Examen Proces Penal

7/25/2019 Examen Proces Penal

http://slidepdf.com/reader/full/examen-proces-penal 1/120

1 Definiţi noţiunea procesul penal.De la nasterea raportului juridic conflictualpenal ,in urma savirsirii infractiunii ,pina la

incetarea acestuia,in cazul executarii pedepsei stabilite de instanta judecatoreasca,o serie deorgane statale desfasoara o activitate prin care se constata existenta infractiunii si se realizeazaraportul juridic procesual penal

Procesul penal a fost definit in literatura de specialitate ca o activitate reglementata de lege ,

desfasurata de organele competente cu participarea partilor si a altor persoane ,in scopulconstatarii la timp si in mod cmplet a faptelor ce constitue infr.,aceasta fiind pedepsita conformvinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala .

Conform izvoarelor doctrinale procesul penal a fost definit ca un sistem de actiuni aleorganelor de stat competente si raporturi juridice ce se nasc intre aceste organe si

participanti,plus un al 3 element –actiunile procesuale ale persoanelor participa in cauza penala .Latina, processus semnifica succesiune de stari ,etape prin care trec diverse fenomene ,

evenimente ,sisteme naturalesau sociale .Aspect juridic miscarea ,actiunea,ce trebuie sa sedesfasoare pentru aplicarea dreptului penal ,pentru descoperirea,prinderea si cercetarea,judecareaacelora care savirsesc infractiuni.

Franceza , procesul penala se utilizeaza si ca procedura ,ce semnifica totalitatea formelor si

actelor indeplinite de unorgan de jurisdictie sau de un alt organ de stat in exercitarea functiei salefiind utilizate ca cvasisinonime .

Procesul penal fiind o succesiune de actiuni intreprinse de organe de urmarure oenala ,constatare ,procuror ,instanta si ceilalti participanti ai proceuslui conf C.rocedura penalacontine formele si exigentele legale impuse actiunilor procesuale din care este compus procesul

penal

2. Ilustraţi evoluţia formei procesuale în cadrul formelor istorice ale procesului penal.rocesul penal in contextul istoriei statului si dreptuluise prezinta traditional in urmatoarele

tipuri istorice ! "proces penal sclavagist ,pr.penal feudal,burg#ez,modern.$.Fiecarui tip de stat side drept ii sunt carcteristice un tip de proces penal ,fiind la diferite etape de dezvoltare asocietatii,in functie de rolul organelor ce desfasoara anumite activitati procesulae,de mijloacelede proba ,sarcina probatiuniiin proces si de alti factori se deosebesc urmatoarele forme ale

procesului penal!Procesul privat acuzatorial ,aparut in epoca scalvagista in %recia si &oma Antica,avind

forma dominanta in prima perioada a feudalismului..'rasatura specifica se declansa de catre persoanele ce au ssuferitin urma infr "cauze private$sau de carte orice cetatean al Atenei sauromei.,insa nu era posibila intentarea din oficiu ,c#iar si in cazurile uor infractiuni concrete.(nvinuitul se afla in stare de libertate ,pregatindu)se sa se apere singur sau cu ajutorulavocatului ,laudatores si patroni.(n grecia Antica sistemul probatoriu includea !legile ,depozitiilemartorilor ,recunoasterea ,tortura "robii $si juramintulForma data a evoluat regasindu)se in in

procesul penal modern pentru unle infr reduse socialmente ,cind se institue procedura prealabiladirect la instanta de jud .roceul privat acuzatorial e determinat de vointa celui vatamat de altrage la raspundere pe cel vinovat de sav infr ,si o particularitate admisibilitatea impacarii

partilor atit procesual cit si jurisdictional.Procesul inchizitorial apare odata cu dezvoltarea caracterului oficialitatii procedurii vec#i

privat acuzatoriale ,prin excluderea principiului egalitatii partilor ,prin negarea drepturilorelementare ale invinuitului care devine obiect de examinare supus torturii ,ect.Astfel se judecaucauze penale privind infractiuni le flagrante si infractiuni urmarite de strigatul sau invinuireaobstaeasca .(zvorul principal al procesului inc#izitoarial era procesul ecleziastic "canonic$raspindit in *uropa in sec ++)+ si aupra procesului laic .-pecific si dreptului medieval inoldova si 'ara &omaneasca ,dar carcteristic carui era neadmiterea impacarii partilor .(n materia

probelor cu martorul se aplica adagiul ,precum si norme morale ,religioase,ect.-e bazau pe prezumtiile legale,pe amanunte cazuistice ,declaratiile unor specialisti in medicina , ect.&ecunoasterea vinovatiei de invinuit avea o importanta deosebita ,considerindu)se regina

probelor,frecvent fiin utilizata tortura pentru dobindirea acesteia../ alta particularitate e faptul canu se aplica 0rezumtia nevinovatiei ,invinuitul fiind inmpus sa)si demonstreze nevinovatia ,nu serespecta nici la pronuntarea sentintei ,daca se stabilea pe deplin vinovatia atunci se condamna,dac partiala at se ac#ita ,iar in cazul insuficietei de probe se lasa pe timp nedeterminat subinvinuire .rocesul dat mai exclude participarea aparatorului ,motivinduse ca acesta ar putea fi o

piedica in aflarea adevarului ,astfel invinuitul raspundea personal la intrebari.Form secreta si

lipsa contradictorialitatii .Forma dat se regaseste in procesul modern in statele cu sitemcontinental dar cu o drastica modificari ,mai umane ,principii noi.Pr.acuzatorial -apare in urma reformei pr inc#izitorial.(n Franta sec +1 ,forma inc#izit. *

inlocuita cu cea acuzatoriala.(nvinuitului i se acorda drpturi la administrarea probelor ,irtrimiterea in judecata se dispune de reprezentatii poporului care participa si la infaptuirera

justitiei prin curtile cu jurati ,in baza codului din +121 se divide in faze principale una anc#etace ramine inc#izitoriala iar judecatade principii acuzatoriale.Carcateristic formei acuzotorialeacordarea mai multor atributii procurorului ,functia de invinuire decit aparatorul statului . uratii)4n alt aspect trecerea de la sistemul probelor legale formale,la principiul liberii aprecieri,preluat din proceul englez cu juratii ce apreciau probele dupa propria convingere .-arcina

probatiunii ii revineau –partii civile si procurorului ,dac nu se proba invinuitul benificia de

prezumtia nevinovatiei recunoscuta in Declaratia dr omului si cetateanului +516Pr.contradictorial – cunoscut in tarile cu sitemul anglo –saxon "Anglia ,-4A,Canada$ bazata

pe egalitatea partilor si separarea functiilor intre invinuire aparare si judecata –faza urmarire si judecatii .rocesul englez dominat de princip nevinovatiei ,sarcina probatiunii revine partiiacuzarii,dar specific este si posibilitatea trecerii sarcinii probatiunii da la acuzator la invinuit ."faptul ca invinuitul este iresponsabil)revine partii apararii $ ./rganele de stat nu are obligatia saadune probe in favoarea invinuitului .&ecunoasterea vinei de catre invinuit ,anc#eta

judecatoreasca nu se desfasoara si judecatorul emite sentinta fara a mai pune juratilor intrebari cu privire la vinovatie si fapte .Daca invinuitulneaga vinovatia sa si probe nu sunt suficiente,judectarorul emite ordin de inscriere a verdictului de ac#itare fara a transmite cauza sperexaminare juratilor .

Forma mita)s)a constitui in urma reformelor judiciare si presupune existentei elemnetlor proceesului inc#izitorial in faza uramririi penale "carcaterul nepublic si scris ,lipsa carcteruluicontradictoriu si nemijlocirii,indeplinirea functiei de urmarire penala concomitent cu luarea#otaririlor in cauza de catre organul de urmarire sau procuror$ precum si a elementelor

procesului contradictorial in fazele judiciare .rocesul penal al & a capatat o forma mixta in urma modificarilor in C prin legea din 6

dec +667 care a sc#imbat esential rolul instantei in proces cu particularitati specifice formeicontradictoriale.8oul C din 223 +7 martie a cunosctut sc#imbari majore ,fiin unprocescontradictoriu. rocesul penal al &epublicii oldova apar9ine formei procesului penal mixt, care:;i are originea :n &evolu9ia Francez< de la +516 ;i :n care domin< principiul liberei aprecieri a

probelor :n baza intimei convingeri!. "stimaţi oportunitatea respect#rii formei procesuale în cadrul procesului penal.Formele reglementate de lege in care se desfasoara procesul penal sunt denumite forme

procesuale ./rdinea procesuala constitue totalitatea conditiilor stabilite in legea procesuala in baza carora se desfasoara procesul penal in general si se adopta #otariri in cauza sau a uneiactiuni procesuale distincte care determina raportul si succesiune actiunilor efectuate cu solutiidate

Forma procesuala stabileste acel regim imperativ de desfasurare a acestei activitati,fiindtotodata considerate acele garantii impotriva abuzurilor .

Astfel acea formalitate prevazuta de lege si introdusa in C ,necesita respectare si evedentiaza

o derulare a procesului penal general.Formele procesuale in procedura penala a & sunt !

-forma $enerala %tipica $prevazuta pentru majoritatea absoluta aa cauzelor penale.Aceastaeste forma dominanta in proces ,desfasurata in baza regulilor unice si parcurgerea tuturor fazelorobligatorii ai procesului penal.

-Formele speciale%atipice& , prevazute pentru anumite cauze penale se desfasoara la felsub incidenta regulilor generale insa cu careva exceptii determinate de de particularitatilecauzei ,unde unele faze lipsesc."procedura in cauzele privind minorii,cu garantii suplimentare

,masurile de constringere cu carcter medical fiind conditionata de starea de iresponsabilitate afaptuitorului,acordul de recunoastere a vinovatiei $rocesul penal in & ,pe linga formele descrise mai cunoaste urmatoarele proceduri cu o formaatipica !

)pr.de urmarire si judecare a unor infr.flagrante)pr.privind urmarirea penala si judecarea cauzelor privind infractiunile savirsite de pj)procedura de reparare a prejud cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si

ale instantelor judecatoresti)pr.de restabilire a documentelor judiciare disparuteAcetse proceduri speciale imbraca o forma diferita decit cea generala ,insa nu genereaza

inegalitati fata de persoane in fata legii sau incalcarea princip legalitatii.

Astfel oportunitatea respectarii acestora urmeaza calea legala ,descrisa de catre legiutor ,doarca acesta cale e diferita de cea generala si prevazuta in cazurile cu particularitati ,dat fiind faptulca intregul proces penal este guvernat de princiipii ca legelitatea ,egalitatea persoanelor in fatalegii si alte principii de baza .

'. Definiţi funcţiile procesual penale.=n cadrul procesului penal sunt realizate func9ii specifice. rin funcţii procesual

penale :n9elegem c<ile, direc9iile sau orient<rile de desf<;urare a activit<9ii procesuale. =n proces penal modern deosebim func9ii de baz<!

Funcţia acuzării ( a învinuirii) este exercitat< ;i realizat<, :n principal, de procuror prin promovarea unor acte cum ar fi ! :nceperea urm<ririi penale, punerea :n mi;care a ac9iunii penale,trimiterea :n judecat<, sus9inerea acuz<rii in fa9a instan9ei de judecat<, formularea concluziilor decondamnare, exercitarea c<ilor de atac etc. Func9ia de acuzare poate fi definit< ca imperativa :ndezbaterile judiciare a cauzei penale, ca direc9ie de activitate reglementat< de lege a subiec9iloracuz<rii " procurorul, partea v<t<mat< $, abilita9i cu drepturi de a)l demasca pe inculpat decomiterea unei fapte pasibile de pedeaps< ;i :ntemeierea r<spunderii penale a inculpatului.

rocurorul particip< la ;edin9a judiciar< :n calitate de exponent al func9iei de acuzare.Acuzatorul trebuie sa demonstreze :n fa9a judec<9ii temeinicia acuz<rii. La realizarea acesteifunc9ii contribuie ;i partea v<t<mat< care, al<turi de procuror, se situeaz< pe pozi9iile acuz<rii.&olul p<r9ii v<t<mate spore;te :n cazuri de acuzare particular< sau privat<. C>nd urm<rirea penal<:ncepe :n baza pl>ngerii p<r9ii v<t<mate .

acuzarea privata)in forma sa pura e un fenomen istoric ,acuzarea apartinea victemeiinfr si rudele ei sau tribului,fara implicarea vreunui organ de drept ,sau vreo autoritate publica .Actual in cadrul urmaririi penale ce se pune in miscare la depunerea plingerii de catre victima ,organel intervin ,insa odata cu retragerea plingerii prealabile ,procesul penal inceteaza.

acuzarea pu(lica – reprezinta pornirea si desfasurarea procesului penal indifferent devointa victemei.rincipiul oficialitatii oblige organelle responsabile sa descopere infr sis a atragala rasp pen faptuitorii .Actul de justitie exceed interesele pers ,devenind un interes alsocietatii..ornirea urmaririi penala se face indifferent de faptul depunerii plingerii prealabile decatre victima ?ictima are dreptul de a depune plingere la organul de drept ,insa aceasta nu areefecte juridice .-tatul are obligatia pozitiva de a atrge la raspundere faptuitorii vinovati de savunei infr ,acesta fiind un process general util pentru ordine de drept si societate .

acuzarea privat-pu(lica .(n acest caz urmarirea penal se porneste doar la cereare partii vatamate ,dar nu inceteaza la retragerea ei"in C +6@+,abrogate de D 223$ 8oul cod prevede doar forma private si cea publica a acuzarii

Funcţia apărării o exercit<, :n principiu, pentru sine fiecare parte, realiz>ndu)se drepturile procesuale. Apărarea – activitate procesuală efectuată de partea apărării în scopul combaterii,în tot sau în parte, a învinuirii ori a atenuării pedepsei, apărării drepturilor şi intereselor

persoanelor bănuite sau învinuite de săvârşirea unei infracţiuni, precum şi a reabilitării persoanelor supuse ilegal urmăririi penale .

La aceasta se adaug< ;i contribu9ia organului judiciar, care prin atitudinea sa activa ;i :n baza principiului oficialit<9ii asigur< respectarea, garantarea ;i exercitarea drepturilor ;i intereselorlegitime ale cet<9enilor.

4n rol important :i revine ap<r<torului, care realizeaz< asisten9< juridic< calificat< saureprezint< p<r9ile :n proces, potrivit condi9iilor prev<zute de lege. Func9ia de ap<rare este aceaactivitate procesual< ce are ca obiect promovarea ;i exercitarea dreptului de ap<rare – dreptrecunoscut :nvinuitului, inculpatului ;i oric<rei alte p<r9i :n procesul penal, de c<tre ele :nsele ori

prin beneficiere prin asisten9< juridic< a altor persoane :n toate fazele procesului penal sau decondamnare a inculpatului.

Funcţia judecatii -soluţionării cauzei penale apar9ine, :n condi9iile ;i limitele legii,numai instan9ei de judecat<. Astfel, solu9ionarea propriu)zis< care are loc :n fza judec<rii, este o

func9ie realizat< exclusiv de instan9< de judecat< prin pronun9area definitive de ac#itare, de:ncetare a procesului penal sau de condamnare a inculpatului.

&ealizarea func9iilor diametral opuse :n procesul penal de acuzare ;i constituie condi9iastabilirii adev<rului obiectiv de c<tre instan9< de judecat<, care dep<;e;te interesele p<r9ilor ;iurm<re;te :nf<ptuirea func9iei proprii – solu9ion<rii cauzei penale.

=n procesul penal se disting urm<toarele func9ii auxiliare!a$ funcţia de suprave$here a respect#rii le$ilor :n cursul procesului penal,

exercitat< de instan9a de judecat< " de ex. Legalitatea aplic<rii m<surii preventive,arestul, sau a refuzului de a :ncepe urm<rirea penal< $ b$ funcţia soluţion#rii acţiunii civile ce se manifest< prin repararea

prejudiciului material cauzat de infrac9iunec$ funcţia de furnizare a pro(elor, care este legat< de declara9iile unui martor,

de prezentarea concluziilor de c<tre exper9i etc.d$ funcţia de favorizare a procesului penal, legat< de antrenarea unor subiec9i,

care :ntr)un fel dau altul, :nlesnesc solu9ionarea cauzei penale " de ex. C#emareaspecialistului pentru acordarea ajutorului la administrarea probelor etc. $

e$ funcţia de educaţie )i de prevenire ea poate fi demonstrat< par9ial prinurm<torul exemplu! o ;edin9< de judecat<, bine organizat< :ntr)o cauz< penal<, poateservi ca lec9ie de moral< ;i educa9ie cu mult mai eficient dec>t o lec9ie preg<tit< ;i9inut< anume :n acest scop.

Din cele expuse mai sus, reiese c< func9iile procesului penal au un caracter corelativ, se p<trund

reciproc ;i nu se limiteaz< numai la activitatea unui singur subiect.*. v Divizaţi funcţiile procesuale în dependenţ# de fazele procesului penal.Fazele procesului penal constitue diviziuni ale procesului penal,in care se efctueaza mai multe

activitati desfasurate succesiv ,progresiv si coordonat ,pe baza de raporturi juridice carcteriisticein vederea realizarii unor sarcini specifice.-istemul actiunilor procesual penale este divizat inurmatoarele faze obligatorii!

+rmarirea penala – consta in efectuarea actelor proesuale si de investigare operativa deorganele de urmarire in scopul stabilire circumstantelor cauzei,administr. si verif. probelor ,intocmindu)se in cele din urma rec#izitoriu in caz de identificare a persoanelor vinovate desavirsirea infr.,confirmata de procuror dupa care se transmite in judecata ."Functia acuzarii

,invinuirii$udecarea cauzei in 1 instanta – a faza a procesului penal ,care incepe odata cu sesizareainstantei si cuprinde toate activitatile procesuale desfasurate de catre acestea sau in fata ei pentru



solutionarea fondului cauzei Faza data fiind recunoscuta ca fiind principala ,datorita procesuluide examinare de catre instanta a tuturor probelor administrate de parti in conditii decontradictorialitate,solutionind conflictul de drept astfel constatarea vinonavatiei pers sistabilirea pedeps corespunzatoare fie nevinovatia acesteia si restabilirea acesteia prin sentinta deac#itare omentul final e cel de pronun#tare a sentinteiApelul si recursul sunt ci ordinare deatac exercitate de titularii de drept impotriva #otaririlor nedefinitive ,parcurgind judecarea in apel

la instanta superioara urmata de judecarea in recurs 8eutilizarea cailor de atac in termenul prevazut de lege duce la executarea #ot judecatoresti."functia judecarii , $"ecutarea hotaririlor-faza obligatorie a procesului penal care incepe odata cu raminerea

definitiva a #ot jud si cuprinde activitatile instantei de punere in aplicare.(nstanta solutioeazac#estiuni privind aminarea executarii sentinetei,eliberarea de pedeeapsa din cauza

bolii,executarea sentintei in cazul existentei si altor sentinte neexecu1tate ,cerereile de stingere sireabilitare inaninte de termen precum si alte c#estiuni.

*xaminarea cauzei penale in urma exercitarii cailor extraordinare de atac e o faza facultativa in prezenta unor imprejurari deosebite ,pentru a corecta erorile din activitatea jurisdictionalaanterioara "caile extraordinare!recursul in anulare si revizuirea procesului)functia apararii $.

. Proiectaţi o situaţie de înc#lcare a funcţiei procesuale în raport cu unele principii aprocesului penal.

rincipiul art 5 C Legalitatea procesului penal)procedura in cauzele privind minoriiAudierea banuitului ,invinuitului ,inculpatului minor ce dureaza mai mult de ore faraintrerupere ,si cu depasirea totala de 7 ore . Atunci cind !'ermenul tinerii persoanei in stare dearest fata de invinuitii minori durata poate fi prelungita numai pina la 7 luni ect.

1!.otiune $arantii procesuale in procesul penal . p$ 2*/arantiile procesuale sunt mijloace ce asigura realizarea drepturilor prevazute de lege

tuturor subiectilor in procesul penal. (n calitate de garantii procesuale pot aparea orice elementecare contribuie la rezolvarea optima acauzei penale, in cf cu legea, cu adevarul si cu necesitatilerealizarii scopurilor politicii penale.

-emnificatia generala,in calitatea de garantii procesuale pot aparea orice elemente carecontribute la rezolvarea optima a cauzei penale ,in conform cu lg si adevarul si cu necesitatitilerealizarii scopurilor politice penale.

(ntr)un sens restrins garantiile procesuale reprezinta acele mijloace legale care permitexercitare efectiva, reala a tuturor drepturilor proesuale in concordanta cu interesele legitime alefiecarei personae.

entru aisgurarea respectarii legalitatii in cursul desfasurarii procesului penal legiutorul ainstituit o serie de garntii procesuale !

+.)nulitatea actelor efectuate cu incalcare dispozitiilor legale care

reglementeaza desfasurarea procesului penal "B+ C$.)decaderea din exercitiul unor drepturi procesuale cu sanctiunea procesuala "37 aln $3.)aplicarea unei amenzi judiciare pentru incalcare obligatiunilor procesuale7.)calificarea ca infractiune a incalcarilor grave a legii procesuale penale

10. lasificaţi tipurile de $aranţii procesuale.rin natura lor juridica, garantiile procesuale se clasifica in !a$ mijl care asigura realizarea scopului procesului penal

• Caracterul obligatoriu al ordonantelor procurorului sau #ot inst de jud in legatura cudesfasurarea process penal pt toate pf so pj• Atributiile organelor de urm penala de a efectua unele actiunide urm penala

desinestatator, fara sanctiunea procurorului sau inst de jud• Atributiile organ de urm penala de a retine pers timp de 5 ore fara mandate• Atrib org de urm penala de a cita si asculta orice pers in calitate de martor

• Atrib inst de jud de a aplica amenda juduciara b$ garantii privind respectarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanei

• /bligatia organ ce desf process penal de a (nstiinta participantii despre drept procesualesi de asigura realizarea acestora• /bliga pers de urm penala de a cerceta circumst cauzeisub toate aspectele• /blg org de urm penala si a instantei de jud de a emite #otariri legale, intemeiate si

motivate• Atributia procuror de a anula ordonantele ilegale• Drept partilor de a avea aparator sau reprezentant• Dr la repararea prejuduciul cauzat prin actiunile organ de urmarire penala si ale inst de

judPrin natura lor uridica $arantiile procesuale pot fi clasificate in 3+.mijloace ce asigura posibilitatea exercitarii obligatiilor si imputernicirilor de catre organele

statului si persoanele cu functii de raspundere pentru realizarea scop procesului penal prev laart.+

.mijloace ce asigura realizarea de catre participanti a drepturilor procesuale prevazute ,precum

si apararea libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor

14. Proiectaţi o situaţie în care sunt afectate $aranţiile procesuale. Cetateanul oicu ?asile la data de +@ decembrie 2++ domiciliata pe str.Dominiuc+B+ap. B@ ,sectorul Ciocana ,a fost retinut de catre organele competente ,fiind banuit de savirsirea

infractiunii de omor a unui coleg de lucru a acestuia . Drept temei a fost ordonanta organului de urmarire penala.&etinerea cet.oicu a durat 57

de ore .(n cele din urma acesta a fost eliberat .(8 cazul spetei date ,se evedentiaza o incalcare din partea organelor de drpt in privinta duratei de timp care persoana poate fi retinuta ,aceataconstituind pina la 5 ore ,iar pentru minori 7 .

recum si persoana in termenul de 57 ore nu a fost dusa in fata judecatorului de instructie pentru a fi examinata c#estiunea arestarii lui.Demersul privind arestarea persoanei fiindobligatoriu inaintat cu cel putin 3 ore pina la expirarea termenului de retinere ,procurorul fieemite ordonanta de eliberare fie inainteaza demersul .Fiindui afecatat drepturile sale respectivgarantiile procesuale in legaura cu termenul retinerii .

1. Definiţi tipurile )i sistemul izvoarelor interne )i internaţionale ale procesului penal.Acestea sunt de dou< feluri!

– izvoare în sens material, respectiv condi9iile materiale de existen9< alesociet<9ii care determin< evolu9ia dreptului procesual penal

– izvoare în sens formal, respectiv formele juridice prin care sunt exprimatenormele procesual penale! Constitu9iaCodul de procedur< penal<, Codul

penal, Codul de procedur< civil<, Codul civil, Legile de organizare a organelor judiciare, Decizii ale Cur9ii Constitu9ionale, acte normative care con9indispozi9ii procesual penale(zvorul juridic al dreptului procesual penal este legea procesual< penal<. Legea procesual<

penal< are urm<toarele p<r9i componente!) normele dreptului interna9ional, tratatele ;i coven9iilenterna9ionale ce con9in dispozi9ii procesual penale la care &epublica oldova este parte) normele procesuale penale fixate :n Constitu9ia &epublicii oldova) Codul de procedur< penal< al &epublicii oldova.Lista izvoarelor juridice ale dreptului procesual penal stipulat< :n art. din C & este

ex#austiv<, cea ce :nseamn< c< normele juridice cu caracter procesual penal care se con9in :n altelegi, dec:t :n cele indicate :n ea, nu pot fi aplicate dac< ele nu s:nt incluse :n Codul de procedur< penal< al &epublicii oldova.

Constitu9ia, ca Lege Fundamental< a &epublicii oldova este izvor al dreptului procesual penal. 8ormele constitu9ionale, av:nd putere juridic< suprem<, poart< un caracter general, :ns< :ncazurile necesare ele pot fi aplicate nemijlocit :n cadrul reglement<rii raporturilor juridice

procesual penale. Legea procesual penal< na9ional<, care contravine dispozi9iilor Constitu9iei&epublicii oldova, nu are putere juridic<. =n aceste cazuri se aplic< direct normeleconstitu9ionale. =n Constitu9ia &epublicii oldova au fost :nt<rite majoritatea principiilor

generale care stau la baza procesului penal ;i a organiz<rii judec<tore;ti. Constitu9ia &epubliciioldova garanteaz<, de asemenea, drepturile ;i libert<9ile omului inclusiv ale persoaneiimplicate :n procesul penal. &espectarea ;i ocrotirea persoanei implicate :n procesul penalconstitue o :ndatorire primordial< a organelor de urm<rire penal<, a procuraturii ;i a instan9elor

judec<tore;ti "art.+@ alin."+$ din Constitu9ia &$, dreptul ei la ap<rare fiind garantat de Legea-uprem< a statului "art. @ din Constitu9ia &$.

rincipiile generale ;i normele unanim recunoscute ale dreptului interna9ional, tratatele ;iconven9iile interna9ionale la care &epublica oldova este parte constitue elemente integrante aledreptului procesual penal, pot s< reglementeze nemijlocit raporturile juridice procesual penale ;iau suprema9ie asupra Constitu9iei &epublicii oldova ;i legisla9iei procesual penale na9ionale.

Aceasta :nseamn< c< legile ;i alte acte normative na9ionale nu pot avea putere juridic<, dac< ele

contravin normelor unanim recunoscute ale dreptului interna9ional, prevederilor tratatelor interna9onale la care &epublica oldova este parte, dac< prin ele se :ncalc< independen9a

judec<toreasc<, fie nu corespund principiului contradictorialit<9ii, anuleaz< sau limiteaz<drepturile omului. Dac< exist< neconcordan9e cu actele interna9ionale, au prioritate ;i se aplic<reglement<rile interna9ionale. "Earta /rganizatiei 8atiunilor 4nite,Conventia pentr apararea dr silibertatilor fundamentale ,&oma 7 noiembrie +6B2,jurisprudenta Ct*D/ !interpretarile fiindoficiale si obligatorii pentru instante in calauzirea procesului $

Codul de rocedura enala adoptatla +7 martie 223 ,in vigoare + iunie 223,prevederileunor legi la care codul face trimitere !Lg cu privire la secretul de stat,Lg cu privire la secretulcommercial,Lg cu privire la protectia martorilor si altor participanti la procesul penal,Lg cu

privire la asistenta juridical internationala in materie penala..Desigur, fi ecare cauz< are particularit<9ile sale i nici precedentul nu poate acoperi cu solu9iiș

multitu dinea de situa9ii care pot exista. Cu att mai mult aceast< func9ie nu o poate realizanorma juridic< care stabile te reguli generale.ș

Precedentul Gn acest sens are capacitatea de a suplini lacunele Gn drept, fi ind mai mult prompt dect un act normativ.

*ste necesar a lua Gnconsidera9ie i faptul c< precedentul, situș nd pe aceea i treapt< putereaș

legislativ<, execu tiv< i judec<toreasc<, asigur< fi ec<rei voca9ia de a crea izvoare de drept *steș

controversat< problema recunoa terii #ot<r ș rilor lenului Cur9ii -upreme de usti9ie caobligatorii Gn procesul penal, conceptul avnd suficien9i oponen9i -e consider< c< #ot<rrilelenului Cur9ii -upreme de usti9ie nu pot fi obligatorii, considera9ia pornind de la apartenen9a

sistemului de drept moldovenesc la cel continental. Hn opinia noastr< aceste argumente suntinsufi cient Gntemeiate. 4n argument ar fi faptul c<, actualmente, Gn *uropa nu se poate vorbidespre apartenen9a la un sistem cu rigori stricte care ar interzice aplicarea #ot<rrilor

judec<tore ti, accentul fi ind pus pe efi cacitatea normelor de drept i a activit<9ii instan9elor.ș ș

Dac< este de revenit la analiza perspectivei elabor<rii precedentului de c<tre Curtea -uprem< deusti9ie, opt<m doar pentru #ot<rri Gn cauze concrete i avem unele reserve vizavi deș

#ot<rrile explicative ale lenului, care nu pot fi considerate, Gn opinia noastr<, #ot<rri ale uneiinstan9e de judecat<.

(n &epublica oldova perspectiva precedentului 9ine Gndeosebi de activitateaCur9ii Constitu9ionale. Fiind principalele forme de garantare a drepturilor i libert<9ilorș

persoanelor, prevederile constitu9ionale sunt prea vagi, fi ind prescrise doar la nivel

de principiu constitu9ional. Hn a a mod, prin precedentul constitu9ional sevor suplini lacuneleșGn ceea ce prive te realizarea drepturilor persoanei.ș

25. lasificaţi )i eplicaţi formele de interpretare a normelor uridice procesual-penale.&eprezint< opera9iunea logic< prin care se caut< sensul exact al legii. Din punctul de vedere al

subiectului care face interpretarea, se cunosc! – interpretarea le$al#, autentic< "f<cut< de organul care a edictat legea$ autentica facuta de

organul care a adoptat legea .Aceasta este obligatorie,forta normei imperative fiind aceeasi ca sia normei interpretate – interpretarea udiciar# –jurisprudentiala "f<cut< de organele judiciare cu prilejul

solu9ion<riifiec<rei cauze$. De catre instante in procesul aplicarii 8 pr pen ,fara a avea caracter

obligatoriu si pentru alte instante judiciare,utilizata la solutionarea unei cauze penale.Astfel suntevitate eronarile si abuzurile.

)interpretarea doctrinara"sau stiitifica $mai numita interpretare neoficiala ,realizata de catrespecialistii,cercetataorii domeniului dreptului.Forta argumentelor stiintifice se gasesc in cadrulmanualelor,,cursuri,tratate,monografii,articole stiintifice in domeniul procesului penal.8u esteobligatorie,insa poate sta la baza unor modificarii legistlative viitoare

&eferitor la metodele folosite :n explicarea sensului legilor, se cunosc! – interpretarea $ramatical# "potrivit sensului etimologic al termenilor$ literara consta in

lamurirea continutului normelor juridice prin intelegerea exacta a termenilor folositi,punerea inlumina a conexiunii gramaticale precum si legatura dintre parti intr)o propozitie(n cadrulinetrpretarii gramaticale ,substantivel se vor examina cu atributele ,iar verbele impreuna cucomplementele ,in termenul masculin se contine si cel femenin ,singularului i se aplica si

pluralul)interpretarea sistematica ajuta la elucidarea continutului unei normejur prin corelarea ei cu

alte dispozitii legale din aceeiasi ramura de drept sau din alte ramuri de drept – interpretarea lo$ic# "potrivit ra9ionamentelor logice per a contrario, afortiori$,lamurirea

intelesului unei norme cu ajutorul rationamentelor logice ,utilizat a majori ad minus ,unde legea permite mai mult implicit permite si mai putin .

-ub aspectul rezultatelor sau al efectelor interpretarii aceasta poate fi !-Interpretarea declarativa se face prin redarea intocmai a textului de lege interpretat,daca s)a

constat ca redactarea este corecta si precisa-Interpretarea restrictiva are loc atunci cind se constata ca in textul de lege interpreta s)a

spus mai mult decit s)a voit ,adica litera legii s)a depasit Astfel norma se va restringe la limiteletrasate de vointa legii .

-Interpretarea etensiva –este inversul interpretarii restrictve,adica atunci cind se constata catextul de lege spune mai putin decit a voit sa spuna legea ,iar prin interpretare se va extindenorma si la alte situatii care nu sunt explicit prevazute ,dar implicit de subinteles

21. Proiectaţi o situaţie în care s# demonstraţi modul de funcţionare al ecepţiei deneconstituţionalitate în procesul penal

La +2 iulie 2++ cetateanul ucrainean , ?aiculescu (on , fara domiciliu temporar in &, a fostretinut ca fiind banuit in comiterea infractiunii de tarfic de influenta ,ca temei de retinere a fostinformatia operativa de la un agent sub acoperire.

La data de + iulie acesta a fost supus arestarii preventive pe termen de 32 de zile .Ca temei a fost presupunerea ca cet. ?.(. va contiuna activitatea infractionala si se va

sustrage de la urmarire .La + august procurorul a incetat urmarirea penala atragindul pecetateanul ? la raspundere contraventionala "tainuirea unui act de coruptie $ fiind eliberat de subarest .La 1 august procurorul ierar#ic superior a reluat urmarirea penala.

e l:ng< alte drepturi procesuale, oferite de lege persoanei ;i dreptul constitu9ional de a nu fiurm<rit<, judecat< sau pedepsit< de mai multe ori pentru aceea;i fapt<. rincipiul :n cauz< presupune c< cel care prin conduita sa a ignorat ordinea de drept va r<spunde o singur< dat<

pentru fapta ilicit<, pentru o :nc<lcare a legii se va aplica o singur< sanc9iune juridic<. Acest principiu constitu9ional se aplic< nu numai :n cauzele penale, dar ;i :n cauzele contraven9ionale, precum ;i :n orice alt< form< de r<spundere juridic< din aceea;i materie de drept "de exemplu ) penal< sau civil<$. =n prezenta #ot<r:re Curtea Constitu9ional< va aborda acest principiu :n special:n materia penal<.

24. Definiţi principiul le$alit#ţii în procesul penal.(n conformitate cu alin 3 al art+ Constitutie ,& este un stat de drept sidemocratic.Acesta este un principiu general de drept cu o aplicabilitate universala in cadrulraporturilor juridice

rincipiul legalit<9ii procesuale este o transpunere pe plan procesual a principiului general dedrept al suprema9iei ;i respect<rii necondi9ionate a dreptului. Acest principiu se deduce ;i dincaracterul de ordine public< al normelor de drept procesual penal. Acesta este un principiugeneral al dreptului cu o aplicabilitate universal< :n cadrul raporturilor juridice, ce const< :nrespectarea exact< ;i uniform< a legii de c<tre to9i subiec9ii de drept. Analiza principiuluilegalit<9ii procesului penal se poate efectua doar :n concordan9< cu art. +B al Constitu9iei&epublicii oldova, care consfin9e;te obliga9ia cet<9enilor de a respecta Constitu9ia ;i legile

&epublicii oldova./bligarea respect<rii legii este universal< ;i se extinde asupra tuturor domeniilor sociale. =n

C se prevede c< procesul penal reprezint< o activitate desf<;urat< :n conformitate cu legea procesual penal<. Legalitatea procesului penal include obliga9ia ca :ntreaga desf<;urare a procesului penal ;i toat< activitatea instan9ei de judecat<, p<r9ilor ;i participan9ilor la procesul penal s< se realizeze :n conformitate cu legea.rincipiul legalitatii pr pen etse aplicabil in egalamasura tuturor activitatilor instantei de judecata ,partilor sia ltor particpanti la pr penal,toti fiindobligate sa respecte legea in actvitatea lor procesuala .&espectarea principiului legalitatii asiguraconcomitant respectarea tuturor principiilor ,acest fiind unprincipiu)cadru si ca prima conditie aexistentei celorlate principii.

26. Distin$eţi situaţiile în care urisprudenţa este o parte component# asistemului de drept.

(n sistemul de drept al &epublicii oldova, jurispruden9a Cur9ii *uropene aDrepturilor /mului este direct aplicabil<, av:nd for9< constitu9ional< ;i supralegislativ<. /r,C.*.D./. a statuat :n repetate r:nduri c< dreptul la tribunal este pus grav :n discu9ie dac<taxa de stat este fixat< :ntr)un cuantum excesiv, :n deosebi atunci c:nd cel careinten9ioneaz< s< exercite ac9iunea :n justi9ie sau calea de atac este lipsit de resursefinanciare.

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu problemede drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta

lor.ai este denumita si practica judiciara.(n unele sisteme de drept, cu deosebire in sistemul anglo)american. urisprudentaconstituie izvor de drept mai ales sub forma precedentului judiciar, adica a unei solutii

pronuntate anterior in cauze similare. (n tara noastra, desi jurisprudenta nu constituie unizvor de drept, are o valoare orientativa, contribuind la aplicarea corecta si unitara anormelor legale.

/ importan9< primordial< cap<t< i perspectiva utiliz<rii jurispruden9ei na9ionale Gn activitateaș

subiec9ilor procesuali. Cu toate c< Gn majoritatea 9<rilor cu sistem de drept continental legea esteconsiderat< ca unic izvor al dreptului sau ca unul esen9ial, Gn acela i timp, precedentul esteș

viabil, pornindu)se de la premisa c< asupra dreptului statelor membre ale Consiliului*uropei infl uen9eaz< jurispruden9a Cur9ii *uropene a Drepturilor /mului a c<rei esen9< const<

Gn utilizarea precedentelor. *ste cert< pozi9ia superioar< a legiuitorului fa9< de instan9< Gn ceeace prive te ela borarea normelor de drept legiuito rul nu este Gn stare s< prevad< totalitateaș

aspectelor juridice ale normei elaborate, misiunea de a defi ni tiva norma r<mnnd a fi pus< Gn

seama instan9ei, vitalitatea procesului de cristalizare a normei juri dice fi ind condi9ionat< deinstitu9ia precedentului judiciar.

recedentul are capacitatea de a suplini lacunele Gn drept, fi ind mai mult prompt dect unact normativ. *ste necesar a lua Gn considera9ie i faptul c< precedentul, situș nd pe aceea iș

treapt< puterea legislativ<, execu tiv< i judec<toreasc<, asigur< fi ec<rei voca9ia de a crea izvoareș

de drept. recedentul judiciar poate fi mai simplu de modifi cat Gn cazul apari9iei necesit<9ii

sociale de sc#imbare a elementului normativ prin adoptarea unei noi #ot<rri.

2'. Proiectaţi o situaţie în care în cadrul procesului penal s-ar aplica analo$iadreptului sau le$ii.

(n mai multe sisteme de drept este cunoscuta institutia analogiei, aceasta ofera organului deaplicare a dreptului ca dupa constatarea stari de fapt si a adevarului obiectiv sa gaseasca solutie

juridica c#iar daca nu se gasesc norme care sa se refere la cauza data. -e recurge astfel la douaforme de analogie!

+ Analogia legii este procedeul la care se recurge atunci cand se constata lipsa normei juridice, incazul ce urmeaza a fi solutionat. (n dreptul nostru procedeul analogiei legii nu are, in principiu,aplicare, deoarece legislatia nu are lacune. Cerintele legalitatii impun rezolvarea cauzelor supuse

reglementarii juridice numai pe baza normelor juridice. Analogia dreptului constituie o alta forma a analogiei, la care se recurge atunci cand in

solutionarea unei cauze lipseste norma juridica si nici nu se pot gasi norme sau texte juridice caresa reglementeze cauze asemanatoare.

Analogia legii !(n cadrul procesului penal este greu de afirmat prezenta unei oarecareanalogii ,insa nici nu ne permite sa afirmam lipsa acesteia.Afirmatia potrivit careia in procesul

penal se lasa loc de analogie ar fi cazurile ce sunt nemijlocdit legate de drepturile si libertatilefundamentale ale omului prevazute de Conventie.-e creaza astfel de situatie deoarece ,esteimposibil de prevazut si de inclus in cadrul legii procesual penale toatlitatea de multitudini decazuri in cadrul careia s)ar incalca vreun drept sau libertate.

4n alt concept in privinta a careva elemente de analogie ar fi ultraactivitatea le retroactivitatealegii/data cu adoptarea codului in anul 223 ,organele de constatare nu esrau incluse intro listaex#austiva ,astfel pompierii care prin intermediul unui raport constatau producerea unui incediulipseau in Cod ,insa acestia aveau astefl de atributie.

4n alt exemplu constitue institutia impacarii ,in carul careia se prevedeau infraciunile ceurmeaza sa benificieze de institutia data .?iolul conform C aln + ,insa nu era inclus in C ,darin practica institutia impacarii se practica.

(ar in cazul interpretariilor dubiilor in privinta invinuitului ,acesteia se lua in favoare persoaneiacuzate si nicidecum in defavoare.

!1. 7ta(iliţi esenţa principiului Prezumţiei nevinov#ţiei în cadrul procesului penal.

rincipiul prezumtiei nevinov<tiei reprezint< o regul< de baz< a ii unul dintre dr.Fundamentale ale omului.*senta acestui principiu const< :n statutul acordat b<nuitului, :nvinuitului sau inculpatului

:n cadrul , fiind considerat o persoan< de bun< credint<. Din acest statut rezult>nd toategarantiile puse la dispozitia acestora si respectarea dr. de a nu :nc<lca acest drept fundamental side ai acorda garantii reale de a se ap<ra de o acuzatie injust<. rincipiul prezumtiei nevinov<tieimai include si lipsa obligatiei vreunei persoane s<Isi dovedeasc< nevinov<tia sa.

rezum9ia de nevinov<9ie "presupunerea, recunoa;terea juridic< a unui fapt p:n< la probacontrarie$ este una legal< ;i relativ<. Aceste se explic< prin faptul c< este prev<zut< expres :nlege ;i este posibil< r<sturnarea "tot :n baza legii$ acestei prezum9ii.

rezum9ia nevinov<9iei cuprinde ;i lipsa obliga9iei vre)unei persoane s<);i dovedeasc<

nevinov<9ia sa "art. 1 al "$ C &..$. De asemenea este recunoscut ;i atribuit dreptulrecunoa;terii :ntemeiate a persoanei ca vinovat de s<v:r;irea unei infrac9iuni, doar instan9ei de judecat<, care nu este 9inut< de vre)un interes de serviciu ca s< acuze sau s< ac#ite :n mod

preconceput o persoan<. ?inov<9ia persoanei se stabile;te :n cadrul unui proces cu respectareagaran9ilor procesuale, deoarece simpla :nvinuire nu :nseamn< ;i stabilirea vinov<9iei+. -arcina

probei revine organelor de urm<rire penal< "art. +22 C &.., art. @7 al. . 5, art. @@, al. p. 5$.:n< la adaptarea unei #ot<r:ri de condamnare ;i p:n< la r<m:nerea definitiv< a acesteia,inculpatul are statutul de persoan< nevinovat<. Acest statut al persoanei se r<sfr:nge ;i :n alteraporturi, dec:t cel rocesual)penal – p:n< la r<m:nerea definitiv< a sentin9ei persoana dispune de

toate drepturile constitu9ionale, participarea la alegeri, dreptul la libera alegere a locuin9ei,Legea procesual)penal< stabile;te c< r<sturnarea prezum9iei nevinov<9iei sau concluziile desprevinov<9ia persoanei despre s<v:r;irea infrac9iunii nu pot fi :ntemeiate pe presupuneri. 'oatedubiile :n probarea :nvinuirii, care nu pot fi :nl<turate legal, se interpreteaz< :n favoarea

b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului. Aceast< reglementare se include :n spiritul prezum9ieinevinov<9iei datorit< faptului c< pedepsirea oric<rei persoane pentru o fapt< penal< se poaterealiza doar :n baza unor informa9ii certe ;i veridice despre vinov<9ia ei, neadmi9:ndu)se

presupunerile sau probele afectate de incertitudine. C#iar :n cazul aprecierii probelor oriceinforma9ie, :n baza c<reia se pot trage sau mai multe concluzii opuse ":n sensul ap<r<rii sauacuz<rii$ despre aceea;i circumstan9< arat< imposibilitatea punerii acesteia :n baza unei sentin9ede vinov<9ie.

rincipiul procesual al prezum9iei de nevinov<9ie este subordonat principiului legalit<9ii ;iconstituie baza principiilor, libert<9ii persoanei, respect<rii demnit<9ii umane ;i a dreptului deoperare.

Cu toate acestea nu este posibil ;i nici util< societ<9ii respectarea :ntr)un mod absolut al acestei prezum9ii pentru a nu ajunge :ntr)o extrem< c:nd s< nu fie permise nici o ac9iune procesual) penal<, care limiteaz< unele drepturi ale persoanei din motiv c< nu avem o sentin9< definitiv<, orsentin9a definitiv< nu poate fi emis< dec:t dup< o urm<rire penal< care implic< ;i m<surile

procesuale de constr:ngere cu respectarea prevederilor legii.Dac< prezum9ia nu permite pedepsirea unui nevinovat atunci tot ea presupune ;i faptul c< nici

o persoan< recunoscut< vinovat< de s<v:r;irea unei fapte penale, :n spiritul de dreptate ;i justi9ie,nu trebuie s< r<m:n< nepedepsit< ;i sanc9iunile

s< fie aplicate cu toat< fermitatea ;i severitatea :n raport se greutatea infrac9iunilor s<v:r;ite.

!2. /eneralizaţi constat#rile t"D8 în cauza Popovici vs 9oldova.&eclamantul a sus9inut c< a avut loc :nc<lcarea articolului ! din Conven9ie pe motivul

condiţiilor inumane )i de$radante de detenţie o :nc<lcare a articolului 4 pe motivul arest#riipreventive nemotivate o :nc<lcare a articolului 1! pe motivul lipsei unor c#i de recursefective referitor la condiţiile inumane )i de$radante de detenţie o :nc<lcare a articolului 6pe motivul neechit#ţii proceselor penale ;i o înc#lcare a prezumţiei de nevinov#ţie

&eclamantul, dl etru opovici, cunoscut drept icu "JreclamantulK$, este cet<9ean al

oldovei care s)a n<scut :n +6@. =n prezent, el isp<;e;te o condamnare pe via9< :n :nc#isoareadin &ezina.C ondi9iile de deten9ie ferestrele erau acoperite cu pl<ci din metal iar lumina electric< era tot

timpul stins<. Celulele nu aveau sistem de ventilare. 8u existau saltele, perne, p<turi sau paturi.De9inu9ilor li se refuza oportunitatea unei plimb<ri zilnice. 8u existau mijloace de men9inere aigienei :n celul<. 8u exista du; ;i de9inu9ii nu primeau m:ncare suficient<. Din cauzaimposibilit<9ii statului de a oferi m:ncare corespunz<toare, de9inu9ilor li se permitea :n modexcep9ional de a primi m:ncare de la familiile lor.

Curtea va considera c< condi9iile de deten9ie au r<mas nesc#imbate. =n continuare, Curteareitereaz< c< :n cauza ecciev ea a constatat c< condi9iile de deten9ie au atins pragul minim deseveritate contrar articolului 3 din Conven9ie "a se vedea ecciev,=n prezenta cauz<, Curtea nu

+

constat< nici un motiv de a se :ndep<rta de acea constatare ;i, prin urmare, conc#ide c< condi9iilede deten9ie din timpul arestului administrativ al reclamantului au constituit un tratament inuman;i degradant ;i c< a existat o :nc<lcare a articolului 3 din Conven9ie.

motivele invocate de instan9ele na9ionale pentru de9inerea lui :n timpul procesului eraugenerale ;i prestabilite ;i nu puteau prin urmare fi considerate relevante ;i suficiente :n sensularticolului B 3 din Conven9ie.

instan9ele na9ionale c:nd au dispus arestarea reclamantului ;i prelungirea acestei m<suri, auinvocat dreptul intern pertinent, f<r< a ar<ta motivele de ce au considerat c< sus9inerile precum c<reclamantul s)ar putea sustrage sau s< influen9eze anc#eta ar fi :ntemeiat ) Curtea a constatat:nc<lc<ri ale articolului B 3 din Conven9ie. =n lumina celor de mai sus, Curtea consider< c<motivele pe care s)a bazat udec<toria uiucani ;i Curtea de Apel C#i;in<u :n #ot<r:rile lor de adispune arestarea preventiv< a reclamantului ;i de a o prelungi nu au fost Jrelevante ;isuficienteK.

&eclamantul a sus9inut c< procedurile care au condus la condamnarea sa au fost inec#itabile ;iarbitrare. =n particular, el a sus9inut c<, Curtea -uprem< de usti9ie l)a condamnat :n lipsa sa

'otu;i, dup< casarea sentin9ei de ac#itare a reclamantului adoptat< de prima instan9<, Curtea-uprem< a calificat acuza9iile penale :mpotriva reclamantului, condamn:nd)ul aproape pe toate

capetele de acuzare aplic:nd)ui deten9iunea pe via9<, f<r< a examina anumite probe aduse personal de el ;i f<r< a prezenta probele :n prezen9a sa :ntr)o ;edin9< public< cu scopul de aasigura procedura contradictorie. %uvernul a sus9inut c< reclamantul a refuzat s< participe la;edin9a din fa9a Cur9ii -upreme din + martie 227. / asemenea renun9are din parteareclamantului – :n m<sura :n care este permis< – trebuie stabilit< f<r< ambiguitate

rin urmare, a avut loc o :nc<lcare a articolului @ + din Conven9ie. &eclamantul a sus9inut c< declara9ia dlui %urbulea, precum c< el era conduc<torul unei

organiza9ii criminale, :nainte ca acesta s< fie condamnat, a constituit o :nc<lcare a dreptului s<ude a fi prezumat nevinovat

Curtea reitereaz< c< prezum9ia de nevinov<9ie garantat< de articolul @ din Conven9ie esteunul din elementele unui proces ec#itabil prev<zut de articolul @ +. *a ar fi :nc<lcat< dac< odeclara9ie a unei persoane oficiale referitor la o persoan< acuzat< de o infrac9iune penal< reflect<opinia c< aceasta este vinovat< :nainte ca aceasta s< fi fost dovedit :n conformitate cu legisla9ia.*ste de ajuns, c#iar ;i)n lipsa unei constat<ri formale, c< exist< un anumit ra9ionament caresugereaz< c< oficialul :l consider< pe acuzat ca pe un vinovat. Cu privire la aceasta Curteareitereaz< importan9a alegerii cuvintelor de c<tre persoanele oficiale :n declara9iile lor :nainte cao persoan< s< fi fost judecat< ;i g<sit< vinovat< de comiterea unei infrac9iuni

(n consecin9<, declara9ia dlui %urbulea a fost o declara9ie clar< referitoare la vinov<9iareclamantului, care, mai :nt:i de toate, a :ncurajat publicul :n a)l considera vinovat ;i, :n al doilear:nd, a prejudiciat aprecierea faptelor de c<tre autoritatea judiciar< competent<. rin urmare, aexistat o :nc<lcare a articolului @ din Conven9ie.

&eclamantul a sus9inut c< potrivit dreptului intern nu exista un recurs :n temeiul c<ruia ar fi putut solicita o :ncetare imediat< a :nc<lc<rii articolului 3 pe motivul unor condi9ii inadecvate dedeten9ie

Curtea nu consider< posibil de a se :ndep<rta de constat<rile sale din cauza !strovar . =nconsecin9<, a existat o :nc<lcare a articolului +3 din Conven9ie, combinat cu articolul 3 dinConven9ie

!!. ompuneţi anumite re$uli care tre(uie respectate de c#tre or$anul de urm#rirepenal# în relaţiile cu mass-media, astfel încît s# nu se încalce prezumţia denevinov#ţie.

(n ceea ce priveste incalcarea prezumtiei de nevinovatie prin declaratiile oficiale ale

reprezentantilor statului doctrina, tratand destul de lapidar aceasta problema, a trasat cateva liniidirectoare in materie pornind de la jurisprudenta Curtii *uropene a Drepturilor /mului.

-)a evidentiat regula conform careia, orice reprezentant al statului trebuie sa se abtina sa declare public faptul ca cel fata de care s)a pus in miscare urmarirea penala sau a fost trimis in judecataeste vinovat de savarsirea infractiunii ce i se reproseaza, inainte ca vinovatia sa fistabilita de catreinstanta printr)o #otarare definitiva de condamnare. Atitudinea autoritatilor nu trebuie sa denote caopinia lor este formata altfel decat prin evaluarea probelor administrate in cauza.

/ declaratie a oficialilor ce insinueaza puternic vinovatia celui in cauza este de natura sa

infranga prezumtia de nevinovatie c#iar inainte de inceperea urmaririi penale in cauza, inca dinfaza actelor premergatoare.-ubiectii carora li se aplica direct aceasta interdictie de pronuntare in public cu privire la vinovatia acuzatului, sunt reprezentati in primul rand de magistrati, atat judecatori cat si procuroricat si de orice alt reprezentant al puterii publice, cat timp declaratiileacestora sunt facute in calitate de reprezentant al statului

(n stadiul incipiental al anc#etei nu sunt permise declaratiile interpretabile, in catalogarea lortinandu)se cont de sensul real al termenilor si nu de sensul literal al acestora. -ensul real altermenilor se apreciaza in context, folosirea unei terminologii asemanatoare atat de catre acuzat catsi de catre autoritati putand duce la stabilirea acestuia entru ca aceasta garantie trebuie sa fie

efectiva, afirmatiile publice sub forma dubitativa sau interogativa nu sunt excluse de plano dela aplicarea standardului impus de articolul @ din Conventiei.

Curtea subliniaza inca o data importanta alegerii vocabularului si terminologiei folosite indeclaratiile publice si in actele oficiale atunci cand este vorba de o persoana care nu a fost

judecata si condamnata in mod definitv de catre instanta competenta. ropunere e doptarea unei legisla9ii specifice, care s< protejeze valorile fundamentale ale

procesului penal, s< defineasc< obliga9ii ;i interdic9ii erga omnes in modul de raportare lacet<9enii b<nui9i de s<v<r;irea unor fapte penale, s< reglementeze in mod explicitcomportamentul dezirabil al autorit<9ilor publice, oficialilor, oamenilor politici fa9< de suspec9i ;ifa9< de procesele penale aflate in curs de desf<;urare.

1. Comunicatele de pres< au caracter oficial. *le nu reprezint< punctul de vedere al persoaneidesemnate s< redacteze materialul, al purt<torului de cuv<nt sau al structurii cu atribu9ii in rela9iacu pres<, ci reprezint< punctul de vedere al institu9iei inse;i.

2.*xistenta unui iroude informare public< ;i rela9ii cu pres< care obligatoriu sa fie condus deun procuror ;ef birou, subordonat direct procurorului general .

!. Atunci c<nd persoana care face obiectul comunicatului de pres< este cunoscut< publiculuiintr)o alt< calitate dec<t cea pe care o are in mod oficial, neadmitere de a face trimitere la

porecla ,sau numele sub care este cunoscut banda ,sau careva asociatii cu aceasta De exemplu, incazul lui opovici vs &

0. Folosirea unui pronume de polite9e "domnul$ a fost identificat<, cu totul izolat, in cazulimplicarii unui procuror cu func9ie de conducere intr)un eveniment rutier.

4. 8u se introduce prin niciun fel de element indoiala cu privire la comiterea faptei de c<tre persoana la care se face referire ori dubiul cu privire vinov<9ia invinuituluiinculpatului in

comiterea acesteia. Afirma9iile in leg<tur< cu vinov<9ia invinuitului sau inculpatului sunttran;ante ;i lipsite de orice relativism.6. Caracterul cert al faptei s<v<r;ite de persoana la care se refer< este subliniat< ;i prin folosirea

formei de trecut perfect compus a verbului care descrie ac9iunea ilicit< a persoanei. Acestasemnific< o ac9iune sigur<, trecut< ;i terminat<,astfel se incalca principiul..

!'. :eproduceţi conţinutul uridic al cerinţei e$alit#ţii tuturor în faţa le$ii )iautorit#ţilor.

/ justitie nu poate fi ec#itabila si corecta daca ea nu asigura egalitatea tuturor,bazinduma pe prevederile constitutionalecu privire la exprimarea particulara a egalitatii.

(n privinta tuturor persoanelor implicate in proces se aplica acelai norme materiale si procesuale ,oferindusile aceleasi dr si li se impune aceleasi obligatii*sential este ca odata cu

stabilirea volumului de dr si obligatii sa nu se faca discriminare intre persoane "tuturir martorilorli se ofera aceleasi drepturi s obligatii impuse$.

Autoritatile publice implicate in proces penal trebuie sa adopte o atitudine egala fata de toate persoanele ,fara a face careva discriminari ,a unui tratament mai rau fata de unele sau maiindulgent fata de altele.

/rganele de drept sunt obligate in asigurarea exercitarii reale a dr de catre orice persoana.rincipiul dat exclude posibilitatea infiintarii unor organe de urmarire penala sau instantelor

judecatoresti extraordinare pentru anumite categorii de persoane in scopul oferirii unui tratamentmai privilegiat sau discriminatoriu .

Legea nu enumera ex#austiv circumstantele care pot servi drept motiv pentrudiscriminarea.revederea leagladin alin+ .stabileste interdictia discriminarii oricare ar fimotivul.Cu toate acestea ,nu se interzice un tratament juridic diferentiat .Curtea europeana aindicat pr egalitatii nu se incalca daca la baza acestia e o justificare obiectiva si rezonabila,iardistinctia urmareste un scop legitim si este proportional cu mijloacele aplicate si scopul care se

urmareste a fi atins..Cu toate acestea,pentru anumite motive,cum ar fi sexul,sau cetatenia ,trebuie sa existe o

argumentatie foarte intemeiata pentru a nu las loc dubiilor de diferentieri.*xceptiile de la procedura obisnuita se fac pentru anumite categorii de pers ce nu incalca acest

principiu ,in cadrul carora s urmareste stabilirea carova garantii pentru infaptuireea activitatii lor profisionale sau garantii pentru buna infaptuire a justitie si nu vin in contradictie cu regulileexpuse de Curtea *uropeana .

!*. Demonstraţi esenţa principiului ;e$alit#ţii armelor<.

(n jurisprudenta europeana, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala a partilor petoa t a du ra t a des f asu r a r i i p rocedur i i i n f a t a unui t r i buna l , f a r a ca unad in t r e e le sa f i e avantajata in raport cu cealalta parte sau celelalte parti in proces. Acest

principiu decurge inmod direct din faptul ca orice persoana are dreptul la ascultarea cauzei salein mod ec#itabil.

r inc ip iu l e s te un e lemen t e s en t i a l a l d rep tu lu i l a un p roces ec# i t ab i l .A ces t p r inc ip i u impune fiecarei parti sa i se ofere posibilitatea rezonabila de a)si sustinecauza sa in conditiicare sa nu plaseze intr)o situatie de net dezavantaj in raport cu adversarul ei sica exigentaMegalitatii armelorK in sensul unui just ec#ilibru intre parti are, in principiu acelasi rol

atat in procesel civile, cat si in cele penale.Astfel, o diferenta de tratament in ascultarea martorilor poate incalca principiul

egalitatiiarmelor. /rice inegalitate in comunicarea documentelor poate fisanctionata in numeleacestui principiu. artile trebuie sa aiba posibilitatea de a prezenta inmod egal mijloacele de proba de care dispun. De asemenea, principiul egalitatii armelor trebuiesa fie respectat intimpul exercitarii cailor de atac

rincipiul egalitatii armelor se aplica atat in materie civila, cat si in materie penala, insensula r t . @ din Conventia *uropeana a Drepturilor /mului. (n realitate sunt vizate toate procedurile. 'otusi, principiul nu are o sfera de aplicabilitate absoluta. *galitatea nu poate fidecatrelativa si trebuie sa fie apreciata Min mod rezonabilK

udecatorii trebuie sa dea dovada de pragmatism in acest domeniu, ceea ce nu poate fidecat aprobat. / abordare preaabsolutista a principiului egalitatii armelor s)armanifesta, in mod cert, pr in inef icacitatea acestuia.(nstanta europeana a admis ca, la

fel ca si celelalte garantii prevazute de art. @ par. + dinConventie, principiul egalitatiiarmelor se aplica oricarei proceduri, fie ea contencioasa saugratioasa.?erificand respectareade catre instantele nationale a principiului discutat in cadrulunei proceduri concrete, instantaeuropeana nu are ca misiune sa se pronunte asupra fondului procesual, oricare i)ar fi obiectul,acuzatie in materie penala sau contestatie a unor drepturi siobligatii civile.

r i n c i p i u l d e e g a l i t a t e a a r m e l o r e s t e d e o s e b i t d e i m p o r t a n t i n t r u

c a t s e s u b i n t e l e g e respectarea dreptului la aparare sau c#iar necesitatea unei dezbatericontradictorii, garantii puternice in care se integreaza din ce in ce mai mult si a caror efectivitateeste necesar sa fie prote ja ta .

Curtea a amintit ca elementele de proba trebuie sa fie in principiu prezentate infata justitiabilului, in sedinta publica, in vederea unei dezbateri contradictorii.urisprudentaeuropeana a precizat ca principiul egalitatii reprezinta un element al notiunii maiextinse a procesului ec#itabil care incorporeaza si dreptul fundamental la caracterulcontradictoriu altribunalului.

Dreptul la un proces ec#itabil contradictoriu presupune, in principiu, pentru o parte,

posibilitatea de a lua cunostinta de observatiile sau documentele prezentate, precum side a le pune in discu tie. r inc ipiul egal itat ii armelor si princ ipiu l cont racdictoria litat iinutrebuie confundate. -e poate intampla, ca in cadrul aceleiasi cauze, un principiusa fierespectat, dar nu si celalalt.

8otiunea de proces ec#i tab il cupr inde dreptul la un procescont rad ictor iu, care presupune dreptul part ilor de a face cunoscute elementele ca re suntnecesare pentrureusita pretentiilor acestora, dar si de a lua la cunostinta s i discuta orice document sauobservatie prezentata judecatorului in vederea influentarii deciziei acestuia side a le pune indiscutie.

!. ustificaţi eistenţa cazurilor de ecepţie de la principiul e$alit#ţii.M*galitatea armelorK constituie unul dintre elementele no9iunii mai largi de Mproces ec#itabilK,

care impune instan9a s< ofere fiec<rei p<r9i posibilitatea rezonabil< de a);i sus9ine cauza incondi9ii care s< nu o plaseze intr)o situa9ie dezavantajat< in raport cu adversarul ei. (n procedura

penal< na9ional< subiectul r<mane controversat.Dintr)un punct de vedere, procurorul este parte in proces cu drepturi egale, iar dintr)un alt

punct de vedere, ins<;i Constitu9ia acord< procurorului un statut deosebit de cel al p<r9ilor – celde contribu9ie la exercitarea justi9iei. Art.+6 alin."3$ C.proc.pen. include in obliga9iile

procurorului asigurarea examin<rii cauzei sub toate aspectele, complet ;i obiectiv, eviden9iind

atat circumstan9ele care dovedesc vinov<9ia, cat ;i cele care il dezvinov<9esc, precum ;icircumstan9ele care ii atenueaz< sau agraveaz< r<spunderea.Dup< cum se observ<, statutul procurorului dep<;e;te atribu9iile de a fi parte simpl< in proces.

(ns< acest statut nu)i permite procurorului s<);i creeze imaginea de parte avantajat< fa9< deacuzat sau ap<r<torul acestuia. (n probatoriul penal, problema are dou< conota9ii! de a prezenta

p<r9ii opuse probele atestate ;i de a avea posibilitatea administr<rii de probe in condi9ii egale.Atribu9iile ap<r<torului, spre deosebire de cele ale procurorului ;i ofi9erului de urm<rire penal<,

nu pot fi limitate doar la anumite prevederi legale. *fectuand ac9iuni procesuale, procurorul ;iofi9erul de urm<rire penal< sunt limita9i in activitatea lor de normele legale. Ap<r<torul, potrivitart.@5 alin."+$ C.proc.pen., acord< asisten9< prin toate mijloacele neinterzise de lege

rincipiul Megalit<9ii armelorK constituie unul dintre elementele no9iunii mai largi de Mproces

ec#itabilK, care impune instan9a s< ofere fiec<rei p<r9i posibilitatea rezonabil< de a);i sus9inecauza in condi9ii care s< nu o plaseze intr)o situa9ie dezavantajat< in raport cu adversarul ei.

-tatutul procurorului dep<;e;te atribu9iile de a fi parte simpl< in proces. (ns< acest statut nu)i permite procurorului s<);i creeze imaginea de parte avantajat< fa9< de acuzat sau ap<r<torulacestuia.

0. Definiţi conceptul de limitare a li(ert#ţii indicînd condiţiile în care limitarea li(ert#ţii în cadrul procesului penal este considerat# le$al#.

Hn activitatea organelor procesual penale necesit< a fi aplicat principiul autolimitării care poate fi defi nit, Gn opinia noastr<, astfel! dac< un comportament,o ac9iune a organelor nu esteinterzis<, dar i nu este prev<zut< de lege,aceasta Gnseamn< c< ac9iunea trebuie interpretat< caș

una interzis<. entrucet<9eni este aplicabil principiul libertăţii care asigur< persoana cu dreptulde a) i ap<ra libert<9ile i drepturile sale cu toate mijloacele neinterzise. Drepturileș ș

i libert<9ile persoanei determin< esen9a i con9inutul legilor. Astfel,ș ș Gn primul rnd, se prezum< stabilirea Gn legi a condi9iilor pentru realizarea Gn cea mai mare m<sur< sau pe ct este posibil<, a drepturilor persoanei.

rincipiul propor9ionalit<9ii a fost creat de jurispruden9a Cur9ii *uropene a Drepturilor /muluii aplicatș Gn privin9a drepturilor i libert<9ilor ap<rate de Conven9ie, care pot cunoa te limit<riș ș

autorizate cu privire la drepturile Gn circumstan9e determinate, cum sunt cele defi nite, de pild<,

de cel de)al doilea paragraf al art. 1,6,+2,+ din Conven9ie.+73 Acest principiu a permis Cur9ii s<examineze, dup< ce eventual a constatat o ingerin9< a unei autorit<9i statale Gn exerci9iuldreptului ap<rat Mdac< aceasta a fost necesar< Gntr)o societate democratic<K i dac< ea a fostș

proporţională cu scopul legitim urm<rit prin producerea ei.+77 Dup< cum s)a remarcat Gndoctrin<, limit<rile pot fi aplicate Gn scopul protej<rii unor valori, fi ind restric9ii care pot priviatt drepturi civile i politice, cș t i unele drepturi sociale, precum dreptul la via9a privat< iș ș

familial<, la domiciliu i la coresponden9<, dreptul la libertatea de manifestare a religiei i aș ș

convingerilor sale, libertatea de exprimare, libertatea de reuniune, libertatea de asociere iș

libertatea sindical<, dreptul la proprietate i altele.ș

De remarcat c< limitele pot fi aplicate doar respectndu)se trei condi9ii esen9iale,luatecumulativ!

)limitarea trebuie s< fi e prev<zut< de legea na9ional<. Hns< i legea, la r ș ndul ei, trebuie s< fi e previzibil<, accesibil<, s< urm<reasc< un scop legitim

– limitarea trebuie s< fi e necesar< Gntr)o societate democratic< i,ș Gnsfr it,ș

– limitarea trebuie s< fi e propor9ional< cu scopul legitim urm<rit prininstituirea ei.

Articolul5 Dreptul la li(ertate )i la si$uranţ#+. /rice persoan< are dreptul la libertate ;i la siguran9<. 8imeni nu poate fi lipsit de libertatea

sa, cu excep9ia urm<toarelor cazuri ;i potrivit c<ilor legale!a$ dac< este de9inut legal pe baza condamn<rii pronun9ate de c<tre un tribunal competent

b$ dac< a f<cut obiectul unei arest<ri sau al unei de9ineri legale pentru nesupunerea la o#ot<r>re pronun9at<, conform legii, de c<tre un tribunal ori :n vederea garant<rii execut<rii uneiobliga9ii prev<zute de lege

c$ dac< a fost arestat sau re9inut :n vederea aducerii sale :n fa9a autorit<9ii judiciare competente,atunci c>nd exist< motive verosimile de a b<nui c< a s<v>r;it o infrac9iune sau c>nd exist< motivetemeinice de a crede :n necesitatea de a)l :mpiedica s< s<v>r;easc< o infrac9iune sau s< fug< dup<s<v>r;irea acesteia

d$ dac< este vorba de deten9ia legal< a unui minor, #ot<r>t< pentru educa9ia sa sub supraveg#eresau despre deten9ia sa legal<, :n scopul aducerii sale :n fa9a autorit<9ilor competente

e$ dac< este vorba despre deten9ia legal< a unei persoane susceptibile s< transmit< o boal<contagioas<, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond

f$ dac< este vorba despre arestarea sau deten9ia legal< a unei persoane pentru a o :mpiedica s< p<trund< :n mod ilegal pe teritoriu sau :mpotriva c<reia se afl< :n curs o procedur< de expulzareori de extr<dare.

45. =nalizaţi constat#rile t"D8 în cauza 7tepuleac vs 9oldova.&eclamantul a sus9inut, :n particular, c< a fost de9inut :n condi9ii inumane ;i degradante de

deten9ie ;i c< a fost lipsit de asisten9< medical<, c< a fost de9inut ilegal ;i c< instan9ele judec<tore;ti nu au oferit motive relevante ;i suficiente pentru arestarea sa, ;i c< nu a avut accesla materialele pertinente ale dosarului sns c< a fost arestat f#r# o suspiciune rezona(il# c< a comis oinfrac9iune. =ntr)o oarecare m<sur<, sistemul judec<toresc a fost utilizat pentru a)l intimida astfel:nc>t s<);i cedeze afacerile unui concurent.

-ingurul motiv pentru a ini9ia urm<rirea penal< a fost pl>ngerea lui %.8., care nu men9ionanumele reclamantului.

Cu toate acestea, :n ordonan9a de ini9iere a urm<ririi penale el a fost men9ionat din motiveneexplicabile. ai mult dec>t at>t, udec<toria uiucani a exprimat :ndoieli cu privire la privareailegal< de libertate a lui %.8.

Al doilea arest a fost bazat doar pe pretinsele pl>ngeri similare a dou< persoane, ambii neg>nd:n instan9< c< ar fi fost victime ale vreunor ac9iuni comise de reclamant. =n consecin9<,circumstan9ele cauzei nu ofereau nici un motiv de a crede c< reclamantul a comis vreuna din cele

dou< infrac9iuni de care era :nvinuit.a. ondiţiile de detenţie din izolatorul D/8+ Curtea noteaz< c< reclamantului i)a fost acordat< o mas< pe zi la D%CC/, so9iei

reclamantului i s)a acordat dreptul de a)i trimite m>ncare o dat< pe s<pt<m>n<. Curtea conc#idec< reclamantul a fost de9inut :ntr)o celul< f<r< acces la lumina zilei. %uvernul nu a contestatsus9inerea reclamantului precum c< acestuia i s)a permis s< mearg< la veceu ;i s< foloseasc< apacurg<toare + pe zi, ;i nici c< celula nu era :nc<lzit< ;i c< era nevoit s< doarm< :mbr<cat ;i s<foloseasc< a;ternuturi proprii.

Curtea constat< c< descrierea a cel pu9in unora din condi9iile de mai sus coincide cu cele f<cutede C' :n 22+ . Curtea conc#ide c< reclamantul a fost de9inut :n condi9ii incompatibile cuarticolul 3 din Conven9ie.

(. =sistenţa medical#Curtea face referin9< la opinia %uvernului precum c< era imposibil pentru un medic

nespecialist s< fie sigur de diagnosticul de bron;it< :n absen9a unor rezultate urmare a unor investiga9ii medicale aprofundate

*a noteaz< c<, :n pofida diagnosticului care a necesitat o confirmare, reclamantul nu a fostsupus nici unei examin<ri, cel pu9in p>n< la sf>r;itul deten9iei din D%CC/ ;i dou< s<pt<m>nidup< aceea ,:n D%CC/ nu era personal medical iar ambulan9a era c#emat< :n cazuri mult maigrave.

Curtea face referin9< la r<spunsul oferit reclamantului privind cererea sa de a fi transferat :ntr)un izolator cu personal medical . =n pofida solicit<rii exprese a reclamantului precum c< avea

nevoie de asisten9< medical<, acestuia i)a fost promis< asisten9< medical< oric>nd va avea nevoiede ea. &ezult< c< reclamantul nu a primit asisten9< medical< corespunz<toare :n timp ce erade9inut :n izolatorul D%CC/.

Curtea noteaz< c< :n fa9a sa nu s)a disputat faptul dac< dreptul sau practica :n oldovacerea unei pretinse victime a unor acte ilegale s< se pl>ng< :n mod repetat procurorului :nainte caacesta s< reac9ioneze.

Dimpotriv<, din informa9ia pe care o are la dispozi9ie rezult< c< procuratura a ini9iat dou<urm<riri penale :mpotriva reclamantului care se bazau pe pl>ngerile pe care le)au :nregistrat,f#r# a a)tepta confirmarea intenţiei autorului pl>n$erilor de a-)i menţine acele pl>n$eri.

Curtea noteaz< c< /uvernul nu a comentat susţinerea reclamantului precum c< al9i patrufo;ti ofi9eri de urm<rire penal< ;i un avocat erau de9inu9i :n izolatorul D%CC/ :n acela;i timp

c>nd ;i el era de9inut ;i, prin urmare, nu existau motive pentru deten9ia sa solitar<. /piniareclamantului era c<, singurul motiv pentru deten9ia sa solitar< era de a crea condi9iile necesare pentru intimidarea sa f<r< martori.

Curtea noteaz< c< reclamantul nu a solicitat de9inerea sa solitar< ;i de fapt s)a pl>ns despreaceasta, ;i nu exista o :nc#eiere judec<toreasc< de a)l plasa :n deten9ie solitar<.

De;i Cur9ii nu i)au fost prezentate probe suficiente precum c< reclamantul a fost :ntr)adev<rintimidat :n celula sa, ea consider< c< statul nu )i-a onorat o(li$aţia sa pozitiv# de a investiga:n mod corespunz<tor alega9iile reclamantului de rele tratamente, lu>nd :n calcul toatecircumstan9ele cauzei men9ionate supra

d. oncluzieCurtea constat< c< deten9ia reclamantului mai mult de trei luni cu m>ncare insuficient< ;i culipsa accesului la lumina zilei mai mult de de ore pe zi, lipsa accesului la veceu ;i la ap<curg<toare c>nd avea nevoie, ;i lipsa asisten9ei medicale corespunz<toare, au constituit o:nc<lcare a articolului 3 din Conven9ie. =n plus, omisiunea de a investiga pl>ngerile sale despreintimidare :n celula izolatorului, unde s)a sim9it foarte vulnerabil din moment ce era de9inut deunul singur, a constituit o :nc<lcare a obliga9iilor procedurale :n temeiul articolului 3 dinConven9ie.

"# Aprecierea $urţiiCurtea reitereaz< c< JrezonabilitateaN suspiciunii pe care poate fi fundamentat< o arestare

formeaz< o parte esen9ial< a protec9iei :mpotriva arest<rii ;i deten9iei arbitrare ;i este :ncorporat<

:n articolul B + "c$ din Conven9ie. *xisten9a unei Nsuspiciuni rezonabileN presupune existen9afaptelor ori a informa9iilor care ar convinge un observator obiectiv c< persoana vizat< ar fi pututcomite infrac9iunea.

a. Prima arestare a reclamantului=n prezenta cauz<, mai :nt>i de toate, Curtea noteaz< c< nici una dintre instan9e examin>nd

ac9iunile procurorului ;i demersurile pentru aplicarea arest<rii nu au examinat c#estiunea dac< aexistat o suspiciune rezonabil< precum c< reclamantul a comis o infrac9iune, :n pofida sus9ineriireclamantului c< el era nevinovat. C#iar dac< am presupune c< #ot<r>rile judec<tore;ti interne aleinstan9elor na9ionale fac referire la un asemenea aspect, Curtea va trebui s< fie foarte atent< :n

propria ei apreciere :n lumina absen9ei unei asemenea examin<ri la nivel na9ional.motiv invocat de organele de urm<rire penal< c>nd l)au re9inut pe reclamant ;i c>nd au solicitat

instan9ei de judecat< s< dispun< arestarea sa preventiv< era faptul c< victima "%.8.$ l)a identificatdirect pe acesta ca fiind autorul infrac9iunii . 'otu;i, ea de asemenea noteaz< c< pl>ngerea depus<de %.8.

=ntr)adev<r, doar '.%. ;i reclamantul au fost aresta9i ;i nu to9i angaja9ii. /rdonan9a procurorului din @ noiembrie 22B cu privire la dispunerea efectu<rii urm<ririi penale includeanumele reclamantului 8u se explica arestarea sa :n calitate de director al companiei 'antal, :ns<reclamantul a fost acuzat de participarea personal< :n ac9iunile de ;antaj.

ai mult dec>t at>t, Curtea noteaz< c< instan9ele na9ionale, c>nd au examinat demersul pentruaplicarea unei :nc#eieri judec<tore;ti, au stabilit c< cel pu9in unul dintre aspectele pl>ngerii lui%.8. era abuziv.

=n particular, pl>ngerea sa referitor la deten9ia ilegal< a contrazis demersul oficial emis deadjunctul procurorului mun. C#i;in<u. Aceasta ar fi trebuit s< creeze dubii asupra credibilit<9ii lui%.8.

Conflictul pe care el l)a avut cu conducerea companiei creeaz< alte aspecte de :ndoial< cu privire la motivele sale. Aceasta confer< o consisten9< sus9inerii reclamantului precum c<organele de drept nu a verificat :n mod autentic faptele cu scopul de a aprecia existen9a uneisuspiciuni rezonabile precum c< el a comis o infrac9iune, ci mai cur>nd au urm<rit re9inerea sa,

pentru pretinse interese private. subdiviziune a inisterului Afacerilor (nterne, care a solicitat ;ia ob9inut retragerea licen9ei companiei reclamantului pe motivul particip<rii lui :n activit<9iilegale :nainte ca vreo instan9< s<)i stabileasc< vinov<9ia ;i dup< ce udec<toria uiucani aconstatat motivele :naintate :n sprijinul arest<rii sale ca fiind conving<toare .

=n consecin9<, a eistat o înc#lcare a articolului 4 ? 1 din onvenţie cu privire la primaarestarea a reclamantului.

(. = doua arestare a reclamantuluiCurtea constat< similitudini :ntre cele dou< arest<ri ale reclamantului. Fiecare dat<

singurul temei pentru arestarea sa a fost o pl>ngere a unei pretinse victime. *a a constatat deja c<o suspiciune bona fide sau Jautentic<K a unui organ de urm<rire penal< nu este :n mod necesar suficient< pentru a convige un observator obiectiv c< suspiciunea este rezonabil<

Dimpotriv<, a doua arestare a fost fundamentat< pe o presupus< infrac9iune care a fost s<v>r;it<

la sf>r;itul lunii septembrie 22B .Dac< reclamantul ar fi s<v>r;it :ntr)adev<r infrac9iunea ;i dac<ar fi dorit s< influen9eze victima sau martorii sau s< distrug< probele, el ar fi avut timp suficients< fac< aceasta :naintea lunii decembrie 22B, iar Cur9ii nu i)a fost prezentat< nici o prob< a unor asemenea ac9iuni din partea reclamantului. rin urmare, nu era nici o urgen9< pentru o arestare cuscopul de a curma o activitate infrac9ional< :n curs de desf<;urare.

Oi mai :ngrijor<tor, din declara9iile celor dou< pretinse victime rezult< c< una dintre pl>ngeri afost fabricat< ;i c< organul de urm<rire penal< nu a verificat dac< :ntr)adev<r acea pl>ngere a fostdepus<, iar cealalt< pl>ngere era rezultatul presiunii directe a ofi9erului.

'oate cele de mai sus, inclusiv includerea numelui reclamantului :n lista b<nui9ilor din cadrulcauzei, stabilite cu privire la prima sa arestare ,creeaz< o impresie :ngrijor<toare precum c<reclamantul a fost acuzat în mod deli(erat.

=n consecin9<, a existat o :nc<lcare a articolului B + din Conven9ie ;i cu privire la ce de)adoua arestare a reclamantului.

(?. &*'(8-*L* =8CPLCP&( AL* A&'(C/LL4L4( B 3 O( 7 D(8 C/8?*8Q(*De asemenea, reclamantul s)a pl>ns de insuficien9a motivelor oferite de instan9e pentru

dispunerea arest<rii sale pe durata procesului ;i lipsa accesului la materialele pertinente din dosar referitoare la temeiurile arest<rii sale Curtea consider< c< nu trebuie s< examineze aceste pl>ngeriseparat, constat>nd c< arestarea :n sine a fost contrar< articolului B + din Conven9ie.

onform incalcarilor 3=. Preudiciul. Curtea consider< c< reclamantului i s)a cauzat un anumit stres ;i anxietate drept consecin9< a

de9inerii sale contrar articolului B + din Conven9ie ;i :n condi9ii contrare articolului 3 dinConven9ie. -tatu>nd pe baze ec#itabile, Curtea acord< reclamantului + 222 euro "*4&$ "a sevedea %odarca c# %oldovei, nr. +77352B, +23, +2 mai 225$.

@. osturi )i cheltuieliCurtea reitereaz< c< :n scopul includerii costurilor ;i c#eltuielilor :ntr)o #ot<r>re potrivit

articolului 7+, trebuie de stabilit dac< ele au fost :n realitate necesare ;i realmente asumate ;i c<au fost rezonabile ca ;i cuantum "a se vedea &arban, citat supra, +36$. otrivit articolului @2 din &egulamentul Cur9ii, preten9iile reclamantului evaluate ;i stabilite pe rubrici trebuie:nso9ite de justificativele pertinente, iar nerespectarea acestor cerin9e poate determina Camera s<le resping< :n tot sau :n parte.

=n prezenta cauz<, Curtea noteaz< c<, c#iar dac< ce reclamantul nu a prezentat o copie acontractului cu avocatul s<u, avocatul a fost :mputernicit :n mod corespunz<tor de al reprezenta

:n procedurile din fa9a Cur9ii ;i ei au semnat o list< cu num<rul de ore :n preg<tirea cauzei. Deasemenea, este clar c< a fost efectuat un anumit num<r de ore de lucru, lu>nd :n calcul calitateaobserva9iilor. 'otu;i, suma solicitat< este excesiv< ;i trebuie acceptat< doar par9ial. Qin>nd contde lista cu num<rul de ore lucrate, num<rul ;i complexitatea c#estiunilor cu care a avut de)a face,Curtea acord< reclamantului 3 222 euro "*4&$ pentru costuri ;i c#eltuieli "cf. &arban, citatsupra, +36$.

41. :edactaţi o cerere la "D8 constatînd înc#lcarea art. 4 al "D8.C4&'*A *4&/*A8A A D&*'4&(L/& /4L4(

)Consiliul *uropei-trasbourg, France

C*&*&* prezentat< :n conformitate cu articolul 37 al Conven9iei *uropene a Drepturilor /mului,

precum ;i cu articolele 7B ;i 75 ale &egulamentului Cur9iiI.P=:AIB" =.:"B=9=A= 'rumuzaci $orina, de natinalitate moldoveanca,se feminin,studenta

anului *,+% -drept,nascuta la data de . iunie /00 ,orasul $isinau ,domiciliata in1%, strada ulgara /* ap *$isinau,1%#

@.Importiva :9

II."CP+":"= F=PA"B8: 3

44. Definiţi inviola(ilitatea domiciliului ca principiu procesual. inviolab domiciliului isi gaseste consacrare in actele juridice de baza ale & si inreglementari internationale.Conventia *uropeana pentru Apararea Drepturilor /mului,prin

preveerile art. 1 garanteaz<, :n linii generale, dreptul la intimitate, Mdreptul de a tr<i, at>t c>tdore;ti, la ad<post de priviri indiscreteKDomeniul sau de aplicabilitate include respectivdreptul la respectarea inviolabilit<9ii domiciliului. -ub acest aspect, consider<m c<acordarea unei protec9ii speciale acestui drept se impune :n mod natural, :ntruc>t o bun<ocrotire a vie9ii private necesit<, :n primul r>nd, asigurarea intimit<9ii locurilor :n careaceasta se desf<;oar<. Astfel, domiciliul reprezint< spa9iul de libertate :n care o persoan<

:;i desf<;oar< cea mai mare parte a vie9ii sale private ;i familiale, ;i a c<rui ocrotire esteindispensabil< :ntr)o societate democratic<.Constitutia &m in art 6 declara inviolabilit domic.8imeni nu poate patrunde sau ramine indomiciliul sau in resedinta uni persoane fara consimtamintul acesteia.-e admit unelederogari de la acesta norma doar pu eceutarea unui mandat de arestare sau a unei #otariri

judecatoresti.CC in p.++ al art @.explica sesnul notiuniiKdomiciliuKca fiindca locuinta permanenta sau temporara a unei sau mnai multor persoane"casa,vila,apartament,camera de#otel$.este interzisa in cursul procesului penal patrunderea in domiciliu contrar vointei perscare locuiesc aici.dare xista si exceptii legale.erc#izitiile,cercetrailedomiciliului,cercetarea la fata locului,ridicarea de documente sau obiecte pot fi efectuate in

baza unui mandat juridic.-ituatii cind acest drept care e relativ!a$ingerinta legala)se permite de lege intercept comunic,se permite pu infr grave,,deosebitde grave si exceptional de grave.

b$este proportionala cu scopul urmarit adica insasi legea treb sa stabileasca situatii cind se permite interceptarea.Limitarea inviolabilit domiciliului se permite doar in baza legii,actiunile ilegale sunt

pedepsite penal,iar probele obtinute pe aceste cai nu sunt admisibile conf art 63,67C.

46. Deduceţi constat#rile "D8 în cauza /uţu ).a vs 9oldova.4'. Proiectaţi o situaţie în care cercetarea la domiciliu este posi(il# f#r# mandat

udiciar.61. "numeraţi miloacele procesuale prin intermediul c#rora persoana poate fi limitat# îneercitarea dreputlui la proprietate sau privat# de proprietate.

62. =nalizaţi constat#rile "D8 în cauza e(otari vs 9oldova.. &eclamantul a fost reprezentat de c<tre dl ?. 8agacevsc#i, care a ac9ionat :n numele

organiza9iei Muri;tii pentru Drepturile /muluiK, o organiza9ie non)guvernamental< cu sediul :nC#i;in<u. %uvernul &epublicii oldova "M%uvernulK$ a fost reprezentat de c<tre dna L.%rimalsc#i ;i dl ?. %rosu, ;eful Direc9iei Agent %uvernamental ;i, respectiv, Agentul%uvernamental.

3. &eclamantul a pretins, :n special, c< arestarea sa a fost ilegal< ;i arbitrar< ;i a declarat c< a

avut loc o violare a articolelor B ;i +1 ale Conven9iei. De asemenea, el s)a pl>ns, :n temeiularticolului 37 al Conven9iei, c< a fost :mpiedicat de c<tre autorit<9ile na9ionale s< depun< cauzasa la Curte.

7. La 3 octombrie 22@, -ec9iunea a atra a Cur9ii a comunicat %uvernului cererea. =nconformitate cu prevederile articolului 6 3 al Conven9iei, ea a decis ca fondul cererii s< fieexaminat concomitent cu admisibilitatea acesteia. C4&'*A, =8 48A8(('A'*,+. 2eclară cererea admisibil<. 3otărăşte c< a avut loc o violare a articolului B + al Conven9iei3. 3otărăşte c< nu este necesar de a examina separat preten9iile formulate de reclamant :n

temeiul articolului B 3 ;i 7 al Conven9iei7. 3otărăşte c< a avut loc o violare a articolului +1 al Conven9iei combinat cu articolul BB. 3otărăşte c< a avut loc o violare a articolului 37 al Conven9iei@. 3otărăşte

"a$ c< statul p>r>t trebuie s< pl<teasc< reclamantului, :n termen de trei luni de la data la careaceast< #ot<r>re devine definitiv< :n conformitate cu articolul 77 al Conven9iei, *4& +2,222 "zece mii euro$ cu titlu de prejudiciu moral ;i *4& ,B22 "dou< mii cinci sute euro$cu titlu de costuri ;i c#eltuieli, care s< fie convertite :n valuta na9ional< a statului p>r>tconform ratei aplicabile la data execut<rii #ot<r>rii, plus orice tax< care poate fi perceput<"b$ c<, de la expirarea celor trei luni men9ionate mai sus p>n< la executarea #ot<r>rii, urmeaz<s< fie pl<tit< o dob>nd< la sumele de mai sus egal< cu rata minim< a dob>nzii la creditele

acordate de anca Central< *uropean< pe parcursul perioadei de :nt>rziere, plus trei procente

5. 1espinge restul preten9iilor reclamantului cu privire la satisfac9ia ec#itabil<.&edactat< :n limba englez< ;i comunicat< :n scris la +3 noiembrie 225, :n conformitate cuarticolul 55 ;i 3 al &egulamentului Cur9ii.

6!. :edactaţi o cerere la "D8 invocînd violarea dreptului de proprietate în cadrulprocesului penal.

6'. "plicaţi esenţa )i importanţa principiului secretului corespondenţei.rin secretul corespondentei se urmareste sa se protejeze posibilitatea fiecarei persoane de

a)si comunica prin scris, prin telefon sau prin alte mijloace de comunicare opiniile si gandurilesale, fara ca acestea sa)i fie cunoscute de altii, facute publice sau cenzurate. Dreptul lafespecarea corespondentei este definit ca facultatea de a comunica cu terte persoane fara a fiinterrupt,fara cenzura.$onstitutia 1% in art * garanteaza secretul scrisorilor,telegramelor,alconvorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare. Acest principiu esteisncris in art 4 din $onventia 5uropeana privind protectia drepturilor omului si libertfundam.$onstitutia 1% in al (") al art * permite in orice caz de necessitate pu a protejasecuritatea nationala,bunastarea economica a tarii,ordinea publica si pu a preveniinfractiunile,limitarea acestui drept cu respecRtarea conditiilor legale.rincipiul secretuluicorespondentei se extinde si asupra persoanelor retinute sau arestate.Curtea *uropeana pu drept

omul a declarat ca dreptul unui prizonier la necenzurarea corespondentei sale cu un avocet sauorgn judiciar in nici un caz nu rebuie incalcat. 'rebuie insa precizat ca exercitiul acestui drept poate comporta o restrangere necesara in interesul justitiei, sau mai precis in scopul descopeririiinfractorilor. Acest drept recunoscut magistratilor de a retine, citi si folosi in procescorespondenta care vine sau pleaca de la persoanele invinuite de savarsirea unor infractiuni,trebuie sa fie consacrat de lege, efectuat dupa o procedura stricta si doar pe baza de ordonantescrise, cu respectarea celorlalte drepturi ale persoanei.

6*. /eneralizaţi constat#rile t"D8 în cauza 8strovar. vs 9oldova.&eclamantul s)a pl>ns, :n special, de condi9iile sale de deten9ie, de :nc<lcarea dreptului s<u la

coresponden9a cu mama sa, a dreptului s<u de a avea :ntrevederi cu so9ia ;i fiica sa, precum

;i de faptul c< nu a avut un recurs efectiv cu privire la :nc<lc<rile drepturilor sale garantatede articolul 3 ;i articolul 1 ale Conven9iei. =. Preudiciu

++B. &eclamantul a solicitat *4& 6,222 cu titlu de prejudiciu moral, din care *4& B,222 aufost solicita9i pentru :nc<lcarea dreptului s<u de a nu fi de9inut :n condi9ii inumane ;i degradante,*4& ,222 pentru :nc<lcarea dreptului s<u de a coresponda cu mama sa ;i *4& ,222 pentru:nc<lcarea dreptului s<u de a avea contacte cu so9ia ;i fiica sa. &eferitor la articolul +3 alConven9iei, reclamantul a declarat c< constatarea unei viol<ri ar constitui o satisfac9ie ec#itabil<suficient< pentru el.

++@. &eclamantul a declarat c< condi9iile :n care el a fost de9inut i)au cauzat sentimente defrustrare, incertitudine ;i nelini;te care nu ar putea fi compensate prin simpla constatare a uneiviol<ri. &eferindu)se la :nc<lcarea dreptului s<u de a coresponda cu mama sa, reclamantul adeclarat c< el, f<r< :ndoial<, a suferit un prejudiciu ca rezultat al faptului c< nu a putut comunicacu ea despre necesit<9ile sale referitoare la medicamente ;i c< era :ntr)un stres continuu, deoarecenu ;tia pentru c>t timp :i vor ajunge rezervele sale de medicamente. =n ceea ce prive;te:ntrevederile cu so9ia ;i fiica sa, el risca s<);i piard< familia ;i :i era greu s< nu);i vad< singurulcopil o perioad< de timp at>t de lung<.

++5. %uvernul nu a fost de acord cu sumele pretinse de reclamant. *l a sus9inut c< suma pretins< pentru violarea articolului 3 al Conven9iei era excesiv<. &eferitor la sumele pretinse pentru viol<rile articolului 1, el a declarat c< constatarea unei viol<ri ar constitui o satisfac9ie

ec#itabil< suficient<.++1. Curtea noteaz< c< reclamantul care suferea de astm a fost de9inut timp de nou< luni :n

celule supraaglomerate :mpreun< cu fum<tori dou<zeci ;i trei de ore pe zi, f<r< :ngrijire medical<corespunz<toare, f<r< #ran< corespunz<toare ;i :n condi9ii sanitare necorespunz<toare. ai mult,de;i era dependent de familia sa :n aprovizionarea cu medicamente, el, de asemenea, a fost lipsitde posibilitatea de a coresponda cu mama sa ;i de a);i vedea so9ia ;i fiica. =n astfel decircumstan9e, Curtea consider< c< reclamantul, :n mod inevitabil, trebuia s< fi suferit frustr<ri,incertitudine ;i nelini;te care nu pot fi compensate doar prin simpla constatare a unei viol<ri.F<c>nd evaluarea sa :n baz< ec#itabil<, a;a cum o cere articolul 7+ al Conven9iei, Curtea acord<reclamantului suma de *4& 3,222 cu titlu de prejudiciu moral. S/'P&T&*A /-'&/?A& c./LD/?*( 7

@. osturi )i cheltuieli++6. &eclamantul a pretins, de asemenea, *4& ,672 cu titlu de costuri ;i c#eltuieli suportate :nfa9a Cur9ii.

+2. %uvernul nu a fost de acord cu suma pretins<, declar>nd c< ea este excesiv<. otrivit%uvernului, suma pretins< de reclamant este prea mare :n lumina salariului mediu lunar din&epublica oldova ;i a pl<9ilor oficiale ac#itate de stat avoca9ilor din oficiu. %uvernul, deasemenea, a contestat num<rul de ore prestate de reprezentantul reclamantului lucr>nd asupracauzei.

++. Curtea reaminte;te c< pentru ca costurile ;i c#eltuielile s< fie rambursate :n temeiularticolului 7+, trebuie stabilit faptul dac< ele au fost necesare, realmente angajate ;i rezonabile ca

m<rime "a se vedea, de exemplu, Amialacioaie v# %oldova, nr. @2++B22, 75, *CS& 227)...$.+. =n aceast< cauz<, lu>nd :n considera9ie lista detaliat< prezentat< de reclamant, criteriile de

mai sus ;i lucrul efectuat de c<tre avocatul reclamantului, Curtea acord< reclamantului *4& +,B22.. Do(>nda +3. Curtea consider< c< este corespunz<tor ca dob>nda s< fie calculat< :ndependen9< de rata minim< a dob>nzii la creditele acordate de anca Central< *uropean<, la carevor fi ad<ugate trei procente.

D(8 AC*-'* /'(?*, C4&'*A, =8 48A8(('A'*,+. 3otărăşte c< a existat o violare a articolului 3 al Conven9iei. 3otărăşte c< a existat o violare a articolului 1 al Conven9iei :n ceea ce prive;te dreptul

reclamantului de a coresponda cu mama sa3. 3otărăşte c< a existat o violare a articolului 1 al Conven9iei :n ceea ce prive;te refuzul de a)i permite reclamantului s< aib< contacte cu so9ia ;i fiica sa

7. 3otărăşte c< a existat o violare a articolului +3 al Conven9iei combinat cu articolul 3 alConven9iei

B. 3otărăşte c< nu a existat o violare a articolului +3 al Conven9iei combinat cu articolul 1 alConven9iei

6. Proiectaţi o situaţie în care consideraţi c# este nevoie de limitat secretul

corespondenţei. 9otivaţi.4nei persoane ii este aplicat sec#estrul corespondentei fara autorizarea judecatorului deinstructie.

*x anumite fotografii facute in public si ii vine acasa amenda Um,viteza ,amnda primestesotia scrisoarea,si afla ca sotul era la strasbourg in masina cu o domnisoara.(nasemenea situatiei avem dr la protejarea vietii private si a familiei./rganele de dr sunt obligati sa nu amestece obiectul vietii private cu obiectul cauzei,fiindca seinUalca drepturile.

*x!o inregistrare de imagini inUalaca dr unei persoane.demnitate,injosire.Interceparea comunicarilor persoanelor ese limiata de C.sec#estrul corespondenei se

admite doar cu autorizatia judecatorului de instructie in urma unui demers motivat

din partea organelor de urmarire penala.(n al "7$,"B$ ale art +3B din C se limiteazadurata totala de interceptarea a convorbirilor la @ luni,cu obligatia judecatorului deinstructie sa informeze,cel tirziu o data cu terminarea urmaririi penale,persoanele alecaror convorbiri ae caror convorbiri au fost interceptate si inregistrate,despre acestfapt.pag B2.

'. Definiţi conceptul aplic#rii principiului utiliz#rii lim(ii în care se desf#)oare#procesul penal.

=n conformitate cu art. al Constitu9iei &epublica oldova este un stat de drept,democratic, :n care demnitatea omului, drepturile ;i libert<9ile lui reprezint< valori supreme ;isunt garantate, inclusiv statul recunoa;te ;i protejeaz< dreptul la p<strarea, la dezvoltarea ;ifunc9ionarea limbilor vorbite pe teritoriul 9<rii. remizele constitu9ionale enun9ate mai susimpun desf<;urarea procesului penal :n cadrul unor condi9ii care ar asigura ;i garantaegalitatea participan9ilor la proces, care s< se :nf<ptuiasc< f<r< nici o discriminare pe temei dena9ionalitate, origine etnic<, limb<.otrivit art. ++1 din Constitu9ie, art. +@ din C ;i a altor prevederi din legisla9ia :n vigoare3,

procedura judiciar< se efectueaz< :n limba de stat sau :n condi9iile legii, :ntr)o limb<acceptabil< pentru majoritatea persoanelor care particip< la proces. Limba de procedur< esteanun9at< lae xaminarea cauzei concrete :n ;edin9a de judecat< ;i nu poate fi modificat< pe

parcursul :ntregului proces judiciar.7

Admiterea folosirii altei limbi dec:t a celei de stat, :n cadrul desf<;ur<rii procedurii judiciare ;i

dreptul la interpret ;i :nscrierea acestor reguli printre principiile de baz< ale procesului penal vines< marc#eze asigurarea intereselor legitime ale minorit<9ilor na9ionale ;i a tuturor persoanelor nevorbitori :n limb< de stat. =n cazul :n care procesul penal se desf<;oar< :n alt< limb< dec:t ceade stat, #ot<r:rile procesuale "ordonan9a de punere sub :nvinuire, rec#izitoriul, sentin9a ;i deciziainstan9ei judec<9ii se :ntocmesc :n mod obligatoriu ;i :n limba de stat.

Conform art. @, al. 3, punctul a al C*D/ stabile;te c< orice acuzat are dreptul s< fieasistat :n mod gratuit de interpret, dac< nu vorbe;te sau nu folose;te limba folosit< la audiere.Legisla9ia procesual)penal< "art. +5, al. $ extinde sfera prevederilor Conven9iei sub aspect desubiec9i la participan9ii la procesul penal.

3

7

*5. =r$umentaţi necesitatea includerii principiului utiliz#rii lim(ii procesului într-unproces echita(il.

/bligativitatea evalu<rii nivelului de cunoa;tere a persoanei a limbii :n care se desf<;oar< procedura judiciar< :n vederea aplic<rii normelor privind asigurarea cu interpret sau traduc<tor revine subiec9ilor oficiali a procesului penal – ofi9erilor de urm<rire penal<, procurorilor,instan9ei, care ulterior fiind obligate, odat< ce sunt sesizate de beneficiarii interpret<rii, s<

exercite un anumit control al calit<9ii interpret<rii asigurate. Dreptul la interpret este :n9eles ca fiind extins ;i asupra mu9ilor, surzilor ;i surdomu9ilor care:n9eleg limba semnelor.Limbajul pe interesul inculpatului :nseamn< evident folosirea limbii pe care acesta o cunoa;tecel mai bine. -)a precizat :nc< c< c#iar dac< limba oficial< a procedurii judiciare coincide cucea a inculpatului, modul de exprimare a organelor judiciare trebuie s< fie de a;a natur<, :nc:tinculpatul s< :n9eleag< exact ;i :n detalii :nvinuireaB.

*1. Proiectaţi o situaţie în care se va face o deta)are de la principiul lim(ii în care sedesf#)oar# procesul.

*4. Indicaţi mecanismele procesuale de asi$urare a dreptului la ap#rare.&aporturile sociale care fac obiectul procesului penal constau totdeauna :ntr)un raportconflictual de drept penal, ce apare ca rezultat al s<v:r;irii unei infrac9iuni. Aceste fapteconstituie ;i obiectul raportului procesual)penal care intervine :ntre persoane cu interes opus.e parcursul procesului penal p<r9ile ;i al9i participan9i cu dreptul la ac9iuni legale :ndreptatespre ap<rarea intereselor lor, inclusiv la asisten9a unui ap<r<tor.Dreptul de ap<rare nu trebuie confundat cu asisten9a ap<r<torului. Dreptul de ap<rare const< :ntotalitatea prerogativelor, facult<9ilor ;i posibilit<9ilor pe care potrivit legii le au justi9iabilii

pentru ap<rarea intereselor lor. Asisten9a ap<r<torului este unul din componentele dreptului deap<rare ;i se realizeaz< prin! darea de sfaturi ;i :ndrum<ri, :ntocmirea de cereri ;i [email protected] la ap<rare, este prev<zut :n actele normative interna9ionale ;i :n cele na9ionale alemultor state, inclusiv &..Codul de procedur< penal< a &.. :n art. +5 arat< valoarea de principiu obliga9iei statului de aasigura dreptul la ap<rare, :n tot cursul procesului penal, p<r9ilor "b<nuitului, :nvinuitului,inculpatului, p<r9ii v<t<mate, p<r9ii civile, p<r9ii civilmente responsabile$ de a fi asistate sau,dup< caz, reprezentate de un ap<r<tor ales sau :n caz de necesitate, numit din oficiu ;iremunerat din bugetul de stat.Formularea acestui principiu, :n C al &.. ca Jasigurarea dreptului la ap<rareK difer<, dup<con9inut de situa9ia Jasigurarea dreptului de ap<rareK. Aceast< formulare :ns< nu reducetotalitatea formelor de exercitare a dreptului de ap<rare doar la prezen9a unui avocat. Art. +5,al. al Codului de procedur< penal< prescrie obliga9ia organului de urm<rire penal< ;i a

instan9ei de judecat< de a asigura participan9ilor la procesul penal deplin< exercitare adrepturilor lor procesuale :n condi9iile prev<zute de lege procesual<. Formularea men9ionat<este una legal< ;i include :n sine toate prerogativele, facult<9ile ;i posibilit<9ile exercit<riiap<r<rii unei persoane. Av:nd :n adere importan9a fundamental< a dreptului de ap<rare,constitu9ie &.. :n art. @ consacr< garan9ia dreptului la ap<rare.Dreptul de ap<rare :n cadrul unui proces penal este prev<zut ;i :n Conven9ia *uropean<

pentru ap<rarea Drepturilor /mului :n art. @, p. 3, lit. c$ prevede c< orice persoan< acuzat< deo infrac9iune are dreptul s< se apere singur< sau s< fie asistat< de un ap<r<tor ales de ea, ;idac< nu dispune de mijloace necesare pentru al pl<ti, s< poat< fi asigurat< :n mod gratuit de unavocat din oficiu, atunci c:nd interesele justi9iei o cer. =n Sot<r:rea lenului Cur9ii -upreme deusti9ie din 6.V(. +661, nr. 32. JCu privire la practica aplic<rii legilor pentru asigurarea

B

@

dreptului la ap<rare :n procedura penal< a b<nuitului, :nvinuitului ;i inculpatului p. @. Curteastabile;te criteriile c:nd interesele justi9iei cer prezen9a avocatului!

a :n caz de complexitate sporit< a cauzei b :n dependen9< de capacitatea b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului de a se ap<ra singur

– urmeaz< a fi luate :n considera9ie capacit<9ile, cuno;tin9ele ;i priceperea fiec<rei persoane :n parte

c :n dependen9< de importan9a ;i pericolul faptei de Comiterea c<reia este b<nuit< sau:nvinuit< persoana.rincipiul asigur<rii dreptului la ap<rare, de asemenea, oblig< organul de urm<rire penal< ;iinstan9a s< asigure b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului dreptul la asisten9< juridic< calificat<din partea unui ap<r<tor ales de el sau numit din oficiu, independent de aceste organe "art. B5,al. "$ p. +7$.ersoana care efectueaz< ap<rarea :n cadrul procesului penal, trebuie s< posede licen9a deavocat eliberat< :n urma sus9inerii unui examen de licen9< :n modul prev<zut de lege. Aceast<obliga9ie pentru stat "de a testa calit<9ile profesionale ale avocatului$ rezult< dinreglement<rile interna9ionale la care &.. este parte ;i din normele ei interne. Constitu9ia :nart. @ p."+$ garanteaz< dreptul la ap<rare. Aceast< garantare se extinde ;i asupra asigur<rii,

dac< este necesar, a prezen9ei unui avocat din oficiu. Diferen9a dintre avocatul ales ;i cel dinoficiu trebuie s< se limiteze doar la sursa remuner<rii activit<9ii sale ;i s< nu afecteze calitateaasisten9ei juridice acordate de el. %arantarea dreptului de ap<rare este realizat< ;i prin o seriede norme din C al &.. care cuprind ca ;i Conven9ia *uropean< pentru Drepturile /mului:n art. @ p. 3!

) s< fie informat< :n cel mai scurt termen, :ntr)o limb< pe care o :n9elege ;i de o manier<detaliat< asupra naturii ;i cauzei acuz<rii :mpotriva sa. ";i :n articolele @7 C al&..$

) s< dispun< de timpul ;i de :nlesnirile necesare preg<tirii sale.Acest drept implic< toate ac9iunile :ndreptate spre ap<rarea persoanei, inclusiv acceptarea saunu a audierii prima audiere ;i urm<toarele s< fie realizate :n prezen9a ap<r<torului ales saunumit din oficiu s< dispun< de consulta9ii cu avocatul s<u f<r< limit< de timp, c#iar ;i p:n< laaudierea lui :n calitate de b<nuit.Dreptul de ap<rare este unul complex. e l:ng< asisten9a unui avocat legea rocesual penal<

prevede garanteaz< ;i alte mijloace care realizeaz< dreptul de ap<rare. /rganele de urm<rire penal< sunt obligate :n virtutea principiului oficialit<9ii, s< aib< :n vedere din oficiu toateaspectele care s:nt :n favoarea p<r9ii "art. +6 C al &..$=n legea procesual penal< majoritatea normelor ce reglementeaz< drepturile ;i obliga9iile

p<r9ilor implicate :n cauz<, :n special b<nuitului, :nvinuitului ;i inculpatului sunt axate perealizarea eficient< a ap<r<rii lor.rincipiul asigur<rii dreptului la ap<rare stabilesc, :n art. +5 al C al &.. ;i :n art. @ al

Constitu9iei &.., c< p<r9ile, :n tot cursul procesului au dreptul s< fie asistate de avocat alessau unit din oficiu. Codul de rocedur< penal< specific< no9iunea de Jp<r9iK care au acestdrept! b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul. artea v<t<mat<, partea civil<, partea civilmenteresponsabil<./rganul de urm<rire penal< ;i instan9a de judecat< sunt obligate s< asigure participan9ilor la

procesul penal deplina exercitare a drepturilor lor procesuale. Codul prevede obliga9iaorganului de urm<rire penal< de a)i asigura p<r9ii prezen9a avocatului ales sau, dup< caz dinoficiu "art. B5 al. p. +7 C al &..$.entru a :nl<tura abuzurile din partea subiec9ilor oficiali ai procesului penal procedurainterzice organului de urm<rire penal< s< refuze participarea avocatului la audierea martoruluisau p<r9ii v<t<mate. ai mult, acest drept pentru martor, :mpiedic< folosirea informa9iei pe

care o depune, :mpotriva sa :n cazul :n care poate deveni b<nuit sau :nvinuit pe dosar. Art. @3al. @ interzice integrarea :n calitate de martor a persoanei fa9< de care exist< anumite probe c<

a s<v:r;it o infrac9iune. Aceste dou< norme func9ioneaz< :ntr)un mod de completare reciproc< pentru a fi :nl<turat poten9ialul abuz al organelor de drept.*ste interzis, de asemenea, orice amestec :n actualitatea persoanelor care exercit< ap<rarea :nlimitele legale este sanc9ionat<.urispruden9a Cur9ii *uropene pentru ap<rarea Drepturilor /mului pe cauzele Can aAustriei"+61B$ si Campbell ;i Fill a&egatului 4nit "+617$, recunoa;te dreptul persoanelor la o

comunicare nesting#erit< cu avocatul lor :ntre patru oc#i. rezen9a poli9i;tilor sau al altor persoane de paz< :n timpul consulta9iilor nu permite realizarea deplin< a acestui drept. 'otu;i,Curtea :n cauza Compbell ;i Fell a eviden9iat c< :n anumite :mprejur<ri excep9ionale, -tatul

poate limita aceste consulta9ii particulare, atunci c:nd exist< ac9iuni temeinice pentru a b<nuiavocatul c< abuzeaz< de situa9ia sa profesional<, ac9ion:nd :n secret :n :n9elegere cu clientuls<u pentru a ascunde sau distruge probe sau obstruc9ion:nd :n mod serios mersul justi9iei. 'otCurtea, :n cauza Domenic#ini a(taliei "+6@@$, a apreciat c< interzicerea trimiterii unei scrisoride la un prizonier c<tre avocatul lui constituie o :nc<lcare a art. @"3$ "@$ al C*D/.Asigurarea obligatorie a prezen9ei ap<r<torului trebuie s< fie real< ;i nu numai formal<. AstfelCurtea *D/ :n cauza %oddi a(talia a constatat :nc<lcarea art. @ "3$ W a Conven9iei atuncic:nd avocatul JdesemnatK nu a :ntreprins atunci de fapt pentru ap<rarea persoanelor ;i el au

fost condamnate. =ntr)o alt< cauz< Curtea a explicat c< prezen9a obligatorie a ap<r<torului :ncazurile c:nd interesele justi9iei o cer nu este o alternativ< a dreptului persoanei de a se ap<rasingur, ci un drept individual, la care se aplic< standarde obiective, de a aprecia dac<realmente persoana se ap<r< sau nu efectiv. C#iar dac< apare un conflict c:nd persoana, c<reiai se acord< ap<rare obligatorie, nu colaboreaz< cu ap<r<torul atunci acesta trebuie s< fie

prezent la ac9iunile respective ;i s< veg#eze asupra legalit<9ii procesului din punctul de vedereal ap<r<rii.Conven9ia deasemenea prevede, :n spiritul dreptului de ap<rare ;i dreptul de confruntare almartorilor "Art. @ "3$ "d$$. Curtea recunoa;te :nc<lcarea principiului c:nd nu se respect<egalitatea armelor la audierea martorilor de c<tre organele oficiale ;i ap<rare, prin folosireaunor c#eme diferite, "onisc# aAustriei "+61B$, sau atunci c:nd condamn<rile se :ntemeiau pedeclara9iile unor martori anonimi pe care nu i)a putut audia sau pune :ntreb<ri ap<rarea"XoplovsUi c/landei "+616$, Yindisele cAustriei "+662$$. Codul de r. al &.. :nl<tur<aceste poten9iale :nc<lc<ri prin reglement<rile art. ++2 stabilind procedura ascult<rii martorilor cu statut procesual special "de protec9ie a lui$.<r9ile dispun de r. Dreptului de Ap<rare pe :ntreaga perioad< de desf<;urare a rocesului

penal.rincipiul garant<rii dreptului la ap<rare este limitat de r. Legalit<9ii, se coreleaz< cu procesuloficialit<9ii, este garantat de principiile respect<rii demnit<9ii umane ;i folosirea limbii de

procedur< ;i se :ntemeiaz< pe principiul prezum9iei de nevinov<9ie5.

*6. =nalizaţi constat#rile "D8 în cauza astraveţ vs 9oldova. &eclamantul s)a pl>ns, :n temeiul articolului B al Conven9iei, c< arestarea sa preventiv< a fostnemotivat< ;i c< nu a putut comunica cu avoca9ii s<i :n mod confiden9ial.

=. Preudiciu@3. &eclamantul a pretins 7,222 euro "*4&$ cu titlu de prejudiciu moral. *l a sus9inut c< a

:ndurat suferin9e psi#ice severe.B6. %uvernul nu a fost de acord cu suma pretins< de reclamant ;i a sus9inut c< acesta nu a

prezentat exemple de jurispruden9< relevant< :n sprijinul preten9iilor sale. *l a solicitat Cur9ii s<resping< preten9iile reclamantului privind satisfac9ia ec#itabil<.

@B. Curtea consider< c< reclamantul trebuia s< fi suferit un anumit stres ;i frustrare ca rezultatal :nc<lc<rilor dreptului s<u la libertate ;i siguran9< garantat de articolele B 3 ;i B 7 ale

5

Conven9ie. Sot<r>nd :n baz< ec#itabil<, ea acord< reclamantului suma total< de *4& ,B22.

@. osturi )i cheltuieli@2. Avocatul reclamantului a pretins *4& ,722 cu titlu de costuri de reprezentare ;i *4& 1B

pentru c#eltuieli de traducere.@+. =n ceea ce prive;te c#eltuielile de traducere, reclamantul a prezentat o copie a unei

c#itan9e ce atest< plata sumei de *4& 1B unui traduc<tor autorizat pentru traducerea observa9iilor din limba rom>n< :n francez<.@. =n ceea ce prive;te costurile de reprezentare, reclamantul a prezentat Cur9ii copia unui

contract de asisten9< juridic< :nc#eiat cu avocatul s<u, :n conformitate cu care onorariul perceput pe or< era de *4& 5B. *l a anexat la contract o list< detaliat< a orelor de lucru, conform c<reiaavocatul a petrecut 3 de ore asupra cauzei. *l a mai prezentat o copie a unei c#itan9e ce atest<

plata sumei de *4& 7+1 avocatului s<u, ceea ce reprezint< prima tran;<, care, potrivit condi9iilor contractului, urma s< fie pl<tit< la data semn<rii contractului.

@3. &eclamantul a sus9inut c< suma pretins< cu titlu de costuri ;i c#eltuieli a fost :n limiteletarifelor recomandate de aroul Avoca9ilor din &epublica oldova. *l a prezentat o copie adocumentului privind tarifele recomandate, emis de aroul Avoca9ilor la 6 decembrie 22B.

@7. %uvernul nu a contestat suma pretins< pentru c#eltuielile de traducere. 'otu;i, el nu a fostde acord cu suma pretins< pentru reprezentare, consider>nd)o excesiv< ;i ireal< :n luminasitua9iei economice a 9<rii ;i a salariului mediu lunar. *l a contestat num<rul de ore petrecute deavocatul reclamantului ;i onorariul pe or< perceput de acesta.

@B. Curtea reaminte;te c<, pentru ca costurile ;i c#eltuielile s< fie rambursate :n temeiularticolului 7+, trebuie stabilit dac< ele au fost necesare, realmente angajate ;i rezonabile cam<rime "a se vedea, spre exemplu, Amialacioaie v# %oldova, nr. @2++B22, 75, *CS& 227)...$. S/'P&T&*A CA-'&A?*' c. /LD/?*( +7

5. =n aceast< cauz<, lu>nd :n considera9ie lista detaliat< prezentat< de reclamant, criteriile demai sus ;i complexitatea cauzei, Curtea acord< reclamantului *4& ,222.

. Do(>nda de înt>rziere 53. Curtea consider< c< este corespunz<tor ca dob>nda de:nt>rziere s< fie calculat< :n dependen9< de rata minim< a dob>nzii la creditele acordate de ancaCentral< *uropean<, la care vor fi ad<ugate trei procente.D(8 AC*-'* /'(?*, C4&'*A, =8 48A8(('A'*,

+. 2eclară cererea admisibil<. 3otărăşte c< a avut loc o violare a articolului B 3 al Conven9iei3. 3otărăşte c< a avut loc o violare a articolului B 7 al Conven9iei

7. 3otărăşte!"a$ c< statul p>r>t trebuie s< pl<teasc< reclamantului, :n termen de trei luni de la data la careaceast< #ot<r>re devine definitiv< :n conformitate cu articolul 77 al Conven9iei, *4& ,B22 "dou< mii cinci sute euro$ cu titlu de prejudiciu moral, ;i *4& ,222 "dou< mii euro$cu titlu de costuri ;i c#eltuieli, care s< fie convertite :n valuta na9ional< a statului p>r>tconform ratei aplicabile la data execut<rii #ot<r>rii, plus orice tax< care poate fi perceput<

"b$ c<, de la expirarea celor trei luni men9ionate mai sus p>n< la executarea #ot<r>rii, urmeaz< s<fie pl<tit< o dob>nd< la sumele de mai sus egal< cu rata minim< a dob>nzii la creditele

acordate de anca Central< *uropean< pe parcursul perioadei de :nt>rziere, plus trei procente

B. 1espinge restul preten9iilor reclamantului cu privire la satisfac9ia ec#itabil<.

*'. Proiectaţi o situaţi de respin$ere a cererii privind renunţarea la ap#r#tor.(n urma savirsirii unei infractiuni deosebit de grave soldate cu decesuri,invinuituluioraru,cetatean de provenienta rusa,cu afectiuni mintale,in cadrul procesului penal, organelede urmarire penale , ii ofera un avocat ales sau un avocat care acorda asistenta juridicagarantata de stat art B5"$ C al &. (nsa acesta invinuitul scrie o cerere privind renunatreala aparator,la rindul sau cererea este respinsa .Dr de aparare in cadrul unui process penal esterpevazut in C*D/,astfel lit c$ pct.3 al art @ stipuleaza ca orice persoana accuzata de oinfractiune are dreptul sa se apere singura dar exista si exceptii conform Sotaririi plenuluiC-!cu privire la aplicarea legilor pu asigurarea dr la aparareZKla pct @ Curtea stabilestecriteriile cind interesele justitiei cer prezenta avocatului!

d :n caz de complexitate sporit< a cauzeie :n dependen9< de capacitatea b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului de a se ap<ra singur – urmeaz<

a fi luate :n considera9ie capacit<9ile, cuno;tin9ele ;i priceperea fiec<rei persoane :n partef :n dependen9< de importan9a ;i pericolul faptei de Comiterea c<reia este b<nuit< sau :nvinuit<

persoana.

1. Indicaţi importanţa pu(licit#ţii )i a cazurilor cînd poate s# se fac# ecepţie de la

ac e sta.rocesul de :nf<ptuire a justi9iei,dintotdeauna a atras ;i a interesat membrii societ<9ii. Acestinteres fiind reciproc ;i util. Legiuitorul respect< exigen9ele de publicitate a ;edin9ei de

judecat< pentru a demonstra c< :n orice situa9ie c:nd are loc o infrac9iune, f<ptuitorul este judecat, :ntotdeauna :n condi9ii legale.Constitu9ia &.. :n art. +25 prevede c< :n toate instan9ele judec<tore;ti ;edin9ele de judecat<sunt publice. Constitu9ia admite, :ns< nu specific<, :n ce situa9ii anume se permit ;edin9ele de

judecat< cu u;ile :nc#ise, :n care se respect< toate regulile de procedur<.Codul de rocedur< enal< :n art. +1 :nainteaz< acelea;i exigen9e pe care le con9ine art. @ alConven9iei *uropene Drepturilor /mului! /rice persoan< are dreptul la o judecat< ec#itabil<;i public<. Sot<r:rea trebuie s< fie pronun9at< :n mod public, dar accesul presei ;i publicului

poate fi interzis :n sala de ;edin9e. *xcep9iile sunt formulate :n acela;i articol ;i cunoa;tecazurile c:nd poate fi limitat accesul persoanelor ter9e de a asista la judecat<. Oedin9ele se pot petrece cu u;ile :nc#ise :n interesul moralit<9ii, ordinii publice sau se securit<9ii na9ionale, c:nd

interesul minorilor sau protec9ia vie9ii private a p<r9ilor o cer. usti9ia poate decide ;i :n altecazuri, c:nd consider< strict necesar< desf<;urarea ;edin9ei cu u;ile :nc#ise, atunci c:nddatorit< unor :mprejur<ri speciale, publicitatea ar putea prejudicia interesele justi9iei. =n acestecazuri decizia de a examina dosarul :n ;edin9< :nc#is< trebuie argumentat< ;i s< fie respectatetoate normele procedurii judiciare.urispruden9a C*D/, :n cauza Le Compte, ?au Lenven si De eRere celgiei "+61+$, a

decis c< dreptul la publicitate nu este :n mod necesar interzis dac< cele dou< p<r9i ale procedurii consimt desf<;urarea judec<rii :n ;edin9< secret<.Caracterul public al ;edin9ei de judecat<, atunci c:nd ;edin9a nu necesit< a fi desf<;urat< :nmod secret, este extins asupra tuturor etapelor judec<9ii! :n fond, :n apel, :n recurs ;i dac< sunt,;i :n cadrul c<ilor extraordinare de atac.Art. 3+@ al Codului de rocedur< enal< mai am<nun9it unele aspecte ale publicit<9ii ;edin9eide judecat< :n care se admite la ;edin9< orice persoan< care a :mplinit v:rsta de +@ ani ;i

persoanele ne:narmate. re;edintele ;edin9ei poate permite prezen9a la ;edin9< a minorilor ;i a persoanelor :narmate care sunt obligate s< poarte arm< din oficiu, :n exerci9iul func9iunii lor.Ace;tea sunt colaboratorii poli9iei care asigur< ordinea :n ;edin9a de judecat<, ;i :n cazurilec:nd persoanele judecate necesit< paz< sporit<.

=ntru realizarea acestui principiu legea prevede posibilitatea admiterii reprezentan9ilor mass)media sau a altor persoane care s< efectueze :nregistr<ri foro, audio ;i video. Aceste ac9iunisunt permise doar de c<tre pre;edintele ;edin9ei de judecat< :n limita respect<rii desf<;ur<riinormale a judec<9ii.-anc9iunea nerespect<rii prevederilor legale ce privesc caracterul public al ;edin9ei de

judecat< pot duce la casarea oric<rei #ot<r:ri prin folosirea c<ilor de atac a #ot<r:rii pronun9ate."Art. 75 ;i 777 "$. Dup< desf<;urarea ;edin9ei de judecat< #ot<r:rea adoptat< se pronun9<,f<r< nici o excep9ie, :n mod public.ublicitatea ;edin9elor de judecat< este dictat< de necesitatea transparen9ei justi9iei :ntr)osocietate democratic<, de rolul educativ general al procesului de :nf<ptuire a justi9iei, c:ndsocietatea ;tie c< orice fapt< ilegal< este sanc9ionat< ;i de faptul c< judec<torii acord< oaten9ie sporit< modului :n care judec< ;i motiveaz< #ot<r:rile atunci c:nd ;edin9a este desc#is<au c:nd se :nregistreaz< pentru mass)media.

&eluand regula anterior enuntata si potrivit careia exceptiile sunt de stricta interpretare,sunt prevazute expres si nu pot fi extinse pe cale de interpretare, precum si constatareadedusa din verificarea dispozitiilor incidente in materia ce face obiectul prezentuluidemers, se impune concluzia in conformitate cu care, in cazul judecarii cererilor deliberare provizorie sub control judiciar, sedinta de judecata este publica.

2. =nalizaţi necesitatea pu(licit#ţii ca un principiu al procesului penal.ublicitatea, ca principiu al sedintei de judecata, consta in posibilitatea pe care o are orice

persoana de a asista la desfasurarea judecatii, d>nd expresie garantiei institutionale princare se asigura ca administrarea justitiei este subiect al examinarii de catre public sicontribuie la respectarea legii si a persoanelor implicate.Consacrarea sa este asigurata de dispozitiile art.6 para$raful 1 din onventiaeuropeana a drepturilor omului, iar pe plan intern, de dispozitiile constitutionaleale art.12', respectiv art.12 din Be$ea nr.!502550.Curtea *uropeana a Drepturilor /mului a subliniat importanta acestui principiu

procesual, arat>nd ca art.6 alin.1 din onventie impune, ca o conditie distincta a unui proces ec#itabil, publicitatea acestuia – 6'iecare persoana are dreptul la 7udecarea inmod public8# 9n consecinta, $urtea a statuat ca publicitatea procedurilor organelor

7udiciare la care se refera art#. alin#/ are ca scop prote7area 7ustitiabililor impotriva

unei 67ustitii secrete8# :rin transparenta pe care o asigura administrarii 7ustitiei, publicitatea dezbaterilor 7udiciare a7uta la realizarea obiectivului esential – derularea

unui proces ecitabil in deplina concordanta cu principiile fundamentale ale oricarei societati democratice#ublicitatea ;edin9elor de judecat< este dictat< de necesitatea transparen9ei justi9iei :ntr)osocietate democratic<, de rolul educativ general al procesului de :nf<ptuire a justi9iei, c:ndsocietatea ;tie c< orice fapt< ilegal< este sanc9ionat< ;i de faptul c< judec<torii acord< oaten9ie sporit< modului :n care judec< ;i motiveaz< #ot<r:rile atunci c:nd ;edin9a este desc#is<

au c:nd se :nregistreaz< pentru mass)media.

!. ustificaţi necesitatea de limitare a principiului pu(licit#ţii.excep9ii de la principiul publicit<9ii, astfel c<, dac< judecat< public< ar putea aduce

atingere unor interese de stat, moralei, demnit<9iisau vie9ii intime a unei persoane,instan9a, la cererea procurorului, a p<r9ilor ori din oficiu poate declara sedin9asecret< pentru tot cursul sau pentru o anumit< parte a judec<9ii. / alt<limitare a principiului publicit<9ii sedin9elor de judecat< este c u pr iv ir e la

j udec ar ea i n f r ac t o r i lo r mi nor i .D e c l a r a r e a s e d i n 9 e i s e c r e t e s e f a c e : n ; e d i n 9 ri i judec<t ore;ti :n procesul penal seface :n ;edin9< public<./ limitare a principiului publicitatii o constituie practica judecatoreasca,

intrucatdesi instantele nu vor putea contesta starea tabulara si concordantaaceste ia cu situa tia juridica reala, au totusi drept de apreciere ori de cate oriintervine un litigiu si poate fi pusain discutie buna)credinta

'. Definiţi principiul accesului li(er la ustiţie în cadrul procesului penal.Accesul liber la justi9ie este principiu ce reiese din interpretarea art. @ par. al C*D/.

Directivele prev<zute de art. @ sunt anun9ate :n art. +6 al C. Art. 2 al C& determin< c< orice persoan< are dreptul la satisfac9ia efectiv< din partea instan9elor judec<tore;ti competente

:mpotriva actelor care violeaz< drepturile, libert<9ile ;i interesele sale legitime. 8ici o lege nu poate :ngr<di accesul liber la justi9ie.

revedere asem<n<toare se remarc< ;i)n actul (nterna9ional cu privire la drepturile politice;i civile "art. +7$ unde orice persoan< are dreptul :n litigiul :n care se afl< s< fie examinat de untribunal independent.

(mportan9a major< a acestui principiu pentru procesul penal a fost sesizat< ;i evocat< deurispruden9a Cur9ii -upreme de usti9ie1 ;i Cur9ii Constitu9ionale.6

Art. @ stipuleaz< c< orice persoan< are dreptul ca Jcauza s< fie judecat< :n mod ec#itabilK.Aceast< expresie :mbin< numeroase aspecte ale unei bune administr<ri a justi9iei, printre care se

eviden9iaz< un drept autonom respectiv dreptul de a avea acces la o instan9< judec<toreasc< carese constituie a fi unul din cele mai importante elemente ale art. @ C*D/.*xisten9a acestui drept, c#iar :n lipsa unei prevederi exprese, a fost re9inut< de Curte

pentru prima dat< :n cauza %older c. &egatul 4nit "+65B$, conceptul fiind dezvoltat :n jurispruden9a ulterioar<.

Astfel, dac< acuza9iile sunt retrase :ntr)o modalitate :n care asupra acuzatului continu< s< planeze o b<nuial< de vinov<9ie, dreptul s<u de acces la instan9< este :nc<lcat, :nc<lc:ndu)se deaceast< dat< ;i prezum9ia de nevinov<9ie "Cauza inelli c. (talia, +613$

1

6

Dreptul de acces la o instan9< nu are un caracter absolut, p<r9ile put:nd renun9a la aceasta,cu condi9ia c< renun9area s< fie f<cut< :ntr)o manier< clar<, evident< "8eumeistor c. Austria,+61+$, "Calozza c (taliei, +61B$.

Din analiza textului constitu9ional pot fi desprinse c:teva elemente definitorii ale dreptuluide a te adresa usti9iei ;i anume! +. :ntruc:t textul se refer< la orice Jpersoan<K :nseamn< c< el

cuprinde sub protec9ia sa, at:t persoane cet<9eni ai &, c:t ;i persoane cet<9eni str<ini apatrizi,at:t persoane fizice ;i juridice ":n dependen9< de calitatea lor procesual<$ . Accesul la justi9ieare ca scop nu numai protec9ia sau valorificarea drepturilor subiectiv dar ;i intereselor legitime.+23. Dac<, uneori, :n condi9iile art. B7 din Constitu9ie, prin lege, se poate proceda larestr:ngerea exerci9iului unor drepturi sau a unor libert<9i, exercitarea dreptului de a te adresa :n

justi9ie nu poate fi nici odat< :ngr<dit<.roblema dirij<rii no9iunii de justi9ie este esen9ial< pentru a da eficien9a principiului

constitu9ional al liberului acces la justi9ie.usti9ia :n acord cu C*D/ ;i reglementarea intern< este puterea judec<toreasc<. *a

cuprinde instan9ele judec<tore;ti ;i se exercit< de judec<tori ;i judec<tori de instruc9ie, care suntindependen9i li se supun numai legii.

Legea determin< cadrul procedural de realizare a accesului liber la justi9ie. Astfel, posibilitatea sesiz<rii instan9elor judec<tore;ti pentru ap<rarea drepturilor, libert<9ilor ;iintereselor legitime se va realiza pe calea :naint<rii cererii directe.

=n acord cu dispozi9iile art. @, alin. + din C*D/, accesul liber la justi9ie se poate realizaintegral, :n finalitatea sa, numai printr)un tribunal independent ;i impar9ial organizat curespectarea principiilor puterii judec<tore;ti.

De asemenea, liberul acces la justi9ie nu se va putea ob9ine deplin, dec:t printr)un proces

ec#itabil,++

:n cadrul c<ruia s< se asigure ;i s< se garanteze toate drepturile inclusiv ;i dreptul laap<rare ;i libert<9ile individuale, respectarea termenului rezonabil ;i asigurarea unei instan9eindependente, impar9iale ;i legal constituite care va activa :n conformitate cu principiullegalit<9ii.

Accesul liber la justi9ie garantat de c<tre Conven9ie trebuie de asemenea s< se completezecu art. +3 care prevede dreptul la un recurs efectiv "Xudla c. olonia, 222$. Desigur, accesulliber la justi9ie nu :nseamn< numai, posibilitatea :naint<rii ac9iunii sau cererii :n instan9a de

judecat<, ci ;i posibilitatea de a se folosi de c<ile de atac prev<zute de lege.+

Accesul la justi9ie, :n cazul anumitor categorii de persoane poate fi permis numai dac< se

ob9ine autorizarea autorit<9ii competente :n lipsa c<rora procesul :nceteaz<. =n aceast< categorieintr< judec<torii,+3 c:t ;i parlamentarii,+7 numai dup< ridicarea imunit<9ii.

+2

++

+

+3

+7

Accesul la justi9ie nu ar trebui s< fie condi9ionat de situa9ie financiar< a persoanei ;i dinacest considerent statele :n conformitate cu rezolu9iile Consiliului *uropei ar trebui s< asigure unacces real la justi9ie.+B

*ste necesar de subliniat c< accesul liber la justi9ie poate fi barat de un obstacol de fapt, fiede drept ;i excluderea lor, :n cazuri necesare , ce determin< faptul c< dreptul analizat nu va fi

teoretic ;i iluzoriu, ci efectiv.Acest principiu este asigurat de institu9ia incompatibilit<9ii :n procesul penal. -copul

institu9iei men9ionat este asigurarea impar9ialit<9ii instan9ei de judecat< ;i posibilitatea oferit< p<r9ilor, invoc<nd cazurile de incompatibilitate, de a exclude. rin intermediul recuz<rii de la:nf<ptuirea justi9iei judec<torul care este direct sau indirect, interesat :n solu9ionarea cauzei.

/ particularitate a art. +6 C :n ceea ce prive;te accesul liber la justi9ie este obliga9iaorganului de urm<rire penal<, procurorului de a lua toate m<surile legale pentru cercetarea cauzeisub toate aspectele+@ complet+5 ;i obiectiv+1 a circumstan9elor cauzei.

Legea procesual penal< a stabilit garan9ii procesuale :n vederea realiz<rii eficiente a

regulilor enun9ate!+cazurile de incompatibilitate "art. 35 C, art. B7 C$nimeni nu este obligat s< dovedeasc< nevinov<9ia "imposibilitatea impunerii b<nuitului,

:nvinuitului de a);i dovedi nevinov<9ia$, art. 1, alin. 3neadmiterea datelor ob9inute prin aplicarea violen9ei, amenin9<rilor sau altor mijloace de

constr:ngere, prin violarea drepturilor ;i libert<9ilor persoanei "art. 67, alin. +. . +$.78ici o prob< nu are o valoare dinainte stabilit< "art. +2+, alin. 3$.(nstan9a cerceteaz< ;i pune la baza #ot<r:rii este numai probele la cercetarea c<rora au avut

acces toate p<r9ile :n egal< m<sur<.

&egula examin<rii sub toate aspectele, complet ;i obiectiv are o aplicare fundamental< :ncadrul procesului de apreciere a probelor fiind mecanismul legal de formare a proprieiconvingeri a instan9ei de judecat< ;i reprezentantului organului de urm<rire penal<, procurorului.

*xisten9a examin<rii sub toate aspectele complet ;i obiectiv< a circumstan9elor cauzei ;i probele prezentate este dictat< de necesitatea realiz<rii scopului procesului penal ;i afl<riiadev<rului pe fiecare cauz< examinat<.

*. =nalizaţi constat#rile "D8 în cauza iorap vs 9oldova.&eclamantul s)a pl>ns :n temeiul articolului 3 al Conven9iei "condi9ii inumane de deten9ie ;i

alimentare silit<$, :n temeiul articolului @ + "accesul la o instan9< :n ceea ce prive;tealimentarea sa silit<$, :n temeiul articolului 1 "cenzurarea coresponden9ei ;i dreptul de a se:nt>lni cu familia sa :n condi9ii de confiden9ialitate$ ;i :n temeiul articolului +2 "accesul laregulamentul intern al izolatorului de deten9ie provizorie$.

=. Preudiciu+7. &eclamantul a pretins *4& 1+,122 cu titlu de compensa9ii pentru prejudiciul moral

cauzat prin pretinsele :nc<lc<ri ale drepturilor sale, inclusiv *4& B2,222 pentru violareaarticolului 3, *4& 7,122 pentru violarea S/'P&T&*A C(/&A c. /LD/?*( 32

+B

+@

+5

+1

articolului @ ;i *4& 5,222 pentru violarea articolului 1 al Conven9iei. *l s)a bazat pe jurispruden9a Cur9ii cu privire la articolele men9ionate mai sus.

+B. %uvernul nu a fost de acord cu suma pretins< de reclamant ;i a sus9inut c< reclamantulnu a dovedit violarea niciunui articol din Conven9ie ;i nu a prezentat nicio prob< cu privire la

prejudiciul moral. *l a considerat irelevant< jurispruden9a invocat< de reclamant, deoarece acelecauze s)au referit la situa9ii diferite, iar compensa9iile acordate de Curte :n acele cauze au

reflectat constatarea unei viol<ri a mai multor articole din Conven9ie.+@. Curtea reaminte;te c< :n aceast< cauz< ea a constatat viol<ri grave ale articolelor 3, @ ;i 1ale Conven9iei, cea mai important< fiind tortura. Sot<r>nd :n baz< ec#itabil<, Curtea acord<reclamantului *4& 2,222 cu titlu de compensa9ii pentru prejudiciul moral "a se vedea

;evmerzits<=, citat< mai sus, +7B 3olomiov, citat< mai, +BB$.@. osturi )i cheltuieli+5. &eclamantul a pretins *4& 3,+3@ cu titlu de costuri ;i c#eltuieli, sum< care includea

*4& 3,222 pentru reprezentarea juridic<. =n sus9inerea preten9iilor sale, el a prezentat un contract:nc#eiat cu reprezentantul s<u ;i o list< detaliat< a orelor lucrate asupra cauzei, care confirma c<reprezentantul s<u a lucrat B2 de ore, costul orei de lucru fiind de *4& @2.

+1. %uvernul a contestat necesitatea de a lucra B2 de ore asupra cauzei ;i a notat c<

reclamantul a fost reprezentat doar dup< comunicarea c<tre %uvern a cererii. ai mult, sumelecerute erau nerezonabil de mari ;i nu a existat nicio prob< c< reclamantul le)a pl<tit de faptreprezentantului s<u. ai mult, reprezentantul era membru al unei organiza9ii non)guvernamentale non)profit ;i trebuia s< lucreze gratuit.

+6. Curtea reaminte;te c<, pentru ca costurile ;i c#eltuielile s< fie rambursate :n temeiularticolului 7+, trebuie stabilit dac< ele au fost necesare, realmente angajate ;i rezonabile cam<rime "a se vedea, spre exemplu, !strovar v# %oldova, citat< mai sus, +$.

+32. =n aceast< cauz<, av>nd :n vedere lista detaliat< prezentat< de reclamant, criteriile de maisus, complexitatea cauzei ;i lucrul efectuat de avocatul reclamantului, care l)a reprezentat pereclamant doar dup< ce aceast< cauz< a fost comunicat<, Curtea acord< reclamantului *4& ,222cu titlu de costuri ;i c#eltuieli, din care sunt deduse *4& 1B2, sum< care a fost primit< de laConsiliul *uropei cu titlu de asisten9< judiciar<, plus orice tax< pe valoare ad<ugat< care ar puteafi perceput< "a se vedea ;evmerzits<=, citat< mai sus, +76$. S/'P&T&*A C(/&A c./LD/?*( 3+

. Do(>nda de înt>rziere+3+. Curtea consider< c< este corespunz<tor ca dob>nda de :nt>rziere s< fie calculat< :n func9ie

de rata minim< a dob>nzii la creditele acordate de anca Central< *uropean<, la care vor fiad<ugate trei procente. D(8 AC*-'* /'(?*, C4&'*A, =8 48A8(('A'*,+. 2eclară cererea admisibil<. 3otărăşte c< a avut loc o violare a articolului 3 al Conven9iei :n ceea ce prive;te condi9iile de

deten9ie a reclamantului

3. 3otărăşte c< a avut loc o violare a articolului 3 al Conven9iei :n ceea ce prive;te alimentareasilit< a reclamantului ;i modul :n care aceasta a fost efectuat<7. 3otărăşte c< a avut loc o violare a articolului @ al Conven9iei :n ceea ce prive;te refuzul de a

examina recursul reclamantului pe motiv de neplat< a taxei de statB. 3otărăşte c< a avut loc o violare a articolului 1 al Conven9iei ca rezultat al cenzur<rii

coresponden9ei sale@. 3otărăşte c< a avut loc o violare a articolului 1 al Conven9iei :n ceea ce prive;te condi9iile :n

care reclamantul a trebuit s< se :nt>lneasc< cu vizitatorii sr>t trebuie s< pl<teasc< reclamantului, :n termen de trei luni de la data la careaceast< #ot<r>re devine definitiv< :n conformitate cu articolul 77 al Conven9iei

urm<toarele sume, care s< fie convertite :n valuta na9ional< a statului p>r>t conform rateiaplicabile la data execut<rii #ot<r>rii!

"i$ *4& 2,222 "dou<zeci mii euro$ cu titlu de prejudiciu moral"ii$ *4& +,+B2 "o mie o sut< cincizeci euro$ cu titlu de costuri ;i c#eltuieli"iii$ orice tax< care poate fi perceput< la sumele de mai sus

"b$ c<, de la expirarea celor trei luni men9ionate mai sus p>n< la executarea #ot<r>rii, urmeaz<

s< fie pl<tit< o dob>nd< la sumele de mai sus S/'P&T&*A C(/&A c. /LD/?*( 3egal< cu rata minim< a dob>nzii la creditele acordate de anca Central< *uropean< pe parcursul perioadei de :nt>rziere, plus trei procente

6. 1espinge restul preten9iilor reclamantului cu privire la satisfac9ia ec#itabil<.

. "stimaţi modalitatea de realizare în activitatea or$anelor de urm#rire penal# ao(li$aţiei de a lua toate m#surile prev#zute de le$e pentru cercetarea su( toateaspectele, complet# )i o(ectiv# a circumstanţelor cauzei.

15. "plicati esenta principiului li(ertatii de marturisire impotriva sa.se analizeaz< una dintre esen9ialele garan9ii ale acuzatului :n cadrul probatoriului penal. 8oua

legisla9ie procesual penal< proclam< libertatea persoanei de a m<rturisi :mpotriva sa ori:mpotriva rudelor sale apropiate, a so9ului, so9iei, logodnicului, logodnicei sau de a);i recunoa;tevinov<9ia. Acest principiu include at>t dreptul la t<cere, c>t ;i dreptul de a nu m<rturisi :mpotrivaaltei persoane.-copul privilegiilor :mpotriva autoincrimin<rii este de a)l proteja pe acuzat de ac9iunilenecorespunz<toare ale autorit<9ilor ;i, astfel, de a evita erorile judiciare. Dreptul la absen9aautoincrimin<rii vizeaz<, :n primul r>nd, respectarea voin9ei persoanei acuzate de a p<stra t<cerea;i a presupune c< :n cauzele penale acuzarea s< fie f<cut< f<r< a ob9ine probe prin metodecoercitive sau opresive :mpotriva voin9ei acuzatului. *xist< posibilitatea formul<rii unorra9ionamente defavorabilet<cerii unui acuzat pe parcursul procesului. 4n asemenea privilegiu nu ar trebui s< :mpiedice de alua :n considerare t<cerea acuzatului :n situa9ii care, :n mod v<dit, cer o explica9ie din partea lui.Legiuitorul prevede ;i obliga9ia de a transmite :n scris informa9ia privind drepturile b<nuitului, :ncare trebuie inclus ;i dreptul de a t<cea ;i a nu m<rturisi :mpotriva sa.=n contextul dreptului la t<cere ;i a nu m<rturisi :mpotriva sa pot fi distinse c>teva componente.=n baza acestui drept, :nvinuitul ;i inculpatul trebuie s< fie informat de organul de urm<rire

penal< asupra faptului c< este liber de a depune declara9ii referitor la fapta care a constituitobiectul acuza9iei.Aspectul inform<rii asupra consecin9elor cooper<rii cu organele statului este similar< cu situa9ia

b<nuitului. / :ntrebare stringent< :n doctrina juridic< se refer< la admisibilitatea utiliz<riianumitor procese)verbale :n calitate de mijloc de prob< ob9inute la etapa predecesoare pornirii

urm<rii penale.. Acuzatului trebuie snd persoana referitor la dreptul la t<cere, instan9a trebuie s< aduc< la cuno;tin9ainculpatului ;i faptul c< refuzul acestuia de a r<spunde la :ntreb<rile puse :n cadrul procesului

poate crea unele dificult<9i la stabilirea adev<rului.

115.Distin$eti cazurile cind nu este afectat dr. la tacereexista anumite situatii cind persoana totusi trebuie sa dea anumite explicatii "dosarele financiare,depasirea vitezei, parcarea ilegala$, refuzul de a acorda astfel de explicatii poate fi interpretat infavoarea procurorului.Deasemenea nu exista incalcare cind vorbim de ridicarea mostrelor de

singe, amprentelor digitale etc. refuzul de a depune declaratii intr)un proces public unde s)aurespectat toate drepturile " nu la urmarire$, permite instantei de a considera probele acuzarii cafiind veridice.

111."stimati cate$oriile de persoane care au dr. de a nu depune declaratii in functie derationamentul principiului dat.(n procesul penal nimeni nu poate fi obligat sa depuna declaratii impotriva rudelor sale apropiate,a sotului, sotiei, logodnicului, logodnicei. Categoria de persoane care intra in categoria de rudeapropiate este circumscris ex#austiv la pct.7+$ al art.@C al & si sunt ! copiii, parintii,

infietorii, infiatii, fratii, surorile, bunicii, nepotii. entru a verifica relatiile de rudenie intre pers.nominalizate este necesar de a controla actele de stare civila eliberate de org. De stare civila. (ncazul in care aceste categorii de persoane nu sunt prevenite de dr. de a tacea, datele obtinute prinaudierea martorilor nu vor fi admise ca probe.logodnicul se verifica prin poze,martori,filmari.

114.definiti continutul principiului dreptul de a nu fi urmarit, udecat sau pedepsit de maimulte ori.este logic ca o pers. Care si)a ispasit pedeapsapentru o fapta sa nu mai fie pusa in situatia de a fi

pedepsita inca o data pentru aceeasi fapta. Acest drept include si interdictia urmaririi sau judecarii repetate, din motiv ca sunt actiuni inseparabile de procedura atragerii la rs.penala. Fiindcunoscut din antic#itate la romani cu denumirea Jnon bis in idemK, acest principiu inseamna! J

nu de doua ori pt acelasi lucruK . in conventie se spune ca nici o pers. 8u poate fi urmarita sau pedepsita penal de jurisdictia aceluiasi stat pt savirsirea unei infractiuni pentru care a fost dejaac#itata sau condamnata printr)o #ot. Definitiva legii si procedurilor penale ale acelui stat.Aceste prevederi au exceptii ! este posibil de redesc#is, daca fapte noi sau recent descoperitesau exista un viciu fundamental in cadrul procedurilor precedente sunt de natura sa afecteze#otarirea pronuntata.entru realizarea acestui principiu p.5$ si 1$ din alin."+$ al art. 5B C prevede ca urm.pen. nu

poate fi pornita, iar daca a fost pornita, nu poate fi efectuata si va fi incetata in cazurile in care !) in privinta persoanei exista deja o #ot.judecatoreasca definitiva in legatura cu aceeasi acuzatiesau prin care s)a constatat imposibilitatea urm.pen pe aceleasi temeiuri) in privinta unei persoane exista o #ot. 8eanulata de neincepere a urmaririi penale sau deincetare a urm. en. e aceleasi acuzatii.&eluarea urmaririi in aceste cazuri poate avea loc numai daca apar fapte noi sau recentdescoperite ori un viciu fundamental.-ub incidenta aceluiasi principiu cade si situatia cind persoana a fost trasa la rs. Administrativa.Declansarea unui proces in privinta aceluiasi faptuitor si pt aceeasi fapta nu mai este posibila.rincipiul dreptul de a nu fi urmarit, judecat sau pedepsit de mai multe ori este aplicat si serespecta si in cazul cind o persoana a fost sanctionata pentru o infractiune intr)un stat strain.roblema recunoasterii #ot. ud. -traine implica deducerea termenelor de detentie preventivadintr)un alt stat, in caz de incepere a executarii pedepsei sau executarii totale a ei persoana numai este supusa pedepsei repetatept aceeasi fapta.

116. =nalizati hotarirea urtii onstitutionale cu privire la constitutionalitatea art. 6!PP.

S E S I Z A R E privind constituţionalitatea unei sintagme din alin# (.)

art# .* $od de procedură penală, la demersul >udecătoriei sect# otanica, mun# $işinău în legătură cu

soluţionarea plîngerii depuse în ordinea art# */* $:: în cauza lui ?ara ergiu

1. =n cadrul unui dosar penal, pornit referitor la infrac9iunea prev<zut< de art. 326 + alin. "3$lit. b$, c$, e$ C, cet. Qara -ergiu prin ordonan9a din [email protected], a fost recunoscut :n calitate de

b<nuit :n s<v:r;irea acestei infrac9iuni :n privin9a cet. raga ?italie, fiindu)i tot atunci explicatedrepturile ;i audiat :n calitate de b<nuit. Drepturile ;i obliga9iile b<nuitului s:nt prev<zute :n art.@7 C.

2. otrivit art. @3 alin. "$ pct. 3$ C organul de urm<rire penal< nu este :n drept s< men9in<:n calitate de b<nuit persoana :n privin9a c<reia a fost dat< o ordonan9< de recunoa;tere :n aceast<calitate mai mult de 3 luni, iar cu acordul rocurorului %eneral ;i al adjunc9ilor s<i, mai mult de@ luni.

Conform alin. "3$ din art. @3 C la momentul expir<rii termenului de 3 luni, ori dup< caz acelor de @ luni, organul de urm<rire penal< este /L(%A' s< dispun< scoaterea b<nuitului de sub

urm<rire penal<, ori s< dispun< punerea lui sub :nvinuire.rocedura de scoatere a b<nuitului de sub urm<rire penal< este reglementat< de art. 17C, iar cea de punere sub :nvinuire de art. 12)1+ C.

Qin:nd seama de dispozi9iile acestor norme de procedur< penal<, procurorul, care, efectuaurm<rirea penal< :n cauz<, avea obliga9ia ca p:n< la +3.26.225 s<)l pun< pe b<nuitul Qara -. sub:nvinuirea s<v:r;irii infrac9iunii :n cauz<, ori dup< caz, printr)o nou< ordonan9<, cu acordulrocurorului %eneral, ori a adjunc9ilor s<i s< prelungeasc< calitatea de b<nuit p:n< la +3.+.225.

!. otrivit materialelor dosarului nici una din obliga9iile enumerate nu au fost exercitate de procurorul ce efectua urm<rirea penal<. Deci p:n< la +3.26.225 b<nuitul Qara -. nu a fost pussub :nvinuire, nu a fost scos de sub urm<rirea penal<, ;i nici nu a fost prelungit termenul de9inere a lui :n calitate de b<nuit maxim p:n< la +3.+.225, ca ulterior ori s< fie scos de sub

urm<rire penal< ori s< fie pus sub :nvinuire.La 2@ februarie 226 procurorul, care efectua urm<rirea penal<, prin ordonan9< a reluat

urm<rirea penal< ;i la pus pe cet. Qara -. sub :nvinuirea :n s<v:r;irea infrac9iunii prev<zute de art.326+ alin. "3$ lit. b$, c$, e$ Cod penal.0. /rdonan9a de punere sub :nvinuire a lui Qara -. a fost atacat< :n ordinea art. 66 + C cu

pl:ngere de c<tre :nvinuit, care :n motivare a invocat c< procurorul nu a fost :n drept de a reluaurm<rirea penal< ;i al pune sub :nvinuire deoarece au expirat termenele prev<zute de art. @3 C;i Qara -. se consider< scos de sub urm<rire penal<.

&eluarea urm<ririi penale este contrar< prevederilor art. 15 C. Conform alin. "+$reluarea poate avea loc numai dac< s)a constatat c< nu a existat :n fapt cauza care a determinatscoaterea persoanei de sub urm<rire penal<, iar potrivit alin. "7$ reluarea urm<ririi penale poateavea loc dac< apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental :n cadrul urm<ririi

precedente au afectat ordonan9a de scoatere de sub urm<rire penal<.rocurorul ierar#ic superior a respins pl:ngerea, motiv:nd c< conform art. @3 alin. "@$

C calitatea de b<nuit a lui Qara -. a :ncetat de drept, prin urmare nu a fost necesar< oordonan9< separat< de scoatere a lui de sub urm<rire penal<.

=ncetarea de drept a calit<9ii de b<nuit :n leg<tur< cu expirarea termenelor indicate :nalin. "$ :n cazul acumul<rii ulterioare a probelor suficiente, nu :mpiedic< punerea persoanei sub:nvinuire pentru acela;i fapt.

4. =n ordinea art. 3+3 C Qara -. prin intermediul avocatului 4lianovsc#i %#. a atacat cu pl:ngere judec<torului de instruc9ie, ac9iunile procurorului, manifestate prin emiterea ordonan9ei

de reluare a urm<ririi penale ;i punerea lui sub :nvinuire din [email protected], solicit:ndu)se anulareaacestor acte procedurale ;i scoaterea lui Qara -. de sub urm<rire penal<.Ca motivare s)a invocat, c< reluarea urm<ririi penale :n cazul lui Qara -. ;i punerea lui

sub :nvinuire contravine prevederilor art. 15 C, deoarece s)au adoptat peste termenul prev<zut de lege "maxim :ntr)un an$ ;i :n raport cu dispozi9iile art. 32, B+ C, actele :n cauz<devin nule.

La fel reluarea urm<ririi penale contravine, principiului non bis in idem, ce rezult< din prevederile art. 7 al rotocolului 5 al Conven9iei *uropene privind Drepturile /mului, art. 5 Cod penal ;i art. al Codului de rocedur< enal<.

6. rin :nc#eierea din 32 decembrie 226 a udec<toriei otanica, mun. C#i;in<u, :ntemeiul art. 5 ;i 376 C s)a admis demersul avocatului %#. 4lianovsc#i ;i s)a sesizat Curtea

-uprem< de usti9ie cu privire la controlul constitu9ionalit<9ii sintagmei M:ncetarea de drept acalit<9ii de b<nuit :n leg<tur< cu expirarea termenelor indicate :n alin. "$ art. @3 C, :n cazulacumul<rii ulterioare a probelor suficiente, nu :mpiedic< punerea persoanei sub :nvinuire pentru

aceia;i fapt<K din art. @3 alin. "@$ C :n raport cu art. +@, +, B din Constitu9ia &epubliciioldova.

'otodat< s)a suspendat procedura privind solu9ionarea pl:ngerii lui Qara -. ;iavocatului depus< :n ordinea art. 3+3 C :mpotriva actelor procurorului – ordonan9ei de reluarea urm<ririi penale ;i punerii lui sub :nvinuire.

5. rin #ot<r:rea lenului Cur9ii -upreme de usti9ie s)a admis demersul udec<toriei sect.

otanica, mun. C#i;in<u ;i s)a decis s< se sesizeze Curtea Constitu9ional< referitor laconstitu9ionalitatea sintagmei din alin. "@$ art. @3 Cod de procedur< penal<, cit<m!K :ncetarea dedrept a calit<9ii de b<nuit :n leg<tur< cu expirarea termenelor indicate :n alin. "$ art. @3 C, :ncazul acumul<rii ulterioare a probelor suficiente, nu :mpiedic< punerea persoanei sub :nvinuire

pentru aceia;i fapt<K, :nc#eiat citatul, :n raport cu art. +@, +, B din Constitu9ia &epubliciioldova.

Curtea -uprem< de usti9ie consider< c< prevederea citat< din alin. "@$ esteneconstitu9ional< din urm<toarele considerente.

*. Conform art. +@ alin. "+$ din Constitu9ie respectarea ;i ocrotirea persoanei constituie o:ndatorire primordial< a statului. Aceast< prevedere Constitu9ional< este concretizat< :n art. +2alin. "+$ Cod de procedur< penal<, care stipuleaz< c< toate organele ;i persoanele participante la

procesul penal s:nt obligate s< respecte drepturile, libert<9ile ;i demnitatea persoanei.ai sus s)a men9ionat c< prin ordonan9a din [email protected] procurorul, ca organ de

urm<rire penal<, l)a recunoscut pe cet. Qara -. :n calitate de b<nuit :n s<v:r;irea infrac9iunii prev<zute de art. 326+ alin. "3$ lit. b$, c$, e$ Cod penal, deci :n s<v:r;irea ac9iunilor de tortur< fa9<de un minor :n scopul de a ob9ine informa9ii referitor la o presupus< infrac9iune. <nuitul Qara -.a fost audiat privitor la infrac9iunea imputat< lui.

otrivit art. @3 alin. "$ pct. 3 C Qara -. ca b<nuit nu putea fi men9inut :n aceast<calitate mai mult de 3 luni, iar cu acordul rocurorului %eneral ori al adjunc9ilor s<i mai mult de@ luni.

Aliniatul "3$ al art. @3 C :n mod imperativ oblig< procurorul c< dac< termenul de 3ori @ luni a expirat ;i nu s)au acumulat probe pentru a pune persoana b<nuit< sub :nvinuire,trebuie s< dispun< prin ordonan9< scoaterea b<nuitului de sub urm<rire penal<, despre ce acestatrebuie s< fie informat, obliga9ia privind informarea b<nuitului. &ezult< din prevederile art. @alin. "+$ pct. +2$ C conform c<ruia b<nuitul are dreptul s< fie informat de organul de urm<rire

penal< despre #ot<r:rile adoptate care se refer< la drepturile ;i interesele sale.=n situa9ia :n care se prezum< c< b<nuitul Qara -., cunoa;te prevederile art. @3 alin. "3$

:n sensul obliga9iunii procurorului de al scoate de sub urm<rire penal< dup< expirarea a 3 ori a @luni, termen :n care el nu a fost pus sub :nvinuire, ultimul ob9ine dreptul s< considere c<

b<nuiala, ori vinov<9ia lui :n s<v:r;irea infrac9iunii nu s)a confirmat ;i ;i)a format convingerea ;irezolu9ia c< procurorul a procedat anume :n modul prev<zut de alin. "7$ art. @3 C, prinordonan9a a dispus scoaterea lui de sub urm<rire penal<.

/bliga9iunea procurorului de a dispune scoaterea b<nuitului dup< caz, de sub urm<rirea penal< rezult< din prevederile art. B alin. "+$ pct. $ C, iar conform art. BB alin. "+$ C ladesf<;urarea urm<ririi penale, asupra ac9iunilor respective procurorul dispune prin adoptareaordonan9ei. Despre necesitatea adopt<rii ordonan9ei motivate :n cazul c:nd procurorul trebuie s<dispun< scoaterea persoanei de sub urm<rire penal< stipuleaz< ;i art. 17 alin. "3$ C.

Astfel, av:nd :n vedere dispozi9ia art. +@ alin. "+$ din Constitu9ie c< respectarea ;iocrotirea persoanei constituie o :ndatorire primordial< a statului, legislatorul, :n mai multe normea procedurii penale, printre care ;i cele enun9ate mai sus, a statuat obliga9iuni a procurorului careprezentant al statului, la efectuarea urm<ririi penale :n privin9a unei persoane ;i garantarea c<drepturile acestuia vor fi respectate ;i ocrotite.

Dispozi9ia alin. "@$ art. @3 C, care prevede c< :ncetarea de drept a calit<9ii de b<nuit

:n leg<tur< cu expirarea termenelor indicate :n alin. "$, :n cazul acumul<rii ulterioare a probelor suficiente, nu :mpiedic< punerea persoanei sub :nvinuire pentru acela;i fapt, s)a inclus :n art. @3 prin Legea nr. @7)V?( din 1.25.22@, :ntrat< :n vigoare la 23.++.22@, aceasta este :n

contradic9ie cu art. + din Constitu9ie, privind prezum9ia nevinov<9iei, precum ;i cu art. 7 alrotocolului nr. 5 la Conven9ia *uropean< pentru Ap<rarea Drepturilor /mului.

otrivit art. + din Constitu9ie orice persoan<, acuzat< de un delict este prezumat<nevinovat< p:n< c:nd vinov<9ia sa va fi dovedit< :n mod legal, :n cursul unui proces judiciar

public, :n cadrul c<ruia i s)au asigurat toate garan9iile necesare ap<r<rii sale.&aport:nd prevederile art. + cu starea de fapt a cazului Qara -. se prezum< c< ultimul,

din momentul ce au expirat termenele afl<rii lui :n calitate de b<nuit ;i nu i)a fost :naintat<:nvinuirea :n s<v:r;irea infrac9iunii imputate, a ob9inut dreptul de a considera c< b<nuiala adisp<rut ;i nu are nici o restric9ie legat< de cazul penal. Aceast< :ncredere c< persoana estenevinovat< avea dreptul s< fie sugerat< ;i altor cet<9eni.

Dispozi9ia nominalizat< men9ine :ns< b<nuiala acestei persoane :n timp ;i care estenedeterminat.

Din acest punct de vedere ;i din sensul art. + din Constitu9ie se deduce o concluzie c<odat< ce :n termenele prev<zute de lege b<nuiala persoanei :n s<v:r;irea infrac9iunii nu s)adovedit, procesul judiciar trebuie s< se finalizeze cu ordonan9a de scoaterea b<nuitului de suburm<rire penal<.

revederea alin. "@$ la care ne referim, de fapt legalizeaz< ne:ndeplinirea de c<tre

organul de urm<rire penal< ori de procuror a obliga9iilor privind cercetarea sub toate aspectele,complet<, obiectiv< ;i operativ< a tuturor circumstan9elor cauzei, ;i aceasta contravine

principiului legalit<9ii procesului penal, precum ;i cerin9elor c< legea trebuie s< fie clar< ;i previzibil<.

otrivit art. B alin. "+$ din Constitu9ie libertatea individual< ;i siguran9a persoanei s:ntinviolabile. Aceast< prevedere este desf<;urat< :n art. Cod de procedur< penal< care stipuleaz<urm<toarele!

+ 8imeni nu poate fi urm<rit de organele de urm<rire penal<, judecat sau pedepsit de instan9a judec<toreasc< de mai multe ori pentru aceea;i fapt<.

-coaterea de sub urm<rire penal< sau :ncetarea urm<ririi penale :mpiedic< punerea repetat<sub :nvinuire a acelea;i persoane pentru aceea;i fapt<, cu excep9ia cazurilor c:nd faptenoi ori recent descoperite sau un viciu fundamental :n cadrul procedurii precedente auafectat #ot<r:rea respectiv<.

3 Sot<r:rea organului de urm<rire penal< de scoatere a persoanei de sub urm<rire penal< saude :ncetare a urm<ririi penale, precum ;i #ot<r:rea judec<toreasc< definitiv<, :mpiedic<reluarea urm<ririi penale, punerea sub o :nvinuire mai grav< sau stabilirea unei pedepsemai aspre pentru aceea;i persoan< pentru aceea;i fapt<, cu excep9ia cazurilor c:nd faptenoi ori recent descoperite sau un viciu fundamental :n cadrul procedurii precedente auafectat #ot<r:rea pronun9at<.Astfel, asigurarea dreptului fundamental al persoanei de a nu fi urm<rit, judecat sau

pedepsit de mai multe ori, include ;i situa9ia c:nd procurorul era obligat s< scoat< persoana de

sub urm<rire penal< ;i s< o informeze despre aceast< ac9iune penal<. (ar dac< nu a fost exercitat<aceast< obliga9iune, :n termenii prev<zu9i de lege, persoana, dup< cum s)a mai men9ionatanterior, :nterpret:nd principiul asigur<rii siguran9ei sale, este :n drept s< considere c< a fostscoas< de sub urm<rire penal<. / nou< reluare a acesteia ar putea avea loc numai :n baza

prevederilor art. 15 C, precum ;i ale art. 7 pct. din rotocolului nr. 5 al Conven9iei pentruAp<rarea Drepturilor /mului.

-intagma criticat<, dar de fapt integrul alin. "@$ face ca dispozi9iile art. @3 alin. "3$, "7$,"B$ s< fie omise de procuror ;i s< nu procedeze :n strict< conformitate cu aceste prevederi, s< nuse expun< prin actul procedural respectiv, ;i s< men9in< persoana b<nuit< sub o stare de faptstresant< ;i pe un termen nedeterminat.

=n sensul prevederilor al. "@$ :n vigoare procurorul nu are obliga9ia de a proceda :n

ordinea art. 15 C ;i art. 7 din rotocolul nr. 5, dat fiind c< urm<rirea penal< oficial nu a fost:ncetat<. Din aceste puncte de vedere, :n conformitate cu art. 5 alin. "3$, art. 36 pct. 7$ C, art.

lit. d$ din Legea cu privire la Curtea -uprem< de usti9ie, art. 7 alin. "+$ lit. a$, art. +@, 31 alin. "+$lit. d$ art. 36, @ Codului jurisdic9iei Constitu9ionale, Curtea -uprem< de usti9ie

7 8 B I I A E 3*xaminarea constitu9ionalit<9ii sintagmei din art. @3 alin. "@$ C M=ncetarea de drept a

calit<9ii de b<nuit :n leg<tur< cu expirarea termenelor indicate :n alin. "$, :n cazul acumul<riiulterioare a probelor suficiente, nu :mpiedic< punerea persoanei sub :nvinuire pentru acela;i

faptK, :n raport cu art. +@ alin. "+$, art. +, art. B alin. "+$ din Constitu9ia &epublicii oldova, precum ;i art. 7 al rotocolului nr. 5 al Conven9ia *uropean< pentru Ap<rarea Drepturilor /mului.

11'. "valuati le$islatia nationala in ce priveste dr. de a nu fi urmarit, udecat saupedepsit de mai multe ori. otrivit art. B alin. "+$ din Constitu9ie libertatea individual< ;isiguran9a persoanei s:nt inviolabile. Aceast< prevedere este desf<;urat< :n art. Cod de

procedur< penal< care stipuleaz< urm<toarele!7 8imeni nu poate fi urm<rit de organele de urm<rire penal<, judecat sau pedepsit de instan9a

judec<toreasc< de mai multe ori pentru aceea;i fapt<.

12' selectati element constitutive ale contradictori in ppAcest in continutul sau are urmat.elemente care il si definesc!+.-epararea f.iilor procesuale si exercitarea lor de diferite org sau pers imputernicite.Cestea trebfacute conform funct procesuale de baza si anume ,f.ia acuzarii,f.ia apararii si f.ia judecariicauzei mai sint si altele susidiare cum ar fi cele legate de funcia act civile[respingerea acesteiasau de inaintare.(n genere acest aspect presupune ca toate f.iile nu pot fi exercitate concomitantde catre unul si acelasi organ sau persoana imputernicita ceia c ear duce la abuzuri de justitie..*galitatea in dr a partilor"adica posibilitati procesuale egale pu sustinerea sa$ Acesta esteimpartit in ! 4nul fiind din traditiile anglo saxone si care se realizeaza la toate fazele

procesuale apararea poate concomitant cu acuzarea sa acumuleze independent porbe .A doua fiind traditia continentala ,isi gaseste acet realizarea doar la faza judecarii cauzei fiindlipsita de urmarire penala,acesta asemaninduse mult cu proc.p ac#izitorial,mentionez ca & face

parte din aceasta ultima categorie.3.ozitia diriguitoare a instantei si Dr exclusiv a acesteia de a lua #otarirea in caauza

penala,acesta semnalizeaza ca jud este indepedenta creiind doar conditiii pu exercitarea dr si ob partilor.

+1Distingeti contradict de egalitatea armelor in lumina jurisprudentei CedoCurtea o claseazala relatia dintre parti adica inst treb sa comunice ambelor parti toate pieseledosarului ,inst nu etse in dr sa se implice din oficiu in administrarea probelor ,pe cind egalitateaarmelor presupune posibilitatea reala ale partilor se a a dminis probe ,cpp ne spune in art +22 al

ca partile treb sa aiba aceleasi posibilitati pu asi invoca interesele sale Desi sunt foarte asemanatoare acestea trebuie private distinct la fel sub aspectul sus mentionatde jurisprudenta Cedo

12"stimati care principii asi$ura contradictorialitatea pp Cest p este unul general in pp si ar treb sa se aplice pe tot parcursul procesului el este strins legatcu alte principii si anume se simte o colaborare strinsa cu p egalitatea armelor deorece preupuneambele drepturile si obligatiile partilor in process, "+$ 4rm<rirea penal<, ap<rarea ;i judecareacauzei s:nt separate ;i se efectueaz< de diferite organe ;i persoane. "$ (nstan9a judec<toreasc< nu este organ de urm<rire penal<, nu se manifest< :n favoareaacuz<rii sau a ap<r<rii ;i nu exprim< alte interese dec:t interesele legii.

"3$ <r9ile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind :nvestite de legea procesual< penal< cu posibilit<9i egale pentru sus9inerea pozi9iilor lor. (nstan9a de judecat< pune la bazasentin9ei numai acele probe la cercetarea c<rora p<r9ile au avut acces :n egal< m<sur<.

"7$ <r9ile :n procesul penal :;i aleg pozi9ia, modul ;i mijloacele de sus9inere a ei de sinest<t<tor, fiind independente de instan9<, de alte organe ori persoane. (nstan9a de judecat< acord<ajutor oric<rei p<r9i, la solicitarea acesteia, :n condi9iile prezentului cod, pentru administrarea

probelor necesare.

104indicati asupra trasaturilor definitorii ale principiului oficalitatii procesului penal

In primul rind determina o(li$atiile pozitive ale st a determinat dispozi9iile ce prev<dobligarea organelor de cercetare penal< de ase sesiza din oficiu privind s<v>r;irea uneiinfrac9iuni, obliga9ia organelor judiciare de a :ncepe urm<rirea penal<;i de a efectua cercet<rile

penale, obliga9ia procurorului de a dispune trimiterea :n judecat<, dac< se :ndeplinesc condi9iilelegii, obliga9ia instan9ei de a solu9iona cauza ;i obliga9ia execut<riidin oficiu a #ot<r>rii penale definitive. %aran9ia juridic< a respect<rii acestui

principiu o constituie instituirea unor sanc9iuni disciplinare penale fa9< de cei carenu);i :ndeplinesc obliga9ia legal< de a desf<;ura procesul penal.=nscr ii nd aces t pr inc ipi u,Codul de procedur< penal< face ;i o rezerv<, ar<t>nd c< actelenecesareprocesului penal se :ndeplinesc din ofi ciu, dac< prin lege nu se dispunealtfel, adic< :n anumite cazuri legea :mpiedic< organelor judec<tore;ti

s< ac9ionezedin oficiu ;i supune activit<9ii organelor judiciare ini9iativaperoanelor prev<zute delege, iar aceast< persoan< cap<t< un drept de a dispune asupra :nceperii ;i desf<;ur<riiprocesului

penal.entru infrac9iuni cum ar fi violarea de domiciliu, violul, lovirea, v<t<marea, ac9iunea penal< nu poatefi pus< :n mi;care dec>t la pl>ngerea prealabil< a persoanei v<t<mate f<r< oasemenea pl>gere nu poate :ncepeurm<rirea penal<. =n aceea;i situa9ie se afl< organul de urm<rire

penal<, dac< pentru unele infrac9iuni contrasiguran9ei circula9iei pe cale ferat< ;i contracapacit<9ii de ap<rare a 9<rii nu a fost sesizat de organul competental c<ilor ferate, respectiv, de organulmilitar.e baza aceleia;i derog<ri de la oficialitate, urm<rirea sau judecata nu mai pot continuac>nd persoanav<t<ma t< : ;i r etrag e pl> gerea preal abil< sau se :mpac< cu in culpa tul,dac< legea permite. =n unelesitua9ii,p r o c e s u l p e n a l s e p o r n e ; t e d i n o f i c i u , d a r d e s f < ; u r a r e a s a u l t er ioa r< e s te l < s a t< l a d i spoz i 9 i a pe rsoane iv< t<ma te , :n s ensu l c < acea s ta ; if<ptuitorul se pot :mp<ca "ex. la infrac9iuni de lovire, v<t<marecorporal<,seduc9ie$

106Distin$eti institutia oficilaitatii cu cea a disponi(ilitatii in procesul penal(n procesul penal in prim rind nu se evedentiaza institutia disponibilitatii aceasta fiind aplicatamai larg in procedura civila.rin institutia oficialitatii intelegem rocurorul ;i organul deurm<rire penal< au obliga9ia, :n limitele competen9ei lor, de a porni urm<rirea penal< :n cazul :ncare s:nt sesizate, :n modul prev<zut de prezentul cod, c< s)a s<v:r;it o infrac9iune ;i de a efectua

ac9iunile necesare :n vederea constat<rii faptei penale ;i a persoanei vinovate.si (nstan9a de judecat< efectueaz< ac9iunile procesuale din oficiu, :n limitele competen9ei sale.Acesta avinexceptile ca 4rm<rirea penal< se porne;te numai :n baza pl:ngerii prealabile a victimei :n cazulinfrac9iunilor anumite prevazute de lege.La :mp<carea p<r9ii v<t<mate cu b<nuitul, :nvinuitul,inculpatul :n anumite cazuri urm<rirea penal< :nceteaz</ alta situatie este atunci cind /4 sesizeaza despre pregatirea unei inf si informeaza titularul dedrepturi sau autoritatea abilitat< conform legisla9iei privind protec9ia indica9iilor geografice,denumirilor de origine ;i specialit<9ilor tradi9ionale garantate, :n termen de +B zile lucr<toare dela data primirii notific<rii si acesta nu depune pl:ngerea prealabil<, organul de urm<rire penal< nu:ncepe urm<rirea penal< :n conformitate cu prevederile prezentului cod.Daca e sa analizam subacest aspect p disponibilitatii dupa parerea mea ar incadra aceste exceptii ale p ofcialitatii

deoarece acesta determina disponibilitatea organelor jurisdictionale in afara cind aceste suntobligate conf regulaamentului de serviciu precum si la sesizarea partilor printr)o cerere a inf

10'evaluati eceptiile de la principiul oficialitatii in perspectiva reformei le$islatieiprocesuale.In mai multe cazuri putem bn observa unele exceptii de la acest principiu si anume uneori

pornirea urmaririi penale se porneste numai in baza plingerii prealabile a victemei,in asa situatii procur poate porni urmarirea numai daca victima din cauza incapacitatii sau a capacitatii limitatede xercitiu a starii de neputiinta sau a depedentei fata de banuit sau pot si alte motive nu este in

stare sa isi apere dr si interesele sale,ca o exceptie vine si impacarea partilor in acele inf mai putin grave si usoare ,ceia ce ar inlatura raspunderea penala.putem atribui aici si retragereaimunitatii anumitor pesroane "deputati$ceia ce ar sc#imba totatlmente pornirea si si desfasurarea

procesului mai departe.Cred ca aceste exceptii sunt benevenite pu legislatia procesual penalanationala deoarece asigura dreptul fiecarui participant de asi alege conduita in proces.in proetulde modificare a C care urmeaza afi aprobat de catre parl & este o asa norma care apare la felca o exceptie si anume inceperea pornirii dosarului la sesizarea /4,ca de exemplu o babuta asunat la +7. ca i s)a furat gainile si ca stie ca acesta etse vecinul sua ca la vazut citeva zile avenit pe la ea si i le numara.Acesta a scos automat o cerere si dosarul este considerat inceput la+7 .,la +B 22 ofit de 4 pleaca la babuta analizeaza situatia ,acesta in anumite condtii incepeexaminarea cauzei,poate fi si asa situatii cind este un denunt eronat astfel se intocmeste procesul

verbal unde inseamna ora ca a incetat urmarirea pu un denunt eronat.Cred ca este bn venita o asareforma ,c#iar daca /4 se impotriveaza pu ca cred ca est eo pierdere de timp desi dupa parereamea acestea isi vor indeplini anume atributiile de serviciu..

0!. Definiţi conceptul de tortur# )i tratament cu cruzime, inuman ori de$radantAl. 3 al art. +2 al C interzice, f<r< nici o excep9ie, supunerea persoanei la tortur<, la

tratamente cu cruzime, inumane ori degradante sau de9inerea :n condi9ii umilitoare ;i impunerea particip<rii la ac9iuni procesuale care ar leza demnitatea uman<. Constitu9ia &.. consacr< acest principiu :n al. 7!

8imeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane oridepartamente.

e l:ng< reglementarea constitu9ional< a acestui aspect al principiului, el prime;te ;i o vast<reglementare interna9ional<. Adunarea %eneral< a /rganiza9iei 8a9iunilor 4nite a adoptatDeclara9ia 4niversal< a Drepturilor /mului la +2.V((.+671 ;i principiul respect<rii demnit<9iiumane "art. B$. Acest principiu este reluat ;i :n art. 3 al Conven9iei *uropene privind protec9iadrepturilor omului ;i a libert<9ilor fundamentale "&oma, 7.V(.+6B2$. Conven9ia *uropean< pentru

prevenirea torturii ;i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, adoptat< la-trasbourg la @.V(,+615, devine obligatorie din 2+.2.+661 ;i pentru &epublica oldova.actul (nterna9ional cu privire la Drepturile Civile ;i olitice din +6@@ :n art. 5 iar<;i consacr<acest principiu, de asemenea ;i Conven9ia /84 din +617 pentru prevenirea torturii ;i a altor'ratamente sau pedepse Crude, (numane ori Degradante. =n toate aceste acte juridice figureaz<

termeni! tortur<, tratament inuman, tratament degradant.Conven9ia /84 pentru prevenireatorturii, :n vigoare din @ iunie +615 :n art. + stabile;te!'ermenul tortur#< semnific< orice act prin care se cauzeaz< unei persoane :n mod inten9ionat

suferin9e sau dureri grave, fie fizice sau psi#ice :n scopul de9inerii de la ea sau de la o ter9< persoan< a unei anumite informa9ii sau m<rturii pedepsirea ei pentru o ac9iune, pe care ea sau oter9< persoan< a comis)o sau este b<nuit< de comitere intimidarea sau constr:ngerea ei sau a uneiter9e persoane ori din alte motive bazate pe orice fel de discriminare.

De aici rezult< c< tortura este construit< din trei elemente esen9iale!• Cauzarea unor suferin9e sau durerii fizice sau psi#ice grave• Cauzarea inten9ionat< a durerii• 4rm<rirea unui scop anume precum ar fi ob9inerea informa9iei, pedepsirea sau intimidarea.

Curtea *uropean< pentru ap<rarea Drepturilor /mului deosebe;te trei no9iuni de baz< ale art. 3al. C*D/ dup< indicele de gravitate al tratamentului sau al pedepselor. entru fiecare dintreno9iuni Comisia *uropean< pentru Drepturile /mului ;i Curtea definesc criteriile cu prilejul a

dou< cauze interstatale examinate de Curte. =n cauza Danemarca, Fran9a, 8orvegia, -uedia ;i/landa c%reciei. "Cauza %reac< +6@6$ au determinat gradele comportamentului interzis dup<cum urmeaz<!

'ortura! tratament inuman av:nd drept scop ob9inerea informa9iei sau a unor m<rturisiri, sauaplicarea unei pedepse.

'ratamentul sau pedeapsa uman<! tratament de natur< s< provoace :n mod deliberat grave

suferin9e mintale sau fizice, care, :n aceste situa9ii particulare, nu se pot justifica.'ratament degradant! tratament care umile;te :n mod grav individual :n fa9a altora sau care :ldetermin< s< ac9ioneze :mpotriva voin9ei ori a con;tiin9ei sale.

Codul de rocedur< enal< al &.. interzice ;i de9inerea :n condi9ii umilitoare pentru anu ofensa, jigni sau :njosi persoana cu scopul de a)l pune :ntr)o situa9ie de inferioritate,care s<)i aduc< atingere demnit<9ii. rin demnitate :n9elegem – con;tientizarea individual<;i de c<tre alte persoane a faptului posed<rii unor calit<9i morale ;i intelectuale de aprecierea personalit<9ii

00. Deduceţi constat#rile t"D8 în cauza orsacov vs 9oldova.Art3 interzicerea torturii si art .+3 dr la un recurs efectiv .

1.&eclamantul a pretins c< el a fost supus unei brutalit<9i grave din partea poli9iei ;i c<autorit<9ile au omis s< desf<;oare o investiga9ie adecvat< a incidentului, ceea ce constituie o:nc<lcare a articolului 3. *l de asemenea se pl:nge de :nc<lcarea articolului +3 al Conven9iei.

Curtea nu este convins< de argumentele prezentate de c<tre %uvern ;i consider< c< acestaa omis s< prezinte o explica9ie plauzibil< despre modul cum reclamantului i)au fost cauzateleziuni corporale. *a noteaz< c< expertiza medical< din 1 februarie 222, :ntocmit< dec<tre o comisie independent< constituit< din 7 medici legi;ti cu experien9<, numit< de c<tre

procuratur<, :n mod clar precede faptul c< leziunile corporale ale reclamantului nu puteaufi cauzate printr)o c<dere a acestuia, dar prin lovituri cu un obiect contodent "vezi

paragraful 33 de mai sus$. *a mai noteaz< de asemenea c<, constat<rile comisiei medicalenu au fost puse la :ndoial< :n procedura na9ional< ;i c< %uvernul nu a prezentat nici o

prob< Cur9ii, care s< pun< la :ndoial< concluziile clare ale comisiei medicale. rin urmare,Curtea consider< c< acest raport are o valoare probatorie puternic< :n ceea ce prive;temodul :n care reclamantului i)au fost cauzate leziunile corporale

Curtea conc#ide c< %uvernul nu a reu;it s< prezinte probe care s< dovedeasc< faptul c<leziunile corporale au fost cauzate reclamantului :ntr)un alt mod dec:t aplicarea unuitratament r<u pe parcursul afl<rii sale :n arest.

*xpertiza medical< arat< c< reclamantul a fost b<tut cu obiecte contodente :n cap ;i latalpa piciorului s<u st:ng. -e pare c< :n rezultatul acestor b<t<i reclamantul a suferit otraum< acut< la cap ;i o contuzie el avea numeroase v:n<t<i pe fa9<, :n jurul urec#ii drepte;i pe talpa piciorului s<u st:ng el a avut o perforare a membranei timpanului ca rezultat al

leziunilor corporale aplicate care i)au cauzat surzenie brusc instalat< ;i care a avut dreptrezultat sc<derea capacit<9ii de auz "ibidem$. -e pare c<, leziunile cauzate reclamantului s)au deteriorat p:n< la invaliditate de gradul ((, care :n conformitate cu legisla9ia &epubliciioldova corespunde pierderii capacit<9ii de munc< :n volum de B2)5B\.

'otu;i, elementul decisiv pentru determinarea formei tratamentului r<u este practicarea a;azisei fala<a "lovirea t<lpilor$ la care a fost supus reclamantul. Aceasta este o form< de tratamentr<u deosebit de grav< care presupune inten9ia de a ob9ine informa9ii, intimida sau aplica o

pedeaps<. Curtea reaminte;te faptul c< :n cauza alman v# @urcia, citat< sus, ++B$ ea a constatatfaptul c< folosirea practicii fala<a, :nso9it< de lovituri :n zona pieptului a constituit tortur<.

Curtea noteaz< c< investiga9ia a durat mai mult de trei ani, perioad< :n care ea a fost :ncetat< ;ire)desc#is< de cel pu9in dou<sprezece ori. 'oate deciziile care au respins pl:ngerile au avut

aceea;i concluzie! c< singura cauz< a leziunilor corporale ale reclamantului a fost lovirea sa de p<m:nt cu capul, atunci c:nd a fost aruncat de c<tre ofi9erii de poli9ie pentru a)l deposeda de cu9it.De asemenea, aceste decizii au indicat c< ofi9erii de poli9ie au fost :n drept s< utilizeze for9a,

deoarece cu9itul pe care reclamantul :l avea asupra sa a prezentat o amenin9are pentru via9a ;is<n<tatea lor ;i c< ei au ac9ionat :n limitele legii.

Curtea noteaz< faptul c< autorit<9ile na9ionale nu au oferit nici o explica9ie cu privire ladiscrepan9a dintre concluziile expertizei comisiei medicale din 1 februarie 222, care :n modclar au indicat c< leziunile corporale au putut fi cauzate doar ca rezultat al b<t<ilor ;i versiuneacircumstan9elor faptei prezentat< de c<tre ofi9erii de poli9ie A. 'ulbu ;i ?. Dubceac.

Gn aceste circumstanţe urtea constat# o înc#lcare a articolului ! al onvenţie )i înaceast# privinţ#.2. &eclamantul ar fi putut pretinde compensa9ii pentru cauzarea prejudiciului material ;i moral,

numai dac< prejudiciul ar fi fost cauzat prin ac9iuni ilegale, deoarece urm<rirea penal<,desf<;urat< de autorit<9ile na9ionale a conc#is c< ac9iunile ofi9erilor de poli9ie A. 'ulbu ;i ?.Dubceac au fost legale, orice ac9iune civil< :naintat< :mpotriva lor ar fi fost inefectiv<.

Curtea conc#ide c< reclamantul nu a avut un remediu efectiv :n conformitate cu dreptulna9ional de a pretinde compensa9ie ca urmare a aplic<rii :n privin9a sa a unui tratament r<u, ;i

prin urmare constat< o :nc<lcare a articolului +3 al Conven9iei :n ceea ce prive;te pl:ngerea:naintat< de reclamant :n conformitate cu articolul 3 al Conven9iei.

urtea decide

a ca statul p:r:t s< ac#ite reclamantului, :n decurs de trei luni de la data la care #ot<r:readevine definitiv< :n conformitate cu articolul 77 al Conven9iei 2.222 *uro "dou<zecide mii de *uro$ :n calitate de prejudiciu moral ;i +.222 *uro "o mie de *uro$ :n calitatede costuri ;i c#eltuieli, care s< fie convertite :n valuta na9ional< a statului p:r:t la rataaplicabil< la data execut<rii #ot<r:rii, plus orice tax< care ar putea fi :ncasat<

b c< dup< expirarea celor trei luni men9ionate mai sus p:n< la executarea #ot<r:rii va fiac#itat< o dob:nd< la sumele de mai sus la o rat< egal< cu rata minim< de :mprumut a<ncii Centrale *uropene pe parcursul perioadei de penalitate plus trei procente

04. :edactaţi în calitate de avocat o plîn$ere pe numele procurorului despre înc#lcarea art. ! al "D8 în privinţa clientului dvs.

'!. Definiţi conceptele de viaţ# privat#, viaţ# intim#, viaţ# familial#. Constitutia & stabileste obligatia generala a - de a respecta si ocoti viata intima,familiar

si privata conform art 1.rincipiul in discutie este intr)o dependenta strinsa cu asaconcepte cum ar fi inviolabilitatea domiciliului,secretul corespondentei.

?iata privata este un concept ce include integritatea fizica si morala a persoanei.&espectul pu viata privata trebnuie sa cuprinda intr)o amsura oarecare dreptul de a stabili sidezvolta relatii cu alte fiinte umane cu caracter profesional sau de afaceri.in asa felviata privata este un concept mult mai larg decit viata intima si familiala si includeneaparat si dr de adezvolta relatii cu alte persoane si cu lumea exterioara.

?iata familiala include toate rlatiile care apar in cadrul unei familii fondata prin casatoriesau a relatiilor ce apar inurma maternitatii sau paternitatii.in cazul o#nstonvs.(rlanda,+61@ C*D/ a decis ca acele cupluri necasatorite care traiesc impreunacucopiilor sunt considerate a fi sub incidenta vietii familiale ca odata ce relatiile create incadrul lor nu diefra in practica de viata unei familiiformate prin casatorie.'otodata incazul XerU#oven v /landa +66 o relatie stabila intre fgemei si copilul nascut d eunadin acestea prin insemintarea artificiala,judecatorii au refuzat sa califice aceasta ca oviata de familie c#iar daca coabitarea lor era de tip familial,exista o divizare asarcinelor parentale.*le puteau sa revendice o protectie numai in aceea ca privesteviata privata.aceasta ionseamna ca perssoanele care nu cad sub incidentaconceptuluivietii familiale nu pot sa ceara aplicarea unor privilegii pe vare aceasta le

poate oferi,cum ar fi,ex!dr de anu face declaratii impotiva sotului sau rudelor apropiate,in acest sens,pct.7+ al art @ din C stabileste ca fiind rude apropiatecopii,parintii,infietorii,frati si surori,bunici si nepoti.

?iata intima sunt incluse acele aspecte ce tin de viata familiala sau privata,trecute prin prisma drptului persoanei de a ramine singura.de ex!este o incalcare a intimitatii cazulcind o persoana este nevoita sa mearga la veceu in camera unde se detine,aflindu)se invazul tuturor.pentru protejarea persoanei contra ingerintelor ilegale in viata sa

privata,intima sau de familie legea stableste unele garantii.astfel,este interzisaacumularea fara necesitate a informatiei despre viata privata si intimaa

persoanei.Colectarea unei asemenea informatii in particular si amestecul in viata privata si de famile in general se permite conf art 1"$ al C*D/,in masra in care este prevaut de lege si daca constituie o masura care,intr)o societate democratica,estenecesara pu securitatea nationala,siguranta politica,protectia sanatatii si amorale,apararea ordinii si prevenirea faptelor penale.

'0. =nalizaţi constat#rile "D8 în cauza Iordache ).a vs 9oldova.&eclaman9ii au pretins :n particular, :n conformitate cu Articolul 1 din Conven9ie, precum

c< dreptul lor la libera coresponden9< nu a fost respectat din momentul :n care legeadomestic<, care reglementeaz< :nregistrarea convorbirilor telefonice, nu con9inesuficiente garan9ii :mpotriva abuzurilor din partea autorit<9ilor na9ionale.

=. PreudiciuB1. &eclaman9ii nu au pretins nici prejudiciu material nici daune morale.@. osturi )i cheltuieliB6. &eclaman9ii au pretins B 75B *4&/ pentru costuri ;i c#eltuieli suportate :n procedurile :n

fa9a Cur9ii. Dumnealor au prezentat o condic< detaliat< a timpului utilizat.@2. %uvernul a pledat c< din momentul :n care reclaman9ii s)au reprezentat :nsu;i, d:n;ii nu

sunt :ndrept<9i9i s< recep9ioneze careva pl<9i :n acest sens. Alternativ, %uvernul a considerat c<valoarea pretins< este excesiv< ;i a contestat num<rul de ore lucrate de reclaman9i.

@+. Curtea ofer< :n total 3 B22 *4&/ pentru costuri ;i c#eltuieli.. Penalit#ţi@. Curtea consider< oportun ca penalit<9ile de :nt:rziere s< fie bazate pe rata minim< de

:mprumut a <ncii Centrale *uropene la care se vor ad<uga trei procente.D(8 AC*-'* C/8-(D*&*8'*, C4&'*A =8 48A8(('A'*+. 3otărăşte c< a avut loc :nc<lcarea Articolului 1 din Conven9ie. 3otărăşte c< nu a avut loc :nc<lcarea Articolului +3 din Conven9ie, luat :n conexitate cu

Articolul 13. 3otărăşte

"a$ c< statul reclamat urmeaz< s< ac#ite reclaman9ilor, :n decurs de trei luni de la data la

care #ot<r>rea va deveni definitiv< potrivit articolului 77 din Conven9ie, suma total<

de 3 B22 *4&/ "trei mii cinci sute$ cu titlu de costuri ;i c#eltuieli, care urmeaz< a fi

convertite :n valuta na9ional< a statului reclamat la rata de sc#imb aplicabil< :n ziuaefectu<rii pl<9ii, plus orice tax< care ar putea fi perceput< la aceast< sum< de lareclaman9i S/'P&=&*A :n cauza (/&DACS( O( ALQ(( c. /LD/?*( 3 "b$ c< dinmomentul expir<rii termenului de trei luni men9ionat ;i p:n< la ac#itare, o dob:nd< simpl<va fi pl<tit< la sumele men9ionate, egal< cu rata minim< a dob>nzii de :mprumut a <ncii

Centrale *uropene pe perioada :nt:rzierii plus trei procente+

7. 1espinge restul preten9iilor reclamatului de satisfac9ie ec#itabil<.

'4. Proiectaţi o situaţie de limitare le$al# a inviola(ilit#ţii vieţii private.Legislatia si jurisprudenta nationala sint imperfecte si in ceea ce priveste protectia vietii

private si mecanismele de angajare a raspunderii pu delictele legate de incalacreaacestui drept.4nele fapte care evidentiaza violarea grava,de catre unele categorii

profesionale specifice,adr la viata privata sint incriminate prin C.cazurile limiatriilegale a inviolabilitatiiprivate!

+.sec#estrarea corespondentei conf art +33 C.interceptarea convorbirilor telefonice art +3B Cp3.perc#izitia la domiciliu,corporala.

1!!Definiti notiunea de indepedenta ud.Conf legisla procesual p nationale"C ,L priv /rganiza judecat$ si ceainternationale"Declaratia universala a D& om,C*D/$prevede ca o conditie esentiala acest

principiu. 8o9iunea de independen9< a judec<torilor ;i aspectele importante pentru tragereaacestora la r<spundere :n leg<tur< cu pronun9area actelor judec<tore;ti de dispozi9ie au fostdezvoltate :n urm<toarele acte normative.

Astfel, conform art. + din Legea privind statutul judec<torului, judec<torul este persoana:nvestit< constitu9ional cu atribu9ii de :nf<ptuire a justi9iei, pe care le execut< :n baza legii. Art.+6 alin. "3$ din Legea privind statutul judec<torului prevede c< judec<torul nu poate fi tras lar<spundere pentru opinia sa exprimat< :n :nf<ptuirea justi9iei ;i pentru #ot<r>rea pronun9at< dac<nu va fi stabilit<, prin sentin9< definitiv<, vinov<9ia lui de abuz criminal.

>udecătorii trebuie să ia decizii în mod independent şi imparţial şi să poată acţiona fără nici un fel de restricţii, influenţe nepotrivite, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte,din partea oricărei autorităţi, fie ciar autorităţi 7udiciare# !rganizarea ierarică a 7urisdicţiilor nu poate aduce atingere independenţei individuale#8

Asadar jud sunt reprez ai aut jud in st se supun doar legii nu se supun mai mult nimanui#otaririle lor sunt executorii si obligatorii pu toti fara nici o exceptie fiind asigurata cu fortacoercitiva a st.

1!0=nalizati criteriile care demonstreaza indepedenta udec=estea pot fi!+.rocedura de infaptuire a just si anume reglementarea ordinii in timpul

sedintei ,caracterul oblig care il imbraca #ot jud,executarea acestora s.a aici treb de adaugat ca procedura speciala de pornire a 4 impotriva jud se face la initiativa rocur general su acordulC- sau dupa caz de rl..declararea inviolabilitatii pers judecatorului ,locuintei sau unde isidesfasoara serviciu ,telefoanele folosite de el,sorespundenta si alte bunuri folosite de el ,putem samai adugam sa secretul deliberarii ,divulgarea lui care asugura protejarea intemei convingeriia

jud la luarea deciziei.3.procedura de numire ,suspendare,demisie ,eliberare din f)ie a jud il protejeaza de eventualele abuzuri din partea factorilor de decizie a altor organe de st. Ar fimomentul de mentionat Răspunderea disciplinară a judecătorilor nu se extinde la conţinutul hotărârilor sau verdictelor lor, inclusiv dierenţele de interpretare juridică !ntre instanţe" saula exe#ple de erori judiciare" sau la critica instanţelor$%

1!4proecatti o situatie in care poate fi demonstrata incalcarea principiuluiindepedentei udec-erban a venit instanta de jud pus sub invinuire de omor a unui minor.udecatorul care

analiza cauza s)a lasat prredeispus acceptind concluziile procurorului in defavoareainculpatului ,exprimindusi in cadrul sedintei aceatsa opinie prin incurajari a exprimarii procur avind ideia initiala ca serban a comis inf carea fost insuflta de catre procuror,astfel judecatorul

prin #otarire la supus pedepesei penale pe serban neacumulinduse probe indeajuns de catreacuzare.

15!."numerati criteriile dupa care se sta(ileste termenul rezona(il.&ezonabilitatea duratei procedurilor trebuie sa fie apreciata prin prisma circumstantelor cauzei

concrete, tinindu)se cont de urmatoarele criterii legale!ompleitatea cazului- include toate circumstantele lui atit de fapt, cit si de drept luate inansamblu "numarul participantilor la proces, numarul episoadelor infractionale incriminate,



dificultatea dovedirii anumitor aspecte cum ar fi necesitatea numirii unor comisii rogatorii instrainatate etc.$onduita or$anului de urmarire penala si a instantei de udecata) tine de rapiditatea cu careacestea solutioneaza intrebarile si efectueaza actiunile procesuale necesare pentru a misca cauza

penala spre o solutionare definitiva. -tatul raspunde atit pentru conduita organelor mentionate,cit si altor persoane care au fost atrase in procesul penal pentru a contribui la solutionarea cauzei.

De acest principiu tine si obligatia statului sa organizeze sistemul legal in asa fel incit sa permitaorganelor competente sa asigure termenul rezonabil, (n general statul nu poate sa motiveze osolutionare lenta a cauzei prin volumul mare de munca. Cu toate ca C stabileste ca se ia inconsideratie numai conduita organelor de urmarire penala si a instantelor, aceasta prevederetrebuie sa fie interpretata mai larg, incluzindu)se toate organele statului implicate in proces.Astfel, spre exemplu, in practica C*D/, durata procesului in cadrul Curtii Constitutionale se iain consideratie atunci cind rezultatul acesteia este in stare sa afecteze rezultatul solutionariicauzei in fata instantelor ordinare.riteriul comportamentului partilor – este aplicat pentru a se stabili existenta vinovatieistatului in depasirea termenelor rezonabile si gradul acestei vinovatii. /rganele statului nu sintvinovate de incalacarea dreptului persoanei, daca se stabileste ca depasirea a avut loc din vina

acesteia.Aceasta poate avea loc atunci cind comportamentul partii duce la o incetinire a procesului cum ar fi in cazul de sc#imbare nefondata a avocatilor, inaintare nefondata a plingerilo, intirziere la comunicarea informatiilor necesare, lipsa nemotivata de la actiunile cetrebuie ce trebuie sa aiba loc in prezenta partii etc. "exemplu! in cauza Ciricosta si ?iola vs. (talia

– petitionarii au solicitat de cel putin saptesprezece ori aminarea audierilor si nu s)au opus la saseaminari solicitate de partea adversa, in consecinta C*D/ a considerat ca termenul de +B ani nuincalca dreptul la judecarea cauzei in termen rezonabil.

150.=nalizati cazurile de apreciere a respectarii termenelor rezona(ile.154."stimati Be$islatia :ep.9D in asi$urarea respectarii termenelor rezona(ile.

+B+ (ndicati competenta funcionala a inst in judecata.Cu ajutorul ei sunt determinate categoriile de activitati pe care le poate desfasura un anumitorgan udecatoresc in cadrul competentei sale generale.(n cadrul procesului penal, activeaza diferite organe judecatoresti, cu atributii deosebite, ceindeplinesc diverse activitati procesuale.4n anumit organ judecatoresc solutioneaza cause in numai unul anume judeca in prima instanta,iar altele solutioneaza cauza in apel sau recurs,competenta data este strict reglementata de catredispozitiile C.Aceasta este necesara si trebuie sa cunosatem competenta funct pu a desfasura

procesul legal si a sti la care instanta sa ne adresam.un ex C de Apel are capacitatea de a examinarecursuri le ce tin de arestarea,examineaza in apel ca ins de recurs

142distin$eti diferentele specifice dintre competenta materiala de cea teritoriala'rebuie mai intii de toate sa spunem ca comp materiala tine de obiectul cauzei examinate,majoritatea inf sunt examinate de catre judecatorii,doar o singura inf se examineaza deC-,deobicei pina acum a avut o mare importanta anume pu a determina acele inf economicecare se solutionau la judecatoriile economice acum insa ele au fost disfiintate.in sc#im ceateritoriala este acea competenta in raza careia s)a exercitat urmarirea p sau in altfel spus in razaunde s)a comis inf,desi la decizia procurorul genereal aceatsa poate fi si alta raza.treb dementionat ca deviere de la aceatsa competenta este stramutarea cauzei.

14!proectati o siuatie cind va fi necesara stramutarea cauzei penale

(n raionul nisporeni s)a comis un omor unde victima era presedintele de raion iar presupul faptasera comisar de politie,pentru a nu fi mediatizata instanta de jud din raion si pentru ca membriicomunitatii toti rau foarte indignati si procesul mereu era cu multe emotii si targiversat de opinii

diferit si de revolta care erau intre acestea la cererea pres ind de jude din nisporeni a cerutstramutarea cauzei in municipiu c#is ,in cerere erau aduse ca motivatie anume cele enumeratemai sus ,la C- a admis stramutarea cauzei .

Curtea -uprem< de usti9ie str<mut< judecarea unei cauze penale de la instan9a competent< la oalt< instan9< egal< :n grad :n cazul :n care prin aceasta se poate ob9ine solu9ionarea ei obiectiv<,rapid<, complet< ;i se asigur< desf<;urarea normal< a procesului.

+B5 definiti notiunea de incomptibilitateConform dictionarului juridic defineste (8C/A'((L('A'*A ca desemneaza situatia in careun membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa

participe la solutionarea unui anumit litigiu.Doctrina de specialitate desemneaza prin incopatibilitate este situatia inadecvate in care se aflaorganele justitiabile fata de o cazua penala si care constitue un impediment in ceea ce priveste

participarea acestuia la rezolvarea acelei cauze penale,terb de metinat ca nu treb de confundatacu o incopetenta sau cu situatia de permutare sau reexaminare ci numai o situatie speciala in carese afla un participant oficial in fata de cauza penala anumita

14*. Distin$eţi cazurile de incompati(ilitate a diferitor su(iecţiprocedurali.(ncompatibilitatea judec<toruluiudec<torii care s:nt so9i sau rude :ntre ei nu pot face parte din acela;i complet de judecat<.udec<torul nu poate participa la judecarea cauzei ;i urmeaz< a fi recuzat!dac< el personal, so9uls<u, ascenden9ii ori descenden9ii lor, fra9ii sau surorile ;i copiii acestora, afinii ;i persoaneledevenite prin :nfiere, potrivit legii, astfel de rude, precum ;i alte rude ale lui, s:nt direct sauindirect interesate :n proces $ dac< el este parte v<t<mat< sau reprezentant al ei, parte civil<, parte civilmente responsabil<,so9 sau rud< cu vreuna din aceste persoane ori cu reprezentantul lor, so9 sau rud< cu :nvinuitul,inculpatul :n proces ori cu ap<r<torul acestuia (n calitate de experti ,specialisti martoti interpreti traducatori.udecat nu poate examinacauza,deorece sesizind personal anumite aspecte ,clar lucru ca persoana care este c#meta saevalueze probele nu poate fi o pers care a prezentat vreo proba.(n calitate de reprezent a

partilor ,magistratul e incopatibil sa judece in acea cauza aupra unui asa jud este dubios ca piteasa fie angajat in optica partii a carei aparare s)a pronuntat.aici nu conteaza cit de bun esteaparatur si ce fel de reprezentare face legala sau conventionala.(n calitate de pers care a efectuaturmarirea penala,procurorul,ca ar avea scopul de acuzator nu de a soluitona cauza indepedent .incalitate de jud de instructie desi de natura contencioasa procedura de efctuare a control jud deurmarire penala nu etse in sine o activ de jud insa prin aplicatiile sale procesuale si prinasemanarea cel putin din punct de vedere probator a unor aspecte legate de fondul cauzei creeazao stare de incopatibil pu judec creat sa rezolve ambele c#estiuni de control judiciar al urmarii si

de examinarea in fond a cauzei.Daca a participat la eefectuarea unei cercetare administrativ alcircumst cauzei sau facaut parte dintr)un organ administrativ legat de cauza acesta nu estecompatibil cu f.ia ca judecator .Daca a participat ca judecator in inst de recurs care a judrecusrsul impotriva #ot privind masura preventiva.Daca el a luat in cauza concreta #ot anterioaraa judecatii in care si)a expus opinia asupra vinovatiei sau nevinovatiei inculpatului. Dispozi9iile

privind cazurile de incompatibilitate descrise de mn mai sus nu se aplic< judec<torului deinstruc9ie ;i judec<torului instan9ei de recurs care judec< recursul :mpotriva #ot<r:rii privindm<sura preventiv<

14. "valuaţi esenţa incompati(ilit#ţii în funcţie de standardele "D8. Incopati(ilitatea

este sustinuta de catre standartele cedo si legislatia nationala a fost reformulata conform acestorstandarte fiina acum in corespundere cu acestea.(ncopatibilit serveste anume pu a legalizaactivitatea organelor jurisdictionale cind de exemplu un judecat nu poate examina o cauza

concrete din anumite circumstante,aceasta problema este rezolvata de catre doua institutii sianume (nstitutia abtinerii anume cind pers se afla in stare de incopatibil se retrage singuraautorefuz$ si institutia recuzarea"dr partilor de a solicita inlaturarea a celei pers$,aceste prevederisunt in cocordanta cu standartele cedo si anume pu asigurarea aflarii adevarului si a legalitatea

procesului penal ,pu asigurarea dr la o justitie ec#itabila si corecta s.a.

16!. Definiţi statutul ofiţerului de urm#rire penal#./fiter de urm penala este acea pers cu f.ie de raspundere din A(,serviciul vamal,CCC*C,imputernicita in numele st sa efectueze urmarirea p in cauze penale,acestea o deducemdin C art B5 si Legea priv sttatutul ofit de urm p,Dina ceiasi lege observam ca calitateaacestuia este incompatibila cu functii de mentinere a ordinii publice .de control sau de exercitarea activitatii operative care au statut de persoane cu f.ii de constatare a inf.

160. Distin$eţi atri(uţiile procurorului de atri(uţiile ofiţerului de urm#rire penal# învederea aplic#rii m#surilor procesuale de constr>n$ere.

In functie de su(iectul care e a(ilitat sa aplice anumite masuri acestor doua organe le putemdistinge si anume masurile aplicate de catre ofit de urm p sunt retinerea,aducerea silita

,obligarea de a se prezenta.iar cele ale procurorului sunt masurile preventive neprevative delibertate si masurile procesuale aplicate de catre /4.trenb de mentionat ca ofit de urm pvine doar cu propuneri fata de procuror ,iar indicatiile scrise ale procurorului suntobligatorii urmind a fi executate intocmai si in termenul indicat,insa ofit de urm penala

poate sa contesteze indicatiile acestuia privind efectuarea unor actiuni ale ofit de urm penala.

164. "valuaţi prevederile le$ale privind asi$urarea drepturilor victimelor unor cate$orii deinfracţiuni în cadrul procesului penal.

(ntelegem prin victim< orice persoan< fizic< sau juridic< c<reia, prin infrac9iune, i)au fost adusedaune morale, fizice sau materiale.?ictima conform Cla general are dreptul ca cererea sa s< fie :nregistrat< imediat :nmodul stabilit, s< fie solu9ionat< de organul de urm<rire penal<, iar dup< aceasta s< fieinformat< despre rezultatele solu9ion<rii.?ictima beneficiaz< de asemenea de urm<toareledrepturi!s< primeasc< de la organul de urm<rire penal< certificat despre faptul c< ea s)aadresat cu cerere sau o copie de pe procesul)verbal despre cererea oral<s< prezintedocumente ;i obiecte pentru confirmarea cererii sale s< se adreseze cu o cereresuplimentar< s< cear< de la organul respectiv informa9ii despre solu9ionarea cererii sales< cear< de laorganul de urm<rire penal< s< fie recunoscut< ca parte v<t<mat< :n cauza penal< s#a insa vbin continuare de anumite inf victima procesului penal are dreptul ca de eemplu in cazul

unei infrac9iuni deosebit de grave sau excep9ional de grave contra persoanei, indiferent defaptul dac< este recunoscut< :n calitate de parte v<t<mat< sau parte civil<, dispune deasemenea de urm<toarele drepturi!s< fie consultat< de un ap<r<tor avocat pe tot parcursul procesului penal ca ;i celelalte p<r9i:n process< fie asistat< de un avocat care acord< asisten9< juridic< garantat< de stat :n cazul:n care nu dispune de mijloace b<ne;ti pentru a pl<ti avocatul 3$ s< fie :nso9it< de o persoan< de :ncredere, al<turi de avocatul s<u, la toate cercet<rile,inclusiv la ;edin9ele :nc#ise 7$ s< primeasc< o #ot<r:re judec<toreasc< despre compensarea material< pentru

prejudiciul cauzat prin infrac9iune.in cazul traficului de fiin9e umane,victima beneficiaz< de dreptul la protec9ie de stat de

:ndat< ce ea a fost identificat<. =n situatia :n care :n calitate de victim< este o :ntreprindere, institu9ie, organiza9ie de stat,ea nu are dreptul s<);i retrag< cererea

1*5. procedura de admitete si inlocuire a aparatoruluiAparatorul este admis pentru participare in procesul penal prin una din cele modalitati

prevazute la art.52 aln++ la invita9ia b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia,

precum ;i la solicitarea altor persoane, cu consim9<m:ntul persoanelor interesele c<rora

urmeaz< s< le apere aparatorul poate fi invitat si de alte persoare"rude prieteni$curespectarea unor conditii)consimtamintul banuitului,invinuitului,inculpatului.De reguladupa semnarea contractului de asistenta juridical banuitui invinuitul inculpatul isi daacordul in forma scrisa ori pentr)o cere solicita admiterea aparatorului.

$la numirea din oficiu astfel potrivit art @6 cind participarea aparatorului este obligatore daca banuitul,invinuitul inculpatul ori reprezentantul legal al acestuia nu si)a ales un aparator, ladesemnarea de c<tre coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului 8a9ional pentru Asisten9<uridic< %arantat< de -tat :n cazul cererilor sau solicit<rilor de acordare a asisten9ei juridicecalificate./rganul de urm<rire penal< sau instan9a nu este :n drept s< recomande cuiva invitarea unuianumit ap<r<tor. /rganul de urm<rire penal< sau instan9a solicit< desemnarea avocatului care

acord< asisten9< juridic< garantat< de stat de c<tre coordonatorul oficiului teritorial alConsiliului 8a9ional pentru Asisten9< uridic< %arantat< de -tat!+$ la cererea b<nuitului,:nvinuitului, inculpatului) in asemenea situatii admiterea aparatorului in exclusivitate vadepinde de vointa banuitului invinuitului inculpatului iar organul ce desfasoara procesul penalare obligatia asigurarii apararii din oficiu indiferent de starea materiala a

banuitului,invinuitului ,inculpatului. $ :n cazul :n care participarea ap<r<torului la procesul penal este obligatorie, iar b<nuitul,:nvinuitul, inculpatul nu are ap<r<tor ales. /rganul de urm<rire penal< sau instan9a cere de la

biroul de avoca9i :nlocuirea ap<r<torului ales sau solicit< oficiului teritorial al Consiliului 8a9ional pentru Asisten9< uridic< %arantat< de -tat substituirea avocatului care acord<asisten9< juridic< garantat< de statKn urm<toarele situa9ii dificile de desf<;urare a procesului

penal!+$ dac< ap<r<torul ales nu poate s< se prezinte :n cazul re9inerii timp de 3 ore din momentulretinerii, punerii sub :nvinuire timp de 7 sau mai multe zile sau audierii b<nuitului, :nvinuituluimai mult de 3 ore sau 7 si mai multe zile

$ dac< ap<r<torul ales nu poate s< participe la desf<;urarea procesului :n decurs de B zile dinmomentul anun9<rii lui, termenul deB zile se scurge incepind cu urmatoarea zi dupa instientareain modul cerut de lege acest termin poate fi prelungit in cazurile cind aparatorul este inimposibilitate de a se prezenta pe motive de boala,deplasare,participare intr)o alta cauza penala. 3$ dac< procurorul sau instan9a constat< c< avocatul care acord< asisten9< juridic< garantat< destat nu este :n stare s< asigure asisten9< juridic< eficient< b<nuitului, :nvinuitului,

inculpatului.(nlocuirea aparatorului are loc conform prevederilor art 3 C1*1.procedura de renuntare la parator vs procedura de inlaturareAtit in procedura de renuntare la aparator cit si in cea de inlaturare a lui putem observa omultime de asemanari!+.oate ave loc la orice etapa a procesului penal.-e face prin cerere scrisa anexata la materialelecauzei3./rganul de urmarire penala emite o ordonanta motivate iar instant inc#eieremotivate.Dar si deosebiri!(n cazul renuntarii la aparator e nevoie ca insasi inculpatul,invinuitulsau banuitul sa ceara acest fapt si numai in cazurile cind avocatului i)au fost create posibilitatireale pentru participarea lui la proces,iar in cazul inlaturarii poate fi inaintata aceste cerinteatunci cind sau constatat unele circumstante ce nu permit legal participarea aparatorului la

proces! +$ dac< el se afl< :n rela9ii de rudenie sau :n rela9ii de dependen9< personal< cu persoana care a participat la urm<rirea penal< sau la judecarea cauzei

$ dac< el a participat :n aceast< cauz< :n calitate de!a$ persoan< care a efectuat urm<rirea penal<

b$ procuror care a luat parte la desf<;urarea procesului penalc$ judec<tor care a judecat cauzad$ grefier, interpret, traduc<tor, specialist, expert sau martor

3$ dac< nu poate fi ap<r<tor :n baza legii sau sentin9ei instan9ei judec<tore;ti.

Atit la initiative instantei de judecata ,a procurorului cit si a inculpatul,invinuitul sau banuitul.Avocatul care acord< asisten9< juridic< garantat< de stat va fi :nl<turat din procesul penaldac< persoana pe care o ap<r< are temeiuri reale de a pune la :ndoial< competen9a sau buna)credin9< a avocatului ;i va depune o cerere pentru :nl<turarea acestui ap<r<tor din proces.<nuitul, :nvinuitul, inculpatul care a renun9at la ap<r<tor este :n drept, :n orice moment aldesf<;ur<rii procesului penal, s< revin< asupra renun9<rii ;i s< invite un ap<r<tor sau s< solicitedesemnarea unui avocat care acord< asisten9< juridic< garantat< de stat, care va fi admis dinmomentul c:nd a fost invitat sau solicitat. #ot<r:rea de inlaturare a aparatorului nu estesusceptibil< de a fi atacat<.

1*2. ustificaţi în materia onvenţiei "uropene eistenţa normelor naţionale privind

inadmisi(ilitatea renunţ#rii la ap#r#tor în cazurile în care interesele ustiţiei cerasistenţa uridic# o(li$atorie.

(n articolul @ aln 3al conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentalereglementeaza ca orice acuzat are dreptu la apararea de sine statatoare sau sa fie asistat de unaparator ales fde el.(n legislatia nationala putem observa ca in =rticolul 6. articipareaobligatorie a ap<r<torului "+$ articiparea ap<r<torului la procesul penal este obligatorie :n cazul :n care!

+$ aceasta o cere b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul$ b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul :nt:mpin< dificult<9i pentru a se ap<ra el :nsu;i, fiind mut,

surd, orb sau av:nd alte deregl<ri esen9iale ale vorbirii, auzului, vederii, precum ;i defecte fizicesau mintale

3$ b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul nu posed< sau posed< :n m<sur< insuficient< limba :n care sedesf<;oar< procesul penal

7$ b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul este minorB$ b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul este militar :n termen@$ b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului i se incrimineaz< o infrac9iune grav<, deosebit de grav<

sau excep9ional de grav< 5$ b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul este 9inut :n stare de arest ca m<sur< preventiv< sau estetrimis la expertiza judiciar< psi#iatric< :n condi9ii de sta9ionar

1$ interesele b<nui9ilor, :nvinui9ilor, inculpa9ilor s:nt contradictorii ;i cel pu9in unul din ei esteasistat de ap<r<tor

6$ :n cauza respectiv< particip< ap<r<torul p<r9ii v<t<mate sau al p<r9ii civile+2$ interesele justi9iei cer participarea lui :n ;edin9a de judecat< :n prim< instan9<, :n apel ;i :nrecurs, precum ;i la judecarea cauzei pe cale extraordinar< de atac

++$ procesul penal se desf<;oar< :n privin9a unei persoane iresponsabile, c<reia i seincrimineaz< s<v:r;irea unor fapte prejudiciabile sau :n privin9a unei persoane care s)a:mboln<vit mintal dup< s<v:r;irea unor asemenea fapte

+$ procesul penal se desf<;oar< :n privin9a reabilit<rii unei persoane decedate la momentulexamin<rii cauzei. "$ articiparea ap<r<torului la procesul penal este obligatorie din momentul c:nd!

+$ b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul a solicitat participarea acestuia – :n cazul prev<zut la alin."+$ pct.+$

$ b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului i s)a adus la cuno;tin9< #ot<r:rea organului de urm<rire penal< cu privire la! a$ re9inerea, aplicarea m<surii preventive sau punerea sub :nvinuire – :n cazurile prev<zute la

alin."+$ pct.$)@$ b$ trimiterea la expertiza judiciar< psi#iatric< :n condi9ii de sta9ionar – :n cazul prev<zut laalin."+$ pct.5$ c$ aplicarea m<surii preventive sub form< de arest – :n cazul prev<zut la alin."+$ pct.5$

3$ b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul a decedat ;i a fost depus< o cerere de reabilitare din partearudelor sau altor persoane – :n cazul prev<zut la alin."+$ pct.+$.

"3$ articiparea obligatorie a ap<r<torului la procesul penal este asigurat< de coordonatoruloficiului teritorial al Consiliului 8a9ional pentru Asisten9< uridic< %arantat< de -tat, lasolicitarea organului de urm<rire penal< sau a instan9ei.Deaceea in vederea de a nu incalca prevederile Conventiei *uropene statul a intreprins masurarespective astfe de exemplu in cazul minorilor e obligatorie participare partii apararii in vederearespectarii tuturor drepturilor acestora.

1*6. Identificaţi cazurile de încetare a calit#ţii de ap#r#tor(ncetarea calitatii de aparator poate avea loc prin rezilierea contractului inc#eiat intre cele doua

parti.otivele incetarii pot fi proprii adica ale partilor cit si de stat .De exemplu!+$ dac< el se afl< :n rela9ii de rudenie sau :n rela9ii de dependen9< personal< cu persoana care a

participat la urm<rirea penal< sau la judecarea cauzei$ dac< el a participat :n aceast< cauz< :n calitate de!a$ persoan< care a efectuat urm<rirea penal<

b$ procuror care a luat parte la desf<;urarea procesului penalc$ judec<tor care a judecat cauzad$ grefier, interpret, traduc<tor, specialist, expert sau martor

3$ dac< nu poate fi ap<r<tor :n baza legii sau sentin9ei instan9ei judec<tore;tiDac< persoana pe care o ap<r< are temeiuri reale de a pune la :ndoial< competen9a sau buna)credin9< a avocatului ;i va depune o cerere pentru :nl<turarea acestui ap<r<tor din proces. Dac< aacordat anterior sau acord< :n prezent asisten9< juridic< unei persoane ale c<rei interese vin :ncontradic9ie cu interesele persoanei pe care o ap<r<, precum ;i dac< se afl< :n rela9ii de rudeniesau :n rela9ii de dependen9< personal< de prima./data cu finisarea judecatii inceteaza si calitarea de aparator la fel ca si contractual.8umai daca

partile vor merde in instant superioara atunci calitatea de aparator se va prelungi./ alta cauza deincetare a calitatii de aparator poate fi renuntarea. &enun9area la ap<r<tor :nseamn< voin9a

b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului de a);i exercita el :nsu;i ap<rarea, f<r< a apela la asisten9a juridic< a unui ap<r<tor.

1*'. =nalizaţi drepturile ap#r#torului la urm#rirea penal#. +$ s< cunoasc< esen9a b<nuielii sau :nvinuirii $ s< participe, la propunerea organului respectiv, la efectuarea de c<tre organul de urm<rire

penal< a ac9iunilor procesuale ;i la toate ac9iunile procesuale efectuate la solicitarea sa3$ s< explice persoanei pe care o ap<r< drepturile ;i s< aten9ioneze persoana care efectueaz<ac9iunea procesual< asupra :nc<lc<rilor legii comise de ea

7$ s< preg<teasc< materiale :n cauza respectiv<B$ s< prezinte documente sau alte mijloace de prob< pentru a fi anexate la dosarul penal ;i

cercetate :n ;edin9a de judecat<@$ s< cear< recuzarea persoanei care efectueaz< urm<rirea penal<, a judec<torului,

procurorului, expertului, interpretului, traduc<torului, grefierului5$ s< :nainteze cereri1$ s< fac< obiec9ii :mpotriva ac9iunilor organului de urm<rire penal< ;i s< cear< includerea

obiec9iilor sale :n procesul)verbal respectiv

6$ s< ia cuno;tin9< de procesele)verbale ale ac9iunilor efectuate cu participarea lui ;i s< cear<completarea lor sau includerea obiec9iilor sale :n procesul)verbal respectiv

+2$ s< ia cuno;tin9< de materialele cauzei penale din momentul termin<rii urm<ririi penale ;is< noteze orice date din dosar, s< fac< copii++$ s< aib< :ntrevederi cu b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul, f<r< a se limita num<rul ;i durata lor

+$ s< participe la orice ac9iune procesual< efectuat< cu participarea persoanei pe care o ap<r<dac< aceasta o cere persoana pe care o ap<r< sau :nsu;i ap<r<torul

+3$ s< ia cuno;tin9< de materialele prezentate :n judecat< de c<tre organul de urm<rire penal<

pentru confirmarea re9inerii ;i necesit<9ii arest<rii.

1**. "valuaţi prevederile le$ale naţionale în raport cu "D8 în materie deconfidenţialitate a relaţiilor avocat-acuzat.

(n republica oldova putem spune ca avem unele reglementari in vederea respectariiconfidentialitatii de catre avocet si acuzat in vederea procesului penal si a cauzei.Cestea fiindLegea republicii moldova cu privire la avocatura.Aici putem observa ca tot ce spuneinculpatul,banuitul aparatorului trebuie sa fie confidential.-i avocatul trebuie sa actioneze doar ininteresele acuzatului.Deasemenea si in prevederile C*D/ putem observa acest principiu de

confidentialitate.

1*. Indicaţi temeiurile pentru intervenţia reprezentantului le$al )i a succesorului.ersoana incapabil< participant< la proces nu);i poate exercita de sine st<t<tor drepturile

prev<zute de prezentul cod, acestea fiind exercitate de reprezentantul ei legal.=n cazul :n care partea civil< iresponsabil< nu are reprezentant legal, participarea ei :n procesul

penal se suspend<, iar ac9iunea civil< se las< f<r< examinare, dac< procurorul nu :nainteaz<ac9iune :n interesele acesteia fa9< de :nvinuit, inculpat sau fa9< de persoana care poart<r<spundere material< pentru faptele :nvinuitului, inculpatului. =n cazul iresponsabilit<9ii p<r9iicivilmente responsabile, participarea acesteia la proces se suspend<, iar ac9iunea :naintat<:mpotriva ei se las< f<r< examinare. Doar incapacitatea si capacitatea limitata este unicul temeide participare a reprezentantului legal. =n procesul penal, succesor al p<r9ii v<t<mate sau al p<r9ii civile este recunoscut< una din rudeleei apropiate care a manifestat dorin9a s< exercite drepturile ;i obliga9iile p<r9ii v<t<mate decedatesau care, :n urma infrac9iunii, a pierdut capacitatea de a);i exprima con;tient voin9a. -uccesor al

p<r9ii v<t<mate sau al p<r9ii civile nu poate fi recunoscut< ruda ei apropiat< c<reia i se incumb<cauzarea de prejudiciu material, fizic sau moral p<r9ii v<t<mate. &ecunoa;terea rudei apropiate casuccesor al p<r9ii v<t<mate sau al p<r9ii civile o decide procurorul care conduce urm<rirea penal<sau, dup< caz, instan9a de judecat<, cu condi9ia c< ruda apropiat< solicit< aceast< calitate. =n cazul:n care mai multe rude apropiate solicit< aceast< calitate, decizia de a alege succesorul :i revine

procurorului sau instan9ei de judecat<. Dac<, la momentul solicit<rii respective, lipsesc temeiuri

suficiente pentru recunoa;terea persoanei ca succesor al p<r9ii v<t<mate sau al p<r9ii civile,#ot<r:rea :n cauz< se ia imediat dup< constatarea acestor temeiuri.

1. Distin$eţi statutul reprezentantului le$al de statutul reprezentantului.(n desfasurarea procesului penal prezenta unora dintre parti este necesara fie in mod permanent

fie doar la anumite acte.Astlfe in cadrul reprezentarii persoana reprezentata nu se poate prezentasau prezenta ei nu e posibila.iar in cazul reprezentarii legale aceasta e posibila numai fata de

persoanele cu capacitate limitata sau faca capacitate de exercitiu.ersoanele care reprezinta peuna din partile in proces devin prin aceasta subiecti procesuali ci nu parti.

250. Indicati persoanele care pot fi antrenate in calitate de asistent procedural si enumerati

cazurile in care acestea participa in pr.penal Asistentul procedural este persoana care potrivit C nu are un inters personal in cauza nuesta angajat al org.de urmarire penala si partcipa la prezentarea pers.spre recunoastere.



ot fi antrenate in proces in calitate de asistent procedural persoanele care!• Au acelesi sex cu sexul faptuitorului• Au trasaturi anatomice asemanatoare cu faptuitorul" constitutia fizica, culoarea tenului,

culoarea si natura parului etc.• 8u tebuie sa posede anumite infirmitati defecte dobindite ereditar sau din anumite

maladii care se manifesta evident• 'rebuie sa fie neutru – sa nu fie interesat in cauza sau sa fie cunoscut de persoana care

face recunoasterea• -a nu fie angajat al org. de urmarire pen.Asistentul procedural poate participa in proces in cazul in care !

• *ste c#emat sa participe la constituirea faptei• este c#emat la efectuarea experimentului• este c#emat sa participe la prezentarea spre recunoastere

254. Distin$eti statutul asistentului procedural de statutul martorului Asistentul procedural si marotul sunt participanti in procesul penal care prin prezenta lor ajuta

la stabilirea adevarului. *i au anumite drepturi si obligatii care formeaza statutul fiecorara dinei. -tatutul asistentului procedural se deosebeste de cel al martorului prin faptul ca martorul

poseda un statut mai larg . (n comparatie cu martorul asistentul are mai putine drepturi siobligatii si anume asta are urmatoarele drepturi !

) sa asiste la efectuare actiunii procedurale de la inceputul pina la sfirsitul acestea) sa ia cunostinta cu procesul)verbal al actiunii la care a participat) sa faca obiectii referitor la cele efectuate si la cele reflectate in procesul)vrebal) sa semneze numai acea parte a procesului verbal care reflecta circumstantele cunoscute

de acesta) sa primeasca compensarea c#eltuielilor suportate in legatura cu participarea la actiunea

procesuala repararea prejudiciului cauzat de actiunile nelegitime etc.Asistentul procedural este obligat !

) sa se prezinte la citarea org.de urm. pen.) sa indeplineasca indicatiile org. de urm.pen) sa semneze procesul)verbal intocmit in urma actiunii procedurale) sa nu dea publicitatii circumstantele care iau devenit cunoscute) sa nu paraseasca locul efectuarii actiunii procesuale fara invoirea org.respectiv.

-pre deosebire de asistentul procedural martorul are urmatorele dr.!) sa ceara recuzarea interpretului traducatorului care participa la audierea sa) sa inainteze cereri

) sa refuze de a prezenta documente mostre pentru cercetarea comparativa in cazul cindaceste date pot fi folosite impotriva sa sau a rudelor ) sa participe la actiuni procedurale sa fie asistat de aparator sau reprezentant la alegerea sa) sa scrie personal declaratiile sale in procesul)verbal

Ca si asistentul procedural are dr.la compensarea c#eltuielilor suportate in cauza pen.si sa i serepare prejudiciul cauzat de actiunile nelegitime etc. artorul este obligat sa !

) se prezinte la citatie org.de urmarire pen.) sa faca declaratii veridice sa comunice tot ce stie in legatura cu cauza) sa prezinte documente mostre pentru cercetare comparativa) sa nu paraseasca sala e sedinte

) sa respecte ordinea stabilita) sa accepte examinarea corporala etc.



256. "stimati prevederile le$ale privind imunitatile si privile$iile martorilor inpr.penal in raport cu standartele internationale

(n lit.de sp. a fost abordata problema imnunitatilor si privilegilor martorilor in unele opinii seconsidera ca termenii dati sunt sinonime insa D*V defineste aceste notiuni in mod diferitastfel ,,imunitatea ,,este ansamblu de dr.sau privilegii de care se bucura anumite categorii,,,privilegiu,, este un avantaj o scutire de obligatii acordate in anumite situatii unor persoane.

(munitatile si privilegiile au menirea de a proteja anumite relatii recunoscute de societate cafiind valori . Diferentierea imunitatilor de privilegii este necesara din cauza drepturilor survenitein urma acestor institutii.(n cazul imunitatilor persoana nu poate participa in cadrul procesului innici un caz pe cind privilegiile acorda persoanei dreptul de a participa in cadru probatiunii. C stabileste anumite imunitati si privilegii pentru martorii in procesul penal si anume nu

pot fi citati ca martori persoanele care din cauza defectelor fizice sau psi#ice nu pot sa inteleaga just imprejurarile importante pentru cauzaDe asemenea este necesar de mentionat ca nici o prsoana nu este obligata sa depuna marturiiimpotriva sa sau a rudelor apropiate"parinti surori frati si alte rude de diferit grad inclusiv si asotilor logodnicilor etc$ Aceste prevederi corespund prevederilor internationale deoarece Conventia europeana pentru

dr. omului contine prevederi cu referire la valorile aparate de iminitatile si privilegiile acordatemartorilor.

215. Definiti notiunile de epert si de specialist"pert-este persoana numita pentru a efectua investigatii in cazurile prevazute de C, care nueste interesata in rezultatele cauzei penale si care aplicind cunostintele speciale din domeniulstiintei, te#nicii artei si din alte domenii prezinta rapoarte in baza acestora.7pecialist- este persoana c#emata pentru a participa la efectuarea unei actiuni procesuale incazurile prevazute de C care nu este interesata in rezultatele procesului penal . -pecialistultrebuie sa posede cunostinte si deprinderi speciale pentru acordarea ajutorului necesar org.deurmarire pen. sau instantei.

211. Distin$eti statutul epertului de statutul specialistului *xpertul si specialistul sunt persoane participante la procesul penal care nu au un interes inceea ce priveste rezultatul procesului penal. *ste necesar de mentionat ca opinia specialistuluinu poate inlocui concluzia expertului. Acesti participanti la proces au drepturi si obligatii care formeaza statul fiecaruia dintre ei. -tatutul acestor doua persoane este asemanator si anume dispun de drepturi si obligatiiasemanatoare insa au si anumite prevederi care le diferentiaza.*xpertul are dreptul!

) sa ia cunostinta de materialele cauzei penale in legatura cu obiectul expertizei

) -a ceara sa i se puna la dispozitie materiale suplimentare necesare pentru prezentareaconcluziilor ) -a participe cu aprobarea org.de urmarire pen. la audieri si alte actiuni procesuale) -a puna intrebari persoanelor audiate) -a ia cunostinte cu procesele)verbale) -a ceara compensarea c#eltuielilor suportate in legatura cu participarea la proces) -a i se repare prejudiciu cauzat de actiunile ilegale ale org de urmarire pen.) -a primeasca recompensa pentru lucru efectuat s.a

*xpertul este obligat!) -a formuleze in raportul sau concluzii obiective si intemeiate in legatura cu intrebarile ce

i se pun

) -a refuze sa de raspuns daca intrebarea pusa depaseste cadrul cunostintelor lui despecialitate care nu au fost verificate de el



) -a comunice despre experienta sa profesionala si despre relatiile cu persaonael perticipante la proces

) -a respecte ordinea stabilita >) -a nu divulge circumstantele si datele care iua devenit cunoscute in cadrul procesului) -a nu paraseasca locul desfasurarii actiunilor procedurle etc

-pecialistul are dreptul!

) -a ia cunostinta cu permisiunea org.de urmarire pen. cu materialele cauzei) -a puna intrebari participantilor ) -a ceara completarea datelor puse la dipozitie pentru formularea concluziei) -a dea explicatii referitor la c#estiunile ce tin de competenta sa) -a faca obiectii care vor fi incluse in procesul)verbal) -a citeasca procesul)verbal a actiunilor la care a participat si sa ceara includerea

obiectilor) -a ceara compesarea c#eltuielilor suportate in legatura cu cauza penala la care a

participat) -a primeasca recompensa pentru luUru efectuat

-pecialistul este obligat!

) -a se prezinte la c#emarea org.de urmarire penala) -a prezinte documente ce confirma calificarea lui de specialist) -a)si apreciez obiectiv capacitatea sa de spcialist) -a comunice despre experienta in domeniu despre relatiile cu persoanele participante in

cauza penala respectiva) -a fie la locul actiunii procesuale atit cit este necesar ) -a aplice toate cunostintele pe care le poseda pentru a acorda ajutor org.de urmarire pen.) -a dea explicatii ce tin de competenta sa profesionala) -a targa concluzii) -a respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata) -a nu divulge circumstantele care le)a cunoscut in urma efectuarii actiunii procesuale

212. "valuaţi în ce m#sur# normale naţionale privind incompati(ilit#ţile epertului )i aspecialistului se conformeaz# cu standardele internaţionale. conform C, specialistul este persoana c#emata pentru a participa la efectuarea unei

actiuni procesuale in cazurile prevazute de C, care nu este interesata in rezultatele procesului penal. rin specialist se intelege pers care!

a$ are cunostinte temeinice intr)un domeniu de activitate] b$ care afost c#enata laefectuarea actiunii procesuale in cf cu legea procesual penalac$ care nu se afla in situatie de incompatibilitate cin cf cu legeascopul pt care specialistul se atrage in procedura penala si anume pt acordarea ajutorului

necesar organului de urm penala sau a instantei.*xpertul este persoana numita pentru a efectua investigatii in cazurile prevazute de C,care nu este interesata in ezultatele cauzei penale si care, aplicind cunostintele speciale dindomeniul stiintei, te#nicii, artei si dina lte domenii,prezinta rapoarte in baza acestora.

(n ceea ce priveste incompatibiliatile atit a expertului cit si a specialistului, ele sunt prevazute de lege. Astfel nu poate fi in calitate de specialist sau expert daca el personal saurudele acestuia sunt direct sau indirect interesate in process, daca el este partea vatamata saureprezentant al ei, parte civila, parte civlmente responsabila, daca este sot sau ruda cu una din

partile mentionate sau cu invinuitul, banuitul sau inculpate daca exista relatii de rudenie sau inrelatiile de dependenta de persoana care efctueaza urmarirea penala daca nu e in drept sa fie inaceasta calitate in baza legii sau a sentintei judecatoresti, etc.

Legislatia C*D/ prevede ca expertul sau specialistul trebuie sa fie independent, nu poateface parte din aceeasi autoritate care investig#eaza. Astfel, in acest sens legislatia noastracorespunde cu legislatia C*D/.

/ problema elocventa in legea procesual penala nationala este stabilirea unui expert sauspecialist independent de catre unul din avocatii partilor. C*D/ ne arata in cauzele sale ca

partile sunt libere sa stabileasca un expert sau un specialist independent pentru a face expertizasau pentru a se pronunta asupra anumitor situatii ce tin de competenta sa.

16. Identificaţi momentul încet#rii calit#ţii de (#nuit.

<nuitul este persoana fizic< fa9< de care exist< anumite probe c< a s<v:r;it o infrac9iune p:n< la punerea ei sub :nvinuire. ersoana poate fi recunoscut< :n calitate de b<nuit prin unul dinurm<toarele acte procedurale, dup< caz! +$ procesul)verbal de re9inere $ ordonan9a sau :nc#eierea de aplicare a unei m<suri preventive neprivative de libertate 3$ ordonan9a de recunoa;tere a persoanei :n calitate de b<nuit.Conform reglementarilor normelor procesual penale din C art @3 care reglementeaza n privind

banuitul ne spune ca . Calitatea de b<nuit :nceteaz< din momentul eliber<rii re9inutului, revoc<riim<surii preventive aplicate :n privin9a lui ori, dup<caz, anul<rii ordonan9ei derecunoa;tere :n calitate de b<nuit ;i scoaterii lui de sub urm<rire,sau din momentul emiterii de c<tre organul de urm<rire penal<

a ordonan9ei de punere sub :nvinuire.'reb de mentionat ca /4 nu este :n drept s< men9in< :ncalitate de b<nuit! +$ persoana re9inut< – mai mult de 5 de ore $ persoana :n privin9a c<reia a fost aplicat< o m<sur< preventiv< neprivativ< de libertate – maimult de +2 zile din momentul c:nd i s)a adus la cuno;tin9< ordonan9a despre aplicarea m<surii

preventive 3$ persoana :n privin9a c<reia a fost dat< o ordonan9< de recunoa;tere :n aceast< calitate – maimult de 3 luni, iar cu acordul rocurorului %eneral ;i al adjunc9ilor s<i ) mai mult de @ luni.La momentul expir<rii, dup< caz, a unui termen de mai sus organul de urm<rire penal< esteobligat s< elibereze b<nuitul re9inut ori s< revoce, :n modul stabilit de lege, m<sura preventiv<aplicat< :n privin9a lui, dispun:nd scoaterea lui de sub urm<rire sau punerea lui sub :nvinuire./rganul de urm<rire penal< sau instan9a de judecat<, constat:nd c< b<nuiala nu s)a confirmat, esteobligat< s< elibereze b<nuitul re9inut sau s< revoce m<sura preventiv< aplicat< :n privin9a lui p:n<la expirarea termenelor indicate mai sus dispun:nd scoaterea lui de sub urm<rire.

1'5. "videnţiaţi drepturile (#nuitului reţinut )i supus unei m#suri preventive.(n primul rind are dreptul la ap<rare. /rganul de urm<rire penal< :i asigur< b<nuitului

posibilitatea s<);i exercite dreptul la ap<rare prin toate mijloacele ;i metodele care nu s:ntinterzise de lege.el este in drept s< ;tie de ce este b<nuit ;i, :n leg<tur< cu aceasta, imediat dup<re9inere sau dup< ce i s)a adus la cuno;tin9< #ot<r:rea despre aplicarea m<surii preventive sau s<fie informat :n prezen9a ap<r<torului care poate sa fie si din oficiu , :n limba pe care o :n9elege

aici apare si interpretul in caz de necesitate, despre con9inutul b<nuielii ;i despre :ncadrarea juridic< a faptelor infrac9ionale de s<v:r;irea c<rora este suspectat(mediat dupa retinere siaplicarea masurii preventive sa ( se comunice despre drepturile pe care le are, ca de exp dreptulla tacere pu care acesta se semneaza ,la fel dup< re9inere sau dup< ce i s)a adus la cuno;tin9<#ot<r:rea de aplicare a m<surii preventive sa ( se dea copia de pe #ot<r:rea respectiv< sau copiade pe procesul)verbal privitor la re9inerea sa.Dupa ce a fost retinut sau supus masurii preventiveacesta automat poate de beneficia de un aparator din oficiu cind nu are suficienti bani ca il ac#itesau cind are bani poate sa isi i)a un aparator la alegrea sa ( se permite sa aib< :ntrevederi cuap<r<torul s<u confiden9iale, f<r< a se limita num<rul ;i durata lorare dr s< fac< declara9ii sau s< refuze de a le face,are dr s< anun9e imediat, dar nu mai t:rziu de @ore, prin intermediul organul de urm<rire penal<, rudele sau o alt< persoan<, la propunerea sa,

despre locul unde este re9inut4n drept la fel ca si celellat consfintite si in conventie europ pu aparaea dr si libertatilorfundamentale ale omului este in drept sa ceara recuzarea persoanei care efectueaz< urm<rirea

penal<, judec<torului de instruc9ie, interpretului, traduc<torului,trebuie s< fie informat de c<tre/4 despre toate #ot<r:rile adoptate care se refer< la drepturile ;i interesele sale, precum ;i s<

primeasc<, la solicitarea sa, copii de pe aceste #ot<r:rioate sa atace , conf lege, ac9iunile ;i#ot<r:rile organului de urm<rire penal<(n caz ca act sunt nelegitime ale /4 sau ale inst de jud

poate s< cear< ;i s< primeasc< repararea prejudiciului cauzat,totodata poate sa fie reabilitat :ncazul :n care b<nuiala nu a fost confirmat<.

<nuitul la moment nu poart< r<spundere pentru declara9iile sale, cu excep9ia cazurilor :n care elface un denun9 inten9ionat fals c< infrac9iunea a fost s<v:r;it< de o persoan< care, de fapt, nu aavut atribu9ie la s<v:r;irea ei.,insa in modificari se prevede ca acesta va raspunde pu declaratiifalse.

1'1. "stimati prevederile le$ale privind termenele de mentinere a persoanei in calitate de(anuit inclusiv in materia principiului on @is in idem.Alin "$ art.@3 reglementeaza termenul inauntrul caruia persoana poate detine calitatea de banuit.) in cazul persoanei retinute acest termen este de cel mult 5 ore. La calcularea termenuUui

procedural se porneste de la ora privarii efective de libertate. /ra de la care incepe si la care sesfirseste termenul intra in durata de 5 ore.

Asupra cazului retinerii persoanei banuite se intocmeste, in maximum 3 # de la momentul privarii de libertate, un proces verbal de retinere.) in cazul persoanei fata de care s)a aplicat o masura preventiva acest termen este cel mult +2zile. 'ermenul procedural va curge din momentul aducerii la cunostinta a #otaririi " inc#eiereainstantei sau ordonanta procurorului$ despre aplicarea masurii preventive. Daca pers a fost anterior retinuta, termenul de 5 ore se include in termenul de +2 zile.

) in cazul persoanei fata de care s)a dat o ordonanta de recunoastere in aceasta calitatetermenul este de cel mult 3 luni, iar cu acordul rocurorulu %eneral si al adjunctilor sai –mai mult de @ luni. (n acest caz termenul procedural se calculeaza de la ziua indicata inactul care a provocat curgerea termenului si expira la sfirsitul zilei respective a ultimeiluni. Daca aceasta zi cade intr)o luna ce nu are zi corespunzatoare , termenul expira inultima zi a acestei luni.

'oate aceste calcule sunt facute cu scopul ca aceeasi persoana sa nu fie detinuta mai mult deciteste necesar pentru aceeasi fapta, de asta se includ acele 5 ore in termenul de +2 zile.

1'4. "numerati actele procedurale prin care pers. Poate fi recunoscuta in calitate de(anuit, invinuit, inculpat, condamnat, achitat.

ersoana poate fi recunoscut< :n calitate de b<nuit prin unul din urm<toarele acte procedurale, dup< caz!

+$ procesul)verbal de re9inere$ ordonan9a sau :nc#eierea de aplicare a unei m<suri preventive neprivative de libertate

3$ ordonan9a de recunoa;tere a persoanei :n calitate de b<nuit.ersoana poate fi recunoscuta in calitate de invinuit – printr)o ordonanta de punere subinvinuire, emisa conform prevederilor C.

(nvinuitul in privinta caruia cauza a fost trimisa in judecata se numeste inculpat.ersoana capata calitatea de condamnat daca s)a pronuntat integral sau partial o sentinta de

condamnare.ersoana devine ac#itata printr)o sentinta integral de ac#itare.1'6. Distin$eti statutul procesual al invinuitului de cel al inculpatului.

1'6 2 . :edactati o plin$ere catre udecatorul de instructie constatind incalcareadrepturilor invinuitului in materia Protocolului ' par.0 al "D8

Catre ud. De intructie a judZ..Plin$ere

rin rezenta plingere rog sa fie (ncetata urmarirea penala, intentat contra lugaru (,domiciliat pe strada Livezilor 37, nascut in anul +617, care a fost banuit in savirsireainfractiunii de furt, ulterior a fost judecat in cadrul unui proces penal, apoi a fost ac#itat printr)osentinta integrala de ac#itare definitiva conform legii. este 3 luni, pe aceeasi cauza, i se

porneste din nou urmarie penala, cauzindu)se astfel lui lugaru o stare emotionala instabila sifrustranta, pe parcursul acestei perioade lugaru isi revenise un pic, insa dupa intentarea urmarii

penale din nou , acesta a suferit un soc psi#ic nebenefic, care i)a marcat sanatatea. Aceste actiunicontravin sever protocolului 5 paragraful 7 al C*D/, astfel cerem, incetarea urmaririi penale sirepararea prejudiciului moral cauzat astfel.

12 Indicaţi temeiurile de recunoa)tere a p#rţii civilmente responsa(ile.arte civilmente responsabil< este recunoscut< persoana fizic< sau juridic< care, :n baza legii sauconform ac9iunii civile :naintate :n procesul penal, poate fi supus< r<spunderii materiale pentru

prejudiciul material cauzat de faptele :nvinuitului, inculpatului.&ecunoa;terea ca parte civilmente responsabil< se face prin #ot<r:re a organului de urm<rire

penal< sau a instan9ei. artea civilmente responsabila poarta o raspundere complimentara indirectsi anume raspunderea civila a unei alte personae decit autorul faptei penale pentru prejudicial

cauzat prin infractiune.=n cazul :n care se constat< c<, dup< recunoa;terea p<r9ii civilmente responsabile, persoanarespectiv< nu poart< r<spundere material< pentru prejudiciul material cauzat de c<tre :nvinuit,inculpat sau c< din alte motive lipsesc temeiuri pentru ca persoana s< fie :n calitate de partecivilmente responsabil<, organul de urm<rire penal< sau instan9a, prin #ot<r:re motivat<,:nceteaz< participarea persoanei la proces :n calitate de parte civilmente responsabil<.

1!. Distin$eţi statutul p#rţii civilmente responsa(ile de cel al învinuitului.arte civilmenteresponsabil< este recunoscut< persoana fizic< sau juridic< iar invinuitul este doar persoanafizic<.rima este persoana care, :n baza legii sau conform ac9iunii civile :naintate :n procesul

penal, poate fi supus< r<spunderii materiale pentru prejudiciul material cauzat de faptele:nvinuitului, inculpatului.Cea de a doua fiind insasi persoana fa9< de care s)a emis, :nconformitate cu prevederile prezentului cod, o ordonan9< de punere sub :nvinuire. =n cazul :ncare se constat< c<, dup< recunoa;terea p<r9ii civilmente responsabile, persoana respectiv< nu

poart< r<spundere material< pentru prejudiciul material cauzat de c<tre :nvinuit, inculpat sau c<din alte motive lipsesc temeiuri pentru ca persoana s< fie :n calitate de parte civilmenteresponsabil<, organul de urm<rire penal< sau instan9a, prin #ot<r:re motivat<, :nceteaz<

participarea persoanei la proces :n calitate de parte civilmente responsabil<. (ar invinuitulurmeaza a raspunde penal pentru fapta infractionala comisa.

10.8:D8=A= D" :"+8=7A":" = P":78="I I =BIA=A" D" P=:A"

IHIB=8r.Beova 2!.septem(rie2511rocurorin procuratura raionului Leova,jurist de rangul (Anatolie (ordac#e,examinindmaterialele dosarul penalnr.3@15626B@1C/8-'A'!Ca cetateanului islaru Anatol ia fost cauzat un prejudiciu material in urma comiteriiinfractiunii prevazuta la art.+B+ alin +de catre cetateanul -curta ?ictor.Astfel prin actiunile luilicite sau cauzat prejudicii material in valoare de +2222lei.D(-48!-a recunosc cetateanul islaru Anatol in calitate de parte civila conform art.+@+ C domiciliat

in satul -arata din or.Leova nascut pe data de +..61 celibatar cu studii medii.

216. Definiţi noţiunea de #artor%



cf C, martorul este persoana care poseda informatii cu privire la vrei circumstanta careurmeaza sa fie constatata in cauza.t ca o pers sa devina martor, trebuie sa intruneasca anumite conditii!

• *xistenta unui process penal in curs de desfasurare in fata organ de urm penala sau instde jud

• *xistenta unei pf care cunoaste anumite fapte si impreU^jurari cu privire la circumstanta

care urmeaza a fi costatata• Citarea in modul prevazut lege procesuala in calitate de martor de catre organ de urm

penala sau inst de judecata. 8u pot fi in calitate de martori!+ ers care din cauza deficientelor fizice sau psi#ice n sunt in stare sa inteleaga just

imprejurarile aparatorii, colaboratorii baroului de avocati – pt constatareea unor date care le)au devenit

cunoscute in legatura cu adresarea pt acordarea de asistenta juridica3 pers care cunosc o anumita info referitoare la cauza in legatura cu exercitarea de catre ele

a atributiilor de reprezentanti ai partilor 7 judecator, procurer, reprezentantul organ de urm penala, grefierul) cu privire la circums

care le)au devenit cunsocute in legatura cu exercitarea atributiilor lor procesuale, cuexceptia cazurilor de participare la retinerea in flagrant delict

B jurnalistul) pt a preciza persoana care i)a prezentat anumita informatie cu conditia de anu)( divulga numele, cu exceptia caz Uind pers doreste benevol sa depuna marturii

@ slujitorii culteror) despre circums care le)au devenit cunoscute in legatura cu exercitareaatribuliior lor

5 medical de familie si alte personae care au acordat ingrijire medicala) la viata private a persoanelor pe care le deservesc

21'. Distin$eţi statutul avocatului martorului de statutul ap#r#torului (#nuitului.

Aparatorul este persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezinta interesele banuitului,invinuitutlui, inculpatului, ii acorda asistenta juridical prin toate mijl si metodele neinterzise delege. Aparatorul nu poate fi asimilat de catre organelle de stat si persoanele cu functie deraspundere cu persoana, interesele careia le apara si cu caracterul cacalitate de uzei penale carese examineaza cu participarea lui.

(n calitate de aparator in procesul penal pot participa!a avocatul

b alte pers abilitate prin lege cu atributii de aparator c un avocat din strainatate in cazul in care acesta este asistat de un avocet.ersoanele date capata statutul de aparator in momentul in care si)a asumat angajamentul dea apara interesele persoanei, cu consemtamintul acesteia. aparatorul are drepturi consdintite

in legea procesual penala cu ar fi! dreptul de a cunoaste esenta banuielii, sa explice drepturile pers pe care o reprezinta, sa participle la efectuarea de catre organ de urm penala a actiunilor procesualeConform C persoana care a fost citata in calitate de martor are dreptul sa invite un avocetcare ii va reprezenta interesele in organul de urm penala si o va insoti la actiunile procesualeeffectuate cu participarea sa. Drepturile avocatului martorului sunt reglementate de legea

procesual penala. (n acest sens el are dreptul sa stie in care cauza penala este citata persoana pe care o reprezinta, sa asiste e tot parcursul desfasurarii actiunii procesuale la care participa persoana pe care o reprezinta, sa inainteze cereri, sa explice martorului drepturile lui sis aatentioneze pers care efectueaza actiunea procesuala asupra incalcarilor comise de ea, sa seadreseze, cu permisiunea organ de urm penala, persoanei interesele careia le reprizinta cu

intrebari, observatii, indrumari, sa faca cunostinta cu procesele)verbale ale actiunilor procesuale la care au participat el si persoana interesele careia le reprezinta si poate sa cearacompletarea sau includerea obiectiilor sale in process)verbal respective.

8otiunea de aparator de mult mai larga, in cluzind in sine si avocatul si un avovat dinstrainatate. Aparatorul e acordata banuitului, invinuitului,inculpatului din oficiu daca acestanu are posibilitate sasi asigure unul, iar martorul poate lua avocet doar din proprieinitiativaAparatorul are mai multe drepturi ca avocatul martorului, intrucit are dreptul de aafce cunsotinta cuu intreg dosarul, iar avocet martorului doar cu partea care vizeza clientulsau. Avocatol martorului poate adresa intrebari doar cu acodul organ de urmarire penala, iar

aparatorul la proprie initiativa.Avocatol martorului spre deosebide de aparator nu are dreptul de a inainta apel sau recus.artorul poate fi asista de un avocet doar la etapa urmaririi penale, iar aparatorul pe tot

parcursul desfasurarii pocesului.

21*. :edactaţi o hot#rîre privind înl#turarea din process al avocatului martorului 8AE:J:" nr.)3d)11+2 privind :nl<turarea din process al avocatului martorului32 martie 2+2 mun. C#i;innd c#estiunea cu privire la privind :nl<turarea din process al avocatului martorului

domnului Denis _ubco, 8 7 A = A E3rocurorul %eneral a informat Consiliul -uperior al rocurorilor desprenecesitatea adopt<rii unui nou model al legitima9iei de procuror, care ar fi mai

practic, protejat de semne distincte :n corespundere cu cerin9ele noilor te#nologiiinforma9ionale.otrivit pct.. lit.o$ din &egulamentul Consiliului -uperior al rocurorilor,art.57 alin."+$ din Legea cu privire la rocuratur<, Consiliul -uperior alrocurorilor aprob< modelul legitima9iei de procuror.-tudiind mostra prezentat< de rocurorul %eneral, :n conformitate cu

prevederile art. 57 din Legea cu privire la rocuratur<, pct.. lit.o$ din&egulament, Consiliul -uperior al rocurorilor, 8 A E : E K A "3+. A aproba modelul legitima9iei de procuror conform mostrei prezentate :nAnex<.. Sot<r>rea se remite sec9iei personal pentru informare.Procurorilor Iurie /ara(a

121. "plicati modalitatile de asi$urare a dr. victimei infractiunilor, a(uzurilor de serviciusi erorilor udiciare.?ictima unei fapte care contine elementele componentei de infractiune dispune de drepturile

prevazute de art. B1 din C, in special de dreptul de a cere pornirea urmaririi penale, dreptul dea participa la procesul penal in calitate de parte vatamata si dreptul de a fi reparate prejudiciilemorale, fizice si materiale. rocesul penal al & permite examinarea concomitenta a actiuniicivile in cadrul solutionarii cauzei penale de catre instanta de judecata, ceea ce ofera avantajesuficiente victimei.. rejudiciul este o paguba morala sau materiala, fizica, care poate fi evaluatain expresie baneasca. Dreptul persoanei vatamate de catre o autotitate publica de a)i fi compensat

prejudiciul cauzat de o actiune sau inactiune ilegala a organelor de stat este un dreptconstitutional al persoanei. otrivit normei constitutionale mentionte, statul rs patrimonial pentru

prejudiciile cauzate prin erorile savirsite in procesele penale de catre organele de urm pen siinstantele judecatoresti. Activitatea org de ocrotire a normelor de drept se exercita nu de putineori prin interventia in sfera intereselor private a unor persoane carora li se cauzeaza un

prejudiciu.(n C abuzul de putere sau abuzul de serviciu este regelementat de art.35, sintagma J lezate indrepturi in alt modK cuprinde cazurile de comitere de infr din domeniu justitiei " tragerea cu



buna)stiinta la rs penala a unei pers. 8evinovate, pronuntarea unei sentinte contrar legii,retinereasau arestarea ilegala, constringerea de a face declaratii, tortura, falsificarea probelor$Avind in vedere importanta respectarii principiului constitutional al dr la libertatea individuala sisiguranta persoanei, prevederile internationale si nationale stabilesc expres dr persoanei lareparatii, despagubiri in cazul in care victima a fost arestata sau detinuta ilegal.*roarea juridica consta in gresita stabilire a faptelor, in cursul procesului penal, avind urmare

condamnarea definitiva a unui nevinovat sau exonerarea de rs a unui vinovat. Conform C, orgde urm penala trebuie sa activeze in asa mod incit nici o persoana sa nu fie neintemeiat banuita,invinuita sau condamnata.Dreptul la repararea prejudiciului apare si in cazul in adoptarii de catre Ct*D/ sau de catreComitetul de inistri al Consiliului *uropei a #otaririi cu privire la repararea prejudiciului sau arealizarii acordului amiabil dintre persoana vatamata si reprezentantul %vernului & in Comisia*uropeana pentru Drepturile /mului si in Ct*D/. Acordul mentionat se aproba de catre %uvrnul&. C stipluleaza ca actiunea de repararea prejudiciului poate fi initiata in termen de un an dela data devenirii definitive sau dupa caz irevocabile a #otaririi jud sau ordonantei org de urm

penala, prin care a fost constatat caracterul ilicit al actiunii procesuale respective, al urmaririi penale sau al condamnarii , care au adus prejudiciu. Actiunea de reparare a prejudiciului este

scutita de taxa de stat si poate fi inaintata in instanta judecatoreasca in a carei raza teritoialadomiciliaza persoana careia i)a fost cauzat prejudiciul, c#emind in judecata statul.ersoana are dreptul sa fie repusa in dr personale pierdute prin restabilirea la serviciu, la pensiela locuinta, restituirea ordinelor, medaliilor.Deasemena art. 37 C*D/ prevede ca J curtea poate fi sesizata, printr)o cerere de orice per.Fizica, organizatie neguvernamentala sau grup de particulari care se pretind victime ale uneiincalcari de catre una dintre inaltele parti contractante a drepturilor recunoscute in conventie sauin protocoalele sale. (naltele parti contractante se angajeaza sa nu impieduce prin nicio masuraexercitiul eficace al acestui drept.122. Distin$eti notiunea de victima a infractiunii si victima a a(uzului in lumina

urisprudentei t"D8.

12!. Proiectati o situatie in care victima a(uzului erorii udiciare tre(uie repusa in drepturipersonale.'urcan, in urma legitimei aparari a vatamat grav o alta persoana, in urma careia ultima a decedat,actiunile lui turcan intruneau toate conditiile legitimei aparari, insa in urma urmaririi penaleacesta totusi a fost condamnat, deoarece org de urm penala initial si instanta judecatoreascaulterior au considerat actiunile lui turcan ca fiind prejudiciabile si constituind o infractiune, dupa@ luni de detinere,in urma condamnarii 'urcan si)a pierdut postul de munca. 4lterior sedescopera ca acesta a fost condamnat din cauza unei erori juridice din partea organului de urm

penala. Astfel acesta urmeaza sa fie reabilitat si repus in drepturi.

0. Definiţi noţiunea de pro(# în procesul penal.Pro(ele )reprezinta acea categorie juridica ce consta :n anumite :mprejurari, realitati,

:nt>mplari )denumite generic elemente de fapt) care servesc la aflarea adevarului si realizareascopului procesului penal, respectiv constatarea la timp si :n mod complet a faptelor careconstituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a sav>rsit o infractiune sa fie pedepsita

potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

Categorie juridica distincta, mijloacele de proba pot fi definite ca fiind izvorul probei, adicaacele mijloace care pun :n evidenta proba prin care pot fi constatate elementele de fapt care potservi ca proba :n procesul penal .

Asa cum remarca si literatura de specialitate, cele doua notiuni trebuie delimitate :ntotdeaunacu precizie. =n nici un caz, o :mprejurare de fapt care conduce la o concluzie de vinovatie ori denevinovatie nu poate fi confundata cu mijlocul prin care o asemenea :mprejurare este cunoscutasau demonstrate.Conform C art @ pct. 33$probele)elemente de fapt ,dobindite in modul

prevazut de Cod , ce servesc la constatarea imprejuarilor care au importanta pentru justasolutionare a cauzei penale.

otrivit legii, constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sauinexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit)o si la cunoasterea

imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei. *le constituie atat un mijloc prinintermediul caruia se afla adevarul cat si un instrument de dovedire a sustinerilor partilor intr)ocauza. robele nu au o valoare dinainte stabilita, aprecierea fiecarei probe se face de organul deurmarire penala si instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor.

4. =nalizaţi situaţiile în care poate fi înc#lcat# sarcina pro(ei./bligatie ce revine partilor dintr)un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor,

afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fataorganului de jurisdictie. (n procesul penal este consacrat principiul potrivit caruia partea careface o afirmatie sau o propunere in fata organului de judecata este obligata sa o dovedeasca. (ntoate cazurile, pentru aflarea adevarului, organul de judecata are dreptul si obligatia sa ceara dinoficiu administrarea oricaror probe pe care le apreciaza ca necesare si sa sprijine partile inobtinerea probelor propuse in solutionarea pricinii.

=n materia probelor sarcina reclamantului este mai grea dec>t cea a p>r>tului.Dac<reclamantul nu);i dovede;te afirma9iile, i se va respinge ac9iunea ca fiindne:ntemeiat<, pentru c< ceea ce nu s)a dovedit este considerat c< nu exist<. Dac<rec laman tu l nu ; i )a doved i t n ic i una d in a f i rma 9 i i l e s a le , p> r> tu l s e poa tes i tua numai pe pozi9ia neg<rii, f<r< a fi 9inut s< dovedeasc< ceva. "prezumtia nevinovatiei$

roblema administr<rii probelor nu poate fi cercetat< f<r< examinarea c#estiunii privind sarcina probei, fiind necesar s< se ;tie cine are obliga9ia de a dovedi diverse :mprejur<ri. rin sarcina proba9iunii (onus probanti) se :n9elege obliga9ia procesual< ce revine participan9ilor la procesul penal de a dovedi :mprejur<rile care formeaz< obiectul proba9iunii. lec>nd de la prezum9ia de

nevinov<9ie, sarcina de a proba revine :ntotdeauna celui care acuz<. (nstan9a de judecat< este doar un arbitru :n acest proces, autoriz>nd administrarea unei sau altei probe. ornind de la principiul prezum9iei de nevinov<9ie, procurorul, organul de urm<rire penal< este obligat s< colectezesuficiente probe pentru dovedirea vinov<9iei persoanei. -ub acest aspect se invoc< problemareferitor la rolul p<r9ii v<t<mate :n administrarea probelor, mai ales :n cazurile de pl>ngere

prealabil<. Consider c< ;i :n asemenea cazuri sarcina de a proba vinov<9ia revine organului deurm<rire penal< ;i procurorului, av>nd :n vedere at>t prevederile art. 1 referitoare la principiuloficialit<9ii procesului penal, potrivit c<ruia ace;ti subiec9i, :n limitele competen9ei lor, suntobliga9i s< efectueze ac9iuni necesare :n vederea constat<rii faptei penale ;i a persoanei vinovate.Desigur c< :n asemenea cazuri partea v<t<mat< dispune de capacitatea de a determina soarta

procesului accept>nd sau nu :mp<carea, :ns< :n sarcina ei nu poate fi pus< probarea vinov<9iei

f<ptuitorului. =n acela;i timp, partea v<t<mat<, ca ;i martorul, este obligat< s< depun< m<rturiisincere referitor la circumstan9ele cauzei, dac< dispune de informa9ia dat<. 4n exemlu elocventin acest sens rezida in practica jusiciara. &eiesind din practica judiciara, o doamna invinuita de

savirsirea unei infractiuni care afirma ca a savirsit infractiunea sub influenta sotului, urmeaza sademonstreze cum anume sotul a influentato, in caz contrar, aceasta circumstanta nu se va invocain instanta de judecata.

/ alta cauza e existenta unei masini de batut monede la o persoana. (n sarcina apararii raminede a demonstra ca masina data se afla la persoana in cauza legal si ca aceasta are licenta, pentru adovedi nevinovatia acesteia.

6. Proiectaţi o situaţie cînd în procesul penal o informaţie a fost administrat# prin alt#modalitate decît prin milocul le$al.Datele de fapt care sunt utilizate in calitate de p0roba sunt incluse in anumite mijloace de proba

pentru ca aceste date sa fie recunoscute ca probe se necesita de dispunerea capacitatii juridice,care sunt admisibilitatea ,,pertinenta ,concludenta si utilitatea.Doctrinarecunoasteexigenta unor reguli de asigurarea admisibilitatii "+.proba sa fie administrata de unsubiect competent.mijlocul cuvenit 3. procedura cuvenita $ (n cadrul celei de a 3 reguli,areunele exceptii,acestea fiind cercetarea la fata locului si perc#ezitia corporlaa sau ridicarea care

pot fi efectuate pina la pornirea procesului penal./ alta exceptie a admisibilitatii probei conteazain dependenta de sursa acesteia .Astfel daca provinienta ei are radacini dintr)o sursaindependenta ,sau ar fi fost descoperite inevitabil.

4rmatoarea situatie!La audierea banuitului i s)a incalcat dreptul la apartaor,aplicindu)secontringere psi#ica pentru a obtine careva informatii.(n urma audierii s)a constatat locul aflarii

bunurilor sustrase de catre acesta in urma savirsirii furtului. 15. Daţi definiţia admisi(ilit#ţii pro(elor )i a criteriilor de apreciere a admisiilit#ţii

pro(elor.Prin intermediul admisi(ilit#ţii se asigur< calitatea procesual< a probei. -unt admisibile

probele pertinente, concludente ;i utile administrate :n conformitate cu $odul de procedură penală# Doctrina procesual penal< recunoa;te existen9a unor reguli de asigurare a admisibilit<9ii probelor. entru ca o prob< s< fie admisibil< ea trebuie s< fie administrat< de un subiectcompetent, mijlocul cuvenit, procedura cuvenit<, regula privind `fructele pomuluiotr<vit`inadmisibilitatea probelor care contin date de provininta necunoscuta . roba se consider<inadmisibil< dac< este ob9inut< din alt< prob< cu :nc<lcarea procedurii.

1re$ula .Administrarea de un subiect competent,enumerati de legea procesuala penala.roba poate fi administrata atit de organul de urmarire penala din oficiu ,prinefectuarea unor actiuni procesuale fie de catre parti prinpunerea la dispozitia organului deurmarire penala sau instantei ,fie de catre instanta la solicitarea partilor.

2.re$ula a doua privind mijlocul cuvenit .,prevazute de c.Ca o declaratie sa fierecunoscuta ca mijloc de proba ea trebuie sa fie depusa in cadrul procesului penal si nu inafara,nu poate fi inlocuit raportul de expertiza cu un act departamental ,sau opiniaspecialistului

!re$ula .Asigurarea admisibilitatii e cea privind procedura cuvenita ,respectarea procedurii

in ceea ce priveste termenii procesuali &egula data asigura si repsectarea calitatii procesualea persoanei implicate in proces"se interzice audierea i calitate se invinuit fata de persoanacare nu s)a emis ordonnata de punerea sub invinuire si careia nu i s)a inaintat acuzarea ,sau

persoana in calitate de martor dar ea in realitate e banuit $ -unt inadmisibile probeleobtinute !

+$ prin aplicarea violen9ei, amenin9<rilor sau a altor mijloace de constr:ngere, prin violareadrepturilor ;i libert<9ilor persoanei

$ prin :nc<lcarea dreptului la ap<rare al b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului, p<r9ii v<t<mate,martorului

3$ prin :nc<lcarea dreptului la interpret, traduc<tor al participan9ilor la proces7$ de o persoan< care nu are dreptul s< efectueze ac9iuni procesuale :n cauza penal<

B$ de o persoan< care evident ;tie c< intr< sub inciden9a de recuzare@$ dintr)o surs< care este imposibil de a o verifica :n ;edin9a de judecat<5$ prin utilizarea metodelor ce contravin prevederilor ;tiin9ifice

1$ cu :nc<lc<ri esen9iale de c<tre organul de urm<rire penal< a dispozi9iilor prezentului cod6$ f<r< a fi cercetate, :n modul stabilit, :n ;edin9a de judecat<+2$ de la o persoan< care nu poate recunoa;te documentul sau obiectul respectiv, nu poate

confirma veridicitatea, provenien9a lui sau circumstan9ele primirii acestuia.0 re$ula privind fructul pomului otravit .roba se considera inadmisibila daca este obtinuta

din alta proba cu incalcarea procedurii ,regula fiin adese utilizata la ridicarea obiectelor sau

perc#ezitiei,cu exceptia cazurile cind probele derivate se bazeaza pe o sursa independenta sauar fi fost descoperite inevitabil.4 re$ula inadmisibilitatii probelor care contin date de provinienta necunoscuta care asigura

admisbilitatea probelor,astfel autencitatea careia poate fi verificata.rin pertineta se intelege legatura intre continutul probei si circumstantele care necesita a fi

probate intr)o cauza penala.Concludente sunt probele pertinente care influenteaza aupra solutionarii cauzelor penale.4tile sunt probele concludente si, prin urmare pertinente, care prin informatiile pe care le

contin sunt necesare solutionarii cauzei11. Divizaţi su(iecţii procesuali în sarcina c#rora este pus# pro(area inadmisi(ilit#ţii pro(elor.

/bliga9ia organului de urm<rire penal< este de a examina sub toate aspectele, complet ;iobiectiv toate circumstan9ele cauzei care are o aplicare fundamental< :n cadrul procesului deapreciere a probelor, fiind mecanismul legal de formare a propriei convingeri a instan9ei de

judecat<, procurorului ;i ofi9erului de urm<rire penal<. *xisten9a regulii examin<rii sub toateaspectele, complet ;i obiectiv a circumstan9elor cauzei ;i probelor prezentate este dictat< denecesitatea realiz<rii scopului procesului penal ;i afl<rii adev<rului pe fiecare cauz< examinat<.

8ici o proba nu are o valoare juridic< dinainte stabilit<, din aceste considerente obliga9iaorganului de urm<rire penal< este sa administreze probe nu numai :n defavoarea b<nuitului,inculpatului ;i :nvinuitului, dar ;i :n favoarea acestora. Aceasta fiind o obliga9ie fundamental<care asigur< aflarea adev<rului :n procesul penal.

-arcina probarii inadmisib.unei probe revine partii care o invoca ,insa toate probeleadministrate :n cauza penal< vor fi verificate sub toate aspectele, complet ;i obiectiv. ?erificarea

probelor const< :n analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea denoi probe ;i verificarea sursei din care provin probele, :n conformitate cu prevederile prezentuluicod, prin procedee probatorii respective.(nsa instan9a e cea care va pune la baza #ot<r:rii salenumai acele probe la cercetarea c<rora au avut acces toate p<r9ile :n egal< m<sur<.

+ =n faza de urm<rire penal<, obliga9ia de a verifica admisibilitatea probelor este pus< :n seamaorganului de urm<rire penal< din oficiu. /rganul de urm<rire este obligat din oficiu s< verificeadmisibilitatea probelor. <r9ile au dreptul :n toate cazurile de a invoca prin cererile salenecesitatea verific<rii anumitor probe. Faptul c< partea nu a invocat verificarea admisibilit<9iiunei probe :n cadrul urm<ririi penale nu o limiteaz< de dreptul de a o invoca. (nstan9a nu este :n

drept de a respinge cererea persoanei, de a verifica admisibilitatea probei din motivul c< aceast<cerere nu a fost :naintat< :n timpul urm<ririi penale. At:t organul de urm<rire, c:t 9i instan9a suntobligate de a emite o #ot<r:re motivat< :n cazul c:nd resping cererea de verificare a admisibilit<9ii

probelor. =n timpul verific<rii admisibilit<9ii probelor, la cererea p<r9ilor se emite o #ot<r:remotivat< prin care se recunoa;te proba inadmisibil<, fie se respinge cererea p<r9ii de a recunoa;teaceast< prob< ca inadmisibil<.

=n cadrul verific<rii probelor, organul de urm<rire sau instan9a se pronun9< asupraadmisibilit<9ii acestor probe. =n cazul c:nd dup< verificarea probei instan9a, sau organul deurm<rire au constatat c< aceast< prob< este admisibil<, partea are dreptul s<);i :naintezeargumentele sale. roba poate fi respins< :n asemenea situa9ii, numai c< partea care a invocatinadmisibilitatea probei aduce argumente conving<toare. =n cazul c:nd au fost aduse asemenea

argumente, organul care a administrat proba sau :n favoarea c<rei p<r9i a fost administrat<, poateaduce argumente privind admiterea acestei probe.revederea data se realizeaza mai dificil in

cadrul urmaririi,cind se pune in diascutie c#estiunea privind admiterea probelor de organul deurmarire penala .

.(n cadrul judecatii nu pot aparea dificultati privind admiterea sau respingerea unei anumite probe administrate de organ de urm pen tinind seama de faptul ca instanta este limitata de principiul contradictorialitatii al administrarii probelor

(nsa exist< situa9ii cnd acuzatul trebuie s< dovedeasc< c< a efectuat o activitate

autorizat<B1 Gn cazul cnd elementul, de fapt, este cunoscut unei p<r9i, aceasta trebuie s<) ișasume

sarcina probei, indiferent de faptul in sarcina cui este pus<12. Proiectaţi un caz prin care se poate o(serva pro(a ;fructul pomului otr#vit<.

La data de +@ dec.2++ cet Cazanov a fost retinut ca fiind banuit in comiterea infractiunii defurt.Ca temei de retinere a fost plingerea lui Avram ,care se prezinta a fi ca martor ocular .(ncadrul audierii acestuia ,organul de urmarirea penala apelind la constringerea psi#ica,amenintindul va sta o perioada indelungata dupa gratii il impune pe acesta sa semneze procesulverbal de recunoastere a vinovatiei .Dat fiind faptul ca lui Cazanovi s)a promis ca va fi ajutat incaz ca semneaza procesul verbal, si nu ( s)a oferit nici un avocat din oficiu ,din nestireaacestuia ,el s)a facut vinovat de infractiune fiindu)( teama de inc#isoare ,

(ncalcinduse art 67 ,probe obtinute prin aplicarea mijloacelor de constringere si incalcareadreptului la parator ..

16. Definiţi noţiunea de o(iect al pro(atoriului. 8o9iunea de o(iect al pro(aţiunii (tema probantum) include totalitatea circumstan9elor care

urmeaz< a fi dovedite :ntr)o cauz< penal<. Constatarea acestor circumstan9e permite de asolu9iona just cauza penal< ;i :n esen9< de a realiza :n fiecare caz concret sarcinile unui procesec#itabil.

rin circumstan9ese :n9eleg fenomenele lumii materiale, adic< faptele ;i :mprejur<rile de fapt.*xisten9a normelor juridice nu trebuie dovedit<, prezum>ndu)se c< ele sunt cunoscute at>t dec<tre organele judiciare, c>t ;i de c<tre justi9iabili. La descrierea obiectului proba9iunii, o mareimportan9< o au normele dreptului penal, care abordeaz< c>teva aspecte! :n dispozi9iile normelor

p<r9ii generale a $odului penal sunt indicate cele mai importante semne ale faptei criminale ":n principal obiectul, latura obiectiv<, subiectul, latura subiectiv<$ normele p<r9ii generale con9insemnele subiectului, coparticip<rii, legitimei ap<r<ri, extremei necesit<9i, riscului :ntemeiat,cazului fortuit etc. =n leg<tur< cu aceasta este necesar de men9ionat c< normele legii procesual

penale nu determin< necesitatea constat<rii ;i a circumstan9elor care exclud r<spunderea penal<,:ns< constatarea acestora este :ntr)o leg<tur< direct< cu c#estiunea privind existen9a sauinexisten9a faptei criminale :n normele p<r9ii generale a $odului penal sunt enumeratecircumstan9ele atenuante ;i agravante.

/biectul generic este! Faptele referitoare la existen9a infrac9iunii, precum ;i cauzele care

:nl<tur< caracterul penal al fapteiCircumstan9ele prev<zute de lege care atenueaz< sau agraveaz< r<spunderea penal< af<ptuitorului Datele personale care caracterizeaz< inculpatul ;i victima Caracterul ;i m<rimeadaunei cauzat< prin infrac9iune Circumstan9ele relevante la stabilirea pedepsei

ust cauza penala si in esenta de a realize in fiecare caz concret sarcinile unui process ec#itabil.Faptele si imprejurarile incluse in obiectul probatoriu sunt de feluri! faptele si imprejurarile cuajutorul carora este solutionat fondul cauzei si fapte sau imprejurari care vizeaza desfasurareanormala a procesului.

Faptele si imprejurarile cu ajutorul carora este solutionat fondul cauzei, la rindul lor, sedivizeaza in prinicipal" insusi obiectul procesului penal, sunt probe directe$ sipro(atorii"imprejurari de fapt care nu sunt incluse in faptul principal, probe indirecte$.

1'. Distin$eţi elementele componente ale o(iectului pro(atoriului.

'otalitatea de :mprejur<ri care trebuie dovedite :ntr)o cauz< penal< constituie o(iectulpro(aţiunii. 'otalitatea de :mprejur<ri, circumstan9e, prev<zute de articolul 6@, determin<con9inutul rec#izitoriului, a sentin9ei, c:t ;i se iau :n considera9ie :n c<ile de atac c:nd este

pus< :n discu9ie c#estiunea privind examinarea fondului cauzei. =n acela;i moment, toate:mprejur<rile, :n dependen9< de cauza penal< concret<, dispun de anumite particularit<9iindividuale, de aceea ;i obiectul proba9iunii este individual :n fiecare cauz< penal<.

1Faptele referitoare la eistenta infr ,precum si cauzele care inlatura carcterul penal -ianume dac< a avut loc :n realitate un asemenea fenomen "moartea, leziunile corporale, traficul defiin9e umane, ;.a.$, apari9ia acestui fenomen corespunderea circumstan9elor acestei fapte cuelementele componen9ei de infrac9iune, realizarea inten9iei ;i altele.(n procesul de constatare afaptului infractiunii este necesar de a solutiona c#estiunea privind cauzele care inlatura caracteul

penal al faptei2.ircumstanţe prevazute de l$ care atenueaza sau a$raveaza raspunderea penala

care confirm< faptul c< un asemenea fenomen a avut loc :n realitate)timpul, locul, caracterulac9iunilor, ;.a. *numerarea din articolul 6@ nu este ex#austiv<, spre exemplu, la solu9ionareac#estiunii despre vinov<9ia de omor a persoanei, instan9a va reie;i din cumulul tuturorcircumstan9elor infrac9iunii s<v>r;ite, va 9ine cont, :n special, de anturajul, modul de s<v>r;ire a

infrac9iunii, arma utilizat<, num<rul, caracterul ;i localizarea r<nilor ;i a altor leziuni corporale,comportarea anterioar< a vinovatului ;i a victimei, rela9iile dintre ei.

robarea faptului infrac9iunii presupune stabilirea :mprejur<rilor concrete de comitere ainfrac9iunii.

=n toate cauzele penale trebuie s< fie cu certitudine stabilit locul, timpul, milocul. *stenecesar deci de a proba unele circumstan9e care caracterizeaz< latura obiectiv< a infrac9iunii. Cutoate c< aceasta depinde de particularit<9ile fiec<rei componen9e de infrac9iuni. Aimpul comiteriiinfracţiunii3 'impul s<v>r;irii faptei, conform art. 6 Cod enal, se consider< M'impul c:nd a fosts<v:r;it< ac9iunea "inac9iunea$ prejudiciabil<, indiferent de timpul survenirii urm<rilorK. =n unelecazuri este obligatoriu de a se stabili pe c:t de posibil timpul exact, de exemplu :n infrac9iunea deomor, :n cazul c:nd este imposibil de evaluat exact timpul comiterii infrac9iunii, se apreciaz<! "deexemplu, :n jurul orelor$. entru unele infrac9iuni "spre exemplu evaziunea fiscal<$ nu esteimportant de a stabili ora, dar perioada respectiv<, "spre exemplu trimestrul :nt>i al anului$

*xist< ;i :mprejur<ri care caracterizeaz< pericolul social al infrac9iunii ;i consecin9ele ;i acesteatrebuie de stabilit.. Dac< infrac9iunea a fost comis< de un grup de persoane, este necesar destabilit concret care fapt< infractoric< a comis fiecare din co)participan9i.

Fapta prejudiciabil< trebuie s< fie s<v:r;it< cu vinov#ţie. La probarea :mprejur<rilor stabilite dec<tre articolul 6 punctul 1 este necesar de luat :n considera9ie articolul 25 al Codului enalcare vorbe;te despre fapta s#vîr)it# f#r# vinov#ţie "cazul fortuit$. =n leg<tur< cu aceasta estenecesar de a verifica toate :mprejur<rile care m<rturisesc despre prezen9a la persoan< a unei

posibilit<9i reale de a con;tientiza caracterul periculos al faptelor sale, c:t ;i obliga9ia ;i

posibilitatea de a pre:nt>mpina survenirea consecin9elor.=n afar< de acesta ca obiect al proba9iunii sunt ;i calit#ţile psiho-fiziolo$ice ale persoanei caredin anumite :mprejur<ri nu au putut s< prevad< survenirea consecin9elor.

=n orice cauz< penal< este necesar de stabilit motivul )i scopul infracţiunii.=rticolul 6 alineatul 1 punct 1 stabile;te c< este necesar ca :ntr)o cauz< penal< s< fie

dovedite ;i cauzele care :nl<tur< caracterul penal al fapteiCodul penal stabile;te circumstanţele atenuante )i a$ravante d>nd posibilitatea instan9ei de a

aprecia o asemenea circumstan9<. Din aceste considerente :n obiectul proba9iunii este necesar deinclus ;i asemenea :mprejur<ri, cum ar fi Mconcurs de :mprejur<ri grele, c<in9a sincer<,contribuirea activ< la descoperirea infrac9iunii, ac9iunile ilegale sau imorale ale victimei,

provocare a unor urm<ri grave, batjocorirea victimei, mijloace care prezint< un pericol, alte

interese josnice, cu folosirea :ncrederii acordateK!.Punctul ! al articolului 6 date personale care caracterizeaz# inculpatul )i victima.

Faptul c< :n partea preg<titoare a ;edin9ei de judecat<, potrivit articolului 3B1 Cod derocedur< enal< se stabile;te identitatea inculpatului nu elibereaz< instan9a de a analiza

personalitatea acestuia. Constatarea acestor :mprejur<ri are importan9< at:t la stabilirea pedepsei,c:t ;i la executarea acesteia.

/rice :mprejurare poate fi luat< :n considera9ie, dac< aceast< :mprejurare caracteriz>nd persoana poate contribui la stabilirea unei pedepse ec#itabile,dac< a participat la unele opera9iuni

militare, starea s<n<t<9ii, v:rsta, prezen9a unor minori la :ntre9inere ;i alte :mprejur<ri.-e ia :n considera9ie ;i recomand<rile serviciului de resocializare la stabilirea pedepsei, dac< oasemenea anc#et< a fost efectuat<.

4n aspect esen9ial la caracterizarea personalit<9ii :nvinuitului sunt ;i datele desprecomportamentul acestuia dup< comiterea infrac9iunii ;i atitudinea fa9< de fapta comis<. *stenecesar de a proba ;i faptul c< persoana :n virtutea unor defecte fizice sau psi#ice nu poatedesinest<t<tor s<);i realizeze dreptul la ap<rare,daca e alcoolic sau narcoman sau :nvinuituldispune de putere mare fizic<, sau cunoa;terea unor procedee de lupt< este necesar de a indica :nsentin9< sau :n rec#izitoriu c< atac>nd persoana :nvinuitul con;tientiza c< dispune de asemeneacapacit<9i ;i acesta inten9ionat sau din neglijen9< avea o atitudine fa9< de consecin9e.

Date care nu au leg<tur< cu cauza penal<, nu trebuie s< figureze nici :n rec#izitoriu, nici :n

sentin9<. =n toate dosarele nu trebuie s< figureze date care :njosesc onoarea ;i demnitateavictimei.

7. aracterul )i m#rimea daunei cauzat# prin infracţiune. =n no9iunea de daun< se include prejudiciul moral, fizic sau material. *ste necesar :n primul

r:nd de constatat leg<tura cauzal< :ntre fapt< ;i prejudiciul cauzat, m<rimea acestui prejudiciu,existen9a unor bunuri care ar putea repara acest prejudiciu. =n cazul unor infrac9iuni dev<t<mare, este necesar de a constata gradul acestor leziuni corporale, consecin9ele, mijloacelecare au fost necesare pentru tratament, :ngrijire, ;. a. m. d."prejudiciu moral, aceast< trebuieinclus< :n obiectul proba9iunii, :mprejur<rile care m<rturisesc despre faptul :njosirii cinstei ;idemnit<9ii, :nc<lc<rii onoarei, unele suferin9e psi#ice a persoanei.$

=n cazul unor infrac9iuni contra patrimoniului obiectul proba9iunii este inclus nu numai pre9ulreal al bunurilor sustrase, dar ;i :mprejur<rile care caracterizeaz< pre9ul subiectiv a celor sustrase

pentru victim<, c:t ;i consecin9ele care au survenit sau ar fi putut surveni :n activitatea victimei,tratamentul s<u, asigurarea familiei, :ndeosebi a minorilor ;i a persoanelor incapabile de munc<.=n asemenea cazuri se ia :n considera9ie starea material< a victimei ;i veniturile acesteia.

4.*ste necesar de inclus :n obiectul proba9iunii ;i eistenţa anumitor (unuri destinate sauutilizate pentru s#v>r)irea infracţiunii care se afl# la învinuit sau alte persoane, sau(unurile care au fost o(ţinute în rezultatul activit#ţii criminale. =n categoria bunurilor nu seinclud numai obiectele, dar ;i alte venituri sau avantaje, care au fost primite de :nvinuit, sau alte

persoane. Are importan9< formarea grup<rii criminale, prezen9a inten9iei, sau :n9elegerii prealabile, modul de comitere a infrac9iunii, de ascundere a urmelor, surselor de ob9inere a

armelor, de realizare a bunurilor sustrase, ;. a.6.7ta(ilirea conditilor ce au determinat infractorul la savirsirea infractiunii La examinarea cauzei penale la urm<rire trebuie de examinat ;i c#estiunea privind formarea

grup<rii criminale, motivele care au contribuit la activitatea :ndelungat<, modurile de recrutare a participan9ilor, de corupere a persoanelor oficiale, modul de ob9inere a informa9iei pentruactivitatea criminal< ;i asigurarea securit<9ii participan9ilor.

=n caz de recidiv< este necesar de a examina cauzele ;i condi9iile, inclusiv faptul c< este dificilde angajat :n c:mpul muncii, asigurarea cu spa9iu locativ, restabilirea rela9iilor cu familia, ;.a.*ste necesar de a stabili din vina c<rei persoane au fost comise asemenea erori.

'.Aoate circumstantele relevante la sta(ilirea pedepsei(n cadrul Laturii civile ,privind despagubierele ,in obiectul probatiuniisunt incluse faptele care

constata ca a fost produs prejudiciul .

1*. /eneralizaţi situaţiile le$ale prev#zute în le$ea procesual# )i în practic# cîndcircumstanţele cauzei sunt constatate prin anumite miloace de pro(#.

(n cele mai dese cazuri ,mijloacele de proba prin care se constta anumite circumstante suntexpertizele medico)legale sau psi#iatrice .*xpertizele pot fi ordinare cit si complee ,cum ar fi

psi#ologico)psi#iatricamedico)legala si psi#iatrica./bligatia pusa in fata subiectilor procesuali de a dovedi toate circumstantele faptei nu este

absoluta .*xista situatii cind in cadrul examinaii unei cauze faptele examinate sa fie cunoscutemajoritatii lumii ,si nu este necesar de a aduce probe privind existenat acestora .*xceptie de la regula generala sunt actele unanim recunoscute ,acele fapte evidente "faptele

notorii $ precum si veridicitatea metodelor moderne de cercetare unanim recunoscute indomeniul stiintei ,te#nicii , artei ,meseriei.

(n doctrina se exista opinii potrivit careia faptele similare ,auxiliare si negative nu necesita probare .

Conf C =rticolul '. Circumstan9ele care se constat< prin anumitemijloace de prob< =n procesul penal se constat<, prin anumite mijloace de prob<, urm<toarele circumstan9e!

+$ cauza decesului – prin raportul expertizei medico)legale

$ caracterul ;i gradul leziunilor corporale :n cauzele penale privind infrac9iunile grave,deosebit de grave ;i excep9ional de grave – prin raportul expertizei medico)legale

3$ incapacitatea persoanei, la momentul s<v:r;irii faptei prejudiciabile, de a);i da seama deac9iunile sau inac9iunile sale sau de a le dirija ca urmare a unei boli mintale sau a unei deregl<ri

psi#ice temporare, a unei alte deregl<ri a s<n<t<9ii sau debilit<9ii – prin raportul expertizei psi#iatrice

7$ incapacitatea martorului de a percepe ;i a reproduce circumstan9ele, ce urmeaz< a ficonstatate :n cauza penal<, ca urmare a unei boli mintale, unei deregl<ri psi#ice temporare, a uneialte deregl<ri a s<n<t<9ii sau a debilit<9ii – prin raportul expertizei psi#iatrice

B$ atingerea de c<tre partea v<t<mat<, b<nuit, :nvinuit, inculpat a unei anumite v:rste, dac<aceasta are importan9< :n cauz< – prin certificat de v:rst<, iar :n caz de incapacitate legat< dev:rst< – prin raportul expertizei medico)legale sau psi#iatrice

@$ prezen9a antecedentelor penale ale b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului – prin certificat decazier judiciar sau, dup< caz, prin copii de pe #ot<r:rile judec<tore;ti de condamnare devenitedefinitive.

22. Definiţi noţiunea de pro(atoriu."+$ =n procesul penal, probatoriul const< :n invocarea de probe ;i propunerea de probe,

admiterea ;i administrarea lor :n scopul constat<rii circumstan9elor care au importan9< pentrucauz<. "$ robele administrate se verific< ;i se apreciaz< de c<tre organul de urm<rire penal< sau

instan9<. Administrarea probelor const< :n folosirea mijloacelor de prob< :n procesul penal, care presupune str:ngerea ;i verificarea probelor, :n favoarea ;i :n defavoarea :nvinuitului,inculpatului, de c<tre organul de urm<rire penal<, din oficiu sau la cererea altor participan9i la

proces, precum ;i de c<tre instan9<, la cererea p<r9ilor, prin procedeele probatorii. Fiecare prob<urmeaz< s< fie apreciat< din punct de vedere al pertinen9ei, concluden9ei, utilit<9ii ;i veridicit<9iiei, iar toate probele :n ansamblu – din punct de vedere al corobor<rii lor

2!. =nalizaţi atri(uţiile su(iecţilor procesuali în cadrul pro(atoriului.robele administrate se verific< ;i se apreciaz< de c<tre organul de urm<rire penal< sau

instan9<. =n scopul administr<rii probelor, ap<r<torul admis :n procesul penal, :n modul prev<zutde prezentul cod, este :n drept!

+$ s< solicite ;i s< prezinte obiecte, documente ;i informa9ii necesare pentru acordareaasisten9ei juridice, inclusiv s< poarte convorbiri cu persoane fizice dac< acestea s:nt de acord s<fie audiate :n modul stabilit de lege

$ s< solicite certificate, caracteristici ;i alte documente din diverse organe ;i institu9ii care pots< le elibereze :n modul stabilit

3$ :n interesul asisten9ei juridice, s< solicite, cu consim9<m:ntul persoanei pe care o ap<r<,opinia specialistului pentru explicarea c#estiunilor care necesit< cuno;tin9e speciale.

"3$ <nuitul, :nvinuitul, inculpatul, ap<r<torul, acuzatorul, partea v<t<mat<, partea civil<, partea civilmente responsabil< ;i reprezentan9ii lor, precum ;i alte persoane fizice sau juridice,

s:nt :n drept s< prezinte informa9ii orale ;i scrise, obiecte ;i documente care pot fi utilizate camijloace de prob<."7$ 'oate probele administrate :n cauza penal< vor fi verificate sub toate aspectele, complet ;i

obiectiv. ?erificarea probelor const< :n analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe ;i verificarea sursei din care provin probele, :n conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective. eprezentantul organului deurm<rire penal< sau judec<torul apreciaz< probele conform propriei convingeri, formate :n urmaexamin<rii lor :n ansamblu, sub toate aspectele ;i :n mod obiectiv, c<l<uzindu)se de lege.

"3$ 8ici o prob< nu are o valoare dinainte stabilit< pentru organul de urm<rire penal< sauinstan9a de judecat<. "7$ (nstan9a pune la baza #ot<r:rii sale numai acele probe la cercetarea c<rora au avut acces

toate p<r9ile :n egal< m<sur<.

2*. Identificaţi atri(uţiile ap#r#torului în cadrul pro(atoriului.=rticolul 6*. Drepturile ;i obliga9iile ap<r<torului

"+$ Ap<r<torul, :n func9ie de calitatea procesual< a persoanei ale c<rei interese le ap<r<, aredreptul! +$ s< cunoasc< esen9a b<nuielii sau :nvinuirii $ s< participe, la propunerea organului respectiv, la efectuarea de c<tre organul de urm<rire

penal< a ac9iunilor procesuale ;i la toate ac9iunile procesuale efectuate la solicitarea sa3$ s< explice persoanei pe care o ap<r< drepturile ;i s< aten9ioneze persoana care efectueaz<

ac9iunea procesual< asupra :nc<lc<rilor legii comise de ea7$ s< preg<teasc< materiale :n cauza respectiv<B$ s< prezinte documente sau alte mijloace de prob< pentru a fi anexate la dosarul penal ;i

cercetate :n ;edin9a de judecat<@$ s< cear< recuzarea persoanei care efectueaz< urm<rirea penal<, a judec<torului,

procurorului, expertului, interpretului, traduc<torului, grefierului5$ s< :nainteze cereri1$ s< fac< obiec9ii :mpotriva ac9iunilor organului de urm<rire penal< ;i s< cear< includerea

obiec9iilor sale :n procesul)verbal respectiv6$ s< ia cuno;tin9< de procesele)verbale ale ac9iunilor efectuate cu participarea lui ;i s< cear<

completarea lor sau includerea obiec9iilor sale :n procesul)verbal respectiv

+2$ s< ia cuno;tin9< de materialele cauzei penale din momentul termin<rii urm<ririi penale ;is< noteze orice date din dosar, s< fac< copii++$ s< participe la ;edin9ele de judecat< :n prim< instan9<, :n apel, :n recurs, precum ;i la

judecarea cauzei pe cale extraordinar< de atac+$ s< pledeze :n dezbateri judiciare+3$ la solicitarea sa, s< primeasc< gratuit copii de pe #ot<r:rile care se refer< la drepturile ;i

interesele persoanei pe care o ap<r<+7$ s< depun< pl:ngeri :mpotriva ac9iunilor ;i #ot<r:rilor organului de urm<rire penal<, precum

;i s< atace sentin9a sau orice alt< #ot<r:re judec<toreasc< final< :n cauza respectiv<+B$ s< participe la :mp<carea cu partea oponent< dac< persoana pe care el o ap<r< particip< la

:mp<care

+@$ s< fac< obiec9ii referitor la pl:ngerile altor participan9i la proces despre care a fost informatde c<tre organul de urm<rire penal< sau a aflat despre ele din alte surse, precum ;i s<);i expun< p<rerea :n ;edin9a de judecat< referitor la cererile ;i propunerile altor participan9i la proces ;i

referitor la c#estiunile solu9ionate de instan9a de judecat<+5$ s< fac< obiec9ii :mpotriva ac9iunilor ilegale ale celorlal9i participan9i la proces+1$ s< fac< obiec9ii :mpotriva ac9iunilor pre;edintelui ;edin9ei de judecat<+6$ s<)i fie compensate c#eltuielile suportate :n cauza penal< de la persoana interesele c<reia le

ap<r< sau, :n cazurile prev<zute de lege, din bugetul statului 2$ s< i se repare prejudiciul cauzat de ac9iunile nelegitime ale organului de urm<rire penal<

sau ale instan9ei."$ Ap<r<torul b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului :n scopul clarific<rii circumstan9elor carecombat :nvinuirea, exclud r<spunderea penal< a persoanei pe care o ap<r< sau atenueaz<

pedeapsa ori m<surile procesuale de constr:ngere, precum ;i :n scopul acord<rii asisten9ei juridice necesare, :n afar< de drepturile prev<zute la alin."+$, dispune, de asemenea, deurm<toarele drepturi!

+$ s< aib< :ntrevederi cu b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul, f<r< a se limita num<rul ;i durata lor$ s< participe la orice ac9iune procesual< efectuat< cu participarea persoanei pe care o ap<r<

dac< aceasta o cere persoana pe care o ap<r< sau :nsu;i ap<r<torul3$ s< ia cuno;tin9< de materialele prezentate :n judecat< de c<tre organul de urm<rire penal<

pentru confirmarea re9inerii ;i necesit<9ii arest<rii.

"3$ Ap<r<torul nu este :n drept s< :ntreprind< careva ac9iuni :mpotriva intereselor persoanei pecare o ap<r< ;i s< o :mpiedice s<);i realizeze drepturile. Ap<r<torul nu poate, contrar pozi9iei

persoanei pe care o ap<r<, s< recunoasc< participarea ei la infrac9iune ;i vinov<9ia de s<v:r;ireainfrac9iunii. Ap<r<torul nu este :n drept s< dest<inuiasc< informa9iile care i)au fost comunicate :nleg<tur< cu exercitarea ap<r<rii dac< aceste informa9ii pot fi utilizate :n detrimentul persoanei pecare o ap<r<.

"7$ Avocatul nu este :n drept s< renun9e nemotivat la ap<rare. Ap<r<torul nu este :n drept s<);i:nceteze de sine st<t<tor :mputernicirile de ap<r<tor, s< :mpiedice invitarea unui alt ap<r<tor sau

participarea lui :n aceast< cauz<. Ap<r<torul nu este :n drept s< transmit< altei persoane:mputernicirile sale de a participa :n cauza respectiv<. "B$ Ap<r<torul nu este :n drept, f<r< consim9<m:ntul persoanei pe care o ap<r<, s< efectuezeurm<toarele ac9iuni! +$ s< o declare vinovat< de s<v:r;irea infrac9iunii

$ s< declare :mp<carea persoanei pe care o ap<r< cu partea oponent<3$ s< recunoasc< ac9iunea civil<7$ s< retrag< pl:ngerile persoanei pe care o ap<r<B$ s<);i retrag< apelul sau recursul :mpotriva sentin9ei de condamnare."@$ Ap<r<torul este obligat!+$ s< se prezinte la c#emarea organului de urm<rire penal< sau a instan9ei$ s< se supun< dispozi9iilor legitime ale reprezentantului organului de urm<rire penal< ;i ale

pre;edintelui ;edin9ei de judecat<

3$ s< nu p<r<seasc< sala de ;edin9e p:n< la anun9area :ntreruperii, f<r< permisiunea pre;edintelui ;edin9ei7$ s< respecte ordinea stabilit< :n ;edin9a de judecat<.oart< un caracter specii c rolul ap<r<torului :n probatoriu. =n Codul de procedur< penal< din

+6@+, potrivit art.7@, ap<r<torul avea obliga9ia de a folosi toate mijloacele i formele de ap<rareș

prev<zute de lege pentru a l<muri :mprejur<rile care ar putea s< determine ac#itarea :nvinuituluiori s<)i atenueze r<spunderea. Codul de procedur< penal< din 223 determin< statutulap<r<torului ca persoan< care acord< asisten9< juridic<. =n doctrin< nu exist< o pozi9ie unitar<referitor la dei ni9ia no9iunii de asisten9< juridic<, aceasta i ind un element al dreptului la un

proces ec#itabil. Art.@ par.3$ lit. "c$ din Conven9ia *uropean< a Drepturilor /mului proclam<dreptul acuzatului la asisten9< juridic< conform propriei sale alegeri sau c>nd acesta nu dispune

de mijloacele necesare, posibilitatea de a i asistat :n mod gratuit dac< o cer interesele justi9iei.otrivit Codului de procedur< penal< din 223, se l<rgesc drepturile p<r9ilor de a aveaacces la piesele dosarului :n faza de urm<rire. Avocatul dispune at>t de dreptul de a participa la

orice ac9iune procesual< efectuat< cu participarea persoanei pe care o ap<r<, c>t i s< iaș

cuno tin9< de procesele)verbale ale ac9iunilor efectuate cu participarea lui.ș Atribu9ii similarecap<t< i alte p<r9i :n procesș

*ste evident c< ap<r<torul particip< :n probatoriul penal f<r< a purta sarcina probei. =n acestaspect se cere de remarcat c< obliga9ia, :n sens juridic, reprezint< opusul dreptului subiectiv iș

const< :n satisfacerea sau, dup< caz, :ndeplinirea prerogativelor pe care le implic< drepturile sau

competen9a celuilalt subiect al raportului juridic concret. 8erespectarea obliga9iilor atrage sanc9iuni care, :n aspect procesual penal, reprezint<consecin9e survenite pentru subiectul raporturilor juridice :n cazul nerespect<rii de c<tre acestaa normelor procesual penale.

2. =nalizaţi modalit#ţile de administrare a pro(elor de c#tre ap#r#tor. +. -arcinaap<r<rii :n sensul articolului +22 const< :n descoperirea unor :mprejur<ri care fie :l :ndrept<9esc

pe :nvinuit, fie contribuie la atenuarea responsabilit<9ii. -arcina ap<r<torului nu poate fi asimilat<cu sarcina organului de urm<rire, care :n baza articolului +6, alineatul 3 are obliga9ia de a luatoate m<surile prev<zute de lege, pentru cercetarea sub toate aspectele, complet ;i obiectiv acircumstan9elor cauzei, reie;ind din faptul c< articolul +6 determin< accesul la justi9ie, ;i pune

aceast< sarcin< :n seama organelor statului. 'rebuie de luat :n considera9ie ;i faptul c< dac<ap<rarea nu ;i)a realizat atribu9iile sale potrivit articolul +22, aceasta nu poate fi interpretat ca odovedire a vinov<9iei persoanei. Ap<r<torul, :ns< nu poate administra probe, aplic:nd acelea;imijloace probatorii aplicate de c<tre organul de urm<rire penal<.

. &eie;ind din faptul c< persoana se prezum< nevinovat<, toate ac9iunile :n constatareavinov<9iei este pus< :n seama subiectului care intenteaz< ac9iunea penal<. artea ap<r<rii audreptul de a participa la proba9iune, la administrarea probelor, utiliz:nd metoda de solicitare. =nacest sens avocatul are dreptul de a descoperi ;i a transmite anumite obiecte, documente, poateefectua fotografierea, :nregistrarea audio sau video, poate :ntocmi anumite sc#eme sau planuri, :ncaz c:nd sunt necesare anumite cuno;tin9e speciale avocatul poate apela la un specialist. =n cazulc:nd avocatul a purtat convorbiri cu unele persoane fizice, aceste date sunt transmise organuluide urm<rire, care trebuie s< audieze aceste persoane :n calitate de martori. =n cazul c:nd a dusconvorbiri cu persoana fizic<, avocatul poate :nregistra aceste convorbiri video sau audio cuacordul persoanei, fie poate propune persoanei de a :ntocmi o l<murire care apoi poate fiautentificat< :n notariat ;i servi :n continuare temei pentru audierea persoanei de c<tre organul deurm<rire sau de c<tre instan9a de judecat<.

3. / alt< metod< de administrare a probelor de c<tre ap<rare este solicitarea diferitordocumente din organiza9ii ;i institu9ii. Aceste documente pot s< fie certificate de s<n<tate,materiale de ar#iv<, diferite acte normative departamentale, ;.a. Cu toate c< :n fiecare caz concretorganul de urm<rire ia decizia privind efectuarea actelor suplimentare la cererea avocatului,refuzul de a efectua aceste acte trebuie s< fie :ntemeiat ;i argumentat.

7. *ste necesar de men9ionat ;i faptul c< administrarea probelor de c<tre ap<r<tor este un drept;i nu o obliga9ie a acestuia ;i faptul c< ap<rarea nu a administrat probe nu poate fi interpretat caun e;ec al ap<r<rii. Ap<rarea determin< oportunitatea administr<rii anumitor probe. ?erificarea

probelor :n sensul alineatului 7, articolul +22, se efectueaz< prin anumite metode! analizacon9inutului probelor administrate, coroborarea cu alte probe. Corobora "din latinesculMcorroborareK$ :nseamn< a :nt<ri, a sprijini, a da putere, a consolida, a confirma. robele trebuiecoroborate cu alte probe care au fost administrate mai :nainte, pot fi administrate noi probe sau

poate fi verificat< sursa "de exemplu, prezentarea spre recunoa;tere, verificarea declara9iilor lafa9a locului, experimentul, ;.a.$.

!5. "stimaţi în ce m#sur# atri(uţiile ap#r#torului în cadrul pro(atoriului se

conformeaz# cu principiul ;e$alit#ţii armelor< consfinţit de t"D8.(n jurisprudenta europeana, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala a partilor pe toa t a du ra t a de s f asu r a r i i p rocedur i i in f a t a unu i t r i buna l , f a ra ca una

di n t re e le sa f i e avantajata in raport cu cealalta parte sau celelalte parti in proces. Acest principiu decurge inmod direct din faptul ca orice persoana are dreptul la ascultarea cauzeisale in mod ec#itabil.r in ci pi ul es te un el em ent es ent ia l al dr ept ul ui la un

pr oces ec# i t ab i l . Aces t p r inc ip iu impune fiecarei parti sa i se ofere posibilitatearezonabila de a)si sustine cauza sa in conditiicare sa nu plaseze intr)o situatie de netdezavantaj in raport cu adversarul ei si ca exigentaMegalitatii armelorK in sensul unui just

ec#ilibru intre parti are, in principiu acelasi rol atat in procesel civile, cat si in cele penale.Astfe l, o diferen ta de tra tamen t in ascu ltarea martor ilo r poate incalca pr incipiul egalit at iia rmelor. /r ice inega litate in comunicarea documentelor poatefi sanctionata in numeleacestui principiu. artile trebuie sa aiba posibilitatea de a

prezenta in mod egal mijloacele de proba de care dispun. De asemenea, principiul egalitatiiarmelor trebuie sa fie respectat intimpul exercitarii cailor de atac.

Aceasta implica faptul ca orice parte a unei proceduri, indiferent dac< este in materie civilasau penala, trebuie sa aib< posibilitatea rezonabila de a)si prezenta punctul de vedere infatatribunalului in conditii care sa nu o dezavantajeze fata de celelalte parti ale procesului saufatade acuzare.Astfel, s)a decis ca exista o incalcare a principiului egalitatii armelor insituatia in careacuzarea depune la dosar un document, inainte de audienta publica,

in care isi prezinta inrezumat argumente, iar acuzatul nu are acces la acel document.Atu nci cand se depu ne la dosa rul cauz ei un document important pentru

solutionarea acesteia, este insa obligatoriu ca partile saaibacunos t in ta de con t in u tu l s au , ind i f e ren t daca in s tan ta u t i l i z eaza s au nudocumentul inmotivarea #otararii.

'ot astfel, s)a constat o violare a exigentelor egalitatii armelor procedurale in situatia incarelegea austriaca nu permitea participarea si expunerea orala a argumentelor in fata instanteideape l deca t a rep rezen tan tu lu i pa rc#e tu lu i , nu s i incu lpa tu lu i s auavoca tu lu i s au .

De asemenea, faptul ca in urma caii de atac se poate inrautati situatia inculpatuluiconduceinstanta europeana la o analiza stricta a posibilit<tilor egale de a declansa

procedura decasar e . = n ace la ; i cont ex t , Cur t ea a p rec i za t c < s e poa te vo rb ide o a t ing er e s e r ioa s< a principiului egalit<9ii armelor atunci c>nd pentru declan;area unei

proceduri de atac statul beneficiaz< de suspendarea termenul de apel pe perioada vacan9ei, :ntimp ce cealalt< partenu beneficiaz< de aceast< posibilitate de prelungire a termenului.

Actualmente, :n legisla9ia procesual penal< nu exist< mecanisme care ar avea ca scopcontribu9iala asigurarea efectiv< a unei Megalit<9i a armelorK. Cu toate c< art.+22 alin."$C.proc.pen. prevede uneleatribu9ii ale ap<r<rii :n cadrul probatoriului penal, aceast< norm<r<m>ne :ns< a avea o natur<declarativ<, f<r< anumite garan9ii procesuale. =n asemenea condi9ii,una dintre solu9iile pertinente estecea de consolidare a institu9iei investiga9ieiavocatului.Acordarea unor drepturi avocatului :n cadrul probatoriului vine s< asigure principiul

Megalit<9iiarmelorK :n raport cu partea acuz<rii. =n situa9ia :n care extinderea dreptului avocatuluide a fi implicatactiv :n probatoriu va avea ca obiectiv asigurarea ec#it<9ii procesului, acest faptva predomina asupraunor tradi9ii :n care rolul acuz<rii era predominant.

&eformele :n acest domeniu trebuie s< fie promovate moderat, lu>ndu)se :n considerarefactoriisociali, economici ;.a. La promovarea institu9iei cercet<rii avocatului trebuie s< se 9in<cont de obliga9ia autorit<9ilor de a :ntreprinde toate m<surile pentru cercetarea sub toateaspectele, complet< ;i obiectiv<,a circumstan9elor cauzei, inclusiv de obliga9ia de a administra

probe :n ap<rare. ropor9inonalitatea :nacest sens se manifest< prin acordarea dreptului ;iobliga9iei avocatului de a administra probe, iar lipsa pro(elor în ap#rare nu tre(uie s# fieinterpretat# ca un e)ec al ap#r#rii. (nstitu9ia investig<rii avocatului poate c<p<ta :n aspect deform< diverse conota9ii. Fiind dup< natura sa mixt<, institu9ia va consolidagaran9iile procesuale

de protec9ie a drepturilor persoanei :n probatoriul penal sub aspectul principiuluiMegalit<9iiarmelorK

!0. Definiţi declaraţiile persoanei acuzate.Declara9ia se define;te ca o m<rturisire, o afirmare desc#is< a unor convingeri, opinii sau

sentimente, ceea ce afirm< cineva cu un anumit prilej. Declara9iile sunt depuse :n cadrulurm<ririi penale ;i judec<rii cauzei. -unt recunoscute doar ca mijloc de prob< separat doardeclara9iile depuse :n cadrul ac9iunilor procesuale respective cum ar fi audierea, confruntarea ;iverificarea declara9iilor la locul infrac9iunii. Declara9iile b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului

s:nt informa9iile orale sau scrise, depuse de ace;tia la audiere :n conformitate cu prevederile prezentului cod, referitor la circumstan9ele care au servit temei pentru a)i recunoa;te :n aceast<calitate, precum ;i la alte :mprejur<ri ale cauzei pe care le cunosc. .

Declara9iile :nvinuitului ;i inculpatului au aceea;i valoare ca ;i celelalte probe din dosar. Dinaceste considerente, recunoa;terea vinov<9iei, ca atare, nu are valoare probant<, av>nd valoare

probant< informa9iile pe care le depun :nvinuitul ;i inculpatul despre fapta dat<. &ecunoa;tereavinov<9iei poate fi luat< :n considera9ie doar :n ansamblu cu celelalte probe din cauz<. *stenecesar de nu confundat recunoa;terea vinov<9iei :n cadrul declara9iilor cu acordul derecunoa;tere a vinov<9iei

!4. =r$umentaţi necesitatea confirm#rii recunoa)terii vinov#ţiei cu alte pro(e în

cauza penal#.Acordul de recunoa;tere a vinov<9iei se :ntocme;te :n scris, cu participarea obligatorie a

ap<r<torului, :nvinuitului sau inculpatului ;i numai :n cazul infrac9iunilor u;oare, mai pu9in grave;i grave

Declara9iile :nvinuitului ;i inculpatului au aceea;i valoare ca ;i celelalte probe din dosar. Dinaceste considerente, recunoa)terea vinov#ţiei, ca atare, nu are valoare probant<, av>nd valoare

probant< informa9iile pe care le depun :nvinuitul ;i inculpatul despre fapta dat<. &ecunoa;tereavinov<9iei poate fi luat< :n considera9ie doar :n ansamblu cu celelalte probe din cauz<. *stenecesar de nu confundat recunoa;terea vinov<9iei :n cadrul declara9iilor cu acordul derecunoa;tere a vinov<9iei .

=n cazul c:nd :nvinuitul, inculpatul ;i)a recunoscut vinov<9ia :n cadrul mai multor ac9iuni procesuale, e necesar de a constata dac< nu sunt contradic9ii esen9iale :n declara9iile depuse ladiferite faze ale procesului. =n cazul c:nd exist< contradic9ii esen9iale, acesta este un criteriu de aaprecia c< probele care constat< vinov<9ia sunt insuficiente.

!6. Proiectaţi o situaţie cînd urtea "uropean# a Drepturilor 8mului va constata oviolare a drepturilor omului în funcţei de aprecierea incorect# a declaraţiilor persoaneiacuzate.

05. Descrieţi procedura de audiere a (#nuitului, învinuitului, inculpatului.+ Audierea b<nuitului, :nvinuitului sau inculpatului trebuie s< fie efectuat< imediat dup< re9inere

sau aplicarea unei m<suri preventive ca b<nuit sau dup< emiterea unei ordonan9e de recunoa;tere

ca b<nuit sau dup< :naintarea acuz<rii. &eie;ind din articolele @7 ;i @@ C &, b<nuitul ;i :nvinuitul ;i inculpatul au dreptul laasisten9< juridic< p:n< la audierea lor. *ste necesar de a asigura posibilitatea :ntrevederii cuap<r<torul :n condi9ii de confiden9ialitate. Aceasta :ntrevedere nu poate fi limitat< :n timp. =nsitua9ia c:nd ap<r<torul ales nu poate s< se prezinte se procedeaz< conform prevederilorarticolului 52.

3 Audierea :nvinuitului, b<nuitului sau inculpatului poate avea loc doar cu acordul acestor persoane. Din aceste considerente, persoana care efectueaz< audierea trebuie s< constate dac< b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul este de)acord s< depun< declara9ii despre acest fapt f<c>ndu)semen9iune :n procesul verbal.

7 'impul nop9ii este intervalul de timp cuprins :ntre orele .22 ;i @.22 "vezi comentariul la

articolul @$. (mportan9a practic< a acestei prevederi const< :n faptul c< :n timpul nop9ii seinterzice efectuarea oric<rei ac9iuni procesuale, cu excep9ia cazurilor care nu sufer< am:nare. Lacazuri care nu sufer< am:nare se pot atribui situa9iile :n care necesitatea audierii a ap<rut subit :n

cadrul execut<rii altor ac9iuni procesuale, :n cazul unui delict flagrant, c:nd exist< informa9ii c<sunt tentative de a distruge probele, sau a le ascunde sau :n situa9ia c>nd este necesar de a:mpiedica comiterea altor infrac9iuni, de a re9ine coparticipan9ii etc. =n cazul lipsei unei asemenea:mprejur<ri, probele ob9inute :n urma audierii :n timpul nop9ii a b<nuitului, :nvinuitului sauinculpatului vor fi inadmisibile. -e vor considera de asemenea ca inadmisibile probele ob9inute:n urma declara9iilor :n timpul nop9ii dac< nu va fi indicat expres :n procesul verbal motivul

efectu<rii unei asemenea ac9iuni procesuale :n timpul nop9ii.B Audierea poate fi efectuat< ;i :n alte locuri cum ar fi locul de trai, locul de serviciu sau :n alt locunde se afl< b<nuitul, :nvinuitul sau inculpatul, spre exemplu :n cazurile c:nd necesitatea de aaudia persoana a ap<rut subit :n cadrul efectu<rii unei ac9iuni procesuale, cum ar fi perc#ezi9iasau altele.

@ Audierea poate fi efectuat< :n alt loc :n cazul c>nd sunt necesare de a fi efectuate anumite ac9iuni procesuale imediat dup< audierea b<nuitului, :nvinuitului ;i inculpatului sau persoanei :i estedificil de a depune declara9ii neafl:ndu)se la locul unde a fost comis< fapta, c>nd starea s<n<t<9iia b<nuitului, :nvinuitului :mpiedic< s< se prezinte la citare, acesta poate fi audiat :n locultratamentului. =n asemenea cazuri nu este necesar de indicat :n procesul verbal locul. =n timpulaudierii persoanei bolnave este necesar de a confirma prin certificat capacitatea lui de a depune

declara9ii. =n unele situa9ii la audiere trebuie s< participe medicul.5 ersoana care efectueaz< urm<rirea este obligat< s< se asigure ca b<nui9ii, :nvinui9ii, s< nu

comunice :ntre ei, :n situa9ia c:nd :n cauza penal< sunt mai mul9i inculpa9i. =n cazul c:nd persoana accept< s< fie audiat se solu9ioneaz< problema privind limba :n care persoana vadepune declara9ii. =n caz de necesitate este invitat un interpret.

1 Depunerea declara9iilor este un drept al b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului, care nu poate filimitat. Aceste fapt determin< ;i modalitatea de depunere a declara9iilor. ersoana poate s<depun< declara9ii :n forma verbal< iar dup< aceea :n form< scris<, poate s< fac< :n scrisexplica9iile sau poate s< le fac< doar verbal. Aceste prevederi se refer< la faza de urm<rire penal<.=n timpul judec<9ii, inculpatul depune verbal declara9ii care se consemneaz< :n procesul verbal al;edin9ei de judecat<.

6 /fi9erul de urm<rire penal< este obligat de a constata voin9a b<nuitului sau a :nvinuitului de aaccepta o modalitate de depunere a declara9iilor.

+2 Dreptul :nvinuitului, b<nuitului de a depune declara9ii la faza de urm<rire nu este :n dependen9<de recunoa;terea b<nuielii sau :nvinuirii. (ndiferent de faptul dac< b<nuitul sau :nvinuitulrecunoa;te sau nu fapta, lui trebuie s< i se dea posibilitatea de a depune declara9ii.

++ Dac< b<nuitul sau :nvinuitul a acceptat s< fac< :n scris declara9iile trebuie s< i se acord< aceast< posibilitate ;i numai dup< aceea s< i se pun< :ntreb<ri de concretizare sau alte :ntreb<ri. 'acticaaudierii este stabilit< de c<tre ofi9erul de urm<rire penal< dar cea mai util< ar fi acordarea

posibilit<9ii de a expune liber :mprejur<rile, iar dup< aceea de a i se pune :ntreb<ri.+ &eferitor la obiectul declara9iilor, a se vedea comentariul la articolul +23. Declara9iile b<nuitului

;i :nvinuitului trebuie s< se detalizeze pentru a asigura posibilitatea verific<rii lor.+3 *ste necesar de a stabili cine mai poate fi audiat referitor la aceste :mprejur<ri. -e concretizeaz<:mprejur<rile privind locul, timpul ;i alte :mprejur<ri ale faptei. *ste necesar de a stabili din ceconsiderente b<nuitul sau :nvinuitul a memorizat anumite detalii. =n cazul c:nd se constat<:mprejur<rile care au favorizat comiterea infrac9iunii trebuie de constatat faptele pe care le)acomis el personal c:t ;i faptele complicilor. =n toate cazurile este necesar de verificat ;ideclara9ia cu privire la alibi. *ste necesar de constatat :n leg<tur< cu care fapt b<nuitul sau:nvinuitul se afla :n locul indicat de acesta, c>t ;i datele care confirm< acest fapt sunt "declara9iileunor martori sau alte date$.

+7 Audierea :nvinuitului, b<nuitului care :;i recunoa;te vinov<9ia trebuie s< fie tot a;a de detaliate ca;i :n cazul :n care persoana neag< vinov<9ia. =n cazul c:nd persoana recunoa;te par9ial vinov<9ia

este necesar de a constata care fapte din :nvinuirea formulat< le neag< ;i din ce motive. =n cazulc:nd :n procesul audierii b<nuitul sau :nvinuitul care nu);i recuno;tea vinov<9ia ;i)a sc#imbat pozi9ia, la sf:r;itul audierii se poate de pus suplimentar c#estiunea privind faptul dac<);i

recunoa;te sau nu vinov<9ia. &efuzul de a depune declara9ii nu poate fi interpretat ca o prob< :n:nvinuire ;i nu lipse;te persoana de alte drepturi procesuale, c:t ;i pe ofi9erul de urm<rire penal<de a asigura realizarea acestor drepturi.

+B =n cazul c:nd persoana refuz< de a depune declara9ii, acesteia i se d< posibilitatea de a ar<tamotivele de refuz de a depune declara9ii, fapt care se men9ioneaz< :n procesul verbal. *stera9ional ca la audierea unei persoane care refuz< s< depun< declara9ii s< participe procurorul.

+@ e parcursul audierii ofi9erul de urm<rire penal< poate s< pun< la dispozi9ia persoanei unele probe, indic< privind contradic9iile :n declara9iile persoanei. =n cazul c:nd se efectueaz<:nregistr<ri audio sau video a persoanei, trebuie s< i se comunice "vezi comentariul la articolul++B$.

+5 e parcursul audierii nu pot fi utilizate metode de influen9< fizic< sau psi#ic<, sau care :njosesconoarea ;i demnitatea persoanei , promisiuni false, amenin9<ri, ;.a. -unt interzise :ntreb<rilesugestive, punerea asemenea :ntreb<ri va :nc<lca principiul accesului liber la justi9ie "vezicomentariul la articolul +6, alineatul 3$. 8u :ncalc< legea situa9ia :n care pe parcursul audierii seutilizeaz< sistema conform c<reia dup< fiecare :ntrebare pus< se :nregistreaz< r<spunsul ;i se

pune la dispozi9ie procesul verbal pentru semnare iar dup< aceea se trece la urm<toarea :ntrebare.+1 =nvinuitul, b<nuitul sau inculpatul poate s< utilizeze anumite noti9e, sc#eme ;i altele. De

asemenea pe parcursul audierii pot fi :ntocmite sc#eme "spre exemplu locul afl<rii fiec<rui participant la fapt<, ;.a.$. Despre acest fapt este necesar de indicat :n procesul verbal. -e interzice:ns< de a prezenta o declara9ie scris< mai :nainte sau de a :ncepe ;edin9a cu citirea unei declara9iidepus< anterior.

01. =nalizaţi constat#rile t"D8 în cauza Haleiu )i icolae :o)ca. 9oldova.=rt ! Interzicerea torturii

&eclaman9ii au pretins, :n special, precum c< d:n;ii au fost supu;i relelor tratamente :n timpulafl<rii sale :n deten9ia poli9iei cu scopul ob9inerii declara9ii autodenun9<toare precum c<examinarea pl:ngerilor sale cu privire la rele tratamente a fost tergiversat< reclaman9ii au suferiturmare a condi9iilor inumane ;i degradante de deten9ie precum c< d:n;ii nu au avut acces laavocatul ales :n timpul re9inerii ;i deten9iei ini9iale ;i ultimii nu au beneficiat de remedii efectivevizavi de cererile sale cu privire la rele tratamente.

&eclaman9ii s)au pl:ns conform prevederilor =rticolului 6 din onvenţie despre interdic9iade a avea accesul la un avocat :n timpul deten9iei sale ini9iale :n comisariatele de poli9ie dinC#i;in<u ;i (aloveni, ;i precum c< li s)a :mpiedicat posibilitatea contest<rii cu apel a mandatuluide arestare preventiv<. Cu toate acestea, Curtea noteaz< c< reclaman9ii nu au ar<tat c< procesul

penal :ntru acuzarea lor, :n continuare a fost prejudiciat urmare a celor dou< pretinse :nc<lc<ri.&espectiv, pl:ngerea conform prevederilor Articolului @ din Conven9ie este în mod v#ditnefondat# ;i prin urmare inadmisibil< :n sensul Articolului 3B 3 ;i 7 din Conven9ie.

Curtea noteaz< precum c< ambele p<r9i nu contest< faptul c< reclaman9ii, la +3 iunie 22+, au

fost supu;i relelor tratamente de colaboratorii de poli9ie :n Comisariatul de poli9ie (aloveni.Curtea observ< c< reclaman9ilor li s)au aplicat, inter alia, practici a fala<a # Curtea reaminte;tec< maltratarea persoanei pe t<lpi, sau fala<a este o practic< evident inten9ionat< ;i poate fiapreciat< exclusiv drept o tortur< veritabil<. "a se vedea $orsacov v# %oldova, no. +16772, @B, 7 aprilie 22@, ;i Bevinţa v# %oldova, no. +53323, 5+, +@ decembrie 221$. rin urmarerezult< c< :n prezenta cauz< a avut loc o violare a dreptului reclaman9ilor de a nu fi supu;itorturii, contrar cu aspectul material al Articolului 3 din Conven9ie.

Curtea consider< c< :nt:rzierea prezent<rii reclaman9ilor pentru examinarea medico)legal<:ntru confirmarea relelor tratamente aplicate acestora, precum ;i tergiversarea :nceperii urm<ririi

penale nu este corespunz<toare condi9iilor promptitudinii unei investiga9ii :n sensul Articolului 3din Conven9ie.

&eclaman9ii au pretins B,222 *4& pentru fiecare cu titlu de compensarea prejudiciului moralcauzat. D:n;ii au sus9inut c< cazul lor a ar<tat lipsa total< de respect fa9< de lege ;i drepturileomului din partea colaboratorilor de poli9ie ;i :ng<duin9< ;i amabilitate complet< din partea

procurorilor ;i judec<torilor care au examinat cazul :mpotriva acelor colaboratori de poli9ie. aumult dec:t at:t, nu numai c< reclaman9ii au fost tortura9i, dar d:n;ii ;i)au petrecut c:9va ani :ncondi9ii de deten9ie inumane ;i degradante.

Curtea consider< c< reclaman9ii au suferit :n anumit< m<sur< stres ;i frustrare, :n special :nurma tortur<rii :ntru ob9inerea declara9iilor autodenun9<toare ;i deten9ia lor :n condi9ii inumane,:n momentul :n care colaboratorii de poli9ie care i)au maltratat nu au fost niciodat< priva9i de

libertate sau nici c#iar suspenda9i din func9ie :n cadrul efectu<rii investiga9iei. :nde9a pedepseiaplicate colaboratorilor de poli9ie doar a ad<ugat la suferin9ele reclaman9ilor. =n corespundeer cucircumstan9ele prezentei cauze, ;i #ot<r:nd pe principii ec#itabile, Curtea ofer< +B,222 *4&fiec<ruia din reclaman9i.

-tatul reclamat trebuie s< ac#ite reclaman9ilor, :n decurs de trei luni de la data la care#ot<r:rea va deveni definitiv<, potrivit Articolului 77 din Conven9ie, urm<toarele sume,care urmeaz< a fi convertite :n lei moldovene;ti la rata aplicabil< la data ac#it<rii!

"i$ *4& +B,222 "cincisprezece mii$ pentru fiecare reclamant, plus orice tax< care poatefi aplicat<, cu titlu de compensare a prejudiciului moral

"ii$ *4& ,222 "dou< mii$ ambilor reclaman9i cu titlu de compensare a costurilor ;ic#eltuielilor, plus orice tax< care poate fi aplicat<

L! M cu rata minim< a dob:nzii de :mprumut a <ncii Centrale *uropene

02. "stimaţi mecanismele procesuale de asi$urare a dreptului învinuitului în cadrulaudierii.

&eie;ind din articolele @7 ;i @@ C &, b<nuitul ;i :nvinuitul ;i inculpatul au dreptul laasisten9< juridic< p:n< la audierea lor. *ste necesar de a asigura posibilitatea :ntrevederii cuap<r<torul :n condi9ii de confiden9ialitate. Aceasta :ntrevedere nu poate fi limitat< :n timp. =nsitua9ia c:nd ap<r<torul ales nu poate s< se prezinte se procedeaz< conform prevederilorarticolului 52.

Audierea :nvinuitului, b<nuitului sau inculpatului poate avea loc doar cu acordul acestor persoane. Din aceste considerente, persoana care efectueaz< audierea trebuie s< constate dac< b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul este de)acord s< depun< declara9ii despre acest fapt f<c>ndu)semen9iune :n procesul verbal.

'impul nop9ii este intervalul de timp cuprins :ntre orele .22 ;i @.22 "vezi comentariul laarticolul @$. (mportan9a practic< a acestei prevederi const< :n faptul c< :n timpul nop9ii seinterzice efectuarea oric<rei ac9iuni procesuale, cu excep9ia cazurilor care nu sufer< am:nare.

La cazuri care nu sufer< am:nare se pot atribui situa9iile :n care necesitatea audierii a ap<rutsubit :n cadrul execut<rii altor ac9iuni procesuale, :n cazul unui delict flagrant, c:nd exist<informa9ii c< sunt tentative de a distruge probele, sau a le ascunde sau :n situa9ia c>nd estenecesar de a :mpiedica comiterea altor infrac9iuni, de a re9ine coparticipan9ii etc.

=n cazul lipsei unei asemenea :mprejur<ri, probele ob9inute :n urma audierii :n timpul nop9ii a

b<nuitului, :nvinuitului sau inculpatului vor fi inadmisibile. -e vor considera de asemenea cainadmisibile probele ob9inute :n urma declara9iilor :n timpul nop9ii dac< nu va fi indicat expres :n procesul verbal motivul efectu<rii unei asemenea ac9iuni procesuale :n timpul nop9ii.

Depunerea declara9iilor este un drept al b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului, care nu poate filimitat. Aceste fapt determin< ;i modalitatea de depunere a declara9iilor. ersoana poate s<depun< declara9ii :n forma verbal< iar dup< aceea :n form< scris<, poate s< fac< :n scrisexplica9iile sau poate s< le fac< doar verbal. Aceste prevederi se refer< la faza de urm<rire penal<.=n timpul judec<9ii, inculpatul depune verbal declara9ii care se consemneaz< :n procesul verbal al;edin9ei de judecat<.

06. Definiţi noţiunea de declaraţii ale martorului.Declara9iile martorului s:nt date orale sau scrise, depuse de acesta :n cadrul audierii :ncondi9iile prezentului cod, asupra oric<ror circumstan9e care urmeaz< s< fie constatate :n cauz<,

inclusiv asupra persoanei b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului, p<r9ii v<t<mate ;i rela9iilor sale cuace;tia.

0'. "videnţiaţi erorile care pot influenţa asupra declaraţiilor martorului fidel.(n cadrul celor 3 etape de formare a declaratiei ,exista posibilitatea admiterii careva

devieri,numite erorile partilor .*rorile obiective sunt acele situtatii,create ,circumstante care nu depind de vointa partilor si pot influenta nemijlocit perceperea si receptionarea unor imagini."timpul ,conditii meteo ,distanta zi noapte $

*rorile subiective sunt acele criterii individuale carcteristice unei persoane si tine decapacitatea omului de memorizare ,starea fiziologica ,virsta ,maladii,daltonism ,vederea auzul.

/ mare importanta la aprecierea declara9iilor martorului are analiza aspectului psi#ologic deformare a declara9iilor, care trece prin trei etape! recepţionarea, memorizarea )ireproducerea. omentul ini9ial :n procesul de formare a m<rturiei este evenimentul judiciarcare are loc indiferent de voin9a viitorului martor. =n urma recep9iei senzoriale sunt identificateobiectele din lumea care ne :nconjoar<. *xist< mai multe modalit<9i de recep9ie.

Cea mai des :nt:lnit< este recepţia vizual#. =n cele mai dese cazuri m<rturia se bazeaz< pesenza9iile vizuale. ercep9ia unor :nsu;iri ale obiectelor este condi9ionat< at:t de propriet<9ileobiective ale obiectelor c:t ;i de totalitatea de factori psi#o) fiziologici ;i personalicaracteristici martorului concret. 4n factor obiectiv :l constituie intensitatea luminii. =n acestcaz trebuie diferen9iat dac< faptele s)au desf<;urat :n condi9ii cu o iluminare natural< sauartificial<. Fapta a fost comis< ziua , :n amurg sau :n timp de noapte. La o lumin< crepuscular<"amurg$ – se percep :ntr)o imagine bitonal< "gri :nc#is sau gri desc#is sau negru$, faptelerecep9ionate :n timpul nop9ii sunt percepute unitonal, :ntr)o culoare :nc#is<. =n acest sens,sus9inerile martorilor privind culoarea fe9ii, p<rului, #ainelor observate :n timpul nop9ii poate fiapreciat fie ca produsul fanteziei provocat fie de o stare de spaim<, fric< ;.a. fie prin faptul c<martorul declar< corect c< a perceput acest caracteristice :n condi9iile unei vederi diurne, fie c<martorul declar< fals. *ste important de a lua :n considera9ie ;i fenomenul adapt#rii. *stenecesar de luat :n considera9ie ;i calit<9ile psi#o)fiziologice ale persoanei, starea vederii, fieunele vicii cum ar fi spre exemplu daltonismul.

La aprecierea m<rturiilor este necesar de luat :n considera9ie ;i raportul de distanţ#. ?ederea ac9ioneaz< :n urm<toarele limite – inferioar< – +2 centimetri, superioar< – 7B2 demetri. / importan9< cap<t< ;i condi9iile :n care a fost efectuat< observa9ia, cum ar fi condi9iileatmosferice – senin, cea9<, etc.

La recepţia auditiv# este necesar de corelat natura sunetului sau zgomotului cu v:rstamartorului, distan9a de la obiectul cercet<rii ;i eventualele obstacole.

La recepţia vor(irii, trebuie de luat :n considera9ie c< martorului nu i se cere de a reproduce

fidel termenii ce alc<tuiesc o fraz<, ci numai sensul convorbirii. =n aceste sens la apreciereaunor asemenea probe, este necesar de a 9ine seama de influen9ele exercitate asupra senza9iilorauditive de c<tre alte persoane.

:eproducerea sensului este influen9at< ;i de capacitatea de a :n9elege vorbirea. Deasemenea, este necesar de a 9ine seama ;i de posibilit<9ile reale ale celui ce percepe de a:n9elege semnifica9ia ;i con9inutul unei convorbiri.

ai rar :n practica judiciar< se :nt:lne;te recep9ia cutanat<, care se eviden9iaz< prin patrucategorii! senza9ii tactile"de atingere$, senza9ii de cald, de rece, de durere "alic<$.

=n ceea ce prive;te percep9ia timpului este necesar de luat :n considera9ie c< :n plan juridic nuse opereaz< cu no9iunea de percepere a duratei timpului dar a aprecierii acestei durate, deoareceomul percepe direct durate foarte scurte de timp. =n practic< se pune problema evalu<rii

timpului :n urm<toarele situa9ii tipice! martorul trebuie s< fac< localizarea :n timp a uneiinfrac9iuni. Localizarea exact< sau aproximativ< depinde de calit<9ile martorului. =n acest sens

este necesar< c<utarea unor puncte de referin9< "de exemplu fenomenul a fost efectuat c:nd latelevizor se transmitea un meci$.

/ importan9< considerabil< asupra m<rturiei o are atenţia. *a nu dispune de un con9inutreflectoriu propriu, ci :nso9e;te celelalte procese psi#ice. <rturiei :n mod predominant :i este

proprie aten9ia involuntar<, deoarece evenimentul care se produce se impune de la sine ;imartorul nu este preg<tit :n prealabil pentru a)l recep9iona. =n unele cazuri, :ns<, aten9ia poate

constitui obiectul proba9iunii, de exemplu :n situa9ia c:nd a fost comis< o infrac9iune prinimpruden9< ";oferul nu era atent$. =n asemenea cazuri aten9ia poate fi probat< cu declara9iileunui martor care era :n automobil.

9emorizarea este un proces psi#ic cu un grad mai mare de complexitate. La apreciereadeclara9iilor este necesar de luat :n considera9ie urm<toarele! memoria nu se reduce la o:ntip<rire, p<strare sau actualizare simpl<, adic< nu este o fotografiere a informa9iei, dar oreflectare activ< care presupune prelucrarea celor memorate. =n al doilea r:nd memoria este oreflectare selectiv<, ceea ce :nseamn< c< nu este posibil< o :ntip<rire ;i reflectare a tuturorinforma9iilor.

emoria este relativ fidel<, adic< nu se poate de memorizat absolut faptul ;i memoria areun caracter logic ;i ra9ional. Cu timpul memoria scade deci este necesar ca audierea s< fie

efectuat< pe c:t se poate de urgent. =n unele situa9ii, ceea ce s)a pierdut :n memorie poateap<rea, de aceea ascultarea repetat< a martorilor poate avea efect.

La aprecierea declara9iilor martorului trebuie de luat :n considera9ie c< :n momentulexpunerii pot fi anumite denatur<ri! denatur<ri prin adi9ie, adic< prin ad<ugare a unor date carede fapt nu au fost :n realitate, prin omisiune, care pot fi provocate de uitare, c:nd martorul estede bun<)credin9< sau inten9ionate c:nd martorul este de rea –credin9<, denatur<ri prin substituie,c:nd martorul poate substitui anumite date percepute cu date care au avut loc :ntr)un alteveniment perceput. / mare importan9< la expunere o are tipul de temperament , capacitatea dea se expune, ;.a.

0*. "stimaţi corespunderea le$islaţiei naţionale cu standardele "D8 privind;declaraţiile anonime<.

%artotii anonimi se :n9elege persoanele careau fost audiate cu protejarea identit<9ii sau prinincluderea acestora :n programelespeciale de protec9ie ;i care au dat declara9ii cu privire lafaptele de care este acuzat< persoana

revederile articolului ++2 sunt determinate de jurispruden9a Cur9ii *uropene a Drepturilor/mului. &eie;ind din dreptul la proces ec#itabil, Curtea a dedus c< toate probele :n mod normaltrebuie s< fie examinate :ntr)un proces public, :n prezen9a celui acuzat, 9in>nd cont de principiulcontradictorialit<9ii. 'otu;i, Curtea nu a stabilit c< declara9iile indirecte sunt inadmisibile. -eaccentueaz< c< :nainte de :nceperea procesului sau pe parcurs, acuzatul trebuie s< dispun< :nmod adecvat ;i corespunz<tor de posibilitatea s< interog#eze un martor.

entru Curtea *uropean< no9iunea de martor anonim prezint< un sens autonom mai larg dectdreptul intern.652 Defi nirea mărturiei anonime ca o modalitate de m<rturii a fost propus<in doctrin<.

&ărturia anoni#ă a fost defi nit< ca fiind orice informa9ie adus< la cuno tin9a autorit<9ilor deș

poli9ie sau autorit<9ilor judiciare, sub condi9ia c< identitatea martorului s< nu fi e relevat<ap<r<rii.65+ 4tilizarea declara9iilor anonime Gn procesul penal este condi9ionat<

de prescrip9ia unei stricte respect<ri a art.@ al Conven9iei *uropenea Drepturilor /mului. /r,utilizarea unor asemenea probe poate adduce atingere dreptului la un proces ec#itabil. Hnasemenea condi9ii, este evident pericolul ca acuzatul s< nu dispun< de reala posibilitate de a punela Gndoial< credibilitatea martorului. Curtea *uropean<, Gn cauza Costovs<i, accentueaz< c<Mdac< ap<rarea ignor< identitatea unui individ pe care Gncearc< s<)l interog#eze, risc< s< fi e

privat< de preciz<rile care Gi promit s< stabileasc< c< este par9ial, ostil sau nedemn de crezareK.Curtea *uropean< s)a pronun9at asupra admisibilit<9ii m<rturiilor anonime Gn procesul penal,

cu condi9ia ca ap<rarea s< nu se ciocneasc< de obstacole de nedep< itș Gn realizarea principiuluiegalităţii armelor .

*ste necesar ca ap<rarea s< aib< toate posibilit<9ile reale i sufi ciente de a contesta o m<rturieș

a acuz<rii i de a interoga martorul acuz<rii c#iarș Gn momentul declara9iei sau mai trziu.Dreptul la ascultarea martorilor nu este un drept absolut, el fi ind Gn subordonare dreptului la

un proces ec#itabil. roblema celor mai mari derog<ri Gn privin9a m<rturiilor anonime o

face nu att prezen9a acuzatului atunci cnd martorii depun m<rturii, deoarece acuzatul poatelipsi Gn timpul urm<ririi, cu condi9ia s< aib< ulterior posibilitatea de a participa la o confruntare,ct i posibilitatea efectiv< a ap<r<rii de a contesta declara9iile martorilor prin orice mijloc iș ș Gnorice stadiu al procesului.65 Curtea *uropean< a ridicat Gn jurispruden9a sa cteva

condi9ii cumulative de admitere a martorilor anonimi.653 Condi9iile determinate de Curtea*uropean< sunt direct aplicabile pentru jurispruden9a na9ional<. Acestea constau Gn faptul c<

pentru utilizarea m<rturiilor anonime este necesar, Gn primul rnd, s< existe motive sufi ciente dea 9ine Gn secret identitatea uni martor Gn al doilea rnd, este necesar ca difi cult<9ile

cu care, eventual, se poate confrunta ap<rarea s< fi e compensate de procedura urmat< Gn fa9ainstan9elor Gn al treilea rnd, condamnarea nu trebuie fondat<, nici Gn mod exclusiv i niciș Gntr)o m<sur< determinant<, pe declara9ii anonime.

%eneraliznd cele men9ionate consider<m c< pentru practica judiciar< i teoria procesualș

penal< na9ional< pot fi formulate unele concluzii. Astfel, din prevederile art.++2 alin."6$C.proc.pen. reiese c< puterea probant< a declara9iilor martorilor anonimi este insufi cient< Gncazul Gn care nu exist< alte probe.65B

Hn acest aspect, faptul c< instan9a Gn darea sentin9ei nu se va baza pe alte probe va creaimpresia inec#it<9ii procesului.

Deci ;m#rturia anonim#K r<mne totu i ca una excep9ional< care poate fi viabil<ș Gn cumulcu alte probe.Dou< probleme esen9iale care intr< Gntr)un confl ict reciproc! necesitateade a proteja martorul i asigurarea ec#it<9ii procesuluiș G i pot g<si o solu9ieș

relevant< Gn fi ecare caz concret. De asemenea, cnd se va pune Gn discu9ie c#estiunea privindaudierea martorului anonim, instan9a va trebui s< dea apreciere situa9iei date, care Gn fi ecarecauz< penal< este specifi c<, inclusiv va constata dac< trebuie 9inut Gn secret numele acestuia,dac< trebuie prezentat fi zic, deg#izat sau mascat ori dac< Gn toate cazurile este necesar< o tele)conferin9<. De re9inut, c< Gn actuala reglementare de la alin."+$ art.++2 C.proc.pen. este posibilrefuzul aplic<rii modalit<9ii speciale de audiere pe motivul inexisten9ei mijloacelor te#nicerespective.

Deci, pentru a nu avea confuzie Gn interpretarea art.++2 alin."+$ C.proc. pen., consider<m c<expresia Mdac< exist< mijloace te#nice respectiveK trebuie exclus<, aceasta pentru a asiguralibertatea de utilizare a mijloacelor de protec9ie i nu numai de audiere, propunș nd un spectrumai larg de oportunit<9i pentru instan9e care ar putea fi preluate din Legea cu privire la protec9ia

martorilor i altor participan9i la procesul penal. Qinem s< men9ion<m, de asemenea, c< m<rturiașanonim< nu poate fi comparat< cu m<rturia propriu)zis<. Deci, judec<torul nu ar avea libertateade a alege Gntre ambele forme de m<rturii f<r< argumente conving<toare, avnd Gn vedere

caracterul de excep9ionalitate al m<rturiei anonime. otivarea accept<rii m<rturiei anonimer<mne o obliga9ie primar<, evitarea poate provoca constatarea inec#it<9ii procesului.

Legea cu privire la protec9ia martorilor i altor participan9i la procesul penal al &epubliciiș

oldova stabile te anumite criterii pentru ca un martor s< fi e benefi ciar al protec9iei de stat.ș

Hn aspect de cooperare interna9ional< se cere de remarcat c< Legea cu privire la protec9iamartorilor con9ine prevederi care desc#id perspective de protec9ie a persoanelor Gn afara 9<rii.

-pre deosebire de procedura mai multor 9<ri europene, inclusiv cea a &epublicii oldova, Gn practica american< i englez< anumi9i martori "exper9i, poli9i ti, c#iar i martori ocazionali etc.$ș ș ș

se g<sesc deja Gn sal< dac< avoca9ii nu se opun. Hn caz contrar, avoca9ii trebuie s< cear< judec<torului o #ot<rre de excludere a martorului. udec<torul poate acorda o for9< probant< maislab< martorului care era Gn sal< i care ar fi putut fi infl uen9at de m<rturiile anterioare.ș

otrivit art.@1 al -tatutului Cur9ii enale (nterna9ionale, Curtea Gntreprindem<suri necesare pentru asigurarea protec9iei fi zice i psi#ice a victimelor i martorilor.ș ș

<surile se aplic< Gn func9ie de infrac9iune i persoan<,ș Gns< nu trebuie s< afecteze o justi9ieec#itabil< i impar9ial<.ș -tatutul prevede posibilitatea edin9elorș in camera sau posibilitatea

prezent<rii probelor prin intermediul mijloacelor electronice sau al altor mijloace speciale4n aspect separat Gl constituie asigurarea drepturilor martorului prin aplicarea protec9iei.

(mportan9a problemei deriv< i din preocup<rile Cur9ii *uropene a Drepturilor /mului privindșasigurarea propor9ionalit<9ii Gntre drepturile acuzatului i martorului cooperant.ș Hn acest contexts)a ar<tat c< exist< mecanisme procesuale i extraprocesuale de protec9ie aș

martorului. Hn ambele cazuri Gns< #ot<rrea de a aplica m<surile revine unui subiect procesual, m<sura fi ind aplicat< Gn func9ie de circumstan9ele cauzei, persoana martorului etc.urispruden9a Cur9ii *uropene Gn acest aspect este util< pentru procedura intern<.

Fiind preocupat de problema protec9iei martorului, legiuitorul na9ional a adoptat Gn 221Legea cu privire la protec9ia martorilor i altor participan9i la procesul penal. &espectș nd rigorileeuropene, legea necesit< o detalizare Gn acte normative subordonate, desc#iznd noi posibilit<9ide cooperare interna9ional< Gn acest domeniu.

42. Definiţi declaraţiile p#rţii v#t#mate ca miloc de pro(#.Datele de fapt care asigura solutionarea cauzei penale pot fi administrate in proc pen prinintermediul mijloacelor de proba.ijl de proa pot fi considerate ca acele cai prin intermediulcarora datele de fapt care au o import in solutionarea unei cauze penale pot fi utilizate legal intr)ocazuza penala.-olutionarea cauzelor penale nu este posibila fara stabilirea cu exactitate a situatieide fapt si a :mprejurarilor legate de situatia faptuitorului. Astfel, pe l>nga declaratiile :nvinuituluisau inculpatului, la aflarea adevarului :n cauza, o contributie substantiala pot aduce si declaratiilecelorlalte parti :n procesul penal.=n :ntelesul legii, partea vatamata este persoana care a suferit

prin infractiune o vatamare fizica, materiala sau morala, daca participa la procesul penal. -predeosebire de martor partea vatamata are un stattut special in cauza penala,determinat de faptul caeste o persoana careia i s)a cauzat un prejudiciu si evident acesasta are un interes in cauza

penala.La audierea in inst a part vat,de regula,cunoaste toate materialele cauzei.-pre deosebire demartor,pv nu numai ca este oligata sa depuna declaratii,dar si are dreptul de a le depune,astfel

promovindu)si interesele sale si ocrotindu)si un drept legitim al sau.Declaratiile pv au aceeasivaloare probanta ca si celelalte proe din cauza penala.)pv are un interes la aprecierea probelor)pv cunoaste materialele dosarelor dupa finisarea urmaririi)pv poate reda neadevarul acesta fiind determinata de comportam provocatoriu al sau.ex!violentadomestiUa,violul)pv are sentimentul de indulgenta"iertarea$)pv are exagerarea prejudiciului.

4!. Distin$eţi declaraţiile p#rţii v#t#mate de cele ale martorului.-pre deosebire de martor partea vatamata are un stattut special in cauza penala,determinat defaptul ca este o persoana careia i s)a cauzat un prejudiciu si evident acesasta are un interes incauza penala.La audierea in inst a part vat,de regula,cunoaste toate materialele cauzei,spredeosebire de martor.-pre deosebire de martor,pv nu numai ca este oligata sa depuna declaratii,dar si are dreptul de ale depune,astfel promovindu)si interesele sale si ocrotindu)si un drept legitim al sau.(n cazul incare victima infractiunii renunta la constituirea p,aceasta nu va fi obligata sa depuna declaratii ininstanta.(n declaratiile pv sunt incluse nu doar imprejurarile faptei,ca si in cele ale unui martordar si diferite opinii.

40. Proiectaţi o situaţie cînd în anumite cate$orii de infracţiuni ap#r#rii i se interzice de apune anumite între(#ri directe p#rţii v#t#mate.continui



4*. Definiţi noţiunea de audiere a martorului )i descrieţi procedura audierii.Atit finalizarea urmaririi penale, cat si atingerea obiectivelor sale principale, respectiv aflareaadevarului, stabilirea vinovatiei si a raspunderilor, nu se pot implini fara contributia unui

personaj important al scenariului judiciar)martorul. (n principiu, depozitiile martorului seconstituie ca probe directe, deaceea ele sunt, de cele mai multe ori, decisive in solutionarea

cauzelor penale. rin declaratiile #artorului se inteleg relatarile facute in fata organelor judiciare de catre persoanele care au cunostinte de natura sa serveasca la aflarea adevarului intr)un proces penal.Declaratiile martorului reprezinta mijloacele de proba fiind numitiKoc#ii siurec#ile justitieiK.De regula , ascultarea martorilor parcurge in trei etape, si anume!a$ verificarea identitatii si ascultarea cu privire la datele personale

b$ relatarea libera sau spontana ori ascultarea ori ascultarea povestirii martorilorc$ adresarea de intrebari si ascultarea raspunsurilor sau ascultarea dirijata.Audierea propriu)zisa a martorului se efectueaza atit prin iformare prealabila cit si prin

propunerea de a declara despre anumite fapte si circumstante pe care le cunoaste referitor lafenomenul a carui martor a fost. artorul este solicitat sa raspunda la intrebarile ce i se

adreseaza cu privire la datele de identitate )) nume, prenume, adresa, ocupatie. Audiereamartorului se face printr)o expunere libera a acestuia asupra anumitor imprejurari pe care lecunoaste.e parcurus audierii pot fi puse intrebari de concretizare,iar dup ace martorul a facutdeclaratii lui ( se pun intrebari asupra altor circumstante despre care el nu a vb.(n timpul audierii,acestuia ( se pot prezenta anumite corpuri delicate,pu a cosntata atributiamartorului la acestea sau pu a constata existenta unor informatii. /data edificata cu privire laidentitatea persoanei c#emate sa depuna in calitate de martor, organul de urmarire penala esteobligat sa intrebe pe martor daca este sot sau ruda apropiata cu vreuna din parti si, in cazafirmativ, sa)i aduca la cunostinta ca nu este obligat sa depuna. De asemenea, martorul esteintrebat in ce raporturi se afla cu partile si daca a suferit vre)o paguba de pe urma savirsiriiinfractiunii. Aceste intrebari au menirea de a stabili raporturile ce exista intre martori si parti siinteresul pe care acestea l)ar avea in cauza penala respectiva, cunostinte necesare atit pentrustabilirea tacticii de ascultare, cit si pentru aprecierea declaratiilor martorului.omentul urmator in cadrul acestei etape priveste aducerea la cunostinta a persoanei audiate cava fi audiat ca martor fiindu)i explicate drepturile si obligatiunile prevazute de art. 62 Codrocedura enala, inclusiv si preintampinat pentru raspunderea ce o poarta pentru refuzul sauesc#ivarea de a face declaratii conform art. 3+3 Cod enal si pentru declaratiile mincinoase cu

buna stiinta conform art.3+ Cod enal.(n articolul 62 a Codului de rocedura enala sunt stipulate obligatiile martorului si drepturilelui.artorul este obligat!

. sa se prezinte la citarea organului de urmarire penala sau a instantei pentru a face declaratii si a participa la actiuni procesuale

. sa faca de claratii veridice, sa comunice tot ce stie in legarura cu cauza respectiva si sa raspundala intrebarile puse, sa confirme, prin semnatura, exactitatea declaratiilor sale incluse in procesulverbal al actiunii procesuale sau anexate la acesta. sa prezinte, la cerere organului de urmarire penala sau a instantei, obiecte, documente, mostre

pentru cercetarea comparativa. sa accepte, la cererea organului de urmarire penala, examinarea corporala. la cererea organului de urmarire penala, sa fie supus unei expertize in conditii de ambulator

pentru verificarea capacitatii de a intelege corect circumstantele care urmeaza sa fie constatate incauza respectiva si de a face declaratii juste in cazul in care sunt temeiuri verosimile pentru a

pune la indoiala o asemenea capacitate. sa se supuna dispozitiilor legale ale organului de urmarire penala sau ale presedintelui sedinteide judecata



. sa nu paraseasca sala de sedinte fara permisiunea presedintelui sedintei

. sa respecte ordinea stabilita in sedinta de judecata.artorul are dreptul!. sa stie in legatura cu care cauza este citata. sa ceara recuzarea interpretului, traducatorului care participa la audierea sa. sa inainteze cereri

. sa refuze de a face declaratii, de a prezenta obiecte, documente, mostre pentru cercetarecomparativa sau date daca acestea pot fi folosite ca probe care marturisesc impotriva sa sau arudelor sale apropiate. sa faca declaratii in limba materna sau in alta limba pe care o poseda sa ia cunostinta dedeclaratiile sale inregistrate, sa ceara corectarea sau completarea declaratiilor sale. la depunerea declaratiilor,sa utilizeze documente ce contin calcule complicate, denumiegeografice si alta informatie care este dificil de a o expune din memorie, notite asupraamanuntelor greu de retinut sa ilustreze declaratiile sale cu sc#eme, desene grafice . la participarea la actiuni procesuale din cadrul urmaririi penale, sa fie asistat de un aparator alesde el ca reprezentant,. sa scrie personal declaratiile sale in procesul)verbal al audierii din cadrul urmaririi penale

. sa ceara compensarea c#eltuielilor suportate in cauza penala si repararea prejudiciului cauzat deactiunile ilegale ale organului de urmarire penala sau ale insatntei. sa i se restituie bunurile ridicate de organul de urmarire penala sau prezentate de el insusi incalitate de probe, sa primeasca documentele, ce ii apartin, in original.arcurgind aceasta etapa, organul de urmarire penala, pe linga faptul ca isi indeplinesteobligatiile prevazute de legea procesuala penala, are posibilitatea sa studieze martorii, saurmareasca modul in care reactioneaza fata de situatia in care se afla, sa desprinda concluzii

pretioase pentru adoptarea tacticii de ascultare.= doua etapa incepe prin adresarea unei intrebari generale, de natura a da posibilitateamartorilor sa declare tot ceea ce stiu in legatura cu faptele sau imprejurarile pentru a carorlamurire au fost solicitati sa depuna. De exemplu! ` Aratati ce cunoasteti in legatura cuaccidentul de circulatie produs la data de . . . in locul . . .` ori! ` Ce cunoasteti in legatura cuimprejurarile savirsirii furului din data de . . . in paguba . . .` martorii au posibilitatea sa

povesteasca faptele, imprejurarile in succesiunea lor logica, firesca, sa prezinte tot ce cred ca arinteresa cauza, fara ca relatarea sa fie limitata prin interventiile celui ce conduce ascultarea.&elatarea libera sau spontana ofera si alte avantaje. Astfel, povestind ceea ce considera ca arinteresa organul de urmarire penala, martorii pot prezenta si unele fapte, date, imprejurari, detaliinecunoscute pina atunci, cu importanta pentru cauza ori elemente din care sa rezulte savirsireaaltor infractiuni de catre cei cu privire la activitatea carora au fost c#emati sa faca declaratii. 4nrol deosebit pentru clarificarea problemelor prin relatarea libera il are atmosfera propice

povestirii martorilor, realizata de catre cel ce conduce ascultarea. entru aceasta ascultarea

trebuie sa fie facuta cu rabdare, calm si atentie. artorii nu trebuie sa fie intrerupti decit in modexceptional, cind relatarile lor nu au legatura cu cauza si atunci numai cu recomandarea de a sereferi la obiectul cauzei. /rganul de urmarire penala nu trebuie sa aprobe, sa dezaprobe sau safaca aprecieri cu privire la posibilitatile martorilor de a percepe, memora si reproduce faptele siimprejurarile cu privire la care sunt ascultati. A treia etapa este facultativa spre deosebire de

primele doua, care sunt obligatorii.'actica ascultarii in aceasta etapa se stabileste avinduse in vedere, in principal, pozitia martorilorascultati. (n cazul martorilor de buna)credinta, care in cadrul relatarii libere au avut omisiuni,

probleme insuficient clarificate, concluzii ori afirmatii contradictorii, li se vor adresa intrebari deverificare si precizare pe marginea acestor aspecte. Aceste intrebari sunt adresate cu scopul de aajuta martorii sa)si aminteasca detaliile necesare lamuririi complete a imprejurarilor cu privire la

care sunt ascultati, sa)si formuleze declaratia clar si precis pentru a avea valoare in cauza.(ntrebarile care li se adreseaza pot fi din cele prevazute in planul intocmit pentru ascultare ori potfi formulate i raport cu continutul povestirii libere.



rincipalele avantaje ale ascultarii dirijate!)) inlatura confuziile si contrazicerile pe care martorii le)au facut in povestirea libera. rinintrebari adecvate si bine formulate nu numai ca se inlatura contrazicerile si confuziile, dar pot fistabilite si cauzele acestora)) elimina posibilitatea martorilor de a se abate de la imprejurarile care intereseaza cauza sau de ase opri la probleme ne semnificative, ignorind pe cele esentiale

)) ofera posibilitatea celui care a condus ascultarea de a ajuta martorii sa)si aminteasca uneleimprejurari uitate)) constituie metoda de baza in demascarea martorilor de rea)credinta, care, in mod deliberat, vor sa ascunda anumite imprejurari necunoscute.Declaratiile martorilor se apreciaza in colaborare cu intregul material probator administrat incauza. 8umai in masura in care acestea sunt confirmate de celelalte materiale verificate alecauzei, se poate afirma ca ele reflecta realitatea.?a fi modificat art.+26 probabil se va realize si la cererea apararii"astazi doar la cererea

procurorului$art +26 la situatia cind martorul nu va fi audiat in instate.

4. 7intetizaţi constat#rile "D8 în cauza Doorson c. 8landei. N

65. "stimaţi în ce m#sur# le$islaţia naţional# corespunde standardelor "D8 în materie deaudiere a martorului .

60. "plicaţi esenţa noţiunii de verificare a declaraţiilor la faţa locul ui .?erificarea declaratiilor la locul infractiunii este un procedeuspecial de obtinere a declaratiilor ,esenta caruia consta in verificarea si precizarea unor declaratiianterioare ale martorilor , partiivatamate , banuitului , invinuitului in faza deurmarire , in scopul stailirii veridicitatii acestordeclaratii "++7 C $ . &eprezentantul organului de urmarire penala , apreciind informatiaobtinuta anteriuor , decide efectuarea acestei actiuni procesuale cu scopul de a concretiza , de averifica , dar si de a obtine noi informatii . ?erificarea declaratiilor la fata locului are tangente cualte actiuni procesuale , de exemplu , cu audierea , deoarece persoana depune declaratii la loculcomiteri faptei , tinind cont de anumite imprejurari . / tangenta cu aceasta actiune procesuala oare si cercetarea la fata locului .(n afara de persoana ale carei declaratii trebuie verificate si evident , reprezentantul organului deurmarire penala , la aceasta actiune procesuala participa aparatorul , banuitului, invinuitului , siavocatul martorului sau al partii vatamate , alte persoane ./ prevedere deosebit de importanta la alin. 7 este cea ca verificarea declaratiilor la loculinfractiunii poate fi efectuata doar cu conditii ca se va asigura protejarea demnitatii si onoarei

persoanelor care participa la aceasta actiuni si nu se va punein pericol sanatatea lor . (n cazul incare se considera ca exista un pericol pentru sanatatea ei sau i se va incalca demnitatea si onoare

persoana este in drept sa refuze participarea la aceasta actiune procesuala . Ca si in cadrul

audierii se interzice punerea unor intrebari sugestive sau influentarea , intro forma sau alta ,arezultatelor actiunii procesuale . 8u se admite , de asemenea atragerea concomitenta a maimultor persoane la verificarea declaratiilor la fata locului . La efectuarea verificarii declaratiilorla fata locului se intocmeste un proce)verbal dupa regula generala pot fi aplicate mijloacete#nice , intocmite sc#ite . care se anexeaza la procesul verbal .

64. Demonstraţi deose(irea între verificarea declaraţiilor la faţa locului, de audiere )ireconstituirea faptei.

&econstituirea nu este un procedeu de descoperire si ridicare a inscrisurilor si mijloacelormateriala deproba , dar este analizata in acest context datorita faptului ca prezinta anumiteaspecte comune cu cercetarea la fata locului ,astfel!seefectueaza la locul infractiunii si

urmareste stabilirea imprejurarilor si conditiilor in care a fost savirsita fapta . (n literatura despecialitate reconstituirea apare ca forma a cercetarii la fata locului unde s)a sairsit fapta



,avind drept scop sa verifice daca faptele s)au putut savirsi in anumite conditii de timp sispatiu .

4nii autori constituie reconstituirea ca forma auxiliara a cercetarii la fata loculuiprin care se poate verifica daca faptele si imprejurarile infractiunii care formeaza obiectul cauzei s)ausavirsit intr)un anumit mod.

/ prima deosebire existenta intre reconstituire si cercetarea la fata locului este aceea ca

reconstituirea se face numai in prezenta invinuitului sau inculpatului acesta fiind cel care varepeta modul in care a actionat la savirsirea infractiunii . &econstituirea se consemneazaintr)un proces)verbal de reconstituire , care trebuie sa cuprinda aceleasi data ca si procesul – verbal de cercetare la fata locului , inserindu)se in sc#imb , amanunti , desfasurareareconstituirii .

66. Proiectaţi o situaţie în care au fost înc#lcate drepturile învinuitului participant laverificarea declaraţiilor la faţa locului.

'5. 7ta(iliţi procedura de prezentare spre recunoa)tere.rezentarea spre recunoastere constituie un procedeu de obtinere a declaratiilor pe parcursulcaruia unei persoane i se prezimnta alte persoane sau obiecte cu scopul constatarii asemanarilor

sau deosebirilor cu persoanele sau obiectele observate in imprejurari ce au legatura cu obiectul probatoriu.(n calitate de prsoana prezentata spre recunaostere pooate fi orice pers nu numaifaptuiotorul.pers se reprezinta spre recunoastere daca declara ca in anumite circumstante ce aulegaturi cu cauza data a obsevat o pers care nu a cunoscuto pina la monetul respectiv.puefectuarea prezentarii spre recunaostere este necesr deasemenea ca persoana observata sa negefaptul ca se cunoaste cu cel prezenta.(n cazul cind ambele persoane declara ca se cunossc

prezentarea spre recunaostere nu se efectuieaza.prezentarea persoanelor poate fi!frontala din profil,prezentarea mersului,a vocii etc.pers care trebuie recunoscuta este prezentata in afarspatiului vizibilitatii impreuna cu 7 asistenti procedurali de acelasi sex,asemanatori la exterior.(ncazuri cind sunt prezente conditiile prevazute in art ++2 C al & prezentarea sprerecunoastere poate fiefectuata cu aplicarea dispozitiilor art respectiv.la prezentarea sprerecunaostree se aplica fotografiile,se anexeaza in mod obligatoriui la procesul)verbal al actiuunii

procesuale.persoana prezenta pre recunaotere are dreptul sa occupe locul pe care ildoreste.persoana c#emata pu recunaostere trebuie sa indice particularitati certe pu identificarea

persoanei prezentate.in caz contrar recunaosterea se va considera neintemeiata.De remarcat,ca prezentarea spree recunoastree spre deosebire de alte actiuni procesuale poate fi efectuata doar +singura daca cind participa ambele persoane"cel care recunaoste si cel prezentat$.Datele obtinutein timpul prezentarii spre recunoastere nu pot fi considerate ca probe care prevaleaza asupraaltora,fiind apreciate in cumul cu celelalte.'1. Distin$eţi calit#ţile persoanelor )i a o(iectelor prezentate spre recunoa)tere.rezentarea spre recunoastere constituie un procedeu de obtinere a declaratiilor pe parcursul

caruia unei persoane i se prezimnta alte persoane sau obiecte cu scopul constatarii asemanarilorsau deosebirilor cu persoanele sau obiectele observate in imprejurari ce au legatura cu obiectul probatoriu. In calitate de prsoana prezentata spre recunaostere pooate fi orice pers nu numaifaptuiotorul.pers se reprezinta spre recunoastere daca declara ca in anumite circumstante ce aulegaturi cu cauza data a obsevat o pers care nu a cunoscuto pina la monetul respectiv.puefectuarea prezentarii spre recunaostere este necesr deasemenea ca persoana observata sa negefaptul ca se cunoaste cu cel prezenta.(n cazul cind ambele persoane declara ca se cunossc

prezentarea spre recunaostere nu se efectuieaza.prezentarea persoanelor poate fi!frontala din profil,prezentarea mersului,a vocii etc.pers care trebuie recunoscuta este prezentata in afarspatiului vizibilitatii impreuna cu 7 asistenti procedurali de acelasi sex,asemanatori la exterior.(ncazuri cind sunt prezente conditiile prevazute in art ++2 C al & prezentarea spre

recunoastere poate fiefectuata cu aplicarea dispozitiilor art respectiv.la prezentarea sprerecunaostree se aplica fotografiile,se anexeaza in mod obligatoriui la procesul)verbal al actiuunii procesuale.persoana prezenta pre recunaotere are dreptul sa occupe locul pe care il

doreste.persoana c#emata pu recunaostere trebuie sa indice particularitati certe pu identificarea persoanei prezentate.in caz contrar recunaosterea se va considera neintemeiata.De remarcat,ca prezentarea spree recunoastree spre deosebire de alte actiuni procesuale poate fi efectuata doar +singura daca cind participa ambele persoane"cel care recunaoste si cel prezentat$.Datele obtinutein timpul prezentarii spre recunoastere nu pot fi considerate ca probe care prevaleaza asupraaltora,fiind apreciate in cumul cu celelalte.

Prezentarea spre recunoastere a o'iectelor se efectuiaza dupa aceleasi reguli ca si prezentarea persoanei.persoana c#emaat pu recunoastere este audiata asupra circimstantelor incare a vazutobiectul si asupra particularitatilor distinctive dupa care l)ar putea recunoaste,fiind prevenit puraspunderea penala in caz de refuz de a depune declaratii sau de declaratii false./biectele se

prezinta cu alte obiecte omogene"aceeasi denumire,destinatie,forma,model$./biectele pot ficuratate de muradrie,rugina daca acestea nu il va distruge ca mijloc de proba.La prezentareacadavrului spre recunoastere nu se aplica regula privind un nr oarecare deexemplare.recunoasterea cadavrului se efectueaza in situatii cind este imposibil a se obtineanumite date privind decedatul dupa acte sau cind exteriorul sau este sc#imbat consideratbil.daca

pe acestea se pot observa ex!un tatuaj,semn din nascare.*xceptie de la regula generala privind nrde exemplare o face situatia cind spre recunoastere se prezinta un obiect de anticariat,alte obiecte

pu care este imposibil de a alege si prezenta un analog.prezentarea spre recunoastere aobiectelor se exprima prin faptul ca de regula sunt corpuri delicte.'2. "valuaţi le$islaţia naţional# în materie de protecţie a persoanei în cadrul prezent#rii

spre recunoa)tere.C prevede norme cu caracter general care sunt aplicabile in situatiile cind securitatea poate fi

pusa in pericol.(ntr)o maniera generala art +B Cstabileste conditiile de aplicare amasurilor de protectie.ersoana care trebuie recunoscuta este prezentata in afara spatiuluivizibilitatii impreuna cu 7 asistenti procedurali de acelasi sex,asemanatori exterior.Aceasta

prevedere legala vine a asigura securitatea persoanei c#emate spre a recunaostere si aexclude influenta asupra acesteia.(n cazul cind sunt prezente conditiile prevazute in art ++2C prezentarea spre recunoastere poate fi efectuata cu aplicarea dispozitiilor articoluluirespoectiv.

'6. Descrieţi procedura de cercetare la faţa locului.C*&C*'A&*A LA FA'A L/C4L4( ) este activitatea de urmarire penala, ce consta incercetarea nemijlocita si amanuntita a locului unde s)a savarsit infractiunea pentru a se faceconstatari cu privire la locul savarsirii faptei, a se descoperi si a se fixa urmele infractiunii,

precum si imprejurarile in care infractiunea a fost comisa. *a se efectueaza de catre organele deurmarire penala si de catre instanta de judecata, atunci cand este necesar, in prezenta partilor si ainvinuitului sau a inculpatului arestat. 4n loc important :n proba9iunea procesual)penal<, printre alte acte de urm<rire

pena l<, revinecercet#rii la faţa locului. =n cadrul cercet<rii pot fi stabilite nu numai circumstan9elecareconstituie obiectul proba9iunii " art. 6@ C$ dar ;i alte momente importante,care permit de aorienta :ntr)o direc9ie corect< investigarea cauzei ;i de a :nainta versiunilerespective. 8u :n z<dar cercetarea la fa9a locului este denumit< simbolic Mc#eia pentru rezolvarea

problemei cu mai mul9inecunoscu9i.KCerce tarea la fa9a locului reprez in t< ac tiv itatea procedural< al c< rui obiec t :l cons ti tuie p e r c e p ţ i a n e m i l o c i t # d e c # t r e o r $ a n e l e u d i c i a r ea locului unde s)a s<v>r;it activitateainfrac9ional<, descoperirea, fixarea ;iridicarea urmelor, precizarea pozi 9iei ;i st<ri i mijloacelor materiale de prob<, :n vedereastabilirii naturii ;i :mprejur<rilor comiterii infrac9iunii, a elementelor care s< conduc< la

identificarea f<ptuitorului.Cercetarea la fa9a locului reprezint< o activitate p r oces ua l < ; i t a c t i c < a o f i 9 e r u l u i d e urm<rire pena l<, ce rez id< :n studierea , pe rceperea , depistarea , fi xarea ;i rid icarea nemi jloci t< aobiec te lor, stabi lirii st <r ii ;i

propriet<9 ii lor, urmelo r, ind ic iilo r ;i pozi 9iei rec iproce a aces tora, importante pentrucauza cercetat<. Dn scopul descoperirii urmelor infracţiunii, a mi7loacelor materiale de probă pentrua stabili circumstanţele infracţiunii ori alte circumstanţe care au importanţă pentru cauză,organul de urmărire penală efectuează cercetarea la faţa locului a terenurilor,încăperilor, obiectelor,documentelor, animalelor, cadavrelor umane sau de animale

"art.++1 alin.+ C.pr.pen.$.entru a evita dispari9ia urmelor, denaturarea lor, sc#imbarea situa9ieilocului, ;i, :n sf>r;it, pentru a nu diminua eficien9a cercet<rilor, este stipulat :n art. ++1 alin. "$C c< locul cercet<rii poate fi :nconjurat de colaboratorii organelor de men9inere aordinii publice.Cercetarea la fa9a locului la domiciliu f<r< permisul persoanei c<reia :i este limitatdreptulla inviolabilitatea domiciliului, este efectuat< :n baza ordonan9ei motivate a organului deurm<rire penal<, cu autorizarea judec<torului de instruc9ie.&eie;ind din con9inutul art. ++1 alin."+$ C, exist< urm<toarele tipuri de cercetare la fa9alocului! a terenurilor, a încăperilor, aobiectelor, a documentelor (înscrisurilor), a animalelor, acadavrelor umane sau a animalelor#De asemenea, art. +37 C stipuleaz< cercetarea coresponden9ei po;tale ;i telegrafice, iar art.+2 C ) examinarea exterioar< a cadavrului. / modalitate a cercet<rii esteexaminareacorporal<, prev<zut< de art. ++6

C.D e r e g u l < c e r c e t a r e a t e r e n u r i l o r , o b i e c t e l o r , : n s c r i s u r i l o r , p r e cu m ; i e x a m i n a r e a cadavrului, este parte integrant< a cercet<rii la fa9a locului. =ncazuri le c>nd pentru cercetareaacestor obiecte este necesar mai mult timp ele s>nt examinatela locul efectu<rii urm<ririi penale.!biectele descoperite în timpul cercetării la faţa locului se eaminează la locul efectuăriiacestei acţiuni şirezultatele eaminării se consemnează în procesul-verbal al acţiunii respective# 2acă pentrueaminarea obiectelor şi documentelor se cere un timp mai îndelungat, precum şi înalte cazuri,

persoana care efec tuează urmărirea penală le eaminează în sediu l organulu ideurmărire penală# :entru aceasta, obiectele şi documentele se împacetează, se sigilează,

pacetul se semnează şi despre aceasta se face menţiune în procesul-verbal"art.++1 alin."7$ C$.=n anumite cazuri, persoana care efectueaz< urm<rirea penal<, dac< estenecesar, execut<diferite m<sur<ri, fotografieri, film<ri, :ntocme;te desene, sc#i9e, face mulaje ;itipare de pe urme desine st<t<tor sau cu ajutorul specialistului :n materia respectiv<.u efectuarea cercetraii ila fata locului nu este necesara emiterea sau inlocuirea uneiordonante,insa in cazul cercet la fata locului in domiciuliu aceasta e obligatorie.Cercetarea seefectueaza de ofiterul de urmarire penala,procurer sau de instanta.efectuarea cercetarii la fatalocului permite obtinerea anumitor fate initiale pu efectuarea altor actiuni

procesuale6exoertiza,experimental,audierea$cercetarea se efectueaza imediat dupa sesizareaorganului de urm pen.lege anu stabileste in competenta carui organ se include efectuarea cercetla fata locului,de regula acesta e organul de urm penala sesizat.La efectuarea cercetarii la fatalocului pot participa specialisti din diferite domenii cum ar fi!criminalisti,medici,biologi,c#imisti

etc.*xista!+.cercetare statica-fara miscarea obiectelor(fotografii) "#cercetarea dinamica-cumiscarea obiectelor(sigilarea armei)9n functie de infract comissa,cercet la fata locului are sarcinispecifice.rocesul)verbal de cerectare la fata locului constituie un mijloc de proba.

''. "videnţiaţi atri(uţiile or$anului de urm#rire penal# în cadrul cercet#rii la faţa locului.Cercetarea la fata locului e o actiune procesuala efect de organ de urmar de regula la locul faptei

insa nu e o cerinta imperativa.+ .entru efectuarea cercet<rii la fa9a locului nu este necesar< emiterea, :ntocmirea unei

ordonan9ei, :ns< :n cazul cercet<rii la fa9a locului :n domiciliu este obligatorie emitereaordonan9ei ;i :naintarea unui demers judec<torului de instruc9ie "vezi comentariul la

articolul 327$. udec<torul de instruc9ie autorizeaz< efectuarea cercet<rii la fa9a locului :ndomiciliu printr)o :nc#eiere "vezi comentariul la articolul 32B$. Doar :n cazuriexcep9ionale cercetarea la fa9a locului :n domiciliu poate avea loc f<r< autoriza9ia

judec<torului de instruc9ie, :n baza ordonan9ei motivate a procurorului "vezi comentariulla articolul 32+$.

Cercetarea la fa9a locului se efectueaz< de ofi9erul de urm<rire penal< care atrage for9ele poli9iei pentru a asigura efectuarea normal< a cercet<rii. rocurorul poate efectua cercetarea la fa9alocului :n orice cauz< penal<.+. Cunoa;terea ;i investigarea direct< de c<tre organul de urm<rire penal< sau de c<tre instan9a

de judecat< a locului :n care a fost s<v>r;it< fapta, :n vederea stabilirii ;i fix<rii particularit<9ilorsale. Contactul direct nemijlocit al organului judiciar ce ceea ce este denumit< 6scenă8 sau 6ambianţaK locului serve;te la formarea unei imagini exacte a cadrului :n care s)a comisfapta la determinarea pozi9iei ;i distan9ei dintre obiectele principale . C<utarea, relevarea, fixarea, ridicarea ;i interpretarea urmelor ;i mijloacelor materialede prob<, precum ;i fixarea procesual< a acestora. Descoperirea urmelor urmat< de interpretarealor imediat< la fa9a locului este de natur< s< ofere indicii el pu9in cu caracter general cu privire lanatura faptei ;i c#iar la persona autorului 3. /b9inerea de date cu privire la modul de operare al f<pta;ului la num<rul de persoanecare au luat parte la comiterea infrac9iunii. Din cercetarea locului faptei se poate deduce modul :ncare s)a desf<;urat activitatea infrac9ional< :ncep>nd din momentul p<trunderii autorului :n

c>mpul cercetat ;i termin>nd cu retragerea sa 7. (dentificarea eventualilor martori, :ntruc>t :n func9ie de condi9iile concrete ale locului;i momentului s<v>r;irii faptei se poate stabili dac< ;i :n ce m<sur< activitatea infractorului puteafi perceput< de cineva. Aceast< precizare se impune deoarece sunt pu9ine cazurile :n care suntg<si9i imediat martori ai evenimentului.'*. Proiectaţi o situaţie în care la efectuarea cercet#rii la faţa locului pot fi afectate

drepturile proteate de "D8.(n urma unui accident rutier soldat cu decesul unei persoane , invinuitului oraru ,cetateande provenienta rusa , in cadrul cercetarii fata locului , organele de urmarire penale , nu i)auoferit un avocat ales sau un avocat care acorda asistenta juridica garantata de stat, sitototada fiind vorbitor de limba rusa nu i s)a oferit un traducator astfel atribuindu)l laminoritatile sociale care nu vorbesc in limba de stat. Astfel este incalcat principiul asigurariidreptului la aparare . Dreptul de aparare in cadrul unui proces penal este prevazut si inConventia *uropeana pentru apararea Drepturilor /mului . Astfel lit c$ pct.3 art.@ stipuleazaca orice persoana acuzata de o infractiune are dreptul sa se apere singura sau sa fie asistatade un aparator ales de ea , iar daca nu dispune de mijloace necesare pentru a)l plati , sa

poata fi asigurata in mod gratuit de un avocat din oficiu , atunci cind interesele justitiei o cer . (ar conform pct. A$ al.3 art.@ din Conventie stipuleaza ca orice acuzat are dreptul sa fieasistat in mod gratuit de interpret , daca nu vorbeste sau nu intelege limba folosita la audiere.

*2. Definiţi instituţia eamin#rii corporale )i scopul acesteia.*xaminarea corporal< este o modalitate a cercet<rii specificul c<reia const< :n obiectul decercetare care este corpul omenesc, cu scopul descoperirii urmelor infrac9iunii "spreexemplu urme de arsuri, de leziuni etc.$. (n urma examinarii corporale pot fi descoperiteurme ale infractiuniii. =n cazul c>nd persoana refuz< de a participa la examinarea corporal<ea poate fi adus< for9at ;i efectuat< examinarea corporal< for9at<. =n urma examin<riicorporale pot fi descoperite urme, componente c#imice, zg>rieturi, cicatrice, tatuaje, uneleleziuni corporale, unele defecte ale constitu9iei corpului, semne din n<scare, diferite "cum senumesc ele$ ;i alte semne prin care se poate de constatat atribu9ia persoanei la infrac9iuneaurm<rit<. =n unele cazuri semnele descoperite faciliteaz< identificarea f<ptuitorului sauconstat< faptul cauz<rii unor leziuni corporale.

:ns< poate fi examinat< concomitent :mbr<c<mintea, :nc<l9<mintea, toate datele ob9inutefiind incluse :ntr)un singur proces)verbal.

/biectul de cercetare poate fi corpul b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului, martorului ;i al p<r9ii v<t<mate.La efectuarea examinarii corporale se emite ordonanta a organului de urmarire si se solicitaautorizarea judecatorului de instructie . (n cazul unui delict flagrant examinarea poate fiefectuata fara autorizatia judecatorului de instructie care e instiintat in termen de 7 #.art.++6 C . /rganul de urm<rire penal< decide efectuarea sau nu a examin<rii corporale.

/rganul de urm<rire penal< poate lua decizia examin<rii corporale ;i f<r< acordul b<nuitului,:nvinuitului, inculpatului, martorului sau al p<r9ii v<t<mate. =n asemenea cazuri este necesar<emiterea ordonan9ei :n care se indic< motivele efectu<rii acestei ac9iuni procesuale. =ncazurile c>nd examinarea corporal< este efectuat< de c<tre organul de urm<rire penal< f<r<consim9<m>ntul persoanei examinate este obligatorie autoriza9ia judec<torului de instruc9ie,care examin>nd demersul :naintat emite o :nc#eiere privind admiterea sau respingereademersului ce are ca una din consecin9e efectuarea examin<rii corporale.=n cazul c>nd persoana refuz< de a participa la examinarea corporal< ea poate fi adus< for9at;i efectuat< examinarea corporal< for9at<. =n urma examin<rii corporale pot fi descoperiteurme, componente c#imice, zg>rieturi, cicatrice, tatuaje, unele leziuni corporale, uneledefecte ale constitu9iei corpului, semne din n<scare, diferite "cum se numesc ele$ ;i alte

semne prin care se poate de constatat atribu9ia persoanei la infrac9iunea urm<rit<. =n unelecazuri semnele descoperite faciliteaz< identificarea f<ptuitorului sau constat< faptul cauz<riiunor leziuni corporale.

*!. Demonstraţi în care situaţii poate fi efectuat# forţat eaminarea corporal#.-e prezuma in cele mai dese cazuri ca examinarea corporala este oaciune la care persoana

participa benevol.Doar in cazuri excepionale,cind nu exisa o alta posibilitate de a obtine dateimportante pu cauza,examinarea corporala poae fi efectuata fortat.=n cazul c>nd persoanarefuz< de a participa la examinarea corporal< ea poate fi adus< for9at ;i efectuat< examinareacorporal< for9at<. =n urma examin<rii corporale pot fi descoperite urme, componente c#imice,zg>rieturi, cicatrice, tatuaje, unele leziuni corporale, unele defecte ale constitu9iei corpului,semne din n<scare, diferite "cum se numesc ele$ ;i alte semne prin care se poate de constatatatribu9ia persoanei la infrac9iunea urm<rit<. =n unele cazuri semnele descoperite faciliteaz<identificarea f<ptuitorului sau constat< faptul cauz<rii unor leziuni corporale. Conf art ++6C al &..

*0. "stimaţi o situaţie cînd pot fi afectate drepturile persoanei participante la eaminareacorporal#.

V a fost nevoit sa fie supus unei examinari corporale,dar din diferite moive au fost afectatedrepturile persoanei si anume!persoana care a efectuat urmarirea penala a asistat laexaminarea coprorala a persoanei"inculpatului$care era de alt sex si a avut loc dezbracarea

acestuia.(n aceste circumstante in adresa inculpatului au fost adresate injosiri precum ca areun corp foarte urit,la fel incuplat a fost supus unor mingieri.entiona ca in cursul examinarii corporale au avut loc actiuni a injosit demnitatea persoanei

examinate.conf art ++6 al "B$ in cursul examinarii corporale sint interzise actiuni careinjosesc demnitatea pers sau pun in pericolviata ei.La fel conf art ++6 al"7$!Kpersoana acreefectueaza urmarirea penala nu asita la examinarea corporala a unei pers de sex opus daca enecesara dezbracarea acesteiaKin plus acest articol prevede prezenta medicului care a fostuitata.

**. Indicaţi cazurile de efectuare a confrunt#rii.Confruntarea este un procedeu probatoriu complementar, put>nd fi folosit de c<tre organul de

urm<rire penal< :n cazul c:nd se constat< c< exist< divergen9e :ntre declara9iile persoanelorascultate :n aceea;i cauz<. rin confruntare, pe l:ng< l<murirea divergen9elor existente :ndeclara9iile persoanelor ascultate :n aceea;i cauz<, se pot ob9ine noi date utile pentru rezolvarea

cauzei penale. Confruntarea se mai consider< ;i un mijloc tactic de verificare a declara9iilor ;i de precizare a pozi9iilor :nvinuitului fa9< de fapta ce i se imput<.Confruntarea este ascultarea concomitent< a dou< persoane cu scopul :nl<tur<rii divergen9elor:ntre declara9iile anterioare. =n leg<tur< cu aceasta este inadmisibil ca la confruntare s< participeo persoan< care nu a fost anterior audiat<. Dac< :n declara9iile anterioare referitor la unele ;iacelea;i fapte ;i circumstan9e sunt absente divergen9ele, confruntarea nu se efectueaz<.

r ac ti ca ju di ci ar eviden9iaz< fa pt ul c< pe parcursul ascult<rii diferitelor categoriide persoane, :ntre declara9iile acestora pot ap<rea contraziceri cu privire ladiverse fapte, st<ri de fa pt sa u :m pr ej ur <rial e ca uz ei .Cele mai frecventecontraziceri survin :ntre declara9iile martorilor ;i declara9iile :nvinui9ilorsa u ; i in cu lp a 9 il or . Cu to at e acestea, sunt numeroase situa9iile :n care astfel decontraz icer i apar ; i :n t r e dec la r a 9i i l e mar to r i l o r , :n t r e dec la ra 9i i l e :nv i nui 9i lo r ; i sa u incu lpa 9i lo r impl ica 9i :n aceea ;i cauz< , precum Oi :n t r edec lar a9i i le a l t or cat ego ri i de per soa ne. Cauzele acestor contraziceri pot f idintre cele mai varia te .Astfe l , :n cazul martori lor , contraziceri le pot ap<readator it< fap tu lu i c< nu a u per ceput f ide l f ap te l e " spre exempl u , auvizua l iza t un eveni ment d in ung#i ur i d i fe r i t e $ , da r ;i atunci c>nd nu :;i

am in te sc :n totalitate cele percepute sau c>nd ace;tia nu reu;esc s< re pr od uc a :nmod exa ct eve nim ent ele la car e au as i s ta t . Atunci c>nd :ntre declara9i i l emart or i l o r ;i a le ce lor la l t e pers oane impl ica te :n anc#e t < ex is t < contraz icer i,acestea pot surveni ;i ca urmar e a corupe r i i mar t or i l o r , a sen t i mente lor deaf ec 9i un e s au du;m<nie pe care le nutresc fa 9< de :nvinuitinculpat ori fa 9<devictim< , sau ca urmare a ne:ncrederii O i c# ia r du ;m<ni ei pe ca re o ma ni fe st <fa 9< de orga nul de ur m<ri re pen al a.=n ceea ce)l priveOte pe :nvinuiinculpat, contrazicerile se pot da to ra re fu zu lu iaces t u ia de a co labo ra cu or ganul d e anc#e t < :ncerc<r i i d e a sc<pa der<spundere penal< or i de a o at en ua , de induce :n eroare organele de anc#et< pr inJ st r ec ur ar ea K de contraziceri :ntre situa9ia real< ;i cea relatat< ori de a ascunde

pa r t i c ip a r ea a l t o r p er soane l a s <v>r;i r ea i n f rac 9i un i i . A t > t a t i mp c> t a s t f e lde con t raz ice r i ex i s t < :mpre ju rPr i l e c auze i nu po t f i c l a r i f i c a tecores punz <tor , ia r a f la re a adev <ru lu i nu e s te pe depl i n pos ib i l < entru:nl<tur a rea contr az ice r i l o r t rebu ie fo lo s i te toa te pos ib i l i t <9i le pe ca re legea

procesua l – penal< r o m>n < le o fe r ndu) se ;iconfruntarea.*. Distin$eţi instituţia confrunt#rii cu instituţia audierii )i prezent#rii spre recunoastere.5. "valuaţi în ce m#sur# instituţia confrunt#rii corespunde standardelor "D8.

0. :econstruirea faptei de eperiment )i acţiunii procesuale.

Conform art ++ C al &+. &econstituirea faptei este asociat< :n multe cazuri cu experimentul :n procedura penal<. Dinaceste considerente este necesar de a face unele preciz<ri!

&econstituirea, fie par9ial<, fie total< ;i indiferent dac< se face la fa9a locului ori nu, presupune :n toate cazurile refacerea unor momente ale faptei respective. *a se facenumai :n str>ns< leg<tur< cu :mprejur<rile :n care a fost s<v>r;it< fapta.&econstituirea faptei se face cu participarea f<ptuitorului prin reproducereaac9iunilor, situa9iilor sau altor circumstan9e :n care s)a produs fapta. *xperimentulse face f<r< reconstituirea momentelor faptei.

La efectuarea reconstituirii prezen9a unui specialist nu este obligatorie.*xperimentul :n multe cazuri implic< concursul specialistului.

La reconstituirea faptei obligatoriu particip< f<ptuitorul. La experiment nu estenecesar< sau obligatorie prezen9a f<ptuitorului.

/ cerin9< pentru reconstituirea faptei este efectuarea acesteia :n condi9ii maximaleajustate la condi9iile :n care s)a comis fapta care se reconstituie. 8erespectareacerin9elor privind efectuarea reconstituirii faptei :n condi9ii maximale ajustate poatefi apreciat< ca :nc<lcarea cerin9elor legii procesual)penale, fapt ce poate duce la

pierderea valorii probante a datelor ob9inute. &econstituirea faptei d< posibilitatea de a verifica datele de fapt ob9inute :n urma

audierii f<ptuitorului, c:t ;i a altor subiec9i, cercet<rii la fa9a locului, sau a altorac9iuni procesuale. =n acela;i moment :n urma reconstituirii faptei pot fi ob9inute ;ialte date care pot confirma sau nega informa9ia de9inut< prealabil.

Aceast< ac9iune procesual< poate fi efectuat< repetat de c>te ori este necesar. =ntoate cazurile trebuie s< fie :ntocmit un proces verbal :n care s< se redea condi9iileefectu<rii reconstituirii faptei.

?aloare probant< au at:t rezultatele pozitive, c:t ;i negative ale reconstituirii faptei. &econstituirea faptei se face fie din oficiu de c<tre organul de urm<rire penal<, fie la

cererea p<r9ilor, fie de c<tre instan9< la cererea p<r9ilor. Decizia :n toate cazurile o iaorganul de urm<rire, fie instan9a. entru efectuarea reconstituirii faptei nu este

necesar< emiterea unei ordonan9e. La reconstituirea faptei :n faza de urm<rire potasista :n afar< de f<ptuitor ;i al9i subiec9i la discre9ia organului de urm<rire penal<.Aceasta o decide organul de urm<rire. =n cadrul judec<rii cauzei asist< to9i

participan9ii. =n cazul c:nd au fost comise infrac9iuni care au avut ca consecin9<moartea victimei, nu este ra9ional ca la reconstituirea faptei s< participe rudeleapropiate ale victimei "mama, tat<l, ;.a.$. Acest fapt le poate produce suferin9esuplimentare. Ap<r<torul particip< :n toate cazurile la reconstituirea faptei. Aceastaeste determinat de faptul c< reconstituirea faptei se face cu participarea f<ptuitoruluicare poate fi b<nuit, :nvinuit sau inculpat.*ficacitatea reconstituirii faptei este condi9ionat< :n multe cazuri de preg<tirea

prealabil< a acestei ac9iuni procesuale. *ste necesar :n prealabil de a stabili locul ;i

timpul fix c:nd va fi efectuat< reconstituirea faptei, participan9ii la aceast< ac9iune procesual<, care ac9iuni vor fi efectuate, de c>te ori vor fi efectuate aceste ac9iuni, ;.a. &econstituirea faptei nu poate s< fie efectuat< :n cazurile c:nd apare pericolul

pentru s<n<tatea persoanei, sau care :njosesc unora ;i demnitatea persoanei. =n afar<de aceasta trebuie de luat :n considera9ie faptul c< reconstituirea faptei nu poate s<aib< ca consecin9< cauzarea unui prejudiciu bunurilor, :nc<lc<rii securit<9ii publice,sau a unor norme a moralit<9ii.

4. "videnţiaţi cercul de su(iecţi care pot participa la reconstruirea faptei în funcţie defazele procesului penal.

Confr art +C al &

La efectuarea reconstituirii prezen9a unui specialist nu este obligatorie.&econstituirea faptei se face fie din oficiu de c<tre organul de urm<rire penal<, fie la cererea

p<r9ilor, fie de c<tre instan9< la cererea p<r9ilor. Decizia :n toate cazurile o ia organul de urm<rire,fie instan9a. entru efectuarea reconstituirii faptei nu este necesar< emiterea unei ordonan9e. Lareconstituirea faptei :n faza de urm<rire pot asista :n afar< de f<ptuitor ;i al9i subiec9i la discre9iaorganului de urm<rire penal<. Aceasta o decide organul de urm<rire. =n cadrul judec<rii cauzeiasist< to9i participan9ii. =n cazul c:nd au fost comise infrac9iuni care au avut ca consecin9<moartea victimei, nu este ra9ional ca la reconstituirea faptei s< participe rudele apropiate alevictimei "mama, tat<l, ;.a.$. Acest fapt le poate produce suferin9e suplimentare. Ap<r<torul

particip< :n toate cazurile la reconstituirea faptei. Aceasta este determinat de faptul c<reconstituirea faptei se face cu participarea f<ptuitorului care poate fi b<nuit, :nvinuit sauinculpat.6. :edactaţi o plîn$ere a p#rţii v#t#mate cu privire la înc#lcarea drepturilor sale în cadrul

reconstituirii faptei.

155. Indicaţi esenţa eperimentului de reconstruirea faptei.+. &econstituirea faptei este asociat< :n multe cazuri cu experimentul :n procedura penal<. Dinaceste considerente este necesar de a face unele preciz<ri!

&econstituirea, fie par9ial<, fie total< ;i indiferent dac< se face la fa9a locului ori nu, presupune :n toate cazurile refacerea unor momente ale faptei respective. *a se face

numai :n str>ns< leg<tur< cu :mprejur<rile :n care a fost s<v>r;it< fapta.&econstituirea faptei se face cu participarea f<ptuitorului prin reproducereaac9iunilor, situa9iilor sau altor circumstan9e :n care s)a produs fapta. *xperimentulse face f<r< reconstituirea momentelor faptei.

La efectuarea reconstituirii prezen9a unui specialist nu este obligatorie.*xperimentul :n multe cazuri implic< concursul specialistului.

La reconstituirea faptei obligatoriu particip< f<ptuitorul. La experiment nu estenecesar< sau obligatorie prezen9a f<ptuitorului.

/ cerin9< pentru reconstituirea faptei este efectuarea acesteia :n condi9ii maximaleajustate la condi9iile :n care s)a comis fapta care se reconstituie. 8erespectareacerin9elor privind efectuarea reconstituirii faptei :n condi9ii maximale ajustate poatefi apreciat< ca :nc<lcarea cerin9elor legii procesual)penale, fapt ce poate duce la

pierderea valorii probante a datelor ob9inute. &econstituirea faptei d< posibilitatea de a verifica datele de fapt ob9inute :n urma

audierii f<ptuitorului, c:t ;i a altor subiec9i, cercet<rii la fa9a locului, sau a altorac9iuni procesuale. =n acela;i moment :n urma reconstituirii faptei pot fi ob9inute ;ialte date care pot confirma sau nega informa9ia de9inut< prealabil.

Aceast< ac9iune procesual< poate fi efectuat< repetat de c>te ori este necesar. =ntoate cazurile trebuie s< fie :ntocmit un proces verbal :n care s< se redea condi9iileefectu<rii reconstituirii faptei.

?aloare probant< au at:t rezultatele pozitive, c:t ;i negative ale reconstituirii faptei.

&econstituirea faptei se face fie din oficiu de c<tre organul de urm<rire penal<, fie lacererea p<r9ilor, fie de c<tre instan9< la cererea p<r9ilor. Decizia :n toate cazurile o iaorganul de urm<rire, fie instan9a. entru efectuarea reconstituirii faptei nu estenecesar< emiterea unei ordonan9e. La reconstituirea faptei :n faza de urm<rire potasista :n afar< de f<ptuitor ;i al9i subiec9i la discre9ia organului de urm<rire penal<.Aceasta o decide organul de urm<rire. =n cadrul judec<rii cauzei asist< to9i

participan9ii. =n cazul c:nd au fost comise infrac9iuni care au avut ca consecin9<moartea victimei, nu este ra9ional ca la reconstituirea faptei s< participe rudeleapropiate ale victimei "mama, tat<l, ;.a.$. Acest fapt le poate produce suferin9esuplimentare. Ap<r<torul particip< :n toate cazurile la reconstituirea faptei. Aceastaeste determinat de faptul c< reconstituirea faptei se face cu participarea f<ptuitorului

care poate fi b<nuit, :nvinuit sau inculpat.*ficacitatea reconstituirii faptei este condi9ionat< :n multe cazuri de preg<tirea

prealabil< a acestei ac9iuni procesuale. *ste necesar :n prealabil de a stabili locul ;itimpul fix c:nd va fi efectuat< reconstituirea faptei, participan9ii la aceast< ac9iune

procesual<, care ac9iuni vor fi efectuate, de c>te ori vor fi efectuate aceste ac9iuni, ;.a. &econstituirea faptei nu poate s< fie efectuat< :n cazurile c:nd apare pericolul

pentru s<n<tatea persoanei, sau care :njosesc unora ;i demnitatea persoanei. =n afar<de aceasta trebuie de luat :n considera9ie faptul c< reconstituirea faptei nu poate s<aib< ca consecin9< cauzarea unui prejudiciu bunurilor, :nc<lc<rii securit<9ii publice,sau a unor norme a moralit<9ii.

151. Deduceţi care su(iecţi pot fi antrenaţi la efectuarea eperimentului.+ *xperimentul poate fi efectuat din oficiu de c<tre ofi9erul de urm<rire penal< sau la

cererea p<r9ilor. =n toate cazurile responsabil pentru efectuarea experimentului este

organul de urm<rire penal<. =n dependen9< de caracterul ac9iunilor efectuate, ofi9erul deurm<rire penal< sau procurorul :n toate cazurile constat< necesitatea particip<rii:nvinuitului, b<nuitului, martorului. Aceasta este ra9ional deoarece :n unele cazuriexperimentul are ca scop verificarea datelor declarate de c<tre aceste persoane. =n altecazuri experimentul va avea o importan9< tactic< pentru a dovedi imposibilitateaexisten9ei anumitor :mprejur<ri declarate de b<nuit sau :nvinuit. =n dependen9< de natura

experimentului ofi9erul de urm<rire penal< sau procurorul poate atrage un specialist.

152.Proiectati o situatie de incalcare a drepturilor omului in cadrul eperimentului.cind faptasul a sarit de pe o cladire cu 6 etaje si in cadrul experimentului acesta este pus din nousa sara pu a duce expirimentul la bun sfirsit. 156. Indicati temeiurile pentru efectuarea perchezitiei. 'emeiurile pentru efectuarea perc#ezi9iei "+$ /rganul de urm<rire penal< este :n drept s< efectueze perc#ezi9ie dac< din probeleacumulate sau din materialele de investiga9ie operativ< rezult< o presupunere rezonabil< c< :ntr)oanumit< :nc<pere ori :ntr)un alt loc sau la o anumit< persoan< se pot afla instrumente ce au fost

destinate pentru a fi folosite sau au servit ca mijloace la s<v:r;irea infrac9iunii, obiecte ;i valoridob:ndite de pe urma infrac9iunii, precum ;i alte obiecte sau documente care ar putea aveaimportan9< pentru cauza penal< ;i care prin alte procedee probatorii nu pot fi ob9inute. "$ erc#ezi9ia se poate efectua ;i :n scopul descoperirii unor persoane c<utate, precum ;i aunor cadavre umane sau de animale.

"3$ erc#ezi9ia se efectueaz< :n baza ordonan9ei motivate a organului de urm<rire penal< ;inumai cu autoriza9ia judec<torului de instruc9ie. "7$ =n caz de delict flagrant, perc#ezi9ia se poate efectua :n baza unei ordonan9e motivate f<r<autoriza9ia judec<torului de instruc9ie, urm:nd ca acestuia s< i se prezinte imediat, dar nu mait:rziu de 7 de ore de la terminarea perc#ezi9iei, materialele ob9inute :n urma perc#ezi9ieiefectuate, indic:ndu)se motivele efectu<rii ei. udec<torul de instruc9ie verific< legalitatea acesteiac9iuni procesuale.

"B$ =n cazul constat<rii faptului c< perc#ezi9ia a fost efectuat< legal, judec<torul de instruc9ieconfirm< rezultatul acesteia printr)o :nc#eiere motivat<. =n caz contrar, prin :nc#eiere motivat<,recunoa;te perc#ezi9ia ca fiind ilegal<.

15'.=nalizati normele procedurale cu referinta la perchezitie.erc#ezitia trebuie efectuata cu respectarea art. 1, paragraful + al C*D/, care stipuleaza ca orice

persoana are dr. la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului si a corespondenteisale. erc#ezitia presupune o oarecare constringere si se efectueaza fara vointa sau cu acordul

proprietarului sau posesorului. -copul perc#ezitiei este descoperirea si ridicarea anumitor

instrumente care au servit la savirsirea infractiunii, obiecte si valori dobindite in urmainfractiunii, precum si a altor obiecte sau documente care ar putea avea importanta pentru cauzasi descoperirea unor persoane cautate sau cadavre.erc#ezitia poate fi efectuata in orice incapere, loc, teritoriu etc. in care, la presupunereaintemeiata a org. De urm., pot fi obiecte, documente sau persoane ce sunt implicate in cauza

penala respectiva. Cercul de persoane la care se poate face perc#ezitie nu este stabilit, acestea pot fi atit subiectii procesului, cum ar fi faptuitorul, partea vatamata, martorul, si altii, cit si alte persoane.'emei pentru afectuarea perc#ezitiei poate constitui presupunerea organului de urm. azata pe

probe administrate in cauza penala respectiva sau materialele de investigatie operativa. robelecare reprezinta temei de efectuare a perc#ezitiei trebuie, de asemenea, administrate cu

respectarea legii pr. enale, iar materialele de investigatie operativa trebuie transmise curespectarea prevederilor legislatiei pr. en., numai cu autorizatia judecatorului de instructie

erc#ezitia poate fi efectuata la orice etapa a urmaririi penale, in functie de prezenta temeiurilor.udecatorul de instructie, recunoscind perc#ezitia legala, intocmeste o rezolutie, in cazul in care

perc#ezitia este ilegala, judecatorul intocmeste o inc#eiere. Deci temei al perc#ezitiei este o banuiala rezonabila ca cu ajutorul perc#ezitiei se vor aduna probe necesare urmaririi penale.ersoanele care sunt limitate in dr. prin efectuarea perc#ezitiei pot sa inainteze o plingere

judecatorului de intructie care sa vizeze actiunile organului de urm. (n timpul efectuarii

perc#ezitiei, inclusiv recunoasterea perc#ezitiei ca fiind ilegala.erc#ezitia si ridicarea sunt proceduri cu particularitati comune, ambele actiuni procesualetrebuie efectuate cu prezenta persoanei la care se face perc#ezitia sau ridicarea, sau un membrude familiereprezentant, iar in caz de imposibilitate un reprezentant al autoritatii executiveaadmin. ub. Locale. ersoana la care se efectueaza perc#ezitia trebuie sa dispuna de posibilitatereala de a lua cunostinta cu ordonanta. La efectuarea perc#ezitiei trebuie de luat in vedere ca odata predate benevol, obiectele sau docum. Determina intreruperea actiunii procesuale, aceastalimitindu)se doar la ridicarea obiectelor. (n cadrul perc#ezitiei pot fi ridicate si obiecte a carorcirculatie este interzisa de lege, c#iar daca nu sunt pertinente la cauza penala concreta"subst.narcotice, arme, munitii etc$(n cadrul perc#ezitiei pot fi efectuate inregistrari video. De obicei perc#ezitia este interzisa in

timpul noptii, insa in unele cazuri in practica se admite efectuarea perc#ezitiei dupa ora !//,daca perc#ezitia a inceput in timp de zi, iar aminarea pe a )a zi poate preejudicia considerabilurm.penala./ modalitate a perc#ezitiei si ridicarii este perc#ezitia corporala si ridicarea, care consta incercetarea imbracamintei, corpului omenesc, a lucrurilor aflate la persoana in scopul descoperirii si ridicarii anumitor obiecte, documente si lucruri de pret, care pot avea importanta.incadrul efectuarii perc#ezitiei corporalepot fi supuse verificarii #ainele, corpul, incaltamintea. (ncaz de necesitate, la perc#ezitie poate participa un specialist. erc#ezitia corporala trebuie facutacu respectarea demnitatii umane, in acest sens ar.+32 alin"3$ prevede ca perc#ezitia corporala

poate fi facuta si de un specialist de acelasi sex cu perc#ezitionatul. La efectuarea perc#ezitiecorporale se intocmeste un proces)verbal obligatoriu, care ulterior va fi mijloc de proba in

proces.cpp +1,+ "3$ :n< la :nceperea perc#ezi9iei sau ridic<rii de obiecte ;i documente, reprezentantulorganului de urm<rire penal< este obligat s< :nm:neze, sub semn<tur<, persoanei la care se face

perc#ezi9ia sau ridicarea copia de pe ordonan9a respectiv<."5$ La efectuarea perc#ezi9iei sau ridic<rii de obiecte ;i documente, persoana care efectueaz<

urm<rirea penal< are dreptul s< desc#id< :nc<perile ;i depozitele :ncuiate dac< proprietarul refuz<s< le desc#id< benevol, evit:ndu)se deteriorarea nejustificat< a bunurilor. "1$ La efectuarea perc#ezi9iei pot fi utilizate mijloace te#nice, fapt ce va fi men9ionat :n

procesul)verbal."6$ /rganul de urm<rire penal< este obligat s< ia m<suri pentru a nu se da publicit<9ii

circumstan9ele privitor la via9a intim< a persoanei, constatate :n leg<tur< cu efectuarea perc#ezi9iei sau ridic<rii. "+2$ ersoana care efectueaz< urm<rirea penal< are dreptul s< interzic< persoanelor aflate :n:nc<pere sau la locul unde se efectueaz< perc#ezi9ia, precum ;i persoanelor care au intrat :naceast< :nc<pere sau au venit :n acest loc, s< plece ori s< comunice :ntre ele sau cu alte persoane

p:n< la terminarea perc#ezi9iei. =n caz de necesitate, :nc<perea sau locul unde se efectueaz< perc#ezi9ia pot fi luate sub paz<.15*."stimati in ce masura normele nationale corespund ri$orilor "D8 in materie deperchezitie.

112.7ta(iliti procedura de ridicare a o(iectelor si documentelor.

*ste o actiune procesuala, in urma careia sunt ridicate anumite obiecte sau documente dinlocuri cunoscutede catre organul de urmarire penala. -pre deosebire de perc#ezitie, ridicarea presupune cunoasterea prealabila atit a existentei insusi a documentelor sau obiectelor, cit si locu

aflarii lor. &idicarea anumitor documente ce contin informatii reprezentind secret de stat,comercial, bancar, precum si ridicarea informatiei privind convorbirile telefonice se fac numai cuautoriatia judecatorului de instructie. =n celelalte cazuri, ridicarea se efectueaz< pe bazaordonan9ei motivate a organului de urm<rire penal<. *ste interzis de a efectua ridic<ri de obiectesau documente :n timpul nop9ii "de la .22 p:n< la @.22$, cu excep9ia cazurilor de delict flagrant.

Dac< anumite obiecte sau documente prezint< importan9< pentru cauz<, ;i dac< se cunoa;te

exact locul ;i persoana, la care ele se afl<, reprezentantul organului de urm<rire penal<efectueaz< ridicarea lor. entru ridicarea de obiecte sau documente s:nt necesare dou< condi9ii! a$ 8ecesitatea de ridicare a obiectului "documentului$ b$ *xisten9a informa9iei veridice privind locul de aflare al acestor obiecte "documente$.9odul de efectuare a ridic#rii3 :n< la :nceperea ridic<rii de obiecte ;i documente, reprezentantul organului de urm<rire

penal< este obligat s< :nm:neze, sub semn<tur<, copia ordonan9ei de ridicare, persoanei la care seface ridicarea.

8e:nm:narea copiei ordonan9ei ;i lipsa semn<turii Dvs. constituie o :nc<lcare a legii ;iserve;te drept temei pentru contestarea ;i anularea rezultatelor ridic<rii.

Dup< prezentarea ordonan9ei, reprezentantul organului de urm<rire penal< cere s< i se

predea obiectele sau documentele care urmeaz< a fi ridicate. =n caz de refuz, reprezentantulorganului de urm<rire penal< poate proceda la ridicarea lor for9at<.

La efectuarea ridic<rii, reprezentantul organului de urm<rire penal< este !n drept sădeschidă !ncăperile (i depozitele !ncuiate% Dac< proprietarul refuz< s< le desc#id< de bun< voie,reprezentantul organului de urm<rire penal< va evita s< deterioreze nejustificat bunurile.

La efectuarea ridic<rii de obiecte ;i documente, tre'uie să ie asi)urată prezenţa persoanei la care se ace ridicarea. Dac< persoana :n cauz< lipse;te, este obligatorie prezen9aunor membri adul9i ai familiei acestuia, sau a persoanelor care reprezint< interesele persoanei :ncauz<. Dac< prezen9a acestor persoane este imposibil<, se invit< reprezentantul organuluiexecutiv al administra9iei publice locale#

ersoanele la care se efectueaz< ridicarea de obiecte ;i documente, c:t ;i speciali;tii,interpre9ii, reprezentan9ii, ap<r<torii au dreptul s< asiste la toate ac9iunile organului de urm<rire

penal<, ;i s< fac<, :n leg<tur< cu aceasta, obiec9ii ;i declara9ii care vor fi consemnate :n procesul)verbal.

:idicarea o(iectelor sau documentelor în localurile ocupate de întreprinderi,instituţii )i or$anizaţii se efectueaz< :n prezen9a reprezentantului acestei :ntreprinderi, institu9iisau organiza9ii.

ersoanelor, la care se efectueaz< ridicarea de obiecte sau documente, martorilor asisten9i,reprezentan9ilor trebuie s< li se explice dreptul de a asista la toate procedurile (i de a acedeclaraţii !n le)ătură cu acestea, declaraţii care tre'uie să ie conse#nate !n procesul ver'al%

8(iectele %documentele& care pot fi ridicate.

ot fi ridicate numai obiectele ;i documentele care prezint< importan9< pentru procesul penal. /biectele ;i documentele, a c<ror circula9ie este interzisă de le)e, pot fi ridicate indiferentdac< au sau nu leg<tur< cu procesul.

/aranţiile pentru proprietarul o(iectelor %documentelor& ridicate'oate obiectele ;i documentele ridicate tre'uie să ie arătate #artorilor asistenţi (i

celorlalte persoane prezente, ;i s< fie enumerate :n procesul)verbal de ridicare sau :ntr)o list<special< anexat<, :n care se va indica! num<rul, m<sura sau greutatea lor, materialul din care s:ntf<cute ;i alte elemente de individualizare. /biectele ;i documentele ridicate trebuie, pe c:t e

posibil, s< fie :mpac#etate ;i sigilate chiar la locul percheziţionării (i ridicării% Dac< proprietarul are dubii referitor la siguran9a st<rii obiectelor ridicate, el are dreptul s<

cear< reprezentantului organului de urm<rire penal< indicarea :n procesul)verbal !n ce stare se

ală aceste o'iecte "noi, :n stare de func9ionare etc.$.

11!.analizati modalitatile de efectuare a ridicarii in functie de o(iectele sidocumentele supuse ridicarii.

/rganul de urm<rire penal< este :n drept s< ridice obiectele sau documentele care auimportan9< pentru cauza penal< dac< probele acumulate sau materialele de investiga9ie operativ<indic< exact locul ;i persoana la care se afl< acestea.

&idicarea de documente ce con9in informa9ii care constituie secret de stat, comercial, bancar,

precum ;i ridicarea informa9iei privind convorbirile telefonice se fac numai cu autoriza9ia judec<torului de instruc9ie.&idicarea de obiecte sau documente :n alte situa9ii se efectueaz< :n baza ordonan9ei motivate a

organului de urm<rire penal<.in localurile diplomatice si in locuintele membrilor misiunilor diplomatice si ale familiilor

lor, ridicarea are un caracter deosebit, determinat de faptul ca aceasta actiune procesuala poateavea loc doar cu acordul sau la cererea misiunii diplomatice respective, ceea ce excludeelementul de forta la efectuarea lor. -pre deosebire alte modalitati, org. De urm. enala nu poateimpune persoana sa predea anumite bunuri sau documente, iar in caz de necesitate sa efectuezeridicarea lor fortata. Cind exista informatii certe ca intr)o locuinta sunt anumite obiecte saudocumente care pot avea importanta pentru cauza, org de urm. enala inainteaza un demers

rocurorului general, care la rindul sau, prin intermediul A* al & solicita consimtamintulsefului misiunii diplomatice. &idicarea poate fi efectuata si la cererea misiunii diplomatice, dupacaz.(n cadrul perc#ezitiei pot fi ridicate si obiecte a caror circulatie este interzisa de lege, c#iar dacanu sunt pertinente la cauza penala concreta "subst.narcotice, arme, munitii etc$. nu suntsigura daca asta se cere in intrebare !

110. proiectati o situatie in care ridicarea va afecta art.* si protocolul 1 al "D8.Dr la respectarea vietii private si de familii,protectia proprietatii.

11*. definiti procedura de sechestrare a corespondentei.este o actiune procesuala care aduce atingere unui drept esential al persoanei, ocrotit atit denormele internationale, cit si de cele nationale. C asigura secretul corespondentei, iar limitareaacestui drept se admite numai in baza mandatului judiciar. ornind de la valoarea dr.care ilafecteaza, legea stabileste ca sec#estrarea corespondentei poate avea loc doar in cazul infr.%rave, deosebit de grave si exceptional de grave, cu conditia ca prin alte procedee probatorii nuau fost obtinute probe si deci nu poate fi stabilit adevarul. entru efectuarea actiunii procesualetrebuie sa fie prezente temeiuri suficiente de a presupune ca o corespondenta postala primita sauexpediata poate contine informatii ce ar avea importanta probanta in cauza penala. Legea nudefineste notiunea de temeiuri suficiente si in toate cazurile aceasta este pusa la discretia org deurm penala , procurorului si evident judecatorului de instructie, care autorizeaza efectuarea

acestei actiuni procesuale. otrivit C in toate cazurile de sec#estrare, una dintre parti trebuie safie banuitul sau invinuitul. -ec#estrarea corespondentei consta in interdicitia de transmitecorespondenta adresatului. -copul e de a exclude posibilitatea de comunicare dintre anumite

persoane. -ec#estrarea mai poate avea ca scop contstatarea faptului daca persoanele se cunoscintre ele, care sunt relatiile dintre ele, unde locuieste pers. Care a expediat corespondenta etc.

pot fi sec#estrate si coletele sau containerele. -ec#estrul se instituie pe un termen ce nu poatedepasi termenul urmaririi penale si poate fi instituit intr)o institutie postala sau in mai multe. (n situatia cind s)a constatat necesitatea sec#estarii corespondentei, procurorul intocmesteordonanta cu privire la sec#estrarea corespondentei, in care se indica motivul dispuneriisec#estrului, denumirea inst. ostale asupra careia se pune obligatia de a retine corespondent,numele si prenumele persoanei a carei corespondenta urmeaza sa fie retinuta, adresa exacta a

acestei persoane, genul de corespondenta care se sec#estreaza si durata sec#estrului. udecatorlautorizeaza sec#estrarea stabilind durata acesteie.



*xaminarea corespondentei se efectueaa de org. De urm. enala. (n caz de necesitate, laexaminare participa specialistul si traducatorul.in legatura cu examinarea si ridicareacorespondentei se intocmeste un proces)verbal dupa regulile generale. (n urma examinarii,corespondenta poate fi ridicata si anexata la dosar, pot fi facute copii, iar in cazul cind incorespondenta s)au gasit documente false,aceasta se anexeaza in oroginal in calitate de corpdelict. 'oti participantii sunt preintimpinati de obligativitatea nedivulgarii informatiei cunoscute,

cit si depre responsabilitatea ce survine in caz contrar.

11. Distin$eti procedura de sechestrare a corespondentei de interceptarea comunicarilor.Ambele proceduri sunt interventii in viata privata a persoanei. rocedura de sec#estru acorespondentei este posibil in cazul infractiunilor grave, deosebit de grave si exceptional degrave, la fel si in cazul interceptarii comunicarilor.(n cazul interceptarii comunicarilor este posibila efectuarea interceptarii comunicarilor faraautorizatia procurorului , in cazurile care nu sufera aminare, procurorul fiind responsabil pentruefectuarea acetei cercetari, este obligat ca imediat sau in maximum 7 #, sa informeze

judecatorul de instructie, care la rindul sau este obligat timp de 7 # sa ia o #ot asupra acestuifapt."infirma sau confirma$

(n cazul sec#estrului corespondentei aceasta posibilitate nu exista.'ermenul procedurii de sec#estru poate dura pe tot timpul urmaririi penale, pe cind la procedurade interceptare a comunicarilor termenul este stabilit strict de legea procesuala) 32 zile, iar incazuri cind sunt temeiuri justificate, acesta poate fi prelungit cu inca 32 zile, dar nu poate depasi@ luni.(nterceptarea se siteaza si in cazul cind dispar motivele care au conditionat interceptarea initial.Ambele proceduri sunt efectuate in scopul obtinerii de probe si de stabilire a adevarului siambele presupun o atingere a drepturilor esentiale a persoanei, insa dupa continut sunt diferite,una presupunind lipsirea de corespondenta, iar alta limitarea in comunicari, care fiind instiintatdespre aceasta nu va mai dispune de increderea pe care o detinea pina atunci. Aceste proceduri

pot aduce probe, care in ambele cazuri pot fi anexate la dosar.125. "stimati in ce masura le$islatia nationala corespunde "D8 in materie de sechestrarea corespondentei.

120.7ta(iliti procedura de interceptare a comunicarilor.(n cazul interceptarilor procedura este asemanatoare, procurorul emite o ordonanta, care esteautorizata de judecatorul de instructie, procurorul este obligat sa indice in ordonanta motivelecare au determinat necesitatea efectuarii interceptarii.(n cazul interceptarii comunicarilor este posibila efectuarea interceptarii comunicarilor faraautorizatia procurorului , in cazurile care nu sufera aminare, procurorul fiind responsabil pentruefectuarea acetei cercetari, este obligat ca imediat sau in maximum 7 #, sa informeze

judecatorul de instructie, care la rindul sau este obligat timp de 7 # sa ia o #ot asupra acestuifapt."infirma sau confirma$(nterceptarea comunicarilor poate avea loc pe orice cale, fie personal a banuitului, invinuitului,fie a persoanei juridice etc. acesta poate fi canalul de la locul de trai, #otel , prieteni, cunoscuti.odalitatea si locul efectuarii interceptarii sunt determinate de org de urm penala, in unelecazuri interceptarea poate fi efectuata in scopul protejarii martorului si a partii vatamatesau amembrilor familiilor lor. La efectuarea unei asemenea interceptari este obligatorie cererea

persoanelor a caror securitate este pusa in pericol. (n toate cazurile interceptarii este obligatorie ordonanta emisa de catre procuror si autorizata decatre judecatorul de instructie. rocurorul este obligat sa indice de fiecare data, in ordonantamotivele ce au detreminat necesitatea efectuarii acesteia.

La procedura de interceptare a comunicarilor termenul este stabilit strict de legea procesuala) 32zile, iar in cazuri cind sunt temeiuri justificate, acesta poate fi prelungit cu inca 32 zile, dar nu poate depasi @ luni. (nterceptarea comunicarilor se efectueaza doar in faza de urm penala, iar o

data cu finisarea acesteia se sisteaza interceptarea com, c#iar daca nu a depasit termenul de @luni.(nterceptarea se siteaza si in cazul cind dispar motivele care au conditionat interceptarea initial.(nterceptarea propriu)zisa se efectueaza de catre organul de urm penala care atrage specialisti fiedin institutiile de telecomunicatii, fie din organul care efectueaza activitatea operativa deinvestigatii. -pecialistii sunt obligati sa pastreze secretul in legatura cu toate informatiile pe care

le)au cunoscut in cadrul efectuarii interceptarii. Despre efectuarea interceptarii se face un proces)verbal, in care se indica toate datele, continutul integral al inregistrarilor se inscriu in proces)verbal, verificindu)se si contrasemnindu)se de procuror. 'oate inregistrarile relevante cauzei seanexeaza la dosar " fotografii, casete, video, dialoguri etc.$

124. =nalizati constatarile t"D8 in cauza Iordachi a 9oldovei.&eclaman9ii, ?italie (ordac#i, ?italie 8agacevsc#i, -nejana C#itic, ?ictor Constantinov ;i

?lad %ribincea sunt n<scu9i :n anii +65, +6@B, +612, +6@+ si +612 ;i tr<iesc :n C#i;in<u. Ace;tiasunt membrii ai organiza9iei non)guvernamentale JAvoca9i pentru Drepturile /muluiKspecializa9i :n reprezentarea reclaman9ilor :n fa9a Cur9ii.

/rganiza9ia a fost creat< :n contextul :n care odat< cu venirea la putere a artidului Comunist

num<rul :nc<lc<rilor drepturilor omului a crescut considerabil. -ingurul scop al acesteiorganiza9ii este de a asista persoanele care formuleaz< cereri c<tre Curtea *uropean< aDrepturilor /mului.

&eclaman9ii arat< c< ei sunt supu;i riscului de a le fi ascultate telefoanele ca urmare alegisla9iei :n vigoare.Ace;tia nu se pretind victime a unei anumite intercept<ri, prin intermediultelefonului sau a po;tei, ;i nu au introdus nici o ac9iune pe plan intern :n acest sens.

La data de +5 ianuarie 221 reclaman9ii au adresat o cerere re;edintelui Cur9ii -upreme deusti9ie solicit>nd informa9ii statistice :n ceea ce prive;te inter alia num<rul cererilor :naintate deorganele de anc#et< pentru interceptarea conversa9iilor telefonice, precum ;i num<rul cereriloraprobate ;i a celor respinse. &<spunsul a fost dat la data de @ februarie 221, :n care se ar<ta c< !:n 22B din totalul de @26 cereri pentru intercept<ri, 61,1+\ au fost aprobate :n 22@ din +63+de cereri 65,63\ au fost abrobate, iar :n 225, 66, 7 \ din cele 35 de cereri au fost aprobate.&eclaman9ii s)au pl>ns :n baza articolului 1 c< dreptul la libertatea coresponden9ei nu le)a fostrespectat de vreme ce dreptul intern nu con9inea suficiente garan9ii :mpotriva abuzurilorautorit<9ilor. Ace;tia nu s)au pretins a fi victimele vreunei intercept<ri telefonice.Curtea reitereaz< c< aceste comunica9ii telefonice se includ :n no9iunea de Mvia9< privat<K ;iMcoresponden9<K :n sensul Art. 1 "a se vedea Eeber şi aravia vs# Fermania "dec.$, nr. B763722, 55, 6 (unie 22@$. De asemenea, aceasta mai arat< c< :n cauza Class vs Fermania " 37 ;i3B$ Curtea a fost c#emat< s< decid< dac< un individ ar putea depune o cerere la organeleConven9iei, :n ceea ce prive;te m<surile secrete de supraveg#ere f<r< s< poat< s< arate c< om<sur< concret< l)a afectat :n mod specific. Astfel, Curtea accept< c< o persoan<, :n anumite

condi9ii, poate s< fie victima unei :nc<lc<ri prilejuite de simpla existen9< a unor m<suri secretesau a legisla9iei care permite m<suri secrete, f<r< a fi nevoit< s< arate c< astfel de m<suri i)au fostaplicate acesteia.Curtea mai subliniaz< c< acolo unde un stat membru instituie supraveg#ere secret< f<r< ca

persoanele supraveg#eate s< cunoasc< acest lucru, art. 1 poate fi :n mare m<sura redus la onulitate. *ste posibil ca :ntr)o astfel de situa9ie un individ s< fie tratat :n mod contrar articolului1, sau c#iar de a fi lipsit de dreptul acordat de acest articol, f<r< a fi con;tient de aceasta ;i, prinurmare, f<r< a putea ob9ine o desp<gubire, fie la nivel na9ional, sau :naintea institu9iilorConven9iei. Curtea constat< c< este inacceptabil ca asigurarea de a beneficia de un drept garantatde Conven9ie s< fie astfel :ndep<rtat< prin simplul fapt c< persoana :n cauz< este :n necuno;tin9a:nc<lc<rii acestuia. Dreptul de a recurge la Comisia pentru persoane poten9ial afectate de

supraveg#erea secret< trebuie s< se fac< :n baza art. B pentru c< altfel art. 1 risc< s< devin< nul<.*xpresia `:n conformitate cu legea` :n temeiul articolului 1 necesit<, :n primul r>nd, cam<sur< s< aib< corespondent :n dreptul intern, ;i se refer< ;i la calitatea legii :n cauz<. rin

urmare, aceasta ar trebui s< fie compatibil< cu statul de drept ;i accesibil< pentru persoana :ncauz< ;i care trebuie s< fie capabil< s< prevad< consecin9ele acesteia. Curtea constat< c<, dup<223, legisla9ia &epublicii oldova pare s< fie mai clar< cu privire la interceptareacomunica9iilor persoanelor suspectate de s<v>r;irea unor infrac9iuni. =ntr)adev<r, este men9ionatexplicit c< o persoan< suspectat< de s<v>r;irea unei infrac9iuni grave, deosebit de grave sauexcep9ional de grave, risc< :n anumite circumstan9e, s<)i fie aplicate aceste m<suri privind

interceptarea comunica9iilor. ai mult dec>t at>t, a fost modificat< legisla9ia care prevede acumc< mandatele de interceptare urmeaz< s< fie emise de c<tre un judec<tor.Curtea observ<, de asemenea, c< legisla9ia :n cauz< nu prevede :n mod clar o limitare :n timp a

unei m<suri de autorizare a intercept<rii comunica9iilor telefonice. De;i Codul penal impune olimitare de ;ase luni nu exist< prevederi :n legisla9ie care ar :mpiedica autorit<9ile de urm<rire

penal< s< :ncerce ;i s< ob9in< un nou mandat de interceptare dup< expirarea termenului stabilit de;ase luni.

-)a mai stabilit c< posibilitatea de a controla sistemul de supraveg#ere secret o are arlamentul,care :;i exercit< aceast< atribu9ie printr)o comisie de specialitate "pct. +1 din Legea cu privire laactivit<9ile opera9ionale de investiga9ie$. Cu toate acestea, modul :n care arlamentul exercit<controlul nu este prev<zut de lege ;i Cur9ii nu i)a fost prezentat< nici o dovad< care s< arate c<

exist< o procedur< care s< reglementeze activitatea arlamentului :n leg<tur< cu aceast aspect.Curtea este de p<rere c< problemele pe care le)a identificat aveau un impact asupra func9ion<rii

efective a sistemului de supraveg#ere secret care exist< :n oldova. =n acest sens, Curtea i)a actde informa9iile statistice con9inute :n scrisoarea ;efului iroului reziden9ial al Cur9ii -upremede usti9ie. Aceste statistici arat< c< sistemul de supraveg#ere secret< :n &epublica oldova este:ntrebun9at :n mare parte, iar acest lucru se datoreaz< lipsei de protec9ie. " Asociaţia pentru

9ntegrare 5uropeană şi 2repturile !mului şi 5<imdz$.=n concluzie, Curtea consider< c< :n &epublica oldova, legea nu prevede o protec9ie adecvat<

:mpotriva abuzului de putere de c<tre stat :n domeniul de interceptare a comunica9iilortelefonice. (ngerin9a :n exercitarea drepturilor reclaman9ilor nu a fost a;adar prev<zut< Jde legeK.Av>nd :n vedere aceast< concluzie, nu este necesar s< consider<m dac< ingerin9a :ndeplineacelelalte condi9ii ale paragrafului art. 1. &ezult< c< a existat o :nc<lcare a articolului 1, :n acestcaz.

126."stimati le$islatia nationala cu ri$orile t"D8 in materie de interceptare acomunicarilor.

Curtea constat< c< legisla9ia existent< :nainte de 223 nu este clar< ;i nici nu :ndepline;tecondi9iile minime de siguran9< stabilite :n jurispruden9a Cur9ii.

Curtea constat< c<, dup< 223, legisla9ia &epublicii oldova pare s< fie mai clar< cu privire lainterceptarea comunica9iilor persoanelor suspectate de s<v>r;irea unor infrac9iuni. =ntr)adev<r,este men9ionat explicit c< o persoan< suspectat< de s<v>r;irea unei infrac9iuni grave, deosebit de

grave sau excep9ional de grave, risc< :n anumite circumstan9e, s<)i fie aplicate aceste m<suri privind interceptarea comunica9iilor. ai mult dec>t at>t, a fost modificat< legisla9ia care prevede acum c< mandatele de interceptare urmeaz< s< fie emise de c<tre un judec<tor.

Curtea observ<, de asemenea, c< legisla9ia :n cauz< nu prevede :n mod clar o limitare :n timp aunei m<suri de autorizare a intercept<rii comunica9iilor telefonice. De;i Codul penal impune olimitare de ;ase luni nu exist< prevederi :n legisla9ie care ar :mpiedica autorit<9ile de urm<rire

penal< s< :ncerce ;i s< ob9in< un nou mandat de interceptare dup< expirarea termenului stabilit de;ase luni.

-)a mai stabilit c< posibilitatea de a controla sistemul de supraveg#ere secret o are arlamentul,care :;i exercit< aceast< atribu9ie printr)o comisie de specialitate "pct. +1 din Legea cu privire laactivit<9ile opera9ionale de investiga9ie$. Cu toate acestea, modul :n care arlamentul exercit<

controlul nu este prev<zut de lege ;i Cur9ii nu i)a fost prezentat< nici o dovad< care s< arate c<exist< o procedur< care s< reglementeze activitatea arlamentului :n leg<tur< cu aceast aspect.

Curtea este de p<rere c< problemele pe care le)a identificat aveau un impact asupra func9ion<riiefective a sistemului de supraveg#ere secret care exist< :n oldova. =n acest sens, Curtea i)a actde informa9iile statistice con9inute :n scrisoarea ;efului iroului reziden9ial al Cur9ii -upremede usti9ie. Aceste statistici arat< c< sistemul de supraveg#ere secret< :n &epublica oldova este:ntrebun9at :n mare parte, iar acest lucru se datoreaz< lipsei de protec9ie.=n concluzie, Curtea consider< c< :n &epublica oldova, legea nu prevede o protec9ie adecvat<

:mpotriva abuzului de putere de c<tre stat :n domeniul de interceptare a comunica9iilortelefonice. (ngerin9a :n exercitarea drepturilor reclaman9ilor nu a fost a;adar prev<zut< Jde legeK.Av>nd :n vedere aceast< concluzie, nu este necesar s< consider<m dac< ingerin9a :ndeplineacelelalte condi9ii ale paragrafului art. 1. &ezult< c< a exista posibile incalacari ale art. 1 C*D/. 1!5 reproduceti procedura inre$istrarii de ima$inipp al &m ne spune ca inregistatrea video dob:ndite :n condi9iile legii, constituie mijloace de

prob< dac< ele con9in date sau indici siguri privind preg<tirea sau s<v:r;irea unei infrac9iuni ;idac< con9inutul lor contribuie la aflarea adev<rului :n cauza respectiv<,doar acestea pot ficalificate ca probe. (n primul rind treb de mentionat ca inregistrarea de imagini se efectueaz< dec<tre organul de urm<rire penal< asigurarea te#nic< a intercept<rii comunic<rilor se realizeaz< de

c<tre -erviciul de (nforma9ii ;i -ecuritate al &. ersoanele care asigure te#nic interceptarea ;i:nregistrarea comunic<rilor s:nt obligate s< p<streze secretul ac9iunii procesuala la care seintocmeste un process verbal si ei semneaza se :ntocme;te un proces)verbal de catre /4 in

baza efectuarii acestui procedeu de inregistrare :n care, suplimentar, se men9ioneaz< autoriza9iadat< de judec<torul de instruc9i si plus la toate nr de personae din imagini ,numele lor, num<rulde ordine ale imaginiei s.a imaginile in original , :nso9ite de reproducerea integral< :n scris a:nregistr<rii ;i de copiile de pe procesele)verbale, se transmit judec<torului de instruc9ie care aautorizat inregistrarea pentru p<strare :n locuri speciale, :ntr)un plic sigilat. (nstan9a

judec<toreasc< va dispune, sau prin sentin9<, nimicirea :nregistr<rilor care nu au importan9< pentru cauz<. Celelalte :nregistr<ri vor fi p<strate p:n< la depozitarea dosarului la ar#iv<.'reb dementionat ca =n caz de urgen9<, dac< :nt:rzierea ob9inerii autoriza9iei ar provoca prejudicii graveactivit<9ii de administrare a probelor, procurorul poate dispune, prin ordonan9< motivat<,:nregistrarea de imagini inform:nd despre aceasta imediat, dar nu mai t:rziu de 7 de ore,

judec<torul de instruc9ie care, :n cel mult 7 de ore, se va pronun9a asupra ordonan9ei procurorului ;i, dac< o confirm<, va autoriza, :n caz de necesitate, interceptarea :n continuare, iar dac< nu o confirm<, dispune :ncetarea imediat< a intercept<rilor ;i nimicirea :nregistr<rilorefectuateinregistrarea de imagini :n cadrul urm<ririi penale se autorizeaz< pentru o durat< de celmult 32 de zile. *a poate fi prelungit< :n acelea;i condi9ii pentru motive temeinic justificate,fiecare prelungire neput:nd dep<;i 32 de zile. Durata total< a intercept<rii comunic<rilor nu poatedep<;i @ luni. =n orice caz, ea nu poate dura mai mult dec:t p:n< la terminarea urm<ririi penale.Acestea pot fi verificate prin expertiz< te#nic< dispus< de c<tre instan9a de judecat< la cererea

p<r9ilor sau din oficiu.1!1 distin$eti inre$istrarea de ima$ini de interceptareaDiferenta acestora nu o distigne din C deoarece nu avem anume articole care sa diferentiezeinregistrarea de interceptare din contra art +35 cpp =nregistr<rile de imagini se efectueaz< :ncondi9iile ;i modalit<9ile de efectuare a intercept<rii comunic<rilor, prev<zute la art.+3B ;i +3@,care se aplic< :n mod corespunz<tor.,in sc#imb doctrina de specialitate face diferenta intreacestea si anume prin inregistrare intelegem acele inregistrari video ,audio,fotografiile ca incazul nostru purtatori de informatie effectuate de catre /4 .'otodata este specifica fata deinterceptare prin procedura de efectuare asadar inregistrarea nu necisita neaparat ordonanta din

partea judecat de intructie"aceasta este permisa c#iar si fara permisiunea celui asupra caruia sse

efectueaza inregistrarea in locurile publice,este o procedura admisibila de legislatianationala$aceasta procedura de inregistrare este reglementata de catre art +@7C,pe cind procedura de interceptarea se efectueaza conf +3B)+31, se efectueaz< de c<tre organul de

urm<rire penal< cu autoriza9ia judec<torului de instruc9ie, :n baza ordonan9ei motivate a procurorului :n cauzele cu privire la infrac9iunile grave, deosebit de grave ;i excep9ional degrave, dac< din probele acumulate sau din materialele de investiga9ie operativ< rezult< o b<nuial<rezonabil< privind s<v:r;irea acestora.(nregistrarile si interceptarile pot fi verificate prin expertiz< te#nic< dispus< de c<tre instan9a de

judecat< la cererea p<r9ilor sau din oficiu.

ersoanele care s:nt c#emate s< asigure te#nic interceptarea ;i :nregistrarea comunic<rilor s:ntobligate s< p<streze secretul ac9iunii procesuale, secretul coresponden9ei ;i poart< r<spundere pentru :nc<lcarea acestei obliga9i acest organ este -(-.

1!2"valuati care valori proteate de cedo pot fi afectate de procedura inre$istrarilor ima$.onf valorilor ociale protejate de C*do pot fi atinse anume Demnitatea persoanei cind prininregistrarile de imagine acestea intr)un anumit mod sa spunem c#iar cind legea permite pu ca se

presupune ca va ajuta descoperirea inf se face publica o inf defaimatoare pe banuit sauinvinuit.se invalca inviolabilitatea vietii private ,deoarece se intra in viata acestuia private si lafel poate ca de exemplu sotia din imagini sa afle ca sotul o inseala.4neori aceste imagini nu ajutalla descoperirea inf si banuitul invinuitul pu ca sa nu afle familia sa despre o situatie neplacuta pu

ei cauzta de el poate sa isi assume sau sa recunoasca o fapta pedepsita penal care nu a savarsito.

1!6 definiti not de constatare teh(ico-stiintifica si medico le$alaconstatarea te#nico);tiin9ific< ;i medico)legal< ca o activitate efectuat< de c<tre specialist:n

cadrul ac9iunii procedurale, sau de sine st<t<tor, pentru explicare unor fapte sau circumstan9e alecauzei cercetatefiiind urgente

Constatarile sunt mijl de proba,avind aceiasi valoare si se apreciara in concordanta cu alte probe.Asadar acestea apar inin anumite situatii cind exista un pericol iminent din cauza pericolului de disparitie a unor mijloace de proba sau de sc#imbarea unei situa9ii de fapt ;i estenecesar< explicarea urgent< a unor fapte sau circumstan9e ale cauzei, organul de urm<rire penal<foloseste cuno;tin9ele unui specialist dispun:nd, la cererea p<r9ilor, iar organul de urm<rire

penal< ;i din oficiu, efectuarea constat<rii te#nico);tiin9ifice"in care de cele mai dese ori seimplica specialisti care efectueaza constatarile pe cazuri de accidente rutiere sau anumite untilajete#nice$ saumedico)legale"acestea le se atribuie cele mai dese ori cazurile de omor sua pu adetermina durata tratamentului$. acestea de regula se efectueaz<, de regul<, de c<tre speciali;ticare func9ioneaz< :n organul de urm<rire penal<. *a poate fi efectuat< ;i de c<tre speciali;ti carefunc9ioneaz< :n cadrul altor organe, precum ;i de c<tre al9i speciali;tica de exemplu cei dinmedicina legala sau din alte domenii ale medicinii.

1!'Distin$eti diferenta constatarilor de epertiza .(n prim rind cind cind exista pericolul de disparitie a mijl de proba pu o urgenta si din

nedispunerea de timp pu o cercetare de catre expert se apeleaza la constatarile ......,invocind ar @

a conventiei dr omu afirmam in ceia ce priveste indepedenta expertului deoarece constatarile seefectueaza in cadrul oup adica ca specialistii la efectuarea constatarilor de obieci sunt cei carefunc9ioneaz< :n organul de urm<rire penal<. poate fi efectuat< ;i de c<tre speciali;ti carefunc9ioneaz< :n cadrul altor organe, precum ;i de c<tre al9i speciali;tica de exemplu cei dinmedicina legala sau din alte domenii ale medicinii, dar acestea nu treb sa isi insuseasca atrib de/4 ci ttreb sa se limiteze la rezolvarea problemelor de stricta specialitate,pe cind expertul este

persoana care poseda cunostinte temeinice speciale intr)un anumit domeniu si are abilitatatia inconf cu legea de a efectua o eexpertiza"ca de ex in domeniu stiintei,mestesugaritului ,a arteisma$/ alta deosebire este ca orice constatarea in unele cazuri poate fi urmata de catre o expertiza

pe cind o ezpertiza poate fi urmata de catre una facultativa sau de catre o contraexpertiza..in cazconstatarilor se efectueaza de urgenta pe cind expertiza i se fixeaza un termen mai mare

efectuarea expertizei.trebuie de mentinat diferenta rapoartelor ,anume acel al constatarilor uneori poate fi in procesul verbal fara intocmirea lui adica in acele cazuri cind specialistul participa laefectuarea procedeelor probatoriu de catre /4,pe cind a expertului este confirmar plus la toate

de semnatura si i se aplica si sigiuliu institutiei respectivase anexeaza dupa caz corpuriledelicte ,probe grafice sa.o alta deosebire o putem arata si prin ceia ca expertul poate fi audiat incaz ca raportul nu este destul de clar sau are unele deficiente,pe cidn specialistul care efectueazaconstatarea nu etse supus unei audieri ci la neclaritatea raportului sau la initiativa uneia din partisau din oficiu /4 se efectueaza expertiza.constatrile sunt supuse unor proceduri maisimplificate decit cele al eexpertizei

1!*estimati in ce masura procedura de efectuare a constatarilor se conformeaza custandartele "D8

Astfel, rezultatele consta t<rilor te#nico);t iin9ifice devincunoscute p<r9ilor odat< cu prezentarea materialelor cauzei penale ;i :nm>narea rec#izitoriului. Dup< p<rea mea, aceast<ac9iune este cam :nt>rziat< ;i incomod< pentru procuror ;i organul de urm<rire penal<.=n situa9ia:n care p<r9ile vor lua cuno;tin9< de materialele cauzei penale,ace;tia vor :nainta, :n cel mai buncaz, demersuri cu cererea de a seordona o expertiz<, lucru care va conduce la tergiversareatermenuluiurm<ririi penale, iar :n unele cazuri – ;i la am>narea unor ac9iunipreventive. =n altecazuri aceste demersuri ;i cereri vor fi respinse cafiind nefondate sau adresate instan9ei de

judecat<. =n acest caz putem7+observa inexactitatea unor reglement<ri, care pot avea drept

consecin9< :nc<lcarea drepturilor men9ionate "dreptul la ap<rare ;i dreptul laegalitate :n arme,susutinute de C*D/$. =n situa9ia :n care instan9a va respinge cererea p<r9iide a ordona expertiza, ea se va :ntemeia, de exemplu, pe declara9iile specialistului ;i con9inutulconstat<rii te#nico);tiin9ifice sau medicolegale, sper>nd, c< expertul nu va descopericircumstan9e noi :n raportulsn< la etapa porniriiurm<ririi penale. Deci, principiuldeclarat, c< Mexis t< pericoluldispari9iei unor mijloace de prob< sau de sc#imbare a unor situa9iidefaptK, nu poate fi atribuit :n :ntregime constat<rilor te#nico);tiin9ifice;i medico)legale.

=n num<rul ac9iunilor, care pot fi realizate p>n< la etapa porniriiurm<ririi penale "cercetarea la fa9a locului, perc#ezi9ia corporal< ;iridicarea$, prev<zute de art. 56 al C, constatarea nu figureaz<.=ns<, potrivit legii, la fiecare dintre aceste ac9iuni ofi9erul de urm<rirepenal< solicit<

participarea ;i a unui specialist, concluziile c<ruia,conform art. +7+ al C, pot fi cuprinsedirect :n procesul verbal al ac9iunii de urm<rire penal<. Deci, se face observat< o contradic9ie :naceast< lege! pe de o parte, constatarea nu poate fi realizatn< la pornirea urm<ririi penale,deoarece legea nu prevede aceast< anticipare,iar, pe de alt< parte, noi accept<m concluziile specialistului, expuse p>n< la :nceputul etapei deurm<rire penal<, la care acesta particip<,;i, conform art. 63 al C, ele servesc drept mijloc de

prob<. Atacarea:n instan9< a concluziilor specialistului, care se con9in textual :n ac9iunea

de cercetare la fa9a locului, ar obliga judec<torul s< declare nulitateaacestora. =n alte situa9ii ne putem pomeni cu darea unor sentin9e decondamnare :n temeiul unor probe ob9inute cu :nc<lcarea prevederilor

procedurale. *ste necesar< modificarea alin. 3 al art. +7+ al C, ;i anume!rezultateleconstat<rilor te#nico);tiin9ifice s< nu fie incluse direct :nprocesul verbal al ac9iunii de urm<rire

penal<, ci s< se con9in< :ntr)unraport separat. Aceast< modificare ar permite s< aducem la cuno;tin9asolicitan9ilor rezultatele constat<rilor imediat dup< apari9ia p<r9ilor la

proces sau dup< primirea rezultatelor constat<rii, ceea ce ar permite ;irespectarea prevederilor alin. B al art. +B+, care acord< organului deurm<rire penal< trei zile s< iacuno;tin9< de concluziile raportului de

expertiz<.odific<rile propuse am convingerea, c< vor conduce laconsolidarea posibilit<9ii de respectare a unor drepturi aparte ale p<r9ilor la procesul penal ;i ne vor feri de alte procese la C*D/.

1!indicati asupra mecanismului de li(erii aprecieri a pro(elorudec<torul ;i persoana care efectueaz< urm<rirea penal< apreciaz< probele :n conformitate cu

propria lor convingere, format< :n urma cercet<rii tuturor probelor administrate.(n urmaaprecierii libere a probelor care trebuie sa fie insotite neaprat de intima convingere sint adoptate#otariri cu caracter oficial de ex punerea sub invinuires.a. asta in cazul cind libera apreciere esteo obligatie anume a inst dar cind libera apreciere este un drept in cazul partilor acestea potinainta plingeri,ceriri care produc efecete dupa ce acestea sunt aduptate printr)o #otarire de catreorganul competent.mentionam ca acestea treb sa fie motivate pe totalitatea necesara de probeadica prin ob probatiunii si pertinentiiprobelor,regulilor de colectarea si administrare a

probelor8ici o prob< nu are putere probant< dinainte stabilit<.in final aprecierea probelor devinea fi o garantie a realizarii dr persoanei si instanta sa poata stabili cit mai real vinovatia saunevinovatia persoanei pu ai putea aplica pedeapsa meritata

105evedentiati particularitatile sinta$mei,,propria convin$ereAprecierea unei probe se face de organul de urmarire penala,procurorul si de instanta de judecatain urma examinarii tuturor probelor administrate si potrivit convingerii lor si conducandu)sedupa constiinta lor. (ntima convingere este garantata de respectarea de catre organele de urmarire

penala si instanta de judecata a principiilor si legilor de formare a probelor, de moralitatea si buna credinta, de respectarea principiului separarii puterilor in stat, a inamovibilitatiimagistratilor si, nu in ultimul rand, ferirea deliberarii de orice influenta prin desfasurarea ei insecret. entionez ca intima convingere este rezultatul desfasurarii unui proces psi#ic in cadrulcaruia elementele de ordin obiectivdau nastere unui sentiment de adevar in legatura cu existentasau a inexistentei inf,aceasta ofera posibilitatea de a aprecia probele in modrezonabil,impartiall ,onest si fiind urmata de motivarea convingerii prin cercetarea minutuasa a

probelor fiind mai ales acestea contradictorii,indirecte s.a.

101estimati conformitatea p li(erei aprecieri a pro(elor cu situatia in care anumitecircumstante se dovedesc prin anumite miloace de pro(a Circumstan9ele care se constat< prin anumitemijloace de prob< sunt consfintite in codul penal asa ca nu poate fi pusa la indoiala dar esteneaprat nevoie ca sa ca sa fie sa se constate prin anumiteprobe

=n procesul penal se constat<, prin anumite mijloace de prob<, urm<toarelecircumstan9e!+$ cauza decesului – prin raportul expertizei medico)legale$ caracterul ;i gradul leziunilor corporale :n cauzele penale privind infrac9iunile grave,

deosebit de grave ;i excep9ional de grave – prin raportul expertizei medico)legale3$ incapacitatea persoanei, la momentul s<v:r;irii faptei prejudiciabile, de a);i da seama deac9iunile sau inac9iunile sale sau de a le dirija ca urmare a unei boli mintale sau a unei deregl<ri

psi#ice temporare, a unei alte deregl<ri a s<n<t<9ii sau debilit<9ii – prin raportul expertizei psi#iatrice

7$ incapacitatea martorului de a percepe ;i a reproduce circumstan9ele, ce urmeaz< a ficonstatate :n cauza penal<, ca urmare a unei boli mintale, unei deregl<ri psi#ice temporare, a uneialte deregl<ri a s<n<t<9ii sau a debilit<9ii – prin raportul expertizei psi#iatrice s.a.Acestea nucontravine p liberii aprecieri a probelor ci din contra deoarece principiul liberttii aprecierii

probelor, potrivit cruia :n procesul penal pot fi prezentate orice probe si folosite orice mijloacede prob legal totodata principiul liberei aprecieri a probelor, potrivit cruia toate probele au,

dup lege, aceeasi valoare probant, organele judiciare av>nd obligatia de a aprecia fiecare prob:n urma examinrii tuturor probelor administrate :n cauz. Dupa parerea mea aici aprecierea probelor se face :n scopul aflrii adevrului, ceea ce :nseamn c trebuies se evite formarea unei

convingeri pur subiective, contrare adevrului,:ntemeiat :n mod arbitrar doar pe o parte din probe sau pe o :ncredere nejustificat acordat unor probe :n detrimentul altora aici apar anumeacele circumstante care se constata prin anumite mijloace de proba..

102Indicati temeiurile pu dispunera si efectuarea epertizei-unt prevazute de catre cpp in articolul+7 care ne spune ca

"+$ *xpertiza se dispune :n cazurile :n care pentru constatarea circumstan9elor ce pot aveaimportan9< probatorie pentru cauza penal< s:nt necesare cuno;tin9e speciale :n domeniul ;tiin9ei,te#nicii, artei sau me;te;ugului. osedarea unor asemenea cuno;tin9e speciale de c<tre persoanacare efectueaz< urm<rirea penal< sau de c<tre judec<tor nu exclude necesitatea dispuneriiexpertizei. Dispunerea expertizei se face, la cererea p<r9ilor, de c<tre organul de urm<rire penal<sau de c<tre instan9a de judecat<, precum ;i din oficiu de c<tre organul de urm<rire penal<.

"$ <r9ile, din ini9iativ< proprie ;i pe cont propriu, s:nt :n drept s< :nainteze cerere despreefectuarea expertizei pentru constatarea circumstan9elor care, :n opinia lor, vor putea fi utilizate:n ap<rarea intereselor lor. &aportul expertului care a efectuat expertiza la cererea p<r9ilor se

prezint< organului de urm<rire penal<, se anexeaz< la materialele cauzei penale ;i urmeaz< a fiapreciat< o dat< cu alte probe.

"3$ =n calitate de expert poate fi numit< orice persoan< care posed< cuno;tin9e necesare pentrua prezenta concluzii referitoare la circumstan9ele ap<rute :n leg<tur< cu cauza penal< ;i pot aveaimportan9< probatorie pentru cauza penal<. Fiecare dintre p<r9i are dreptul s< recomande unexpert pentru a participa la efectuarea expertizei.

10!distin$eti su(iectii procesuali competenti de dispunerea a epertizeiDispunerea expertizei se face, la cererea p<r9ilor, de c<tre organul de urm<rire penal< sau

de c<tre instan9a de judecat<, precum ;i din oficiu de c<tre organul de urm<rire penala in vedereasolutionarii unor c#estiuni ce se includ in ob probatoriu si care necesita cunostinte speciale.<r9ile, din ini9iativ< proprie ;i pe cont propriu, s:nt :n drept s< :nainteze cerere despre efectuareaexpertizei pentru constatarea circumstan9elor care, :n opinia lor, vor putea fi utilizate :n ap<rareaintereselor lor

100evaluati in ce masura prevederea privind efectuarea epertOizei din contulpartilor corespunde ri$orilor "D8

Dupa parerea mea este o incalcarea in primul rind a art @ al Conv *D/care consfintesteindepedenta acestuia intru totul atit fata de /4 cit si de partile la proces, in cadrul a celorexperti care efectueaza expertiza din contul partilor ra putea admite unele favorizari pu cei care iiac#ita serviciul,din alt punct de vedere legislatia nationala prin consfintirea normei date asigura orespectare profunda a drepturilor si libertatilor persoanelor prin p egalitatea in fata legii siautoritatilor,in cazul celui banuit,invinuit ii asigura dreptul la aparare.

10* formele de epertiza intr-un proces penal"pertiza in pp im(raca mai multe forme in depedenOa de criteriul in care se clasifica sianume!+ Dupa natura problemelor care urmeaza a fi clarificate"pe parcursul timpui dezvoltareastiintifica si te#nica permite aparitia noilor domenii ale stiintei si te#nicii,noi metode decercetare alte metode de comitere a inf ceiia ce duce la noi si noi metode de expertize$,cele maides sunt intilnite –*xpertiza criminalistica care la rindul ei poate fi de mai multe feluri "grafica,balistica autote#nica$)*xpertiza medico legala"de obicei lucreaza cu cadravele,vatamarile s.a$ sicea psi#iatrica legata cu starea psi#ica a faptelor comise de catreinfractor..4n alt criteriu este modul in care este reglementat legal necesitatea efectuariiexpertizei si avem!)*xpertiza facultativa "acestea sint dispuse de catre /4sau la cererea partilor

si de catre inst de judec.la cererea partilor in toate caz cind se considera ca ets enecesaracunostinte speciale im domeniul stiintei,te#nicii artei s.atreb de mentionat ca raportul acesteai vafi la fel o valoare probanta ca si cel intocmit in ordinea generala$)*pertizele obligatorii acestea

suunt prevazute in C si anume se efectueaza expertiza in mod obligatoriu prin dispunerea deefectuarea a expertizei pu constatarea mortii ,pu constatarea gradului de gravitate si caracterulvatamarilor integritatii corporale.pu stabilirea starii psi#ice si fizice a faptasului,pu stabilireavirstei banuitului,invinuitului,inculpatului.'reb de mentionat ca aceasta se efectueaza si pustabilirea starii fizice sau psi#ice a partii vatamate.3.Dupa modul de organizare avem!*xpertizasimpla "se uitlizeaza maai m in stiinta criminalistica si practica$)*xpetiza de comisie"este o

comisie de experti$)*xpertiza complexa"se efectueaza in urma unor investigatii de diferitedomenii$)*xpertiza suplimentara"cind considera ca raportul de experRiza nu este suficientde clarsau complet$)Contraexpertiza"se efectueaza de catre alti experti cind din raport concluziile nusunt intemeiate si exista indoeli asupra procesului de organizare a expertizei$

10 =nalizati situatiile de efectuare a epertizei suplimentareConform C expertiza suplimentara se efectueaza atunci cind organul de urm<rire penal< care adispus expertiza sau instan9a de judecat< consider< c< raportul expertului nu este suficient de clar sau complet, poate fi dispus< efectuarea acesteia de c<tre acela;i expert sau de c<tre un alt expert.+B2roectati o situatie cind este necesara efectuarea contraexpertizei

*xpertul la prezentarea raportului de expertiza a adus concluzii ca survenirea decesuluivictemei a fost tairea arterei principale ,acestea fiind neintemeiate deoarece c#iar si cei care nuaveau cunostinte in domeniu puteau bine vedea pe poze ca corpul victemii nu era insotit de nici orana sau leziune,Astfel /4 a cerut o contraexpertiza semnind in ordonanta motivul susmentionat pu necesitatea efectuarii acesteia.

140.definiti notiunea importanta si sarcinile masurilor procesuale de constrin$ere.=estea au fost definite mijloace proces cu caracter restrictiv aplicate in stricta conformitate culegea de catre organul de cercetare penala ,ofiter de urmarire penala,procurror ,inst de jude in

privinta banuit,invinuit ,partii vatamate ,martorilor si altor persoane pu lic#idarea obstacolelorreale si posibile ce pot aparea in procesul cercetarii si solutionarii cauzelor penale ,in scopulasigurarii eficiente a proces penal.

(n doctrina dr proces penal au mai fost definite ca institutii de dr procesula penal care constau inanumite privatiuni sau constringeri personale sau reale determinate de conditiile si imprejurarilein care se desfasoara procesul p sau mijl de constringere folosite de organele judiciare p pu

garantarea executarii pedepsei si reparareapagubei produse prin inf precum si pu asigurareaindeplinirii de catre parti a oblig lor procesualeDin notiune in care am ivedentiat si sarcinile acesteai putem deduce importanta care pe linga celementionate putem afirma ca contribuie la desfasurearea actelor principale"procedeelor

probatorii$si a altor actiuni procesuale importante adica prin asigurarea prezentei martorilor sau a partilor,care combate impiedicarea aflarii adevarului ,prin executarea pedespei cu amenda s.a

144clasificati masurile procesuale de constrin$ere7istemul masurilor procesuale de constrin$ere au clasificat acestea in 1.retinerea,2.masuripreventive,!.alte masuri procesuale de constrin$ere.+ prin re9inere intelegem privarea persoanei de libertate, pe o perioad< scurt< de timp, dar numai mult de 5 de ore, :n locurile ;i :n condi9iile stabilite prin lege. -i pot fi supusere9inerii! persoanele b<nuite de s<v:r;irea unei infrac9iuni pentru care legea prevede pedeapsa cu:nc#isoare pe un termen mai mare de un an :nvinuitul, inculpatul care :ncalc< condi9iilem<surilor preventive neprivative de libertate, luate :n privin9a lui, precum ;i ordonan9a de

protec9ie :n cazul violen9ei :n familie, dac< infrac9iunea se pedepse;te cu :nc#isoare 3$condamna9ii :n privin9a c<rora au fost adoptate #ot<r:ri de anulare a condamn<rii cu suspendarea

condi9ionat< a execut<rii pedepsei sau de anulare a liber<rii condi9ionate de pedeaps< :nainte determen.aceasta se face in baza procesului)verbal, :n cazul apari9iei nemijlocite a motivelor verosimile dea b<nui c< persoana a s<v:r;it infrac9iuneaordonan9ei organului de urm<rire penal< #ot<r:riiinstan9ei de judecat< cu privire la re9inerea persoanei condamnate p:n< la solu9ionarea c#estiunii

privind anularea condamn<rii cu suspendarea condi9ionat< a execut<rii pedepsei sau anularealiber<rii condi9ionate de pedeaps< :nainte de termen ori, dup< caz, cu privire la re9inerea

persoanei pentru s<v:r;irea infrac9iunii de audien9<. masurile de prevenire au fost definite ca <surile cu caracter de constr:ngere prin care

b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul este :mpiedicat s< :ntreprind< anumite ac9iuni negativeasupra desf<;ur<rii procesului penal sau asupra asigur<rii execut<rii sentin9ei<surile

preventive s:nt orientate spre a asigura buna desf<;urare a procesului penal sau a:mpiedica b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul s< se ascund< de urm<rirea penal< sau de

judecat<, spre aceea ca ei s< nu :mpiedice stabilirea adev<rului ori spre asigurarea dec<tre instan9< a execut<rii sentin9ei. Acestea sunt!

+$ obligarea de a nu p<r<si localitatea$ obligarea de a nu p<r<si 9ara

3$ garan9ia personal<7$ garan9ia unei organiza9ii

B$ ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport @$ transmiterea sub supraveg#ere a militarului

5$ transmiterea sub supraveg#ere a minorului1$ liberarea provizorie sub control judiciar6$ liberarea provizorie pe cau9iune

+2$ arestarea la domiciliu ++$ arestarea preventiv<.3. acestea vin in scopul asigur<rii ordinii stabilite de prezentul cod privind urm<rirea

penal<, judecarea cauzei ;i executarea sentin9ei, organul de urm<rire penal<, procurorul, judec<torul de instruc9ie sau instan9a, conform competen9ei, s:nt :n drept s< aplice fa9< de b<nuit, :nvinuit, inculpat alte m<suri procesuale de constr:ngere, cum ar fi! +$ obligarea de a se prezenta $ aducerea silit<

3$ suspendarea provizorie din func9ie 7$ m<suri asiguratorii :n vederea repar<rii prejudiciului cauzat de infrac9iune B$ m<suri asiguratorii :n vederea garant<rii execut<rii pedepsei amenzii.

=n unele cazurile organul de urm<rire penal< sau instan9a de judecat< este :n drept s<aplice fa9< de partea v<t<mat<, martor, precum ;i fa9< de alte persoane participante la

proces urm<toarele m<suri procesuale de constr:ngere! +$ obligarea de a se prezenta $ aducerea silit< 3$ amenda judiciar< "se aplic< doar de c<tre instan9<$.

+B@estimati corespundrea legisl nationale cu standartele cedo in materie de liberare provizorie ersoana arestat< preventiv :n condi9iile art.+1B poate cere, :n tot cursul procesului penal,

punerea sa :n libertate provizorie sub control judiciar sau pe cau9iune. $ Liberarea provizoriesub control judiciar nu se acord< b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului :n cazul :n care acesta areantecedente penale nestinse pentru infrac9iuni grave, deosebit de grave sau excep9ional de gravesau exist< date c< el va s<v:r;i o alt< infrac9iune, va :ncerca s< influen9eze asupra martorilor saus< distrug< mijloacele de prob<, sau s< fug<. "3$ Liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei de9inute este :nso9it< de una sau maimulte din urm<toarele obliga9ii!

+$ s< nu p<r<seasc< localitatea unde :;i are domiciliul dec:t :n condi9iile stabilite de c<tre

judec<torul de instruc9ie sau, dup< caz, de c<tre instan9<$ s< comunice organului de urm<rire penal< sau, dup< caz, instan9ei de judecat< orice

sc#imbare de domiciliu 3$ s< nu mearg< :n locuri anume stabilite

7$ s< se prezinte la organul de urm<rire penal< sau, dup< caz, la instan9a de judecat< ori de c:teori este citat<

B$ s< nu intre :n leg<tur< cu anumite persoane@$ s< nu s<v:r;easc< ac9iuni de natur< s< :mpiedice aflarea adev<rului :n procesul penal5$ s< nu conduc< autove#icule, s< nu exercite o profesie de natura aceleia de care s)a folosit la

s<v:r;irea infrac9iunii. 1$ s< predea pa;aportul judec<torului de instruc9ie sau instan9ei de judecat<. "7$ /rganul de poli9ie :n a c<rui raz< teritorial< locuie;te b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul liberat

provizoriu efectueaz< controlul asupra respect<rii de c<tre acesta a obliga9iilor stabilite deinstan9a de judecat<. "B$ Controlul judiciar asupra persoanei liberate provizoriu poate fi ridicat, total sau par9ial,

pentru motive :ntemeiate, :n modul stabilit pentru aplicarea acestei m<suri. "+$ Liberarea provizorie pe cau9iune a persoanei arestate preventiv, re9inute sau :n privin9a c<reias)a :naintat demers de arestare poate fi acordat< :n cazul :n care este asigurat< repararea

prejudiciului cauzat de infrac9iune ;i s)a depus cau9iunea stabilit< de judec<torul de instruc9ie saude c<tre instan9<.

"$ Liberarea provizorie pe cau9iune nu se aplic< dac< se constat< unul din cazurile prev<zute

la art.+6+ alin."$. "3$ =n perioada liber<rii provizorii pe cau9iune, persoana este obligat< s< se prezinte la citareaorganului de urm<rire penal< sau instan9ei de judecat< ;i s< comunice orice sc#imbare adomiciliului. Fa9< de persoana liberat< provizoriu pe cau9iune pot fi aplicate ;i alte obliga9ii

prev<zute de art.+6+ alin."3$."7$ Cuantumul cau9iunii se fixeaz< de c<tre judec<torul de instruc9ie sau de instan9< de la 322

la +22.222 unit<9i conven9ionale, :n dependen9< de starea material< a persoanei respective ;i degravitatea infrac9iunii.

165. Definiţi noţiunea de reţinere.Prin retinere intelegem privarea de libertate a persoanei banuite sau invinuite e savirsirea unei

inf pu care prevede pedeapsa cu inc#isoare pe un termen mai mare de un an prin #otarirea /4 pu o perioada scurta de timp dar nu mai mult de 5 de ore in izolatoarele de detentie provizorieale /rganelor afacerilor interne.Conf constitutiei &m se refera la aceasta procesuala p de

constringere,aceasta treb delimitata de catre retinirea fizica"care care are scopul de aducereafortata$ si administ a pers.

161. =nalizaţi esenţa ;(#nuelii rezona(ile<.Prin banuiala rezonabila intelegem suspiciunea care este fondata pe ceva anume,aceasta banualarezonabila se fondeaza si vine aplicarea retinerii anume pu ca.+.Ca se va sustrage desi vin a fi

nevoie si unele probe exemplu a fost retinut i aeroport ,si)a vindut locuinta ,a procurat bilete caexemplu vine cauza -#erba 22B..anuiala ca va continua activ infract "are legaturi crimanel dupa aplicare unei masuri

preventive a mai comis unele inf$3.oate sa distruga probele "impiedice la stabilirea adevarului ,ameninta martorii$Atentie,refuzul depunerii declaratiei poate fi luata ca o impedicare de stabirire a adddevarului.

162. "valuaţi normele procesuale naţionale în raport cu ri$orile "D8 în materie dereţinere.ormele procesuale sint in report cu normele internationale ca de exemplu articol B al

paragraful al conventiei in referinat ca infractiunea treb inregistrata la momentul

retinerii,neinregistrarea duce la eliberarea persoanei,obligatia de a informa rudele in termen de @ore si este necesara autorizarea judecatorului de instructie,acestea la fel vin in referinat cunormele internationaleLa fel in conformitate cu paragraful al conventiei pers treb informatadespre motivele retinerii in caz de necesitate prezenta interpretului ,nu este necesara o anumitaforma stricta de informare la momentul retinerii poati si numai in forma verbala dar este neparatnecesara informarea privind comiterea unei inf concrete prevazute de C&

166. 7ta(iliţi condiţiile , temeiurile )i circumstanţele care se iau în consideraţie la aplicaream#sirilor prevative.

Prima conditie $enerala este existenta probelor ce stabiletste faptul savirsirii inf de catre banuit invinuit ,inculpat,acesta ingloba in sine suspiciunea rezonabila.

= doua conditie generala este exitenta temeiurilor rezonabile de a presupune suspectul ca ar putea sa se ascunda de /4sau de instanta,poate impiedica aflarea adevarului sau sasavirseasca noi inf. / alta calsificare o putem distinde la (gor Dolea si anume ca primacondittie este ca ersoana va impiedica stabilirea adevarului ,desi o asemenea formulare nuexista in conventie o putem asimila cu fraza va comite alte inf adica vb de anumite acteilegale si anume,a incercat sa intimideze martorul ,sa distruga probele.

8 alta conditie fiindca faptasul va incerca sa se sustraga sa fuga ca de exemplu a fost retinutain aeroport ,a spus unui martor ca va fugi

ontinuitatea activitatii aceasta se prezuma prin faptul ca are la fel legaturi criminale ,infcomise in termenul de probas.a.

a circumstante vin a fi criteriile complimentare si anume +$ caracterul ;i gradul prejudiciabil al faptei incriminate$ persoana b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului3$ v:rsta ;i starea s<n<t<9ii lui7$ ocupa9ia luiB$ situa9ia familial< ;i prezen9a persoanelor :ntre9inute@$ starea lui material<5$ prezen9a unui loc permanent de trai

1$ alte circumstan9e esen9iale. Acestea in toate caz inst nation sint obligate sa identificemasurile alternative,toate #ot trebuie motivate deoarece & are probleme mari la acestcapitol la cedo ca de exemplu cazurile Castravet,musuc,sarban,boicencos.a

Aemeiurile sunt la fel stipulate in C si anume ca <surile preventive pot fi aplicate de c<tre procuror, din oficiu ori la propunerea organului de urm<rire penal<, sau, dup< caz, de c<tre

instan9a de judecat< numai :n cazurile :n care exist< suficiente temeiuri rezonabile de a presupune c< b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul ar putea s< se ascund< de organul de urm<rire penal< sau de instan9<, s< :mpiedice stabilirea adev<rului :n procesul penal ori s<s<v:r;easc< alte infrac9iuni, de asemenea ele pot fi aplicate de c<tre instan9< pentruasigurarea execut<rii sentin9ei.

16'. =nalizaţi constat#rile t"D8 în cauza Kar(an 9oldova.In cauza 7ar(an se depisteaza plingerile acestuia care cer respectarea conventiei si anume ca is)a incalcat in primul rind lipsa accesului la asistenta medicala conf articolului 3 alconventiei,arestul preventiv ,motivinf ca motiv ca a comis o inf grava si ca acesta poate sa seascunda,insuficienta motivelor inaintate in inst de judla aplicarea arestului preventiv si deciziileunui jud necompetent de a dispune liberarea provizorie conf art B paragraful 3 alconvent,durataexcesiva de examinare a cererii de #abeas corpus si refuzul de a audia un martorconf art B paragraful 3 si au fost incalcate dreptul la comunicarile confedentiale dintre reclam cuavocatul art 1. %uvernul a avut ca obiectii faptul ca reclamantul nu a epuizat toate caile de recursinterne accesibile si pretinsul abuziv la dr la petitie din partea reclamantului sustine careclamantul a depus declarati abuzive.(tr)un sfirsit curtea s)a pronuntat prin deciziile de a

respinge obiectiile preliminare ale %,sustine ca aexistat o incalcare a art 3 ,si a fost incalcat art B paragraful 3"motivele insuficiente pu detentie,in sc#imb nu a existat o incalcare a art B paragr 3asupra deciziei pronuntate de judecatori competenti de a dispune eliberarea recl in parcusul

procedurii$,nu a avut loc incalcarea art 1 "lipsa comunicarilor confedetinale recl)avocat$.-istineca statul treb sa ac#ite 7222 euro prej moral si 3222 e de costuri si c#eltueli in decurs de 3 luni

plus orice taxa care v)a trebui incasata desi idn momentul expirarii de trei luni pina la dataexecutarii treb de ac#itat rata simpla a dobinzii egale cu rata limita de imprumut a C*,sirespinge restul pretentiilor reclam de satisfacerea ec#itabila.16*. :edactaţi o cerere la t"D8 în materia art. 4 al onvenţiei "uropene.

C4&'*A *4&/*A8A A D&*'4&(L/& /4L4( Conseil de l]*urope ) $ouncil of 5urope)Consiliul*uropei

-trasbourg, France

C*&*&* prezentat< :n conformitate cu articolul 37 al Conven9iei *uropene a Drepturilor /mului,

precum ;i cu articolele 7B ;i 75 ale &egulamentului Cur9iiP=:AIB" =.:"B=9=A= $arp Gictoria, de natinalitate moldoveanca,studenta anului *,+%-drept,nascuta la data de * septembrie /00 ,orasul Flodeni,domiciliata in1% raionulFlodeni,orasul Flodeni,strada @ineretului HH,adresa actuala Feorge $asu $isinauI1%

@.Importiva :9"CP+":"= F=PA"B8: 3La data de 2.2B.226,a fost retinuta si supusa arestului preventiv ,instanta de judecata motivindca am comis o infractiune grava si acesta fiind explicat prin faptul ca as putea sa ma ascund sausa impiedic organelor justitiabile aflarea adevarului./data supusa arestului preventiv nu am fostinformata asupra motivelor arestarii iar acuzatiile aduse mie au fost pronunate in limbarusa,deoarece judecatorul la fel ca si procurorul erau cunoscatori de limba rusa "eu necunoscindlimba rusa$,am cerut sa mi se aduca un interpret ca sa imi traduca ,judecatorul insa stiind cagrafiera cunoaste limba de stat i)a spus sa imi traduca,aceasta insa nu reusea sa traduca totul caeu sa inteleg.Astfel conform Conventiei europene pu drepturile omului si libertatile fundamentale,si anume

articolul B al acesteia rog sa mi se recunoasca ca incalcarea acestui articol si anume !.ca orice persoana arestat< trebuie s< fie informat<, :n cel mai scurt termen ;i :ntr)o limb< pecare o :n9elege, asupra motivelor arest<rii sale ;i asupra oric<rei acuza9ii aduse :mpotriva sa si

ca este o incalcare dreptului de interpret conform Legii privind activitatea interpretului ce nu poate fi insumata cu alta functir sau calitate intr)un proces penal ca in cazul nostru a grefierii..Au fost insuficiente motive inaintate de instanta de judecata la aplicarea arestului preventiv.

• Am dispus de un recurs la care l-a fel am avut acelasi raspuns ,si am ramas incontinuare sub arest

• ;u am mai prezentat în faţa unei alte instanţe internaţionale de ancetă sau

reglementare capetele de cerere din prezenta plângere• Conf art B al B.al conventiei,, /rice persoan<, victim< a unei arest<ri sau de9ineri :n

condi9ii contrar dispozi9iilor acestui articol, are dreptul la repara9ii.]]Cer sa mi se ac#ite222 de euro prejudicii morale,3222 de euro de costuri si c#eltueli plus orice taxa caretrebuie incasata

La prezenta cerere anexez toate copiile documentelor acumulate pe pracursul arestarii,#otaririlorinstantelor de judecata,proceselor verbaleDeclar pe onoare c< informa9iile ce figureaz< :n prezentul formular de cerere sunt exacte. C#isinau2++.+@.+-emnatura reclamantei

1'2. Indicati particularitatile aplicarii masurilor preventive fata de minori.'ransmiterea minorilor in supraveg#erea unor persoane este o masura preventiva speciala

aplicata minorilor "art. +17 Cod de rocedura enala al &.oldova$, ce consta in asumarea inscris a obligatiei de catre unul din parinti, tutore, curator sau de catre o alta persoana demna deincredere, precum si de catre conducatorul institutiei de invatamant speciale unde invata minorul,de a asigura prezentarea acestuia, cand va fi citat, la organul de urmarire penala sau la instanta,

precum si de a contracara actiunile prevazute la art.+5@ alin."+$ din Codul de procedura enala al&. oldova. asura supraveg#erii minorilor se dispune de organele de urmarire penala,

procuror sau instanta de judecata cu conditia ca parintii, tutorele, curatorul vor putea asigura o purtare corespunzatoare a minorului invinuit sau banuit in sens procesual si prezenta lui la

citarea organelor judiciare. (nsa pana la transmiterea sub supraveg#ere a minorului, procurorulsau instanta vor solicita de la autoritatea tutelara informatie despre persoanele carora urmeaza sale fie transmis minorul sub supraveg#ere pentru a se convinge ca acestea sant capabile sa asiguresupraveg#erea lui. Constatand ca aceasta masura preventiva poate fi luata in privinta minorului,

procurorul adopta o ordonanta, iar instanta – o inc#eiere, de aplicare a acesteia. inorii aflati in(nstitutiile ce asigura un regim de control sau de paza si anume institutii speciale de invatamantsi educatie institutii internate scoli speciale profesional)te#nice institutii de internare

provizorie, precum si coloniile de educare prin munca pentru minori cu regim comun sauinasprit, sunt lasati in supraveg#erea administratiei acestor institutii.

Lasarea sub supraveg#erea administratiei institutiilor educative de tip inc#is este o masura preventiva care are tangete cu `arestarea preventiva.`(n cazul aplicarii acestei masuri minorul

este lipsit de posibilitatea de a se deplasa liber si limitat in dreptul la viata personala,comunicarea cu alte persoane, etc.-e recomanda, ca aceasta masura procesuala sa fie sanctionatadoar de instanta de judecata, deoarece este vorba despre privarea persoanei de libertate si inspecial este vorba de minor.

articolul +17 alin. 7 din Codul de rocedura enala al &., prevede sanctionarea persoanei careia i)a fost incredintat sub supraveg#ere minorul, daca ea si)a incalcat obligatiunilesale, printr)o amenda in marime de la +2 la B unitati conventionale.

'ransmiterea sub supraveg#ere a minorului se face numai la cererea scrisa a persoanelorspecial specificate in Cod, care iau cunostinta de fondul cauzei si de obligatiile lor, fapt ce seconsemneaza in procesul)verbal.

1'!. auza t"D8 @ecciev vs. 9oldova

1'0.Proiectati o situatie cind se dispune anularea masurii preventive privative deli(eratate.

1''.7ta(iliti conditiile aplicarii $aratiei personale si $arantiei unei or$anizatii.Dupa depunerea garantiei personale sau a unei organizatii, garantul este obligat sa asigure

comportamentul corespunzator al prevenitului, conf. Art +56)+1+ C (n vederea asigurariigarantiei, garantul poate avea intrevederi cu prevenitul, poate duce cu el discutii pentruexplicarea consecintelor nerespectarii masurii preventive aplicate. (n cazurile prevazute in art.+1+ alin "3$ din C, garantul poate adresa autoritatii care a dispus aplicarea masurii preventive

o cerere privind retragerea garantiei si restituirea sumei banesti depuse pe contul de depozit alautoritatii respective pentru asigurarea garantiei. Dupa depunerea cererii garantului privindrenuntarea la garantia asumata, autoritatea care a dispus aplicarea masurii preventive procedeazaconform art. +6B din C.

1'*. Distin$eţi condiţiile aplic#rii m#surilor preventive faţ# de minori.&e9inerea minorului ;i aplicarea fa9< de minori a m<surilor preventive

"+$ La solu9ionarea c#estiunii privind aplicarea m<surii preventive :n privin9a minorului, :nfiecare caz se discut<, :n mod obligatoriu, posibilitatea transmiterii lui sub supraveg#ere conformdispozi9iilor art.+17.

"$ &e9inerea minorului, precum ;i arestarea lui preventiv< :n temeiurile prev<zute :n art.+@@

"'emeiurile pentru re9inerea persoanei b<nuite de s<v:r;irea infrac9iunii$, +5@ "'emeiurile pentruaplicarea m<surilor preventive$, +1@ 'ermenul 9inerii persoanei :n stare de arest ;i prelungirealui, +1B "Arestarea preventiv<$, pot fi aplicate doar :n cazuri excep9ionale c:nd au fost s<v:r;iteinfrac9iuni grave cu aplicarea violen9ei, deosebit de grave sau excep9ional de grave "3$ Desprere9inerea sau arestarea preventiv< a minorului se :n;tiin9eaz< imediat procurorul ;i p<rin9ii saual9i reprezentan9i legali ai minorului, fapt care se consemneaz< :n procesul)verbal de re9inere.(ardemersul privind arestarea preventive se solutioneaza cu participarea obligatorie areprezentantilor legali.&e9inerea minorului nu poate dep<;i 7 de ore.Durata tinerii in stare de arrest a invinuituluiminor nu poate depasi 7 luni.8u pot fi supuse aducerii silite minorii :n v:rst< de p:n< la +7 aniconform art +66 al BC

1*!. Indicaţi despre condiţiile li(er#rii provizorii pe cauţiune. Liberarea provizorie pecau9iune a persoanei arestate preventiv, re9inute sau :n privin9a c<reia s)a :naintat demers dearestare poate fi acordat< :n cazul :n care este asigurat< repararea prejudiciului cauzat deinfrac9iune ;i s)a depus cau9iunea stabilit< de judec<torul de instruc9ie sau de c<treinstan9<. Conditia repararii prejudiciului este realizata si in cazul in care prejudicial este reparatnu exista sau nu sa inaintat actiune civila.(n cazul cind exista prejudiciu dar actiunea civila nueste inaintata judecatorul de instructive sau dupa caz instant de judecata va instientiza victim sau

partea vatamata despre examinarea cererii de liberare provizorie pe cautiune in sensul dacaacestea nu au pretentii material fata de invinuit.Dovada punerii cautiunei pe contul procuraturii

sau dupa caz a instantei de judecata o face parte ace solicita liberarea provizorie .cautiunea sedepune de catre sotul rudele apropiate sau aparatorul banuitului invinuitului siinculpatului,mentionindu)se in cauza penala respective.liberarea provizorie pe cautiune nu seacorda banuitului,invinuitului,inculpatului in cazul in care acestaare antecedente penale nestinse

pentru infr. %rave deosebit de grave sau exceptional de grave/ri exista date ca el va savirsi o altainfractiune,va incerca sa influenteze martorii sa distraga mijloacele de proba sau sa fuga.=n

perioada liber<rii provizorii pe cau9iune, persoana este obligat< s< se prezinte la citarea organuluide urm<rire penal< sau instan9ei de judecat< ;i s< comunice orice sc#imbare a domiciliului. Fa9<de persoana liberat< provizoriu pe cau9iune pot fi aplicate ;i alte obliga9ii3 +$ s< nu p<r<seasc< localitatea unde :;i are domiciliul dec:t :n condi9iile stabilite de c<tre

judec<torul de instruc9ie sau, dup< caz, de c<tre instan9<

$ s< comunice organului de urm<rire penal< sau, dup< caz, instan9ei de judecat< oricesc#imbare de domiciliu 3$ s< nu mearg< :n locuri anume stabilite

7$ s< se prezinte la organul de urm<rire penal< sau, dup< caz, la instan9a de judecat< ori de c:teori este citat<

B$ s< nu intre :n leg<tur< cu anumite persoane@$ s< nu s<v:r;easc< ac9iuni de natur< s< :mpiedice aflarea adev<rului :n procesul penal5$ s< nu conduc< autove#icule, s< nu exercite o profesie de natura aceleia de care s)a folosit la

s<v:r;irea infrac9iunii.

1$ s< predea pa;aportul judec<torului de instruc9ie sau instan9ei de judecat<.Cuantumul cau9iunii se fixeaz< de c<tre judec<torul de instruc9ie sau de instan9< de la 322 la+22.222 unit<9i conven9ionale, :n dependen9< de starea material< a persoanei respective ;i degravitatea infrac9iunii. La aplicarea cautiunii se vor prezenta documente privind venitul annual alfamiliei celui invinuit.

1*0. =nalizaţi constat#rile t"D8 în cauza 9u)uc vs. 9oldova.+.Curtea s)a pronuntat ca art B paragraful 7 nu garanteaza un dr de a avea contestate deciziile puremuneratie,ea treb respinsa ,nu e compatibila cu prevederile curtii.Conform art B paragr + pu retinere treb sa fie o banuiala rezonabila .'otusi nu e necesar ca/4 sa aiba dovezi .8u s)a demonstrat cum procuratura a ajuns la concluziile ca reclamant ar fi

savirsit inf .3.Conf art B paragr 3 arestarea nu s)a bazat pe o banuiala rezonabila motivele de arest si de

prelungire erau luate din cod dar nu se refereau la materialile dosarului .(ar cerinta ca recl sa plateasca o cautiune pe care nu a plitito de aceia a continuat detentia ,incalcarea rt 1 paragraful 3.7.Conform art B paragraf 7 nu au fost motive pu a nu prezenta informat reclam si prin urmarerecl nu a putu sa conteste arestarea sa deoerece nu a avut informat de ce a fost arestat .-i a decisca s)a violat art B paragr 1 arestarea fara banuiala rezonabila,vilarea art B paragraful 3insuficienta motivelor pu arestare,violarea art B paragr 3 prin faptul ca recl i s)a cerut sa

plateasca o cautiune,art B paragr 7 recl si avocatul nu au avut acces la materialile din dosar,art B parag7 ingerinta ca nu a avut posibilitatea ca recl sa comunice confedential cu avocatul sau.

1*. Indicaţi condiţiile )i temeiurile arest#rii preventive.Arestarea preventiv< const< :n de9inerea b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului :n stare de arest :nlocurile ;i :n condi9iile prev<zute de lege. Arestarea preventiv< poate fi aplicat< :n cazurile ;i :ncondi9iile! Arestarea preventiv< se aplic< numai :n cazurile existen9ei unei b<nuieli rezonabile

privind s<v:r;irea unei infrac9iuni pentru care legea prevede pedeaps< privativ< de libertate pe untermen mai mare de ani, iar :n cazul existen9ei unei b<nuieli rezonabile privind s<v:r;irea uneiinfrac9iuni pentru care legea prevede pedeaps< privativ< de libertate pe un termen mai mic de ani.Arestarea preventive pot fi aplicata de c<tre procuror, din oficiu ori la propunerea organului deurm<rire penal<, sau, dup< caz, de c<tre instan9a de judecat< numai :n cazurile :n care exist<

suficiente temeiuri rezonabile de a presupune c< b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul ar putea s< seascund< de organul de urm<rire penal< sau de instan9<, s< :mpiedice stabilirea adev<rului :n procesul penal ori s< s<v:r;easc< alte infrac9iuni, de asemenea ele pot fi aplicate de c<tre instan9< pentru asigurarea execut<rii sentin9e. -e vor lua in consideratie si datele cu privire la!+$ caracterul ;i gradul prejudiciabil al faptei incriminate

$ persoana b<nuitului, :nvinuitului, inculpatului3$ v:rsta ;i starea s<n<t<9ii lui7$ ocupa9ia luiB$ situa9ia familial< ;i prezen9a persoanelor :ntre9inute@$ starea lui material<5$ prezen9a unui loc permanent de trai

1$ alte circumstan9e esen9iale.6$ b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul nu are loc permanent de trai pe teritoriul &epublicii oldova

+2$ b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul nu este identificat

++$ b<nuitul, :nvinuitul, inculpatul a :nc<lcat condi9iile altor m<suri preventive aplicate :n privin9a sa ori a :nc<lcat ordonan9a de protec9ie :n cazul violen9ei :n familie

15. =nalizaţi constat#rile t"D8 în cauza urcan vs. 9oldova. Curtea face referire la principiile stabilite :n jurispruden9a sa cu privire la articolul 3 al

Conven9iei :n ceea ce prive;te, :n special, condi9iile de deten9ie ;i asisten9a medical< .

*a observ< c< reclamantul a fost de9inut :n aceea;i celul< ca ;i reclamantul :n cauza %odârcă,, :n care Curtea a constatat c< condi9iile de deten9ie erau contrare articolului 3 alConven9iei. Circumstan9ele pl>ngerilor :n ambele cauze sunt foarte asem<n<toare, iarreclamantul a declarat, :n mod expres, c< ele sunt identice. rin urmare, ea consider< c< ea nu

poate s< ajung< la o concluzie diferit< :n aceast< cauz< dec>t dac< s)ar fi dovedit c< condi9iile dedeten9ie s)au sc#imbat :ntre data la care dl od>rc< a fost eliberat ;i cea la care reclamantul afost transferat :n celul<.

. &eclamantul s)a pl>ns de deten9ia sa :n lipsa unui temei legal, contrar articolului B + alConven9iei. *l a considerat c< practica din &epublica oldova de a nu cere instan9elor de

judecat< s< emit< noi mandate de arestare dup< trimiterea dosarului :n instan9< spre judecare elsimilar< celei constatate ca fiind contrar< articolului B +Av>nd :n vedere constatarea sa c<

deten9ia reclamantului :ncep>nd cu 2 februarie 22@ nu a avut niciun temei legal "a se vedea paragraful 77 de mai sus$, Curtea nu consider< necesar de a examina aceast< preten9ie separate

14. :eproduceţi procedura arest#rii (#nuitului )i învinuitului.Dupa depistarea 'emeiurile pentru re9inerea persoanei b<nuite de s<v:r;irea infrac9iunii,retinerea persoanei banuite desavirsirea unei instructiuni ce se dispune prin intocmirea unui process)verbal de retinere intermen de pina la 3 ore de la momentul privarii de libertate de catre organul de urmarire

penala.(n situatia data se presupune ca banuitul este present in fata organului de urmarire penala,fie prins sau adus de catre orice cetatean.(n procesul)verbal de retinere se indica temeiurile,motivele,locul,anul luna ziua si oraretinerii,fapta savirsita de persoana respective,rezultatele perc#ezitiei corporale a persoaneiretinute precum si data si ora intocmirea procesului)verbal.Acesta se aduce la cunostinta

persoanei retinute numai in prezenta unui aparator ales sau numit din oficiu.anuitul poaterenunta la aparator numai in cazul cind i)au fost create posibilitati reale pentru participareaavocatului in process.anuitului ( se inmineaza in scris informatia despre drepturile prevazute inart @7,rocesul)verbal de retinere se semneaza de persoana ce la intocmit sic earetinuta.ersoanei retinute ( se inmineaza in copie precesul verbal de retinere la cerereaacesteia.(n decurs de pina la 3 ore de la intocmirea procesului)verbal de retinere persoana ce laintocmit prezinta procurorul o comunicare in scris privind aplicarea acestei masuri. /rganul deurm<rire penal<, :n timp de o or< dup< re9inerea persoanei, solicit< oficiului teritorial alConsiliului 8a9ional pentru Asisten9< uridic< %arantat< de -tat sau unor alte persoane

:mputernicite de acesta desemnarea unui avocat de serviciu pentru acordarea asisten9ei juridicede urgen9<. -olicitarea de a desemna un avocat de serviciu este prezentat< :n scris, inclusiv prinfax, sau la telefonersoana ce a intocmit procesul)verbal de retinere imediat dar nu mai tirziu de 3 ore e obligatesa ea posibilitate persoanei retinute sa anunte una din rudele apropiate sau alta persoana la

propunerea retinutului despre locul unde acesta e retinut sau o anunta singur.(n cazul in care persoana retinute este cetatean al altui stat despre retinere e informata in termenul prevazutambasada sau consulatul daca aceasta o cere.(n cazuri exceptionale daca aceasta o cere caracteruldeosebit al cauzei in scopul asigurarii secretului etapei incepatoare a urmaririi penale cuconsimtamintul judecatorului de instructie.instiintarea despre retinere poate fi aminata de oina la+ ore.

=n cazul re9inerii minorului, persoana care efectueaz< urm<rirea penal< este obligat< s< comuniceimediat aceasta procurorului ;i p<rin9ilor minorului sau persoanelor care :i :nlocuiesc.ersoana re9inut< va fi audiat< :n conformitate cu prevederile art.+23 ;i +27, dac< accept< s< fie

audiat<.ersoana care efectueaz< re9inerea este :n drept s< supun< persoana re9inut< perc#ezi9iei

corporale :n condi9iile&e9inerea persoanei :n baza ordonan9ei organului de urm<rire penal< pentru a fi pus< sub:nvinuire/rganul de urm<rire penal< adopt< o ordonan9< de re9inere a persoanei :n cazul :n care probele

administrate :n cauza penal< dau temei rezonabil de a presupune c< ea a comis infrac9iunea ;i c< persoana respectiv< nu se afl< :n localitatea dat< sau locul ei de aflare nu este cunoscut. Aceast<ordonan9< este obligatorie pentru executare de c<tre orice colaborator al organului de urm<rire

penal< sau al poli9iei care va g<si b<nuitul.art.+32Despre executarea ordonan9ei de re9inere este informat imediat organul care a adoptat ordonan9a:n cauza respectiv<.&e9inerea persoanei :n temeiul prev<zut la alin."+$ se efectueaz< conform procedurii ;i :ntermenele prev<zute la art.+@@ ;i +@5.

16. =nalizaţi constat#rile t"D8 în cauza Paladi vs. 9oldova.. &eclamantul s)a pl>ns de :nc<lcarea drepturilor sale garantate de articolul 3 al Conven9iei.

Articolul 3 prevede urm<toarele!M8imeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.K. De asemenea, reclamantul a considerat c< deten9ia sa a fost contrar< articolului B + alConven9iei, partea relevant< a c<ruia este urm<toarea!M+. /rice persoan< are dreptul la libertate ;i la siguran9<. 8imeni nu poate fi lipsit de libertateasa, cu excep9ia urm<toarelor cazuri ;i potrivit c<ilor legale!..."c$ dac< a fost arestat sau re9inut :n vederea aducerii sale :n fa9a autorit<9ii judiciare competente,atunci c>nd exist< motive verosimile de a b<nui c< a s<v>r;it o infrac9iune sau c>nd exist< motivetemeinice de a crede :n necesitatea de a)l :mpiedica s< s<v>r;easc< o infrac9iune sau s< fug< dup<s<v>r;irea acesteiaK. &eclamantul s)a pl>ns, :n temeiul articolului B 3 al Conven9iei, c< deten9ia sa preventiv< nu s)a bazat pe motive Mrelevante ;i suficienteK. De asemenea, el s)a pl>ns de decizia de a suspendaexaminarea cauzei sale p>n< la recuperarea sa. artea relevant< a articolului B 3 prevedeurm<toarele!M3. /rice persoan< arestat< sau de9inut<, :n condi9iile prev<zute de paragraful + lit. c$ din

prezentul articol ... are dreptul de a fi judecat< :ntr)un termen rezonabil sau eliberat< :n cursul procedurii. unerea :n libertate poate fi subordonat< unei garan9ii care s< asigure prezentarea persoanei :n cauz< la audiere.KDe asemenea, reclamantul a sus9inut c< durata de timp :n care a fost examinat< cererea sa abeascorpus, refuzul de a examina recursul s<u :mpotriva respingerii acelei cereri ;i respingerea acelei

cereri :n baza unor noi circumstan9e au constituit fiecare o :nc<lcare a articolului B 7 alConven9iei, care prevede urm<toarele!M7. /rice persoan< lipsit< de libertatea sa prin arestare sau de9inere are dreptul s< introduc< unrecurs :n fa9a unui tribunal, pentru ca acesta s< statueze :ntr)un termen scurt asupra legalit<9iide9inerii sale ;i s< dispun< eliberarea sa dac< de9inerea este ilegal<.K. 9n fine, reclamantul s)a pl>ns de :nt>rzierea de a se conforma m<surilor provizorii indicate deCurte. *l a considerat c< acest lucru a constituit o violare a articolului 37 al Conven9iei, care

prevede urm<toarele!MCurtea poate fi sesizat< printr)o cerere de c<tre orice persoan< fizic<, orice organiza9ieneguvernamental< sau de orice grup de particulari care se pretind victim< a unei :nc<lc<ri, dec<tre una din =naltele <r9i Contractante, a drepturilor recunoscute :n Conven9ie sau protocoalele

sale. =naltele <r9i Contractante se angajeaz< s< nu :mpiedice prin nici o m<sur< exerci9iul eficaceal acestui dreptCostatarile curtii!

Curtea conc#ide c< lipsa asisten9ei medicale corespunz<toare :n (zolatorul de Deten9ie rovizorieal CCC*C, tratamentul incomplet al reclamantului :n spitalul penitenciar dup< 2 mai 22B ;i:ncetarea subit< a tratamentului lui cu /S au constituit fiecare o violare a articolului 3 alConven9iei.Curtea constat<, din motivele aduse :n cauzele citate mai sus, c< deten9ia reclamantului, dup<transmiterea dosarului pentru examinare :n instan9a de judecat< dup< octombrie 227, c>nd

termenul de deten9ie autorizat prin ultima :nc#eiere judec<toreasc< a expirat, nu s)a bazat penicio prevedere legal<.rin urmare, a avut loc o violare a articolului B + al Conven9iei :n perioada de dup< octombrie 227=n lumina constat<rii sale c< deten9ia reclamantului dup< octombrie 227 nu s)a bazat pe nicio

baz< legal< "a se vedea paragraful 62 de mai sus$,Curtea nu consider< necesar de a examina aceste preten9ii separateCurtea consider< c< omisiunea autorit<9ilor na9ionale de a se conforma urgent cu m<sura

provizorie indicat< de Curte a expus :n sine unui risc capacitatea reclamantului de a men9inecererea lui la Curte ;i, astfel, a fost contrar< exigen9elor articolului 37 al Conven9iei. Acest lucrua fost determinat, :n primul r>nd, de aparenta lips< :n legisla9ia ;i practica na9ionale a

prevederilor clare care s< cear< unei instan9e judec<tore;ti na9ionale s< examineze urgent om<sur< provizorie ;i, :n al doilea r>nd, de deficien9ele :n organizarea activit<9ii birouluiAgentului guvernamental, care au avut ca rezultat omisiunea acestuia de a reac9iona prompt lam<sura provizorie ;i de a asigura ca administra9ia spitalului s< aib< la dispozi9ia sa toatedocumentele medicale necesare=n lumina riscului foarte serios la care a fost expus reclamantul ca rezultat al :nt>rzierii de a seconforma cu m<sura provizorie, :n pofida termenului relativ scurt al acestei :nt>rzieri, Curteaconstat< c< a avut loc o violare a articolului 37 al Conven9iei :n aceast< cauz<

1'.D"9":7 De prelun$ire a arestarii invinuitului8r.Beova 2*noiem(rie2511rocurorin procuratura raionului Leova,jurist de rangul (Anatolie (ordac#e,examinindmaterialele dosarul penalnr.3@15626B@1 Doresc prelungirea arestarii invinuitului pe motiv de

posibilitatea disparitiei invinuitului astfel impiedicind constatarii adevarului si pedepsiriiadevaratului infractor.251. Indicati conditiile aplicarii arestarii la domiciuliu. Arestarea la domiciliu consta in izolarea banuitului, invinuitului, inculpatului de societate inlocuinta acestuia , cu stabilirea anumitor restrictii. Aceasta masura preventiva este reglementata de C al & in art.+11 si se aplica fate deinvinuit banuit inculpat in baza #otaririi judecatorului de instructie daca sunt intrunite conditiile

cu privire la!+ ?irsta, starea sanatati, satarea familiala a banuitului invinuitului inculpatului %ravitatea infractiunii3 Antecedentele penale si comportamentul postinfractional al invinuituluiAcestea sunt conditii speciale cu referire la aplicare arestului la domiciliu insa sunt sianumite conditii generale cu referire la aplicarea masurilor preventive privative de libertate.Acestea sunt!

+ *xistenta unei banuieli rezonabile privind savirsirea unei inf. existenta unei banuielirezonabile este o conditie pentru legalitatea aplicarii arestului la domiciliu.

*xistenta temeiurilor rezonabile de a presupune ca baniutul invinuitul inculpatul ar putea sa se ascunda de org. de urmarire pen. sau sa impedice la stabilirea adevarului

in pr.penal ori sa savirseasca alte inf.

252. =nalizati prevederile le$ale privind restrictiile puse in fata persoaneiarestate la domiciliu.

Arestare la domiciliu este o masura preventiva care este insotita de anumite restrictii. Acesterestrictii sunt stabilite de C si sunt urmataorele!

+ (nterzicerea de a iesi din locuinta Limitarea convorbirilor telefonice, a receptionarii si expedierii corespodentei si a

utilizarii altor mijloace d comunicare3 (nterzicerea comunicarii cu anumite persoane si a primirii altor persoane in locuinta saDe asemenea fata de subiectul asupra c<ruia este aplicat arestul la domiciliu mai suntinstituite suplimentar si restrictiile !

+ De a mentine in stare de functionare mijloacele de control si de ale purta permanent

De a raspunde la semnalele de control sau de a emite semnalele telefonice decontrol de a se prezenta personal la org. de urmarire pen. sau la instanta de

judecata Aceste restrictii sunt stabile expers de C si sunt indicate in inc#eierea judecatorului deinstructie saau dupa caz de instanta de judecata.

25!. Proiectati o situatie in care urtea de =pelva fi pusa in situatia de a inlocui arestulpreventiv cu arest la domiciliuCetatianul V era banuit de savirsirea infractiunei de furt la momentul retinerii nu aveadocumente care sa il identifice si sa

25'. onditiile si temeiurile aplicarii sechestruluiunerea sub sec#estru este o masura procesuala de constringere, care consta in inventarierea

bunurilor si interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele iar in caz denecesitate de a se folosi de aceste bunuri.

unerea sub sec#estru poate fi dispusa in urmatoarele conditii!) sa fie inceputa urmarirea penala) daca probele acumulate permit de a presupune intemeiat ca banuitul invinuitul sau alte

persane la care se afla bunurile urmarite le pot tainui, deteriora, c#eltui) daca s)a inaintat actiunea civila, daca pentru svirsirea inf. incriminat banuitului

invinuitului inculpatului poate fi aplicata pedeapsa amenzii.Aceste conditii trebuie sa fie intrunite cumulativ. 'emeiurile de punere sub sec#estru a bunurilor sunt prevazute de C art.2B"$ si acesteasunt!

) ordonanta org. de urmarire pen. cu autorizatia judecatorului de instructie sau dupa caz ainc#eierii instantei de judecata) procurorul din oficiu sau la cererea partii civile inainteaza demers judecatorului de

instructie, demers insotit de ordonanta org.de urmarire pen.privind punerea sub sec#estrua bunurilor

) rezolutia judecatorului de instructie de sanctionare a punerii sub sec#estru a bunurilor ,iar instanta decide asupra cererii partii civile ori a altei parti

25*. Deduceti particularitatile udiciare in raport cu amenda contraventionala Amenda contraventionala este o sanc9iune pecuniar<, care se aplic< :n cazurile ;i :n limitele

prev<zute de codul contraventional. Amenda se stabile;te :n unit<9i conven9ionale. / unitate

conven9ional< este egal< cu 2 de lei. Amenda se aplic< persoanelor fizice de la una la +B2 de unit<9i conven9ionale. Contravenientul este :n drept s< ac#ite jum<tate din amenda stabilit< dac< o pl<te;te :n cel mult

5 de ore din momentul stabilirii ei. =n acest caz, se consider< c< sanc9iunea amenzii esteexecutat< integral. Dac< persoana fizic< nu a pl<tit amenda :n decursul a 32 de zile de la datastabilirii ei, instan9a de judecat< o poate :nlocui, dup< caz, cu!

a$ amend< :n m<rime dubl<, care :ns< nu poate dep<;i limita maxim< a sanc9iunii cu amenda prev<zut< de norma material< contraven9ional< sau de prezentul articol

b$ privarea de dreptul de a desf<;ura o anumit< activitate pe un termen de la @ luni la un an

c$ munc< neremunerat< :n folosul comunit<9ii, calcul:ndu)se o or< de munc< pentru o unitateconven9ional<, durata muncii fiind de cel mult @2 de ore d$ arest contraven9ional, calcul:ndu)se o zi de arest pentru unit<9i conven9ionale, durataarestului fiind de cel mult 32 de zile.

Amenda se :nlocuie;te de c<tre instan9a de judecat< la demersul agentului constatator sau al procurorului. =n cazul :n care sanc9iunea amenzii este stabilit< de instan9a de judecat<, :nlocuireao efectueaz< instan9a la demersul executorului judec<toresc. Amenda judiciara este o sanctiune baneasca aplicata de catre instanta de judecata persoaneicare a comis o abatere in cursul pr.penal. *a se stabileste in u.c. 4.c la amenda judiciara esteegala cu 2 lei. Aceasta amenda se aplica in marime de la +)B u.c pentru cazurile in care seconstata urmatoarele abateri!

) 8eindeplinirea de catre orice persoana a masurilor luate de catre presedinele sedintei) 8eexecutarea odonantei sau a inc#eierii de a aducere silita) 8eprezentarea justificata a martorului expertului specialistuluiZcitati la org.de urmarire

pen.) 'ergiversarea de catre expert interpret traducator a executarii insarcinarilor primite s.a

Amenda judiciara are ca scop asigurarea desfasurarii normale a activitatii procesuale prinefectuarea corect si la timp a indatoririlor legale de catre subiectii procesuali. Amendacontraventionala are ca scop prevenirea savirsirii de noi contraventii de catre contravenient inspecial si de catre societate in general. Amendei judiciare in cazul cind nu este executata i se aplica anumite masuri asiguratorii,amenda contraventionala dupa cum am specificat mai sus este inlocuita cu alta sanctiunecontraventionala sau este dublata.25. Proiectati o situatie de revocare a masurii sechestrului

21!.Definiti scopul si limitele confidealitatii urmaririi penaleConfidentilitatea urmaririi pen. este o institutie a D care are ca scop protejarea desfasurarii

activitatilor procesuale in mod normal. -arcinile urmaririi penale pot fi realizate numai daca publicitatea procesului, proprie fazei de judecare este limitata, in cazul in care elementele cauzei penale nu s)au conturat iar probele urmeaza a fi srinse desfasurarea activitatilor procesuale inmod public ar tergiversa si ingreuna aflarea adevarului.

Confidentiaitatea urmaririi penale este reglementata de C care stabileste ca materialeleurmaririi penale nu pot fi date publicitatii decit cu autorizatia persoanei care efectuiazaurmarirea si numai in limitele in care aceasta considera ca este posibil. Limitele confidentialitatii urmaririi penale sunt stabilite de faptul ca publicarea acestor datenu vor prejudicia urmarirea penala sau securitatea persoanelor participante in proces si deasemenea publicarea acestor date sa nu incalce prezumtia nevinovatiei si sa nu afectezeinteresele altor persoane si desfasurarea urmaririi penale. (nterdictia de a divulga datele urmaririi penale se impune persoanelor implicate la proces pe o

periaoda nedeterminata)pina la terminrea urmaririi penale.210.Distin$eti masurile de pastrare a confidentialitatii urmaririi penale de masurilepastrarii secretului de stat, comercial si a altui secret ocrotit de le$e

214. :edactaţi o plîn$ere c#tre udec#torul de instrucţie determinat# de înc#lcareasecretului comercial.

. D/84L* judecator de instructie,-ubsemnatul"a$ ZZZZ., domiciliat"a$ in ZZZZ.., formulez!LA8%*&*A D* (8CALCA&* A -*C&*'4L4( C/&*-/8D*8'*(impotriva /&%A84L4( D* 4&A&(&* *8ALA din sectorul otaniUa.Data depunerii

ZZZZZ

-emnatura,ZZZ.D/84L4( 4D*CA'/& D* (8-'&4C'(* ZZZZZ.

21. Definiţi noţiunea de m#suri de protecţie.. asuri de protectie sunt acele masuri aplicate de organul de urmarire penala sau intsanta de

judecata in scopul asigurarii securitatii participantilor la procesul penal a caror viata, integritatecorporala, liberatate ori proprietate sunt amenintate ca urmare a faptului ca detin date pe care auacceptat sa le furnizez organelor judiciare si care constotuie probe concludente cu privire lasavirsirea unor infractiuni grave, deosebit de grave, exceptional de grave. 'emeiurile pt aplicareamasurilor de protectie apers in proce penal sunt!

+. existenta unei stari de pericol in privinta pers. depunerea sau acceptarea depunerii unor declaratii privitoare la infr grave, deosebit degrave, exceptional de grave3. Declaratiile prezinta probe concludente in descoperirea infractiunii sau pt judecareaobiectva acauzei

225. lasificaţi m#surile de asi$urare a securit#ţii participanţilor la procesul penal. cf Legiicu privire la protectia de stat a partii vatamate, a martorilor si a altor persona care acorda ajutorin process penal masuriel de asigurare a securit<9ii participan9ilor la procesul penal suntclasificate in ordinare si extraordinare. =n functie de circumstantele concrete, pentru asigurareasecuritatii persoanelor protejate, pot fi aplicate urmatoarele masuri de protectie de stat!+$ ordinare!a$ paza personala, paza locuintei si averii

b$ eliberarea mijloacelor speciale de aparare individuala, de legatura si de informare privind pericolulc$ plasarea temporara :n locuri lipsite de pericold$ tainuirea datelor despre persoana protejata$ extraordinare!

a$ sc#imbarea locului de munca "serviciu$ sau studii b$ stramutarea :n alt loc de trai, cu atribuire obligatorie a locuintei "casa, apartament$c$ sc#imbarea actelor de identitate prin sc#imbarea numelui, prenumelui si patronimiculuisc#imbareaexteriorului

d examinarea cauzei :n sedinta judiciara :nc#isa.Legea cu privire la protectia martorilor si altor participanti la process, prevede 3 categorii demasuri!

a masuri procedurale penale, prevazute de cpp b masuri urgente, masuri de protectie, masuri de asistentac masuri de protectie pri n actiuni de investigatie operative

asuri procedurale! examinaea cauzei in sedinta inc#isa, audierea martorilor dupa modalitatiespeciale,prezentarea pers spre recunoastere astfel ca sa excluda vizibilitatea persoanei,

interceptarea comunicarilor in cazul unor amenintari de aplicarea a violentei impotriva partiivatamate, tainuirea datelor privind identitatea martorilor si altor personae.asuri urgente!asigurarea pazei persoanle alocuintei, a bunurilor, interceptarea comunicarilor

persoanei protejate, plasarea temporara intr)un loc sigur, protejarea sau limitarea deplasarii,eliberarea mijloacelor speciale active si passive de protectie personala.asuri de protectie! protectia datelor de identitate, audierea cu aplicarea unor modalitati

speciale, sc#imbarea identitatii, sc#imbarea domiciliului sau locului de trai.asuri de asistenta! intergrarea in alt mediu social, asigurarea unui venit decen pina la gasireaunui loc de munc, asistenta medicala, asistenta juridical, asistenta psi#ologica si sociala, etc.

221. Proiectaţi o situaţie cînd persoana poate fi inclclus# în pro$ramul de protecţie.Ctateanul macovei a fost de accord sa depuna marturii impotriva lui oldovanu ca l)ar fi vazutcum a savirsit omorul a 3 persoane. oldovanu l)a amenintat ca daca se va prezenta in judecata

pentru a)si mentine marturiile il va omori pe acovei.

222. Definiţi noţiunea de citare.Citarea in procesul penal constituie actiunea procedurala prin care organul de urm penala,

judecatorul de intructie sau inst de judacata asigura prezentarea unei pers in fata sa ptdesfasurarea normala a procesului penal.Citarea se face printrun act procedural numita citatie. C#emarea unei pers in fata organ de urm

penala sau a instantei de jud se face prin citatie scrisa. Citarea poate fi si prin nota telefonica sautelegrafica sau prin mijloace electronice, Citarea se face in asa fel ca pers c#emate sa ( seinmineze ciatatia cu cel putin B zile inainte de data cind ea trebuie sa se prezinte cf citatiei infata organ respective.Citatia este indicviduala si trebueie sa cuprinda! denumirea organ de urm penala sau a instanteide jud care emite citatia, sediul acesteia, data emiterii si nr dosarului, adrsa celui ciatat,, ora,ziualuna si anul de prezentare a pers, mentioninduse consecintele legale in caz de neprezentare.

22!. =nalizaţi constat#rile t"D8 în cauza Qili(er(er$.(n cauza _ilimberberg, cetateanul _. a pretins incalcarea art. @ din Conventie si anume dreptul laun process ec#itabil . reclamantul a motivat incalcarea art @ prin faptul ca el a fost citat cu o oradupa inceperea procesului penal. %uvernu a negat faptul dat, insa nu a demonstrate aceasta.

Curtea a constatt ca a fost o incalcare a art @ din C*D/. Articolul @ al Conven9iei, interpretat:n ansamblu, garanteaz< dreptul persoanei acuzate de a participa efectiv la procesul s<u penal.Acesta include nu doar dreptul de a fi prezent, dar ;i de a asculta ;i a urm<ri procesul. Acestdrept face implicit parte din esen9a conceptului procedurii contradictorii ;i poate fi, de asemenea,dedus din garan9iile prev<zute :n sub)paragrafele "c$, "d$ ;i "e$ ale paragrafului 3 al articolului @ )Ms< se apere el :nsu;iK, Ms< :ntrebe sau s< solicite audierea martorilorK ;i Ms< fie asistat :n mod

gratuit de un interpret, dac< nu :n9elege sau nu vorbe;te limba folosit< la audiereK$. *ste dificil dea vedea :n aceast< cauz< cum reclamantul ar fi putut s<);i exercite aceste drepturi f<r< a fi prezent.

220. "valuaţi modalit#ţile actuale de citare în procedura penal# naţional#propunînd noimodalit#ţi.

. Cf C, principala modalitate de citare in cadrul procedurii penale este citarea in scris, printr)ocitatie scrisa. (nsa se admite si citarea telefonica, telegrafica sau prin mijloace electronice.Ciarea este o garantie de realizare a drepturilor cetatenilor. Cf C*D/, orice pesoana are dreptul

s< se apere el :nsu;i sau s< fie asistat de un ap<r<tor ales de el ;i, dac< nu dispune de mijloacelenecesare remuner<rii unui ap<r<tor, s< poat< fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci c>ndinteresele justi9iei o cer. Astfel, persoana are dreptul de a participa efectic la procesul sau si nudoar de a fi present, dar sa se apere singur,sa fie asistat de un interpret, sa solicite audiereamartorilor.Din cele enumerate cel mai efficient mod de ciare este cea scrisa, intruUit soara as se poate

demonstra ca persoana a primit citatia si a facut cunostinta cu aceasta.(n ceea ce priveste alte modalitati, nu am gasit asemea, intrucit cele mai importante si mai posibile, legea prosesual penala dj le)a reglementat.

224. Definiţi )i caracterizaţi diferite cate$orii de nulit#ţi.. 8ulitatea este o sanctiune procedural ace intervine atunci cind un act procedural sa indeplinit cuincalcarea conditiilor de fond si de forma prevazute de lege.

8ulitatea are ca effect ineficienta actelor realizate cu incalcarea dispozitiilor legale. . nulitatea procedurala indeplineste diferite functii in procesul de realizare a justitiei repressive. (n + rind, eaasigura respecarea regulilor de baza a legalitatii procesuale. Fara prevederea in lege a sanctiuniinulitatii, regulile procesuale ar fi assimilate cu simple recomandari.

8ulitatitile pot fi clasificate in functie de mai multe criterii. (n functie de modul de exprimare innorma juridical, Dupa limitele cosecintelor, modul de aplicare, efecte, s.a+ nulitati exprese"prevazute de lege$ si nulitati virtuale"ce decurg din reglementarea generala$ nulitati absolute"pot fi invocate oricind, c#iar din oficiu$ si nulitati relative"invocate in timp utilde catre cel interesat$3. nulitati totale"actul intreg$ si nulitati partiale"numai o parte din acstul viciat$

226. Distin$eţi criteriile de delimitare a înc#lc#rilor procesuale ce atra$ nulitatea actelorprocedurale de încl#lcare ce nu atra$e nulitatea acestora.

. Cf C incalcarea prevederilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atragenulitatea actului procedural numai in cazul in care sa comis o incalcare a normlor procesualecare nu pot fi inlaturate decit prin anularea acestui act.Adica, nu orice incalcare a prevederilor legale atrage dupa sine nulitatea actuluci, dar numaiincalcarile esentiale, de ex neinminarea ordonantei sau inc#eierii de aplicare a unei masuri

preventive nu atrage nulitatea actului, avind in vedere ca banuitul, invinuitul poate solicitarevocarea, inlocuirea sau poate ataca aplicarea acestei masuri.

8ulitatea nu opereaza automat, prin simpla incalcare a legii. t a constata nulitatea, aceasta secere sa fie invocate din oficiu sau de catre partile interesate. .(nnvocarea nulitatii se face de catrecei interesati prin intermediul cererii, plingerii sau cailor ordinare si extraordinare de atac,indicindu)se o exceptie de nulitate, in caile de atac, nulitatea poate fi invocate ca motiv de apel,recurs sau temei de recurs in anulare./rgan de urm pen, judec de instructie si inst de jud in fata carora se invoca nulitatea trebuie saconstate daca sunt intrunite conditiile privind nulitatea sis a dispuna anularea actului proceduralcu refacerea sau fara refacerea acestuia sau, dupa caz, refacerea fara anularea acestuia.rocurorul in faza urm penale, controlind legalitatea actiunilor procesuale effectuate de orna deurm penala anuleaza ordonantele si procese)verbale ilegale sau restituie dosarele penale org deurm penala cu indicatii in scris privind refacerea anumitor acte procedurale.

22'. 9odelaţi o situaţie ce atra$e nulitatea actului procedural în faza urm#ririi penale.



oraru a fost audiat in calitate de martor in cauza penala cu privire la infractiunea de omor,savirsita de munteanu. oraru e cetatean rus si nu cunostea limba romana. Acesta a cerut untraducator, insa organul de urm penala a renuntat, motivind ca ii va ajuta ei sa inteleagaintrebarile puse. Avocatul lui unteanu a cerut declararea nulitatii procesului)verbal de audiere amartorului oraru.

Examen Proces Penal

Documents

Transcript of Examen Proces Penal