audit 8 2009.qxd

64

22

65

70

00

01

3

SumarContentsCongresul Auditorilor Financiari din România - Naþional ºi internaþional în activitatea de audit financiar. Auditorii ºi criza economicã globalã . . . . . . . .3

Conferinþa anualã a Camerei Auditorilor Financiari din România - Cluj-Napoca, 27 iunie 2009 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14

Cercetãri în audit ºi raportãri financiare

Prof.univ.dr. Maria MANOLESCU, prof.univ.dr. Ana MORARIU,conf.univ.dr.Aureliana Geta ROMAN & drd. Mihaela MOCANU

Prioritãþi ºi responsabilitãþi în procesul de extindere a aplicãriiStandardelor Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS) în România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21- Priorities and Responsibilities in the Process of Expanding Application

of the International Financial Reporting Standards (IFRS) in Romania

Prof.univ.dr. Elena DOBREAuditul proiectelor în contextul economiei bazate pe cunoaºtere . . .28- Project Auditing in the Context of a Knowledge Based Economy

Prof.univ.dr. Dumitru MATIª & lect.univ.dr. Cristina PALFIEvoluþia creditelor neperformante în România ºi rolul auditului intern bancar în limitarea lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34- Non-performing Loans' Evolution in Romania and Banking Internal

Audit's Role in their Limitation

Auditul ºi raportãrile financiare de la teorie la practicã

Mark GOLD, vicepreºedinte ACCACum sã supravieþuim crizei creditelor. Ne poate ajuta guvernanþa corporativã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .42- How to survive the Credit Crunch. Can good Corporate

Governance help?

Conf.univ.dr. Tudor PENDIUCAuditarea sistemului de conducere în instituþiile publice . . . . . . . . .48- Auditing the Management System within Public Institutions

Monica BIZONRevista presei strãine: Azi, „IFRS NEWS" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .53- „IFRS NEWS"

Revistã recunoscutã de CNCSIS, categoria B+http://www.ulrichsweb.com; http://www.proquest.com

Editor: Camera Auditorilor Financiari din RomâniaStr. Sirenelor, nr. 67-69, sector 5, Bucureºti

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48; E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.ro

Tipar: Universal Color S.A., str.Victoriei, bl. A2-A3, Piteºti, tel.: +40 (248) 215788

ISSN 1844 - 8801

Consiliul ºtiinþific ºi colectivul redacþional nu îºi asumã responsabilitatea pentru conþinutul articolelor publicate în revistã.

Consiliul ºtiinþificAcad. Constantin IONETE

Acad. Iulian VÃCÃREL

Prof. univ. Alain BURLAUD, Institut National des Techniques Economiques et Comptables (INTEC) Paris

Prof.univ.dr. Dumitru MATIª, auditor financiar, Universitatea „Babeº-Bolyai", Cluj-Napoca

Prof.univ.dr. Ioan TALPOª, auditor financiar, Universitatea de Vest din Timiºoara

Prof.univ.dr. Alexandru ÞUGUI, Universitatea „Al. I. Cuza", Iaºi

Prof.univ.dr. Ion IONAªCU, auditor financiar, Academia de Studii Economice, Bucureºti

Prof.univ.dr. Veronel AVRAM, auditor financiar, Universitatea din Craiova

Prof.univ.dr. Vasile RÃILEANU, auditor financiar, Academia de Studii Economice, Bucureºti

Prof.univ.dr. Constantin STAICU, auditor financiar, Universitatea din Craiova

Prof.univ.dr. Tatiana DÃNESCU, auditor financiar, Universitatea „Petru Maior" Târgu Mureº

Prof.univ.dr. Victoria STANCIU, auditor financiar, Academia de Studii Economice,Bucureºti

Dr. Alexandra LAZÃR, auditor financiar, Consilier Ministerul Finanþelor Publice, Bucureºti

Mircea BOZGA, ACCA, auditor financiar, Bucureºti

Monica ªTEFAN, ACCA, auditor financiar, Bucureºti

Luminiþa CIOACÃ, ACCA, auditor financiar, Bucureºti

Director ºtiinþificProf.univ.dr. Pavel NÃSTASE,

ASE Bucureºti

Director editorialDr. Corneliu CÂRLAN

Redactor ºefCristiana RUS

Colectiv redacþionalAdriana COªA, Alexandra JORA, Irina Cãtãlina PUNGARU, Daniela ªTEFÃNUÞ, Angela TUDOR

Secretar de redacþie: Cristina RADU; Marketing - publicitate: Stancu LICÃPrezentare graficã ºi tehnoredactare: Nicolae LOGIN

38/2009

Naþional ºi internaþional în activitatea de auditfinanciar. Auditorii ºi criza economicã globalã afost tema de mare actualitate pusã în dezbatere deCamera Auditorilor Financiari din România(CAFR) la cel de-al doilea Congres al profesiei. LaCluj-Napoca, în sediul Facultãþii de ªtiinþeEconomice ºi Gestiunea Afacerilor, în ziua de 26iunie a.c., 350 de specialiºti practicieni, dar ºi dinmediul academic, din þarã ºi din strãinãtate, auabordat problemele crizei economice, au identificatsoluþii, au discutat despre modalitãþile de implicarea profesioniºtilor de elitã - auditorii financiari – înevaluarea corectã a situaþiei actuale ºi în depãºireadificultãþilor specifice perioadei.

În deschiderea evenimentului, Emil Culda, preºe-dintele Congresului ºi Ion Mihãilescu, preºedin-tele CAFR, au urat „Bun venit!” întregii asistenþe,subliniind prezenþa la lucrãri atât a auditorilorfinanciari, cât ºi a reprezentanþilor instituþiilor fun-damentale ale statului, ai unor instituþii de profil

din administraþia centralã ºi localã, ai unor orga-nisme autohtone ºi internaþionale.

Astfel, din eºalonul la nivel naþional au fost pre-zenþi: Preºedinþia României, Guvernul României,Camera Deputaþilor, Senatul României, Curtea deConturi, Ministerul Finanþelor Publice, Banca Na-þionalã a României, Comisia de Supraveghere aAsigurãrilor din România, Consiliul de Suprave-ghere a Activitãþii de Audit Statutar, CNIPMMR,ANEIR, ANEVAR, Uniunea Naþionalã a Practicie-nilor în Insolvenþã din România, Camera Consul-tanþilor Fiscali din România, Asociaþia AuditorilorInterni din România, Camera de Comerþ ºiIndustrie a României º.a.

De asemenea, Congresul Auditorilor Financiari afost onorat de prezenþa primãriei Cluj-Napoca, pre-cum ºi de reprezentanþi ai mediului de afaceri – ceicare sunt de fapt beneficiarii serviciilor de auditfinanciar.

La 26 iunie, la Cluj-Napoca, s-a desfãºurat

CCoonnggrreessuull AAuuddii ttoorr ii lloorr FFiinnaanncciiaarr ii

ddiinn RRoommâânniiaa

4

Congresul Auditorilor Financiari din România

Cu totul remarcabilã a fost participarea a 27 de spe-cialiºti de marcã din: Marea Britanie, Belgia, Franþa,Republica Moldova, Republica Srpska, Ucraina,Azerbaijan, Polonia, Bulgaria, Turcia, Ungaria,Italia ºi S.U.A.

La Congres au fost transmise mesaje de salut dinpartea unor oficialitãþi române, a unor organizaþii ºiinstituþii profesionale din þarã ºi de peste hotare. Încontextul marcãrii momentului aniversar al îm-plinirii a 10 ani de existenþã a Camerei AuditorilorFinanciari din România, preºedintele CAFR IonMihãilescu a înmânat invitaþilor speciali placheteºi medalii aniversare, instituite de Consiliul CAFR.

Distincþiile amintite au fost, de asemenea, oferiteunor personalitãþi care au avut o contribuþie deo-sebitã la înfiinþarea ºi dezvoltarea organismuluiprofesional al auditorilor financiari din România.

Prezentãm în reportajul de faþã mesajul preºedin-telui României, Traian Bãsescu, transmis de An-dreia Cristina Iana, consilier de stat.

Toate celelalte mesaje vor fi reproduse integral înCartea Congresului. Au mai transmis mesaje: EmilBoc - primul ministru al României; Gheorghe Po-

gea - ministrul finanþelor publice; Paul Thompson- director tehnic senior Comitetul pentru PMM alIFAC; Anton Colella - director executiv ICASScoþia; Brigitte Guillebert - director delegat CNCCFranþa; Dimitãr Jeliaskov - preºedintele SEEPAD,IDES Bulgaria; Pierre Berger - preºedinte IREBelgia; Waclaw Nitka - membru al Consiliului Na-þional al Auditorilor Statutari din Polonia, Veaces-lav Ciobanu - preºedintele Asociaþiei Contabililorºi Auditorilor Profesioniºti din Republica Moldova;Dragan Mikerevic - preºedintele Asociaþiei Conta-bililor Profesioniºti din Republica Srpska, BosniaHerþegovina; Radu Moisin - viceprimarul munici-piului Cluj-Napoca; Mugur Isãrescu - guvernato-rul Bãncii Naþionale a României; Nicolae Vãcãroiu- preºedintele Curþii de Conturi a României; MarinToma - preºedintele Corpului Experþilor Contabiliºi Contabililor Autorizaþi din România; AdrianVascu - preºedintele Asociaþiei Naþionale a Evalua-torilor din România; Daniel Chiþoiu - preºedinteleConsiliului Camerei Consultanþilor Fiscali; MihailM. Vlasov - preºedintele Camerei de Comerþ ºi In-dustrie a României; Adriana Luminiþa Popa -preºedintele Oficiului Naþional de Prevenire ºiCombatere a Spãlãrii Banilor.

58/2009

Naþional ºi internaþional în activitatea de audit financiar

Doamnelor ºi domnilor,

Îmi face plãcere sã salut participarea dvs. la CongresulAuditorilor Financiari din România organizat în acest an.

Atestarea calitãþii de membru cu drepturi depline acordatãde Federaþia Internaþionalã a Contabililor, Camerei Audi-torilor Financiari din România constituie o dovadã a ade-rãrii la valorile de integritate, transparenþã ºi expertizã - învederea deservirii interesului public ºi presupune o maimare responsabilizare a auditorilor financiari români în a-ºiexercita activitatea la nivel european, la nivelul standarde-lor internaþionale în materie ºi al normelor etice la care aþiaderat.

Astãzi, România acþioneazã, alãturi de celelalte StateMembre ale UE, în acord cu obiectivele Strategiei Lisabona,pentru a avea, în economie, mai multã concurenþã ºi maimultã eficienþã – ca rezultat al creãrii, acumulãrii ºi apli-cãrii unui nivel tot mai înalt de cunoºtinþe în toate domenii-le de activitate.

Efectele crizei economice mondiale sunt resimþite în moddirect ºi în economia româneascã.

Criza a readus în discuþie standardele de contabilitate,metodele de conducere a proceselor ºi a organizaþiilor, pre-cum ºi importanþa activitãþilor de supraveghere ºi control.

În România, efectele crizei pot fi diminuate ca urmare aaplicãrii unor politici publice prin care se asigurã stabilitatemacroeconomicã, precum ºi concurenþã, dezvoltarea mediu-lui de afaceri, relansarea investiþiilor ºi modernizarea infra-structurii, a agriculturii, a satului ºi a economiei în general.

Toate acestea presupun o economie de piaþã funcþionalã,bazatã pe reguli ºi pe transparenþã, precum ºi un stat care îºicunoaºte limitele, drepturile ºi pârghiile de acþiune.

În consecinþã, trebuie sã fim conºtienþi de beneficiile care s-ar obþine dacã activitãþile noastre ar fi recentrate - iar unelechiar reconfigurate - în jurul profesiilor, ocupaþiilor ºi acti-vitãþilor de audit, în cazul de faþã de audit financiar, precumºi a celor de supraveghere a funcþionãrii pieþelor.

Acestea oferã posibilitatea unei abordãri unitare ºi coerentea activitãþilor, pornind conceptual de la noþiuni ºi indicatorice aparþin teoriei ºi culturii calitãþii.

În acest context, subliniez existenþa a trei urgenþe ale politi-cilor publice din România care repun ºi mai mult în discuþienevoia de a se apela la viziunea ºi experienþa auditorului.

Prima se referã la nevoia de reformã a mecanis-mului bugetar, pornind de la opþiunile pentrumultianualitate ºi pentru definirea, mãsurarea ºimonitorizarea performanþei bugetare, respectiv arezultatelor obþinute.

Cea de a doua – ºi care este într-o directã legãturã cu prima– este slaba performanþã înregistratã în domeniul fonduriloralocate României de cãtre Uniunea Europeanã sub formã deajutoare nerambursabile pe perioada 2007-2013.

A treia prioritate este reforma administraþiei publice, inclu-siv descentralizarea.

Prin conþinutul muncii ºi statutul lor, auditorii financiaripot avea o contribuþie esenþialã la relansarea economiei, aîncrederii în mediul de afaceri.

Prin activitatea lor poate creºte calitatea proiectelor de dez-voltare. Rolul auditorului este extrem de important întrucâtacesta poate contribui esenþial la creºterea calitãþii decizieiîn procesul de conducere, prin asigurarea unui echilibrudinamic al informaþiilor – dintre care cele de naturã finan-ciar-contabilã pot avea o semnificaþie aparte.

Doresc sã subliniez importanþa dezvoltãrii cunoºtinþelor îndomeniul auditului, al expertizei ºi consultanþei contabile.Aceasta înseamnã a spori capacitatea de a furniza serviciiprofesionale de calitate.

România are în vedere o restructurare profundã a sistemu-lui educaþional în general. În acest context trebuie sã avemîn vedere faptul cã un loc central îl au cunoºtinþele despreeconomie, afaceri, conducere, audit ºi calitate – ºi cã pentruacestea trebuie asigurat transferul de cunoºtinþe pe tot par-cursul vieþii.

În aceeaºi mãsurã sunt importante ºi activitãþile de ori-entare ºi informare a firmei ºi a publicului larg în general,în domeniul afacerilor, al auditului ºi al calitãþii. Româniaeste încã o economie fãrã suficiente ghiduri de orientare ºiinformare în diverse domenii, inclusiv în cel al auditului.

Congresul de astãzi reprezintã un prilej bun pentru a dis-cuta ceea ce puteþi face ºi ce experienþe puteþi prelua ºi apli-ca din practica internã ºi internaþionalã.

Cred în creºterea rolului activitãþii de audit în România.

În final, felicit Camera Auditorilor Financiari din Româniapentru organizarea acestui eveniment ºi urez succeslucrãrilor Congresului.

Mesajul preºedintelui României, Traian Bãsescu

6


Un alt moment important în des-fãºurarea Congresului a fost sem-narea Acordului de Cooperareîntre Institutul Contabililor Autori-zaþi din Scoþia ºi Camera Audito-rilor Financiari din România. Înacest acord sunt prevãzute princi-palele domenii de colaborare întrecele douã institute profesionale,atât ICAS, cât ºi CAFR exprimân-du-ºi intenþiile ºi interesul de afacilita dezvoltarea contabilitãþii,auditului ºi educaþiei printr-unnumãr de acþiuni comune deschimb de experienþã, incluzândmonitorizarea auditului, precum ºialte servicii de consultanþã.

Cu prilejul semnãrii acestui acord,preºedintele Camerei AuditorilorFinanciari din România, prof.univ.dr. Ion Mihãilescu, a fãcut urmã-toarea declaraþie:

„În spiritul tradiþiei de colaborare întreInstitutul Contabililor Autorizaþi dinScoþia ºi Camera Auditorilor Finan-ciari din România, acest Acord identi-ficã acele domenii în care schimbul deexperienþã ºi de cunoºtinþe dintre celedouã organisme este esenþial. Sã nuuitãm cã organizaþia noastrã estetânãrã, abia a aniversat zece ani, întimp ce institutul din Scoþia este celmai vechi organism profesional con-tabil din lume, fiind creat în 1864. Depeste un secol, ICAS stã mãrturie arespectãrii celor mai înalte principii deintegritate, înþelepciune, inovaþie ºiservicii, care îi ghideazã activitatea.Sprijinul ICAS a fost, este ºi va fiesenþial pentru dezvoltarea profesiei deaudit din România. Un exempluelocvent în acest sens îl reprezintãsponsorizarea ICAS pentru aderareaCAFR la Federaþia Internaþionalã aContabililor - IFAC, mai întâi ca mem-bru asociat, iar în noiembrie 2008, ca

membru cu drepturi depline. Acordulsemnat cu ICAS ne onoreazã ºi, înacelaºi timp, ne motiveazã sã ne dez-voltãm permanent activitatea, sã neconsolidãm serviciile oferite membrilornoºtri, astfel încât aceºtia sã poatã, larândul lor, furniza servicii de auditfinanciar de înaltã calitate.”

Directorul executiv al InstitutuluiContabililor Autorizaþi din Scoþia,Anton Colella, a afirmat, la rândulsãu:

„Suntem încântaþi sã semnãm acestAcord de Cooperare cu prietenii noºtride la Camerã. Acesta se înscrie în seriaunor relaþii deja solide, în acþiunile desprijin reciproc ºi schimb de experienþãºi cunoºtinþe. Profesia contabilã adevenit din ce în ce mai mult o profesieglobalã, iar institutele europene puter-nice sunt vitale pentru a le oferiinvestitorilor siguranþã, oricare ar fiprovenienþa acestor investitori, cã potavea încredere în informaþiile financia-re pe care le utilizeazã. Punerea încomun de experienþã ne ajutã sã neîndeplinim acest obiectiv. ”

Semnarea unui important acord de cooperare între CAFR ºi ICAS

78/2009


Sesiunea în plen

„Guvernanþa ºi supravegherea publicã”

Moderator Emil Culda, vicepreºe-dinte al Consiliului CAFR, preºe-dintele Congresului.

Mark Gold preºedinte adjunctACCA – „Cum sã supravieþuimcrizei creditelor – Ne poate ajutaguvernanþa corporativã?”

Paul Thompson, director tehnicsenior Comitetul pentru PMMIFAC - „Sprijinul acordat de IFACIMM-urilor ºi PMM-urilor”

Vasile Iuga, Country ManagingPartner, Pricewaterhouse-Coopers România - „De laconºtientizare la acþiune – auditulîn contextul crizei – cele mai mariprovocãri ale profesiei de audit”

Pierre Berger, preºedintele IREBelgia, David Szafran, secretargeneral IRE Belgia - „Transpu-nerea directivei de audit în Belgia”

Federico Diomeda, directorexecutiv EFAA – „Practicile pen-tru IMM-uri; obiectiv principal –susþinerea mediului de afaceri. Oreacþie la crizã”

ªerban Toader, Senior PartnerKPMG România - „Managemen-tul în perioada de crizã: prioritãþiale managerilor de top”.

În continuare, lucrãrile Congresu-lui s-au desfãºurat pe ºase ateliere,având arii tematice specifice, dupãcum urmeazã:

Atelierul nr. 1

„Controlul de calitate”

Moderatori: Anton Collela, direc-tor executiv ICAS Scoþia; Eugen

Nicolãescu, prim-vicepreºedinte alConsiliului CAFR

Paul Thompson director tehnicsenior Comitetul pentru PMMIFAC -„Ghidul de control de cali-tate al IFAC”

Dr. Georgeta Petre, membru alConsiliului CAFR, director înMinisterul Finanþelor Publice,dr. Alexandra Lazãr, directoradjunct în Ministerul FinanþelorPublice - „Exigenþe actuale pri-vind auditul statutar al situaþiilorfinanciare anuale individuale ºiconsolidate întocmite de entitãþi”

Anton Colella, director execu-tiv, ICAS Scoþia - „Controlul decalitate”

Urania Moldovanu, ºef al De-partamentului de Monitorizareºi Competenþã Profesionalã alCAFR - „Principalele constatãri ºiefecte ale controlului calitãþii acti-vitãþii de audit financiar în contex-tul actualelor reglementãri europe-ne ºi naþionale”

Brigitte Guillebert, director de-legat CNCC Franþa - „Controlulcalitãþii, un instrument al progre-sului pentru profesia de auditor ”

Emil Culda, vicepreºedinte alConsiliului CAFR - „Calitatea –garanþia credibilitãþii auditoruluifinanciar”

Pierre Berger, preºedinte IREBelgia - „Organizarea controluluide calitate în cadrul transpuneriidirectivei europene 43/2006/CE”

Marcel Keizer, CASEWARE Int.– „Ce spune software despre audi-tor?”

Conf.univ.dr. Daniel Botez -„Organizarea controlului calitãþiiîn cadrul cabinetelor individuale ºifirmelor mici de audit financiar”.

Atelierul nr. 2

„Codul etic”

Moderatori: David Szafran, secre-tar general IRE, Belgia; Prof.univ.dr. Ali Eden, vicepreºedinte alConsiliului CAFR

David Szafran, secretar generalIRE Belgia - „Aplicarea directiveieuropene 43/2006/CE ºi a CoduluiEtic IFAC”

Prof.univ.dr. Ana Morariu,membru în Consiliul CAFR,prof.univ. dr. Maria Manolescu,vicepreºedinte al ConsiliuluiCAFR, lect.univ. dr. CornelCrecanã - „Valori, eticã ºi atitudiniprofesionale în realizarea interesu-lui public ºi al profesiei de auditor”

Lect.univ.dr. Alina TeodoraCiuhureanu, prof.univ.dr. Nico-lae Balteº - „Eticã sau creativitateîn activitatea financiar-contabilã.Opinii ºi realitãþi în entitãþile eco-nomice româneºti”

Conf.univ.dr. Ovidiu Constan-tin Bunget - „Eticã ºi auditintern: problematica whistleblow-ing-ului”

Vasile Andrian, MAZARS Ro-mânia - „Independenþa auditoru-lui – risc suplimentar în contextulcrizei economice actuale?”

Conf.univ.dr. Camelia LilianaDobroþeanu, conf.univ.dr. Lau-renþiu Dobroþeanu, AdrianaSofia Rãileanu - „Independenþaauditorilor în contextul guver-nanþei corporative”

Lect.dr. Daniela Rodica Iov,conf.univ.dr. Corneliu Burada -„Respectarea principiilor deonto-logice, cerinþã ºi necesitate în ser-viciile de audit”

Lect.univ.dr. Veronica AdrianaPopescu, prof.univ.dr. Gheor-ghe Popescu, ºef al Departa-

Lucrãrile Congresului

mentului de Servicii pentruMembri al CAFR, conf.univ.dr.Gheorghe Lepãdatu - „Studiuprivind etica profesionistului con-tabil din România în condiþiilecrizei financiar-economice globale”.

Atelierul nr.3

„Educaþia profesionalã”

Moderatori: Mark Gold, preºedin-te adjunct ACCA; prof.univ.dr.Eugeniu Þurlea, membru alConsiliului CAFR

Federico Diomeda, directorexecutiv EFAA – „Întreprinderilemici ºi mijlocii ºi implementareaISA-urilor în Europa – Prezentareaprimelor rezultate ale studiuluiEFAA”

Andreia Manea, directorACCA, Europa de Sud-est –„Dezvoltarea profesionalã eficientã– excelenþa în perioade nefaste”

Tomasz Stasiak, secretar al Co-mitetului de Certificare, specia-list în cadrul Departamentuluide Dezvoltare ºi Promovare,Tadeusz Pieniazek, preºedinteadjunct, Comitetul Principal de

Audit, AAP Polonia - „Educaþiaprofesionalã: sistemul de certificareal AAP dezvoltarea profesionalã acontabililor”

Prof.univ.dr. Pavel Nãstase,membru al Consiliului CAFR -„Pregãtirea studenþilor ºi maste-ranzilor pentru activitãþi profesio-nale în audit financiar”

Bogdan Rãdulescu, ProductManager CIEL – „CIEL Audit ºiRevizuire - primul program deaudit financiar pentruprofesioniºtii din România”

Atelierul nr. 4

„Criza economicã globalã ºi rãspunderea auditorului”

Moderatori: Vasile Iuga, CountryManaging Partner, Pricewater-houseCoopers România; CarmenMataragiu, membru al ConsiliuluiCAFR

Mikhail Krapivko, vicepreºe-dinte, Uniunea Auditorilor dinUcraina – „Misiunea Organiza-þiilor Profesionale de auditoriprivind îmbunãtãþirea comerþuluiîn condiþii de crizã”

Carmen Mataragiu, membru alConsiliului CAFR, Anca Cris-tina Mataragiu, Partner S.C.PKF Econometrica S.R.L. - „Con-tinuitatea activitãþii fãrã compro-misuri, între responsabilitate ºipanicã”

Ismayil Ismat Jabbarov, Ca-mera Auditorilor din RepublicaAzerbaijan - „Auditul serviciilorde leasing în sectorul agrar dinAzerbaijan”

Miroslaw Szmigielski, Price-waterhouseCoopers România -„Probleme contabile determinate desituaþia actualã a pieþei”

Prof.univ.dr. Dumitru Matiº,asist.univ.dr. Cristina Boþa-Avram - „Impactul crizei econo-mico-financiare actuale asupra acti-vitãþii de audit extern – provocãriºi oportunitãþi”

Prof.univ.dr. Gheorghe Popes-cu, ºef al Departamentului deServicii pentru Membri alCAFR, lect.univ.dr. VeronicaAdriana Popescu, asist.univ.drd. Cristina Raluca Popescu -„Rolul auditorului în evaluareariscului de faliment în condiþiilecrizei globale”

Lect.univ.dr. Adrian Groºanu,Alexandru Groza, membru alConsiliului CAFR, S.C. GRADI-ENT S.R.L. - „Provocãri ale profe-siei de auditor în contextul crizeieconomice”

Lect.univ.dr. Mirela Pãunescu -„Auditul situaþiilor financiare învremuri de crizã – elementele curisc de eroare crescut”

Prof.univ.dr. Atanasiu Pop,asist.univ.dr. Cristina Boþa-Avram - „Criza economicã globalã.Rolul preventiv al auditului intern”

Conf.univ.dr. Laurenþiu Dobro-þeanu, conf.univ.dr. Camelia

8


Liliana Dobroþeanu, lect. univ.drd. Daniela Ciolpan, lect. univ.drd. Diana Manea - „Crizele eco-nomice genereazã modificarea per-cepþiilor privind rolul auditului?”

Conf. univ. dr. Mircea Simi-onescu, Ioan Popa, directorgeneral S.C. EXPERTAUDITS.A. - „Limitele rãspunderii audi-torilor într-un climat de crizã.“

Atelierul nr. 5

„Conduita profesionalã ºi investigaþiile disciplinare”

Moderator: Federico Diomeda, di-rector executiv EFAA

Geoffrey Britton, preºedinteleEFAA - „Proceduri de monitori-zare a auditului în Marea Britanie-perspectiva unui practician”

Daniela ªtefãnuþ, Departamen-tul de Eticã, Conduitã profe-sionalã ºi Investigaþii al CAFR -„Cerinþele legale ºi sistemul deinvestigaþii (rãspunderea discipli-narã) a membrilor CAFR”

Aurel Petrescu, membru alComisiei de Apel a CAFR - „In-compatibilitãþi frecvente generatede inconsecvenþe legislative privindactivitãþile membrilor CAFR”.

Atelierul nr. 6

„Profesia în Europa de Sud-Est. Probleme actuale”

Moderatori: Jean-Pierre Vigroux,Senior Partner MAZARS România;prof.univ.dr. Maria Manolescu, vi-cepreºedinte al Consiliului CAFR

Prof.univ.dr. Maria Manolescu,vicepreºedinte al ConsiliuluiCAFR, prof.univ.dr. Ana Mora-riu, membru al ConsiliuluiCAFR, conf.univ.dr. Aureliana

Roman - „Prioritãþi ºi responsabi-litãþi în procesul de extindere aaplicãrii IFRS în România”

Adriana Iliescu, director KPMGRomânia - „Actualizarea ºiadaptarea ISA (Proiectul Clarity alIFAC )-provocãri de viitor pentruauditorii financiari”

Prof.univ.dr. Dumitru Matiº,lect.univ.dr. Cristina Palfi -„Rolul auditului intern al instituþi-ilor de credit din România în rele-varea creditelor neperformante –semnal de alarmã în perioadele decrizã financiarã”

Cosmin Popa, Audit Manager,S.C. T & T Audit S.R.L. Sibiu -„Rãspunderea auditorului în faþaprovocãrilor crizei economice, de lateoretic la practic”

Cornel Kameniczki, S.C. C&CCOUNT S.R.L. - „Rãspundereaauditorului în auditarea proiectelorcu finanþare internã ºi internaþion-alã în România”

Prof.univ.dr. Elena Dobre,conf.univ.dr. Luminiþa Ristea -„Noi provocãri pentru firmeleinternaþionale de audit – riscul delichiditate ºi mãsuri financiare derãspuns la actuala crizã economicãglobalã”

Prof.univ.dr. Tatiana Dãnescu,lect.univ.drd. Ovidiu Ioan Spã-tãcean - „Analiza prezumþiei decontinuitate a activitãþii firmelor deinvestiþii – o provocare pentruauditorii financiari în condiþiilecrizei financiare”

Ion Smedoiu, S.C. FISCALSMART CONSULTING S.R.L. -„Testarea sistemului de controlintern. Intervievarea – proceduri ºipractici ”

Dr. ec. Gheorghe Rusu, ExpertSIF TRANSILVANIA S.A - „As-

pecte practice ale auditãrii în con-trolul de gestiune”

Conf.univ.dr. Daniela Zapodea-nu, conf.univ.dr. Marcel IoanBoloº, lect.univ.drd. MarianaFarcaº, Stela Marian, auditorfinanciar - „Detectarea situaþiilorde dificultate ale companiilor încondiþii de riscuri exogene. Abor-dare prin prisma auditorului”

Lect.univ.dr. Brãduþ Boloº -„Aspecte privind auditarea socie-tãþilor care contracteazã lucrãri deinvestiþii publice în context decrizã”

Drd. Lãcrãmioara Oprea - „Ana-liza criticã a structurilor de controlîn economia globalã”.

Lucrãrile Congresului vor fi editateîntr-o carte, în care vor fi inclusetoate comunicãrile, în forma pre-gãtitã pentru susþinere.

ConcluziiÎn finalul Congresului, participanþiis-au reunit pentru a evalua lucrã-rile în plen ºi pe ateliere. Con-cluzionând, preºedintele CAFR,Ion Mihãilescu a spus:

„Am constatat cã aþi dat dovadã deanduranþã în tot acest proces de par-curgere a programului Congresului.Apreciez tot ceea ce s-a întâmplatastãzi. Am trecut pe la toate ateliereleºi am putut sã constat interesul pe carel-aþi manifestat atât în ceea ce priveºteprezentarea materialelor, cât ºi modulde percepþie a acestora. De asemenea,apreciez calitatea moderatorilor pe carei-aþi avut în fiecare atelier, precum ºicompetenþa cu care au fost abordatesubiectele expuse.

A fost o zi lungã ºi densã în probleme.Vreau sã vã mulþumesc din suflet pen-tru cã lucrãrile s-au derulat aºa cumne-am propus, cu multã maturitate, cu

98/2009


multã competenþã, cu multã rigoare.Nu îmi rãmâne decât sã aduc mii demulþumiri pentru osteneala delegaþilorstrãini de a participa alãturi de noi ºide a da culoare manifestãrii noastre dela Cluj-Napoca.

Nu pot cuprinde în cuvinte mulþumi-rile pe care le adresez celor care ne-auoferit toate condiþiile pentru ca lu-crãrile sã se desfãºoare normal, respec-tiv Facultãþii de ªtiinþe Economice ºiGestiunea Afacerilor, reprezentatã cumultã competenþã de cãtre prof. univ.dr. Dumitru Matiº. Mulþumim, deasemenea, tuturor sponsorilor; înþeleg

prin participarea dumnealor la eveni-mentul nostru de astãzi cã se situeazãîn mijlocul profesiei pe care noi o slu-jim cu interes ºi faþã de care avem oresponsabilitate enormã în perioada pecare o trãim ºi relativ la evenimentelepe care aceastã perioadã ni le pune înfaþã.

Spunea, în cadrul unui atelier, domnulVasile Iuga cã profesia contabilã aieºit din cutuma ºtiinþei pluridiscipli-nare ºi a devenit o ºtiinþã cosmicã, oexpresie care mi-a plãcut foarte mult.Într-adevãr, contabilitatea e pretutin-deni ºi profesia noastrã are un limbaj

comun pretutindeni. E atât de profundstandardizatã încât nu putem sã afir-mãm cã în anumite locuri ea se mani-festã într-un fel ºi pe alte meridiane alemapamondului în alt fel.”

Organizatorii au sintetizat într-oRezoluþie cele mai importante abor-dãri, concluzii ºi soluþii rezultatedin dezbateri, care a fost prezen-tatã, în finalul Congresului de cãtrepreºedintele Congresului EmilCulda, urmând ca documentul sãfie dat publicitãþii ºi comunicatinstituþiilor ºi autoritãþilor intere-sate.

10


La 26 iunie 2009, în Cluj-Napoca,Camera Auditorilor Financiari dinRomânia (CAFR) a organizat cel deal doilea Congres al AuditorilorFinanciari din România (Con-gresul), sub genericul „Naþional ºiinternaþional în activitatea deaudit financiar. Auditorii ºi crizaeconomicã globalã”. Evenimentula reunit peste 350 persoane, audi-tori financiari români ºi strãini,reprezentanþi ai unor organismeprofesionale, ai unor instituþii dinRomânia, ai mediului de afaceri, aimediului academic, ziariºti, pre-cum ºi o serie de personalitãþi dinstrãinãtate, aparþinând unor insti-tuþii sau organizaþii profesionale demare reputaþie.

Intervenþiile, comunicãrile ºi opini-ile exprimate în timpul dezbateriitemelor propuse au vizat analizadin mai multe perspective a di-verselor aspecte ale temei propuse,atât în ceea ce priveºte cauzelecrizei economice, cât mai ales înlegãturã cu posibilitãþile practice,care stau la îndemâna profesioniº-tilor contabili în general ºi a audito-

rilor financiari îndeosebi, pentru arealiza un salt calitativ în îndepli-nirea misiunilor lor ºi pentru a con-tribui la instaurarea unui climat deîncredere ºi transparenþã în mediuleconomic ºi social, în condiþiileactuale.

În ceea ce priveºte cauzele crizei înansamblu (în plan global), dar ºi cuparticularizãri la specificul eco-nomiei României, cele mai multeargumente ºi opinii au conturaturmãtoarele constatãri ºi concluzii:1. Actuala crizã economicã mondi-

alã a fost declanºatã de piaþafinanciarã (bancarã, de capital),însã cauzele sale sunt mult maiprofunde, vizând atât mecanis-mele macroeconomice, cât ºicele microeconomice.

2. Paradoxul crizei constã în faptulcã, deºi lichiditãþile în generalpar sã fie suficiente, nu se gãsescla „locul” cel mai potrivit ºi numai circulã conform nevoiloreconomiei, criza surprinzându-ipe toþi actorii mediului de afa-ceri prin amploarea ºi rapidi-tatea cu care s-a extins la nivel

global, începând cu trimestrulIV al anului 2008.

3. Pe fondul unor cauze ce þin atâtde sistemele de reglementare ºisecurizare a pieþelor financiare,cât ºi de fisurile în modelele deanalizã (evaluare) al agenþiilorde rating, care, în condiþiile uneidereglementãri excesive, s-aucombinat ºi s-au potenþat, s-auputut produce efecte de neima-ginat ºi, din pãcate, aproapenesesizabile (neevaluabile) cuun an în urmã.

4. În strânsã legãturã cu observa-þiile anterioare, se cuvine sem-nalatã ºi încãlcarea în ultimii ania unor reguli elementare de pru-denþialitate în iniþierea ºi dez-voltarea unor proiecte de afa-ceri, aceastã situaþie fiind favo-rizatã atât de insuficienta regle-mentare a funcþionãrii ºi supra-vegherii pieþelor, cât ºi de lipsaeficienþei unor instituþii publiceºi/sau private menite sã asigurecunoaºterea, evaluarea ºi gestio-narea resurselor economice afla-te la dispoziþia unor structuri fi-nanciare ce au putut dispune înmod abuziv (legal !) de acestea.

5. Pentru economiile emergentedin þãri precum România, prin-

Rezoluþia Congresului

cipala provocare o reprezintãdepãºirea efectelor crizei în con-diþiile unui efort susþinut pentrucontinuarea dezvoltãrii ºi apli-carea mãsurilor menite sã asi-gure convergenþa cu economiileþãrilor europene ºi menþinereastabilitãþii macroeconomice.

Auditorii financiari români suntintens preocupaþi de perioada difi-cilã pe care o traversãm, iar criza cese manifestã în prezent scoate cuatât mai mult în evidenþã impor-tanþa serviciilor profesionale aleacestora pentru asigurarea unorinformaþii financiar-contabile decalitate. Societatea în general ºi, înmod special mediul de business(clienþii misiunilor de audit), aufoarte mari aºteptãri în privinþaactivitãþii auditorilor financiari.

Care este postura ºi ce rolrevine auditorilor financiari

în actuala aceastã crizã economicã globalã

ºi cum pot contribui aceºtiala depãºirea ei?

În aceastã privinþã s-au desprinscâteva observaþii ºi concluzii im-portante, precum ºi o serie desoluþii ºi idei de ordin practic, dupãcum urmeazã:

a) Chiar dacã actuala crizã nu afost declanºatã sau favorizatãsemnificativ de calitatea misiu-nilor de audit, rãspunderile pro-fesioniºtilor contabili, mai alesîn ceea ce priveºte valorile unoractive ºi respectarea principiuluicontinuitãþii activitãþii entitã-þilor, sunt foarte mari.

b) Rolul auditorului financiar vacreºte, iar valoarea activitãþiisale va trebui sã dobândeascãnoi valenþe prin furnizarea su-plimentarã a unor elementelegate de transparenþa operaþiu-

nilor (tranzacþiilor) auditate,prin menþinerea unei vigilenþesporite faþã de tranzacþionareaunor produse financiare com-plexe, printr-o înþelegere ºi eva-luare cât mai exactã atât ariscurilor individuale, cât ºi ariscurilor sistemice din mediulde afaceri.

c) Provocãrile cu care se confruntãmediul de afaceri se reflectã înmod direct ºi în eforturile pecare auditorii financiari trebuiesã le depunã pentru a evaluaimpactul acestora asupra situa-þiei ºi performanþei financiareale entitãþilor auditate.

d) Înþelegerea riscurilor la care esteexpusã o entitate ca urmare aconjuncturii economice ºi a mo-dului în care îºi administreazã(manageriazã) aceste riscuri de-vine o parte importantã a misiu-nilor de audit ºi a altor misiunispecifice, contribuind nemijlocitla furnizarea unor servicii profe-sionale de calitate ºi la întãrirearelaþiilor de afaceri cu clienþii.

e) De fapt, climatul economic actu-al aduce provocãri atât pentruguvernanþa entitãþilor (manage-mentul executiv), cât ºi pentruauditorul financiar, conducereaentitãþilor trebuind sã se asigurecã afacerea va supravieþui ºi,mai mult, cã va putea creºte,

profitând de oportunitãþile apã-rute ºi de puterea de inovaþie aîntreprinzãtorilor, iar auditorulfinanciar, la rândul sãu, tre-buind sã se adapteze schim-bãrilor apãrute, atât în mediilemicroeconomice în care îºi des-fãºoarã activitatea, cât ºi în celemacroeconomice naþionale ºi in-ternaþionale.

f) Auditul de calitate reprezintãvaloare adãugatã pentru clienþii(terþii) beneficiari ai acestor ser-vicii, conferind credibilitate afa-cerii în condiþiile unui mediueconomic în continuã schim-bare, iar comunicarea perma-nentã ºi de o manierã deschisã aauditorului cu cei responsabilicu guvernanþa corporativã, cumanagementul entitãþii, precumºi înþelegerea nevoilor ºi preo-cupãrilor actuale ale acestora, îipoate permite auditorului finan-ciar sã se plaseze în poziþia unuipartener de încredere, concomi-tent cu pãstrarea integritãþii,onestitãþii ºi a celorlalte cerinþeetice cerute de aceastã profesie.

g) La întrebarea „Cât de mult tre-buie întãritã supravegherea ºiprudenþa în mediul de afaceri?”,cele mai multe opinii exprimateau menþinonat ideea nevoii decompletare/modificare a regle-mentãrilor ce privesc piaþa fi-

118/2009


nanciarã, raportãrile contabileetc., aºa cum sunt cele ce derivãdin Directiva CE 2006/43, subli-niindu-se însã ºi necesitatea de ase evita un exces de reglemen-tare pentru a nu se crea noi dis-torsiuni în mecanismele econo-miei de piaþã.

h) În ceea ce priveºte România,mãsurile adoptate de Guvernpentru prevenirea ºi combatereaefectelor negative ale crizei seînscriu oarecum în practicileinternaþionale în domeniu, dinpãcate însã, implementarea aces-tor mãsuri diferã de ceea ce seîntâmplã în alte þãri europene,constatându-se o trenare a dema-rãrii investiþiilor în infrastruc-turã, procedurile legate de achi-ziþionarea, finanþarea ºi execuþialucrãrilor din domeniul publicfiind excesiv birocratizate.

i) Mãrirea presiunii fiscale asupracontribuabililor din România, cese „justificã” prin nevoia deasigurare a unor venituri buge-tare necesare acoperirii cheltu-ielilor curente, respectiv prinrespectarea cerinþelor unor or-ganisme financiare internaþio-nale (FMI, BERD etc.), este con-traindicatã, fiind preferabilemãsuri pentru dezvoltarea afa-cerilor (investiþiilor) ºi de armo-nizare a intereselor ºi obiec-tivelor statului ºi ale finanþato-rilor (sistemul bancar) cu celeale economiei reale, singura pro-ducãtoare de valori ºi susþinã-toare a existenþei acestora ºi asocietãþii în ansamblul sãu.

j) Parteneriatul public-privat, darºi cel dintre entitãþile bancare ºimediul de afaceri trebuie sã serealizeze în mod cât mai trans-parent, cu respectarea unor mi-nime cerinþe de conduitã eticã ºiîn consens cu interesele comuneimpuse de recesiune (crizã).

k) Organismele de supraveghere,cât ºi cele de guvernanþã aleentitãþilor trebuie sã-ºi uneascãeforturile ºi obiectivele pentru agãsi ºi impune cele mai adec-vate soluþii în vederea redresãriieconomiei româneºti; credinþacã instituþiile statului, ele însele,vor putea asigura ieºirea dincrizã este o iluzie, întreprinzã-torii ºi mecanismele economieide piaþã fiind factorii determi-nanþi ce pot gãsi ºi pune „înfuncþiune” resorturile relansãrii.

Având în vedere celemenþionate, este necesar:Sã se ridice continuu nivelul ºicompetenþa profesionalã a audi-torilor financiari, printr-un efortsusþinut de educaþie ºi pregãtirecontinuã, inclusiv prin conºtien-tizarea de cãtre toþi aceºti profe-sioniºti a rãspunderilor care lerevin în perioadele urmãtoare.Sã se respecte întocmai atât prin-cipiile deontologice cuprinse înCodul Etic, cât ºi în StandardeleInternaþionale (ISA, ISRE, ISAE,ISRS) emise de Federaþia Inter-naþionalã a Contabililor (IFAC) ºiadoptate de CAFR. Sã fie asigurat controlul de cali-tate în cadrul firmelor de auditºi, respectiv, sã fie monitorizatãºi supravegheatã atent ºi perse-verent activitatea auditorilor(echipelor de audit) financiari,atât de cãtre Departamentul deresort al CAFR, cât ºi de cãtreConsiliul de Supraveghere Pu-blicã a Activitãþii de Audit Sta-tutar.Sã se asigure, de cãtre CAFR,cadrul optim de autorizare ºi deorganizare a activitãþii audito-rilor financiari, de pregãtire pro-fesionalã atât pentru accesul laprofesie, cât ºi pe parcursulexercitãrii acesteia de cãtre

membrii sãi, astfel încât princompetenþa acestora, sã fiesusþinut un ridicat nivel calitatival misiunilor de audit financiar. Sã se fructifice de cãtre CAFR peplan internaþional, succeseledobândite prin acceptarea aces-teia ca membru cu drepturi de-pline în IFAC ºi în Federaþia In-ternaþionalã a Experþilor Conta-bili Francofoni (FIDEF), precumºi relaþiile de colaborare stabilitecu numeroase organizaþii profe-sionale naþionale, astfel încât sãpoatã fi puse la îndemâna profe-sioniºtilor români cele mai bunepractici în domeniu ºi sã poatã fipromovatã încrederea în cali-tatea ºi obiectivitatea activitãþiiacestora, atât în România, cât ºiîn orice alt stat. Sã se þinã seama de faptul cãauditul financiar dobândeºtetreptat o semnificaþie tot maimare în contextul responsabi-litãþii sociale pe care companiilele au în raport cu investitorii ºipublicul larg, profesioniºtii îndomeniu fiind datori sã între-prindã toate demersurile pentrua reconstrui ºi a redobândi în-crederea în datele ºi informaþiilefinanciar-contabile, inclusiv înutilitatea acestei activitãþi ºi înplusul de valoare pe care aceas-ta îl aduce beneficiarilor ei.

Cu siguranþã, pentru a fi eficiente,acþiunile profesioniºtilor contabili(auditorilor financiari) trebuie sã seînscrie într-un cerc mai larg de ce-rinþe ºi mãsuri de ordin normativ(instituþional), cum ar fi:- consolidarea administrãrii riscu-

rilor ºi a sistemelor de conducerecorporativã privind operatoriieconomici în general ºi cei dinpieþele financiare în special;

- revizuirea regulilor de condu-cere a entitãþilor cu scopul creº-terii rolului ºi a rãspunderii con-siliilor de administraþie, a con-

12


siliilor de supraveghere ºi a co-mitetelor specializate, cu accentdeosebit asupra competenþelormembrilor acestora ºi a proce-durilor menite sã asigure infor-maþiile necesare ºi utile tuturorterþilor interesaþi de activitateaentitãþilor în cauzã;

- reglementarea corespunzãtoarea sistemului de control intern alentitãþilor, inclusiv a audituluiintern, definit ca o componentãde bazã pentru asigurarea ma-nagementului riscului.

Viitorul ne va demonstra dacã pro-fesioniºtii în auditul financiar vorreuºi sã facã faþã acestor dificileprovocãri, esenþial fiind însã caprincipalele organisme coordona-toare ale profesiei (naþionale, inter-

naþionale) sã coopereze pentru aidentifica cele mai bune soluþii, denaturã sã poatã satisface exigenþelecerinþelor ºi aºteptãrilor pe caresocietatea ºi mediul economic le aude la aceºti profesioniºti.

În concluzie, Congresul Auditori-lor Financiari din România, des-fãºurat la Cluj-Napoca, a reprezen-tat o importantã manifestare ºtiinþi-ficã ºi profesionalã, dând prilejulunui dialog extrem de util întrespecialiºti de marcã din þarã ºi dinstrãinãtate, respectiv, între auditorifinanciari români ºi strãini, într-unefort concertat de identificare aunor soluþii viabile la problemelede mare actualitate ale profesiei, înstrânsã legãturã cu nevoia uniriituturor forþelor economiei pentrucombaterea efectelor crizei actuale.

Mesajul pe care participanþii laCongres îl transmit societãþii româ-neºti ºi structurilor economiei glo-bale este acela cã auditorii finan-ciari români, care aniverseazã undeceniu de activitate, sunt capa-bili ºi hotãrâþi totodatã sã con-tribuie eficient la depãºirea ac-tualei crize economice, punându-ºi în valoare talentul, pregãtirea ºiconºtiinþa profesionalã în slujbainteresului public, þinând seamade faptul cã, în aceastã perioadã,este necesarã mai mult ca oricândcrearea unui climat de încredere înviabilitatea ºi eficienþa proiectelorde dezvoltare a afacerilor, precumºi o conduitã bazatã pe onestitate,ca o componentã fundamentalã aculturii organizaþionale a viitoru-lui.

138/2009


Evenimentul – reflectat în mass-media

Mass-media s-a arãtat deosebit de interesatã deCongres, lucrãrile acestuia fiind pe larg prezentate,atât înainte, cât ºi în timpul ºi dupã eveniment.

Astfel, înainte de Congres au fost publicate saudifuzate informaþii ºi articole care anunþau mani-festarea, precum ºi interviuri. De exemplu, în ziarul„Financiarul” s-a publicat un amplu interviu cupreºedintele CAFR, prof.univ.dr. Ion Mihãilescu,având ca temã principalã modalitatea în care auditulpoate ajuta entitãþile în contextul actualei crize eco-nomice româneºti.

Totodatã, la postul Radio France International Româniaa fost difuzat „live” interviul acordat de prof. univ. dr.Maria Manolescu, vicepreºedinte al CAFR, subiectulprincipal al acestuia fiind: „Auditorii financiari româniºi criza economicã”.

La Congres, o serie de instituþii de presã au fostpartenere media: Agenþia Naþionalã de presã AGER-PRES; Grupul de presã „ECONOMISTUL”; „Togetherfor Your Business”, publicaþie a Camerei de Comerþ ºiIndustrie a României; „Afacerea”, publicaþie aCamerei de Comerþ ºi Industrie a municipiuluiBucureºti; REALITATEA TV CLUJ; RADIO FRANCEINTERNATIONAL România; RADIO ROMÂNIAACTUALITÃÞI; TVR CLUJ.

Aceste mijloace media, cãrora li s-au alãturat: PRO TV,ANTENA 1, posturi locale, precum: NCN, TELEEUROPA NOVA, ONE TV, publicaþiile „Financiarul”,„Clujanul” ºi „Foaia Transilvanã” au transmis fie„live”, fie în emisiunile difuzate la ore de mare audi-enþã sau în proximele ediþii de presã informaþii, repor-taje ºi interviuri de la ºi despre eveniment. Tot în tim-pul Congresului, atât reporteri TV, cât ºi o serie deziariºti au realizat interviuri cu personalitãþi de marcãdin domeniul auditului financiar, cum ar fi:prof.univ.dr. Ion Mihãilescu - preºedintele CAFR,Emil Culda ºi prof.univ.dr. Maria Manolescu -vicepreºedinþi ai CAFR, Mark Gold - preºedinteadjunct al ACCA, Anton Collela - director executivICAS Scoþia, Paul Thomson - director tehnic superiorComitetul pentru PMM IFAC, Vasile Iuga - CountryManging Partner, PricewaterhouseCoopers România,David Trow - Partner, Audit Financiar, Pricewater-houseCoopers România, ªerban Toader - Senior PartnerKPMG România, prof. univ.dr. Dumitru Matiº -decanul Facultãþii de ªtiinþe Economice ºi GestiuneaAfacerilor din Cluj-Napoca. În preziua Congresului ºispre finalul desfãºurãrii manifestãrii postul RadioFrance International a transmis „live” douã interviuricu Emil Culda, vicepreºedinte al CAFR, preºedinte alCongresului.

În total, 15 mijloace media (7 posturi TV, 2 posturi deradio ºi 6 publicaþii) au reflectat, într-o manierã speci-ficã, evenimentul de la Cluj-Napoca.

În ziua urmãtoare desfãºurãrii Congresului, în aceeaºilocaþie – Facultatea de ªtiinþe Economice ºi GestiuneaAfacerilor din Cluj-Napoca – s-a desfãºurat Con-ferinþa anualã ordinarã a Camerei Auditorilor Finan-ciari din România. Au luat parte delegaþi desemnaþipe zone geografice, reprezentând regiunile de dezvol-tare ale þãrii ºi, în calitate de invitaþi, membrii comisii-lor de numãrare a voturilor din regiunile respective,precum ºi membri ai Consiliului CAFR, ai Comisieide Apel ºi ai Comisiei de Audit Statutar.

Ordinea de zi, aprobatã de Conferinþã, a fost:

Prezentarea Raportului anual de activitate alConsiliului Camerei pentru anul 2008;

Prezentarea Situaþiilor financiare anuale ale Came-rei pentru anul 2008;

Prezentarea Raportului Comisiei de auditori statu-tari asupra situaþiilor financiare ale Camerei Au-ditorilor Financiari din România pentru anul 2008;

Execuþia Bugetului de venituri ºi cheltuieli pentruexerciþiul financiar 2008;

Proiectul Bugetului de venituri ºi cheltuieli pentruanul 2009;

Prezentarea Programului de activitãþi al Consiliu-lui Camerei pentru anul 2009;

Delegarea, de cãtre Conferinþa Naþionalã, a Consi-liului Camerei în vederea depunerii demersurilorpentru modificarea Regulamentului de organizareºi funcþionare a Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia în conformitate cu prevederile OUG90/2008 ºi cu modificãrile aduse OUG 75/1999 ce

14

Cluj-Napoca, 27 iunie 2009

Conferinþa anualã Conferinþa anualã a Camerei a Camerei AuditorilorAuditorilor

Financiari din RomâniaFinanciari din România

se vor publica în MonitorulOficial al României;Alegerea membrilor Comi-siei de auditori statutari ºi aiComisiei de apel a CamereiAuditorilor Financiari dinRomânia;Supunerea spre aprobare amaterialelor prezentate înConferinþã.

Deschiderea lucrãrilor a fostmarcatã de un moment festiv:semnarea unui important Acordde cooperare de cãtre MartinHagen, preºedintele Institutu-lui Contabililor Autorizaþi dinAnglia ºi Þara Galilor, ºi prof.univ.dr. Ion Mihãilescu, preºe-dintele Camerei AuditorilorFinanciari din România.

Acordul prevede cã ambele organisme vor coopera înceea ce priveºte activitãþile dedicate stagiarilor ºimembrilor, vor realiza un schimb de experienþã peprobleme tehnice de interes la nivel european ºi vordemara iniþiative comune, axate pe problemeleadministraþiei ºi organelor de reglementare. În legã-turã cu acest acord, Martin Hagen, preºedinteleICAEW, a precizat: „Climatul economic actual ºi rolulprofesiilor de contabilitate ºi audit în cadrul crizei finan-ciare, fac ca aceastã perioadã sã fie una deosebit de intere-santã, care ridicã numeroase provocãri. Cum globalizareaavanseazã, organismele profesionale trebuie sã cooperezedincolo de graniþe, trebuie sã învãþãm unii de la ceilalþi ºi,în acelaºi timp, trebuie sã venim în sprijinul membrilornoºtri din diferite jurisdicþii, oferindu-le suport atât tehnic,cât ºi etic. Contabilii ºi auditorii au roluri deosebit de im-

portante în furnizarea încrederii, un bun deosebit de valo-ros în acest moment ºi crucial pentru dezvoltarea economieidin România ºi a pieþelor financiare din întreaga lume.”

La rândul sãu, Ion Mihãilescu, preºedintele CAFR, aafirmat: „ICAEW este un organism recunoscut pe planinternaþional, cu o moºtenire vastã ºi cu experienþã îndomeniul contabilitãþii ºi auditului. Acest tip de relaþieîntre douã organizaþii este deosebit de importantã în perioa-da pe care o traversãm, când cãutam sã facem schimb decunoºtinþe ºi provocãri cu ICAEW, pentru a întãri calitateaauditului. Sperãm ca semnarea acestui Acord de Cooperarecu ICAEW sã adauge un plus de valoare profesiei de auditdin România, aceastã acþiune înscriindu-se în obiectiveleCamerei Auditorilor Financiari din România, ºi anumeextinderea relaþiilor internaþionale cu institute de renumeale profesiei financiar-contabile”.

158/2009


Au urmat punctele înscrise peordinea de zi.

În prezentarea Raportului anual deactivitate al Camerei pentru anul2008 – care a fost distribuit în pre-alabil participanþilor – prof.univ.dr.Ion Mihãilescu, preºedinteleCAFR, a fãcut unele comentarii pemarginea unor recente evenimentedin viaþa organismului profesionalºi a raportului amintit privitor la

activitatea Consiliului ºi a Execu-tivului, pe care le reproducem încele ce urmeazã:

„Aº vrea sã informez participanþii laConferinþã cã ieri, în aceeaºi locaþie, aavut loc cel de al doilea Congres alAuditorilor Financiari din România, omanifestare de mare amploare ºi înaltãamplitudine care a prilejuit o serie dedezbateri extrem de importante peprobleme legate de auditorul financiar

ºi criza financiarã globalã. De aseme-nea, a avut loc un moment festiv, ase-mãnãtor celui de astãzi: semnarea pro-tocolului de colaborare cu cei ce au pusbazele înfiinþãrii Camerei AuditorilorFinanciari din România, prin asistenþatehnicã acordatã de DFID în perioada1999-2003: Institutul ContabililorAutorizaþi din Scoþia. Aºa încât, sferade colaborare a auditorilor financiaridin România cu institutul scoþian s-alãrgit pe baza acordului semnat ieri.

Avem toate premisele de a acþiona caauditori financiari nu numai în Ro-mânia. Se împlineºte, de fapt, un dezi-derat pe care l-am enunþat cu multtimp în urmã ºi anume cã va veni vre-mea în care auditorul român va deveniºi auditor european. Porþile sunt acumdeschise, rãmâne ca modul nostru demanifestare sã fie corespunzãtor. Cualte cuvinte, sã participãm activ la dez-voltarea profesiei în spaþiul european ºinu numai. Dacã privim retrospectivactivitatea din întreaga perioadã, de laînfiinþarea Camerei ºi pânã azi, pot sãafirm fãrã sã greºesc cã anul 2008 afost anul cel mai fructuos din activi-tatea auditorilor financiari dinRomânia. Îmi bazez aceste afirmaþii pecâteva elemente concludente. A fostanul în care am reuºit ca organismulnostru profesional sã intre în rândulcelor peste 156 de organizaþii membrecu drepturi depline ale FederaþieiInternaþionale a Contabililor – IFACdin 123 de þãri.

De asemenea, 2008 a fost un an defrãmântãri pentru a adopta reglemen-tãrile europene în reglementãrilenaþionale; mã refer la Ordonanþa Gu-vernului nr. 90/2008 privind auditulstatutar al situaþiilor financiare indi-viduale ºi al situaþiilor financiare con-solidate care a transpus în legislaþia

românã Directiva europeanã nr.43/2006. ªi, sigur, a fost anul în care ºicelelalte organisme la care noi luãmparte au avut o desfãºurare superioarãa activitãþii. Mã refer la Consiliul Con-tabilitãþii ºi Raportãrilor Financiare, laUniunea Naþionalã a Profesiilor Libe-rale, la Camera Consultanþilor Fiscali,la Corpul Experþilor Contabili ºi Con-tabililor Autorizaþi, pentru cã, pânã laurmã, toþi formãm un tot unitar în ju-rul acestei profesii – profesia contabilã.

Ne-am întâlnit astãzi într-un locaº ceîþi impune respect, iar mediul universi-tar îºi valorificã valenþele. ªi acest faptse datoreazã unor auditori financiari:prof.univ.dr. Dumitru Matiº ºi EmilCulda. În context, aº vrea sã vãîmpãrtãºesc impresia celor 27 de strã-ini care au participat la Congres cafiind o manifestare academicã ºi ºtiinþi-ficã de o înaltã þinutã, iar gazdele noas-tre au fost la mare înãlþime, fapt pentrucare le mulþumesc ºi cu aceastã ocazie.

Revenind la evenimentele anului 2008.Dacã citiþi Raportul lucrurile suntconcludente: am avut creºteri în toatedirecþiile prezentate ºi care acoperãtoate activitãþile Camerei. Am avutcreºtere în ceea ce priveºte numãrulmembrilor, persoane fizice ºi firme deaudit, creºtere inclusiv în ceea ce pri-veºte mobilizarea veniturilor la nivelul

Camerei. ªi, fãrã a face o presiune maredin punct de vedere financiar asupradumneavoastrã, cred cã, printr-o ges-tionare corectã ºi transparentã aresurselor financiare, am realizat foartemulte lucruri. Mã refer, de exemplu, larevista noastrã, ca principal izvor deinformare, cotatã cu B+ de CNCSIS, ocotaþie care nu-i la îndemâna oricãreireviste. Cu aceastã ocazie aº vrea sãmulþumesc Consiliului ªtiinþific înîntregul sãu pentru competenta muncãde evaluare a materialelor prezentate însecþiunea de cercetare, cât ºi în cea deinformare a dumneavoastrã. Apreciezcã revista reprezintã mijlocul cel maiadecvat de a vã informa ºi, lucru îmbu-curãtor, cu toate costurile pe care leimplicã editarea acesteia, am reuºit sãmenþinem primirea în mod gratuit aacesteia de cãtre dumneavoastrã.

Din 2006 am reuºit sã prezentãm treiediþii ale „Ghidului privind unelereglementãri ale profesiei de auditor”,pe care an de an l-am actualizat cuultimele informaþii în materie.

Site-ul Camerei are, de asemenea, unnumãr mare de accesãri. Acesta trebuiepermanent restructurat pentru a þinepasul cu evoluþia IT, dar ºi a necesitã-þilor de informare ale dumneavoastrã.

De asemenea, personalul executiv alCamerei a încercat sã gãseascã soluþiila marea majoritate a problemelor ridi-cate de dumneavoastrã. Iar „board-ul”– respectiv Consiliul ºi Biroul perma-nent – a luat în discuþie ori de câte oria fost nevoie materialele legate de ac-tivitatea auditorilor financiari, de ela-borarea unor norme care regle-menteazã profesia.

Banul Camerei a fost gestionat cu chib-zuinþã ºi ultimele conturi, „la zi”, alenoastre se ridicã la circa 2 milioane delei, ceea ce nu este puþin în condiþiilecrizei în care se gãseºte economia þãrii.Îi gestionãm cu grijã, simþind difi-cultãþile pe care le avem în ceea cepriveºte cifra de afaceri, obþinutã defiecare auditor sau firmã de audit sau,

16

Conferinþa anualã a CAFR

mai exact, de încasãrile efective aleprestaþiilor, care vin cu întârziere.

Aºa cum am aprobat în Conferinþa din2006, suntem angajaþi sã manifestãmmaximã responsabilitate în utilizarearesurselor. Dorim ºi cerem, la toatenivelele Camerei, multã transparenþãdin acest punct de vedere.

Nu dorim sã facem niciun secret, nudorim sã efectuãm ºi sã angajãm niciocheltuialã pe „uºa din dos” sau în folo-sul unora sau altora ºi vã asigurãm cãfiecare cheltuialã pe care o angajãmeste ºi necesarã ºi oportunã, dar ºilegalã.

Anul acesta împlinim zece ani de laînfiinþarea Camerei. Este foarte impor-tant pentru noi sã ne scriem istoria.Avem nevoie de sprijinul dumneavoas-trã din acest punct de vedere, de a neprezenta cât mai multe informaþiilegate de viaþa ºi activitatea auditoru-lui român, avem nevoie de participareaefectivã la evenimentele legate de dez-voltarea profesiei contabile în cadrulcãreia noi activãm cu succes ºi avemnevoie sã materializãm toate acestea pediverse suporturi – hârtie, film, DVDetc.

Ne ruga distinsul nostru director edito-rial, domnul Corneliu Cârlan, sã vãprezint o carte în care am inserat sauam încercat sã aducem în actualitateîntreaga evoluþie a evenimentelor petre-cute în toatã aceastã perioadã de 10 ani.

Anul 2008 rãmâne de referinþã pentrucã simþim cã ºi în sistemul nostru derelaþii cu celelalte organisme profesio-nale, ºi mã refer, pentru cã nu este niciun secret, la Corpul Experþilor Con-tabili ºi Contabililor Autorizaþi, bateun vânt de ameliorare.

Dorim – ºi ne-am exprimat de multsperanþa – ca relaþiile dintre membriiacestor douã organizaþii sã se desfã-ºoare pe principii de colaborare, de reci-procitate ºi mai ales pe principiul desolidaritate. ªi vã cer sã aplicaþi acestereguli de relaþionare, de colaborare mai

ales între cele douã organisme, pentrucã nu avem niciun fel de probleme cualte organisme, precum ANEVAR sauCamera Consultanþilor Fiscali.

Vreau sã vã spun cã, în ce ne priveºte,am avut diverse discuþii la nivel euro-pean ºi nu numai, cu personalitãþimarcante ale conducerii organismelorinternaþionale ºi le-am cerut, deseori,sã contribuie la ameliorarea relaþiilornoastre. Uneori, ni s-a spus cã suntrelaþii de naturã internã, naþionalã ºicã depind de modul în care noi ne orga-nizãm activitatea. Dar pânã la urmãam reuºit la nivelul Federaþiei Euro-pene a Contabililor – pentru cã aici eraproblema – prin prezentãri ample, do-cumentate ale situaþiei sã îi atragem pecei de la CECCAR într-o discuþie deconvergenþã asupra problemelor res-pective.

În ceea ce ne priveºte vom face tot cedepinde de noi, cu bunã credinþã ºideschidere, pentru ca, trecând pesteorice orgolii, sã realizãm pasul necesarpentru ca profesia din România sã fieprezentã cu o voce unitarã la FEE.

Acestea sunt problemele pe care amdorit sã le punctez privind activitateadin anul 2008. Sigur, n-am vorbit des-pre pregãtirea continuã, despre pregã-tirea structuratã, despre controlul decalitate, despre examene – evenimentepe care le-am trãit. Vreau sã vã spun cãmenþinem în continuare sistemul deexigenþã ºi de rigoare. Nu dorim sãproliferãm cu orice preþ profesia de au-ditor financiar. Iar legat de acest lucru,vã rog sã desfãºuraþi activitatea deîndrumare cu înaltã competenþã profe-sionalã, spre a asigura o înaltã pregã-tire a viitorilor auditori financiari.

În practica altor þãri sau în alte do-menii aceste activitãþi de supraveghereºi îndrumare a stagiarilor se plãtesc.Dar poate o sã vinã vremea când vomrecurge ºi la astfel de remunerãri.”

Pachetul de documente financiare,cu accent pe buget, a fost prezentat

de Emil Culda, vicepreºedinte alCAFR. Acesta a fãcut o remarcãreferitoare la „evoluþia activului netal Camerei, care de la 4,178 milioanelei în 2007, a ajuns la 6,323 milioanelei în 2008, ceea ce din punct de vedereal gestionãrii patrimoniului ºi al mod-ului în care am cãutat sã pãstrãmaverea Camerei cred cã nu este unsemn rãu.

Cât priveºte bugetul pe anul 2009, lavenituri – cele fãrã scop patrimonial,care sunt veniturile de bazã ale Ca-merei - propunerea este de 5,4 milioanelei, faþã de 6,247 milioane cât am avutîn 2008. Structura veniturilor ºi situ-aþia actualã ne-au fãcut sã privim curealism situaþia acestora ºi, ca atare,nu ne-am propus indicatori care sã de-pãºeascã posibilitãþile reale. Între aces-te venituri se situeazã cele din cotiza-þii, din tarifele de înregistrare, din tari-fele de stagiu, de examene º.a.m.d.

La cheltuielile totale avem o propunerede 7,340 milioane lei, faþã de 4,319 mi-lioane lei, iar dintre acestea cele de bazã– privitoare la activitãþile fãrã scoppatrimonial – 7,135 milioane lei, faþãde 4,197 milioane lei, structura lorfiind în special pentru servicii ºilucrãri executate cu terþii ºi altele,inclusiv cheltuielile cu personalul carevor fi de 2,280 milioane lei.

La cheltuielile de capital avem propu-nerea de 155 mii lei. În conformitate custructura propusã, vom avea în re-zultatele cumulate la sfârºitul exerci-þiului un deficit de 1,704 milioane lei.

Toate aceste costuri prevãzute au învedere situaþia actualã, evoluþia noas-trã pe linia unor venituri care au fostfoarte consistente în anii anteriori ºifaptul cã mai ales cele care au vizataccesul la profesie, nu sunt nici pedeparte la nivelul anilor anteriori –2007-2008.

Acesta este ºi motivul pentru carepropunerea fãcutã privind bugetulstructurat nu mai are o evoluþie aºa

178/2009


cum ne-am obiºnuit. Dar noi sperãmca rezultatele sã fie peste aºteptãri ºi sãputem în continuare sã menþinem ºi sãconsolidãm averea Camerei.”

La urmãtorul punct de pe ordineade zi prof.univ.dr. Mihai AristotelUngureanu, preºedintele Comisieide auditori statutari a supus aten-þiei Raportul Comisiei pe care oconduce asupra gestiunii financiarea Consiliului Camerei pentru anul2008, dupã care Eugen GheorgheNicolãescu, prim-vicepreºedinte alCAFR, a expus Programul de acti-vitãþi al Consiliului pentru anul2009.

Programul conþine, în esenþã, mã-suri pentru revizuirea reglemen-tãrilor, regulilor ºi regulamenteloremise de Camerã în vederea alini-erii la prevederile OUG 90/2008;întãrirea controlului calitãþii activi-tãþii de audit financiar, pe de oparte, prin desfãºurarea activitãþi-lor de monitorizare ºi control a mi-siunilor de audit ºi, pe de altãparte, prin organizarea unor cursuri de pregãtire profesionalãpentru auditorii financiari care auobþinut calificative slabe în urmainspecþiilor efectuate; organizareapregãtirii profesionale continue aauditorilor financiari ºi a stagiarilorîn audit, inclusiv actualizarea per-manentã a normelor de educaþieprofesionalã conform standardelorIFAC ºi reglementãrilor UE; desfã-ºurarea unor activitãþi specifice însprijinul membrilor Camerei, înde-osebi prin îmbunãtãþirea comuni-cãrii ºi asigurarea transparenþeiinformaþiilor; colaborarea cu insti-tuþii ºi organisme profesionale dinþarã, cu accent pe conlucrarea cuConsiliul de Supraveghere Publicãa Activitãþii de Audit Statutar, iarpe plan internaþional, se detaºeazãca interes participarea la activitãþileIFAC ºi continuarea demersurilor

în vederea aderãrii CAFR la Fede-raþia Experþilor Contabili Europeni(FEE).

Toate aceste documente au fostaprobate ºi se regãsesc pe site-ulCamerei Auditorilor Financiari dinRomânia: www.cafr.ro. De aseme-nea, Conferinþa a aprobat ºi delega-rea Consiliului Camerei în vedereadepunerii demersurilor pentru mo-dificarea Regulamentului de orga-nizare ºi funcþionare a Camerei –punct distinct aflat pe ordinea de zi.

Deosebit de interesante ºi utile aufost opiniile ºi propunerile fãcutede auditorii financiari participanþila Conferinþã, precum ºi dialogurilepe teme profesionale purtate cumembrii Consiliului Camerei. Asu-pra acestei pãrþi a lucrãrilor Con-ferinþei ne vom opri în continuare.

Astfel, Ion Nãstasã, auditor finan-ciar, a spus: „O problemã pe caredoresc sã o ridic se referã la acceptareanoastrã ca auditori interni la entitãþilepublice, respectiv la primãrii. Dinsurse locale, am aflat cã MinisterulFinanþelor Publice a dat dispoziþie caserviciile de audit intern sã nu fieexternalizate, ci ca aceastã activitate sãse desfãºoare cu forþe proprii, respectiv,cu angajaþi. Aº ruga conducerea Ca-merei sã ne ajute în clarificarea acesteiprobleme întrucât, în aceastã perioadãde crizã, când tarifele noastre se reducsemnificativ, angajamentul în auditulintern ar putea fi o oportunitate pentrunoi.

O altã chestiune: am observat în ulti-mul timp tarifele extrem de mici pecare unii dintre colegii noºtri le prac-ticã la servicii de auditare pe proceduriconvenite, respectiv pe fonduri europe-ne, pe granturi etc. În acest sens, credcã Departamentul de monitorizare ºicontrol va avea un rol important. Credcã misiuni de acest tip presupun unconsum suficient de timp, deci ºi un

tarif pe mãsurã pentru a se realiza olucrare profesionalã, cu rãspundere.

Este binevenitã organizarea teritorialã,întâlnirile anuale pe teritoriu suntfoarte binevenite ºi utile. Cred cã n-arfi lipsit de interes ca aceste întâlniri sãfie bianuale, semestriale.”

Rãspunzând problemei ridicateIon Mihãilescu, preºedinteleCAFR a precizat:

„În legãturã cu participarea audito-rilor financiari la auditul intern dinprimãrii, cunoaºtem cã Legea672/2002 care reglementeazã acestdomeniu se aflã la Parlament în ve-derea aprobãrii modificãrii sale. Întrenoile prevederi este ºi aceea de a seorganiza asociaþii în participaþiunepentru audit intern de cãtre primãrii.Pânã atunci se practicã fie audit interncu angajaþi cu contract de muncã, fieca audit intern externalizat. Oricum,auditul intern nu poate fi suportat, înprivinþa costurilor, de cãtre primãriipentru un singur angajat. ªi atunci,Ministerul Finanþelor Publice, respec-tiv UCAPI, va organiza teritorialactivitãþile de audit intern fie prinasemenea asociaþii pentru audit intern,fie prin angajaþi cu contract de muncã.În ceea ce priveºte tarifele, problemaeste legatã de eticã ºi de respectareavalorilor morale de cãtre fiecare dintrenoi. Îmi spunea o colegã, foarte deza-mãgitã, cã a participat la o licitaþie laun grant din fondurile structurale acãrei valoare prevãzutã pentru audit seridica la circa 132.000 euro. Au venitcolegi ai noºtri ºi au oferit 25.000 euro.Este realmente o bãtaie de joc!

Nu trebuie sã ne supãrãm unii pe alþiidacã scoatem la luminã o problemã caretrebuie sã fie transparentã. Sã nuuitãm cã, deocamdatã, onorariile sepublicã pe site-ul dumneavoastrã, alfiecãrei entitãþi de audit. Este vorba deraportul de audit ºi de raportul detransparenþã. Dacã nu aveþi site,transmiteþi aceste documente, care se

18


publicã pe site-ul Camerei ºi, odatã ºiodatã, astfel de practici tot se dau învileag. Departamentul nostru de mo-nitorizare ºi control, în cadrul obiec-tivelor de inspecþie urmãreºte acestefenomene.

Stimaþi colegi, haideþi sã fim serioºi înceea ce priveºte onorariile! Sigur cã înproiectele Phare sunt valori fixe pentruaudit. Desigur, nimeni nu opreºte unauditor ca, la licitaþie, sã ofere tarife decâteva ori mai mici. Dupã cum însã,este posibil ca în negocierea cu benefi-ciarul proiectului sã se accepte tarifemai mari decât cele fixe, diferenþa fiindsuportatã de beneficiar. Deci depindecum negociem!

Dacã se acceptã tarife mici ºi se vindeprofesia „pe doi lei”, pânã la urmã esteo chestiune deontologicã ºi de moralã.

Organizarea mai multor întâlniri pro-fesionale presupune anumite costuri,iar noi nu am cerut sponsorizãri pen-tru aceste manifestãri.

Întrucât s-au fãcut aici propunerireferitoare la perfecþionarea pregãtiriicontinue, prin abordarea unor temepractice, cum ar fi studii de caz, saudemersuri specifice auditului, vã aducla cunoºtinþã cã noi avem în pregãtireun program de învãþãmânt, încercãmsã îi dãm un caracter naþional ºi mul-

tianual, inclusiv prin antrenarea unorinstitute specializate.”

„Eu sunt liber profesionistã de 15 aniºi trãiesc din aceastã profesie – a afir-mat în cuvântul sãu, Ana Lãcãtuº,auditor financiar. În primii ani amcâºtigat foarte bine, am avut lucrãri,nu multe, dar plãtite foarte bine ºi exe-cutate foarte bine. Am preferat sã lasdeoparte expertiza contabilã ºi sã trecla auditori. Au venit ani buni pentruauditori. Unii auditori sunt ºi experþicontabili, dar, din pãcate, au venit cumetehne de la experþii contabili. Dinnefericire, din cauza activitãþii eco-nomice reduse, la Oradea avem lucrãrimici ºi puþine, tarifate la 1/3 din celepracticate la Bucureºti. Eu cu greu mãîncadrez într-un tarif de 6.000 de europentru o lucrare bunã, dar mã întrebcum pot unii colegi sã accepte lucrãricu 2.000 de euro. Am 5 salariaþi. ªtiucã este foarte greu sã þii salariaþi, efoarte uºor sã trimiþi colaboratori-stu-denþi, dar auditul efectuat astfel nueste ceea ce trebuie. Dacã dorim sã nuajungem ca la CECCAR numai dedragul de a fi auditor ºi cu o ºtampilãpusã, o sã vã rog sã ne spuneþi, maiîntâi ce trebuie sã facem noi, ca audi-tori, ºi apoi sã vedem ce trebuie sã facãCamera. Pentru cã dacã CECCAR a

ajuns acolo, asta este ºi din cauza noas-trã, a experþilor. Dacã vom continua sãprocedãm la fel vom ajunge ºi noi lasituaþia de acolo. Eu nu zic nimic deverificarea profesionalã. Tot respectulpentru aceastã activitate, dar oareaceastã verificare la doi ani, prin son-daj, este suficientã?”

„Problemei ridicate dumneavoastrã i-aþi dat singurã rãspuns – a comentatpreºedintele Ion Mihãilescu. Ches-tiunea trebuie abordatã pe douã cãi.Întâi, în spiritul transparenþei, sãprezentaþi organismului de suprave-ghere înfiinþat în baza Ordonanþei90/2008, situaþiile reale ºi sã nu neferim sau sã ocolim realitatea ca pânãacum. Trebuie fãcutã o notã scurtã:Sunt cutare ºi am participat la licitaþiacutare, un program complex, dupã pã-rerea mea, de 400 de ore, ºi a fostcâºtigatã de un coleg de al meu, unterchea-berchea, care a oferit 3 lei, înloc de 20 de lei. ªi atunci organismulde supraveghere va lua mãsuri, vãasigur cã va lua mãsuri. Acesta estesprijinul pe care îl cerem de la dum-neavoastrã, pentru ca, citându-vã, «sãnu ne transformãm în experþi con-tabili».

În ceea ce priveºte controlul calitãþii, aºvrea sã vã reamintesc, este responsabi-litatea finalã a organismului de su-praveghere. Controlul va rãmâne lanivelul Camerei din punct de vedere almonitorizãrii ºi al verificãrii inspecþi-ilor.

Dar Camera va raporta rezultatulinspecþiilor respective ºi vor fi aprobatemãsurile impuse de organismele desupraveghere. Acestea sunt singurelecãi prin care putem sã acþionãm.Depinde de noi pânã la urmã.

Sigur, încercãm sã dezvoltãm De-partamentul de monitorizare, astfelîncât ºi din punct de vedere numeric,dar ºi calitativ sã acoperim necesitãþilede inspecþie ºi control. Îi trimitem sã-i

198/2009


ºcolim ºi în interior ºi în afara þãrii,astfel încât sã aibã competenþele nece-sare pentru a controla o firmã de auditcum este a dumneavoastrã cu 5-6salariaþi sau, de ce nu, o firmã din BigFour. Dar lucrurile se aºeazã greu.

Vã cer dumneavoastrã sã ne sprijiniþipentru a încerca sã creãm o altã cul-turã, un alt mod de a gândi din punctde vedere al preþuirii muncii noastre,pe care uneori o vindem pe tarife foartemici, care nu au nicio legãturã cu cursurile de pregãtire, cu competenþape care o avem ºi nici cu deontologiaprofesionalã.

Aceeaºi chestiune a inechitãþii tari-felor de audit a fost ridicatã ºiexemplificatã ºi de auditorii finan-ciar Mihaela Purendea ºi AdrianaGheorghiu.

Vasile ªtefãnoiu, auditor financiar,a ridicat problema colaborãrii întrefirmele din Big Four care fac audi-tul de entitãþi mamã ºi firme deaudit mai mici care efectueazãaudit la entitãþi care intrã în conso-lidare, precizând cã firmele din BigFour nu recunosc auditul fãcut decele din urmã. Sigur, situaþiile suntdiverse.

Din rãspunsul formulat de pre-ºedintele Ion Mihãilescu ºi devicepreºedintele Ali Eden a rezul-tat cã standardele de audit prevãdcondiþiile în care se poate ºi trebuiesã se realizeze o asemenea colabo-rare, în ecuaþie intervenind însã ºiaspecte de deontologie, dar ºi con-siderente de ordin profesional, careþin de calitatea ºi notorietatea fir-melor de audit. Oricum, chestiuneava intra în analiza grupului delucru de pe lângã CAFR.

În aceeaºi chestiune, o reprezentan-tã a unei firme din Big Four,Adriana Gheorghiu, a opinat:

„Referitor la observaþia fãcutã de uncoleg cã noi cei din Big Four nu amrecunoaºte auditul efectuat de o firmãde audit localã, pãrerea mea este cã areºi nu are dreptate. În momentul în carepreluãm un audit al unei firme care afost auditatã de un alt auditor facem orevizuire a soldurilor iniþiale; dacãajung la concluzia cã mã pot baza peauditul precedent atunci onorariilemele sunt „x”.

Dacã însã constat, din revizuire, cãauditul precedent nu este documentatîn mod corespunzãtor, nu mã bazez peel.

Au fost situaþii când am revizuitdosare de audit ale colegilor din socie-tãþi mai mici ºi le-am acceptat, m-ambazat pe ele în munca curentã. Au fostînsã ºi situaþii în care documentaþialipsea cu desãvârºire, deci nu ne-amputut baza pe acel audit ºi noi a trebuitsã efectuãm anumite proceduri deaudit al conturilor iniþiale.În legãturãcu consolidarea, avem niºte regulifoarte stricte, nu avem dreptul sãenunþãm o opinie pe conturi consoli-date decât la audituri reprezentând oanumitã proporþie din cifra de afaceri.ªi atunci analizãm portofoliul ºi stabi-lim care din entitãþi sã fie analizate denoi ºi pe care le putem lãsa în seamaaltora. Dar acele societãþi trebuie sãfacã un audit pentru cã revizuim situ-aþia lor financiarã.”

*În cadrul Conferinþei a avut localegerea, prin vot secret, a mem-brilor Comisiilor de apel ºi, respec-tiv, de auditori statutari.

În urma numãrãrii voturilor expri-mate, cele douã comisii au urmã-toarea componenþã:

Comisia de auditori statutari:

Ion Manole

Mihai Aristotel Ungureanu

Octavia Voiculescu

Comisia de apel:

Paraschiva Bîgu

Cãlin Oprea

Aurel Petrescu

Cristian Jora – reprezentant alMinisterului Justiþiei

Alexandra Lazãr – reprezentantal Ministerului Finanþelor Pu-blice

20


218/2009

Maria MANOLESCU*, Ana MORARIU**, Aureliana Geta ROMAN*** & Mihaela MOCANU****

Prioritãþi ºi responsabilitãþi în procesul de extindere a aplicãrii Standardelor

Internaþionale de RaportareFinanciarã (IFRS) în România

Priorities and Responsibilities in the Process of ExpandingApplication of the International Financial Reporting Standards (IFRS)

in Romania

Through the present study it was aimed at emphasizing mainly the issues regarding the priorities and responsibilities of statutoryauditors in the process of expanding the application of IFRS in Romania, priorities and responsibilities resulted from the researchconducted on some units considered representative by the authors. The research had as purpose to evaluate the ability to imple-ment the IFRS and referred to the entities that had the obligation to apply these standards for the year 2007, in accordance with theprovisions of the Order of the Ministry of Public Finance no. 1121/2006 (through which Romania adopted the provisions of theRegulation no. 1606/2002 of EC), as well as to the entities that chose to apply IFRS, either at the request of creditors, namely cred-it institutions, or at the request of the shareholders. The necessity of knowing the representative elements regarding the applicationof IFRS, the methods for evaluating the balance sheet items, the estimated risks and the materiality thresholds, the techniques ofaccounting and financial estimation, and, last but not least, knowing how the cost-benefit ratio incurred by preparing the financialstatements on the basis of IFRS is understood derives from the natural process of expanding the implementation of IFRS in the fol-lowing time span on all categories of public interest entities from our country.The authors considered necessary to point out the aspects regarding: the increasing interest of the users of accounting informationwith respect to the quality of financial reporting; involvement of financial auditors in assisting analyzed entities and potential risksgenerated by this process; aspects related to the reduced use of techniques for estimating the useful lives of tangible and intangi-ble assets and the use of fiscally allowed life durations, either because of too high costs generated by these estimates, or due tolack of specialists (as some entities justify) etc.

Key words: Public interest entities, financial reporting, accounting policies, accounting estimates, users of accounting information,estimated risks and materiality thresholds

Abstract

Cuvinte cheie:entitãþi de interes public, raportare financiarã, politici contabile, estimãri în contabilitate,

utilizatori de informaþie contabilã, riscuri estimate ºi praguri de semnificaþie

* Prof.univ.dr., Academia de Studii Economice din Bucureºti, [email protected]** Prof.univ.dr., Academia de Studii Economice din Bucureºti, [email protected]*** Conf.univ.dr., Academia de Studii Economice din Bucureºti, [email protected]**** Drd., Academia de Studii Economice din Bucureºti, [email protected]

22

Aspecte de ordin general privind

raportarea financiarãStrategia globalã europeanã pri-vind domeniul contabilitãþii ºi au-ditului financiar la nivelul UniuniiEuropene pune în evidenþã evoluþi-ile clare în ceea ce priveºte procesulde globalizare ºi convergenþã. Ast-fel, în domeniul contabilitãþii aufost adoptate IFRS la elaborareasituaþiilor financiare consolidateale entitãþilor ale cãror valori mo-biliare sunt tranzacþionate pe pieþereglementate, iar opþional acesteapot fi aplicate la elaborarea situaþi-ilor financiare individuale de cãtreentitãþile care au capacitatea sã asi-gure aplicarea corectã ºi completã aacestora.

În ceea ce priveºte auditul situaþi-ilor financiare, strategia globalã cuprivire la supravegherea publicã afost deja implementatã, acþiunileviitoare urmând sã demonstreze cãacestea vor dinamiza funcþionareasistemelor de asigurare a calitãþiiactivitãþii auditorilor ºi a firmelorde audit ºi vor contribui la proteja-rea corespunzãtoare a investiþiilor.

România fiind parte a acestui pro-ces, preocuparea fireascã este aceeade a evalua cu realism ºi responsa-bilitate capacitatea de aplicare aIFRS din partea tuturor factorilorinteresaþi, precum ºi de a asigurafuncþionalitatea sistemului de su-praveghere publicã implementatprin OUG 90/20081, astfel încâtacesta sã rãspundã nevoii de în-credere în raportãrile financiare ºide protecþie a interesului public.

Având în vedere procesul de extin-dere fireascã în perioada urmãtoarea aplicãrii IFRS la toate entitãþile deinteres public, am considerat cafiind deosebit de utilã, atât mediu-lui economic, profesiei contabile îngeneral, cât ºi autoritãþilor cuatribuþii de reglementare contabilã,cercetarea ºi evaluarea capacitãþiientitãþilor româneºti de a face faþãacestor cerinþe obiective.

Cercetare privindcapacitatea

de implementare a Standardelor

Internaþionale deRaportare Financiarã(IFRS) de cãtre unele

entitãþi de interes publicAceastã cercetare a fost lansatã înanul 2007, ca primã etapã, prin cu-prinderea în chestionar a unui nu-mãr de opt întrebãri care vizau ca-pacitatea de aplicare a IFRS înce-pând cu 1 ianuarie 2007 de cãtre ca-tegoriile de entitãþi prevãzute înreglementãrile contabile în dome-niu (OMFP 1121/2006)2.

Rezultatele cercetãrii au scos în evi-denþã faptul cã în multe din entitã-þile luate în studiu (35% din eºan-tion), administratorii/consiliul desupraveghere nu acordã suficientãatenþie domeniului financiar con-tabil ºi nici sprijinul de specialitatecorespunzãtor, iar în aproape 30%din cazuri politicile contabile nusunt aprobate de aceºtia.

Cu aceastã ocazie am concluzionatcã factorul favorizant al situaþiei

respective a fost în primul rândlipsa de claritate a reglementãrii(Legea nr.31/1990 privind socie-tãþile comerciale cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare), care doardin anul 2008 (prin modificãrileaduse) a introdus prevederi clare însarcina administratorilor în ceea cepriveºte politicile contabile.

Un al doilea factor favorizant pusîn evidenþã a vizat insuficienþastrategiilor ºi politicilor globale aleentitãþilor pe baza cãrora sã sepoatã dezvolta politicile contabilecorespunzãtoare.

În anul 2008 am continuat cerceta-rea capacitãþii de implementare aIFRS, evaluarea vizând de aceastãdatã entitãþile care au avut obliga-þia aplicãrii IFRS pentru anul 2007potrivit OMFP 1121/2006, precumºi entitãþile care au optat sã apliceIFRS fie la solicitarea finanþatorilor(instituþiilor de credit), fie la solici-tarea acþionarilor. Întrebãrile cu-prinse în chestionar au vizat cu-noaºterea:- tipului situaþiilor financiare în-

tocmite în baza IFRS (indivi-duale ºi/sau consolidate);

- elementelor reprezentative pri-vind contractarea audituluifinanciar;

- elementelor reprezentative pri-vind aplicarea IFRS;

- metodelor ºi situaþiilor de eva-luare a elementelor de bilanþ;

- riscurilor estimate ºi pragurilorde semnificaþie;

- estimãrilor contabile ºi financia-re efectuate conform IFRS.

Menþionãm cã eºantionul cercetateste reprezentativ, cuprinzând 34


1 Ordonanþã de urgenþã nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaþiilor financiare anuale ºi al situaþiilor financiare anualeconsolidate, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I nr. 481 din 30/06/2008, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 278/2008publicatã în Monitorul Oficial, Partea I nr. 768 din 14/11/2008.

2 Ordinul Ministrului Finanþelor Publice nr. 1121/2006 privind aplicarea Standardelor Internaþionale de Raportare Financiarãpublicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 602 din 12/07/2006 Articol 1, alin. 3.

238/2009

congresul CAFR

de entitãþi de interes public (EIP),în condiþiile în care, pentru anul2007, au avut obligaþia aplicãriiIFRS numai entitãþile ale cãror va-lori mobiliare sunt tranzacþionatepe pieþele reglementate ºi întoc-mesc situaþiile financiare consoli-date.

Structura eºantionului este repre-zentativã:

- societãþi listate la BVB: 41,18%;

- societãþi ºi companii naþionale:26,47%;

- instituþii financiare nebancare:26,47%;

- alte situaþii: 2, 94 %.

Cifra de afaceri a entitãþilor cu-prinse în eºantion pentru anul pre-cedent se prezintã astfel:

- între 7.300.000 euro ºi 15.000.000euro – 3,38%;

- peste 20.000.000 euro – 96,62%.

În cadrul eºantionului, 54,41% suntsocietãþi consolidante, 38,29% suntsocietãþi consolidate ºi 7,3% au altesituaþii.

1. Evaluarea capacitãþii de implementare a IFRSpe baza rezultatelorcercetãrii

1.1. Motivele întocmirii situaþiilorfinanciare conform IFRS

Societãþile comerciale întocmescsituaþii financiare anuale sau con-solidate în baza IFRS în specialpentru cã acestea sunt solicitate decãtre bãnci/creditori (dupã cumsusþin 50% dintre companiile inter-vievate) sau acþionari (47%) saudeoarece situaþiile respective suntnecesare pentru cã societatea faceparte dintr-un grup de societãþicare întocmesc situaþii financiare înbaza IFRS (47%).

1.2. Sprijinul de specialitate înaplicarea IFRS

Cele mai multe situaþii financiareîntocmite în baza IFRS au fost reali-zate cu asistenþã acordatã de audi-tori (conform rãspunsurilor a 53%dintre companii), în timp ce 35%dintre societãþi susþin cã le-au reali-zat fãrã asistenþã din partea unuiconsultant independent.

În funcþie de cifra de afaceri, situa-þia se prezintã astfel: dintre socie-tãþile cu cifrã de afaceri de peste20.000.000 euro, 13% întocmescsituaþii financiare cu asistenþã acor-datã de un consultant independent,iar 53% - cu asistenþã acordatã deauditorii financiari. Aproximativ otreime dintre societãþile foarte mariîntocmesc situaþiile financiare fãrãasistenþã externã.

În funcþie de tipul societãþii, socie-tãþile consolidante întocmesc situ-aþiile financiare în baza IFRS cuasistenþã acordatã de auditori (71%dintre acestea), în timp ce soci-etãþile consolidate realizeazã acestesituaþii în cea mai mare parte fãrãasistenþã externã (58%).

1.3. Termenul pentru întocmireasituaþiilor financiare pe bazaIFRS

În ce priveºte opinia respondenþilorcu privire la termenul de 8 luni pre-vãzut de Legea contabilitãþii nr.82/1991, republicatã, pentru întoc-mirea situaþiilor financiare consoli-date pe baza IFRS, 79% dintre socie-

24

tãþi considerã cã acesta este sufi-cient. Nu aceeaºi opinie se înregis-treazã cu privire la termenul de 4luni prevãzut de Legea nr. 297/2005privind piaþa de capital, pentruîntocmirea situaþiilor financiareconsolidate pe baza IFRS, de aceas-tã datã 59% dintre respondenþisusþinând cã acesta nu este sufi-cient.

1.4. Contractarea auditului financiar

Auditul financiar a fost contractatde 44% dintre societãþi cu 12 luniînainte de termenul de raportare ºide cãtre 38%, cu 6 luni înainte deacest termen. În 12% dintre cazuri,acesta a fost contractat cu 3 luniînainte.

Pentru cele mai multe dintre socie-tãþi (47%) auditorul contractat aefectuat audit pentru societateamamã ºi societãþile din grup, darsunt ºi societãþi pentru care audi-torul a efectuat audit doar pentrusocietatea mamã (21%).

1.5. Politicile contabile aplicate lanivelul societãþii mamã ºi lanivelul societãþilor intrate înperimetrul de consolidare

În 68% dintre cazuri, la nivelul so-cietãþii mamã ºi al societãþii intrateîn perimetrul de consolidare au exi-stat politici contabile unitare, darsunt ºi societãþi (susþin 21% dintreparticipanþii la studiu) care nu auaceste politici contabile.

Comparabilitatea informaþiilor careau intrat în consolidare a fost asigu-ratã atât prin retratãri ºi ajustãri(susþin 50% dintre societãþi), cât ºiprin existenþa unor metode ºipolitici unitare (în opinia a 44% din-tre societãþi).

În cazul în care au fost efectuate re-tratãri ºi ajustãri, 88% dintre socie-tãþi au menþionat cã acestea au fost

efectuate cu sprijinul auditoruluifinanciar, în 59% din cazuri acesteaau fost realizate efectiv, direct decãtre societatea mamã sau de socie-tatea mamã împreunã cu filialele(47%).

2. Cu privire la aplicareaIFRS

Majoritatea societãþilor (68%), la pri-ma aplicare a IFRS, au aplicat IFRS1.

În situaþiile în care a fost aplicatIFRS1, pentru marea majoritate asocietãþilor (87%) a fost întocmitbilanþul de deschidere prevãzut deIFRS1, iar situaþiile financiare aufost însoþite de declaraþia explicitãºi fãrã rezerve privind aplicareaIFRS.

În foarte puþine cazuri s-a fãcut uzde prevederile din IAS 1 referitoarela excepþii ºi derogãri de la apli-carea unor prevederi ale unui IAS.

Jumãtate dintre companiile partici-pante la cercetare susþin cã n-auexistat alte societãþi care fãceauparte din perimetrul de consolidarefãrã a fi cuprinse în consolidare.Aceastã situaþie nu este întâlnitã la29% dintre respondenþi, iar un pro-cent însemnat - de 21% din societãþi- nu ºtiu dacã în cazul lor a existato asemenea situaþie.

În 80% din situaþiile în care au exis-tat societãþi care nu au fost cuprinseîn consolidare, cu toate cã fãceauparte din perimetrul de consoli-dare, acestea au apãrut pentru cãsocietãþile respective nu erau sem-

nificative, 10% din situaþii s-au da-torat ºi faptului ca informaþiile nuerau disponibile la data întocmiriisituaþiilor financiare consolidate.

La întocmirea situaþiilor financiareîn baza IFRS, 88% dintre societãþiau pornit de la situaþiile financiareîn baza OMFP 1752/2005, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare,iar retratãrile s-au fãcut în specialpentru urmãtoarele elemente:

Provizioane (conform opiniei a77% dintre societãþi)

Imobilizãri corporale (73%)

Imobilizãri necorporale (67%)

Capital propriu (57%).

Cu ocazia aplicãrii IFRS, au fostnecesare reclasificãri, conform ta-belului de mai jos.

Cu ocazia aplicãrii IFRS la 18 % din-tre societãþi au fost identificateactive clasificate conform IFRS 5, iarla 6% au fost identificate active denatura investiþiilor imobiliare.Printre alte active identificate s-aunumãrat: active din impozit amânat(IAS 12), active sociale (IAS 19) etc.

3. Metode ºi situaþii de evaluare a elementelor de bilanþ

În majoritatea cazurilor, metodacosturilor sau a valorii de intrareminus deprecieri/ajustãri a fostfolositã pentru evaluarea ele-mentelor de bilanþ (imobilizãrinecorporale, imobilizãri corporale,imobilizãri financiare, stocuri ºi


258/2009

creanþe). Aceastã metodã a fost uti-lizatã pentru evaluarea imobilizã-rilor necorporale (în cazul a 82%dintre societãþi), pentru evaluareaimobilizãrilor corporale (56%), pen-tru evaluarea imobilizãrilor finan-ciare (71%), pentru evaluarea cre-anþelor (65%) ºi pentru evaluareastocurilor (62%).

Pentru evaluarea imobilizãrilorcorporale, 38% dintre societãþi aufolosit metoda valorii reevaluate.Aceastã metodã a fost folositã ºipentru evaluarea imobilizãrilor fi-nanciare de cãtre 21% dintre socie-tãþi, pentru evaluarea stocurilor -de 12%, dar ºi pentru evaluareaimobilizãrilor necorporale sau acreanþelor în 9% din cazuri.

Tehnica estimãrilor este folositã înspecial în urmãtoarele situaþii:

determinarea provizioanelor(provizioane pentru litigii, ga-ranþii de bunã execuþie, restruc-turare etc.) – 68% dintre societãþifolosind aceastã tehnicã

determinarea ajustãrilor pentrudeprecierea activelor (la activecorporale, necorporale, creanþe,trezorerie etc.) – 59%

estimarea veniturilor ºi cheltuie-lilor la data bilanþului în funcþie

de principiul independenþeiexerciþiului – 59%

evaluarea la valoarea justã –47%.

Majoritatea firmelor (59%) nu folo-sesc tehnica estimãrilor pentru de-terminarea duratelor de viaþã utilãa activelor corporale ºi necorpo-rale.

În cazul în care nu este folositã teh-nica estimãrilor în determinareaduratelor de viaþã utilã a activelorcorporale ºi necorporale societãþilerespective utilizeazã duratele deviaþã permise din punct de vederefiscal. Tehnica estimãrilor nu estefolositã ºi pentru cã societãþile seaflã într-una din urmãtoarele situ-aþii:

nu-ºi pun problema unor astfelde estimãri (15% dintre societãþiaflându-se în aceastã situaþie)

nu au specialiºti (15%)

elaborarea de modele proprii deestimare genereazã costuri con-siderabile pentru societate (10%)

activele corporale ºi necorporalesunt nesemnificative în patri-moniul societãþii (10%)

estimãrile genereazã cheltuielinedeductibile fiscal (10%)

4. Riscuri estimate ºi praguride semnificaþie folosite

Riscurile pentru care se fac cel maifrecvent evaluãri/estimãri sunt:riscul valutar (62% dintre societãþievaluând acest risc), riscul delichiditate (53%) ºi riscul de credit(50%), în timp ce 47% dintre socie-tãþi estimeazã riscul dobânzii lafluxul de trezorerie ºi doar 26%estimeazã riscul de preþ.

La închiderea exerciþiului financiar2007, 59% dintre societãþile supusecercetãrii evaluau prin metodaestimãrii provizioanele ºi pierderiledin deprecierea activelor.

De asemenea, peste jumãtate dintresocietãþi (53%) au declarat cã folo-sesc pentru estimarea pragurilor desemnificaþie cele mai bune practicicunoscute; 29% dintre societãþi uti-lizeazã metode elaborate intern, iar26% utilizeazã praguri folosite degrup.

5. Estimãri contabile ºi financiare efectuateconform IFRS

Estimãrile efectuate de majoritateafirmelor se realizeazã printr-o îm-binare a efortului propriu (68% din-tre companii declarând cã fac efor-turi în acest sens) cu asistenþa spe-cialiºtilor (59% dintre firme ape-lând la specialiºti).

Totuºi, 9% dintre societãþi nu efec-tueazã estimãri.

În cazul modificãrii politicilor con-tabile sau al reestimãrii unor ele-mente pentru care informaþiile semodificã la data bilanþului, cea maimare parte a societãþilor au proce-dat în principal la reestimarea pro-vizioanelor (62% dintre societãþiapelând la aceastã metodã), la rees-timarea pierderilor de depreciere(44%) sau la modificarea politicilor

Aplicarea IFRS în România

26

contabile, indiferent de efecteleacestora în indicatorii economico-financiari (35%).

În opinia celor mai multe companii(68%) societatea mamã are capaci-tatea de a aplica corespunzãtorIFRS. Pentru 59% dintre societãþileparticipante la realizarea acestuistudiu, raportul cost-beneficiureferitor la întocmirea situaþiilorfinanciare pe baza IFRS justificãnecesitatea întocmirii acestora.

Concluzii

Referitor la identificarea as-pectelor care þin de capacitateaentitãþilor de interes public dea asigura infrastructura de a-plicare a IFRS, considerãm cãtrebuie puse în evidenþã urmã-toarele aspecte, ca fiind re-prezentative:

creºterea interesului utilizato-rilor de informaþie contabilãprivind calitatea raportãrilorfinanciare. Astfel, EIP luate înstudiu întocmesc situaþii finan-ciare anuale sau consolidate înbaza IFRS, în special pentru cãacestea sunt solicitate de cãtrebãnci/creditori (50% dintre enti-tãþile intervievate), acþionari(47%) sau pentru cã entitãþilerespective fac parte dintr-ungrup de societãþi care aplicãIFRS ca bazã a contabilitãþii;

faptul cã în peste 52% din en-titãþile analizate situaþiile finan-ciare întocmite în baza IFRS aufost realizate cu asistenþa acor-datã de cãtre auditorii financiariridicã cel puþin urmãtoareledouã probleme care intrã înrãspunderea acestora din urmã:

asigurarea cerinþei de inde-pendenþã a auditorului fi-

nanciar în exprimarea opi-niei cu privire la situaþiile fi-nanciare ale unei entitãþi,elaborate cu asistenþa acor-datã de cãtre acesta;

asumarea de cãtre auditorulfinanciar a riscului de audit,având în vedere problemelede mare complexitate aleIFRS sau ale cazurilor deretratãri ºi ajustãri (care înpeste 80% din situaþii au fostrealizate cu sprijinul audi-torului financiar). Riscurilerespective se accentueazã ºimai mult în cazurile în careauditul financiar a fost con-tractat cu aproximativ treiluni înainte de termenul deraportare (15% din cazuri)sau cu ºase luni înainte determenul de raportare (peste38%);

metoda de evaluare a elemen-telor de bilanþ la valoarea justãpe baza tratamentului alterna-tiv, respectiv reevaluarea acti-velor imobilizate, este destul depuþin utilizatã (exemplu: 8,82%în cazul imobilizãrilor necorpo-rale ºi 38,24% în cazul imobi-lizãrilor necorporale);

tehnica estimãrilor este folositã,în special, în: determinarea pro-vizioanelor – 68%; determinareadeprecierii activelor ºi a pierde-rilor de valoare – 59%; evaluareala valoarea justã - 47%. Se remar-cã faptul cã tehnica estimãrilorîn determinarea duratelor deviaþã utilã ale activelor corpo-rale ºi necorporale nu este uti-lizatã în peste 58 % dintreentitãþile analizate. Principalacauzã invocatã este utilizareaduratelor de viaþã permise dinpunct de vedere fiscal, dar ºilipsa specialiºtilor sau costurileprea ridicate generate de aceste

estimãri sunt prezentate dreptcauze;

estimãrile contabile ºi financiareefectuate conform IFRS se reali-zeazã printr-o îmbinare a efor-tului propriu cu asistenþa spe-cialiºtilor. Totuºi, faptul cã 9%dintre entitãþi au declarat cã nuefectueazã estimãri implicã ex-tinderea analizei privind tehni-cile de evaluare utilizate decãtre acestea;

referitor la raportul cost-benefi-ciu generat de întocmirea situ-aþiilor financiare pe baza IFRS,peste 58% dintre respondenþiapreciazã cã acest raport justi-ficã aplicarea IFRS. Peste 17%dintre respondenþi apreciazã cãraportul cost-beneficiu nu justi-ficã aplicarea IFRS. De remarcatcã, în cadrul respondenþilor careau fãcut aceastã apreciere, seregãsesc ºi companii naþionalecãrora aplicarea IFRS le-a fostimpusã de instituþiile financiarecreditoare în calitate de utiliza-tori ai raportãrilor financiare. Înaceste condiþii rezultã cã respec-tivele companii, prin contractelede împrumut ºi-au asumatinclusiv costurile cu aplicareaIFRS impuse de utilizatori, iarrãspunsurile acestora nu suntcorecte;

în ceea ce priveºte capacitateasocietãþilor mamã de a aplica înmod corespunzãtor IFRS, 68%dintre companii au rãspuns afir-mativ. Având în vedere faptul cãanul 2007 este primul an deaplicare al IFRS, se poate apreciaobiectivitatea privind capaci-tatea de aplicare corespunzã-toare a IFRS dacã se coroboreazãacest rãspuns cu aspectele pre-zentate anterior.


La recentul Congres al auditorilorfinanciari din România a fost lansatãa treia ediþie a lucrãrii Ghid privindunele reglementãri ale profesiei deauditor. Lucrarea este foarte solici-tatã de cãtre auditorii financiari pro-fesioniºti, întrucât conþine cele mairecente reglementãri privind con-trolul calitãþii activitãþii desfãºurate

de membrii Camerei, în exercitareaprofesiei.Camera Auditorilor Financiari dinRomânia traverseazã o perioadã detransformãri continue, manifestateatât în modul de organizare ºidesfãºurare a activitãþii de auditfinanciar în România, cât ºi în pri-vinþa ajustãrii reglementãrilor pro-prii, în sensul alinierii acestora lareglementãrile europene în domeniuºi la modificãrile intervenite în apli-carea guvernanþei corporative ºi areglementãrilor contabile aplicabileentitãþilor economice. În context, s-asimþit nevoia monitorizãrii mai atentea activitãþii de audit financiar ºi a ser-viciilor conexe acestuia, fiind între-prinse cel puþin douã demersuri dinpartea personalului specializat alDepartamentului de Monitorizare ºiCompetenþã Profesionalã, din cadrulCamerei:1. În primul rând, a fost necesarãactualizarea Normelor privind con-trolul calitãþii activitãþii de auditfinanciar în sensul armonizãrii de-

pline a acestora cu prevederile OUGnr. 90/2008 privind auditul statutar alsituaþiilor financiare anuale ºi al situ-aþiilor financiare consolidate, curecomandãrile C/2008/1721 din 6mai 2008 ale Comisiei Europene, pre-cum ºi raportul ROSC.2. În al doilea rând, a fost necesarãcompletarea, de cãtre colectivulDepartamentului de Monitorizare ºiCompetenþã Profesionalã, a proce-durilor pentru controlul calitãþiiactivitãþii de audit financiar ºi a ser-viciilor conexe acestuia, pe naturi deangajamente, care au fost aprobate decãtre Consiliul CAFR prin Hotãrâreanr. 73/20 septembrie 2006, publicatãîn Monitorul Oficial partea I, nr.909/20 septembrie 2006, cu com-pletãrile ulterioare.Ghidul este menit sã reprezinte unsprijin activ în îmbunãtãþirea activi-tãþii de audit financiar ºi a celorlaltenaturi de misiuni, desfãºurate demembri Camerei, în exercitarea pro-fesiei, cât ºi aplicarea ºi respectareareglementãrilor emise de CAFR.

278/2009

Aplicarea IFRS în România

Directivele Europene a patra ºi a ºaptea, modificate ºicompletate prin Directiva 2006/46

Directiva 2006/43 privind auditul statutar al conturiloranuale ºi al conturilor consolidate

Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, repub-licatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1066 din 17noiembrie 2004, cu modificãrile ºi completãrile ulte-rioare (Legea 441/2006 ºi OUG 82/2007)

Ordonanþa de urgenþã nr. 75/1999 din 01/06/1999privind activitatea de audit financiar, republicatã înMonitorul Oficial, Partea I nr. 598 din 22/08/2003, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare

Ordonanþa de urgenþã nr. 90/2008 privind auditul statu-tar al situaþiilor financiare anuale ºi al situaþiilorfinanciare anuale consolidate, publicatã în MonitorulOficial, Partea I nr. 481 din 30/06/2008, aprobatã cumodificãri prin Legea nr.278/2008 publicatã înMonitorul Oficial, Partea I nr. 768 din 14/11/2008

OMFP 1752/2005 pentru aprobarea reglementãrilor con-tabile conforme cu directivele europene, publicat înMonitorul Oficial, Partea I nr. 1080 din 30/11/2005

OMFP 2001/2006 privind modificarea ºi completareaOrdinului ministrului finanþelor publicenr.1.752/2005 pentru aprobarea reglementãrilor con-tabile conforme cu directivele europene, publicat înMonitorul Oficial, Partea I nr. 994 din 13/12/2006

OMFP 1121/2006 privind aplicarea StandardelorInternaþionale de Raportare Financiarã publicat înMonitorul Oficial, Partea I nr. 602 din 12/07/2006

Regulamentul 1606/2002 privind aplicarea IFRS înUniunea Europeanã

Revista „Audit financiar” - 2007, 2008, 2009, CameraAuditorilor Financiari din România

Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã,Editura CECCAR, 2008

Bibliografie

În sprijinul auditorilor financiari

Ghidul poate fi procurat de la sediul CAFR, str. Sirenelor nr. 67-69, sector 5, Bucureºti.

28

IntroducereProblematica proiectelor este de mare actualitate încontextul finanþãrilor puse la dispoziþie prin fondurileeuropene structurale ºi de coeziune în perioada 2007-2013. Societatea ºi economia bazatã pe cunoaºteresunt realitãþi cãtre care tinde ºi þara noastrã. În ultimuldeceniu se vorbeºte tot mai mult de o nouã provocareºi anume de revoluþia cunoºtinþelor ºi, mai ales, de eco-nomia bazatã pe cunoaºtere. Apologeþii1 acestui conceptºi fenomen surprind preocuparea pentru cunoaºtereºi cunoºtinþe a societãþii ºi economiei americane ºiconstatã cã trãim deja în era societãþilor bazate pecunoaºtere ºi a economiilor bazate pe cunoaºtere. Sta-tele Unite ºi multe alte þãri ale lumii parcurg tranziþiaspre economiile „cunoaºterii” propulsate de inteli-genþã. Importanþa cunoaºterii pentru crearea de avu-þie a crescut constant, iar avuþia ºi bunãstarea nu sereferã doar la bani. Instrumentele capitale ale cunoaº-terii sunt instrumentele K (Knowledge), pe care lefolosim pentru a genera cunoaºtere. Deci revoluþiacunoºtinþelor conduce la societatea ºi economia bazate pecunoaºtere, iar beneficiile acestor stãri de fapt pot ficreºterea calitãþii vieþii ºi a standardului de viaþã,eradicarea sãrãciei, reducerea poluãrii mediului ºimulte altele. Cunoaºtere înseamnã în acest contextcercetare, dezvoltare ºi inovare, activitãþi ce implicã înmod inevitabil ºi întreprinderile, firmele, companiilesau societãþile comerciale unde regãsim aptitudinileantreprenoriale care transformã ºi transferã cuno-ºtinþele în produse ºi servicii mai bune. De aici expre-sia economie bazatã pe cunoaºtere, în care proiectele decercetare-dezvoltare-inovare reprezintã motorul dez-voltãrii.

Elena DOBRE*

Auditul proiectelorîn contextul economieibazate pe cunoaºtere

Project Auditing in the Contextof a Knowledge Based

Economy This paper is supposed to underline the issues that projectauditing in the context of a knowledge based economy andalso the context of European project financing. Project audit-ing is not focused on public annual reports quality like finan-cial auditing. It is interdisciplinary and more flexible becauseon request it can focus on any part of project. In fact, projectauditing should asses the success or failure of a project. Theobjectives of audit project from this perspective are classifiedas major and subsidiary or secondary. The direct or majorobjectives can be easily identified and evaluated or auditedwhereas the secondary ones are more difficult to evaluate asthey depend on the activities' privacy, team relations and soon. Some studies of the project managers show that the ele-ments recognized in practice making a difference between aproject success and failure are as follows: objectivity and real-ism when establishing the aim, budget, deadlines and solu-tions; necessity to have a highly experienced staff for all theproject levels; authority blended with responsibility; completeaccounting of the project activities and operations. It can beconsidered that these conceptual and practical delimitationsrelated to the project management techniques are useful tothe financial auditors when performing a project audit.

Key words: project, audit, success, failure, european financing

Abstract

Cuvinte cheie:proiect, audit, succes, eºec, finanþãri

europene

* Auditor financiar, prof.univ.dr. Universitatea "Ovidius", Constanþa, [email protected] Alvin Toffler, Revolutionary Wealth, 2006

298/2009

Ca urmare a evoluþiilor internaþionale, europene ºinaþionale privind societatea ºi economia bazatã pecunoaºtere, în cadrul cãreia sistemul cercetare-dez-voltare-inovare (CDI) ocupã un loc primordial, univer-sitãþile româneºti, organizaþiile de orice tip ºi mai alesorganizaþiile cu activitãþi economice ar trebui sã-ºipropunã iniþierea ºi gestionarea pe termen lung aunor programe de pregãtire ºi perfecþionare continuãa resursei umane pe linia managementului proiectelorde cercetare-dezvoltare–inovare. Demersul nu ar fisurprinzãtor atâta timp cât ºi în România se manifestãdeja iniþiative ce exprimã voinþa politicã naþionalã detrecere la aºa numita economie a cunoaºterii prin inter-mediul realizãrii la scarã mare de proiecte de cer-cetare, dezvoltare, inovare (proiecte CDI). Iniþiativeleactuale româneºti în domeniul cercetãrii, ce pot con-duce la dezvoltarea educaþionalã ºi antreprenorialãsunt urmãtoarele:

- Strategia naþionalã pentru cercetare, dezvoltare ºiinovare, implementatã de Autoritatea Naþionalãpentru Cercetare ªtiinþificã2 (ANCS) ºi

- Planul naþional de cercetare, dezvoltare ºi inovarepentru perioada 2007-2013 (PNII3), ºi implemen-tat de Centrul Naþional de Management de Pro-grame (CNMP4).

Aceste aspecte sunt de naturã sã încurajeze ºi sã spri-jine finanþarea ºi implementarea proiectelor în Ro-mânia, dezvoltarea capacitãþilor manageriale în acestdomeniu ºi, implicit, ca o consecinþã, dezvoltarea abi-litãþilor ºi practicilor profesionale de audit al pro-iectelor5.

Metodologia, obiectivele ºi rezultatele cercetãrii

Obiectivul cercetãrii noastre a fost acela de a aduce înatenþie ºi eventual, în dezbatere profesionalã, particu-laritãþile auditului proiectelor ºi rolul cunoaºterii lorîn desfãºurarea misiunilor de audit al proiectelor.Necesitatea acestei cercetãri este datã de evoluþiilepracticii profesionale care ne pune în situaþia de a

accepta misiuni de acest gen. Metodologia cercetãrii aavut în vedere: oportunitãþile actuale de dezvoltare eco-nomico-socialã prin proiecte ºi nevoia de audit al pro-iectelor, auditul proiectelor - formã specificã de evaluare asuccesului sau eºecului ºi obiectivele unui audit de proiect.Comparaþia auditului proiectelor cu auditul financiareste subînþeleasã pentru auditorii financiari carecunosc obiectivele misiunii de audit financiar dinstandardele internaþionale aplicabile ºi din practicalor de zi cu zi. Rezultatul cercetãrii este configurareaºi diseminarea profilului acestei forme specifice deaudit în rândul membrilor corpului profesional, înscopul sensibilizãrii lor faþã de responsabilitatea unorasemenea misiuni. Deºi, prin natura lor, nu sunt misi-uni de asigurare, ci servesc, de regulã formãrii pro-priei opinii de cãtre solicitant, responsabilitatea înauditul proiectelor este mare, având în vedere rolul ºiimportanþa finanþãrilor de proiecte în perioada actu-alã ºi contribuþia lor la creºterea economicã ºi dez-voltarea socialã în acord cu cerinþele integrãriieuropene.

1. Oportunitãþi de dezvoltare prin proiecte ºinevoia de audit al proiectelor

Managementul proiectelor a evoluat în ultimeledecenii, devenind o preocupare nu numai a cercetãto-rilor ºi instituþiilor de educaþie, dar ºi a antrepreno-rilor ºi a organizaþiilor non-profit datoritã nevoii per-manente de schimbare, de inovare în viaþa economicãºi socialã. Proiectele sunt grupate de autorii acestuidomeniu în cinci mari categorii6: (i) proiecte economi-ce de construcþii-montaj, petrochimice, miniere ºi ex-tractive; (ii) proiecte industriale; (iii) proiecte de cerce-tare; (iv) proiecte economice sau de afaceri; (v) pro-iecte de management (managementul prin proiecte).Prima categorie s-a dezvoltat în ramura industrieigrele7, tocmai datoritã problemelor specifice de orga-nizare, comunicaþii, nevoii de capital masiv pentruinvestiþii, probleme ce reclamã un management rigu-ros de control al fondurilor investite ºi al calitãþii pa-rametrilor realizaþi. În zilele noastre, proiectele sunt deo complexitate mãritã prin interferenþa elementelortehnice ºi calitative cu aspectele economice ºi sociale.

Auditul proiectelor în contextul economiei bazate pe cunoaºtere

2Vezi www.ancs.ro ºi Ordonanþa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ºtiinþificã ºi dezvoltarea tehnologicã3 PNII este aprobat prin HG nr. 475/20074 Vezi www.cnmp.ro 5 M.M. DOBRE, Provocãri ºi soluþii posibile de dezvoltare a IMM-urilor în condiþiile revoluþiei cunoºtinþelor ºi a economiei bazate pe

cunoaºtere, Revista ASE Moldova Drept Economie ºi Informaticã, nr. 3 (16)/20086 Elena DOBRE, Finanþarea Proiectelor Economice, Ovidius University Press, 2007, p. 107 Constanþa Nicoleta BODEA (coordonator), Handbook on Project Based Management, Editura Economicã, Bucureºti, 2002

30

Instrumentele de finanþare a proiectelor, cunoscutesub numele de fonduri structurale ºi de coeziune, suntpercepute astãzi ca elemente caracteristice con-strucþiei europene. Încã de la origini, proiectul euro-pean a avut drept preocupare reducerea dezechili-brelor între statele membre8. Ulterior, ComunitateaEuropeanã, devenitã mai târziu Uniunea Europeanã,a conceput o politicã distinctã de reducere a dispar-itãþilor regionale ºi o acþiune mai extinsã de coeziuneeconomicã ºi socialã, formulatã prin Tratatul de laMaastricht – Politica de Coeziune Economicã ºi So-cialã. Pentru perioada 2007-2013 acþiunile sunt con-centrate pe trei obiective9: (1) convergenþã, (2) compe-titivitate regionalã ºi ocupare, (3) cooperare teritorialã eu-ropeanã.

Instrumentele de finanþare utilizate pentru atingereaacestor obiective (numite instrumente structurale)cuprind:

- Fondurile structurale (Fondul European deDezvoltare Regionalã ºi Fondul Social Eu-ropean)

- Fondul de Coeziune

În structura totalã a bugetului alocat de UniuneaEuropeanã perioadei 2007-2013, Fondurile structuraleºi de coeziune deþin 35%10. Principalele programe definanþare în aceeaºi perioadã sunt Programul CadruCompetitivitate ºi Inovare (cu o alocare de 4,2 mili-arde euro) ºi Programul Cadru 7 Cercetare Dezvoltare(cu o alocare de 54 miliarde euro). Iatã de ce interesulîn perioada actualã pentru implementarea proiectelorcu finanþare europeanã este atât de mare. ªansa dedezvoltare economico-socialã pe baza accesãrii aces-tor finanþãri stã în scrierea de proiecte eligibile ºiimplementarea lor.

Existã o puternicã preocupare din partea organizaþi-ilor româneºti publice ºi private, precum ºi din parteaaltor categorii de persoane (manageri, studenþi, doc-toranzi, liber profesioniºti etc.) de a accesa fondurieuropene nerambursabile în condiþii de cofinanþare.În administraþia publicã, Guvernul a iniþiat chiar ºireglementãri de stimulare a managementului pro-iectelor. Scopul este crearea cadrului instituþional

pentru sprijinirea ºi impulsionarea autoritãþiloradministraþiei publice locale pentru a accesa mai uºorfonduri internaþionale pentru dezvoltare ºi moderni-zare.

Pentru activitatea desfãºuratã, specialiºtii pregãtiþi înmanagementul de proiect cu finanþare internaþionalãbeneficiazã de majorarea cu 75% a salariilor de bazãfaþã de cele prevãzute de lege11.

Pe mãsurã ce volumul proiectelor cu finanþare externãa crescut, a apãrut ºi nevoia auditãrii acestora, maiales la nivelul finanþatorilor. Auditul proiectelor sedesfãºoarã mai ales la finalizare, când se mãsoarãatingerea parametrilor tehnici proiectaþi, perfor-manþele ºi gradul de atingere a obiectivelor. Con-siderãm cã, la ora actualã ºi în perspectiva atragerii defonduri europene, auditul proiectelor reprezintã unfront de lucru pentru auditorii financiari ce nu poatefi neglijat din punct de vedere a responsabilitãþii pro-fesionale.

2. Auditul proiectelor - formã specificã de evaluare a succesului sau eºecului

Proiectele au o istorie veche, nefiind invenþia ultime-lor decenii. Proiectele se definesc prin noutate, scop,costuri ºi timp. Un proiect reprezintã ansamblul deactivitãþi cu caracter temporar, întreprinse în scopulde a crea un produs, serviciu sau o activitate unicã.Caracterul temporar al proiectului rezidã în scopulsãu, deoarece scopul proiectat, odatã atins, conduce lafinalizarea proiectului.

Orice proiect ce se finalizeazã, se transformã într-unprodus, serviciu, o activitate, o valoare culturalã(opere de artã, carte, film).

Proiectele sunt foarte variate atât prin domeniul încare se realizeazã, cât ºi prin amploarea resurselorumane ºi materiale încorporate în aceste proiecte.Unele proiecte necesitã o singurã persoanã pentrurealizarea lor, iar altele implicã zeci sau chiar sute depersoane. Într-un proiect poate fi implicat un singurdepartament de specialitate sau mai multe organizaþiieconomice, sociale, culturale sau de altã naturã.


8 Vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Maastricht_Treaty Articolul 158 (130a) din Tratatul de instituire a Comunitãþii Europeneprevede „Comunitatea se va orienta spre reducerea inegalitãþilor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni ºi a rãmânerii înurmã a regiunilor celor mai defavorizate”.

9 Aida Catanã, coordonator, Elaborarea Proiectelor cu Finanþare din Fondurile Structurale pentru IMM/uri 2007-2013, EdituraCONTAPLUS, 2008, p. 50

10 Vezi www.fseromania.ro11 Vezi art. 10 (3) din Legea 339/2007 publicatã în M.Of. 839/2007

318/2009

Managementul unui proiect reprezintã activitatea deaplicare a cunoºtinþelor, de abilitãþi, instrumente ºitehnici de lucru în scopul realizãrii activitãþilorproiectului dat, în condiþiile în care sunt satisfãcuteaºteptãrile persoanelor implicate în proiect.

Managementul proiectului presupune asigurareaunui echilibru între cerinþele uneori contradictorii alerealizãrii proiectului. Acestea se pot referi la sfera decuprindere a proiectului, la timpul de realizare, la cos-turile de realizare ºi la calitatea sau performanþeleproiectului realizat.

Toate aceste constrângeri ale proiectelor (obiective,buget, timp) influenþeazã abordarea în auditul pro-iectelor. Spre deosebire de auditul financiar, atât audi-torul, cât ºi beneficiarul raportului de audit (carepoate fi orice persoanã implicatã precum managerul,finanþatorul sau beneficiarul proiectului) nu sunt înprimul rând interesaþi de calitatea informaþiilordifuzate, ci de modul în care proiectul are sau a avutsucces sau a eºuat.

Astfel, auditul proiectelor este o formã specificã deevaluare care reprezintã, mai mult sau mai puþin, oinvestigare formalã a oricãrui aspect al proiectuluilegat de scop, buget, timp. Aceastã caracteristicã de-curge din caracterul planificat al tuturor activitãþilorºi componentelor proiectului.

Obiectivul auditului unui proiect nu este acela de aajusta istoricul proiectului, ci de a surprinde princi-palele cauze ale succesului sau eºecului proiectului,pentru a le exploata în perioada rãmasã a proiectuluisau pentru viitoarele proiecte. Pentru aceasta, cauzeletrebuie înþelese ºi, deci, evaluate. Totuºi, evaluareaproiectului nu ar trebui sã fie numai o analizã post-fac-tum, ci ar trebui fãcutã mai ales în punctele cheie aleciclului de viaþã.

Reexaminarea ºi auditul proiectului devin modalitãþiºi mijloace majore de evaluare a acestuia, fiind cer-cetãri mai mult sau mai puþin formale asupra oricãruiaspect al proiectului. În mod curent, auditul este aso-ciat cu o examinare detaliatã a diferitelor aspecte cuconþinut financiar; cu toate acestea, auditul unuiproiect este mult mai flexibil ºi, la cerere, se poateconcentra pe oricare aspect al proiectului.

Dacã, în general, a evalua înseamnã a estima ºi a sta-bili valoarea obiectului supus acestui proces, evalu-

area unui proiect apreciazã ºi estimeazã progreseleacestuia, cât ºi deciziile luate în cadrul procesului demanagement al proiectului. Instrumentul de lucrueste comparaþia cu obiectivele sale de evoluþie ºi per-formanþã stabilite sau comparaþia cu evoluþiile ºi per-formanþele altor proiecte similare.

Pentru aceasta, evaluarea trebuie efectuatã ºi prezen-tatã într-o manierã ºi un format care sã asigure ma-nagementul de luarea în considerare a tuturoraspectelor semnificative ale proiectului. De aceea,evaluarea trebuie sã fie credibilã atât pentru mana-geri, cât ºi pentru echipa de proiect, asupra cãruia estede fapt focalizatã.

În multe cazuri, beneficiarii, finanþatorii sau alte per-soane implicate ce au interes în realizarea proiectului(lb. englezã: stakeholders) solicitã auditul proiectului.Interes în realizarea proiectelor, fãrã a fi beneficiarisau finanþatori, pot avea ºi partenerii implicaþi înproiecte, cum este cazul guvernelor þãrilor gazdã, alconsiliilor locale ºi chiar al furnizorilor sau clienþilorinput-urilor ºi, respectiv, ai output-urilor proiectelor.

3. Obiectivele unui audit de proiect

Expunerea obiectivelor unui audit de proiect poate ficonvingãtoare cel puþin prin comparaþia cu obiec-tivele controlului unui proiect. Controlul este ultimaetapã a ciclului de planificare-monitorizare din cadrulimplementãrii unui proiect.

În esenþã, controlul unui proiect reprezintã procesuldesfãºurat în vederea reducerii diferenþelor dintreprevederi ºi realizãri. Controlul este o funcþie a mana-gerului de proiect ºi se preocupã de realizarea perfor-manþelor, încadrarea în bugetul aprobat ºi sin-cronizarea activitãþilor în timp cu limitarea întârzieri-lor. De aici rezultã obiectivele de bazã ale controluluiproiectelor12:

obþinerea în mod constant a rezultatelor prevãzuteprin corectarea deficienþelor identificate prin con-trol;

administrarea ºi gestionarea activelor organizaþiei-proiect.

În controlul proiectelor exercitat de management potapãrea probleme deosebite ocazionate de schimbareaobiectivelor proiectului, precum ºi în controlul activi-tãþilor creative ale proiectului.


12 Elena Dobre, Controlul ºi Auditul Proiectelor, Editura Economicã, 2007, pag. 31

32

Referitor la auditul proiectelor, care nu se realizeazãde cãtre management, ci de persoane sau entitãþiindependente, experienþa ºi tehnica managementuluiproiectelor a scos în evidenþã douã obiective princi-pale ºi anume:

evaluarea factorilor de succes ai proiectului ºi

alinierea proiectului la îndeplinirea obiectivelorgenerale ale organizaþiei prin transpunerea înde-plinirii obiectivelor proiectului în eficacitatea ºi efi-cienþa organizaþionalã.

Cel mai important obiectiv al evaluãrii unui proiecteste evaluarea succesului acestuia. Aceastã abordarea apãrut pe mãsurã ce managementul proiectelor adevenit o practicã recunoscutã atât pentru proiecteinterne ale organizaþiilor, cât ºi pentru proiecteexterne.

În urma studiilor asupra mai multor proiecte indus-triale diferite ca formã ºi dimensiune, managerii deproiect au identificat o serie de factori care constituiepatru condiþii esenþiale ale succesului unui proiect.Prima ºi cea mai simplã condiþie este eficienþa proiectu-lui în respectarea obiectivelor, bugetului ºi a calen-darului planificat. A doua condiþie a fost satisfacþiabeneficiarului. Aceastã condiþie include, pe lângã ceimai evidenþi factori ai îndeplinirii specificaþiilortehnice ºi operaþionale, ºi factori relativi la loialitate ºifidelitate: acoperirea nevoilor beneficiarului, uti-lizarea actualã de cãtre acesta, rezolvarea problemeloroperaþionale majore.

A treia condiþie, de altfel una simplã ºi aºteptatã, estesuccesul proiectului, mãsurat mai ales în succesul co-mercial ºi în cota de piaþã.

Pentru proiectele interne, factorii ar putea includemãsuri ca rezultate, durate de viaþã, etape ale proce-sului de implementare a proiectului, calitate etc.

Ultima condiþie, una oarecum dificil de stabilit ºi pre-cizat, este potenþialul pentru viitor. Aceasta include fac-tori relativi la intrarea pe o nouã piaþã, dezvoltareaunei noi linii de produse sau servicii ori, în cazul unuiproiect intern, dezvoltarea unei noi tehnologii, cali-ficãri sau competenþe.

În spatele acestor condiþii esenþiale ale succesuluiunui proiect, un alt scop al evaluãrii prin audit este

alinierea ºi transpunerea îndeplinirii obiectivelorproiectului la obiectivele generale ale organizaþiei.

Pentru aceasta, toate aspectele proiectului sunt studi-ate pentru a identifica ºi a înþelege punctele tari ºipunctele slabe ale acestuia.

Rezultatul auditului proiectului poate fi un set derecomandãri13 care pot ajuta atât proiectele în curs, câtºi cele viitoare, referitoare la: identificarea din timp aproblemelor; clarificarea legãturilor ºi relaþiilor dintreperformanþe, cost ºi timp; îmbunãtãþirea perfor-manþelor proiectului; identificarea de oportunitãþipentru viitoare progrese tehnologice; evaluarea cali-tãþii managementului proiectului; reducerea costu-rilor; accelerarea obþinerii rezultatelor; identificareagreºelilor, remedierea ºi evitarea acestora în viitor;informarea clientului; reconfirmarea din partea orga-nizaþiei a interesului ºi angajamentului în proiect.

Îndeplinirea acestor douã obiective principale nepoate dezvãlui gradul în care echipa de proiectrespectã îndeplinirea obiectivelor proiectului. Cutoate acestea, ele ignorã multe din costurile, riscurile,avantajele ºi beneficiile proiectului.

Evaluarea fãcutã prin auditul proiectului poate faceînsã recomandãri suplimentare, care pot fi conside-rate contribuþii neplanificate la realizarea proiectuluiºi, implicit, la creºterea eficacitãþii organizaþiei înansamblu.

Recomandãrile auditului referitoare la aceste obiec-tive secundare sunt tot atâtea propuneri sau încercãride a: îmbunãtãþi modul de înþelegere a felului în careproiectele pot fi utile organizaþiei; îmbunãtãþi proce-sul de organizare ºi conducere a proiectelor; oferi unmediu de lucru plãcut ºi atractiv pentru membriiechipei de proiect; identifica slãbiciunile ºi avantajeleproiectului prin analiza personalului, a managemen-tului ºi a tehnicilor ºi sistemului decizional; identificafactorii de risc în derularea proiectelor; îmbunãtãþimodul în care proiectele contribuie la formarea ºi dez-voltarea profesionalã a membrilor echipei de proiect;identifica, din rândul membrilor echipei de proiect,pe cei cu calitãþi manageriale.

Toþi aceºti factori ce asigurã succesul unui proiect þinde patru elemente de bazã14 în problematica proiec-telor:


13 Elena Dobre, Controlul ºi Auditul Proiectelor, Editura Economicã, 2007, pag. 76-7714 T. Ingram, Client/Server and Imaging: On Time, On Budget, As Promised; PM Network, December 1995, p. 13-18.

338/2009

1. Obiectivitatea ºi realismul în stabilirea scopului,bugetului, termenelor limitã ºi a soluþiilor.Deoarece una dintre cauzele principale ale unuieºec este lipsa obiectivitãþii în stabilirea unorparametri, deciziile care afecteazã iniþiereaproiectului ºi stabilirea parametrilor sãi iniþialitrebuie sã fie ferite de favorizãri ºi diligenþeinadecvate.

2. Necesitatea unui personal cu experienþã la toatenivelele ierarhice ale proiectului. Personalul cuexperienþã atât din partea clientului, cât ºi dinpartea contractorului serveºte la: menþinereaunei atitudini de cooperare ºi de rezolvare aproblemelor între cele douã pãrþi; impunerea ºistabilirea principalelor obiective de atins ºi acelor care pot fi deja predate spre utilizare,folosind tehnici profesionale de management ºimenþinând un contact permanent cu clientul înrealizarea proiectului.

3. Autoritatea corelatã cu responsabilitatea. Din mo-mentul în care proiectul are stabilit un scop cert,dar limitat de regulã de buget ºi de timp estenecesar ca, în vederea atingerii acestui scop,managerul de proiect sã aibã autoritatea de aface compromisuri între aceste obiective (scop,cost, timp).

4. Contabilizarea integralã a operaþiunilor ºi activitã-þilor proiectului. Evidenþa contabilã trebuie þinu-tã în mod responsabil, astfel încât sã dea asigu-rarea cã toate pãrþile implicate îºi îndeplinescsarcinile prestabilite. Contabilitatea trebuie sãprezinte în detaliu toate aspectele contractualeºi toate ordinele de cumpãrare. Aceasta ar tre-bui sã includã detalii referitoare la managerulde proiect, la cel care a fãcut estimãrile, la furni-zori, la contractor ºi, bineînþeles, la client ºi lautilizatorii finali.

ConcluziiConceptul de audit este definit drept o examinaredetaliatã a diferite aspecte cu conþinut financiar; cutoate acestea, auditul unui proiect este mult mai fle-xibil ºi, la cerere, se poate concentra pe oricare aspectal proiectului. Conceptul ºi procesul de audit au însãtrãsãturile unei evaluãri în sensul de apreciere canti-tativ valoricã, nu numai valoricã.

Auditul sau evaluarea unui proiect vizeazã succesulsau eºecul acestuia. Obiectivele auditului unui proiectsunt directe ºi subsidiare sau secundare. Cele directesau principale pot fi uºor identificate ºi evaluate sauauditate, pe când obiectivele secundare sunt mult maigreu de evaluat pentru cã þin de intimitatea activi-tãþilor, de relaþiile de echipã etc.

Studii ale managerilor de proiecte aratã cã elementelerecunoscute în practicã ce fac diferenþa între succesulºi eºecul unui proiect sunt urmãtoarele: obiectivitateaîn stabilirea scopului, bugetului, termenelor limitã ºi asoluþiilor; necesitatea unui personal cu experienþã la toatenivelele ierarhice ale proiectului; autoritatea corelatã curesponsabilitatea; contabilizarea totalã a operaþiunilor ºiactivitãþilor proiectului.

Considerãm cã aceste delimitãri conceptuale ce þin detehnicile de management al proiectelor sunt utilemuncii auditorilor financiari ºi chiar tuturor celorinteresaþi de proiecte în condiþiile în care în economiaactualã nu dispune încã de suficientã experienþã ma-nagerialã a proiectelor, iar finanþãrile europene suntîncã disponibile ºi aºteaptã a fi accesate.


Bodea, Constanþa Nicoleta (coordonator), Handbookon Project Based Management, Editura Economicã,Bucureºti, 2002

Dobre, Elena, Controlul ºi Auditul Proiectelor, EdituraEconomicã, 2007

Dobre, M.M., Provocãri ºi soluþii posibile de dezvoltare aIMM-urilor în condiþiile revoluþiei cunoºtinþelor ºi aeconomiei bazate pe cunoaºtere, Revista ASEMoldova Drept Economie ºi Informaticã, nr. 3(16)/2008

Ingram, T., Client/Server and Imaging: On Time, OnBudget, As Promised; PM Network, December 1995

Meredith, Jack R., Mantel Jr., Samuel J., ProjectManagement – a managerial approach, John Wiley &Sons, New York, 2000

Toffler, Alvin, Revolutionary Wealth, 2006

www.ancs.ro

www.cnmp.ro

www.fseromania.ro

www.pmi.org

Bibliografie

34

IntroducereIndicii, precum plãþi întârziate aleratelor ºi dobânzilor, schimbareamanagementului, acþiuni legale îm-potriva clientului, deteriorarea rela-þiilor cu partenerii de afaceri sau cupersonalul, aratã cã respectivul cre-dit a devenit un credit problemã.Soluþia preferatã pentru un astfel decredit este renegocierea planului deacþiune cu clientul, respectiv re-eºalonarea sau rescadenþarea credi-tului ºi, deci, stabilirea unui nougrafic de rambursare.

În general, creditele sunt conside-rate a fi neperformante atunci cândcapitalul sau dobânda aferentã atrecut de scadenþã ºi este neplãtitãde 90 de zile sau mai mult. Cu altecuvinte, caracterul neperformant alunui credit se manifestã atuncicând nu mai sunt asigurate condiþi-ile de rambursare integralã ºi deachitare a dobânzilor ºi comisioa-nelor aferente. Beneficiarul unuicredit devenit neperformant este,cu siguranþã, ºi el un client neper-formant, care în prezent sau în

Evoluþia creditelor neperformante în România

ºi rolul auditului internbancar în limitarea lor

Non-performing Loans' Evolution in Romania and Banking Internal Audit's

Role in their Limitation

Due to the latest pronounced crediting expansion in the Romanian banking system,the associated risk became stronger, jeopardizing the portfolio's quality illustrated bythe non-performing loans. What are non-performing loans and how their evolution inRomania looks like? Which are their causes and the main negative implications in thebanking system? Which are the warning signals and the most important preventionways? These are just a few questions at which the authors proposed to find an answer. In order to achieve their goals, the authors started a research from the macroeconomicanalysis of the Romanian non-performing loans evolution during the latest 14 yearsand they have been trying to find answers to the above questions basing on the infor-mation provided by various credit institutions and presenting at the same time opinionsexpressed by international organisms regarding the same subject.Also, using a study case made upon a sample of credit institutions which are runningtheir activities in Romania, the authors have identified the main measures imposed bybanks' internal audit for managing risks associated to non-performing credits and pre-venting their future appearance.

Key words: internal audit, financial crisis, non-performing loans, credit risc, banking supervision

Abstract

* Prof.univ.dr., Universitatea Babeº-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Gestiunea Afacerilor,[email protected].

** Lect.univ.dr., Universitatea Babeº-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Gestiunea Afacerilor, [email protected].

Dumitru MATIª* & Cristina PALFI**

Cuvinte cheie:audit intern, criza financiarã, credite neperformante,

risc de credit, supraveghere bancarã

358/2009

viitor nu este sau nu va mai fi înmãsurã sã-ºi plãteascã la termendatoriile, situaþie reflectatã de altfelde performanþa sa financiarã. Iatãcât de important este criteriul deapreciere a performanþei financiarea debitorilor la încadrarea lor pecategorii de clasificare, prin sem-nalele de alarmã pe care le tragereferitoare la posibila incapacitatede platã a datoriilor viitoare. Deaceea, este foarte importantã de-pistarea timpurie a aºa-numitelorsemnale de avertizare, ce aratã cãîmprumutul a devenit o problemãºi recuperarea lui este absolut nece-sarã înainte ca datoria sã se acu-muleze, pentru a evita declanºareaunei crize financiare.

Din pãcate, legislaþia în vigoareeste, sub acest aspect, în defavoareainstituþiilor de credit, deoareceiniþierea de proceduri judiciarenecesitã implicit scoaterea în afarabilanþului a creanþei ºi înregistrareape cheltuieli a diferenþei pentrucare nu existã constituite provizi-oane, situaþie ce va reduce profi-tabilitatea bãncii, ducând chiar laînregistrarea de pierderi. Aºa seexplicã de ce instituþiile de creditacþioneazã în justiþie abia dupãexpirarea termenului prevãzut, de90 de zile, în care pot provizionaintegral creditele, indiferent degaranþii.

Obiectivele propuse ºi metodologia

cercetãrii Prezenta lucrare analizeazã pro-blematica creditelor neperformanteatât în general, cât ºi la nivelul sis-temului bancar românesc, punândaccentul pe rolul auditului intern al

instituþiilor de credit în gestionareariscurilor asociate lor.

În acest sens, lucrarea îºi propunesã gãseascã rãspunsuri la urmã-toarele întrebãri: Care sunt princi-palele cauze ale apariþiei creditelorneperformante? Care sunt sem-nalele de avertizare ºi principalelemodalitãþi de prevenire a apariþieilor?

Pentru a rãspunde la aceste între-bãri am procedat la analiza proble-maticii creditelor neperformante,atât la nivel macroeconomic, cât ºi lanivel microeconomic, punând accentpe factorii sãi generatori, dar maiales pe stategiile de soluþionare ºimãsurile de prevenire. La nivel ma-croeconomic, am efectuat o analizãretrospectivã, bazatã pe informaþiistatistice, a evoluþiei de-a lungultimpului a creditelor neperforman-te ºi a impactului schimbãrilor le-gislative asupra lor, utilizând înexclusivitate ca metodã de valorifi-care a acestor informaþii metodacomparaþiei. La nivel microeconomic,pentru a evidenþia principalelemãsuri impuse de auditul intern alinstituþiilor de credit în vedereagestionãrii creditelor neperforman-te, am recurs la efectuarea unuistudiu de caz asupra unui eºantionde 15 instituþii de credit, utilizândmetoda descriptivã (narativã), pre-cum ºi instrumentul de lucru con-cretizat în analiza documentelor, înspecial a rapoartelor de audit in-tern. Pentru culegerea datelor,principala metodã folositã a fostmetoda observãrii, atât a observaþieispontane, cât ºi a observaþiei pro-vocate.

Pe baza concluziilor desprinse pri-vind cele mai frecvente mãsuriadoptate de auditul intern, am

venit în sprijinul acestuia cu câtevarecomandãri vizând principalelesemnale de avertizare ale posibilitãþiiapariþiei de credite neperformanteîn sistemul bancar.

Stadiul cunoaºterii în viziune internaþionalã

Greºelile în raþionamentul profe-sional al lucrãtorilor bancari suntadesea considerate drept cauzelemajore ale apariþiei creditelor ne-performante. Studii efectuate înacest sens au demonstrat cã acesteanu sunt motive serioase care sãconducã la falimentul unei insti-tuþii de credit. Problemele realesunt cele aferente sistemului bancarºi care sunt înrãdãcinate în politicilede creditare ale bãncilor. În acestsens vom exemplifica în continuarecâteva dintre semnele de distorsi-une a culturii de credit citate deBanca Centralã Americanã în ma-nualul de examinare al bãncilorcomerciale1, ºi anume:

a) operaþiunile interne, respectivacordarea prea multor creditedirectorilor ºi acþionarilor marisau pãrþilor afiliate acestora;

b) compromiterea principiilor de cre-ditare, prin acordarea de creditecare au riscuri mari ori auataºate condiþii nesatisfãcãtoare,cu deplina conºtientizare a în-cãlcãrii principiilor de creditaresãnãtoase, în vederea obþineriiunor venituri cât mai mari, subpresiunile concurenþei sau caurmare a unor conflicte perso-nale de interese;

c) dorinþa de a obþine venituri cât maimari, situaþie în care preocu-parea pentru câºtiguri excede


1 H. van Greuning, S. B. Bratanovic, Analyzing and managing banking risk (Analiza ºi managementul riscului bancar) – traducereautorizatã de Banca Mondialã, Editura Irecson, Bucureºti, 2004, pg. 93.

36

motivaþia unor decizii de credi-tare sãnãtoase, subevaluatã desperanþa cã riscul nu se va mate-rializa sau nu va conduce lacredite cu termeni de rambur-sare nesatisfãcãtori. Aceasta esteo problemã relativ frecventã în-trucât portofoliul de credite estede obicei principalul activ gene-rator de venituri al unei bãnci;

d) informaþii de credit incomplete,împrumuturile fiind acordatefãrã o evaluare corespunzãtoarea bonitãþii clientului;

e) complezenþa, manifestatã în modtipic printr-o lipsã de suprave-ghere adecvatã a clienþilorvechi, familiari, prin depen-denþa de informaþii orale ºi nude date financiare credibile ºicomplete, ºi printr-o interpre-tare optimistã a punctelor slabe,cunoscute, legate de client, da-toritã supravieþuirii în trecut însituaþii potrivnice. În plus, bãn-cile pot ignora semnalele deavertizare referitoare la client,economie, regiune, sector saualþi factori relevanþi sau, adesea,refuzã sã punã în aplicareclauzele de rambursare, inclusivlipsa acþiunii juridice prompte.

f) lipsa supravegherii, chiar ºi credi-tele sãnãtoase la început putândsã genereze pe parcurs proble-me ºi pierderi din cauza lipseiunei supravegheri eficiente;

g) incompetenþa tehnicã, respectivlipsa capacitãþii tehnice în rân-dul ofiþerilor de credit de a ana-liza situaþiile financiare ºi de aobþine ºi evalua informaþii decredit pertinente;

h) slaba selecþie a riscurilor, tendinþãce implicã urmãtoarele:

- acordarea de credite cu unrisc financiar sãnãtos, iniþial

pânã la un nivel aflat dincolode capacitatea de platã rezo-nabilã a clientului. Aceastaeste o problemã frecventã încadrul economiilor instabile,cu rate de dobândã volatile;

- acordarea de credite la carepartea finanþatã de bancã dincostul total al proiectului estemai mare în raport cu in-vestiþia de capital propriu aclienþilor;

- acordarea de credite bazatepe expectaþii privind finali-zarea cu succes a unei tran-zacþii ºi nu pe bonitateaclientului, precum ºi a celorpentru cumpãrarea specula-tivã de titluri sau bunuri;

- acordarea de credite compa-niilor care funcþioneazã înzone sau sectoare aflate înimpas economic;

- acordarea de credite bazatepe garanþii cu valoarea delichidare problematicã saucredite cu garanþii fãrã marjeadecvate de siguranþã.

Alte cercetãri în domeniu au de-monstrat faptul cã deteriorarea ca-litãþii portofoliului de credite semanifestã întotdeauna gradual,fiind însoþitã de o serie de semnalede avertizare care permit ofiþeruluide credite sã acþioneze pentru apreveni agravarea situaþiei sau celpuþin pentru a minimiza pierdereace ar putea fi înregistratã de bancã,îndrumând ºi sprijinind împrumu-tatul sã ia mãsuri pentru îmbunã-tãþirea situaþiei sale financiare. Îngeneral, înainte de a nu mai putearambursa un credit, debitorul treceprintr-o crizã de numerar. Se apre-ciazã existenþa a trei etape distincteprivind numerarul2, ºi anume:

a) menþinerea cu dificultate a lichidi-tãþii, etapã în care stocurile în-cep sã se acumuleze ºi viteza deîncasare a creanþelor încetineºte,reacþia împrumutatului fiindîncetinirea plãþii furnizorilor,reducându-ºi astfel cheltuielile;

b) etapa a doua, în care adminis-trarea numerarului devine priori-tarã, fiind impuse plafoane ºilimitãri de cheltuieli; salariaþiisunt lãsaþi sã-ºi caute alte locuride muncã, nu se mai fac inves-tiþii, se încearcã valorificareaactivelor neesenþiale, nu se maiplãtesc dividende cu scopul de ale capitaliza pentru a acoperi ca-pitalul propriu diminuat depierderile din exploatare. Rela-þiile împrumutatului cu bancaîncep sã se deterioreze în aceas-tã etapã, deoarece debitorul în-cearcã sã obþinã credit supli-mentar în timp ce încalcã clau-zele contractului de credit exis-tent;

c) ameninþarea pericolului de fali-ment, etapã în care împrumuta-tul îºi utilizeazã toate sursele denumerar din conturi, nu-ºi maiachitã nici un fel de datorii sauobligaþii. Ultima alegere este sã-ºi declare falimentul sau sã gã-seascã un partener cu care sã fu-zioneze, de care sã fie absorbit.

Pentru ca semnalele de avertizaresã fie eficient valorificate ºi sã pre-vinã transformarea într-un creditneperformant, ofiþerii de credite artrebui sã acorde o mai mare atenþiela analiza situaþiilor financiar-con-tabile ale împrumutatului, sã co-munice în permanenþã cu acesta, sãfie atent la semnalele directe ºiindirecte primite de la terþi ºi sã iaîn considerare toate miºcãrile dinconturile bancare ale debitorului.


2 T. W. Koch, Bank management, The Dryden Press, Orlando, 1992, pg. 755.

378/2009

Procedurile de soluþionare a creditelor- problemã reprezintã un aspectimportant al gestionãrii riscului decredit deoarece, dacã nu se iau latimp mãsuri corespunzãtoare pen-tru abordarea lor, pot fi ratateocazii de încasare a acestor activeslabe calitativ ºi se pot acumulapierderi pânã la punctul în careeste ameninþatã solvabilitatea bãn-cii. În cursul procesului de soluþio-nare trebuie luat în considerarefiecare credit ºi client în mod indi-vidual, printre strategiile tipice3,numãrându-se:

a) reducerea expunerii la riscul decredit al unei bãnci, de exempluprin obligarea clientului sã adu-cã capital, fonduri sau garanþiireale ori personale în plus;

b) colaborarea cu clientul în ve-derea evaluãrii problemelor ºi aidentificãrii soluþiilor pentruameliorarea capacitãþii de ram-bursare ºi a serviciului datoriei,cum ar fi oferirea de consul-tanþã, punerea la punct a unuiprogram de reducere a cos-turilor operaþionale ºi/sau desporire a veniturilor, vânzareade active, elaborarea unui pro-gram de restructurare a datorieisau amendarea termenilor îm-prumutului;

c) mijlocirea achiziþionãrii sau pre-luãrii clientului de cãtre o partecu o bonitate mai bunã sau mij-locirea unui parteneriat sub for-ma unei asocieri în participaþi-une;

d) lichidarea riscului printr-o înþe-legere extra-judiciarã ori prinîntreprinderea unei acþiuni judi-ciare, prin executarea garanþiilor

personale sau executarea silitãori lichidarea celor reale.

Creditele neperformanteîn România ºi mãsurile

aferente impuse de auditul intern bancar

Analiza portofoliului de credite ne-performante este foarte vastã de-oarece oferã indicii importanteasupra calitãþii portofoliului totalºi, în ultimã instanþã, asupra decizi-ilor de creditare ale unei bãnci. Înacest sens, nu este suficientã doarsimpla stabilire a vechimii credi-telor restante, ci se impune ºi o de-falcare a acestora pe tipuri de cli-enþi ºi pe segmente de activitate,pentru a putea determina tendin-þele generale ºi a stabili dacã toþiclienþii sunt sau nu afectaþi în egalãmãsurã. De asemenea, trebuie eva-luat fiecare caz în parte pentru adetermina dacã situaþia este re-versibilã, ce se poate face pentru aameliora capacitatea de rambur-sare ºi dacã au fost folosite sau nuplanuri de redresare în acest sens.În procesul de analizã este foarteimportantã stabilirea cauzelor de-teriorãrii calitãþii portofoliului decredite pentru a putea identificaposibilele mãsuri ce ar putea fiîntreprinse de bancã pentru a con-tracara un anumit trend. Situaþia,odatã materializatã, impune înprimul rând o analizã a provizioa-nelor constituite pentru a determi-na capacitatea bãncii de a face faþãcazurilor de neplatã, urmatã deluarea în considerare a impactuluiasupra contului de profit ºi pier-dere pentru a stabili exact modul încare instituþia de credit va fi afec-

tatã de deteriorarea calitãþii acti-velor.

1. Evoluþia creditelor neper-formante în România ºi cauzele apariþiei lor

Plecând de la situaþia clasificãriicreditelor pe categorii, se apreciazãcã în categoria creditelor neperfor-mante se includ împrumuturileclasificate „Îndoielnic” ºi „Pierde-re”, evoluþia lor în perioada 1994 -2008 fiind prezentatã în figura4

urmãtoare.

Din analiza datelor prezentate înfigura 1 se poate observa nivelulmaxim de 54,77% atins de crediteleneperformante în anul 1998, dato-rat portofoliilor de credit ale BãnciiAgricole ºi Bancorex. Scãdereabruscã a celor douã categorii de cla-sificare în totalul creditelor, înregis-tratã în perioada 2000 – 2002, esterezultatul îmbunãtãþirii aparente acalitãþii portofoliului de credite caurmare a eliminãrii performanþeifinanciare din criteriile de clasifi-care a debitorilor. În anul 2003,odatã cu reintroducea criteriului declasificare sus menþionat ºi pon-derea creditelor de calitate slabã s-atriplat faþã de anul precedent.Uºoara sa scãdere în perioada 2004- 2006 poate fi motivatã de ade-vãrata consolidare a sistemuluifinanciar românesc ºi a creºterii sta-bilitãþii sale ca urmare a privatizãriiunui numãr mare de instituþii decredit ºi a preluãrii majoritãþii lorde cãtre bãnci strãine. Astfel, dintotalul de 33 de instituþii de creditau mai rãmas doar douã bãnci cucapital majoritar de stat, iar dintrecele cu capital privat, 24 deþineauun capital majoritar strãin5.


3 H. van Greuning, S. B. Bratanovic, Analyzing and managing banking risk (Analiza ºi managementul riscului bancar) – traducereautorizatã de Banca Mondialã, Editura Irecson, Bucureºti, 2004, pg. 93.

4 Figurã realizatã de autori pe baza datelor din Rapoartele anuale ale Bãncii Naþionale a României – www.bnr.ro.5 Conform site-ului Bãncii Naþionale a României – www.bnr.ro.

38

Începând cu anul 2006 însã, cali-tatea portofoliului de credite a în-ceput sã se deterioreze, evoluþia sanegativã accentuându-se în urmã-torii doi ani, ceea ce a condus lasituaþia în care se aflã în prezentsistemul bancar românesc.

Principala cauzã a apariþiei creditelorneperformante se considerã a fiincompetenþa sau neatenþia personalu-lui bãncii, în special în stadiul deanalizã al dosarului de credit, dar ºiulterior, în momentul acordãrii îm-prumutului ºi pe parcursul deru-lãrii acestuia.

Aceasta se materializeazã în ne-cunoaºterea activitãþi clientului ºiimplicit în analiza financiarã ne-corespunzãtoare a acesteia, înstructurarea inadecvatã a împru-mutului (destinaþie, sumã, sursa derambursare, termenele de rambur-sare etc.), în întocmirea unei docu-mentaþii incorecte sau incomplete,garantarea defectuoasã a îm-prumutului ºi în lipsa clauzelorasiguratorii, în slaba urmãrire aderulãrii creditului sau chiar înlipsa acesteia.

Pe lângã cauzele determinate degreºelile comise de bancã, apariþiacreditelor neperformante poate ficauzatã ºi de beneficiarii creditelor,mai exact de modul de gestionare aafacerii, precum ºi de poziþia sa pepiaþã, materializate în calitateanecorespunzãtoare a conducerii,politici financiare ºi de marketingnecorespunzãtoare, deteriorareaprocesului de producþie sau dez-voltarea prea rapidã în condiþiilelipsei capitalului propriu necesarpentru a susþine capacitatea de au-tofinanþare etc.

O serie de factori externi, cum ar fischimbãrile ce pot surveni în eco-nomie, creºterea concurenþei, dez-voltarea tehnologiilor, apariþiaunor noi reglementãri, precum ºialþi factori pot afecta negativ activi-tatea clientului, cauzând de aseme-nea apariþia de credite neperfor-mante. Totuºi, în multe situaþii,aceste cauze pot fi anticipate, maiales dacã existã o colaborare con-tinuã între debitor ºi ofiþerul decredite.

2. Strategii de soluþionare acreditelor neperformante

Creditele neperformante pot fitratate, în funcþie de politica decreditare a bãncii, în douã modali-tãþi ºi anume:

a) prin menþinerea creanþelor activepânã când debitorul se redreseazãsau pânã când banca este forþatã sãrecunoascã pierderea, înregis-trând-o ca atare. Aceastã abor-dare este tipicã sistemelor ban-care bazate pe tradiþia britanicã,nivelul rezervelor pentru pier-deri în acest caz putând sã parãneobiºnuit de mare.

Redresarea agenþilor economici ne-performanþi presupune luarea decãtre instituþia de credit a uneiadintre urmãtoarele mãsuri necesareºi oportune pentru refacerea capa-citãþii lor de platã:

- rescadenþarea creditelor, res-pectiv amânarea termenuluide rambursare a cel multdouã rate intermediare decredit, fãrã a depãºi termenulmaxim de acordare, sau


398/2009

modificarea, o singurã datã,atât a termenelor de rambur-sare, cât ºi a cuantumuluiratelor, cu încadrarea însã întermenul maxim de creditareaprobat iniþial. Aceasta poateavea efecte benefice asuprafluxului de numerar prinamânarea fãrã costuri supli-mentare (dobânda menþinân-du-se aceeaºi) a unei datoriiplanificate, oferind astfelºansa refacerii capacitãþii deplatã a debitorului;

- reeºalonarea creditelor, respec-tiv prelungirea sau amânareatuturor scadenþelor ratelor,precum ºi modificarea cuan-tumului acestora în cadrulsoldului total rãmas de ram-bursat, cu depãºirea ter-menului iniþial aprobat, darcu încadrarea în termenulmaxim de creditare prevãzutde legislaþie pentru tipul decredit respectiv. Aceasta esteo mãsurã intermediarã, pre-mergãtoare declarãrii incapa-citãþii de platã ºi declanºãriiprocedurii de executare sili-tã, oferind ºansa refaceriicapacitãþii de platã a debi-torului. Spre deosebire derescadenþare, are loc o majo-rare a dobânzii, mai micãînsã decât în cazul creditelorrestante. Foarte important dereþinut este faptul cã reeºa-lonarea unui împrumut estepermisã doar o singurã datã,fãrã a mai fi permise resca-denþãri ulterioare;

- acordarea unor noi împrumu-turi, respectiv suplimentareacreditelor deja acordate, pen-tru a evita intrarea debitoru-

lui în incapacitate de platã.Aceastã mãsurã presupune oanalizã suplimentarã, deo-sebit de atentã a împrumuta-tului ºi impunerea unor con-diþii speciale, precum: utili-zarea noului credit strict pen-tru scopul convenit cu banca,derularea tuturor încasãrilorºi plãþilor prin conturiledeschise la respectiva insti-tuþie de credit, asigurarea ºipãstrarea garanþiilor consti-tuite în favoarea bãncii etc.;

- majorarea fondului de rulment,prin creºterea pasivelor petermen lung sau reducereaactivelor fixe. Având în ve-dere situaþia financiarã aclientului, creºterea pasivelorpe termen lung este practicimposibilã, întrucât debi-torul nu dispune de surselenecesare majorãrii capitalu-lui sau emisiunii de noi obli-gaþiuni, iar valorificarea ac-tivelor fixe nu este de doritdeoarece ar afecta soliditateaafacerii. Totuºi, în situaþia încare clientul a fãcut investiþiifãrã sã aibã surse de finan-þare corespunzãtoare ca ter-men, o serie de active fixefiind practic finanþate dincredite pe termen scurt,existã posibilitatea transfor-mãrii acestor împrumuturi încredite pe termen mediu ºilung, care sã se rambursezepe mãsura amortizãrii ac-tivelor fixe pe care le fi-nanþeazã;

- reducerea necesarului de fond derulment, prin creºterea vitezeide rotaþie a activelor circu-lante ce va avea ca rezultat

fie reducerea stocurilor, fieobþinerea unei cifre de afacerimai mari cu aceleaºi stocuri,care înseamnã încasãri maimari, deci flux de numerarsuplimentar.

b) prin considerarea creanþei neram-bursate drept pierdere ºi recupera-rea acesteia din rezerve, urmatã deîncercarea de a recupera ceea ce semai poate de la debitor. Acestmodel este tipic pentru SUA ºieste mai conservator prin aceeacã activele – pierdere sunt con-siderate a fi “non-bancabile”6 ºinu neapãrat nerecuperabile.Prin scoaterea imediatã din evi-denþe a creditelor neperforman-te nivelul rezervelor va pãreamai mic în raport cu portofoliulde credite existent.

Prin urmare, la evaluarea niveluluide provizioane stabilit de o bancã,analiºtii trebuie sã înþeleagã clardacã banca face operaþiunea de tre-cere a pierderilor pe cheltuieli înmod direct sau pur ºi simplu con-stituie provizioane pentru acestea.Modalitatea utilizatã depinde ade-sea de reglementãrile fiscale aplica-bile provizioanelor.

În analiza creditelor cu probleme oimportanþã deosebitã o au garanþi-ile, respectiv tipul ºi mãrimea lor, cesunt folosite în caz de insolvabili-tate a debitorului pentru acoperireapierderilor prin valorificarea lor,conform reglementãrilor actuale7

atât contractele de credit bancar, câtºi garanþiile reale ºi personale con-stituite în scopul garantãrii creditu-lui bancar, constituind titluri execu-torii.


6 H. van Greuning, S. B. Bratanovic, Analyzing and managing banking risk (Analiza ºi managementul riscului bancar) ) traducereautorizatã de Banca Mondialã, Editura Irecson, Bucureºti, 2004, 101.

7 OUG nr. 99/06.12.2006 privind instituþiile de credit ºi adecvarea capitalului, publicatã în M.O. nr. 1027/27.12.2006, art. 120.

40

3. Modalitãþi generale de prevenire ºi gestionarea riscului de credit

Pentru prevenirea apariþiei creditelorneperformante trebuie luate în con-siderare toate semnalele de averti-zare în acest sens, fiind însã nece-sarã, în primul rând, desfãºurareaunei activitãþi prudente de apro-bare a creditelor, dar ºi urmãrireaatentã a derulãrii acestora în vede-rea soluþionãrii eventualelor pro-bleme ce pot apãrea pe parcurs.Aºadar, acordarea unui credit artrebui sã fie condiþionatã în primulrând de estimarea corectã a posi-bilitãþii de recuperare a acestuia lascadenþã, deoarece estimarea corec-tã a capacitãþii de rambursare aunui împrumut s-a dovedit, de celemai multe ori, a fi mai importantãdecât asigurarea creditului cugaranþii materiale.

În acest sens, audit intern al insti-tuþiilor de credit are un rol co-vârºitor în managementul riscu-rilor asociate creditelor neperfor-mante. În prezentul studiu a fostcuprins un eºantion de 15 instituþiide credit ce îºi desfãºoarã activi-tatea pe teritoriul României, scopulcercetãrii fiind acela de a identificaprincipalele modalitãþi de gestio-nare a riscului de credit ºi de pre-venire a apariþiei creditelor neper-formante.

Mãsurile impuse de auditul internal instituþiilor de credit analizatesunt axate în special pe:

a) estimarea corectã a necesarului decreditare al împrumutatului ºi atermenelor de rambursare. În acestsens este foarte important sãmenþionãm faptul cã riscul denerambursare este independentde suma creditului. Astfel, încazul unui credit de valoaremicã, riscul de nerambursare

apare din cauza lipsei fonduri-lor necesare realizãrii volumuluiproducþiei programate ºi impli-cit a profitului estimat ºi a în-casãrilor necesare plãþii obligaþi-ilor asumate. În situaþia contrac-tãrii unui împrumut mare, ris-cul de nerambursare este con-secinþa creºterii gradului de în-datorare financiarã peste nece-sar ºi a majorãrii artificiale a cos-tului cu dobânzile, generândreducerea capacitãþii de platã. Înceea ce priveºte termenele derambursare este foarte impor-tantã corelarea momentuluiplãþilor cu momentul încasãrilorprevizionate, în caz contrarîmprumutatul putând sã intre înincapacitate de platã. Acesteasunt principalele motive pentrucare auditul intern al instituþi-ilor de credit a recomandat ade-sea analizarea atentã a durateide acordare a creditului, deoare-ce un termen prea lung facili-teazã apariþia pericolului creºte-rii artificiale a gradului de înda-torare financiarã prin creºtereavolumului dobânzilor;

b) corelarea destinaþiei creditului cusursa de rambursare; Aceastã re-comandare a auditului interneste justificatã de faptul cã insti-tuþiile de credit trebuie sã se asi-gure anterior acordãrii unui îm-prumut cã afacerea finanþatã dincredit va genera suficiente în-casãri încât debitorul sã poatãrambursa ratele ºi dobânzileaferente;

c) existenþa a douã posibilitãþi dis-tincte de recuperare a creanþelor;Dacã prima sursã de rambur-sare a unui împrumut o repre-zintã lichiditãþile rezultate dinafacerea clientului, care se potdiminua semnificativ în condiþi-ile apariþiei unor probleme fi-

nanciare, nemaipermiþând ram-bursarea datoriilor, cea de-adoua sursã trebuie sã fie unactiv care, pe lângã lichiditateasa ºi calitatea de a-ºi pãstra va-loarea de piaþã în timp, trebuiesã fie uºor accesibil, în sensul cãvalorificarea acestuia sã nu afec-teze negativ procesul de pro-ducþie al debitorului;

d) inserarea în cuprinsul contractuluide credit a unor clauze specifice,prin care sã-i fie impusã împru-mutatului obligaþia de a-ºi men-þine capacitatea de platã. Printreaceste clauze, recomandate deauditul intern, se numãrã obli-gativitatea debitorului de a fur-niza bãncii situaþiile financiar-contabile la termenele conve-nite, de a-ºi menþine lichiditatea,solvabilitatea, gradul de înda-torare, viteza de rotaþie a mij-loacelor circulante ºi cash-flow-ul peste anumite limite valorice,de a-ºi menþine activele fixe înstare bunã de funcþionare, de ainforma banca despre orice liti-giu care îi poate diminua patri-moniul ºi afecta performanþeleetc. În plus, în cuprinsul con-tractului de credit se pot stipulaºi anumite restricþii financiare,ca de exemplu limitarea inves-tiþiilor în active imobilizate la oanumitã valoare ºi interdicþii (dea gaja sau ipoteca active, de aefectua fuziuni sau achiziþii fãrãaprobarea bãncii, de a vinde sauînchiria activele fixe existente ºiîn special cele aduse în garanþieetc.).

Concluzii ºi recomandãri

Creditele neperformante sunt celecare genereazã pentru bãnci cele


418/2009

mai mari cheltuieli de gestiune ariscului, nivelul maxim al cos-turilor fiind atins în cazul creditelortrecute la pierdere, la care nu semai poate recupera nimic ºi caresunt acoperite din provizioaneleconstituite, din fondul de rezervãsau din fondul de risc. Acoperirealor poate duce însã chiar la dimi-nuarea activului ºi pasivului bãncii,ºi implicit la o restrângere a volu-mului de activitate.

Aceasta este cea mai gravã con-secinþã a creditelor neperformante,pe lângã ea existând o serie de alteaspecte mai puþin vizibile, dar cuacelaºi efect negativ asupra profi-tabilitãþii bãncii.

Astfel, diversele zvonuri la adresaunei bãnci despre existenþa unuiportofoliu însemnat de crediteneperformante determinã retrageriînsemnate de depozite din parteaclienþilor, succesul unei instituþii decredit, dupã cum bine ºtim, fiindasigurat de încrederea pe careaceasta o inspirã investitorilor ºiclienþilor sãi.

Aºadar, creditele neperformantepot deteriora imaginea ºi reputaþiabãncii, ducând chiar la incapacitatede platã ºi la faliment.

În plus, creditele neperformantesunt costisitoare pentru bancãdeoarece implicã o serie de cheltu-ieli administrative, generate deconstituirea unor departamentespecializate de urmãrire ºi recupe-rare a lor sau chiar de crearea unuicorp de executori judecãtoreºti înacest scop.

Mai mult decât atât, în situaþia încare o instituþie bancarã deþine unportofoliu ridicat de credite neper-formante, ea poate deveni obiect alunor controale speciale efectuatede Banca Naþionalã a României,fiind nevoitã sã ia mãsuri supli-

mentare de prudenþialitate pentruacordarea de noi credite, ceea cepoatã sã conducã la pierderea unorclienþi nemulþumiþi din acest punctde vedere.

În cele din urmã, în situaþia în careo instituþie de credit a devenitneprofitabilã, consecinþã a porto-foliului însemnat de credite neper-formante, ea se aflã totodatã în im-posibilitatea de a mai stimula ºipãstra salariaþii buni, care de regulãse îndreaptã spre alte instituþii decredit, mai sigure.

În aceste condiþii, are loc o creºterea cheltuielilor bãncii, generatã denecesitatea de a pregãti noi salariaþicare sã le ia locul.

Acestea sunt, aºadar, cele mai im-portante aspecte privind crediteleneperformante ce influenþeazã ne-gativ profitabilitatea unei instituþiide credit.

Pe lângã acestea însã, crediteleneperformante produc numeroaseprobleme mediului de afaceri îngeneral, generând adeseori blocajefinanciare la nivelul economieinaþionale ºi implicit menþinereaacesteia într-o perioadã de rece-siune prelungitã.

În cele ce urmeazã vom enumeracâteva dintre principalele semnalede avertizare ale posibilitãþii apa-riþiei de credite neperformante,care trebuie avute în vedere deauditul intern al instituþiilor de

credit în misiunile sale, ºi anume:

schimbarea conducerii ºi în spe-cial a persoanelor cu atribuþiifinanciar-contabile;

întârzierea întocmirii situaþiilorfinanciare ºi existenþa unei evi-denþe contabile inadecvate;

deteriorarea lichiditãþii sau afondului de rulment;

modificãri rapide în structuraactivelor, reducerea ponderii ac-tivelor circulante în total active,ponderea mare a imobilizãrilornecorporale ºi financiare în ac-tivele imobilizate, creºterea pon-derii activelor ºi a cheltuielilorfixe în total cifrã de afaceri;

reducerea vitezei de rotaþie astocurilor ºi încetinirea perioa-dei de încasare a clienþilor;

creºterea gradului de îndatoraretotalã;

reducerea cifrei de afaceri saucreºterea prea rapidã a acesteia;

înregistrarea de pierderi în acti-vitatea de exploatare ºi reduce-rea marjelor de profit;

incapacitatea de a obþine esti-mãri pentru viitor sau elabo-rarea unor prognoze nerealiste,mult prea optimiste;

existenþa unor discrepanþe mariîntre rezultatele planificate ºicele realizate.


H. van Greuning, S. B. Bratanovic, Analyzing and managing banking risk(Analiza ºi managementul riscului bancar) – traducere autorizatã de BancaMondialã, Editura Irecson, Bucureºti, 2004, pg. 93, 101;

T. W. Koch, Bank management, The Dryden Press, Orlando, 1992, pg. 755;

OUG nr. 99/06.12.2006 privind instituþiile de credit ºi adecvarea capitalu-lui, publicatã în M.O. nr. 1027/27.12.2006;

www.bnr.ro – buletine lunare ºi rapoarte anuale.

Bibliografie

42

IntroducereAceastã prezentare urmãreºte rolul guvernanþei cor-porative – sau al lipsei ei – în contextul global actual.

Ceea ce a început în urmã cu doi ani ca o problemãizolatã a pieþei imobiliare americane a dus finalmentela crearea condiþiilor economice dificile în care neaflãm cu toþii astãzi.

Cu toþii am auzit multe despre CE s-a întâmplat, darmai puþine despre CUM sau DE CE.

Este vorba despre un ciclu al afacerilor? Dacã da, esteposibil ca apariþia acestui eveniment sã fie evitatã?

Profesorul Persaud, un distins economist ºi analistcare printre altele a lucrat cu FMI ºi cu Banca CentralãEuropeanã, oferã un sfat simplu ºi elocvent:

„Crizele financiare nu sunt întâmplãtoare. Elesurvin întotdeauna unui boom financiar.”

A evita perioadele de înflorire economicã ºi perioa-dele de recesiune poate fi un bun scop politic dacã eºti

How to survive the Credit Crunch. Can good Corporate Governance help?

What started out as an issue in an obscure section of the US housing market over two years ago, has led to the current difficult glob-al economic conditions in which we all find ourselves.

ACCA takes the view that a main cause is, in fact, poor corporate governance.

The causes are many but poor corporate governance and risk management were at heart of the problem: o over-complexity of prod-ucts and lack of understanding by management of the associated risks; o excessive reliance on leverage; o inter-connectedness offinancial institutions; o misalignment between the interests of the different parties involved in complex financial products; o compla-cency after a prolonged bull market; o failure to appreciate cultural factors such as the influence of human greed; o failure to man-age the link between business risks and remuneration incentives; o excessive risk taking and short-termism resulting from remu-neration structures and bonuses; risk management departments that lacked influence and power; o weaknesses in reporting on riskand financial transactions; o poor oversight by senior executives and a lack of rigorous challenge by independent non-executivedirectors; o a lack of accountability generally within organisations and between them and their owners.

Key words: corporate governance, risk management, governance principles, financial audit, accounting

Abstract

Cuvinte cheie:guvernanþã corporativã, administrarea

riscului, principii de guvernanþã, audit financiar, contabilitate

* Vicepreºedinte ACCA, e-mail: [email protected].

Mark GOLD*

Cum sã supravieþuimcrizei creditelor. Ne poate ajuta

guvernanþa corporativã?

438/2009

dispus în primul rând sã suporþi consecinþele dinpunct de vedere electoral de a nu avea un boom eco-nomic!

Realitatea dovedeºte contrariul.

Politicienii sunt întotdeauna gata sã îºi asumemeritele când lucrurile merg bine, dar au tendinþa sãdea vina pe pieþe atunci când lucrurile stau prost –vezi himera South Sea, nebunia Tulip, greºelile anilordouãzeci ºi dezvoltarea urmatã de criza companiilordin domeniul informatic.

Baloane de sãpun financiare apar mereu. Trebuie sãîncercãm sã vedem cum putem:

a) sã reducem severitatea

ºi

b) sã trecem peste furtunile financiare.

Prin urmare, vom vorbi despre cauzele aºa numiteicrize a creditelor ºi despre ce concluzii putem tragedin criza lichiditãþilor. ACCA considerã cã una dintrecauzele principale este proasta guvernanþã corpora-tivã. Vom explica de ce credem acest lucru ºi vomanaliza câteva principii de bunã organizare corpora-tivã dezvoltate de cãtre ACCA.

Semnificaþia unor date statistice

În ultimii ani s-a înregistrat o creºtere fãrã precedenta profitabilitaþii în industria bancarã mondialã.Conform spuselor lui McKinsey1, profitul din sis-temul bancar mondial pentru anul 2006 a fost de 788miliarde dolari, cu peste 150 miliarde dolari mai multdecât în urmãtoarele sectoare cele mai profitabile:petrol, gaze ºi cãrbune.

Veniturile din sistemul bancar global au reprezentat6% din venitul GDP mondial, iar profitul per angajata fost de 26 ori mai mare decât media din alte indus-trii.

S-a afirmat cã aceastã profitabilitate a rezultat dincauza anomaliilor apãrute în sistemul regulator, pre-cum lipsa concurenþei, informaþii asimetrice ºi inter-venþia statului în perioadele de crizã.

Costurile pachetelor de ajutorare oferite de cãtreguvernele din întreaga lume se estimeazã la o valoare

totalã de 2 miliarde dolari. Costul per economie glo-balã poate fi de câteva ori mai mare.

Un raport estimativ recent al FMI aratã cã pierderilefinanciare ale USA vor însuma 1,4 dolari, ceea ceînseamnã cã, per total, pierderile financiare ar putea fimai mari decât valoarea estimatã, de 2 miliarde dedolari. Din valoarea de 1,4 miliarde dolari, mai puþinde o treime au reprezentat-o creditele, iar douã treimidin pierderi au rezultat din titluri de valoare.

Este interesant de remarcat cã aproximativ jumãtatedin aceste pierderi sunt din sectorul bancar, ceea ceînseamnã cã jumãtatea cealaltã nu aparþine acestuisector.

Cercetare pentru identificarea principalelor cauze

ale crizei economiceACCA a colaborat cu diferite grupuri de experþi pen-tru a identifica cauzele situaþiei globale actuale.

Cauzele sunt multiple, dar cele mai importante suntineficienþa guvernanþei corporative ºi a managemen-tului de risc.

Factorii care au dus la situaþia creatã au fost:

- discrepanþa dintre riscurile afacerii ºi planul destimulente financiare

- riscul excesiv asumat ºi gândirea pe termenscurt rezultatã din structurarea remuneraþiilorºi a bonusurilor

- existenþa unor domenii ale managementului derisc cãrora le-a lipsit influenþa ºi puterea

- slãbiciuni în raportarea riscului ºi a tranzacþi-ilor financiare

- slaba supraveghere din partea directorilor exe-cutivi ºi lipsa unei supervizãri riguroase dinpartea unor alþi directori independenþi nonexecutivi, precum ºi

- lipsa rãspunderii în interiorul organizaþiilor ºiîntre ele ºi conducerea lor.

Aceºti factori, cumulaþi cu imperfecþiunile reglemen-tãrilor ºi cu politica monetarã, au dus la un exces decreditare ºi, finalmente, la dislocarea pieþei.

Cum sã supravieþuim crizei creditelor?

1 McKinsey Quaterly, 2008, Ce surprize se pregãtesc pentru sectorul bancar.

44

Alþi factori care au contribuit la situaþia economicãcreatã au fost:

- marea complexitate a ofertei de produse ºi lipsaunei înþelegeri a managementului riscurilorasociate cu ea

- încrederea excesivã în mecanismele profitului

- interconexiunea dintre instituþiile financiare

- nepotrivirea dintre interesele diferitelor pãrþiimplicate în oferirea de produse financiarecomplexe

- automulþumirea în urma speculaþiilor bursiereîndelungate

- incapacitatea de a aprecia influenþa unor factoriumani, precum lãcomia.

Toþi aceºti factori au jucat fiecare un anume rol; ei suntcomplecºi ºi interdependenþi.

Mãsuri ce reies din analiza cauzelor ºi a efectelor crizei

S-au purtat multe discuþii despre posibilitatea modi-ficãrii reglementãrilor. ACCA considerã cã sunt nece-sare anumite schimbãri ale reglementãrilor, dar, toto-datã, considerã cã vor fi necesare ºi schimbãri ulte-rioare în vederea obþinerii unor soluþii mai eficiente ºide duratã.

Problemele apãrute þin de sistem ºi este vital sãînvãþãm corect lecþiile.

Probleme financiare asemãnãtoare, precum criza bãn-cilor de credit din SUA apãrutã la sfârºitul anilor 80,criza din Asia de Est de la sfârºitul anilor 90 ºi cãdereaEnron ºi WorldCom, ne-au arãtat importanþa uneiguvernanþe corporative sãnãtoase ºi a unei buneadministrãri a riscului.

Lecþiile care nu s-au învãþat atunci trebuie învãþateacum.

La sfîrºitul anului 2008, ACCA a editat douã lucrãri,ca rezultat al studiilor ºi investigaþiilor fãcute:

„Guvernanþa corporativã ºi situaþia economicãglobalã”2 ºi

„Guvernanþa corporativã ºi agenda managemen-tului de risc”3

Agenda conþine 10 principii ale unei bune guvernanþecorporative care sunt importante pentru toate tipurilede organizaþii cu excepþia celor foarte mici. Acesteprincipii definesc lecþiile pe care trebuie sã le învãþãmdin criza creditelor. Vom analiza aici unele din acesteprincipii.

„Consiliile de conducere, acþionarii ºi deþinãtorii deinterese trebuie sã aibã o viziune comunã asupraþelurilor ºi competenþelor guvernãrii corporative”

Pentru o bunã guvernare corporativã trebuie cadepartamentele de conducere sã direcþioneze ºi sãcontroleze organizaþiile în interesul pe termen lung alproprietarilor. Trebuie, de asemenea, sã rãspundã înfaþa deþinãtorilor companiei, sã acþioneze în confor-mitate cu mandatul lor.

O bunã guvernare corporativã înseamnã de aceea maimult decât respectarea reglementãrilor ºi a codurilor,presupune aderarea la o arie mai vastã de reguli.Evenimentele recente aratã cã multor instituþii fina-ciare le-au lipsit aceste reguli ale bunei guvernãri.Este timpul pentru consiliile de administraþie sã seconcentreze asupra punerii în practicã a acestor re-guli, nu doar asupra cunoaºterii lor.

Auditul ºi raportãrile financiare, de la teorie la practicã

2 http://www.accaglobal.com/pubs/publicinterest/activities/library/governance/cg_pubs/cg_cc.pdf.3 http://www.accaglobal.com/pubs/publicinterest/activities/library/governance/cg_pubs/tp-cga.pdf.

Principiul 1

Probleme financiare asemãnãtoare,precum criza bãncilor de credit din SUA apãrutã la sfârºitul anilor 80, criza din Asia de Est de la sfârºitul anilor 90 ºi cãderea Enron ºi WorldCom, ne-au arãtat importanþa unei guvernanþe corporative sãnãtoase ºi a unei bune administrãri a riscului

458/2009

„Consiliile de administraþie trebuie sã fie un exemplu.Ele trebuie sã dea tonul corect ºi sã acþioneze în confor-mitate, urmãrind cu deosebitã atenþie continuitateaunei etici sãnãtoase în organizaþiile lor.”

Nu trebuie sã se uite impactul pe care organizaþiile îlau asupra angajaþilor ºi al societãþii în general.

În timp ce bãncile rãspund în primul rând în faþaacþionarilor lor, ele au totodatã obligaþii ºi faþã dedeþinãtorii lor de interese, precum cei creditaþi, anga-jaþii ºi deponenþii.

„Consiliile de administraþie trebuie sã stabileascãobiective clare, responsabilitãþi, structuri ºi comiteteadecvate, politici ºi autoritãþi delegate. Ele trebuie sãpunã la dispoziþia managerilor executivi resurselenecesare pentru atingerea þelurilor organizaþiei prinmonitorizarea zilnicã a operaþiunilor ºi a progreselorfãcute în atingerea acestor þeluri.”

Un rol fundamental al consiliului de administraþieeste acela de a direcþiona ºi de a controla.

Controlul înseamnã monitorizare. Este clar cã direc-torii non executivi ai Enron ºi WorldCom nu i-aumonitorizat pe directorii executivi sau nu le-au oferitprovocãrile ºi supravegherea necesare.

Schimbãrile intervenite, precum „Sarbanes – OxleyAct” în Statele Unite, „Planul de acþiune pentruguvernare corporativã al EC” ºi rapoartele „Higgs ºiSmith” din Marea Britanie, au urmãrit sã garanteze cãdirectorii non executivi vor crea provocãrile necesareºi vor supraveghea în acelaºi timp.

În 2007 fostul CEO al Citi Group spunea „când muzi-ca se va opri, din punct de vedere al lichiditãþilorlucrurile vor fi complicate. Dar cât timp muzica cântã,trebuie sã dansezi. Noi încã dansãm.”

Acest tip de abordare este potrivit pentru un negus-tor, nu însã ºi pentru un CEO al unei instituþii finan-ciare globale.

Trebuie vãzut ce anume îi împiedicã pe cei din con-siliile de conducere sã punã întrebãrile potrivite, sãînþeleagã riscurile existente ºi sã se asigure cã acesteriscuri sunt corect administrate.

„Recompensele directorilor executivi promoveazã per-formanþa ºi transparenþa într-o organizaþie.

Recompensele trebuie sã fie în concordanþã cu perfor-manþele individuale, în aºa fel încât sã ducã la creºtereaperformanþelor organizaþiei.”

Consiliile de conducere trebuie sã înþeleagã riscurilepe care le întâmpinã organizaþia, sã se asigure cã nive-lul de risc este acceptabil ºi sã cearã rãspunsuri dinpartea managementului executiv atunci când estenevoie.

Schemele de performanþã trebuie sã fie bazate peprincipii sãnãtoase ºi sã fie aplicate corespunzãtor.

Stimulentele ºi pachetele de promovare din cadrulbãcilor aduceau recompense enorme, dar au con-tribuit la crearea unei gândiri pe termen scurt.

Lipsa gândirii pe termen lung a descurajat o adminis-trare prudentã a riscului ºi a dãunat celorlalþi deþinã-tori de interese.

Administrarea riscului ºi a recompenselor trebuie sãfie în legaturã cu sistemul de stimulente.

Profiturile care sunt însoþite ºi de un nivel ridicat derisc pentru o organizaþie trebuie sã aducã un bonusmai mic decât profiturile similare, dar care presupunun nivel de risc mai scãzut.

Oferirea recompenselor ar trebui evitatã sau amânatãpânã cãnd profitul este efectiv realizat sau nu maipoate fi returnat.


Principiul 3Principiul 6

Principiul 2 ... cel mai rãu lucru pentru guvernanþa corporativã

este de a nu pune întrebãrile necesare ºi de a nu învãþa

din tot ce s-a întâmplat în anul care a trecut din punct de vedere

al afacerilor. Numai înþelegând acest adevãr vom avea finalmente

de câºtigat

46

Toate acestea se pot întâmpla cu ajutorul consiliilor deadministraþie, însã se pare cã acestea au nevoie de unajutor suplimentar.

ACCA sperã cã acþionarii vor juca un rol mult maiactiv în tragerea la rãspundere a consiliilor directoareºi nu va mai fi astfel nevoie de reglementãri supli-mentare.

Modul în care administrãm riscul este un elementesenþial în determinarea valorii capitalului.

Preþurile actuale, indicând mai mult particularitãþidecât categorii, nu sunt un indicator potrivit pentruvalorile viitoare ale activelor.

Multe dintre mijloacele de administrare a riscului,precum valoare prin risc, presupun cã teoria despre opiaþã eficientã funcþioneazã, deºi nu se întâmplã aºaîntotdeauna.

Teoria pieþei eficiente presupune existenþa uneievoluþii normale a unei resurse ºi nu ia în calcul oevoluþie a riscului care s-ar putea sã nu fie liniarã.

Rapoartele financiare ºi despre risc ar trebui sã vor-beascã despre incertitudinea aferentã cifrelor într-unmod mai explicit ºi care sã aibã relevanþã pentru unprofesionist în domeniu.

Analiza scenariilor poate duce la evidenþierea unorimperfecþiuni ale procedurilor de administrare ariscului.

„Administrarea ºi controlul riscului organizaþiei suntobiective diferite ºi care trebuie tratate independent derestul domeniilor de management.”

Acest lucru nu este uºor de realizat: consiliile deadministraþie ºi comitetele lor de audit primesc o can-titate masivã de informaþie despre risc de la auditoriiinterni, externi, management ºi alte surse.

Nu toatã aceastã informaþie este într-o formã utilã,deoarece existã tendinþa managerilor sã se asigure cãinformaþia transmisã directorilor nonexecutivi nu vaduce la ridicarea unor întrebãri prea dificile.

Consiliile de administraþie nu înþeleg întotdeaunariscurile organizaþiei din cauzã cã informaþia este cos-metizatã înainte de a ajunge la ele. Auditorii interniau aici un rol important.

Este vital ca ei sã fie atât obiectivi, cât ºi independenþi.Ca sã fie într-adevãr independenþi ei nu trebuie sãaibã nici o responsabilitate din sfera managementuluicompaniei ºi, de asemenea, trebuie sã fie clar separaþide funcþii din sfera administrãrii riscului. Unul dinscopurile auditului intern ar trebui sã fie monito-rizarea funcþionãrii managementului riscului ºi omisi-unile comitetului de conducere în privinþa riscului.

De aceea, este important ca auditorii sã fie capabili sãîºi desfãºoare activitatea la nivel superior: aceasta pre-supune un înalt nivel de competenþã ºi suficient pro-fesionalism încât sã inspire respect.

Întrucât activitatea lor nu trebuie sã fie inhibatã decãtre management, auditorii interni trebuie sã rapor-teze preºedintelui nonexecutiv al unui comitet de au-ditori mai degrabã decât unuia executiv.

Un comitet de audit este util dacã încearcã sã înþe-leagã mai bine informaþiile ºi sã aibã o imagine deansamblu.

Informaþiile se aseamãnã cu piesele unui puzzlegigant pe care trebuie sã le asambleze, dar, din pãcate,comitetul de audit nu are nici imaginea finalã ºi nicinu ºtie dacã piesele aparþin aceluiaºi puzzle.

Comitetele de audit ar avea o sarcinã mai uºoarã dacãar avea acces la o funcþie consacratã, separat de audi-tul intern sau extern, care sã punã la un loc toate aces-te surse de informaþii, creând astfel o imagine dedeplinã siguranþã.

„Comitetele de conducere raporteazã acþionarilor ºi înanumite cazuri altor deþinãtori de interese pentru man-datele lor (8), iar acþionarii ºi alþi deþinãtori de interesesemnificativi supervizeazã comitetele de conducere(9)”.

Acþionarii au ei înºiºi capacitãþi limitate de a influenþacompaniile. Nu toþi investesc pe termen lung ºi nu toþisunt interesaþi sã supervizeze comitetele de condu-cere pentru mandatul pe care li le-au dat.

Acest fapt a dat posibilitatea managerilor executivi sãpreia procente tot mai mari din veniturile corporaþi-ilor.

Aceasta este o provocare fundamentalã pentru guver-nanþa în pieþele de capital unde acþiunile sunt


Principiul 7Principiile 8 ºi 9

478/2009

deþinute de multe persoane, iar problema aceasta seaplicã ºi sectorului bancar.

Apariþia unor noi strategii, cum ar fi aceea a folosiriiunor delegaþi pentru participarea la profitabilitateacorporaþiei, este o altã parte a provocãrii.

Una dintre soluþii la ambele probleme este ca atâtcomitetele de conducere, cât ºi acþionarii sã primeascãinformaþii oportune, clare ºi de încredere despre riscºi rezultatele financiare.

Fãrã acest tip de informaþii acþionarii au puþine ºansesã tragã la rãspundere comitetele de conducere.

Contabilii ºi auditorii au un rol vital în acest sens.

Concluzii finaleSituaþia economicã globalã a adus ºi alte provocãripentru contabili ºi auditori.

Ar putea fi timpul ca profesiile financiare sã fie ana-lizate în profunzime, punând câteva întrebãri funda-mentale:

- Care este rolul conturilor? Este acela de a reflec-ta cât mai clar despre ceea ce s-a întâmplat saudespre prezent, ori de a ajuta la crearea unorpreviziuni pentru viitor?

- Sunt înregistrãrile contabile prea diversificateastfel încât rapoartele finale devin neclare?

- Cum sunt rãspunzãtori contabilii ºi auditoriipentru utilizarea înregistrãrilor contabile?

- Care sunt aºteptãrile utilizatorilor? Sunt elerealiste în situaþia economicã existentã?

- Ar trebui contabilitatea sã dea o mai mareatenþie lichiditãþilor?

- Dacã înregistrãrile contabile reflectã riscul, artrebui sã poatã reflecta ºi eventualitatea unorgaranþii rezultate din cifre?

- Cum ar trebui comunicatã informaþia desprerisc, ar trebui pusã la dispoziþia oricui sau înformã securizatã?

- Cum ar putea fi simplificate înregistrãrile con-tabile ºi cum ar putea deveni mai uºor de înþe-les ºi de evaluat de cãtre acþionari ?

- Existã o problemã de percepþie cu privire larapoartele de audit? Percepþia în urma unui

raport de audit necalificat este cã o companieare probleme?

Este nevoie de mai multe dezbateri ºi cercetãri peaceste teme.

Sunt de asemenea ºi alte aspecte de care investitorii artrebui sa fie interesaþi:

- Cu doi ani în urmã considerau cã bãncile suntbine conduse?

- A fost corect perceputã aceastã conducere?

- De ce existã tendinþa de a gândi pe termen scurtºi ce se poate face în acest sens?

- De ce nu existã mai multe întrebãri ridicate dedirectorii nonexecutivi?

- Cât de mult ar trebui sã se implice ei în strate-gii, în administrarea riscului ºi în managemen-tul recompenselor?

- Au ei informaþii corecte?

- Au nevoie de resurse ºi drepturi adiþionale?

ACCA a dezvoltat un micro-site4 dedicat economieiglobale, care include documentele menþionate, inclu-siv Agenda ACCA privind administrarea riscului ºi osumedenie de alte resurse ºi arii de discuþie, unde con-tabilii ºi cei din afara profesiei pot dezbate probleme.

Aºa cum rezultã din acest articol, cel mai rãu lucrupentru guvernanþa corporativã este de a nu puneîntrebãrile necesare ºi de a nu învãþa din tot ce s-aîntâmplat în anul care a trecut din punct de vedere alafacerilor. Numai înþelegând acest adevãr vom aveafinalmente de câºtigat.


Paul Moxley, ACCA comunicãri , 2008, Îndeajuns desigur pentru a nu fi sigur: Întrebãri legate de criza cre-ditelor adresate comitetelor de audit

Institutul de Finanþe Internaþionale, RaportulComisiei IIF, 2008, Cele mai bune metode de piaþã:Principii de conduitã ºi recomandãri de practice

Manifest, 2008, Studiu asupra remuneraþiei directorilorexecutivi

McKinsey Quaterly, 2008, Ce surprize se pregãtesc pen-tru sectorul bancar.

Bibliografie

4 www.accaglobal.com/economy.

48

IntroducereAuditul sistemului de conducereexamineazã modul în care criteriilestabilite pentru implementarea o-biectivelor ºi sarcinilor entitãþii pu-blice corespund activitãþii de eva-luare a rezultatelor, apreciazã con-formitatea rezultatelor cu obiec-tivele ºi contribuie la îmbunã-tãþirea activitãþii instituþiilor pub-lice.

Conducãtorii instituþiilor publiceconstruiesc politici adecvate strate-giilor de control ºi programelorconcepute pentru atingerea obiec-tivelor ºi menþinerea în echilibru aacestor strategii.

Totodatã, în calitate de administra-tori ai fondurilor publice au obli-gaþia sã realizeze o bunã gestiunefinanciarã prin asigurarea legali-tãþii, regularitãþii ºi utilizãriiraþionale a fondurilor publice.

Metodologia de cercetare

Cercetarea desfãºuratã are la bazãaspectele practice întâlnite în acti-vitatea curentã a entitãþilor pub-lice, precum ºi o amplã docu-mentare asupra unor analize ºistudii privind auditul sistemuluide conducere în instituþii publice, aliteraturii de specialitate, a legis-laþiei în vigoare.

În cadrul cercetãrii s-au urmãritidentificarea riscurilor majore carepot afecta eficacitatea activitãþilor,beneficiile care pot fi obþinute prinprisma organizãrii unui sistem deconducere eficient, al unui sistemde control adecvat, uniform ºi coe-rent, precum ºi emiterea unor con-cluzii care pot contribui la îmbu-nãtãþirea sistemelor de conducereîn instituþiile publice.

Tudor PENDIUC*

Auditarea sistemului

de conducereîn instituþiile

publice

Auditing the Management System withinPublic Institutions

The public entity's management system consists of an assembly of methods andprocesses of setting up and achieving objectives, allocation of resources, training andcontrol. A performant management system precisely establishes who, what and howand when plans, organizes, coordinates, trains and evaluates, whereas the opera-tional system establishes who, what, how and when executes.The leading management system audit examining whether the established criteria forimplementing the public entity's objectives and tasks are right for evaluating the out-comes and assessing the conformity of outcomes with the objectives, contributes toimproving the public institutions' activity, evaluates and increase the efficiency andeffectiveness of the risk management - based leading management system, of thecontrol and the administration processes, giving assurance and advise to the leader-ship for the good management of public resources and expenses.

Key words: internal audit, economy, efficiency, effectiveness, auditing the management system

Abstract

Cuvinte cheie:audit intern, economie, eficienþã, eficacitate,

auditul sistemului de conducere

* Conf.univ.dr., Universitatea ,,Constantin Brâncoveanu", Piteºti, [email protected].

498/2009

Management, gestiune

ºi control internCa pentru oricare altã activitate, ºipentru activitatea unei entitãþi pu-blice se impune realizarea ºi apli-carea unui sistem de conducereperformant.

Conducãtorii entitãþilor publicerãspund de utilizarea fondurilorpublice pe care le gestioneazã, pre-cum ºi de administrarea bunurilorpublice din patrimoniu.

Buna gestionare trebuie realizatãprin asigurarea legalitãþii, regulari-tãþii ºi utilizãrii eficiente ºi raþio-nale a fondurilor publice ºi a admi-nistrãrii patrimoniului.

Pentru asigurarea bunei gestionãri,conducãtorul instituþiei publice tre-buie sã-ºi defineascã ºi sã-ºi orga-nizeze un sistem de conducere efi-cient.

Proiectarea sistemului de condu-cere presupune stabilirea unui an-samblu de principii, norme, reguli,metode de lucru, standarde, res-ponsabilitãþi, care împreunã vorface ca o activitate sã funcþioneze laparametrii care sã rãspundã scopu-lui ºi obiectivelor pe care ºi le-apropus sã le atingã.

Orice entitate publicã este privitãca un întreg sistem care se orga-nizeazã ºi funcþioneazã pentruatingerea unor obiective. Cum pen-tru funcþionarea efectivã orice enti-tate publicã are o structurã princare sunt organizate o serie deactivitãþi, fiecare dintre aceste ac-tivitãþi constituie subsisteme, carecontribuie la realizarea întreguluisistem.

Obiectivele fiecãrei entitãþi publicepot fi grupate în trei categorii:

- eficacitatea ºi eficienþa funcþio-nãrii;

- fiabilitatea informaþiilor, inter-ne ºi externe;

- conformitatea cu legea, regula-mentele ºi politicile interne.

Fiecare manager în parte îºi sta-bileºte obiectivele generale, pe celederivate ºi pe cele specifice entitãþiipublice respective. Acestea trebuiesã fie realiste, abordabile, mãsura-bile ºi fixate în timp.

Atingerea obiectivelor depinde înmare mãsurã de o serie de riscuricare pot apãrea pe tot parcursuldesfãºurãrii activitãþii. De aceea,identificarea potenþialelor riscurieste o altã laturã pe care trebuie são aibã în vedere orice manager.

Pentru gestionarea acestor riscuri,managerul trebuie sã dispunã oserie de mãsuri printre care ºi orga-nizarea unui control adecvat lanivelul entitãþii publice pe care oconduce.

Activitatea entitãþii publice trebuiesã conducã la realizarea într-omãsurã cât mai mare ºi de o calitatecât mai bunã a obiectivelor speci-fice entitãþii respective. Iar pentruasigurarea desfãºurãrii în condiþiicorespunzãtoare a unei asemeneaactivitãþi este necesar controlulacesteia.

Printre beneficiile organizãrii unuisistem de conducere eficient ºiimplicit al unui sistem de controladecvat, uniform ºi coerent, se potenumera:

asigurarea îndeplinirii cores-punzãtoare a obiectivelor sta-bilite de manager;

minimizarea riscurilor în activi-tatea entitãþii publice;

identificarea neajunsurilor sis-temului care au generat abateriºi/sau erori;

preîntâmpinarea gestionãrii de-fectuoase sau frauduloase;

remedierea neregulilor ºi proce-durilor ineficiente prin propu-nerile formulate în acest sens.

Cunoaºterea modului cum funcþio-neazã un sistem de conducere serealizeazã printr-o analizã periodi-cã sau permanentã a acestuia, prinaºa-numitul „control”, care de alt-fel este o funcþie a managementu-lui.

Ca funcþie a managementului, con-trolul nu are numai scopul de aconstata deficienþele, ci ºi acela de apropune sau de a lua mãsuri deîmbunãtãþire a activitãþii contro-late.

Controlul presupune:

analiza situaþiei respective;

evaluarea rezultatelor obþinute;

compararea rezultatelor obþinu-te cu obiectivele prestabilite/sta-bilite;

identificarea cauzelor care aupermis apariþia unor abateri,

Auditarea sistemului de conducere în instituþiile publice

Conducãtorii entitãþilor publice

rãspund de utilizarea

fondurilor publice pe care

le gestioneazã, precum ºi

de administrareabunurilor publice

din patrimoniu

50

indiferent dacã acestea suntnegative sau pozitive;

propunerea unor mãsuri ce tre-buie întreprinse pentru corec-tarea situaþiei, astfel încât obiec-tivele sã fie realizate.

Acquis-ul comunitar în dome-niul controlului intern este alcã-tuit, în mare mãsurã, din prin-cipii generale de bunã practicã,acceptate pe plan internaþionalºi în Uniunea Europeanã. Moda-litatea în care aceste principii setranspun în sistemele de mana-gement/control intern este spe-cificã fiecãrei þãri, þinând contde condiþiile constituþionale, ad-ministrative, legislative, cultu-rale etc.

Prin funcþia de control, manage-mentul constatã abaterile rezul-tatelor de la obiective, anali-zeazã cauzele care le-au deter-minat ºi dispune mãsurile co-rective sau preventive ce se im-pun.

Controlul intern cunoaºte o nouãabordare ºi în România. Astfel, au

fost emise o serie de acte normativecare reglementeazã activitatea decontrol în cadrul instituþiilor pu-blice.

Printre acestea se pot enumera:

Ordonanþa Guvernului Românieinr.119/1999 privind auditul internºi controlul financiar preventiv, cumodificãrile ºi completãrile ulte-rioare;

Legea nr.672/2002 privind auditulpublic intern, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare;

Ordinul ministrului finanþelor pu-blice nr.522/2003, privind apro-barea normelor metodologice gene-rale referitoare la exercitarea con-trolului financiar preventiv, cu mo-dificãrile ºi completãrile ulterioare;

Ordinul ministrului finanþelorpublice nr.946/2005, pentru apro-barea Codului controlului intern,cuprinzând standardele de manage-ment /control intern la entitãþilepublice ºi pentru dezvoltarea sis-temelor de control managerial, cumodificãrile ºi completãrile ulte-rioare.

În funcþie de scopul, obiectul ºiconþinutul controlului se constatãcã la nivelul unei instituþii publicetrebuie organizate mai multe formeºi structuri de control. În plus, con-trolul trebuie sã se regãseascã lanivelul fiecãrui palier de execuþie ºide conducere sub formã de:

autocontrol;

control pe faze;

control ierarhic.

La fel ca ºi în cazul sistemului deconducere, stabilirea sistemului decontrol intrã în competenþa ºiresponsabilitatea fiecãrui manager.La proiectarea ºi dezvoltarea sis-temului de control, managerul tre-buie sã þinã seama de:

specificul organizaþional;

prevederile legislative care re-glementeazã respectiva activi-tate;

resursele materiale, financiare ºide personal de care dispune;

obiectivele generale ºi specificepe care ºi le-a stabilit pentruinstituþia sau autoritatea pe careo conduce.

Având în vedere reglementãrile le-gale actuale din România, la nive-lul instituþiilor publice se evidenþi-azã urmãtoarele tipuri de control:

controlul financiar preventiv,este forma de control a institu-þiei respective prin care se veri-ficã, prin structura sau per-soanele desemnate în acest sensde cãtre conducãtor, legalitateaºi regularitatea operaþiunilorefectuate, pe seama fondurilorpublice sau a patrimoniuluipublic. Scopul acestui controleste acela de a depista proiectelede operaþiuni care nu respectãtoate prevederile legale aplica-bile acesteia sau pentru care nusunt respectate regulile, proce-durile metodologice ºi principi-ile care sunt aplicabile operaþi-unii supuse controlului finan-ciar preventiv.

Controlul financiar preventiv seefectueazã întotdeauna înainte deaprobarea operaþiunilor supuseacestuia.

controlul intern – formã de con-trol realizat pentru a se constatadacã fondurile publice au fostutilizate în mod economic,rezultatele activitãþii finanþateau fost maxime în raport curesursele alocate, s-au respectatprevederile legale, dar ºi deter-minarea gradului de realizare aobiectivelor stabilite pentru o


Acquis-ul comunitar în domeniul controlului intern este alcãtuit, în mare mãsurã, din principii generale de bunã practicã,acceptate pe plan internaþional ºi înUniunea Europeanã

518/2009

acþiune, activitate sau programal entitãþii publice.

auditul public intern – este oactivitate prin care, prin probe,se evalueazã situaþia pentru a seforma o opinie asupra graduluide corespondenþã între cele con-statate ºi respectarea principi-ilor, normelor, regulilor, stan-dardelor prestabilite de cãtreconducãtorul entitãþii publicesau prin actele normative.

Auditul public intern, un pas înainte

în evaluarea eficienþeimanagementului

Spre deosebire de controlul finan-ciar preventiv, auditarea are dreptscop:

perfecþionarea activitãþii entitã-þii publice;

asigurarea consilierii manageru-lui în vederea creºterii eficienþeiºi eficacitãþii gestionãrii fon-durilor publice;

sprijinirea îndeplinirii obiec-tivelor generale ºi specifice pre-stabilite de cãtre manager.

Existã mai multe tipuri de audit, ºianume:

auditul de regularitate, prin carese urmãreºte asigurarea confor-mitãþii procedurilor ºi a operaþi-unilor cu normele legale naþio-nale ºi interne;

auditul de performanþã, careevalueazã rezultatele privindobiectivele urmãrite ºi exami-neazã impactul efectiv. Acestaapreciazã dacã rezultatele suntconforme cu obiectivele stabilite;

auditul de sistem, care urmã-reºte evaluarea întregului sistem

de management ºi control in-tern.

Auditarea implicã analizarea acti-vitãþii auditate, consultarea per-soanelor responsabile cu realizarearespectivei activitãþi, formulareaunor opinii ºi recomandãri pentruînlãturarea neconformitãþilor de-pistate în activitatea auditatã.

Evaluarea sistemului de conducereºi control se face prin auditul desistem.

Auditul de sistem realizeazã oanalizã aprofundatã a moduluicum este organizatã entitatea pu-blicã, urmãrindu-se conceperea sis-temului, procesele de desfãºurare atuturor activitãþilor, precum ºirezultatele, care de fapt aratãgradul de îndeplinire a obiectivelorprestabilite.

Prin auditarea sistemului de con-ducere se identificã:

dacã acesta funcþioneazã eco-nomic, eficace ºi eficient, în con-cordanþã cu normele, proce-durile emise la nivelul entitãþiipublice;

abaterile ºi alte deficienþe, dupãcare se formuleazã o serie derecomandãri pentru corectareasau înlãturarea abaterilor ºideficienþelor constatate.

Standardele de management

ºi auditarea acestoraPentru a se crea un model de con-trol managerial uniform ºi coerenta fost emis Ordinul ministruluifinanþelor publice nr.946/2005, pentruaprobarea Codului controlului internprin care au fost definite o serie destandarde de control. Acestea con-stituie un sistem de referinþã pecare fiecare manager trebuie sã îl

dezvolte þinând cont de specificullegal, organizaþional, de responsa-bilitãþi, de personal, de finanþareetc. al entitãþii publice pe care oconduce.

Standardele au fost grupate avândîn vedere cinci elemente-cheie alecontrolului managerial ºi anume:

Mediul de control - care grupeazãactivitãþile privind organizarea,managementul resurselor umane,etica, deontologia ºi integritatea.Acesta cuprinde:

- Standardul 1-Etica, Integritatea

- Standardul 2-Atribuþii, funcþii,sarcini

- Standardul 3-Competenþa, per-formanþa

- Standardul 4-Funcþii sensibile

- Standardul 5-Delegarea

- Standardul 6-Structura organi-zatoricã

Performanþa ºi managementulriscurilor, care vizeazã fixareaobiectivelor, planificarea, progra-marea ºi mãsurarea performanþei.Cuprinde:

Auditarea sistemului de conducere în instituþiile publice

Prin funcþia de control, managementul

constatã abaterile rezultatelor de la

obiective, analizeazãcauzele care le-au

determinat ºi dispunemãsurile corective

sau preventive ce se impun

52

- Standardul 7-Obiective

- Standardul 8-Planificarea

- Standardul 9-Coordonarea

- Standardul 10-Monitorizareaperformanþelor

- Standardul 11-Managementulriscului

- Standardul 15-Ipoteze, reeva-luãri

Informarea ºi comunicarea, caregrupeazã problemele ce þin decrearea unui sistem informaþionaladecvat ºi a unui sistem de ra-poarte privind execuþia planului demanagement, a bugetului, a uti-lizãrii resurselor, semnalarea aba-terilor etc. Cuprinde:

- Standardul 12-Informarea

- Standardul 13-Comunicarea

- Standardul 14-Corespondenþa

- Standardul 16-Semnalarea nere-gularitãþilor

Activitãþi de control. Standardelesubsumate acestui element-cheie alcontrolului managerial se focali-zeazã asupra: documentãrii proce-durilor, continuitãþii operaþiunilor,înregistrãrii excepþiilor (abaterilorde proceduri), separãrii atribuþiilor,supravegherii (monitorizãrii) etc.Acestea sunt:

- Standardul 17-Proceduri

- Standardul 18-Separarea atribu-þiilor

- Standardul 19-Supravegherea

- Standardul 20-Gestionarea aba-terilor

- Standardul 21-Continuitatea ac-tivitãþii

- Standardul 22-Strategii de con-trol

- Standardul 23-Accesul la re-surse

Auditarea ºi evaluarea. Proble-matica vizatã de aceastã grupã destandarde priveºte dezvoltareacapacitãþii de evaluare a controlu-lui managerial, în scopul asigurãriicontinuitãþii procesului de per-fecþionare a acestuia, ºi cuprinde:

- Standardul 24-Verificarea ºi eva-luarea controlului

- Standardul 25-Auditul intern

Auditul sistemului de conducere alunei entitãþi publice, la orice nivelal acesteia, trebuie sã determine:

respectarea celor 25 de stan-darde de management, conformOMFP nr.946/2005;

stabilirea unor proceduri de„oportunitate” care sã preceadãviza de CFP;

funcþionarea entitãþii respectiveeficient, economic ºi eficace,conform legislaþiei în vigoare;

elaborarea manualului de pro-ceduri pe activitãþi, conformOMFP nr. 1389/2006;

construirea ºi execuþia bugetu-lui conform Legii finanþelorpublice locale nr. 273/2006;

elaborarea de programe strate-gice care sã aibã fixate obiectiveclare, precise, însoþite de indica-tori de eficienþã.

ConcluziiReglementãrile cuprinse în OMFP946/2005 sunt menite, aºadar, sãfurnizeze entitãþii un sistem demanagement cu funcþii de planifi-care, organizare, coordonare, moti-vare-instruire ºi control-evaluareprecis definite, sã contracareze sufi-cient de rapid fluctuaþia de perso-nal de conducere din cadrul insti-tuþiei publice, sã asigure obþinerearapidã a certificãrii ISO în domeni-ul asigurãrii ºi controlului calitãþii.

Un sistem de conducere perfor-mant asigurã o evaluare rapidã ºipermanentã a eficienþei manage-mentului entitãþii publice, dar maiales al fiecãrui departament, cu unrol important în sprijinirea ºiinstruirea managerilor de departa-mente pentru a-ºi realiza într-unmod optim lucrãrile specifice, con-tribuind la creºterea vitezei de cre-are, transmitere, circulaþie, depozi-tare ºi accesare a informaþiei mana-geriale în cadrul instituþiei publice.


Renard J., Theorie et practique de l’audit intern, Editions d’Organisation,Paris, France, 2002;

Handbook of International Auditing, Assurance and EthicsPronouncements (2007);

Legea nr.672/2002 privind auditul public intern;Legea nr. 273/2006 privind finanþele publice locale;OMFP nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale

referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv;OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern,

cuprinzând standardele de management / control intern la entitãþilepublice ºi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial;

OMFP nr.1389/2006 privind modificarea ºi completarea OMFP 946/2005.

Bibliografie

Un subiect de mare actua-litate, tratat de majoritateapublicaþiilor europene, arãmas în continuare cellegat de implicaþiile conta-bile ºi specifice raportãriifinanciare în contextulcrizei economice.

Presa strãinã informeazã desprepresiunea pe care Comisia Euro-peanã încearcã sã o exercite asupraorganismului emitent de standardeinternaþionale de contabilitate(IASB), în sensul ameliorãrii regu-lilor cu privire la evaluarea ac-tivelor.

Principalele preocupãri ale Comi-siei Europene se referã la actualeleprevederi legate de valoarea justã,cuprinse în standardele interna-þionale de contabilitate, care obligãentitãþile sã îºi evalueze activele înfuncþie de preþurile curente alepieþei, precum ºi la standardulreferitor la recunoaºterea ºi evalu-area instrumentelor financiare (IAS39 „Instrumente financiare: Recunoaº-tere ºi Evaluare”).

Bãncile ºi alte instituþii financiarereclamã faptul cã, de la declanºareacrizei financiare, se aflã în situaþiade a evalua activele la valori infe-rioare celor reale, din cauza lichidi-

tãþii ce caracterizeazã piaþa în pre-zent.

În legãturã cu aceste aspecte,Charlie McCreevy, comisarul dincadrul Comisiei Europene respon-sabil cu domeniul Piaþã internã ºiservicii, a declarat, în cadrul maimultor evenimente desfãºurate laBruxelles în cursul lunii mai a.c., cã„existã o preocupare realã a responsa-bililor europeni cu privire la lipsa deconºtientizare de cãtre IASB a im-pactului major pe care îl au regulile deevaluare la valoarea justã asupra sta-bilitãþii financiare”.

Preocuparea Comisiei Europeneeste cu atât mai mare cu cât orga-nismul american de normalizare îndomeniul contabilitãþii (FASB –Consiliul pentru Standarde Finan-ciare ºi Contabile) a publicat, încursul lunii aprilie a.c., o serie deamendamente cu privire la stan-dardele americane de contabilitateUS GAAP, ca urmare a lobby-uluiexercitat de cãtre bãnci.

În acest context, reprezentanþiiComisiei Europene sunt îngrijoraþide eventualele riscuri determinatede divergenþa dintre regulile apli-cabile bãncilor europene ºi celeaplicabile instituþiilor de creditamericane. În principal, este posibilca noile reguli adoptate la nivelulSUA sã confere bãncilor americaneo mai mare flexibilitate sub aspec-tul evaluãrii activelor acestora ºi,astfel, sã conducã la întocmirea desituaþii financiare mai „sãnãtoase”decât cele ale bãncilor din Europa.

Ca urmare a constatãrilor prezen-tate mai sus, Comisia Europeanã aemis o declaraþie potrivit cãreia„este posibilã apariþia unei divergenþesemnificative în practica contabilãinternaþionalã” ºi a cerut organis-mului IASB sã analizeze în regimde urgenþã aceste aspecte, cu sco-pul elaborãrii unui „tratament echi-valent cu regulile americane”.

538/2009

Revista presei strãine

Azi, „IFRS NEWS"

Monica BIZON*

* Drd., consilier Ministerul Economiei ºi Finanþelor, [email protected]

Continuãm rubrica dedicatã presei strãine, având ca sursã princi-palã pagina electronicã a companiei PricewaterhouseCoopers(www.pwc.com/IFRS News).

Pagina electronicã indicatã sintetizeazã lunar dezvoltãrile înregis-trate în domeniul standardelor internaþionale de contabilitateIAS/IFRS emise de organismul internaþional IASB – Comitetulpentru Standarde Internaþionale de Contabilitate, precum ºi stadiulimplementãrii IFRS în statele membre ale Uniunii Europene, potri-vit procedurii specifice Comisiei Europene.

Având în vedere statutul de stat membru al Uniunii Europene,potrivit legii, în România se aplicã Standardele Internaþionale deRaportare Financiarã (IFRS) adoptate de Uniunea Europeanã,traduse ºi publicate în limba românã. Aceste dispoziþii sunt cuprinseîntr-un act normativ naþional prin care s-au preluat prevederileeuropene în materie de aplicabilitate a IFRS în spaþiul comunitar,respectiv Regulamentul (CE) nr. 1606/2002.

La sfârºitul lunii aprilie a.c., IASB aanunþat „accelerarea revizuirii plani-ficate a standardelor referitoare larecunoaºterea ºi evaluarea instru-mentelor financiare”, angajându-sesã prezinte o propunere în acestsens în termen de 6 luni. De aseme-nea, IASB a anunþat cã va publicaun proiect adresat în mod separataspectelor legate de evaluarea lavaloare justã.

Principalele subiecte tratate de celemai recente publicaþii de pe paginacompaniei PricewaterhouseCooperssunt prezentate în continuare:

Recunoaºterea viitoare aveniturilor, în contextulprogramului de conver-genþã derulat de cele douãorganisme de normalizareIASB ºi FASB

IASB împreunã cu FASB au propusun nou model de recunoaºtere aveniturilor care va avea un impactsemnificativ asupra politicilor ac-tuale de recunoaºtere a veniturilor,pentru entitãþile care raporteazãpotrivit IFRS sau US GAAP.

În acest sens, IASB ºi FASB au pu-blicat un document care a fostsupus dezbaterilor. Documentulare ca obiective realizarea conver-genþei regulilor în ceea ce priveºterecunoaºterea veniturilor, elimi-narea inconsecvenþelor actuale,precum ºi reducerea volumului deprevederi cu caracter de ghiduriexistente în SUA.

Documentul conþine prevederi re-feritoare la modelul de recunoaº-tere a veniturilor pe baza con-tractelor încheiate între pãrþi. Sepropune ca unic model de recu-noaºtere a veniturilor în funcþie decreºterile sau scãderile activelor,respectiv a datoriilor contractuale.

De exemplu, atunci când entitateaprimeºte consideraþia de la client,activul contractual al entitãþii sereduce deoarece dreptul sãu de aprimi plãþi scade. Atunci când oentitate îndeplineºte o obligaþiecontractualã, cum ar fi livrarea debunuri sau servicii, datoria sa con-tractualã descreºte deoarece enti-tatea nu mai este obligatã sãfurnizeze bunuri sau servicii.

Potrivit documentului, un contracteste definit ca fiind „un acord întredouã sau mai multe pãrþi carecreazã obligaþii”. Contractul in-clude active contractuale (dreptulde a primi plãþi) ºi datorii contrac-tuale (obligaþia de a efectua pres-tãrile cerute de contract). Un con-tract poate fi în formã scrisã, ver-balã sau sub o altã formã de evi-denþiere, explicitã sau implicitã.

Contractele specifice diferitelordomenii de activitate nu suntexcluse din modelul propus pentrurecunoaºterea veniturilor. Totuºi,este posibil ca veniturile aferentecontractelor referitoare la instru-mentele financiare, asigurãri ºileasing sã fie excluse de la noilereguli de recunoaºtere.

Un alt aspect important al modi-ficãrilor propuse se referã la cos-turi. În acest sens, IASB nu îºi pro-pune sã furnizeze linii directoarecu privire la recunoaºterea costu-rilor. Ca urmare, conducerea enti-tãþilor va fi obligatã sã analizezecelelalte standarde referitoare lastocuri, imobilizãri corporale, imo-bilizãri necorporale etc., astfel încâtsã determine modul de contabi-lizare a costurilor aferente con-tractelor încheiate.

Anumite aspecte, cum ar fi evalu-area activelor contractuale, modi-ficãrile intervenite în termenii con-tractuali, prezentarea în situaþiile

financiare ºi informaþiile de prezen-tat în note nu sunt abordate înforma actualã a documentului, darIASB va supune discuþiei posibili-tatea luãrii în considerare a acesto-ra în perioada urmãtoare.

Finalizarea proiectului referitor larecunoaºterea veniturilor este pre-conizatã pentru anul 2011.

Un alt proiect lansatrecent de organismeleIASB ºi FASB se referã laleasing ºi propune amen-damente cu privire la con-tabilitatea locatarilor.Contabilitatea specificãlocatorilor va fi inclusãîntr-un proiect distinct alcelor douã organisme.

Dupã cum precizeazã MarianLovelace, director în cadrul PwC,„modelul propus prevede ca locatarulsã recunoascã activul reprezentat dedreptul sãu de a utiliza activul careconstituie obiectului contractului deleasing, cu recunoaºterea concomitentãa unei datorii, pentru obligaþia sa de aplãti redevenþe”. Proiectul propuneeliminarea prevederilor referitoarela înregistrarea leasingului opera-þional. În consecinþã, „locatarii vorcontabiliza toate operaþiunile de lea-sing prin înregistrarea de active ºidatorii într-o manierã similarã celei a-plicate în prezent pentru contabilizarealeasingului financiar”, precizeazãexpertul PwC.

Pânã la aceastã datã, IASB nu de-þine un tratament unic pentru anu-mite caracteristici comune regãsiteîn majoritatea acordurilor de lea-sing (de exemplu, anumite aspectecu privire la plãþile contingente dechirie). Expertul PwC considerã cã„chiar ºi în momentul în care IASB vaalege un singur tratament contabil, va

54


mai fi necesarã o perioadã de timp pen-tru identificarea ºi soluþionarea incon-secvenþelor ce pot apãrea ca urmare amodificãrilor propuse”.

De asemenea, tratamentul propusprevede reevaluarea obligaþiilorasociate leasingului la fiecare datãa bilanþului pe baza actualizãrii es-timãrilor, luându-se în considerareºi exercitarea opþiunii de reînnoirea contractelor pe durata revizuitã aleasingului. Reevaluarea obligaþii-lor se reflectã ca o ajustare fie arezultatului reportat, fie a valoriiactivului, în funcþie de naturaschimbãrilor intervenite.

„Faþã de tratamentul actual, potrivitcãruia contabilizarea leasingului sestabileºte la începutul contractului ºise revizuieºte numai dacã apar modi-ficãri sau prelungiri ale contractuluiîncheiat, tratamentul propus va aveaun caracter mai oneros”, apreciazãexpertul PwC.

Ca urmare a modificãrilor pe carele va determina ºi în prezentareasituaþiilor financiare, expertul PwCconsiderã cã este posibil ca mana-gementul entitãþilor sã se afle însituaþia de a examina decizii detipul „leasing versus achiziþie”.

Cu privire la „IFRS pentruEntitãþile Private”, PaulPacter, director în cadrulorganismului internaþio-nal IASB, prezintã actuali-zãri cu privire la stadiulacestui proiect.

Încã din anul 2003, IASB a începutsã dezvolte un set de IFRS menit sãrãspundã nevoilor de raportare aleentitãþilor private. Ca titulaturã, înfebruarie 2007 s-a propus ca proiec-tul sã se numeascã „IFRS pentruÎntreprinderile Mici ºi Mijlocii”. Înmai 2008, titlul proiectului a fost

schimbat în „IFRS pentru EntitãþilePrivate”, dupã care, în luna ianua-rie a acestui an, sã se atribuie titlul„IFRS pentru Entitãþile fãrã Res-ponsabilitãþi Publice”. Ulterior, înmartie 2009, s-a revenit la „IFRSpentru Entitãþile Private”.

Aceste standarde vor putea fi apli-cate de acele entitãþi care nu auresponsabilitãþi publice, ceea ceînseamnã, în general, cã valorilemobiliare ale acestora nu sunt tran-zacþionate în mod public ºi nici nusunt constituite ca instituþii finan-ciare. Se aºteaptã ca aproximativ99% din entitãþile private de lanivel mondial sã fie eligibile pentruutilizarea acestui set de standarde.

Setul de standarde IFRS adresatentitãþilor private este conceput cafiind unul de sine stãtãtor, cuexcepþia opþiunii în ceea ce priveºteutilizarea standardelor IAS 39„Instrumente financiare: Recunoaºtereºi evaluare”, IFRS 7 „Instrumentefinanciare: Prezentãri de informaþii”,în locul secþiunii dedicate instru-mentelor financiare din proiect.

Paul Pacter, director de proiect încadrul IASB, prezintã pe scurt moti-vaþiile pentru care entitãþile private arputea opta pentru utilizarea acestui setde standarde adresat special entitãþilorprivate:

- beneficierea de acces crescut lacapitaluri;

- o comparabilitate îmbunãtãþitã;

- o calitate crescutã a raportãriifinanciare, comparativ cu stan-dardele naþionale utilizate înprezent, având în vedere faptulcã, în multe þãri, regulile naþio-nale sunt foarte limitate;

- interesul crescut al prevederilorproiectului pentru utilizatorii desituaþii financiare elaborate decãtre entitãþile private;

- mai puþine obligaþii pentruentitãþile private.

În zilele de 7 ºi 8 mai a.c.a avut loc la Bruxelles oconferinþã cu tema„Raportarea financiarãîntr-o lume în schimbare”,organizatã de ComisiaEuropeanã.

În cadrul conferinþei, John Smith,membru al IASB – Consiliul pentruStandarde Internaþionale de Conta-bilitate, a precizat cã organismul pecare îl reprezintã intenþioneazã sãreacþioneze la efectele crizei econo-mice de o manierã urgentã, în sen-sul amendãrii regulilor contabilecuprinse în standardele IFRS. Re-prezentantul IASB a apreciat cã„mai mult ca niciodatã, în contextulactual, la nivel european, se impuneutilizarea unui singur set de stan-darde.”

Pentru a proteja piaþa de capitalsunt necesare cerinþe suplimentare,care sã asigure transparenþa infor-maþiilor, reducerea complexitãþiiregulilor contabile referitoare la in-strumentele financiare ºi îmbunã-tãþirea standardelor actuale, în ge-neral.

Reprezentantul IASB a anunþataccelerarea acþiunilor de definiti-vare a proiectului de înlocuire astandardului IAS 39 referitor larecunoaºterea ºi evaluarea instru-mentelor financiare, avându-se învedere urmãtoarele modificãri:

- evaluarea la valoarea justã pepieþele ilichide;

- reducerea complexitãþii reguli-lor cu privire la instrumentelefinanciare;

- creºterea transparenþei ºi a com-parabilitãþii informaþiilor ºi ur-

558/2009


mãrirea relaþiei dintre acestecaracteristici ale informaþiilor ºistabilitatea financiarã;

- introducerea de alternative cuprivire la reclasificarea ºi evalu-area instrumentelor financiare;

- introducerea unei delimitãriclare între instrumentele finan-ciare evaluate la valoarea justãºi celelalte, precum ºi modifi-carea regulilor de recunoaºtere apierderilor/câºtigurilor aferentefluctuaþiilor valorilor juste aleinstrumentelor financiare.

De asemenea, John Smith (IASB) aapreciat cã „se impune continuarea

reconcilierii dintre standardele ameri-cane ºi IAS/IFRS, astfel încât sã nu secreeze un dezavantaj pentru compani-ile europene, în raport cu cele ameri-cane, ca urmare a aplicãrii unor regulidiferite de raportare financiarã”.

Reprezentantul organismului inter-naþional de normalizare a precizatcã „IASB va lansa primele propunerirezonabile cu privire la modificareaIFRS în termen de 6 luni.”

De asemenea, reprezentantul IASBa anunþat Expunerile de proiecte pecare IASB intenþioneazã sã lelanseze în perioada urmãtoare, ºianume:

- un proiect referitor la Situaþii fi-nanciare consolidate ºi un proiectreferitor la Derecunoaºterea in-strumentelor financiare, finaliza-rea acestor proiecte aºteptându-se pentru jumãtatea anului 2010;

- un proiect referitor la revizuireastandardului IAS 39 „Instru-mente financiare: Recunoaºtere ºiEvaluare”, a cãrui finalizare esteaºteptatã în prima jumãtate aanului 2010;

- posibilitatea amendãrii standar-dului IAS 34 „Raportarea finan-ciarã interimarã”.

56


Lucrarea se înscrie în eforturilespecialiºtilor români de a stabilicele mai bune soluþii de armonizarea practicii româneºti cu practicainternaþionalã recunoscutã în do-meniu.

Autorul a accesat literatura anglo-saxonã ºi prezintã principiile ºiconceptele guvernanþei corporative

ºi modalitãþile de implementare aacestora la particularitãþile speci-fice etapei de post-aderare a Ro-mâniei la Uniunea Europeanã.

În acest sens, lucrarea este structu-ratã pe patru componente: guver-nanþa, controlul intern, manage-mentul riscului ºi comitetele deaudit, considerate clasice pentruguvernanþa corporativã.

Lucrarea abordeazã conceptul deguvernanþã corporativã în evoluþiasa, analizeazã cauzele eºecuriloracesteia în þãrile anglo-saxone, acãror îndreptare a condus la per-fecþionarea sa, codurile de bunãpracticã ale guvernanþei corpora-tive, modelul clasic al guvernanþeicorporative ºi alte modele ale gu-vernanþei corporative din literaturade specialitate ºi stadiul actual alimplementãrii principiilor guver-nanþei corporative în România .

Autorul prezintã controlul intern înnoua accepþiune de sistem de mana-gement financiar ºi control (financialmanagement and control system –

MFC în limba englezã) ºi conceptulde control managerial, în conformi-tate cu prevederile OMFP nr.946/2005 privind Codul controluluiintern, în cadrul unui studiu decaz, proces care, în prezent, estedemarat în România în sectorulpublic ºi care se impune a fi imple-mentat ºi în entitãþile din sectorulprivat.

Lucrarea trateazã filozofia privindmanagementului riscurilor, pre-cum ºi politicile ºi strategiile pri-vind procesul de gestionare a riscu-rilor, structurat pe urmãtoareleetape: identificare, evaluare, con-trolul, analiza ºi raportarea riscu-rilor, completat cu studii de cazpentru fiecare element al procesu-lui.

De asemenea, se prezintã noul con-cept de management al riscurilor pen-tru întreaga organizaþie (ERM) ºi oparalelã între conceptele COSO1992 ºi COSO 2004, a cãrei imple-mentare reprezintã o prioritate ºipentru entitãþile din România.

Cãrþi realizate de auditori financiari

audit 8 2009.qxd

Documents

Transcript of audit 8 2009.qxd