----

Dou@ întreb@ri grele fr@mânt@ economiaromâneasc@. Cine are meritul p@str@rii rit-mului de cre}tere economic@ }i cine estevinovat pentru dezechilibrele care secreeaz@. Cre}terea economic@ este evident@:cifrele ridicate o arat@ de ani de zile, cifrecare aproape c@ îngrijoreaz@. De altfel, mer-sul economiei se simte }i dintr-o perspec-tiv@ empiric@ - prin ritmul construc]iilor dela tot pasul, cre}terea veniturilor }i ofertamare de locuri de munc@. Dezechilibrelesunt }i ele prezente, chiar dac@, la nivelempiric, sunt sesizate mai greu.

„Viziunile au la baz@ un instinctfericit; nu le au decât cei carecred în ele”

Rivarol.Cotrocenii au f@cut }i facrenume Bucure}tiului. Cazulinvers, îns@, nu prea este vala -bil. Dar ce a fost, ce este cuacest faimos cartier alCapitalei? Câteva secven]e din

istoria sa recent@, din prezentul s@u, poate din viitoruls@u, ne-ar putea orienta. Oricum, orice cartier a tr@it,tr@ie}te prin oamenii s@i, prin oamenii care au fost }isunt acolo. Cum s-au petrecut, cum s-au învolburat, cums-au decantat, cât s-au decantat lucrurile pentruCotroceni?

… S-ar putea spune a}a: ”cartierul r@mâne, locuitoriis@i se schimb@”. Sunt modific@ri, muta]ii care arat@ câteceva din sensul timpurilor pe care le-am tr@it, pe care letr@im. Intrând direct în subiect, pot s@ spun c@ eu m-amn@scut în cartierul Cotroceni din Bucure}ti, pe o strad@ aflat@între Facultatea de Medicin@ }i Palat, Palatul Cotroceni.

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Legile naturii sunt admirabile,

dar ele strivesc multe insecte în

s@la}urile lor, precum guvernele

mul]i oameni”

Rivarol

c my b

c my b

nr. 180 anul 4 vineri, 22 august 2008 0,50 RON

Ileana ILIE

Imaginea s@pt@m$nii

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Îmi povestea recent, cu n@duf }i durere, un întreprinz@tor român,patron al unei firme cu profil bine consolidat pe pia]a autohton@,despre avatarurile la care este supus în competi]ia dur@ pentrusupravie]uirea într-o „economie de pia]@ func]ional@”, a}a cum sepretinde a fi a noastr@. În esen]@, erau pe drept acuzate toatedisfunc]ionalit@]ile unei economii care î}i pierde în mod v@ditvlaga }i identitatea: evolu]ia ciudat@ }i imprevizibil@ a cursului val-utar care de regul@ îi favorizeaz@ pe importatori, blocajele la exportprin diverse bariere }i mai ales prin lipsa de cointeresare, depen-den]a de importuri scumpe de materiale care, pân@ de curând,puteau fi procurate de la firme române}ti, cre}terea bezmetic@ atarifelor la utilit@]i indispensabile procesului de produc]ie, întârziereanejustificat@ a pl@]ilor din fonduri europene c@tre parteneri românic@rora li s-au livrat utilajele contractate, legisla]ia mult preaîng@duitoare cu „]eparii” tot mai numero}i }i consacra]i din peisajulnostru economic pentru care eliberarea de cecuri f@r@ acoperire adevenit o practic@ diurn@ }. a. m. d.

Investi]iile str@ine: colac de salvare, sau sabie cu dou@ t@i}uri?

continuare ^n pagina 4-5

PUNCTUL PE EUROPA

La 38 de ani, maratonista Constantina Tomescu , a cucerit aurul olimpic la Beijing

Statuia lui Carol Davila din incinta Facult@]ii de Medicin@ Bucure}ti

Dan SUCIU

Emil DAVID

Milionarii din textile (IV)conf. univ. dr. Cornel JUCANdr. medic Carmen Ioana JUCAN

Perfec]ionarea medicinii de familie

la nivel de cabinet (V)

pag.2

Dan POPESCU

pag.8

Managementul resurselor naturale

Merite }i vinov@]ii,cre}tere }i deficite

Cotrocenii…- file din istoria recent@ a unui faimos cartier -

Revolu]iile industriale }i globalizarea (II)

drd. Lia -Alexandra BALTADOR pag.3

Londra - Tamisa„Am tr@it destul de mult pentru a vedea c@ diferen]ele pot na}te doar ur@, când, de fapt, ar trebui mai ales cunoscute”

Stendhal

A}adar, „Revolu]iile industriale” ca temelie trainic@ a globaliz@rii moderne.Cum sesizam în cursul meu de „Istorie economic@ – Istoria economieina]ionale”, „Revolu]ia industrial@” reprezint@ procesul trecerii la ma}inism}i la dezvoltarea marii produc]ii mecanizate, înlocuindu-se munca manu-al@ prin ma}ini – unelte. Revolu]ia industrial@ va genera schimb@ri pro-funde în structura economic@ a lumii”. Desigur, avem de-a face cu oevolu]ie deosebit de complex@, dinamic@, puternic ascendent@, desf@}urat@în mai multe etape – defini]ia în spe]@ referindu-se la o prim@ etap@ -,sau putem sesiza prezen]a mai multor „Revolu]ii industriale”.

UTRECHT 2009

continuare ^n pag. 6

continuare ^n pag. 2

Dan POPESCU

pag.7

Sibiul, un remarcabil ora} european

MEDICIN~ INVESTI[II VINERI 22 AUGUST 20082

urmare din pag.1Exasperat, întreprinz@torul nostruî}i declara neputin]a de a lupta peatâtea fronturi ostile }i m@rturiseac@ îl bate gândul s@ lase balt@ afac-erea, s@ închid@ firma }i s@închirieze sau s@ vând@ mândre]eade hale industriale pe care lecl@dise }i le modernizase în timp,cu truda }i cu cheltuiala sa. S@-}ischimbe adic@ statutul de pro-duc@tor obidit, în rentier lini}tit…Reflec]iile interlocutorului meu nusunt din p@cate singulare }i ele auaccente dramatice. Ele ne îndeamn@s@ abord@m un subiect tabu pentrumajoritatea anali}tilor înh@ma]i ladiversele „c@ru]e” guvernamentale}i obliga]i astfel la o atitudineexcesiv diplomatic@. Al]ii îns@, ce-idrept pu]ini la num@r, între care seplaseaz@ lucidul }i curajosulcomentator al realit@]ilor noastreeconomice, Ilie ?erb@nescu, nupreget@ }i nu obosesc s@ exprimenedumeriri }i întreb@ri incomode:Cum de s-a ajuns într-un asemeneaimpas dup@ 20 de ani de tranzi]ie?Ce anume a determinat decizia haz-ardat@ }i precipitat@ a ComisieiEuropene de a acorda României,înc@ din anul 2003, statutul de ]ar@cu economie func]ional@ de pia]@?Pentru cine trebuia s@ fie musaifunc]ional@ }i în ce scop?C@ nu este nici ast@zi „func]ional@”

se vede de la o po}t@ }i o spun,iat@, un }ir de întreprinz@tori capi-tali}ti români.Semnalul dat în 2003 avea îns@ unalt substrat. El trebuia s@ deschid@drumul valului de investi]ii str@ine}i s@ marcheze începutul ofensivei}i expansiunii capitalului extern îneconomia din România. Ani în }irdup@ aceea ne-am f@lit cu mil-iardele de euro care au ]intitRomânia }i cu portofoliul de priva-tiz@ri spectaculoase. Greu de spuscâte din acestea s-au f@cut lapre]ul real, spre câ}tigul }i nupaguba românului, dar nu poate ficontestat faptul c@ infuzia de capi-tal str@in a schimbat fa]a României}i a constituit principalul suportpentru ritmul înalt de cre}tere eco-nomic@ }i de PIB prin care, uniidiriguitori ai politicii române}ti,exuberan]i }i iluziona]i, nu se sfiaus@ vorbeasc@ la un moment dat de„miracolul economic românesc” }i„lec]ia dat@ Europei”.Din fericire, mai sunt înc@ înRomânia oameni lucizi, cu scaun lacap, care abordeaz@ cu realism }ispirit critic bilan]ul ultimilor 5 anide tranzi]ie româneasc@. Tranzi]iecare s-a dovedit a fi, înc@ o dat@,dup@ penibilele bâjbâieli aleînceputului, o ecua]ie cu extrem demulte necunoscute. Ce s-a întâm-plat de fapt în ultimul „cincinal”?Profitând din plin de sl@biciunile

economiei române}ti }i cu inten]iadeclarat@ de a le înlocui cu criteri-ile de performan]@ apusene, capi-talul str@in a acaparat pârghiile decomand@ din angrenajul economic– petrol, gaze, distribu]ii energetice,sistem bancar, asigur@ri, etc.Investi]iile str@ine s-au concentrat –logic din punctul lor de vedere – însectoarele cele mai profitabile, darf@r@ vreo leg@tur@ cu produc]ia }iexportul. Dimpotriv@, înflorireaspectaculoas@ a unor sectoare pre-cum retail-ul, imobiliarele }i re]eauafinanciar – bancar@ au încurajatputernic pe de o parte importurile,pe de alt@ parte explozia credituluide consum. Consecin]ele la niveluleconomiei na]ionale nu au întârziats@ se fac@ sim]ite: deficitul comer-cial al României a atins cota –record de 10 miliarde euro, iardatoria extern@ a ]@rii, cât aproapejum@tate din întreg produsul internbrut! Cea mai mare parte ainvesti]iilor (nu discut@m aici câtedintre ele sunt destinate produc]ieiindustriale) nu se mai realizeaz@din PIB, ci din bani externi, consti-tuind fie plasamente str@ine directe,fie credite contractate la b@ncistr@ine de peste hotare. În con-cluzie, România este azi maidatoare cum n-a fost vreodat@, iarpopula]ia îndatorat@ str@in@t@]ii.Asta în vreme ce întreprinz@toriiromâni, capitali}tii autohtoni cum

s-ar zice, se gândesc s@ devin@…rentieri.

Aceasta este, în esen]@, oricâtar încerca s@ ne abureasc@ unii,bilan]ul ultimilor 5 ani de expansi-une a capitalului extern: pentruRomânia, triplarea dezechilibrelorinterne }i externe.Se ridic@ în mod firesc întrebarea:cât timp vor mai putea fi investi]iilestr@ine singurul factor de cre}tereeconomic@ }i cât ne vom maiîng@dui s@ privim spre ele caînspre „balonul de oxigen” }i„colacul de salvare” al uneieconomii lipsite de strategii mini-male de supravie]uire pe cont pro-priu?Anali}tii economici evoc@ scenariipesimiste potrivit c@rora, în perioa-da 2008 – 2010, ie}irile sub form@de dividende repatriate vor egalaintr@rile sub form@ de noi investi]iiîn România. Fire}te, capitalul str@inse va mai sim]i atras de ]ara noas-tr@, cel pu]in atâta vreme câtromânul va mai fi pl@tit cu 2,2euro pe or@. Dar dup@ aceea?Cunoscutul expert interna]ional,prof. Daniel D@ianu, român de-alnostru, are la rândul s@u serioasedubii: „Nu trebuie ignorat faptul c@într@ri substan]iale de capital aufost atrase în anii trecu]i de tran-zac]ii ce au implicat opera]iuni deprivatizare de mare anvergur@.Când astfel de opera]iuni sfâr}esc

– deoarece num@rul activelor destat privatizabile nu este nelimitat –este de a}teptat o sc@dere dramat-ic@ a influxurilor de capital, ceea cepoate tensiona puternic balan]ele depl@]i }i induce ajust@ri severe aleacestora, ceea ce au duce ritmurilede cre}tere economic@ în jos”.În final, doresc s@ precizez c@ num@ plasez în tab@ra euroscepticiloram@gi]i de doctrine ultrana]ionaliste.Dar nu pot s@ nu împ@rt@}escopinia unui eminent profesor alUnivesrit@]ii Harvard, Dani Rodrik,care afirm@ pur }i simplu c@ nuorice integrare este binef@c@toare.Într-o lume cu multe imperfec]iuni}i asimetrii, integrarea trebuie ges-tionat@ pentru a-}i ar@ta binefacer-ile.Aceast@ concluzie este valabil@ }ipentru România, care se afl@ subpresiunea for]ei gravita]ionale aUniunii Europene }i dore}te s@ seal@ture acestui club economic }ipolitic. Integrarea nu poate fi îns@automat@ }i poate avea loc în lipsaunei strategii care s@ ]in@ cont deasimetrii, echilibre precare }iinterese polarizate. Altfel spus, nuputem risca s@ r@mânem ve}nic înb@taia vânturilor, mizând totul pecartea factorului extern }i ainvesti]iilor str@ine. Avem nevoie destrategii alternative }i solu]ii deavarie. Cine ni le-ofer@, azi, înRomânia?

Investi]iile str@ine: colac de salvare, sau sabie cu dou@ t@i}uri?Emil DAVID

4.4. Func]ionarea curent@ a cabi-netului medical de medicin@ defamilie

Atunci când începe s@ func]ionezeefectiv cabinetul medical, intervin }ialte cheltuieli curente, cum sunt: chi-ria spa]iului - unde este cazul, chel-tuieli de între]inere: electricitate, gaz,cur@]enie, telefonie mobil@ sau fix@,evacuarea de}eurilor medicale }.a. Seadaug@ la acestea salariile personalu-lui medical angajat, a contabilului,impozitele }i re]inerile aferente.Un cabinet de medicin@ de familiefunctioneaz@ utilizand fonduri pentruurm@toarele categorii de cheltuieli: -1. Cheltuieli de personal - pentruasistent(@) (sau asistente), cota-partecontabil, menajera, uneori }i alt tipde personal angajat temporar (repa-ra]ii, instala]ii) - asistent(@) - total cheltuieli pentruo asisten]@ - 1.325 RON, astfel:salariul brut 800 RON - 598 net +“d@ri” per angajat 202 RON “dari “angajator (s@n@tate, asigur@risociale, somaj, solidaritate, Camerade Munc@ etc., pentru acest salariu)= 360 RON - bonuri de mas@ (20 buc. pe lun@,cu comision) = 165 RON - contabil cu conven]ie civil@ - 200RON- menajer@ cu contract pentru 2 ore- 150 RON + “d@ri” = 230 RONTotal cheltuieli personal = 1.325 +

200 + 230 = 1.755 RON -2. Contractul de asigurare al medi-cului }i impozitul pentru un venit netal medicului de 1.000 RON (contractde asigurare la 1.500 RON, plusimpozit) cheltuieli = 1.969 RON - pl@]i pentru asigur@ri sociale,}omaj, Camera de Munc@, în calitateatât de angajator cât }i de asigurat,impozit = 500 + 469 = 969 RON - venitul presupus pentru medic, laun contract de 1.500 RON = 1.000RON-3. Cheltuieli pentru intre]inere }igospod@rie - total - 910 RON(înc@lzire, curent electric, telefon, fax,ap@, chirie sau rate etc.) : înc@lzire -150 RON, electricitate, becuri, tuburifluorescente - 100 RON, ap@, canal,salubritate, servicii incinerare - 60RON, telefon fix- 100 minute }imobil- 100 minute, po}t@, fax - 200RON, chirie/rate - 400 RON - înzonele rurale - hran@ animaletrac]iune -4. Medicamente }i materiale sanita-re - 170 RONMedicamente pentru trusa de

urgen]@ - 80 RON, seruri }i vacci-nuri urgente - 20 RON, pansamen-te, seringi, seruri }i solu]ii perfuzabi-le, alcool, fe}e - 70 RON, etc. -5. Servicii }i materiale cu caracterfunc]ional: pentru necesit@]i impusede CNAS - 755 RON, sterilizare,incinerare, multiplicare, alarm@ - 180RON, intre]inerea aparaturii medica-

le }i biroticii - 100 RON, cheltuielibenzin@ pentru deplas@rile la domici-liu, conferin]e, cursuri - 150 RON,servicii cura]@torie pentru cearceafuri,halate -20 RON, materiale cur@]enie,dezinfectante - 50 RON, materialede protec]ie }i igienico-sanitare per-sonal - 20 RON, dezinfec]ie, derati-zare - 15 RON, prevenire incendii -10 RON, birotic@ - 30 RON, hârtieimprimant@, dischete, cd-uri pentruraport@ri }i activitate financiar-conta-bil@ - 60 RON, formulare tipizate,registre, imprimate impuse de CNAS}i activitatea financiar-contabil@ -120RON -6. Obiecte de inventar }i repara]ii -395 RON Lenjerie, aleze - 15 RON, halate,bonete, m@nu}i, m@}ti - 15 RON,obiecte de inventar cu valoare mic@}i cu durat@ normal@ de lucru pân@la un an - 65 RON - frigider, steri-lizator cu schimbare la 5-10 ani -150 RON, mobilier cabinet, cu înlo-cuiri la 5 ani -100 RON, repara]iicurente, instala]ii, aparate, zugr@veli,vopsiri - 50 RON repara]ii capitale=(?!!?) -7. C@r]i, publica]ii, EMC - 175 RON- abonamente Monitorul Oficial,reviste medicale - 50 RON - c@r]ispecialitate - 50 RON, cursuri, con-ferin]e (EMC) - 75 RON-8. Cheltuieli de capital - aparatur@, ma}in@, PC, fi}iere,fi}ete, mobilier mare, imprimante,etc. - 700 RON-9. Alte cheltuieli -110 RON - malpraxis, colegiu, AMF - 40 RON,pensie privat@, asigur@ri - 70 RON Total cheltuieli pt. un cabinet cu oasistent@ (cu venit net de 600 RON}i bonuri de mas@) }i un medic (cuvenit net de 1.000 RON) - 6.939RON Majoritatea cabinetelor încaseaz@2.000 - 4.000 RON. Supravie]uirea

se poate realiza doar prin: - reducerea la maxim a cheltuielilorcabinetelor, uneori în detrimentulcalit@]ii serviciilor. - renun]area total@ la investi]ii, echi-pamente, repara]ii capitale, uneori }ila repara]ii curente. Dac@, în sfâr}it,"s-a descoperit" c@ singura solu]ie deeficientizare este stimularea asisten]eimedicale ambulatorii; dac@ s-a ajunsla concluzia c@ spitalul, de neînlocuitde altfel, nu este un loc pentru con-trol periodic sau analize c@ci cost@scump; dac@, în fine, se va trece lafapte }i medicina de familie va ie}idin starea de "Cenu}@reas@" }i vatrece la cea fireasc@ de pion esen]ial,înseamn@ c@ am facut un pas uria}spre normalitate. Având în vedere toate cele de maisus, la noi în ]ar@, medicina de fami-lie se afl@ înc@ la început de drum }iva trebui s@ devin@ o prioritate pen-tru forurile competente, atât din

punct de vedere al sprijinului finan-ciar, cât }i prin cointeresarea medi-cilor în programe de perfec]ionare }imodernizare a cabinetelor. Cât decurând va sosi momentul s@ necompar@m cu confra]ii no}tri din]@rile occidentale, unde, din pacate,au migrat }i migreaz@ mul]i colegiai no}tri tineri }i foarte binepreg@ti]i.Cu siguran]@ c@, pe teritoriulRomaniei, sunt multe cabinete demedicina familie, atât în mediulrural, cât }i în cel urban, ce nuîndeplinesc o serie de condi]ii obli-gatorii sau minimale, dintre celeenumerate mai sus. Sunt multecabinete în dispensare vechi, încl@diri necorespunz@toare, care nunumai c@ nu asigur@ confortul nece-sar pacientului }i personalului medi-cal, ci sunt chiar o surs@ denemul]umire }i stress suplimentarpentru bolnavi }i medici.

Perfec]ionarea medicinii de familie la nivel de cabinet(V)

dr. medic Carmen Ioana JUCAN conf. univ. dr. Cornel JUCAN

Spitalul Clinic de Urgen]@ din Bucure}ti

VINERI 22 AUGUST 2008 3MEDIU

Dezvoltarea uman@ se fundamenteaz@pe consumul de resurse naturale.Raportul intitulat „Viitorul nostrucomun”, prezentat în anul 1985, dec@tre Comisia Mondial@ pentru Mediu}i Dezvoltare, reprezint@ prima încer-care serioas@ de a rela]iona s@r@ciacu managementul resurselor naturale}i cu starea mediului. În anii ce auurmat celui de-al doilea r@zboi mon-dial, pân@ în anii ‘60, cre}terea eco-nomic@ era sus]inut@ de inova]iitehnologice, situa]ie ce era nepro -blematic@ din punct de vedere prac-tic, dispunând, în aceea}i m@sur@ }ide o justificare moral@. În aceaperioad@, unica abordare a teoriilorsociale se referea la pozi]ia domi-nant@ a omului în raport cu natura,pe care acesta, sus]inut de }tiin]@ }itehnologie o poate utiliza, exploata,f@r@ repercursiuni viitoare. Rela]ia eraunidirec]ional@, dinspre om c@trenatur@, neexistând posibilitatea uneidetermin@ri inverse. Pornind de laaceast@ stare de fapt, primele ge -nera]ii de ecologi}ti au considerat c@este necesar@ o modernizare, princre}terea investi]iilor în tehnologiilenepoluante }i prin includerea unorconsidera]ii ecologice în deciziileeconomice (taxarea serviciilor natu-rale, ceea ce implic@ interven]ia stat-ului pentru canalizarea }idirec]ionarea politicilor).Conform raportului amintit, dez-voltarea durabil@ reprezint@ acel modde dezvoltarea care urm@re}te satis-facerea nevoilor genera]iilor prezente,f@r@ a compromite posibilitatea gen-era]iilor viitoare de a-}i satisface pro-priile nevoi.Din perspectiva dezvolt@rii durabilese impune, prin urmare, conservareaacestora, astfel încât }i genera]iileviitoare s@ poat@ dispun@ de acestea.Principalele func]ii pe care leîndeplinesc resursele naturale serefer@ la furnizarea hranei, punerea ladispozi]ie a habitatelor, depozitareacarbonului }i a apei, materii primeetc. Conform Evalu@rii Milenare aEcosistemelor, presiunile exercitateasupra mediului au condus lapierderi semnificative a unor serviciinaturale furnizate de acestea. În ultimii 30 de ani, UniuneaEuropean@ a elaborat un cadru legis -lativ complex în ceea ce prive}te

protec]ia mediului înconjur@tor – pro-ces orientat în baza programelor deac]iune. În 2002, Consiliul }iParlamentul European au adoptat celde-al }aselea program de ac]iunepentru mediu, elaborând foaia deparcurs pentru mediu a UE pentruurm@torii 10 ani }i identificând patrudomenii unde este nevoie în modurgent de ac]iune: schimb@ri climat-ice, natur@ }i biodiversitate, manage-mentul resurselor }i a de}eurilor,precum }i s@n@tatea }i nivelul detrai. Implementarea celui de-al }ase-lea PAM într-o uniune l@rgit@ va fi cuadev@rat o provocare, deoarece aces-ta urm@re}te 7 strategii tematicereferitoare la: protec]ia solului, pro-tec]ia }i conservarea mediului marin,utilizarea durabil@ a pesticidelor,poluarea aerului, mediul urban, uti-lizarea durabil@ a resurselor naturale}i gestiunea de}eurilor.Obiectivele generale prev@zute încadrul Strategiei de DezvoltareDurabil@ a UE se refer@ la:îmbun@t@]irea eficien]ei utiliz@riiresurselor, în scopul reducerii globa -le a utiliz@rii resurselor naturale nere-generabile, impactul pe care îl arefolosirea materiilor prime asupramediului, utilizarea resurselor natu-rale regenerabile la un nivel care s@nu dep@}easc@ capacitatea lor deregenerare;- dobândirea }i men]inerea uneipozi]ii concuren]iale avantajoase prinîmbun@t@]irea eficien]ei resurselor,inter alia prin promovarea de inova]iiecoeficiente;- ^mbun@t@]irea managementului }ievitarea supraexploat@rii resurselornaturale regenerabile precum: pisci-cultura, biodiversitatea, apa, aerul,solul }i atmosfera, recondi]ionareapân@ în anul 2015 a ecosistemelormarine degradate, în conformitate cuPlanul de implementare de laJohannesburg, inclusiv atingerea ran-damentului maxim în piscicultur@pân@ la aceea}i dat@;- stoparea pierderilor în biodiversi-tate, contribuind astfel la reducereasemnificativ@ a ratei mondiale apierderilor, pân@ în anul 2010;- contribuirea în mod efectiv laîndeplinirea celor patru obiectiveglobale ale Na]iunilor Unite, privindgestionarea p@durilor, pân@ în 2015Evitarea gener@rii de de}euri }i inten-sificarea utiliz@rii eficiente aresurselor naturale prin aplicareaconceptului ciclului de via]@, pro-movând refolosirea }i reciclarea;- multe dintre obiectivele avute învedere sunt rela]ionate cusolu]ionarea provoc@rii privind pro-duc]ia }i consumul durabil. Resurselede ap@ existente în statele membreau fost supuse unor presiuni, atât înceea ce prive}te cantitatea, cât }i

calitatea acestora. Din anul 2000, sepoate constata o reducere a cantit@]iide ap@ subteran@ extras@, darlucrurile nu sunt clare în privin]aapei de suprafa]@. De asemenea, s-au înregistrat progrese legate deexisten]a sistemelor de epurare apei,dar }i în privin]a calit@]ii se constat@îmbun@t@]iri în ceea ce prive}teregimul de oxigen al unor râuri depe teritoriul comunitar. În ceea ce prive}te ecosistemelemarine, se constat@ continuarea pes-cuitului unor specii aflate sub limitabiologic@. Reforma Politicii Comuneîn domeniul Pescuitului a condus lareducerea flotei de pescuit, prinsc@derea num@rului de vase de pes-cuit, de}i tonajul nu a înregistrat oreducere la fel de impresionant@,aspectul din urm@ fiind îns@ maistrâns legat de capacitatea de pescuit.Suprafe]ele construite de]in o pon-dere din ce în ce mai însemnat@ întotalul suprafe]ei statelor membre,de}i, între acestea, exist@ diferen]efoarte mari, în func]ie de densitateapopula]iei, gradul de urbanizare,infrastrucrtura de transport, turismetc. Astfel, ponderea suprafe]elorconstruite este de aproape 20& înBelgia }i Portugalia, fa]@ de 3& înLituania, Suedia, Finlanda }i Cipru.În acest al treilea mileniu, existen]ap@durilor condi]ioneaz@ îns@}i exis-ten]a omenirii. Calamit@]ile naturale,inunda]ii, alunec@ri de terenuri seintersecteaz@ cu secete, incendii }iatacurile de d@un@tori asuprap@durilor în numeroase ]@rieuropene. In aceste condi]ii UniuneaEuropean@ a stabilit politici forestiere,strategii }i structuri organizatoricepentru ap@rarea }i dezvoltareap@durilor. Principalele strategii }i pla-nuri de ac]iune au fost „Strategiaforestier@” adoptat@ în 1998 }i plan-ul de ac]iune pentru perioada 2007-2011, din iunie 2006. Strategiaforestier@ a UE stabile}te cadrul ge -

neral de ac]iune pentru dezvoltareadurabil@ a p@durilor, bazat@ pe politi-cile forestiere ale statelor membre.Strategia UE, este detaliat@ }i bineconturat@ prin decizii }i regulamenteclare, cât }i prin termene }i respon-sabilit@]i.Referitor la declinul biodiversit@]ii,exist@ 2 directive care formeaz@pilonii legisla]iei comunitare:Directiva P@s@ri }i Directiva Habitate.În timp ce Directiva P@s@ri î}i pro -pune men]inerea sau adaptarea pop-ula]iei speciilor la un anumit nivel,scopul Directivei Habitate va fi acelade a contribui la asigurarea biodiver-sit@]ii prin conservarea habitatelornaturale }i a faunei }i florei s@lbaticede pe teritoriul european al statelormembre c@rora li se aplic@ Tratatul.M@surile luate în urma Directivei vorfi destinate pentru p@strarea }i refac-erea unei st@ri favorabile de conser-vare a habitatelor naturale }i speci-ilor de faun@ }i flor@ s@lbatic@ deinteres comunitar. Pe baza celordoua directive, a fost creat un instru-ment aplicabil la scara european@, înscopul protej@rii patrimoniului naturalcomun al statelor UE. Natura 2000este o re]ea de arii naturale prote-jate, de interes comunitar, scopulacesteia fiind de a conserva, pe ter-men lung, aceste habitate si specii.Re]eaua este formata din arii specialede conservare }i arii de protectiespecial@ avifaunistic@.Fiecare stat membru al UE sau aflatîn curs de aderare trebuie s@ prop-un@ o list@ de situri care s@ com-pleteze re]eaua ecologic@ Natura2000, desemnate pe criterii strict}tiin]ifice. Un sit Natura 2000 estemai mult decât o arie de protec]iepentru specii }i habitate pentru c@acesta poate juca un rol foarteimportant în dezvoltarea socio-eco-nomic@ a comunit@]ii locale sauregionale. Principalele beneficii socio-economice sunt:- facilitarea realiz@rii de investi]ii noi}i atragerea de fonduri externe;- etichetarea unor produse naturaledintr-o zon@ }i cre}terea vânz@rilor laaceste produse;- producerea }i promovarea de bran-duri locale;- declararea unui zone ca sit Natura2000 va reprezenta dovada c@ zonarespectiv@ are o valoare natural@deosebit@, putând genera venituri dinecoturism }i alte activit@]i asociate,implicit prin crearea de noi locuri demunc@;- promovarea tezaurului natural }icultural;- oportunit@]i pentru educa]ie, infra-structura, s@n@tate;- vân@toarea, pescuitul, turismul }ialte activit@]i recrea]ionale pot contin-ua dac@ acestea sunt realizate într-un

mod durabil }i nu afecteaza speciilerare }i habitatele prezente.Natura 2000 nu este un sistem strictde rezerva]ii protejate, ci reprezint@modele reale de dezvoltare durabil@.Astfel, activit@]ile umane sunt per-mise în m@sura în care asigur@men]inerea pe termen lung a speci-ilor }i a habitatelor naturale. Multedintre siturile Natura 2000 exist@ toc-mai datorit@ felului în care au fostgospod@rite pân@ în prezent }i esteimportant ca majoritatea acestoractivit@]i s@ continue }i în viitor pen-tru men]inerea speciilor/habitatelorde interes comunitar.Potrivit unui raport prezentat dele-ga]ilor din 191 de ]@ri, reuni]i la con-ven]ia pe tema biodiversit@]ii organi-zat@ de O.N.U în data de 29 mai2008, presiunile recente cauzate decre}terea pre]urilor m@rfurilor }i aalimentelor subliniaz@ înc@ o dat@efectele degrad@rii biodiversit@]iiasupra societ@]ii. Pavan Sukhadev,un bancher al Deutsche Bank }i prin-cipalul autor al studiului, a declaratc@ ,,eforturile pentru remediereurgent@ a situa]iei sunt esen]ialedeoarece dispari]ia speciilor }idegradarea ecosistemelor sunt inex-tricabil legate de bun@stareaomenirii.”Conform raportului citat, pelâng@ pierderea anual@ de 50 de bili -oane de euro, cauzat@ de poluare }idesp@duriri numai la nivel de ecosis-teme terestre, daunele cumulate arputea s@ ating@, pân@ în 2050, o va -loare de cel pu]in 7& din cheltuielileanuale. O men]inere a ratei actualede desp@durire ne va costa, pân@ în2050, 6& din produsul brut mondi-al, a spus Sukhadev. Atr@gândaten]ia asupra costurilor economice,raportul dore}te s@ stârneasc@ omi}care de protejare a vie]iis@lbatice, în aceea}i manier@ în careraportul Stern din Marea Britanie ainspirat o mi}care se contracarare aînc@lzirii globale, a spus ministrulgerman responsabil de Mediu,Sigmar Gabriel. Potrivit Comisarul European deMediu, Stavros Dimas, raportuldemostreaz@ c@ protejarea biodiver-sit@]ii nu se limiteaz@ la salvareaursule]ilor panda }i a tigrilor, ci sub-liniaz@ necesitatea protej@rii bog@]iilornaturale. Mai mult, a spus domniasa, ,,acest raport arat@ c@ epuiz@mcapitalul natural, f@cându-ne mai vul-nerabili în fa]a înc@lzirii globale.”Delega]ii }i organiza]iile ecologice aul@udat raportul intitulat ,,TheEconomics of Ecosystems andBiodiversity” ( Aspectele Economiceale Ecosistemelor }i aleBiodiversita]ii”), afirmând c@ cifreleprezentate reu}esc s@ înt@reasc@argumentul integr@rii biodiversit@]ii înrândul politicilor statale.

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

Managementul resurselor naturale - o component@ esen]ial@ a implement@rii dezvolt@rii durabile

urmare din pag.1Un unchi al mamei mele, so]ul uneiadintre surorile bunicii dinspre mam@,este cel care a proiectat }i a „adus”,al@turi de al]ii, prin anii 1920, tramvaiulelectric în Cotroceni (tramvaiul nr.14),pe str@zile, atunci înc@ bini}or neîmpli-nite, ale cartierului. Venea tramvaiul peCarol Davila }i „urca” pân@ pe strada dr.Lister, mergând apoi spre „centru”…Unchiul meu de bunici era, pe atun-ci, Director General Adjunct al C@ilorFerate Române, un excelent inginerconstructor, mai ales de „Poduri }i{osele”, specialistul care }i-a pussemn@tura pe câteva zeci de poduri}i viaducte importante de cale ferat@din România. Iubind Cotrocenii, }i-aconstruit aici o frumoas@ }i trainic@vil@. Prea mare, totu}i, pentru dânsul}i m@tu}a mea (nu au avut copii), }i-au rezervat doar parterul, invitândapoi pe p@rin]ii mei s@ „coboare” depe {tirbei-Vod@, vizavi de StatulMajor, unde tata avea un frumosapartament, }i s@ locuiasc@ la etaj,multe camere, 3 terase, tot confortul.Implicit, deci, m-au invitat }i pemine, aveam câteva luni, era în1942, când ne-am mutat de pe {tir-bei-Vod@ în Cotroceni. Copil@ria, ado-lescen]a, tinere]ea mea sunt esen]iallegate de cartier. Acesta devenise,deja, prin „statura” vilelor, a caselorsale, prin sistematizarea sa riguroas@,faimos }i, ca atare, foarte c@utat.Ce arhitectur@ original@, ce verdea]@,ce pomi deosebi]i (castani, plopi, tei,stejari), ce bulevarde larg respirative,ce aer. Cotrocenii erau delimita]i deGr@dina Botanic@ }i Palatul din deal,de podul de la Sfântul Elefterie, depeste Dâmbovi]a, iar, „în sus”, de„{coala de R@zboi”, devenit@ ulteriorAcademia Militar@, }i de StadionulANEF, devenit, apoi, stadionulRepublicii. Peste tot, în bun@ parte,str@zi ce purtau nume mari îndevenirea, ca atare, a României: AnaDavila, Dr. Carol Davila, Dr. Lister,Dr. Herescu, Dr. Severeanu, Dr.Ghiulamila, Dr. Turnescu, Dr. Leonte,G-ral Dr. Demostene, B-dul Dr.Marinescu, Dr. Boicescu, B-dulEroilor Sanitari, B-dul Eroilor, FeliciaRacovi]@, Dr. Obedenaru, Dr.Staicovici, Dr. Ciru Iliescu etc.… Din fericire, r@zboiul nu a produsprea multe }i mari pagube pe aici.R@m@sese o lume relativ aparte...Celebrele noastre „de-a v-a]i ascun-selea”, „]@rile”, faimosul „lapte gros”,fotbalul cu nasturi sub ochiul vigilent

al lui „Lake Sport”, nea Lake fiindpatronul, pân@ prin 1948, când „apierdut” pr@v@lia, al magazinului cuacela}i nume de sub „Cercul Militar”,partidele de fotbal pe strad@ }i peterenul din spatele Medicinei – prac-tic, campionate interstr@zi („la 3 cor-nere, careu”), primele acorduri dechitar@ pe sc@rile de la intrarea încasa Penescu, „Dox”-uri,„Submarinul” }i „Echipajul”, „Bil –Gazon”-uri, „Cei trei cerceta}i”, KarlMay – c@r]i aflate prin bibliotecilecaselor noastre, }.a.”Expedi]iile”, aici,ale celebrelor „g@}ti” din „Ferentari”}i „13 Spetembrie”, Marchidan }iC@m@ru]@, Titi Mafoame }i „Cap defier”, cu care, dup@ ciocniri destul deserioase, devenisem, într-un fel,amici. „Ocupa]i” pân@ peste cap. Peurm@, sportul. De pe la 7 – 8 ani,tenis cu „nea” Ilie Ivan, fostul cam-pion profesionist al României, la„{tiin]a”, în spatele Operei, dar }i laDoherty, al@turi, meciuri „grele” încelebrele „Piramide” ale lui „NeaF@nic@”. Copil fiind, am v@zut jucândpe Doherty, oficial, pe rafinatul tenis-man maghiar Asboth (juca, cu o ele-gan]@ incredibil@, cu pantaloni albi,lungi), pe subtilul polonez Jaworski,pe austriacul Huber, pe fra]ii Gogu }iMarin Viziru (lupt@tori deosebi]i,tehnicieni de marc@, suflete fantasticeîn ni}te corpuri relativ delicate), peTake Caralulis }i Arnuff Smidt, pemedicul Cornel Zacopceanu, peRako}i (care st@, acum, în Sibiu), peelegantul {tef@nel Anghelescu, pe

„t@c@nistul” atât de eficient GheorgheCobzuc, începuse bini}or IlieN@stase, jucam }i eu, amical, cu{tefan Georgescu, fostul c@pitan alechipei de Cup@ Davis, jucam oficialcu Basarab, jucau Puiu Cruceanu }idr. Mi]a etc. Ce lume… Volei la„Progresul” – juniori, cu mult regre-tatul avocat – antrenor „nea” JackDumitrescu. Rugbi, tot la „Progresul”, la juniori }ipe urm@ promovat la echipa I, îndivizia A, antrenor „nea” Sic@Vardela, o vreme }i antrenorul lotu-lui na]ional, dar }i celebrul „neneaF@nic@ Bârsan”, casierul central alB@ncii Na]ionale }i v@r bun cu cele-brul profesor medic chirurgBurghelea. „Nenea” F@nic@, pe care îlrespectam }i iubeam ca pe nimenialtul, fost „mare” pilier al na]ionalei,cât de frig era nu purta niciodat@palton, iarna. Se spune c@, prin1942, prin decembrie, cât era demare, frumos }i s@n@tos, s-a întâlnitcu un colonel mai aprig pe strad@,prin Obor. Impresionat de relaxarearobust@ a tân@rului elegant, în „pan-taloni golf” }i sacou pe – 25 degrade, colonelul l-a întrebat: „Ce e cudumneata aici? De ce nu e}ti pefront?” Luat „repede”, nenea F@nic@a bâiguit: ”Eu, domnule colonel,lucrez la Banc@”. „Ce banc@, urgentîn Rusia, a tunat colonelul. Deoameni rezisten]i ca dumneata estenevoie acolo”. Ulterior, lucrurile s-aul@murit iar „nenea” F@nic@, vrând –nevrând, a r@mas tot la Banca

Na]ional@. Cu b@iatul lui, AndreiBârsan, un foarte bun juc@tor debaschet, am r@mas bun prieten. La„Progresul”, la rugbi, am fost (oonoare pentru mine), coechipier }i,uneori, adversar cu nume mari înrugbi, precum bunul Tase Marinache,Sandu Palo}anu, Alexandru Penciu(„Alexandru cel Mare), „jupânul” EmilDumitrescu, celebrul René Chiriac (ise spunea, în glum@, }i „Gorki”,deoarece, cu mama fran]uzoaic@,putuse termina doar „Maxim Gorki”),simpaticul Sandu Labo, marele ViorelMoraru, excep]ionalul CostelSt@nescu, „nea” Florin Vicol (la unmeci, avea fracturat@ clavicula, darcontinua s@ joace }i spunea c@ are„mici furnic@turi” la gât), minunatulMitic@ Ghiuzelea („nea” Mitic@), IonDobre, „snobul” Marius Bl@gescu,Climovski, Nagler, Roibu, Celea,Mielu Manolache, vecinul }i colegulmeu de }coal@ primar@, NobiKopelman, }.a. Am jucat }i cu echipestr@ine, din Polonia, franceze, etc. ... La „Progresul” aveam bazinul }isauna dup@ antrenament, în comuncu fotbali}tii marii echipe „ProgresulFB”. %i }tiam bine pe Tete Mândru,maestrul Titus Ozon, inteligentulViorel Mateianu, buldozerul Oaid@,Blujdea, fra]ii Sm@r@ndescu, {tirbei,renumitul Soare, Voinea –„c@r@mid@”, cu care glumeam }i nehârjoneam în ap@. To]i ace}tia ]ineau}i ei, într-un fel sau altul, deCotroceni...Nu prea luam în seam@nenorocirile p@rin]ilor, „h@r]ui]i” de

noul sistem. De altfel, nici ei nu odoreau……Pân@ spre 1960, copiii „fostei pro-tipendade” erau admi}i greu, foartegreu, în licee, în facult@]i. Ei trebuiau„s@ dea” mereu tot felul de autobi-ografii }i de „complet@ri” la autobi-ografii. Nu pu]ini, descuraja]i, scârbi]ichiar, au renun]at la înv@]@tur@,devenind ucenici, strungari, frezori,fire}te, deloc ru}inos, dar tocmaiasta urm@rea puterea de atunci:„bararea” burghezilor }i „primenireaintelectualit@]ii”. Ulterior, lucrurile auînceput, u}or – u}or, s@ se maiîndrepte…… Cam dup@ 1950, legea dena]ionalizare a caselor fo}tilor“exploatatori” – lege utilizat@ aiureaîn numeroase situa]ii, de exemplu,nenea Petric@, a}a îi spuneam euunchiului, fiind toat@ via]a sa unfunc]ionar, este drept, superior, alstatului, }i lucrând chiar }i dup@1945 – 1946 în func]ii tehnice deexecu]ie, la Calea Ferat@, pensionareasa venind târziu, pe la 71 de ani,neavând, deci, în proprietate, nicifabric@, nici mo}ii, de}i era nepotulprimului contraamiral al floteiromâne. Totu}i, majoritatea caselordin Cotroceni au fost, s@ zic a}a,„na]ionalizate”. Proprietarii lor, dac@nu au fost evacua]i, au fost obliga]is@ se restrâng@, dup@ caz, la 1 – 2camere, de multe ori mansarde, sub-soluri. Mul]i dintre ei erau deja sauau fost apoi aresta]i, condamna]i, era“burghezo – mo}ierimea” care –chiar constitu]ional – trebuia extermi-nat@. A}a se clama oficial: „dis-trugerea fostelor clase exploatatoare”.La ordin sovietic }i cu „mân@româneasc@”, chiar dac@, mai ales,alogen@ din perspectivana]ionalit@]ii…În locurile „l@sate libere” au venit, înCotroceni, „o prim@ tran}@” de noilocuitori. Cei mai mul]i nu erau delocoameni r@i. Unii au cump@rat aparta-mente, al]ii erau sprijini]i de stat înc@utarea unor solu]ii mai bune pen-tru via]a lor. Fuseser@ repartiza]i aici.Desigur, nu prin efortul public, ci îndetrimentul drepturilor, pân@ atunci,ale unor oameni care nu aveau alt@vin@ decât c@ fuseser@ merituo}i, cumult@ }tiin]@ de carte, conduseser@,practic, România mai multedecenii…Unii „sc@deau”, al]ii proliferau. Vizavide noi, în casa colonelului Romic@Penescu, grav r@nit }i decorat înr@zboi, mare mo}ier de Arge} }ifratele mai mic al ministrului de

REMEMBER ESTIVAL VINERI 22 AUGUST 20084

c my bc my b

c my bc my b

Dan POPESCU

Incinta Facult@]ii de Medicin@ Bucure}ti - Statuia lui Carol Davila

Vedere pe B-dul Dr. Marinescu

Cotrocenii…- file din istoria recent@ a unui faimos cartier -

VINERI 22 AUGUST 2008 5

c my bc my b

c my b

REMEMBER ESTIVAL

c my b

Interne din guvernul R@descu, ausosit noi locatari, printre care, la unmoment dat, familia Celea, oropsit@,îns@, }i ea. Aici s-a ivit pe lume celcare va deveni actorul {erban Celea,{erb@nic@. La noi în cas@, faimosul„Oficiu de Închiriere” ne-a „b@gat” 2familii la parter, }i o familie la etajullocuit de p@rin]ii mei }i de mine.Subsolul vilei a fost integral ocupatde o familie din Moldova, angajat@toat@ la APACA (Fabrica de Confec]ii„Gh.Gheorghiu – Dej”), o mam@ maiîn vârst@, cu vreo 6 fete, una dintreacestea, dr@gu]@ }i inteligent@,devenind, ulterior, so]ia celebruluimedic Leontopol, stins mult prea detimpuriu din via]@. Casa Gerota, totvizavi de noi, a dobândit }i ea locatari„de prim@ genera]ie”, printre care maimul]i meseria}i dar }i familia celui ceva deveni unul dintre cei mai distin}iprofesori ai Facult@]ii (Universit@]ii) deMedicin@ din Bucure}ti. Tot vizavi denoi a sosit familia unei, apoi, emi-nente traduc@toare din englez@, dinp@cate stins@ nu de mult din via]@... … Cum spuneam, prin firescul dar }inefirescul vie]ii, vechile familii dinCotroceni „ se stingeau”, lumea nouvenit@ revendicându-}i, normal,apartenen]a la „cartier”. Cei care sestingeau? M@ gândesc la casele gene -ralului Iorgulescu }i colonelului Pa}a,la famiile Penescu (am amintit câteceva), dar }i Bumbulici, Buc}an }iPalade, la casele Chica, Bârc@, peurm@ Oscar Han - Mavrocordat, lacasa generalului Or@}anu, la cea acolonelului Stoenescu „disp@rut” într-o noapte de nu a mai }tiut nimeni deel... În Cotroceni au locuit, pân@ lamoarte, poetul Ion Minulescu,matema ticianul poet Dan Barbilian,delicatul Vasile Voiculescu, mariiactori Ion Finte}teanu }i GrigoreVasiliu Birlic, pictorii scenografi Oni }iPia Oroveanu (francezul Claude Rich„a f@cut” furori în „Steaua f@r@ nume”a lui Mihail Sebastian }i a plecat laParis cu Pia cu tot, l@sându-l pe Onicu „buza umflat@”), marele baritonNicolae Herlea, campionul olimpic dela Roma Puiu P$rvulescu, baschetba -listul “artist” Nelu C@lug@reanu. Aiciau stat diplomatul Veroiu, unchiul

regizorului Mircea Veroiu cu care amcopil@rit, academicianul Vasile Netea,cu Gelu, b@iatul lui, am fost bun pri-eten, fostul pre}edinte al AcademieiRomâne Ion Simionescu, cu nepotuls@u fiind coleg de liceu etc. M@ maigândesc la casa profesorului Costea,la casa bunicului meu, generalDumitru (Miti]@) Vr@jitoru, unde aulocuit mai mul]i ani, în calitate dechiria}i, fami lia Popescu, a actri]eiRodica Popescu c@s@torit@ Bit@nescu,dar }i, o bun@ perioad@, mareabalerin@ Irinel Liciu, împreun@ cu celcare îi va deveni, ulterior, so], min-unatul mare scriitor }i c@rturar {tefanAugustin Doina}. M@ gândesc la casageneralului F@g@r@}anu, al c@rui fiu,prietenul Romel, mai mare mult, dar,totu}i, adversar de rugbi cu mine,informatician de talent }i excelentbrigist, era b@nuit, se spune, de a fifost copilul natural al regelui Carol alII-lea. Pove}ti, nostimade. M@ gânde-sc la casa generalului Locusteanu, lacasa celebrului profesor de la Drept,„constitu]ionalul” Constant Georgescu,bun prieten cu tata, la casa scriitoru-lui poporanist Alexandru LascarovMoldovanu, la casa Spineanu (cu Ulm

}i Creanga mergeam la „ceaiuri”), lacasa Navarra, la casa avocatuluiPopescu, tat@l lui Lauren]iu MirceaPopescu, fost rector la Universitateade Medicin@ din Bucure}ti }i mereuDr. H.C. al Universit@]ii „Lucian Blaga”din Sibiu, fotbalist în copil@rie, „bec”încercat...}.a.În bun@ m@sur@, cei „vechi” erauoameni care au „însemnat”, prinfaptele }i munca lor, istoria României.Dar, vremurile erau ale unei alteistorii, care timp de mul]i ani (maiales pân@ spre 1962 - 1963), nu amai recunoscut nimic din ceea ce fus-ese înainte, chiar a blamat din greutrecutul, considerat, în bun@ parte,„criminal”. A} putea continua cunumeroase exemple. Iat@, soramamei, c@s@torit@ Costescu, cu osplendid@ vil@ de 2 etaje pe stradaFelicia Racovi]@, na]ionalizat@ }i, pedeasupra, m@tu}i – mea alegându-se}i cu 3 ani de Jilava. Securitatea luiGheorghiu – Dej }i Dr@ghici avea, peaici, serios de lucru. Bunicul, care amurit dup@ o suit@ de „perchezi]iidure” ce c@utau invariabilele arme, }icu securitatea la poart@, a}teptând s@-l aresteze. Familia Ohanezian, de pe

strada Dr.{tefan Cap}a, arestat@ }ichinuit@ în interogatorii, dup@ ce dom-nului Ohanezian i s-au g@sit mai mul]i„coco}ei” îngropa]i în curte. ColonelulPuiu Penescu, fratele lui Romic@ }itat@l lui Vladi Penescu. Casa colonelu-lui Bosoanc@, vizavi de castelulprin]ului Nicolae, aproape de cap@tulB-dului Ardealului (Eroilor Sanitari).Colonelul avea }i o splendid@ vil@ laSinaia, pe Furnica. A fost arestat, con-damnat la moarte }i executat, pentruun pretins spionaj în favoarea SUA.Aiureli. Dar ce destin! Am r@mas pri-eten cu b@iatul s@u, Fane Bosoanc@,reu}it cu greu s@ devin@ asistent sani -tar pe Salvare. Sora lui, „exagerat” defrumoas@, cu primul ei so] ofi]erromân, condamnat al@turi de dl.Bosoanc@ la 25 de ani de temni]@grea (cred c@ s-a }i pr@p@dit „acolo”),s-a rec@s@torit cu un diplomat ameri-can }i a plecat în Statele Unite. Casam@tu}ii mele, de pe Dr. Boicescu, cutrei copii, un trai foarte greu, unchiulmeu, fost }ef inginer la BancaNa]ional@ }i mare mo}ier, de multeori nu avea servici. De aici „a ie}it”v@rul meu, medic cu totul remarcabil,dup@ ce „a plecat” din ]ar@ director }ipatron de spital cu mari performan]e,unul din marii medici din zona New– York – ului... {i, desigur, al]ii, mul]ial]ii…… O lume, în bun@ parte, se pierdea,o alta se ivea. Coabitarea, privit@ cafatalitate, era totu}i realizat@.Du}m@niile, poate, uneori fire}ti, seestompau. Treptat, desigur. Caseleerau cât de cât îngrijite, dar, utilizatela maximum de capacitate locativ@,mai „plezneau” pe ici pe acolo.Timpul î}i punea }i el, pe ele,amprenta infailibil@.…A venit Revolu]ia din decembrie1989. Dup@ multe dificult@]i }i dup@numeroase retract@ri, neavenite,fire}te, cu foarte încetul, casele dinCotroceni au început s@ revin@vechilor proprietari sau, dup@ caz,mo}tenitorilor lor. Ani de-a rândul,acum, ele nu au mai beneficiat de nicio îmbun@t@]ire. Statul, normal, nu maif@cea nimic. Vechii proprietari nucâ}tigaser@, înc@, hot@rârile respective,iar chiria}ii nu aveau nicio siguran]@c@ „vor r@mâne”. Astfel c@ stareacaselor s-a degradat }i mai mult.Ziduri co}covite, holuri murdare,camere cu condens, balcoane aproapes@ cad@, igrasii vizibile, cur]i într-overitabil@ paragin@, garduri, frumoaseodat@, pe cale de a se pr@bu}i…… De unde, dar@, splendoareaactualelor vile din Cotroceni? În mare,lucrurile au stat cam a}a. Fo}tii pro-prietari, redeveni]i st@pânii locuin]elor

lor, locuin]e aflate, îns@, cele mai multe,într-o evident@ stare de degradare, iarei neavând banii necesari spre a reme-dia situa]ia, le-au vândut, celor cu banide dup@ decembrie '89. Noii proprietarile-au pus la punct impecabil. Pe de alt@parte, când casele nu au mai putut firedobândite de fo}tii proprietari, pân@prin 1997 – 1998, dar }i apoi (puterea,justi]ia, cei interesa]i f@când „jocurilebine cunoscute”) s-au ivit ei, cet@]enii„descurc@re]i”, cu „rela]ii”. Au cump@rat„posibilul drept” asupra caselor respec-tive }i, cum – necum, fiind „oameniizilei” sau beneficiind de sprijinul aces-tora, casele au intrat în proprietatea lor.Amenaj@ri, deci, moder niz@ri veritabile,vile cu adev@rat frumoase. Pu]ine con-struc]ii noi. Iat@, dar, splendorile actualeale Cotrocenilor, amplificând sensibilva loarea locului, care decurgea }idecurge, implicit }i printre altele, dinpozi]ionarea renumitului cartier în struc-tura Capitalei. To]i ace}ti locatari aufost }i sunt }i ei noi. Din vechile familiiale Cotrocenilor au r@mas doar câtevape care le po]i num@ra pe degete.Extrapolând }i dezvoltând situa]ia, avemoare de-a face cu un „al doilea deces”,mai pu]in brutal, mult mai subtil, alburgheziei române}ti din interbelic? Cuexcep]iile de rigoare, posibil. Nu a fostdeloc „u}@ de biseric@”, dar, în gener-al, la }mecherii, }i mârl@nii, ea le-aopus bunul sim]. La mitoc@nii, bunacre}tere. La solidarit@]i concupiscente,timidit@]i }i vagi opozi]ii. Iar for]ei ban-ului, dobândit cum se }tie, i-a opusnostalgii, romantisme, argumentemorale. Foarte greu ar fi putut câ}tiga...…Nimic nou sub soare. Nu este, nu afost prima dat@ astfel. Via]a a mers }imerge înainte, iar societatea, cum –necum, cu dificult@]i, cu întoarceri, cupoticneli, cu „tuse” }i „expectora]ii”, aprogresat }i progreseaz@. De multe ori,vizibil. Rememorând aceste câteva filedin istoria recent@ a Cotrocenilor, îmiaduc aminte de marea carte„Ghepardul” a italianului GiuseppeTomasi di Lampedusa. Volumul dup@care Luchino Visconti a f@cut faimosulfilm cu acela}i titlu, în str@lucita inter-pretare a lui Burt Lancaster, AlainDelon, Claudia Cardinale, Serge Regianietc. Pe „clasicele amplasamente”, lumiapun, lumi r@sar…...Ce vor face Cotrocenii? Am „remarcat”o interven]ie „Apa Nova” unde, zile între-gi, unul lucra }i nou@ priveau cu …admira]ie. Iar, ca detaliu, am remarcat }icircul bordurilor de tipul ce-i lipse}techelului, „tichia de m@rg@ritar”. Nu cred,îns@, c@ perspectivele nu sunt bune.Dimpotriv@. Deasemenea, este multtineret }i asta conteaz@...

Cotrocenii…- file din istoria recent@ a unui faimos cartier -

Biserica sf. Elefterie

Stadionul “Na]ional” (fost “Progresul F.B”)

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 22 AUGUST 20086

urmare din pag1În prima ipostaz@, „Revolu]ia

industrial@”, în general, ar putea fidefinit@ drept progresul esen]ial }icontinuu în tehnic@, fire}te, în}tiin]ele ce fundamenteaz@ tehnicileca atare, drept realizarea unor modi -fic@ri ample în sus]inerea energetic@}i logistic@ a dezvolt@rii industriale,desigur c@ }i a dezvolt@rii în general.Ceea ce a f@cut }i face, din ce în cemai mult, ca lumea economic@ „s@vorbeasc@”, în tot mai mare m@sur@,aceea}i limb@. Ca lumea economic@s@ aib@ acelea}i obiective, s@urm@reasc@, relativ unitar, omogen,}i nu discrepant, acelea}i finalit@]i deansamblu. Este natural, logic, ca oastfel de chestiune s@ fi evoluat dela simplu la din ce în ce mai com-plex, pe o direc]ie de la sectorul pri-mar la cel secundar, la cel ter]iar, lacel cuaternar }i ce-o mai urma maiapoi. „Era informaticii” nu a c@zutdin cer ci are la baz@ acumul@ri suc-cesive în domeniul produc]iei }i pro-ductivit@]ii, al tehnicilor, al energiei,al infra }i suprastructurilor industri-ale, muta]ii importante îndesf@}urarea procesului de înv@]are,în structura social@, în structurasociet@]ii ca atare, toate acesteainterferându-se }i poten]ându-se re -ciproc unele cu altele.

În a doua ipostaz@, care nudifer@ de prima decât în form@, în ceprive}te „aranjarea” cunoscutelor }inecunoscutelor din „ecua]ia dez-volt@rii”, o prim@ „Revolu]ie industri-al@” ar fi cea a trecerii de la manu-facturi la ma}inism }i la dezvoltareamarii produc]ii mecanizate (vezi defi-ni]ia amintit@). O a doua „Revolu]ie”,s-a desf@}urat aproape paralel, daramplu interferat@ în plan energetic }ial unor sus]ineri industriale esen]iale.În spe]@, am în vedere „trecerea dela lemn la c@rbune }i metal”. O a

treia „Revolu]ie industrial@” va fi cea„a electricit@]ii”, iar în planul infra-structurilor industriale, cea „a c@iiferate”, „a automobilului”. Pe urm@,am putea consemna „era ]i]eiului”,cu terminalile ei, din p@cate, înc@ }iast@zi în plin@ expandare }i explozie.Putem consemna „era avia]iei”, „eranuclear@”, }.a. F@r@ a putea realizadelimit@ri foarte nete, sunt relevante,deopotriv@, „era informaticii”, cucrearea acelor infra }i suprastructuriindustriale }i economice specifice,având de-a face, cu prec@dere, cueconomii industrializate }i post –industrializate într-un grad mai multsau mai pu]in reprezentativ, oricumcu un poten]ial însemnat de industri-alizare }i de post – industrializare.Este relevant@ era „post industrial@”,ca atare, deloc desprins@, ci dincontr@, de informatic@, }. a. m. d.

Cum spuneam, este vorba, pân@la urm@, de un proces complex, fieabordat etapizat, fie abordat seg-men]ial, fiecare segment purtânddefinitoriu, „ca titlu”, o tr@s@tur@

esen]ial@ a sa. Globalizarea „s-aa}ternut” firesc, treptat, }i din ce înce în mai mare m@sur@, ca un numi-tor comun, de tipul cauz@ – efect }iefect – cauz@, al tuturor acestortransform@ri. Chestiunea, întârziat@temporal, este vizibil@ distinct –desigur, cu împletirea unor elementepolitice însemnate -, pentru estul }icentrul european, de}i în aceast@fr@mântat@ parte a „B@trânului conti-nent”, comparativ cu Vestul, de la unmoment dat unele evolu]ii au fostmai confuze, mai pu]in line, au exi-stat mai multe reculuri, poticneli, }.a.Pentru a ajunge, îns@, mai limpezi laacest timp }i pentru a-l putea„vedea”, în]elege mai bine, s@ exam-in@m mai îndeaproape procesul pri-mar, procesul „in nuce” al„Revolu]iilor industriale” }i efectelelor însemnate în planul globaliz@rii.Pe o astfel de baz@ de examinare atrecutului, vom putea deslu}i maicorect ceea ce se petrece în prezent}i ce prefigureaz@ viitorul. {i, caîntotdeauna în istoria social@, cu sig-

uran]@ c@ vom putea releva o liniegeneral@ de continuitate, desigur, nulipsit@ de anumite rupturi, care, îns@,nu au fost esen]iale, nu au fostcovâr}itoare.

Anglia, deci, prima jum@tate asecolului al XVIII-lea. „Revolu]iaindustrial@” va începe în domeniulindustriei prelucr@rii bumbacului. Dardece Anglia }i dece acest sector?Înc@ de pe atunci Anglia avea oindustrie manufacturier@ dezvoltat@,ale c@rei produse erau consistentcerute atât pe pia]a intern@ cât }i înafar@, un rol important astfel avându-l sistemul de colonii al Angliei, sis-tem în formare. Deopotriv@, Angliaavea constituit un înv@]@mânt defoarte bun@ calitate, în continuu pro-gres }i cu tradi]ii dintre cele mai fru-moase. Universit@]ile de la Oxford,Glasgow, Cambridge, }.a. v@deau nudoar str@pungeri teoretice de seam@,ci activit@]ile relevau }i o veritabil@propensiune c@tre real, c@tre practic,c@tre aplica]ii ale }tiin]elor tehnice }i

exacte. Tot în Anglia existau spe-ciali}ti de foarte bun@ calitate,pasiona]i de munca lor, devota]imenirii lor. Aici, în Anglia, seaduceau mai ales din colonii – cumspuneam, sistem în plin@ dezvoltare– materii prime, materiale la pre]urifoarte sc@zute pentru produc]ii ceaveau solicit@ri importante. Ne refe -rim cu prec@dere la industriau}oar@, la textile, „domenii aproapede consum”, cu poten]ialit@]i, cuoportunit@]i de dezvoltare, de pro-gres, foarte însemnate. Cei cu pre-ten]ii, b@rba]i sau femei, doreauhaine din stofe fine, croite larg, cufalduri }i „cute” rafinat proiectate.Era o mod@ care prinsese }i care seextindea, dobândea tot mai mul]iadep]i, în Anglia, în Europa, înAmerici…

… Era, deci, nevoia. Rapid sevor constitui }i instrumentele deîndeplinire, de realizare a ei. În1733, John Kay va inventa suveicazbur@toare. Ma}ina de tors va ficonceput@ de John Hargreaves,circa treizeci de ani mai târziu, în1765. Doar dup@ câ]iva ani, în1769, R. Arkwright va concepema}ina mecanic@ de filat. În sfâr}it,în 1804, va fi conceput de c@treCartwright }i va intra în func]iuner@zboiul mecanic de ]esut.Descoperiri, inven]ii care, cumulate,au f@cut posibil@ folosirea unei maricantit@]i de fire, respectiv satisfac-erea marii foame de ]es@turi. Unmare pas înainte pentru a trece dela manufacturi la ma}inism fusesef@cut. Îi vor urma rapid al]ii. Erau,acum, necesare ma}ini pentru pro-ducerea ma}inilor, ma}ini din fierapte s@ func]ioneze, s@ utilizezeenergii preten]ioase, cu puteri maimari, pe potriva capacit@]ilor de pro-duc]ie }i vânzare v@dite. Nici trans-porturile tractate animal, relativpu]ine }i de mic tiraj, nu maiputeau satisface cererea respectiv@.Apar concentra]ii urbane, centreminiere }i centre industriale impor-tante. Or, cum s-ar fi putut, oare,transporta minereul de fier,c@rbunele (care va înlocui lemnul casurs@ de energie), acestea în can-tit@]i industriale, cu c@ru]a? Sau cuspatele? R@spunsurile la acesteîntreb@ri vor fi }i ele pe potriv@.

va urma

Revolu]iile industriale }i globalizarea (II)

Dan POPESCU

Liverpool - Primul tren din Anglia }i... din lume

Universitatea Oxford

BURS~ DEZVOLTAREVINERI 22 AUGUST 2008 7

urmare din pag.1Nu }i cre}terea pre]urilor,

infla]ia, care se simte, uneori, maiacut în zonele urbane dinamice,decât mediile statistice, ca o expre-sie a pericolului de supraînc@lzire pecare îl determin@ o economie cu rit-mul de cre}tere spectaculos a}a cumeste al economiei române}ti. Al@turide indicele pre]urilor de consum,deficitul de cont curent este }i el unputernic element de îngrijorare.Stabilizate undeva între 10 -14& dinPIB, este generator de volatilitate decurs }i contribuitor important, al@turide infla]ie, la cre}terea dobânzilor.Dar aceste dobânzi nu par a afectaeconomia. Nu de aici porne}tecre}terea }i nu aici se închide cer-cul. Cine are, atunci, meritele }i cinecriticile?Pentru economia româneasc@, BNRnu are ca sarcin@ explicit@, stipulat@în regulmanetul de func]ionare,determinarea cre}terii economice,a}a cum, de exemplu, este cazulb@ncii omoloage din Statele Unite.Pentru BNR fi}a postului este multmai simpla (de}i asta nu o scap@ deimense complica]ii): men]inerea sta-

bilit@]ii pre]urilor. Din acest punct devedere, mergând la limit@ cu acestra]ionament, cre}terea economic@ oîncurc@ pentru c@ orice economiecare func]ioneaz@ pe motorul cereriiagregate, a}a cum este a noastr@,este generatoare de infla]ie, maimult@ sau mai pu]in@. BNR este pus@în fa]a unui fapt, acela de a monito-riza }i regla aceast@ cre}tere econo-mic@, pentru ca ea s@ nu duc@ ladevieri, deregl@ri, ie}iri de pe traseu}i crize majore. BNR apas@ maidegrab@ pe pedala de ambreiaj (dac@nu chiar pe frân@), dar în nici un cazpe accelera]ie atunci când e vorba deeconomie. Cine apas@ pe accelera]ie?Guvernul, statul, pare la rândul s@utimid. Politica fiscal@, e drept, a con-tribuit la accentuarea cererii.Acceptarea cre}terilor salariale ridica-te, legarea punctului de pensie decre}terea salariului mediu pe econo-mie au contribuit la cre}terea gene-ral@ de venituri. Mai mult, odat@ cuintroducerea cotei unice în fiscalita-tea corporatist@, dar }i în cea indivi-dual@, guvernul a pus benzin@ decalitate în rezervorul cre}terii econo-mice. Companiile au fost stimulates@ investeasc@ }i volumul investi]iilorstr@ine, mai ales, a fost unul

excep]ional, în ultimii patru ani. Deasemenea, companiile locale au avutmai mul]i bani pentru achizi]ii. Într-operioad@ în care }i cursul de schimba favorizat importurile -prin cre}terealeului în raport cu dolarul - compa-niile au apelat la importuri, pentru a-}i cre}te productivitatea }i pentrudiversificare. Probabil c@ multe aupierdut în acest joc al importurilor.Num@rul falimentelor este mare, darnu are efecte de amploare asupraeconomiei. Doar c@, în bun@ m@sur@,pentru multe companii, avantajul s-amaterializat în contexte valutareavantajoase }i, când acestea audisp@rut, au ap@rut problemele. Nuîntr-atât încât s@ determine problemeîn lan]. Dar, presiunea pe importuris-a v@zut. Pe tot acest ciclu econo-mic, ritmul de cre}tere al importuri-lor a fost superior celui de cre}terea exporturilor }i chiar dac@ acumeste un moment de r@scruce dinacest punct de vedere, cifrele defici-tului de cont curent au o contribuiecomerical@ privat@ substan]ial@ }ichiar îngrijor@toare, pentru c@ e greude estimat adev@rata for]@ a exportu-rilor. La aceast@ presiune pe impor-turi a contribuit }i cererea de con-sum. Pe credit, în mare m@sur@, sau

pe baza veniturilor ob]inute, s-acreat o nou@ cerere care a adâncitdeficitul comercial }i odat@ cu eldeficitul de cont curent. B@ncile aucontribu]ia lor la aceast@ situa]ie,prin competi]ia - cumva fireasc@ -de a da credite pe o pia]@ avid@ deasemenea produse. Credite, cerute,la rândul lor mai mult în euro, pebaza diferen]ialului de curs favorabilpân@ anul trecut.Guvernul are, la rândul s@u, vinasau partea sa de contribu]ie. Dinp@cate, deficitul bugetar înregistrat,într-o perioad@ în care economia acrescut f@r@ prea mult ajutor public,

este o îngrijorare, pentru simplumotiv c@ nu se vede în ce s-au dusacei bani. Vorbim de sume consis-tente pierdute, în cea mai marem@sur@, în cheltuieli de administra-re }i nu în investi]ii. În cifre, ace}tibani s-au dus în deficite, }i maipu]in în cre}tere economic@. Înaceste condi]ii, sectorul public avenit cu o contribu]ie modest@ pecre}tere dar serioas@ pe deficite.Sectorul privat, în schimb a aduscre}terea, dar, odat@ cu ea, a s@patadânc, adânc în deficite, la toatecapitolele, care dau acum motiveserioase de îngrijorare.

Dan SUCIUMerite }i vinov@]ii, cre}tere }i deficite

Sibiul, un remarcabil ora} european

INDUSTRIE VINERI 22 AUGUST 20088

c my bc my b

c my bc my b

Grupul Pasmatex Timi}oara a^nceput deja regruparea afacerii.Compania controleaz@ ^n prezent altecinci firme de produc]ie }i una deservicii: Pasmatex Conf Inter-na]ional(care produce ^n lohn pentru austrie-cii de la Triumph Inter-national),Marion (brand propriu de lenjerie),Pasmatex Fashion (lucreaz@ branduri-le de ^mbr@c@minte Mery Style }iGrapini), SP Label (firm@ mixt@rom$no-german@ care produce }icomercializeaz@ etichete ]esute) }ifirma de consultan]@ Smart Consult.De anul viitor ^ns@, structura grupu-lui, care are azi 600 de angaja]i }iafaceri cumulate de cinci milioane deeuro, va fi alta, anun]@ Grapini."Restructurez, dar nu renun] la nimicdin ce am creat", spune managerul,f@c$nd referire la faptul c@ va ^nchi-de firma Marion din Baia Mare, pemotiv de lips@ de personal }i costurimari de gestionare, }i va includebrandul cu acela}i nume ^n portofo-liul Pasmatex Fashion. "La vremearespectiv@, c$nd am creat firmele, afost bine ce-am f@cut, acum este ^ndefavoarea mea }i trebuie s@ m@regrupez", motiveaz@ Maria Grapini,care inten]ioneaz@ s@ v$nd@ }i 30&din ac]iunile Pasmatex pe care lede]ine, ^n vederea ob]inerii de fonduristructurale cu care s@ creasc@ pro-duc]ia. "Ca s@ pot s@ fac asta, trebu-ie s@ despind firma din grup }i s@ otransform ^n ^ntreprindere mijlocie,

cu 150 de angaja]I", spune Grapini.Pasmatex Conf produce anual }asemilioane de produse de lenjerieTriumph, contribu]ia comenzilorf@cute de clientul austriac fiind la 35-40& din afacerile totale ale grupului.|n paralel cu produc]ia, compania a^nceput }i dezvoltarea unei re]ele deretail }i distribu]ie. M@rcile Pasmatexsunt v$ndute prin dou@ magazineproprii ^n Timi}oara }i ^n alte 15puncte de v$nzare independente, iarde anul acesta, Grapini s-a asociatcu Certimpex Foc}ani (care producebrandul Frenetique), HeliotropBucure}ti }i Knitwear Bra}ov (carede]ine brandul Carmen Grigoriu), cucare a deschis un boutique de 60mp, ^n Timi}oara, ^n urma uneiinvesti]ii totale de 100.000 de euro.P$n@ la sf$r}itul anului, asocia]ii vormai deschide ^nc@ dou@ multibran-duri, la Bra}ov }i Cluj. C$}tigarea pie]ei interne cu un brandpropriu este }i prioritatea manageru-lui de la Prodin. "%n septembrie vomlansa }i pe pia]a intern@ produse dinin }i c$nep@", anun]@ Paul MirceaVasile. |n prezent, toat@ produc]iasociet@]ii, ^n valoare de700.000–800.000 de euro anual, esteexportat@ ^n principal ^n ]@rile dinvestul Europei. %n cinci ani, estimeaz@Mircea Vasile, 60-70& din produc]ieva ajunge s@ fie ^nghi]it@ de pia]aintern@, "iar dac@ nu reu}im s@ ajun-gem la 5-7 milionae de euro cifr@anual@ de afaceri m@ reorientez!" Fabrica Prodin, fondat@ ^n 1955, avea1.400 de angaja]i, ^nainte de 1989,care lucrau ^n jur de 10 milioane demetri p@tra]i de ]es@tur@ pe an."Atunci vindeam de 12 milioane dedolari, acum, cu 70 de angaja]i, nuajungem nici la un milion de euro",

rememoreaz@ omul de afaceri.Apusul epocii de glorie a lohnului }ilipsa for]ei de munc@ i-au determinatdeja pe unii produc@tori s@ se con-centreze cu succes pe crearea uneim@rci proprii }i s@ se extind@ pestehotare. Cel mai bun exemplu l-au datclujenii de la Jolidon, care acum aunu numai o re]ea de 74 de magazi-ne ^n Rom$nia, dar au reu}it s@ }iexporte marca, av$nd 45 de magazi-ne }i filiale ^n Ungaria, Fran]a }iItalia. Pie]ele externe ^nghit ^n pre-zent 60& din produc]ia Jolidon, carea avut anul trecut v$nz@ri de 60 demilioane de euro. Cum a reu}it Jolidon s@ se extind@?"Noi facem lucrurile invers, g$ndimpe termen lung }i nu urm@rim tren-durile. Nu ne-am l@sat sedu}i deavantajele produc]iei ^n sistem lohn,

ne-am dezvoltat brandul propriu }ine-am concentrat pe achizi]ii", spuneGabriel C^rlig, proprietarul companiei.Jolidon nu }i-a schimbat nici acumstrategia, ^n ciuda profiturilor fabu-loase pe care le-ar putea ob]ine dinv$nzarea activelor imobiliare. Maimult, ca s@ creasc@ }i mai multcompania, C^rlig a mai cump@rat, ^nultima jum@tate de an, dou@ firme:produc@torul Tricotaje Ineu }i expor-tatorul italian de lenjerie Lilly. Omulde afaceri clujean a preluat ^n totalcinci firme, ^n utimii patru ani, cele-lalte trei fiind Argos, LCS Conf }iEmmeci Italia.Jolidon, Braiconf sau ID Sarrieri suntcazurile fericite dintr-o industrie undemajoritatea firmelor au de ^nfruntatconcuren]a puternic@ a companiiloroccidentale, inclusiv }i ^n ceea ce

prive}te experien]a de afaceri."Industria textil@ din Rom$nia este^n declin ^n termeni relativi, ^nmare m@sur@ din cauza lipsei per-sonalului calificat, dar nu este uncaz pierdut. Are ^n continuarepoten]ial", consider@ Bogdan Belciu.|n studiile A.T. Kearney, Rom$niaapare ^n continuare pe unul dintreprimele locuri privind atractivitateapentru comercian]ii de textile, dar}i pentru produc]ie. Companiile dindomeniu par ^ns@ de acord c@, ^nc@vreo cinci ani cel pu]in de-acum^ncolo, ^n industria u}oar@ mediulde afaceri va fi tot neprietenos."Cine poate mai rezist@, cine nu^nchide. {i din p@cate vor fi maimul]i cei din a doua categorie",prezice Maria Grapini. (articol pre-luat din BUSINESS Magazin)

O industrie ^n declin, dominat@ de companii cu produc]ie tot mai mic@, marje de profit mai mult dec$t ^njum@t@]ite }i f@r@vreo perspectiv@ prea apropiat@ de a reveni pe f@ga}ul normal, a ajuns s@ genereze, totu}i, milionari ^n euro. Mina de aursunt, ̂ns@, nu ]es@turile }i hainele, ci terenurile pe care sunt amplasate fostele fabrici de textile, pe care proprietarii le-au v$ndutla pre]uri frumoase, profit$nd de cererea mare de terenuri din partea dezvoltatorilor imobiliari.

ILEANA ILIE

Anul cui rezist@2008 este ^nc@ un an greu pentru produc@torii din industria u}oar@, consider@ pre}edintele

Federa]iei Patronale a Industriei U}oare. De}i Comisia de Prognoz@ estimeaz@ o cre}tere a pro-duc]iei totale de textile }i piel@rie, Maria Grapini vede produc]ia ^n sc@dere pe ansamblu cu circa

10&, adic@ aproape at$t c$t spune prognoza c@ va sc@dea produc]ia de ^mbr@c@minte.

An 2005 (*&) 2006 (*&) 2007 (*&) 2008 (estimare*&)Total produc]ie industrial@ 2 7,1 5,4 5,2

Textile -10,9 -13,1 5,4 3

%mbr@c@minte -15,9 -8,1 -21,5 -9

Piel@rie-^nc@l]@minte -11,9 2,3 -3 0,5

*modificare procentual@ fa]@ de anul anteriorSURSA: Comisia Na]ional@ de Prognoz@

Milionarii din textile (IV)

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

CAMELIA APOSTU -

secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Istanbul - Str$mtoarea Bosfor