prevăzute la art. 242 „Încălcarea regulilor de circulaţie rutieră soldată cu deteriorarea bunurilor materiale ori cu cauzarea de leziuni corporale uşoare” din Codul contravenţional al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 24.10.2008 (în continuare – C.contr. RM).Tocmai de aceea, la 11.10.2005, Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie a decis aplicarea art.124 din Codul cu privire la contravenţiile administrative (similar cu art.242 din Codul contravenţional), şi nu a art.264 C.pen. RM, pentru următoarea faptă: la 17.09.2003, C.A., conducând automobilul „Nissan-Micra”, care era în stare tehnică bună, se deplasa pe str. Uzinelor din mun. Chişinău, din direcţia str. Izmail spre str. Voluntarilor. Deplasarea se făcea pe timp de ploaie. Ajungând în apropierea depozitului pentru materiale de construcţii, situat pe str. Uzinelor, 9, dorind să facă manevra de întoarcere, C.A. nu a luat măsuri de asigurare la schimbarea direcţiei de mers, astfel încât această manevră să fie în siguranţă şi să nu creeze obstacole pentru ceilalţi participanţi la trafic, prin ce a încălcat cerinţele Regulamentului circulaţiei rutiere. El nu a oprit autovehiculul pentru a nu pune în pericol siguranţa traficului şi a comis tamponarea cu automobilul VAZ-2114, condus de O.V., care se deplasa regulamentar pe str. Uzinelor. În rezultatul accidentului, acest automobil a fost deteriorat, mărimea prejudiciului constituind 14683,12 lei

91. Identificaţi calităţile speciale ale subiecţilor celor trei infracţiuni prevăzute la art.264 1 CP RM.

Cei trei subiecti ale infractiunii prevazute in art. 264 1 CP sunt urmatorii:

1) Persoana care conduce mijlocul de transport care se afla intr-o stare de ebrietate produsa de substante narcotice sau psihotrope sau alte substante cu esfect similar- calitatea speciala conducrea mijlocul de transport care se afla intr-o stare de ebrietate.

2) Persoana care preda mijlocul de transport cu buna stiinta unei alte persoane care se afla intr-o stare de ebrietate - calitatea speciala predarea mijlocului de transport cu buna stiinta unei alte persoane care se afla intr-o stare de ebrietate.


3) Conducatorul mijlocului de transport care se eschiveaza sau refuza dela testarea alcoolscopica, de la examenul medical, in vederea stabiliri starii de ebeietate si a naturii, sau de la recoltarea probelor biologice in cadrul acestui examen medical- - calitatea speciala eschiveaza sau refuza dela testarea alcoolscopica, de la examenul medical, in vederea stabiliri starii de ebeietate si a naturii.

92. Argumentaţi dacă poate fi agravată răspunderea conform alin. (4) art.264 1 CP RM, dacă făptuitorului îi lipsește permisul de conducere, dar deține dovada înlocuitoare cu drept de circulaţie, a permisului (de exemplu, duplicatul permisului de conducere).Prezența duplicatului permisului de conducere in alin.(4) art.264 1

CP RM nu agraveaza raspunderea deoarece duplicatul este un act oficial prezentat de stat in cazul pierderii originalului.

93. Argumentaţi dacă este oportună abrogarea prevederii de la alin.(l) art.264 1 CP RM, luând în consideraţie existenţa prevederilor de la alin.(2), (4) şi (6) art.264 CP RM.

Abrogarea prevederii de la alin.(l) art.2641 CP Rmnu este oportuna deoarece diecare forma prevazuta in la alin.(2), (4) şi (6) art.264 CP RM agraveza mult mai mult raspunderea faptuitorului decit cea prev. la alin.(l) art.2641 CP RM, al.1prevede doar conducerea mijlocului de transport intr-o stare de ebrietate fara savirsirea altor infractiuni inca al. 2 prevede predarea mijlocului de transport cu buna stiinta unei alte persoane care se afla intr-o stare de ebrietate ceea ce presupune o alta infractiuni care nu afre legatura cu al.1, insa al.4 prevede actiunile savirsite de catre o persoana care nu detine permis de conducere sau care e privat de dreptul de a conduce un mijloc de transport acesta agraveaza situalia din al.1, deci nu e favorabila modificare, si al 6 art.264 CP RM prevede incalcarea regulilor de securitate a circulatiei s-au de exploatare a mijlocului de transport de catre o persoana care conduce mijlocul de transport care a cauzat decesul a 2 sau mai multe persoane in stare de ebrietate – aceasta forma de infractiune nu e deloc potrivita pentru modificarea alin.

Art.265- Punerea în exploatare a mijloacelor de transport cu defecte tehnice vădite

94. Identificaţi înţelesul noţiunii „altă încălcare gravă a regulilor de exploatare a mijloacelor de transport, ce asigură securitatea circulaţiei", utilizată în art.265 CP RM. „altă încălcare gravă a regulilor de exploatare a mijloacelor de transport, ce asigură securitatea circulaţiei"- este definita astfelca accesul la conducerea mijlocului de transport al persoanelor care nu au


permis de conducere sau poseda permis de conducere necorespunzator categorii din care face parte autovehicolul respectiv, incalcari grave a regimului de lucru al soferilor neindeplinirea controlului starii tehnice a mijloacelor de transport sau neindeplinirea altor cerinte care sunt innaintate prin actele normative respective fata de persoanele responsabile pentru starea tehnica si exploatara mijloacelor de transport.

95. Argumentaţi dacă un lucrător al poliţiei poate 11 considerat subiect al infracţiunii prevăzute la art.265 CP RM. Conform Hotaririi plenului nr. 20/1999 se mentioneaza ca sunt 2 categorii de persoane care cad sub incidenta notiunii persoana responsabila pentru starea tehnica sau pentru exploatarea mijoacelor de transport: Lucratorii intreprinderilor de transport cu orice forma de

proprietate, care au obligatia speciala de a asigura controlul privind starea tehnica a mijloacelor de transport

Conducatorii sau posesorii mijloacelor de transport care i-au permis altei persoane sa exploteze mejlocul de transport Din a 2 categorie de persoane poate face parte si un lucrator al politiei.

96. Argumentaţi dacă sintagma „dacă aceste acţiuni au provocat urmările indicate la art.264" (specificată în art.265 CP RM) prezintă avantaje sau dezavantaje faţă de modul de descriere a urmărilor prejudiciabile în cadrul art.264 CP RM. Urmarile specificate in art.264 prin care se stabilesc incalcarile in urma carora survin urmarile prejudicabile, nu sunt expres enumerate sau prevazute intr-un act ci se face dar nuste trimiteri la anumite reguli referitoare la securitatea circulatiei sau de exploatare a mijloacelor de transport, insa este necesar sa aplicam acte normative speciale stabilind deci care articol, aliniat sau puncte ale acestor norme au fost incalcate si aflate in raport de cauzalitate cu aceste consecinte.Deci acţiunile care au provocat urmările indicate la art.264nu prezint avantaj pentru a ajuta la modul de descriere in art. 265 fiinca ele nici in 264 nu sunt bine enumerate.

97. Art.266- Părăsirea locului accidentului rutier96. Determinaţi obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute la

art.266 CP RM.Obiectul juridic special al infracţiunii- este este alcatuit din: Obiectul juridic principal care il formeaza relatiile sociale cu privire la siguranta traficului rutier, sub aspectul prohibitie inpuse conducatorului mijlocului de transport sa paraseasca locul accidentului rutier. Obiectul


jurdic secundar – relatiile sociale cu privire la activitatea de constatare imediata si completa a incalcarilor regulilor de securitate a circulatei sau de exploatare a mijlocul;ui de transport precum si cu privire la activitatea de identificare a faptuitorului si de stabilire a circumstantelor concrete in care au fost comise incalcarile respective.97. Argumentaţi dacă art.266 CP RM este sau nu o normă specială

în raport cu 163 „Lăsarea în primejdie" din Codul penal. Art.266 (parasirea locului accidentului rutiei) CP RM nu este o normă specială în raport cu 163 „Lăsarea în primejdie" din Codul penal fiindca conform regulamentului circulatie rutiere conducatorul auto inplicat in accident are 2 obligatii de baza dupa ce s-a savirsit accidentul:1. Sa ramina persoana inplicata in accident la locul acidentului 2. Sa acorde primul ajutor medical

98. Argumentaţi dacă prevederile art.266 CP RM intră sau nu în contradicţie cu alin.(3) art.103 din Codul de procedură penală, conform căruia bănuitul, învinuitul sau inculpatul nu poate fi forţat să mărturisească împotriva sa ori să-şi recunoască vinovăţia şi nu poate 11 tras la răspundere pentru refuzul de a face astfel de declaraţii. Aceste articole nu intra in contradictie deoarece: subiectul infractiunii prevazuta in art.266 are ca scop parasirea locului accidentului rutier si prin aceasta ceea ce ar constitui o inpiedicare a activitatii de constatare imediata si completa a incalcarilor regulilor de securitate a circulatiei sau de exploatare a mijlocului de transport precum si activitatea de identificare a faptuitorului si de stabilire a circumstantelor concrete in care au fost comise incalcarile respective.

Art.278-. Actul terorist99. Determinaţi obiectul juridic secundar al infracţiunii prevăzute

la art.278 CP RM. Obiectul juridic secundar al infractiunii prevazute in art. 278 CP este relatiile sociale cu privire la una din urmatoarele valori:

Sanatatea, libertatea psihica sau viata persoanei Substanta, integritatea, si potentialul de utilizare a

bunurilor Integritatea mediului ambiant Functionarea noormala a autoritatii publice

101. Argumentaţi în care ipoteze prevăzute de art.278 CP RM putem vorbi despre concurenţa dintre o parte şi un întreg. Putem spune ca concurenţa dintre o parte şi un întreg este acea norma generala care contine in componenta sa mai multe norme speciale cara la clificare sunt aplicate


fiecare in parte si care sunt prevazut in alte articole ale codului penal insa actul terorist este o norma generala si complexe astfel prevazind o multitudine de infractiuni care vor fi calificate in baza actul terorist, deci actul terorist nu se face calificare in baza altor articole din CP, actul terorist este un intreg. 102. Argumentaţi dacă a fost sau nu oportună modificarea denumirii art.278 CP RM din „Terorism" în „Act terorist" (modificare operată prin Legea nr.136 din 19.06.2008). Modificarea denumirii art. 278 cred ca a fost una destul de opotuna fiindca prin inbinarea de cuvinte act terorist este ca o concretizare a unei notiuni si se face referire intr-un anumit dominiu in schimb prin notiunea de terorism era un termen destul de vast. 103Definiţi noţiunea „săvârşirea altei fapte", utilizată în dispoziţia de la alin.(l) art.278 CP RM.

Prin notiunea „săvârşirea altei fapte", prevazuta la alin.(l) art.278 CP RM.- reprezinta cea de a 2 modalitate a actiunii prejudiciabile care se poate manifesta prin amenintare sau provocarea unei explozii sau a unui incendiu – aceasta amenintare trebuie sa aiba un caracter real si sa se exprimenu doar in simpla comunicare despre savirsirea actului terorist dar sa sie insotita de savirsirea unuo actiuni pregatitoare care a r demonstra seriozitatea si realitatea intentiei autorului

103. Argumentaţi dacă arma de vânătoare cu ţeava lisă intră sub incidenţa noţiunii „arme de foc", utilizate Ia lit.c) alin.(2) art.278 CP RM .Arma de vânătoare cu ţeava lisă intră sub incidenţa noţiunii „arme de foc", utilizate Ia lit.c) alin.(2) art.278 CP RM deoarece conform Hotaririi plenului curtii supreme de justitie – sunt considerate arme de foc si ansambluri, subansambluri si dispozitive care se pot constitui si pot actiona ca arma de foc – din aceasta categorie fac parte si arma de vinatoare cu teava lisa – taiata

104. Argumentaţi care sunt efectele pozitive şi cele negative ale modificării dispoziţiei de la alin.(l) art. 278 CP RM, operate prin Legea nr.136 din 19.06.2008.

Art.283- Banditismul105. Determinaţi momentul de consumare a infracţiunii de banditism.

Exista 2 ipoteze de consumare a infractiunii de banditizm si anume:

Este atunci cind infractiunea de banditisnm se considera consumata din momentul organizarii bandei armate indiferent daca aceasta a reusit sau nu sa comita vreun atac.


Sau o alta modalitate este ca Infractiunea de banditism se considera consumata din momentul participarile la activitatile bandei armate sau la atacurile savirsite de ea

106. Determinaţi trei deosebiri dintre infracţiunea de banditism şi infracţiunea de tâlhărie, deosebiri care să se refere la obiectul infracţiunii.

Banditism TilharieObiectul juridic special – caracter multiplu:Obiectul juridic principal – relatiile sociale cu privire la securitatea publica Obiectul juridic secundar –relatiile siociale cu privire la una din urmatoarele valori:1.integricatea corporala, sanatatea saulibertatea psihica a persoanei 2. activitatea normala a persoanei juridice 3.substanta, integritate si potentialul de utilizare a bunurilor

Obiectul juridic special – caracter multiplu:Obiectul juridic principal –relatiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile .Obiectul juridic secundar- relatiile sociale cu privire la sanatatea sau libertatea psihica a persoanei.

Obiectul material –il reprezinta corpul persoanei, bunurile mobile sau imobile.

Obiectul material –bunurile care au o existenta materiala sunt create prin munca omului dispun de valoare materiala si cost determinat si sunt straine pentru faptuitot. Ca exceptie mai poate fi si violenta care ii este aplicata victimei si este periculoasa pentru viata

107. Argumentaţi dacă este corectă formularea din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie, nr.9 din 15.1 1.1993 „Cu privire la practica judiciară în cauzele despre omorul premeditat", conform căreia omorul intenţionat săvârşit de participanţii bandei în timpul atacului urmează a fi calificat în conformitate cu regulile concursului de infracţiuni, ca banditism şi omor intenţionat?


Nu ar fi corecta calificarea suplimentara prin concurs, deoarece banditismul consta dintr-un atac care presupune violenta sau amenintarea cu violenta.banditismul este o infractiune cu obiect complex, care absoarbe in sine atacul care este reflectat si in omor.atacul banditesc nu poate fi unul abstract de aceea de aceea in cadrul lui nu se neglijeaza posibilitatea survenirii unui omor.

Art.286- Acţiunile care dezorganizează activitatea penitenciarelor108. Definiţi noţiunea „grupuri criminale", specificată în dispoziţia

art.286 CP RM.Prin grup criminal se intelege grupul constituit din 2 sau mai multe persoana din care una e organizatorul grupului care nu e neaparat un grup criminal organizat si care a fost creat in scopul terorizarii condamnatilor porniti pe calea corectarii sau a savirsirii atacurilor violente asupra administratiei.

109. Argumentaţi dacă locul de săvârşire a infracţiunii este semnul obligatoriu al laturii obiective a infracţiunii prevăzute la art.286 CP RM.

Locul savirsirii infractiunii prevazute in art. 286 nu este un semn secundar obligatoriu al laturii obiective al infractiunii din art.286 deoarece institutia penitenciara nu este singurul loc unde poate fi savirsita aceasta infractiune.

110. Argumentaţi dacă a fost oportună următoarea completare efectuată în dispoziţia art.286 CP RM: după cuvântul „atacuri" s-a introdus cuvântul „violente" (completare operată prin Legea nr.277 din 18.12.2008).

Cred ca a fost o completare opotuna deoarece cuvintul atacuri nu prezenta o informatie bine stabilita despre infractiunea data, aceasta notiune de atac era cam vaga insa prin adaugarea notiunii de violente ia fost creat o aprofundare, care da o caracteristica imediata a acestei sintagme de atacuri violente.

Art.287- Huliganismul111. Determinaţi gradul de intensitate maxim al violenţei, în sensul

prevederii de la alin.(l) art.287 CP RM.


Gradul de intensitate maxim al violenţei, în sensul prevederii de la alin.(l)sunt prevazute prin actiuni intentionate care incalca grosolan ordinea publica si exprima vadit lipsa de respect:

Fata de societate, insotita de aplicara violentelor asupra persoanelor

Fata de societate, insotite de amenintari cu aplicarea violentei asupra persoanelor

Fata de societate, insotite de opunerea de rezistenta reprezentantilor autoritatilor sau a persoanelor care curma actele huliganice.

Actiuni care prin continutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obraznicie deosebita.

112. Argumentaţi dacă este sau nu posibil concursul ideal dintre infracţiunea de huliganism şi infracţiunea de acţiuni care dezorganizează activitatea penitenciarelor (art.286 CP RM).

Este posibil ca infractiunea de huliganism şi infracţiunea de acţiuni care dezorganizează activitatea penitenciarelor sa formeze un concurs ideal deoarece concursul ideal presupune cind printr-o singura actiune sau inactiune o persoana sa savirseasca 2 sau mai multe infractiuni prevazute de mai mult articole ale CP astefel ca si in caz dat prin actiunea de dezorganizează activitatea penitenciarelor sa fie atrasi si pentru infractiune de huliganism, astefel O.V. Stakanov sugereaza ca intentiile huliganice se numara printre motivele care conditioneaza comiterea actiunilor care dezorganizeaza activitatea penitenciarilor, deci putem vorbi ca si ca intentie ambele infractiuni au o intentie directa si ca motiv principat razbunarea.

113. Argumentaţi dacă a fost oportună efectuarea următoarelor amendamente la alin.(l) art.287 CP RM: cuvintele „şi exprimă o vădită lipsă de respect faţă de societate" au fost excluse, iar după cuvintele „de opunerea de rezistenţă" s-a introdus cuvântul „violentă" (amendamente operate prin Legea nr.277 din 18.12.2008

Amendamentele care au fost efectuate cred ca au fost oportune fiindca din cele enumerate rezulta ce infractiuniea de huliganism, care presupune opunerea de rezistenta inplica violenta deci confrom modificarilor operatenu se va necesita o calificare suplimentare. Astfel ca urmarein foarte putine cazuri,


huliganismul, care presupune opunerea de rezistenta, inplicind violenta se califica potrivit art. 287 al.1CP al RMPrin violenta in contextul art. 287al CP al RM se intelege violenta soldata cu o vatamare usoara a integritatii corporale sau a sanatati, ori violenta soldata cu leziuni corporale care nu presupune dereglarea de scurta durata a sanatatii, nici pierderea neinsemnata si stabila a capacitatii de munca.

Art.290- Purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, repararea sau comercializarea ilegală a armelor şi muniţiilor, sustragerea lor

114. Definiţi noţiunea „autorizaţia corespunzătoare", utilizată în dispoziţia art.290 CP RM.Prin „autorizaţia corespunzătoare", utilizată în dispoziţia art.290 CP RM- este acea autorizatie corespunzatoare eliberata de MAI pentru:

Procurarea armelor in strainatate in scopul comercilizarii lor catre persoane fizice sau juridice sau in scopul introducerii lor pe teritoriul RM

Inregistrarea armelor cu teava ghintuita din proprietatea persoanelor fizice.

115. Argumentaţi dacă pot fi înregistrate modele de arme care nu sunt specificate în Cadastrul de Stat al armelor, în vederea predării benevole din posesie ilegală în acord cu alin.(3) art.290 CP RM.Nu deoarece daca ele nu sunt inregistrate in Cadastrul de Stat al armelor, ele conform legislatiei RM nu sunt considerate arme

116. Argumentaţi dacă este sau nu corectă formularea din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie, nr.31 din 9.11.1998 „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre purtarea (portul), păstrarea (deţinerea), transportarea, fabricarea, comercializarea ilegală, sustragerea armelor de foc, a muniţiilor sau a substanţelor explozive, păstrarea neglijentă a armelor de foc şi a muniţiilor", conform căreia răspunderea penală pentru purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, repararea sau comercializarea ilegală a armelor şi muniţiilor survine chiar şi în cazul în care acestea nu erau bune pentru utilizare la momentul oportun, dar făptuitorul avea intenţia şi posibilitatea reală de a le repara, perfecţiona pentru ca mai apoi să le folosească conform destinaţiei.

Cred ca e corectă formularea din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie, nr.31 din 9.11.1998 „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre purtarea (portul), păstrarea (deţinerea), transportarea, fabricarea, comercializarea ilegală, sustragerea armelor de foc, a


muniţiilor sau a substanţelor explozive, păstrarea neglijentă a armelor de foc şi a muniţiilor" deoarece posibilitatea si intentia reala a facpuitorului exista si se poate manifesta prin actiunile de reparare si folosire conform destinatiilor care releva un nivel innalt de periculozitate si deci putem afirma ca intentia directa a faptuitorului este prezenta urmarilor prejudiciabile care ar putea surveni in rima repararii acestei arme precum si aspura faptei prejudiciabile care ar putea surveni.

117. Identificaţi cele trei documente, care sunt prezentate de către deţinătorul ilegal de armă sau muniţii inspectorului autorizări din cadrul comisariatului teritorial de poliţie de la locul de trai în vederea predării benevole și înregistrării armei sau muniților în acord cu alin.3 art.290 CP. Cele trei documente sunt:

1) Cererea de predare benevola a armei.2) Procesul verbal intocmit la momentul predarii3) Buletinul de identitate a persoanei care a predat arma

118. Argumentaţi dacă, în sensul art.291 CP RM, are importanţă cui i se transmit armele de foc sau muniţiile: unei persoane care are permis de procurare a armelor şi a muniţiilor aferente ori unei persoane care nu are un astfel de permis. Potrivit legii cu privire la arme este indicat ca detinatorii sau posesorii legali de arme sau munitii saunt obligati sa le asigure integritatea acestora si sa nu permita transmiterea lor catre alte persoane fizice sau juridice. Dece i se vor transmite unei persoane care are permis.

119. Argumentaţi dacă a fost oportună completarea dispoziţiei de la alin.(l) art.290 CP RM cu cuvintele „precum şi sustragerea lor", completare operată prin Legea nr.277 din 18.12.2008.

Prin adaugarea sintagmei precum şi sustragerea lor a fost largit spectrul articolului astfel acest articol poate opera in mai multe cazuri si pe linga modalitatile care erau deja caracteristice pentru aceasta infractiune acuma semai adaugasi sustragerea lor, cred ca aceasta completare a fost una benefica si poate fi aplicata unui crec maimare de persoane.Art.306- Tragerea cu bună-ştiinţă la răspundere penală a unei persoane nevinovate

120. Definiţi noţiunea „cel care efectuează urmărirea penală", utilizată în art.306 CP RM. „cel care efectuează urmărirea penală"- se subintelege persoana cu functie de respundere incadrata in organele de drept: procurorul, persoana abilitata cu atributii de urmarire penala.

121. Argumentaţi dacă noţiunea „tragerea la răspundere penală", utilizată în art.306 CP RM, are înţelesul care rezultă din art.50 CP RM. In ambele articole este prevazuta sintagma raspunderea penala astfel in art.306 tragerea la răspundere penală are ca sens tragerea


la răspundere penală a unei persoane care de si se stie ca nu este vinovata ea va raspunde pentru o facta care nu a savirsit-o art. 50 din partea generala constitue raspunderea penala din care face parte si tragerea la răspundere penală deci putem afirma ca aceasta sintagma are acelas sens in ambele cazuriadica respunderea pentru niste infractiuni

122. Argumentaţi dacă este oportună excluderea sau modificarea sintagmei „soldată cu urmări grave" (lit.c) alin.(2) art.306 CP RM).Nu este oportuna mentinerea in dispozitia art 306 a prevederii „soldata cu alte urmari grave”, deoarece prin aceasta se incalca principiul legalitatii care prevede ca interpretarea extensiva defavorabila este interzisa. Prin urmare expresia data poate fi interpretata in diferita moduri ce ofera temei de a considera ca prin aceasta ar fi posibila defavorarea faptuitorului. Deci, decat sa se incalce unul din principiile de baza ale legii penale mai bine este de omis aceasta prevedere.

Art.307- Pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărîri contrare legii123. Definiţi noţiunea „hotărâre", utilizată în art.307 CP RM.

Hotarire – este un act juridic prin care se solutioneaza cauze civile, de conteincios administrativ, penale sau administrative in fond.

124. Argumentaţi dacă pot fi identificate cazuri când judecătorul de instrucţie apare ca subiect al infracţiunii prevăzute la art.307 CP RM. Da, judecatorul de instructie poate fi identificat ca subiect al infractiunii prevazut in art.307 deoarece ca subiect al infractiuni poate aparea persoanele abilitate cu competenta de a infaptuii justitia dintre aceste persoane dac parte:

Judecatorii Judecatorii de instructie

Din sistemul instantelor judecatoresti din tara.125. Argumentaţi dacă este oportun ca ordonanţa judecătorească să fie

inclusă în lista actelor procedurale, consemnată în dispoziţia alin.(l) art.307 CP RM.

Art.308-. Reţinerea sau arestarea ilegală126. Definiţi noţiunile „reţinere" şi „arestare", utilizate în art.308 CP

RM.In sensul art. 308 prin notiunea de:

retinere - se intelege masura procesuala de constingere reglemntata de art. 165-174 CPP tot o data nu are in vedere retinerea administrativa reglementata de prevederile codului contraventional


In senul art. 308 prin notiunea de arestare se are in vedere: Arestarea preventiva ca masura prevazuta de CPP care consta

in detinerea banuitului, invinuitului, inculpatului in stare de arest in locurile si in conditiile prevazute de lege.

Arestarea la domiciliu consta in izolarea banuitului, invinuitului, inculpatului de societate in locuinta acestuia, cu stabilirea anumitor restrictii.

Arestul administrativ ca sanctiune contraventionala.127. Determinaţi două asemănări între infracţiunea, prevăzută la art.308

CP RM, şi infracţiunea de privaţiune ilegală de libertate (art.166 CP RM), asemănări care să se refere la obiectul infracţiunii.

Retinerea sau arestarea ilegale Privatiunea ilegala de libertate1. Obiectul juridic special- are un caracter multiplu astfel in caz infractiiunii prevazute la alin. 1 obiectul juridic principal il formeaza relatiile sociale cu privire la contribuirea la infaptuirea justitiei sub aspectul aplicarii in conditiile legale a masurii de retinere.La alin. 2 obiectul juridic principal il formeaza relatiile sociale cu privire la infaptuirea justitiei sub aspectul aplicarii arestarii in conditii legale, in cazul ambelor infractiuni obiectul juridic secundar il formeaza relatiile sociale cu privire la libertatea fizica a persoanei, de asemenea in plan secundar poate fi adusa atingere relatiilor sociale cu privire la onoarea, demnitatea, reputatia, sanatatea sau viata persoanei.

1. Obiectul juridic special – relatiile sociale cu privire la libertatea fizica a persoanei, in plan secundar infractiunea aduce atingere relatilor sociale cu privire la libertatea psihica, integritatea corporala, sanatatea sau viata persoanei.

2.Obiectul material – lipseste 2.Obiectul material –este prezent doar atunci cind presupune influenta directa asupra corpului victimei


128. Decideţi asupra oportunităţii completării alin.(l) art.308 CP RM, astfel încât subiect al infracţiunii corespunzătoare să poată fi şi judecătorul. Nu exista o posibilitate de completare a alin 1 fiindca judecatorul nu are inputernicirei de a retini o persoane insa conform codului de procedura penala art.166 al.1 prevede expres ca doar organul de urmarire penalapoate fi subiect al infractiunii al 1 din art.308 avind un caracter de subiect special el trebuie sa aiba capacitatea de colaborator al organullui de urmarire penala sau de procuror si o poate face si numai in cazurile cind exista o banuiala rezonabila, deci judecatorul este subiect al alin. 2 fiindca este vorba despre arestarea unei persoane unde judecatorul poate dispune arestarea fiindca arestarea in CP se intelege ca masura preventiva si se aplica pe baza unui hotariri judecatoresti.

Art.309- Constrîngerea de a face declaraţii 129. Relataţi despre calităţile speciale ale victimei infracţiunii prevăzute

la art.309 CP RM.Victima in art. 309 are o calitate speciala si anume accea ca face parte dintr-o categotie de participanti la procesul penal

Banuitul/invinuitul Victima/ partea vatamata Martorul Partea civila Partea civilmente responsabila Traducatorul sau interpretul

130. Argumentaţi, în contextul infracţiunii prevăzute la art.309 CP RM, care anume declaraţii este constrânsă să le facă victima la interogatoriu: false sau veridice? Declaratiile la care este constrinsa vicitma de a le face nu este necesae de a fi veridice sau false pentru a se putea aplica art. 309 CP, art. 309 nu pedepseste anume constingerea de a face declaratii si nu natura lor

131. Argumentaţi dacă ar fi sau nu oportună comasarea art.309 CP RM şi art.314 CP RM.Conform ambelor articole cred ca nu ar fi corect a face comasarea celor 2 articole chiar daca au la baza aceleas obiecte al infrectiunii totusi exista unele discrepante in ceea ce priveste victimile care pot fi in cele 2 articole sunt diferite de asemenea subiectul infractiunii este unl diferit astfel la art. 309 trebuie sa fie o persoana care efectuiaza urmarirea penala pe cind in art. 314 poate fi orice persoana care a inplinit virsta de 16 ani. Pornint chiar de la denumirea articolelor unul reglementeaza infractiunile savirsite prin constringerea de a face declaratii fara a se specifica daca ele sunt veridice sau false iar in art. 314


constringerea de a face declaratii mincinoase, concluzii false sau traduceri incorecte ori de a se eschiva de la aceste obiligatii.

Art.309¹- Tortura132. Determinaţi momentul de consumare a infracţiunii prevăzute la

art.309 1 CP RM. Infractiunea de torura este una materiala deci pentru consumarea ei nu este suficienta realizarea actiunilor prejudiciabile, iata dece momentul de consumare a Infractiunii trebuie considerat momentul producerii durerii sau suferintei puternice fizice sau psihice.

133. Argumentaţi dacă au sau nu un caracter obligatoriu scopul şi motivul infracţiunii, indicate în dispoziţia alin.(l) art.309 1 CP RM. Scopul in cazul infractiunii de tortura este un special urmarit de faptuitor si care evolueaza in oricare din urmatoarele forme:

Obtinerea de la persoana efectiv torturata sau de la o persoana terta a informatiilor sau marturisirilor

Pedepsirea persoanei efectiv torturate printr-un act pe care aceasta sau o terta persoana la comis, ori este banuita ca la comis

Intimidarea sau exercitarea de presiuni asupra persoanei efectiv torturate sau asupra unei terte persoane. Accentuam deci ca existenta infractiunii de tortura nu este determinata de atingerea scopului vizat de catre faptuitor Motivul infractiunii de tortura este bazat pe o forma de descriminare, oricare ar fi ea . Atit motivul cit si scopul infractiunii vor fi luate in consideratie la individualizarea pedepsei penale.

134. Argumentaţi dacă este sau nu oportună existenţa, în calitate de infracţiune distinctă, a faptei de organizare sau instigare a acţiunilor de tortură, prevăzute la alin.(2) art.309 1 CP RM. Infractiunea de tortura este o infractiune desinestatatore, organizarea torturii este ca o modalitate normativa si se poate exprima initierea si planificarea savirsirii torturi, atragerea la savirsirea torturii a altor participanti. Totodata infractiunea se considera consumata din momentul realizarii activitatilor specificate ina ceasta prevedere in oricare din modalitatile sale. Pentru consumarea infractiunii date nu este indispensabil ca persoana in raport cu care se organizeaza sau se instiga sa fi trecut la executarea torturii Subiectul infractiunii de organizare sau de instigare a actiunilor de tortura poate avea aceles scopuri si motive ca si cel care a efectuat torturadeci nu cred ca este oportun ca sa se prezinte fapta de organizare si instigare ca o infractiune aparte.


136. Identificati calităţile pe care trebuie să le îndeplinească victima infracţiunii prevăzute la art.309¹ CP RM. Analizînd prevederile art.309¹ putem constata faptul că nu sunt concretizate calităţile victimei infracţiunii de tortură. Însă în doctrina penală sunt descrise unele din aceste calităţi şi anume:

1) Persoana aflată în dependenţă faţă de făptuitor 2) Persoana aflată sub arest sau condamnată la pedeapsă privativă de

libertate3) Persoana efectiv torturată sau o terţă persoanăsupusă unei constrîngeri

psihice prin torturarea primei persoane

Totuşi referindu-se la a doua teză enunţată unii autori consideră că este un exeplu evident de interpretare restrictivă. Astfel se susţine ideea că nu doar persoana care se află sub arest sau condamnată la privaţiune de libertate poate evolua în calitate de victimă a infracţiunii de tortură. Această calitate o poate avea şi şi persoana reţinută, percheziţionată, adusă forţat, supusă unor măsuri de siguranţă, supusă tratamentului psihiatric etc. În alţi termeni se are în vedere orice persoană supusă unor măsuri de constrîngere avînd la bază exerciţiul autorităţii publice.

137. Argumentaţi dacă infracţiunea prevazută la alin.1 art.309 CP RM, poate forma concurs ideal cu infracţiunea prevăzută la art.151 CP RM.Pentru a determina dacă este posibil ca infracţiunea prevăzută la art. 309¹ CP RM să formeze concurs ideal cu infracţiunea prevăzutp la art.151 CP RM este necesar de a stabili pentru fiecare în parte unul din semnele obligatorii a laturii obiective şi anume urmările prejudiciabile.

Analizînd prevederile art. 309¹ CP RM putem constata faptul că prejudiciul cauzat sănătăţii nu poate constitui urmare prejudiciabilă a infracţiunii de tortură . Deci rezultă că în cazul infracţiunii de tortură în calitate de urmări prejudiciabile pot figura durerile sau suferinţele puternice fizice sau psihice ale unei persoane ceea ce constituie o atingere adusă integrităţii fizice sau psihice a persoanei şi în nici un caz sănătăţii.

Aşadar în cazul în care în urma săvîrşirii înfracţiunii de tortură urmările prejudiciabile se concretizează în cauzarea unui prejudiciu sănătăţii persoanei de orice grad faptele urmează a fi calificate după regulile concursului de infracţiuni- concurs ideal dintre infracţiune de tortură şi infracţiunea corespunzătoare din capitolul ce cuprinde infracţiunile contra sănătăţii persoanei


dat fiind faptul că urmările prejudiciabile sub forma vătămărilor grave, medii şi uşoare exced limitele componenţa de infracţiune prevăzută la art. 309¹.

Deci putem faptul că dacă în legătură cu infracţiunea de tortură a fost cauzată vătămarea gravă a sănătăţii se impune calificarea faptelor conform art.151 CP RM şi art.309¹ CP RM. În cazul dat pluralitatea de prejudicii implică pluralitatea de infracţiuni sub forma concursului de infracţiuni. Nu se încalcă principiul “non bis in idem”, deoarece prejudiciul cauzat sănătăţii şi anume vătămarea corporal gravă excede cadrul infracţiunii de tortură. La calificare nu se va lua în consideraţie lit.3 al.2 art.151 CP RM

138. Argumentaţi dacă este oportun ca art. 309¹ CP RM să fie completat cu un alineat avînd următorul conţinut “Nici o împrejurare excepţională, oricare ar fi ea, fie că este vorba de starea de război sau de ameninţări cu războiul, de instabilitate politică internă sau de oricare altă stare de excepţie, nu poate fi invocată pentru a justifica tortura, De asemenea, nu poate fi invocat ordinul superiorului ori al unei autorităţi publice”.Reieşind din tendinţele actuale şi din prevederile convenţiilor internaţionale la care R.M. este parte rezultă clar că este inacceptabil şi inadmisibil supunerea torturii, unor pedepse sau tratamente inumane ori degradante indiferent de statutul persoanei, de moralitatea acesteea, de comportamentul ei în societate sau de prezenţa oricăror împrejurări sau circumstanţe. Astfel din Convenţia ONU împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inhumane ori degradente precum şi a Documentului final al Reuniunii de la Viena a reprezentanţilor statelor participante la CSCE rezultă clar că statele participante “vor interzice tortura şi alte acte de cruzime, tratamente sau pedepse inumane sau degradante şi vor lua măsuri efective, legislative, administrative, judiciare şi altele, pentru prevenirea şi pedepsirea unor asemenea practici”.

Aşadar rezultă că R.M. este şi ea obligată de a elabora şi adopta o serie de acte normative c ear crea cadrul juridic optim pentru prevenirea şi combaterea unor astfel de practice.

Referindu-ne la oportunitatea completării art. 309¹ CP RM cu un nou aliniat după modelul CP român “Nici o împrejurare excepţională, oricare ar fi ea, fie că este vorba de starea de război sau de ameninţări cu războiul, de instabilitate politică internă sau de oricare altă stare de excepţie, nu poate fi invocată pentru a justifica tortura. De asemenea, nu poate fi invocat ordinul superiorului ori al unei autorităţi publice”. Chiar dacă actualele prevederi a


art.309¹ CP RM nu exclude tragerea la răspundere penală a persoanelor ce au aplicat tortura sau alte tratamente inumane în circumstanţele şi împrejurările enunţate anterior , ar fi oportun ca pentru o mai bună înţelegere şi aplicabilitate a legislaţiei penale să fie completat art. 309¹ CP RM după modelul codului penal român.

139. Relataţi despre toate calităţile special pe care le poate avea subiectul infracţiunii prevăzute la art.310 CP RM.În cazul art. 310 CP RM calitatea de subiect o poate avea:

- Participantul la un proces civil

- Reprezentantul acestuia

- Persoana care efectuiază urmărirea penală

- Procurorul

- Apărătorul admis în procesul penal

140. Argumentati daca art.310 CP RM.poate fi considerat o norma speciala in raport cu art.332 CP RM

141. Argumentati daca a fost oportuna abrogarea prevederii de la alin.(3)art.310 CP RM ,,Actiunea prevazuta de alin.(1),savirsita de catre avocat la incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei”,abrogare operata prin Legea nr.277 din 18.12.2008.Este oportună abrogarea abrogarea prevederii de la alin.(3)art.310 CP RM ,,Actiunea prevazuta de alin.(1),savirsita de catre avocat la incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei”, deoarece prevederea dată avea un caracter limitat şi o aplicabilitate îngustă stabilind răspunderea penală pentru falsificarea probelor de avocat doar la încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, ori prin prisma calităţii sale avocatul poate săvîrşi acţiuni similare pe parcursul întregului proces penal şi la diferite faze sau etape ale acestuia.

Abrogarea alin.3 şi modificarea alin.2 a art.310 a dus la stabirea răspunderii penale pentru falsificarea probelor pentru pesoana care efectuiază urmărirea penală, procurer sau apărătorul admis în procesul penal. Prin modificările date s-a largit aplicabilitatea prezentului articol şi anume în cazul avocatului deoarece va putea fi trs la răspundere penală conform alin.2 art. 310 CP RM pentru faptele de prezentare a probelor neveridice, folosirea înscrisurilor false sau distrugerea probelor probelor pe parcursul întregului proces penal.


142. Interpretaţi noţiunea “organ sau persoană cu funcţie de răspundere, care sunt în drept de a porni urmărirea penală”, noţiune utilizată în art 311 CP RM Pentru a oferi o interpretare corectă a noţiunii “organ sau persoană cu funcţie de răspundere, care sunt în drept de a porni urmărirea penală” este necesar de a ţine cont de prevederile Codului de procedură penală a RM. Astfel din prevederile art. 253 CPP RM în calitate de organe abilitate cu efectuarea urmăririi penale rezultă:

- Ministerul Afacerilor Interne

- Serviciul Vamal

- C.C.C.E.C.

Din dispoziţiile legii menţionate rezultă noţiunea în sens larg de organe de urmărire penală unde se include şi procurorul. În principal procurorul(procuratura) în sistemul organelor de urmărire penală este organul care conduce întreaga activitate efectuată de organele de urmarire penală propriu-zise. Din prevederile al.2 art.253 CPP RM rezultă că organele de urmărire penală sunt reprezentate de ofiţerii de urmărire penală.

143. Determinati trei asemanari intre infractiunea,prevazuta la art.311 CP RM,si infractiunea prevazuta la art.312 CP RM,asemanari care sa se refere la latura subiectiva a infractiunii.

- intenţie directă

- în cazul ambelor componenţe de infracţiune motivul nu apare ca un semn obligatoriu la calificarea faptei deci poate fi divers (interes material, carierism,etc.)

- la fel şi scopul nu este reţinut ca un semn obligatoriu la calificarea infracţiunilor deci el poate fi divers în dependenţă de circumstanţa cauzei (dorinţa de a se îmbogăţi, dorinţa de a se răzbuna, etc.)

144. Argumentati daca ar fi sau nu oportuna substituirea,in art.311 CP RM,a sintagmei ,,sesizarea falsa”.Pentru a ne pronunţa vizavi de oportunitatea substituirii în art. 311 CP RM a sintagmei “denunţare falsă” prin sintagma “sesizare falsă” este necesar de a stabili sensul celor două noţiuni. Astfel din prevederile CPP RM putem deduce că sesizarea constituie punctul de plecare a urmăririi penale, fără o sesizare urmărirea penală nu poate fi începută. La fel din dispoziţiile CPP RM reiese că organul poate fi sesizat de săvîrşirea infracţiunii prin cîteva moduri:


1) Plîngere2) Denunţ3) Autodenunţ4) Depistarea infracţiunii nemijlocit de către angajaţii organelor de urmărire

penală.

Din cele enunţate anterior reiese că sesizarea este o noţiune mai largă decît denunţul existînd un raport de parte şi întreg între cele două noţiuni. Aşadar potrivit CPP RM denunţul reprezintă înştiinţarea făcută de o persoană fizică sau juridică despre săvîrşirea infracţiunii, denunţătorul asumîndu-şi răspunderea pentru informaţiei prezentate. La fel ca şi în cazul depunerii unei plîngeri de către victima unei infracţiuni persoana este prevenită despre raspunderea pentru denunţarea falsă.Deci reielind din analiza modalităţilor de sesizare a organelor de urmărire şi pentru evitarea interpretării extensive defavorabile a legii penale (dat fiind faptul că prezentarea plîngerii false nu este prevăzută de CP RM ca modalitate de săvîrşire a infracţiunii de la art.310 CP RM), ar fi oportun substituirea sintagmei “denunţare falsă” prin sintagma “sesizare falsă” (în sensul înştiinţării organelor de urmărire penală printr+o plîngere sau denunţ fals cu privire la săvîrşirea unei infracţiuni). 145. Identificati subiectul infractiunii prevazute la art.314 CP RM.Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul săvîrşirii faptei a atins vîrsta de 16 ani.

146. Determinati patru deosebiri dintre infractiunea,prevazuta la art.314 CP RM,si infractiunea prevazuta la art.309 CP RM,deosebiri care sa se refere la latura obiectiva a infractiunii.

Art.309 CP Art. 314 CPAcţiunea de costrîgere a martorului, a părţii vătămate de a face declaraţii mincinoase

Acţiunea de constrîngere a banuitului, învinuitului de a face declaraţii la interogatoriu

Acţiunea de constrîngere se poate exprima atît prin constrîgere fizică cît şi psihică

Acţiunea de constrîngere se realizează doar prin constrîngere psihică

Modalităţile de constrîgere:A) Ameninţări- Santaj- Provocarea fricii…B) Alte acte ilegale

Modalităţi de constrîngere:A) Fizică - Constrîngerea de genul

maltratărilor sau altor acte de violenţă ori al vătămării uşoare a


- Audierea bănuitului sau învinuitului în stare de oboseală

- Atenatarea la onoarea şi demnitatea expertului…

integrităţii corporale sau a sănătăţii.

B) Psihică- Ameninţări cu omor- Ameninţări cu distrugerea averii

Constrîngerea expertului, interpretului sau traducătorului de a se eschiva de la aceste obligaţii

147. Argumentati daca a fost sau nu oportuna excluderea prevederii de la lit.b) alin(2) art.317 CP RM-,,insotita de santaj”.

Consider oportună excluderea prevederii de la lit.b) alin(2) art.317 CP RM-,,insotita de santaj” deoarece noţiunea de şantaj utilizată în sensul art. 317 CP RM avea un înţeles destul de vag şi restrîns reprezentînd doar ameninţarea cu divulgarea unor informaţii defăimătoare cu scopul de a intimida. Ori ameninţarea cu divulgarea unor informaţii defăimătoare este o modalitate de realizare a constrîngerii prevăzute la alin.1 art.317 CP RM, o modalitate de realizare a constrîngerii psihice. La fel nu era corect să fie înrăutăţită situaţia făptuitorului care a recurs la ameninţarea cu divulgarea unor informaţii defăimătoare în raport cu cel care a ameninţat victima cu omrul sau cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau fizice, în primul caz faptele fiind calificate conform agravantei prevăzute la lit.b alin.2 art.317 CP RM iar în cel de-al doilea caz conform alin.1 al aceluiaţi articol.

148. Definiti notiunea ,,extorcare”,utilizata la lit.c) art. 324 CP RM.Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM nr.6 din 11.03.96 “Cu privire la aplicarea legislaţiei referitoare la răspunderea penală pentru mituire” oferă următoarea explicaţie „extorcarea mitei constă în cererea de către persoana cu funcţie de răspundere sub ameninţarea săvîrşirii acţiunilor care ar cauza prejudicii intereselor legale ale mituitorului ori punerea intenţionată a ultimului în aşa condiţii care îl impun să dea mită în scopul preîntîmpinării consecinţelor nefaste pentru interesele sale legale”

149. Argumentati daca exista particularitati vizind circumstanta agravanta ,,de doua sau mai multe persoane”,in cazul infractiunii de corupere pasiva (lit.b.) alin.(2) art.324 CP RM Cînd persoana care comite o faptă de corupere pasivă e intră într-un acord cu corupătorul(sau cu intermediarul). În acest caz bineînţeles


nu poate fi vorba despre corupere pasivă săvîrşită de două sau mai multe personae, adică legea reclamă prezenţa a cel puţin două persoane care acţionează după un acord preliminar. Pentru aceasta e necesar ca toţi participanţii grupului să fie remuneraţi ilegal şi să participe la acest proces în calitate de coautori. La fel este necesar să aibă calitatea de persoane cu funcţie de răspundere aceasta deoarece acele personae trebuie să săvîrşească coruperea pasivă trebuie să fie corupte nu pur şi simplu să pretindă, să accepte sau să primească o oarecare recompensă necuvenită, din aceste considerente o simplă persoană poate avea calitatea de organizator, instigator sau complice chiar şi atunci cînd în aparenţă sunt corupte împreună cu persoana cu funcţie de răspundere. Corupătorul nu este participant la coruperea la coruperea pasivă ci ci autorul infracţiunii de corupere activă.

150. Argumentati daca este oportuna excluderea cuvintelor ,,precum si pentru a obtine de la autoritati distinctii,functii,piete de desfacere sau o oarecare decizie favorabila” din dispozitia alin.(1) art.324 CP RMEste oportună excluderea cuvintelor ,,precum si pentru a obtine de la autoritati distinctii,functii,piete de desfacere sau o oarecare decizie favorabila” din dispozitia alin.(1) art.324 CP RM deoarece nu sunt altceva decît enumerarea unor scopuri urmărite de subiecţii infracţiunilor de corupere pasivă/corupere activă, scopuri ce se curpind în alt scop special al acestor componenţe de infracţiune ce are un înţeles mult mai vast: îndeplinirea obligaţiilor de serviciu ale făptuitorului. Or conferirea unor distincţii, numirea într+o funcţie, oferirea sau crearea unor pieţe de desfacere, emiterea unor decizii favorabile nu constituie îndeplinirea unor atribuţii sau obligaţii de serviciu pentru o persoană cu funcţie de răspundere.

151. Determinati scopul infractiunilor prevazute la art.324 si 325 CP RM.Scopul în cazul ambelor infracţiuni este acelaşi, este unul special şi poate adopta oricare din următoarele 3 forme:

- Îndeplinirea sau neîndeplinirea, grăbirea sau întîrzierea îndeplinirii unei acţiuni ce ţine de obligaţiile de serviciu ale făptuitorului

- Îndeplinirea unei acţiuni contrar obligaţiilor de serviciu ale făptuitorului

- Obţinerea de la autorităţi a distincţiilor, a funcţiilor, apieţelor de desfacere sau a unei oarecare decizii favorabile

Scopul făptuitorului este de a-şi realiza interesul material şi anume de a primi ofert, bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale.


152. Argumentati care trebuie sa fie calificata atunci cind, ca urmare a extorcarii de catre o persoana cu functie de raspundere,acesteia i se dau necuvenit falsi care imita perfect banii autentici.În cazul dat persoana cu funcţie de răspundere ce constringe o altă persoană de a+I oferi primei o remunerare ilegală va putea fi atrasă la răspundere conform li.c alin.2 art.324 CP RM dat fiind faptul că infracţiunea de corupere pasivă este o infracţiune formală şi se consider consumată din momentul pre4tinderii remuneraţiei ilegale (în cazul dat din momentul extorcării adică a realizării constrîngerii de către persoana cu funcţie de răspundere a unei alte personae de a-i oferi o remuneraţie ilegală.Persoana care a oferit banii falşi va fi liberată de răspundere penală pentru acţiunile de oferire a banilor reieşind din prevederile alin.4 art.325, după caz ar putea fi atras la răspundere penală conform art.236 CP RM.11

153. Agumentati daca este corecta formularea din Hotarirea Plenului Curtii Supreme de Justite,nr.6 din 11.03.1996 ,,Cu privire la aplicarea legislatiei referitoare la raspunderea penala pentru mituire”,conform careia raspunderea penala pentru coruperea pasiva/coruperea active survine indifferent de faptul cind a fost inminata recompensa necuvenita:pina la sau dupa savirsirea actiunii sau inactiunii de catre persoana cu functie de raspundere.Această explicaţie nu poate fi acceptată decît parţial pentru că contravene principiului legalităţii. Răspunderea pentru corupere pasivă poate fi aplicată numai în cazul în care recompense necuvenită este oferită pînă la îndeplinirea acţiunii sau inacţiunii corespunzătoare. În celălalt caz cînd recompensa necuvemită se oferă după îndeplinirea acţiunii/inacţiunii se va aplica art. 315 Cod Contravenţional.

154. Determinati momentul de consumare a infractiunii prevazute la art.326 CP RM.traficul de influenţă este o infracţiune formală şi se consideră consumată din momentul primirii, extorcării sau acceptării cel puţin a unei părţi din foloasele necuvenite.

155. Argumentati daca este sau nu corect ca fapta se califica drept escrocherie,atunci cind faptuitorul primeste bani,sustind ca are influenta asupra unui functionar (desi in realitate nu are),pentru a grabi indeplinirea unei actiuni ce tine de obligatiile de serviciu ale acestui functionar.Pentru a stabili dacă fapta va fi calificată drept escrocherie este necesar de a determina scopul pe care îl urmăreşte făptuitorul la săvîrşirea acestor acţiuni, în cazul în care el urmăreşte doar scopul de a obţine un anumit profit (scop de cupiditate) şi nu de a intervenei pe lîngă un funcţionar public sau al determina pe acesta să grăbească o acţiune ce ţine de obligaţiile sale de serviciu atunci acţiunile făptuitorului vor


fi calificate drept escrocherie. În cazul în care făptuitorul are scopul de a-l face pe funcţionar să îndeplinească sau să nu indeplinească obigaţiile lui de serviciu ar fi incorrect să calificăm faptele drept escrocherie, atunci cînd făptuitorul primeşte bani susţinînd că are influenţă asupra unui funcţionar (deşi în realitate nu o are) pentru îndeplinirea unei acţiuni sau pentru a nu o îndeplini. Este incorect deoarece la calificarea faptei nu se ţine cont de faptul dacă făptuitorul exercită sau nu influenţă asupra unui funcţionar. La fel cum nu interesează dacă persoanei căreia I s-a pretins folosul a crezut sau nu că făptuitorul se bucură în adevăr de trecerea pe care o prevalează. La fel un argument în susţinerea faptului că acţiunile indicate anterior vor fi calificate drept trafic de influenţă o constituie calităţile specific pe care trebuie să le aibă subiectul infracţiunii prevăzute la art. 326 CP RM şi anume pe lîngă regula generală persoana fizică responsabilă care la momentul săvîrşirii infracţiunii a atins vîrsta de 16 ani, trebuie să aibă influenţă sau să susţină că are influenţă asupra unui funcţionar.

156. Argumentati care sunt efectele pozitive si cele negative ale substituirii,in dispozitia art.326 CP RM,a sintagmei ,,functionar public” prin cuvintul ,,functionar”(substituireoperata prin legea nr 211 din 29.05.2003)

157.Definiti notiunile,, abuz de serviciu” si ,,abuz in serviciu”,utilizate in art.327 CP RM.Din Hotărîrea explicativă a Plenului C.S.J. nr. 37 din 22.11.2004 cu privire la practica aplicării legislaţiei în cauzele despre traficul de fiinţe umane şi traficul de copii prin “abuz de putere” înţelegem utilizarea în mod exagerat de către un subiect – persoană cu funcţie de răspundere reprezentînd autorităţile publice a atribuţiilor ce i-au fost conferite.Abuz de serviciu – folosirea intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere a situaţiei de serviciu.

158. Argumentati daca este posibil concursul ideal intre infractiunile prevazute la art.324 si 327 CP RM.Nu este posibil concursul ideal dintre infracţiunile prevăzute la art. 324 şi 327 CP RM deoarece infracţiunea de corupere pasivă este o infracţiune unică complex şi cuprinde elementele infracţiunii de la art. 327 CP RM. Prin săvîrşirea infracţiunii de corupere pasivă făptuitorul foloseşte situaţia sa de serviciu sau atribuţiile de care dispune pentru a realize acţiunile sau inacţiunile pentru care pretinde sau primeşte foloasele necuvenite sub forma unor bunuri, oferte, avantaje… Deci făptuitorul în cazul infracţiunii de corupere pasivă face abuz de putere sau de funcţia pe care o obţine unele foloase ce nu i se cuvin.


159. Argumentati daca este oportun a modifica sau a exclude urmatoarea sintagma din dispozitia art.327 CP RM: ,,daca acesta a cauzat daune in proportii considerabile intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”Ar fi oportună excluderea sintagmei din dispozitia art.327 CP RM: ,,daca acesta a cauzat daune in proportii considerabile intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” ceea c ear duce la transformarea infracţiunii din una material în una formală ce consider că ar contribui la realizarea unuia din scopurile legii penale şi anume prevenţia general. Este inadmisibil ca o persoană cu funcţie de răspundere care a săvîrşit careva acţiuni ilegale ce se încadrează în noţiunile “abuz de putere” sau “abuz de serviciu”, fapte îndreptate spre realizarea unui interes material sau alte interese personale, chiar dacă nu au produs un prejudiciu considerabil să fie traşi la răspundere contravenţională sau disciplinară. Pentru prevenirea abuzurilor din partea persoanelor cu funcţie de răspundere este necesar de a fi adoptate şi implimentate norme juridice adecvate ce ar asigura sancţionarea corespunzătoare a acţiunilor ilegale săvîrşite de persoanele cu funcţie de răspundere şi pedepsirea acestora.

Deci consider că excluderea din dispozitia art.327 CP RM: ,,daca acesta a cauzat daune in proportii considerabile intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” ar constitui o realizare în procesul de prevenire a abuzurilor din partea reprezentanţilor autorităţilor publice şi ar avea un impact pozitiv asupra reducerii sau minimalizării tentinţelor săvîrşirii unor astfel de fapte de către persoanele cu funcţie de răspundere.

160.Definiti notiunile ,,arma”si ,,tortuta”,utilizate in alin.(2) art.328 CP RM.În conformitate cu alin.1 art. 129 CP RM prin “arme” întelegem instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate prin dispoziţiile legii.Legea cu privire la arme “Arma individuală este un dispozitiv (mijloc material) destinat (adaptat) prin construcţie şi util din punct de vedere tehnic pentru vătămarea unei persoane, unui animal, pentru apărarea contra unui atac sau pentru imiterea proprietăţilor sale de luptă ”În sensul art.328 CP RM prin noţiunea de armă se înţelege atît arma de foc cît şi arma albă.Tortură – provocarea victimei unor dureri şi suferinţe deosebite(înţepături, pişcături, acţiuni cu agenţi termici sau curent electric)

161. Determinaţi trei deosebiri dintre infracţiunea, prevăzută la art.328 CP RM şi infracţiunea de tortură (art.309¹ CP RM), deosebiri care să se refere la obiectul infracţiunii.


Art. 328 Art. 309¹Ob.juridic generic: relaţiile sociale cu privire la activitatea legală a organelor administraţiei publice, precum şi a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor de stat.

Ob.juridic generic: relaţiile sociale cu privire la activitatea de înfăptuire a justiţiei şi activitatea de înfăputire a justiţie

Ob. juridic special(principal): relaţiile sociale cu privire la activitatea legală a organelor puterii de stat, organelor administraţiei publice locale sau a unei subdiviziuni a lor

Ob. juridic special(principal): relaţiile sociale cu privire la activitatea de înfăptuire a justiţie şi activitatea de contribuire la înfăptuirea justiţiei, sub aspectul obligaţiei persoanei aflate în exerciţiul autorităţii sau care acţionează, cel puţin, cu acordul acestei autorităţi de a asigura persoanelor implicate în activităţi judiciare sau legate de activitatea judiciară un tratament uman, cu respecatarea drepturilor omului Victima:

1) Persoana aflată în dependenţă faţă de făptuitor

2) Persoana aflată sub arest sau condamnată la pedepsă privativă de libertate

3) Persoana efectiv torturată sau o terţă persoană supusă unei constrîngeri psihice prin torturarea primei

162. Argumentaţi dacă este oportună sau nu oportună comasarea art.327 şi art.328 CP RM.Chiar dacă la prima vedere s-ar părea că ar oportună comasarea celor două articole dată fiind prezenţa unor asemănări între cele două componenţe de infracţiune, ar fi totuşi şi unele impedimente cît şi argument contra necesar de a fi luate în consideraţie. Astfel una din principal deosebire ce apare între cele două componenţe de infracţiune se referă la latura subiectivă. Dacă în infracţiunii prevăzute la art.328 CP RM unul din semnele laturii obiective şi anume motivul infracţiunii care poate fi divers şi nu se tine cont la calificarea faptei atunci în cazul componenţei de infracţiune de la art.327 CP RM motivul apare în calitate de semn calificant fiind luat în consideraţie la momentul calificării (făptuitorul trebuie să urmărească realizarea unui interes interes material sau alte interese personale ca urmare a faptelor comise). În cazul în care se constată absenţa intereselor materiale sau altor interese personale, în


timpul comiterii abuzului de serviciu, chiar dacă au fost cauzate daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor fizice sau juridice , nu formează componenţa infracţiunii dela 327, dar poate servi ca temei pentru tragerea la răspundere disciplinară a persoanei cu funcţie de răspundere.O altă deosebire important dintre cele două componenţe de infracţiune se referă şi la latura obiectivă şi anume în cazul art. 327 folosirea situaţiei de serviciu poate fi exteriorizată atît prin acţiuni cît şi prin inacţiuni pe cînd în cazul art.328 doar prin acţiuni.Aşadar reieşind din analiza celor doua infracţiuni prevazute de CP RM şi anume a prezentării deosebirilor dintre semnele elementelor constitutive ale celro două componenţe de infracţiune consider inoportună comas area celor două articole

163. Determinaţi forma şi tipul vinovăţiei manifestate în cazul infracţiunii prevăzute la art. 329 CP RM.Latura obiectivă a infracţiunii se caracterizează prin vinovăţie în formă de imprudenţă. Imprudenţa poate fi atît în modalitatea de încredere exagerată, cît şi în cea de neglijenţă.

164Argumentaţi dacă art. 213 CP RM poate fi privit ca o normă special în raport cu art. 329 CP RM.

165. Argumentaţi dacă este oportună modificarea în dispoziţia alin.1 art. 329 CP RM a sintagmei “dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice”Ar fi oportună modificarea sintagmei date dar în nici un acaz excluderea ei fiindcă ar duce implicit la transformarea infracţiunii din una material în una formală ceea ce in cazul acestei componenţei de infracţiuni nu ar avea un impact pozitiv şi nu ar constitui un beneficiu pentru aplicabilitatea şi realizarea scopurilor legii penale. Ar fi util substituirea în sintagma aceasta a gradului de prejudiciu ce se cauzează prin faptele de neglijenţă în serviciu din daune în proporţii mari în daune în proporţii considerabile. Astfel prin modificarea dată s-ar acorda o protecţie şi mai sporită intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice sau juridice. Chiar dacă latura subiectivă a infracţiunii date se caracterizează prin vinovăţie în formă de imprudenţă oricum ar fi oportun ca faptele care au cauzat un prejudiciu considerabil ca urmare a unei atitudini neglijente sau neconştiincioase a persoanei cu funcşie de răspundere, iar survenirea unor daune în proporţii mari ca urmare a săvîrşirii acestei infracţiuni să apară în calitate de agravantă. La fel modificarea dată va contribui la responsabilizarea persoanelor cu funcţie de


răspundere de a manifesta atitudine serioasă faţă de acţiunile sale şi competenţă în exercitarea funcţiei publice.

166. Identificaţi categoriile de persoane care reprezintă subiectul infracţiunii prevăzute la alin.3 art.330¹ CP RM.Subiect al infacţiunii prevăzute la al.3 art. 330¹ CP RM este persoana care face parte din una din următoarele categorii:

- membrul Comisiei centrale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate

- membrul comisiei departamentale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate

- colaboratorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

167. Argumentaţi dacă are sau nu un caracter absolut secretul informaţiilor despre declararea veniturilor şi a proprietăţii.Pentru a ne pronunţa cu privire la caracterul absolut a secretului informaţiilor despre declararea veniturilor şi proprietăţii este necesar de a examina un şir de acte normative printer care Legea Republicii Moldova privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor personae cu funcţie de conducere, Codul Penal, Codul Electoral… Analizînd prevederile Legea Republicii Moldova privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor personae cu funcţie de conducere ajungem la concluzia că declaraţia cu privire la venituri şi proprietate este un act confidenţial şi nu poate fi dată publicităţii. La fel în art.6 a prezentei legi este stabilită şi o menţiune cu character derogatoriu din care reiese că declaraţia poate fi dată publicităţii în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. Aşadar privitor la situaţiile în care devin publice informaţiile din declaraţiile privind veniturile şi proprietăţile persoanei vom consemna că de ex. La lit. h. art.28 a Codului Electoral se stabileşte că Consiliul electoral de circumscripţie asigută accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale candidaţilor în alegerile locale. Deasemenea în conformitate cu alin. 1 art. 13 “Transparenţa declaraţiilor” al Legii Republicii Moldova privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor personae cu funcţie de conducere, declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate, prezentate de Preşedintele


Republicii Moldova, deputaţii, membrii Guvernului, Preşedintele Curţii Constituţionale, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Procurorul General, Preşedintele Curţii de Conturi, Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, primarii din oraşe, sate(commune) şi preşedinţii consiliilor rationale se public anual în mijloacele de informare în masă republicane sau locale. Declaraţiile primarilor pot fi aduse la cunoştinţă şi prin afişare.Astfel putem observa că în unele cazuri secretul informaţiilor despre declararea veniturilor şi a proprietăţii nu are un caracter absolute. Dar nici transparenţa declaraţiilor respective nu au un caracter absolut. Or, se dă publicităţii nu întrega informaţie din declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate, În acest sens la alin.2 art.13 a Legii Republicii Moldova privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor personae cu funcţie de conducere se prevede: Se public şi nu constituie informaţie confidenţială următoarele informaţii şi date din declaraţii:

a) valoarea totală a proprietăţii declarateb) lista tuturor bunurilor ce constituie proprietate a subiectului declarării cu

indicarea dacă aparţine cu titlu de proprietate sau cu titlu de folosinţă, inclusive a celor aflate în afara ţării

c) La fel prezintă interes dispoziţia alin.3 din acelaţi articol potrivit căreia declaraţiile subiecţilor care nu sunt menţionaţi la alin.1 art.13 a Legii Republicii Moldova privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor personae cu funcţie de conducere, pot fi aduse la cunoştinţa publicului la propria lor iniţiativă cu respectarea alin.2 al aceluiaşi articol.

168. Argumentaţi dacă a fost sau nu oportună completarea Codului Penal cu articolul 330¹ Este bine cunoscut faptul că actele de corupţie reprezintă una din problemele actuale care au un impact direct aupra desfăşurării normale şi în deplină legalitate a activităţii organelor şi funcţionarilor din cadrul autorităţilor publice.

Astfel pentru prevenirea şi combaterea unor astfel de fenomene este necesar de a crea şi implimenta un cadru juridic adecvat pentru reducerea şi eradicarea în procesul executării funcţiei publice a unor astfel de metode şi procedeie ilegale precum primirea sau beneficierea de unele servicii, privilegii, scutiri de obligaţii


şi alte foloase ce duc inevitabil la ameliorarea nemeritată a situţiei persoanei în raport cu situaţia de care dispunea anterior săvîrşirii cărorva acte de corupţie

Astfel în scopul prevenirii şi combaterii îmbogăţirii fără justă cauză a demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi aunor persoane cu funcţie de răspundere Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la 19.07.2002 Legea Republicii Moldova privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor personae cu funcţie de conducere. Prin prezenta lege s-au stabilit o serie de reguli privind categoriile de subiecţi ce au obligaţia de a complete declaraţia cu privire la venituri şi proprietate, mmodalitate de completare şi depunere a declaraţiei precum şi procedura de verificare şi control a informaţiei cuprinsă în aceste declaraţii.

Pentru eficientizarea aplicării prezentei legi precum şi pentru prevenirea încălcării ei s-a stabilit posibilitatea de atragerii după caz la răspundere civilă, disciplinară sau contravenţională pentru încălcarea sau eschivarea de la prezentarea declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate. Constatîndu-se ulterior ineficacitatea măsurilor de sancţionare stabilite pentru încălcarea Legii din 19.07.2002 s-a decis modificarea şi completarea unor acte normative printre care şi Codul Penal al RM, fiind astfel completat cu art.330¹ ce prevede răspunderea pentru următoarele fapte:

- eschivarea de la prezentarea declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate sau indicarea intenţionată în declaraţie a datelor incorecte de către persoanele obligate să o prezinte

- divulgarea sau publicarea intenţionată a informaţiilor din declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate de către persoanele Aşadar în scopul prevenirii şi combaterii în sfera exercitării funcţiei publice a unor acte de corupţie c ear duce la obţinerea unor foloase necuvenite de unii funcţionari, în scopul implimentării şi asigurării respectării unor acte legislative (Legea Republicii Moldova privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor personae cu funcţie de conducere, Codul Penal…), şi sancţionării persoanelor ce încalcă regulile stabilite de aceste legi consider oportună completarea Codului Penal al RM cu art.330¹-

169. Definiţi noţiunea “documente oficiale”, specificată în dispoziţia de la art.332 CP RM.Prin document oficial se înţelege un act în formă scrisă sau în


altă formă care este adoptat, perfectat, confirmat şi eliberat de către un organ al administraţiei publice întreprindere, instituţie, organizaţie de stat destinat să confirme faptele ce au importanţă juridică.

170. Determinaţi trei deosebiri dintre infracţiunea, prevăzută la art.332 CP RM, şi infracţiunea prevăzută la art.361 CP RM, deosebiri care să se refere la obiectul infracţiunii.

Falsul în acte publice(art.332 CP RM) Art. 361 CP RMOb. juridic generic: relaţiile sociale cu privire la activitatea legală a organelor administraţiei publice, precum şi a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor de stat.

Ob. juridic generic: relaţiile sociale cu privire la activitatea normală a organizaţiilor comerciale, obşteşti sau altor organizaţii nestatale

Ob. juridic special: relaţiile sociale cu preivire la activitatea legală a întrepriderilor, instituţiilor, organizaţiilor de stat sau administraţiei publice

Ob. juridic special: relaţiile sociale ce ţin de activitatea normală a organelor de stat cu privire la asigurarea ordinii stabilite de operare cu documentele oficiale

Ob. material: documentele oficiale Ob. material: entitatea materială a documentelor, imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor

171. Argumentaţi dacă este sau nu oportună substituirea, în alin.1 art.332 CP RM, a termenului “falsificarea” printr-un alt termen.La prima vedere s-ar crea impresia că ar fi utilă o astfel de modificare şi oportună substituirea termenului “falsificarea” cu un alt termen utilizat în legislaţia penală şi anume “confecţionarea”. Însă o astfel de abordare ar fi greşită reieşind din analiza şi specificul celor două noţiuni deoarece s-ar diminua aplicabilitatea normei date.Prin falsificare în sens larg înţelegem oricare din următoarele:

- contrafacerea documentelor (confecţionarea documentelor false)

- modificarea conţinutului unor documente autentice (inclusiv prin înscrierea unor date vădit false)Analizînd conţinutul art. 332 CP RM se creaza impresia că noţiunea “falsificarea” se utilizează în sens îngust şi anume la confecţionarea documentelor false făcîndu-se abstracţie de cealaltă modalitate a falsificării ce presupune modificarea conţinului unor documente autentice (inclusiv prin înscrierea unor date vădit false). Astfel pentru a ne pronunţa vizavi de


oportunitatea substituirii termenului “falsificarea” printr-un alt termen în cadrul al.1 art.332 CP RM este necesar de a stabili felul în care se operează cu această noţiune în sens larg sau în sens îngust. În cazul în care noţiunea “falsificarea” ar fi utilizată în sens larg avînd o accepţiune mai vastă ar decădea necesitatea utilizării în cadrul al.1 art.332 CP RM a sintagmei “Înscrierea…unor date vădit false” dat fiind faptul că constituie o modalitate de realizare a falsificării documetelor. Aşadar ar fi util doar folosirea noţiunii “falsificarea” care ar avea o sferă mai largă de aplicabilitatecuprinzînd în conţinutul său atît confecţionarea cît şi efectuarea unor încrieri ce conţin date vădit false sau o altă modificare a conţinutului unor documente autentice.Consider inoportun substituirea noţiunii falsificarea printr-o altă noţiune deoarece prin astfel de modificare nu s-ar face nimic altceva decît enumerearea exhaustivă a modalităţilor de falsificare a documentelor. Deci ar fi oportună utilizarea în prevederile CP RM inclusiv în al.1 art. 332 CP RM a noţiunii “falsificarea” în sens larg ceea ce ar face inoporună şi inutilă substituirea printr-o altă noţiune dar dimpotrivă ar duce implicit la alte modificări ce se referă la noţiuni precum: confecţionarea sau înscrirea unor date vădit false.

172. Determinaţi obiectul juridic secundar al infracţiunii de samavolnicie.Conform opiniei unor autori obiectul juridic secundar al infracţiunii de samavolnicie îl unele cazuri în dependenţă de circumstanţele cauzei si modalităţile de săvîrşire a ifracţiunii îl pot forma relaţiile sociale cu privire la viaţa şi sănătatea persoanei, relaţiile sociale patrimoniale, relaţiile sociale cu privire la inviolabilitatea psihică a persoanei.Însă nu ne putem limita doar la aceste relaţii sociale deoarece prin săvîrşirea infracţiunii de samavolnicie sunt afectate în mod secundar şi alte relaţii secundare determinarea cărora se face în baza modalităţilor faptice concrete de săvîrşire a infracţiunii.

173. Determinaţi trei deosebiri dintre infracţiunea de samavolnicie şi infracţiunea de şanta, deosebiri care să se refere la obiectul infracţiunii.

Şantajul(art.189CP RM) Samavolnicia(art.352 CP RM) Ob. juridic generic: relaţiile sociale cu privire la patrimoniu

Ob. juridic generic: relaţiile sociale cu privire la desfăşurarea normală a activităţii organelor puterii de stat

Ob. juridic special(o.j. principal):1) relaţiile sociale cu privire la

patrimoniu care au în conţinutul lor un drept real

2) relaţiile sociale cu privire la

Ob. juridic special(o.j. principal):

relaţiile sociale cu privire la ordinea de realizare a drepturilor


patrimoniu care au în conţinutul lor un drept de creanţă

Ob. material: bunul străin Ob. material: bunul asupra căruia persoana are un drept legitim sau consideră că are un drept în privinţa acestui bun (situaţia dreptului presupus)

174. Argumentaţi dacă ar fi oportună abrogarea art.352 CP RM.În perioada de tranziţie spre economia de piaţă datorită schimbărilor din diverse domenii ale vieţii economice, sociale, politice, culturale ale Republicii Moldova între persoanele fizice cît şi cu/între persoanele juridice s-a majorat numărul litigiilor purtînd un atît un caracter patrimonial cît şi de natură nepatrimonială. În acest context lipsa încrederii societăţii în posibilitatea realizării eficiente a justiţiei, pe lîngă multe alte împrejurări (creşterea nivelului corupţiei, abuzul de serviciu, tergiversarea soluţiilor judiciare, etc.) împiedică realizarea drepturilor şi intereselor persoanelor fizice şi juridice. În acest sens unele personae sunt determinate la exercitarea drepturilor sale fără apel la asistenţa organelor de resort (acţionînd după bunul său plac cauzîndu-se astfel o anumită atingere relaţiilor sociale care asigură desfăşurarea normal a ordinii de administrare). Pentru asta rularea normal a activităţiiaparatului de stat este supus protecţiei normative inclusive şi în materie penală.Astfel pentru evitarea săvîrşirii unor astfel de acţiuni c ear leza desfăşurarea normal a activităţii autorităţilor publice şi ordinea de realizare a drepturilor şi intereselor legitime s-a stabilit în la art. 352 CP RM încriminarea faptei de samavolnicie. Chiar dacă este o infracţiune specific statelor din fostul lagăr sovietic infracţiunea de samavolnicie este prevăzută şi în alte sisteme de drept, în unele cazuri sub o altă formă şi cu un alt conţinut dar totuşi avînd specificul componenţei date de infacţiune. La fel există legislaţii naţionale în care în dependenţă de specificul izvoarelor sistemelor de drept fapta de samavolnicie nu este încriminată reglementînd diferit de faptele de samavolnicie sau asigurînd protecţia relaţiilor sociale prin intermediul altor dispoziţii ale normelor juridico-penale şi civile.Aşadar este incorect să se afirme că samavolnicia nu este cunoscută în general sistemelor de drept în care lipsesc prevederile corespunzătoare, avînd la bază ideia că samavolnicia este atribuită relaţiilor publice (delict, contravenţie) sau civile.Dat fiind faptul că Republica Moldova parcurge o perioada de tranziţie şi încă nu a atins un nivel acceptabil al democraţiei unde se aplică relaţiile specifice unui stat de drept este oportună în continuare încriminarea faptei de samavolnicie. Poate odată cu dezvoltarea unei


societăţi civile “sănătoase”, uniformizării, perfecţionării legislaţiei (inclusiv şi a celei penale), precum şi instituirii stabilităţii dreptului în ansamblu său în RM va fi radiată samavolnicia din sfera ilicitului juridico-penală (prin dezincriminarea sa) însă pentru moment acest lucru pare imposibil chiar şi inoportun din considerentele enunţate anterior.Consider că art. 352 CP RM ar trebui păstrat însă ar fi necesar de a se opera careva modificări care ar asigura aplicarea sa eficienta şi corespunzătoare.

175. Determinaţi gradul de intensitate maxim al violenţei, în sensul prevederii de la lit.a alin.3 art.362 CP RM.Din conţinutul Hotătîrii explicative a Plenului CSJ nr. 15 din 25.02.2002 cu privire la practica judiciară în cauzele penale şi administrative referitoare la trecerea ilegală a frontierei de stat reiese faptul că prin noţiunea de “violenţă” în sensul utilizat în art. 362 CP RM înţelegem atît violenţa nepericuloasă pentru viaţa şi sănătatea persoanei cît şi cea periculoasă.În cazul în care trecerea ilegală a frontierei de stat a fost insoţită de vătămări grave ale integrităţii corporale sau sănătăţii acţiunile făptuitorului trebuie să fie calificate conform art. 151 şi art. 362 CP RM.Deci din cele expuse putem deduce că prin violenţăîn sensul art. 362 CP se înţelege aplicarea de către făptuitor a violenţei nepericuloase pentru viaţa şi sănătatea persoanei cît şi periculoasă ce s-a soldat cu sau fără vătămarea medie sau uşoară a integrităţii sănătăţii.

176. Argumentaţi care metodă de săvîrşire a contrabandei presupune invocarea şi a art. 362 CP RM.În cazul în care contrabanda se va săvîrşi prin eludarea controlului vamal acţiunile făptuitorului vor putea fi calificate conform regulilor concursului de infracţiuni şi anume art. 248 şi art. 362 CP RM.Prin eludare se are în vedere intrarea sau ieşirea din Republica Moldova prin alte locuri decît cele destinate pentru aceasta sau inafara orelor de lucru al birourilor vamale sau posturilor vamale.Astfel în cazul ambelor infracţiuni latura obiectivă se realizează prin trecerea ilegală a frontierei de stat înafara punctelor de trecerea frontierei stat adică prin eschivarea de la controlul vamal.

177. Argumentaţi dacă este sau nu oportun ca în alin.1 art 362 CP RM, dar nu înalin.2 art. 332 din Codul Contravenţiona, să fie stabilită răspunderea pentru trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei de stat fără paşaport sau fără autorizaţie din partea autorităţilor respective.Specificul legislaţiei penale este de încrimina o serie de fapte ilicite ce aduc atingere gravă unor relaţii sociale protejate de normele penale. Din categoria acestor fapte face parte şi infracţiunea de trecere ilegală a frontierei de stat. Din analiza semnelor


componenţei de infracţiune se constată faptul că latura obiectivă a infracţiunii date se realizează prin trecera ilegală a frontierei de sta eludîndu-se controlul vamal sau tăinuindu-se de acesta care în raport cu trecera frontirei de stat fără paşaport sau fără autorizaţia din partea din partea autorităţilor respective reprezintă fapte cu un nivel de pericol mai sporit şi cu un grad de prejudiciabilitate mult mai mare. Pericolul şi gravitatea faptei prevăzute de CP RM la art. 362 reiese din modalitate de trecere a frontierei de stat care de regulă se efectuaiză prin alte locuri decît cele stabilite pentru trecerea frontierei. În cazul acţiunilor ilegale prevăzute de alin.2 art.332 Cod Contravenţional al RM trecerea frontierei de stat se realizează prin aceste puncte. Trecerea frontierei de stat prin punctele de frontieră fără paşaport sau fără autorizaţie din partea autorităţilor respective reprezintă în primul rînd o încălcare a ordinii şi regulilor de trecere a frontierei.Astfel reieşind din gradul de pericol sporit a faptelor prevăzute la alin.1 art. 362 CP RM în raport cu cele de la alin.2 art.332 C. Contr. RM consider inutilă comasarea celor două norme care nu ar duce la nimic altceva decît la agravarea situaţiei făpuitorului.Reiesind din argumentele prezentate anterior şi din caracerul diferit al celor două norme consider inoportun să fie stabilită răspunderea pentru trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei de stat fără paşaport sau fără autorizaţie din partea autorităţilor respective.

178. Definţi noţiunea “rezindent”, utilizată în art. 362¹ CP RM.Prin noţiunea “rezident ” în sensul art. 362¹ CP RM legiuitorul s-a referit înanite de toate la apatrid. Aşadar este vorba despre apatridul care domiciliază în R.M. dovada fiind buletinul de identitate pentru apatrizi, de asemenea se are în vedere apatridul care domiciliază temporar în R.M. dovada statutului său fiind permisul de şedere. La fel calitatea de rezident o poate avea şi apatridul care se află pe teritoriul R.M. şi domiciliază fără acte de identitate sau a căror valabilitate a expirat.Aşadar prin rezident în sensul art. 362¹ CP RM trebuie de înţeles fie apatridul, fie persoana care nu are dovada apartenenţei sale la statutul de apatrid nici dovada cetăţeniei vreunui stat.

179. Argumentaţi dacă permisul de muncă poate sau nu să reprezinte obiectul material al infracţiunii prevăzute la art.362¹ CP RM.Pentru a putea răspunde dacă permisul de muncă poate sau nu să reprezinte obiectul material al infracţiunii prevăzute la art. 362¹ CP RM este necesar de a stabili care categorii de documente oficiale pot evolua în calitate de obiect material a infracţiunii de organizare a migraţiei ilegale, astfel putem delimita următoarele două categorii:


1) documentele destinate intrării pe teritoriul unui stat a persoanei care u este cetăţean sau rezident al acestuia.

2) documentele destinate şederii pe teritoriul unui stat a persoanei care nu este cetăţean sau rezident al acestuia.

3) La prima categorie conform Legii RM cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova sunt atribuite următoarele documente:

- paşaportul cetăţeanului RM

- paşaportul pentru apatrid

- paşaportul diplomatic

- paşaportul de serviciu

- documentul de călătorie a persoanei cu statut de refugiat.

La categoria documentelor ce sunt destinate şederii pe teritoriul RM conform Legii privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte sunt atribuite:

- buletinul de identitate al cetăţeanului RM

- buletinul de identitate pentru apatrizi

- buletinul de identitate pentru refugiaţi

- permisul de şedere

Aşadar putem constata din cele enunţate anterior că permisul de muncă nu face parte din categoria documentelor destinate intrării şi ieşirii sau şederii pe teritoriul RM.Din prevederile Legii cu privire la migraţiune reiese că permisul de muncă nu are destinaţia de a confirma şederea legală a persoanei pe teritoriul RM dar de desfăşura activitate de muncă.Deci permisul de muncă nu poate constitui obiectul material a infracţiunii prevăzute la art.362¹ dar a art.361.

180. Argumentaţi dacă art. 362¹ CP RM ar trebui completat cu un alineat în care să fie prevăzută posibilitatea de liberare de răspundere penală a victimelor infracţiunii de organizare a migraţiei ilegale. Reieşind din prevederile convenţiilor internaţionale la care RM este parte (Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate) care stabilesc că migranţii nu devin pasibili de urmărire penală dat fiind faptul că ei reprezintă obiectul organizării acţiunilor de migraţie ilegală deci evoluiază în calitate de victimă a


infracţiunii de organizare a migraţiei ilegale.Deci ar fi oportun de a se proceda ca în cazul altor articole din CP RM (art. 165, art. 206, art.262) care cuprind clauze similare cu privire la liberarea de răspundere penală a victimelor infracţiunii, în cazul dat a infracţiunii de organizare a migraţiunii ilegale.Prevederile date săfie aplicate tuturor victimelor infracţiunii date fără excepţie fără a se ţine cont sau a fi invocate lipsa consimţămîntului sau altor circumstanţe care nu prezintă nici o relevanţă în planul atestării calităţii de victimă pentru persoana corespunzătoare.Şi pentru atingerea finalităţii scontate şi asigurarea aplicabilităţii corespunzătoare a legii penale ar fi util de modificat, şi alin.4 art.362 CP RM prin introducerea sintagmei “sau ale organizării migraţiunii ilegale” ceea c ear asigura victima infracţiunii de la art. 362¹ CP în caz de trecere ilegală a frontierei de stat de liberare de răspundere penală.


Examen Drept Penal Semstru II

Documents

Transcript of Examen Drept Penal Semstru II