------

Dolarul a pierdut de mult puterile care l-auf@cut celebru. Anii 2000, când surclasamoneda european@ sunt atât de departe,încât par o alt@ epoc@ istoric@. De o bun@bucat@ de timp, am intrat în epoca dolaruluislab }i aceast@ situa]ie s-a sim]it profund nunumai pe pia]a american@, ci }i în întregulsistem financiar interna]ional. Scumpirilebunurilor-aur, petrol, mai ales, au avut dreptuna din cauze aceste sl@biciuni montare.Sc@derea dolarului echivala cu cre}teri depre]uri pentru petrol }i aur, conform socote-lii simpe conform c@reia cu dolari mai slabicumperi mai pu]ine bunuri.

Grija fa]@ de mediul naturaleste o problem@ important@ aCSR (Corporate SocialResponsability). Conceptul demarketing verde a ap@rut }is-a dezvoltat datorit@ nece-sit@]ii de a men]ine un mediucurat }i s@n@tos. Protejarea mediului nu estenumai o problem@ de ordin

social ci totodat@ un concept legat de activitatea de mar-keting a firmelor, aceasta pân@ la apari]ia unui nou seg-ment de consumatori care s@ se preocupe de mediulnatu ral în comportamentul s@u de cump@rare, c@utândprodusele cu impactul cel mai mic asupra mediului –consumatorii ecologici (consumatori verzi). Pentru ace}ticonsumatori, calificativul “ecologic” este un atribut valo -ros în procesul de luare a deciziei de cump@rare, valoarecare se manifest@ în unele cazuri, în a pl@ti mai multpentru produse recunoscute ca fiind ecologice, în altecazuri, prin respingerea acelor produse cu un grad mairidicat de poluare }i, în alte cazuri, prin preferin]a pen-tru produse mai ecologice cu caracteristici func]ionale(calitate, comoditate etc) }i economice (pre], promovareavânz@rilor, cantitate etc) asem@n@toare.

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Exist@ cel pu]in dou@ feluri de a

fi nefericit. Sau când dore}ti ceea

ce nu ai, sau atunci când ai

întocmai ceea ce ]i-ai dorit...”

Pierre Lauys

c my b

c my b

nr. 177 anul 4 vineri, 1 august 2008 0,50 RON

pag.8Decebal N. TOD~RI[~ Ileana ILIEpag. 7Bursa din Sibiu

Conf. univ. dr. R@zvan Sorin ȘERBUEc. Veronica ȘELARIU pag. 6

Reg$ndirea arhitecturii siste -melor informatice bancare(II)

Imaginea s@pt@m$nii

„Am tr@it destul de mult pentru a vedeac@ dife ren]ele pot na}te doar ur@, când,de fapt, ar trebui mai ales cunoscute”

Stendhal

... Atunci când vorbim de globalizare, îic@ut@m, trebuie s@-i afl@m geneza, valurile de-a lungul timpului. Este globalizarea un „pro-ces nou” sau î}i afl@ ea obâr}ia în timpuri demult trecute, evoluând pân@ la formele ei deast@zi? Suntem partizanii celei de a douaipostaze. Iat@, mai mult chiar decât Grecia antic@,Imperiul roman.

Revolu]iile industriale }i globalizarea- preliminarii -

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

În cele din urm@, raportul anual al Comisiei Europene privindstarea justi]iei în România s-a dovedit a fi o furtun@ într-un paharcu ap@. Precedat de o agita]ie paroxistic@ în rândurile claseipolitice române}ti, amplificat@, ca de obicei, de ecourile subiec-tive }i partizane cel mai adesea ale presei dâmbovi]ene, verdic-tul de la Bruxelles s-a ar@tat a fi echilibrat, nuan]at, împ@ciuitorist}i, în bun@ m@sur@, încurajator. E drept, nu am sc@pat de mon-itorizare, ceea ce, în opinia noastr@, nu reprezint@ cel mai marer@u posibil pentru o democra]ie }i o justi]ie înc@ vulnerabile. Dar,s-a dovedit fals@ amenin]area activ@rii clauzei de salvgardare dinTratatul de Aderare, pe care mul]i eurosceptici autohtoni o flutu-rau cu pervers@ satisfac]ie, în consens cu mai vechiul nostru„amic”, europarlamentarul german Markus Feber. A r@mas f@r@suport concret }i avertizarea potrivit c@reia România risca s@ fieexclus@ de la aderarea la spa]iul Schengen }i la zona euro. Adisp@rut pân@ }i expresia „e}ecuri”, în lupta anticorup]ie dus@ dediferitele institu]ii ale statului român, eviden]iindu-se, în schimb,„continuitatea procesului de reform@ în sistemul juridic }i insti-tu]ional pentru combaterea corup]iei”.

Cum se vede justi]ia român@ de la Bruxelles- raport c@ldu], verdict amânat -

Marketingul }i mediul ambiant

Oxigen pentru dolar

continuare ^n pagina 3

PUNCTUL PE EUROPA

continuare ^n pag. 3

Secven]e dintr-un timp pastoral(%n num@r, ilustrate vechi din colec]ia ec. Marcel Albu)

continuare ^n pag. 4

Dan SUCIU

Emil DAVID

dr. Vasile BR~TIANdr. Camelia OPREAN

pag. 2

Analiza procesului decreare a valorii firmeipe pia]a de capital (II)

Milionarii din textile

Comisia European@

drd. Camelia APOSTU

Dan POPESCU

UTRECHT 2009

conf. univ. dr. Cornel JUCANdr. medic Carmen Ioana JUCAN

Perfec]ionarea medicinii de familie la nivel de cabinet (II)

pag.5

VALOARE VINERI 1 AUGUST 20082

Vânz@ri pe ac]iune (SPS) }ivânz@ri/pre] (SPR)Indicatorul vânz@ri pe ac]iune (SPR)reprezint@ unul dintre indicatorii bur-sieri cei mai utiliza]i, ^n cazul ^n carefirma evaluat@ a ^nregistrat pierderi^n ultima perioad@ sau rezultateleexerci]iilor anterioare sunt reduse. Calculul acestui indicator se faceraportând vânz@rile aferente perioa -dei precedente (ultimul semestru sauultimul an ^ncheiat) la num@rul deac]iuni ordinare emise de firm@ }iaflate ^n circula]ie pe pia]a secun-dar@ de capital }i arat@ cuantumulde vânz@ri aferente unei ac]iuniordinare. Acest indicator semnalizeaz@ (maiales privit ^n evolu]ie), al@turi de ceaa indicatorului PPA, o foarte bun@m@sur@ a cre}terii curente }i viitoarea firmei. În func]ie de particularit@]iileevalu@rii, de informa]iile disponibilesau de necesitatea unei compara]ii^ntr-un grup de firme comparabile,se pot folosi vânz@ri totale, cifra deafaceri, vânz@ri din exploatare, etc.Indicatorul vânz@ri/pre] (SPR) se cal-culeaz@ ca raport ^ntre vânz@riletotale pe ac]iune }i cursul ac]iunii. Acest indicator este folosit de uniianali}ti financiari ^n studiul PPA }iSPS, iar tendin]a sa de cre}tere saudescre}tere este interpretat@ relativla tendin]ele firmelor comparabile,tendin]ele sectoriale }i ale pie]ei decapital. O tendin]@ de cre}tere a acestei rateeste interpretat@, ^n general, ca unsemnal de cump@rare datorit@ dife -ren]ei dintre rata de cre}tere avânz@rilor fa]@ de cre}terea cursuluiac]iunilor. Cre}terea vânz@rilor esteasociat@ cu cre}terea profiturilor,a}tept@rile investitorilor fiind decre}tere ^n perspectiv@ a cursuluiac]iunilor.Indicatorul pre]/profit (PER)Cel mai utilizat multiplu de câ}tiguri^n evaluarea capitalului ac]ionarilor

este raportul pre]/câ}tiguri notatPER. Defini]ia larg acceptat@ a acestuiaeste ca fiind raportul dintre cursulde pia]@ al ac]iunii }i câ}tigurile peac]iune. Acest raport, publicat periodic ^npresa financiar@ pentru companiilecotate, poate fi interpretat ca pre] aunei unit@]i de profit, reprezentând om@rime dinamic@ fluctuând cu pre]ulbursier al ac]iunii.În acest caz, ^n construirea multiplu-lui, la num@r@tor se folose}te cursulbursier al ac]iunii, acesta reprezen-tând valoarea ac]iunii, ^n spe]@ fiindvorba de capitalul ac]ionarilor expri-mat ^n valori de pia]@. Unii anali}tifolosesc un pre] mediu al unorperioade diverse (ultima lun@, ulti mulsemestru sau ultimul an de tran-zac]ie). La numitor, pentru câ}tiguri sefolose}te profitul net aferentac]iunilor comune, aferent capitaluluiac]ionarilor; este vorba de profitulde]in@torilor de ac]iuni ordinare,r@mas dup@ plata dividendelor afe -rente ac]iunilor preferen]iale.Modul de calcul al acestui multiplueste dat de urm@toarea formul@:

unde: P0 = pre]ul ac]iunii la dataevalu@rii; PPA = profitul pe ac]iune;Raportul pre]/profit este consideratmare, dac@ dep@}e}te o anumit@ va -loare caracteristic@ unei pie]e decapital. Unii anali}ti consider@ c@ unraport pre]/profit mare semnific@ c@investitorii sunt atra}i de perspec-tivele }i poten]ialul societ@]ii, fiinddispu}i s@ pl@teasc@ un pre] maimare pentru ac]iunile firmei ast@zipentru a beneficia de cre}terea ei ^nviitor. Interpretarea este decump@rare a ac]uinilor societ@]iirespective. În contrapartid@, al]ianali}ti consider@ c@ un raport pre]/ profit mare ca fiind un indicator desupraevaluare }i c@ pre]ul ac]iunii vasc@dea ^n viitor. Interpretarea estedeci de vânzare a titlurilor respec-tive. În sintez@, putem afirma c@ ac]iunilefirmei cu un raport mare al indiceluipre] / profit semnalizeaz@ o volatili-tate (sensibilitate) mai ridicat@ decâttitlurile firmelor cu raport pre]/profit

sc@zut. Rezult@ c@ }i riscul acestortitluri este perceput ca fiind mai ridi-cat. Riscul ridicat al acestor titluri sepoate fundamenta pe faptul c@ dac@profiturile firmei cresc cu o rat@corespunz@toare care corespundea}tept@rilor investitorilor, exist@premisele ca pre]ul acestora s@creasc@ ^n continuare. De asemenea,trebuie sesizat }i faptul c@ dac@profiturile unei firme cu un indicepre]/profit ridicat ^nregistreaz@ osc@dere se poate crea un efect psi-hologic cu repercusiuni negative ^nrândul ac]ionarilor, care percepac]iunile ca fiind supraevaluate }idecid vânzarea acestora. În acestecondi]ii se poate ajunge la un fel deavalan}@ de ordine de vânzare, cuefect ^n sc@derea capitaliz@rii bur-siere a firmei.Raportul pre]/profit este consideratsc@zut dac@ este sub un anumitnum@r, caracteristic unei pie]e decapital. O interpretare sc@zut@ aacestui multiplu al câ}tigurilor poatefi explicat@ de faptul c@ firmele, fieau ^n prezent, sau investitorii antici-peaz@ ^n viitor probleme ^n activi-tatea acestora }i desigur o reflec]ie^n rezultate. Randamentul câ}tigurilor (RC) }irandamentul dividendului (RD).Randamentul câ}tigurilor (RC) esteinversul raportului PER. Formulapentru randamentul câ}tigurilor este:profitul pe ac]iune ^mp@r]it la pre]ulde pia]@ (cursul) al acesteia.Acest indicator calculat ca inversulindicelui pre]/profit semnalizeaz@, ^nesen]@, care este rata de rentabilitatecerut@ de investitori ^n ac]iunile uneifirme cotate }i permite , de aseme-nea, investitorilor s@ efectueze cam-para]ii ^ntre randamentele plasa-mentelor ^n ac]iunea evaluat@ }i ran-damentele altor ac]iuni din acela}isector economic, din alte sectoaresau chiar a altor tipuri de plasa-mente (de exemplu cele existente pepia]a monetar@).Importan]a acestuia este semnifica-tiv@ }i pentru managementul firmei,reprezentând ^n spe]@ costul capi-talului propriu.Randamentul dividendelor(RD) red@eficien]a plasamentelor ^n titlurileunei firme, m@surat@ prin raportul^ntre dividendele ^ncasate }i pre]ulde pia]@ al ac]iunilor. Spre deosebirede randamentul câ}tigurilor, optica

de calcul este prin raportarea divi-dendelor la curs. Acest indicatoreste important pentru investitoriicare urm@resc venituri periodiceconstant ridicate }i relativ sigure.Acest indicator poate semnaliza rele -van]a sau irelevan]a politicii de divi-dend asupra pre]ului ac]iunilor. Chiar}i cercet@torii Gordon }i Shapirocred c@ nu doar m@rimea fluxului dedividend este important@ pentruinvestitori, ci }i stabilitatea politiciide dividend a firmei. O politic@ sta-bil@ de dividende, previzibil@, estefoarte atractiv@ pentru marea parte ainvestitorilor, deoarece facilitez@ pre-viziunile acestora asupra câ}tigurilorproprii }i reduce volatilitatea rezul-tatelor firmei.Rata lui Tobin-q (Tobin`s q) Rata Tobin-q este un indicator intro-dus de economistul James Tobin }ireprezint@ raportul dintre valoarea depia]@ a activelor firmei }i costul esti-mat de ^nlocuire al acestora.De}i rata "q" seam@n@ cu rata valoriide pia]@, exist@ c$teva diferen]eimportante. Num@r@torul ratei includetoate datoriile }i capitalul ac]io -narilor, }i nu doar capitalurile pro-prii, ^n timp ce numitorul are ^nvedere toate activele, la costul lor de^nlocuire, nu numai avu]ia net@ acompaniei. Astfel, activele nu suntluate ^n considera]ie la costul loristoric, a}a cum reiese din contabi -litate, ci la costul lor de ^nlocuireestimat.Rata "q" este utilizat@ larg de anali}ti}i interpretarea ei este urm@toarea: ocompanie va tinde s@ investeasc@at$ta vreme c$t q>1, adic@ atuncic$nd echipamentul valoreaz@ maimult dec$t costul s@u de ^nlocuire ;compania va opri investi]iile c$nd q<1, adic@ echipamentul valoreaz@ maipu]in dec$t costul estimat de^nlocuire. %n situa]ia din urm@ ar fimai ieftin }i mai convenabil pentru eas@ achizi]ioneze active printr-oachizi]ie sau fuziune pe pia]a de ca -pital, dec$t s@ le cumpere de pe pia]@.În concluzie, aceast@ rat@, dac@ estesupraunitar@, semnalizeaz@ faptul c@pia]a consider@ c@ sunt bune opor-tunit@]i investi]ionale ^n afacerearespectiv@. În acela}i timp firmele cuq supraunitar }i de valori mari auprobabil avantaje competitive semni-ficative fa]@ de principalii concuren]i,ceea ce explic@ capitalizarea bursier@ridicat@ }i atractivitatea lor pentruinvestitori. O valoare subunitar@ aacestui indicator se poate datoraunei situa]ii precare a firmei pepia]@, ^n dezavantaj competitiv fa]@de concuren]i, f@când ca firmelerespective s@ fie mai pu]in atractivepentru investitori.%n România, este dificil a face oanaliz@ comparativ@ ^ntre firme dinacela}i sector de activitate, pe bazaratei lui Tobin, deoarece este nece-sar cunoa}terea costului estimat de^nlocuire a activelor firmelor cotate.Determinarea acestuia este o pro -blem@ complex@, ce presupune oinspec]ie riguroas@ a activelor firmei.

Analiza procesului de creare a valorii firmei pe pia]a de capital (II)

Abordarea evalu@rii pe baza ratelor de pia]@ – indicatori de semnalizare a valorii firmei

dr. Camelia OPREAN dr. Vasile BR~TIAN

Londra

James Tobin - un economist al secolului XXI Paris - Galeria Lafayette

VINERI 1 AUGUST 2008 3INTEGRARE MARKETING

urmare din pag.1A}a încât, din tot tirul de criti-

ci b@nuit a fi excesiv de dur, au mair@mas, în urma monitoriz@rii ComisieiEuropene, unele deficien]e punctuale,de fapt acelea}i pe care s-a tot b@tutmoned@, înc@ din faza de preaderarea României.

În esen]@, acestea ar fi:1. De}i elementele fundamentale alesistemului juridic românesc suntfunc]ionale, bazele acestuia r@mânfragile }i vulnerabile. 2. Deciziile privind corup]ia la nivelînalt sunt excesiv de politizate.3. Lipsa unui consens f@r@ echivoc aparlamentarilor români pentru eradi-carea corup]iei la nivel înalt }i înasigurarea stabilit@]ii DNA.4. Rolul }i locul derizoriu alConsiliului Superior al Magistraturii,îndemnat }i chiar încurajat în docu-ment s@ devin@ un lider al judec@]ilorde valoare privind nivelul de perfor-man]@ al justi]iei }i s@ intervin@, oride câte ori este cazul, în reglareamecanismelor acesteia.Spuneam c@, vizavi de aceste con-cluzii relativ cumin]i ale raportului,reac]iile opiniei publice române}ti aufost, ca de obicei, dispropor]ionate,exagerate }i vizibil diferen]iate.Practic, românii s-au împ@r]it în treitabere distincte: Cei care au oftat, clamând – AM MAIRATAT ODAT~;Cei care au r@suflat u}ura]i – AMMAI SC~PAT ODAT~;Cei care }i-au frecat mâinile cu satis -fac]ie, gândind – AM MAI FENTATODAT~.

Din prima categorie, fac parte criticiineîmp@ca]i }i vehemen]i ai a}a-zisu-lui sistem tic@lo}it, care nu aduceactul de justi]ie pân@ la cap@t, careintervine brutal în treburile acestuisector important, pentru a-}i salvaproteja]ii, }i care frâneaz@, prin toatemijloacele posibile, procesul trans-form@rii justi]iei române, într-oinjusti]ie pe cât de onorabil@, pe atâtde eficient@ }i european@. Sunt câr-cota}ii care cobesc pe la col]uri saublameaz@ în gura mare, lansândmesaje apocaliptice, de genul „o s@vede]i voi, când Comisia Europeanase va sup@ra de-adev@ratelea pereaua noastr@ credin]@” sau „l@sa]iDNA –ul lui Daniel Morar, s@-}i fac@treaba,” sau „nu mai vrem lupt@ anti-corup]ie f@r@ corup]i de rang înalt }if@r@ condamn@ri.În cea de-a doua categorie, intr@grupul masiv al a}a-zi}ilor mul]umi]ide sine. În esen]@, ei sus]in c@ dra -cul nu-i a}a de negru pe cât sespune }i c@ acuza]iile ComisieiEuropene la aderarea ParlamentuluiRomâniei, de}i con]in un sâmbure deadev@r, nu pot omite faptul c@, într-o ]ar@ democratic@, mecanismele nuse schimb@ în urma unor presiuniexterne, decât cu riscul de a neîntoarce la vremuri de trist@ amintire.A}adar, fiecare trebuie l@sat s@-}iexercite, în mod independent, prerog-ativele: parlamentul s@ fac@ legile,justi]ia s@ le aplice f@r@ ezit@ri }icomplexe. S@ re]inem, în acest con-text, punctul de vedere al ministruluijusti]iei, C@t@lin Predoiu: „Cred c@influen]a factorului politic asuprajusti]iei a sc@zut semnificativ, înultimii ani. Autoritatea judec@toreasc@

se bucur@ de garan]ii serioase privindindependen]a. Consiliul Superior alMagistraturii este una dintre garan]iileinstitu]ionale. Procedurile consti-tu]ionale }i dezbaterile din Parlamentîn leg@tur@ cu imunitatea, nu pot con-duce decât for]at la concluzia c@justi]ia, în ansamblul s@u, ar fi influ-en]at@ politic”.Comparând cele dou@ opinii, în modv@dit ireconciliabile, una – optimist@}i pozitiv@, cealalt@ – pesimist@ }icritic@, î]i vine s@ te întrebi dac@ estevorba de aceea}i justi]ie }i aceea}iRomânie…Oricum, pozitivi}tii merg pân@ la ajustifica imunitatea parlamentar@ prinnecesitatea existen]ei unui filtru deprotec]ie a in}ilor afla]i în func]iipublice }i ca o garan]ie c@ ace}tia nuvor fi h@itui]i pentru orice nimic.„Cazul Berlusconi” este relevant }imolipsitor se pare: odat@ ajuns laputere a solicitat }i a ob]inut dinpartea parlamentului italian umbrelaimunit@]ii reducând la t@cere }ineputin]@ pe justi]iabilii ce-l asaltaucu dosare grele de corup]ie.Dac@ la ei se poate, la noi de ce nu?– par s@ se întrebe unii ale}i aipoporului, admi]ând, totu}i, din com-plezen]@, c@ imunitatea parlamentar@ar trebui s@ fie limitat@, dar nuacum, ci într-o viitoare alc@tuire aConstitu]iei.În fine, s@ trecem în revist@ }i ceade-a treia categorie – cea a }meche -rilor }i profitorilor onero}i aitranzi]iei, ierta]i prin omisiune. Într-adev@r, preocupat@ de descâlcireaprocesului complicat al regle-ment@rilor }i deciziilor în litera }ispiritul legii, precum }i de politizareaexcesiv@ a corup]iei la nivel înalt,

monitorizarea Comisiei Europenescap@ din vedere un element esen]ialdin tabloul de bord al justi]ieiromâne: corup]ia ca flagel na]ional }igeneralizat. Aici se joac@, de fapt, pemize incredibile, nivelul de perfor-man]@ al oric@rei justi]ii. Pentru c@,în cazul nostru, preocupa]i pân@ lasatura]ie de presupusele acte de spi-onaj ale lui Sere}, sau de termopan-ele }i m@tu}ile lui N@stase, l@s@m înumbr@ }i uitare p@tura tot maigroas@ a corup]ilor anonimi decondi]ie medie, a celor care }i-auf@cut, din mit@ }i trafic de influen]@,un stil de via]@. Trecem sub t@cere}i trat@m cu condamnabil@ indiferen]@activitatea grupurilor infrac]ionaleorganizate uneori la niveltransna]ional care î}i disput@ }iadjudec@ avu]ia na]ional@ prin a}a-zisul proces de privatizareîncreng@tura nociv@ a mafiei caselor}i retroced@rilor, ]eparii finan]elorpublice, artizanii ingineriilor financia-

re }i a}ii economiei subterane, peto]i cei care se înfrupt@ din baniistatului prin licita]ii }i achizi]ii tru-cate, ingenios regizate. Ace}tia }imul]i al]ii sunt adev@ra]ii câ}tig@toriai Raportului de ]ar@: pe ei nu-ipomene}te nimeni, ComisiaEuropean@ nu d@ note justi]ieiromâne pe asemenea teme, deciproblema nu exist@. Nici ca prioritate,nici la etcetera…… A mai trecut un an, s-a mairedactat un Raport de ]ar@.Semnalele lui s-au primit, de unii, cufals@ emo]ie, de al]ii cu indiferen]@.Suntem monitoriza]i în continuare demai-marii Europei? Foarte bine,aceasta e m@sura real@ a proprieinoastre neputin]e. {i consecin]a dra-matic@ a incapacit@]ii noastre de aadopta o atitudine COMUN~, de arealiza un CONSENS NAłIONAL închestiuni capitale pentru existen]a }iimaginea noastr@ în lume. Restul et@cere }i amânare…

Cum se vede justi]ia român@ de la Bruxelles - raport c@ldu], verdict amânat -Emil DAVID

urmare din pag.1Apari]ia acestui tip de consumatori,preocupa]i nu numai de satisfacereanecesit@]ilor lor actuale, ci, de aseme-nea, }i de protec]ia mediului, oblig@firmele s@ adopte o nou@ form@ deîn]elegere a marketingului: marketingecologic, concept cunoscut }i subdenumirile de marketingul me diuluinatural, marketingul verde, eco-mar-keting, marketing durabil.Privit din perspectiva social@, mar-ketingul ecologic e un grup de acti -vit@]i care permit stimularea }i facili -tarea accept@rii unor comportamentesociale benefice pentru societate înansamblul ei, sau, din contr@, frânareaacelor comportamente care aduc pre -judicii mediului natural.Practicarea s@n@toas@ a marketinguluiecologic e necesar s@ fie sus]inut@ de: informarea/educarea asupra temelor cucaracter medioambiental (spre exem-plu utilizarea unor campanii care s@fac@ cunoscute modalit@]ile decolectare selectiv@ a de}eurilor solide)

stimularea de ac]iuni de binefacerepentru mediul ambiant (protec]iaresurselor prin stimularea unor com-portamente mai educate în raport cumediul natural), schimbarea comporta-mentelor nocive pentru mediul natural.Din perspectiva întreprinderii, mar-ketingul ecologic este privit ca fiindprocesul de planificare, implementare}i control a politicii de produs, pre],promovare }i distribu]ie care s@ per-mit@ îndeplinirea a trei criterii: (a)necesit@]ile clien]ilor sunt satisf@cute,(b) obiectivele organiza]iei sunt reali -zate }i (c) procesul genereaz@ unimpact minim asupra ecosistemului.Referitor la latura sa ecologic@, mar-ketingul trebuie s@ contribuie la dez-voltarea durabil@ de o manier@ în cares@ aduc@ oferte comerciale care s@permit@ satisfacerea necesit@]ilorprezente ale consumatorilor, f@r@ s@compromit@ capacitatea de satisfacerea necesit@]ilor viitoare ale acestora }iale genera]iilor viitoare. Pentru aceas-ta, misiunea eco-marketingului const@în: redirijarea alegerii consumatorilor,reorientarea mixului de marketing al

firmei }i reorganizarea comportamen-tului firmei.Redirijarea alegerii consumatorilor sedatoreaz@ faptului c@ marea majoritatea societ@]ii actuale nu este dispus@ s@-}i reduc@ nivelul consumului. Rolulmarketingului intervine aici în educareaconsumatorilor, prin con}tientizareaacestora asupra problemelor }isolu]iilor legate de mediul ambiental,slaba informare a acestora asupraproblemelor mediului natural reprezen-tând cea mai mare problem@ ecolo gic@cu care se confrunt@ planeta.Pentru a fi siguri c@ deciziile de mar-keting nu afecteaz@ negativ calitateamediului, este necesar@ încorporareaobiectivelor ecologice într-una dintrepoliticile de marketing. Deciziile legatede produs trebuie s@ duc@ la realizareaunui produs cu un consum minim deresurse limitate }i un minim dede}euri rezultate pe toat@ perioadaciclului de via]@ al produsului, dar f@r@s@ compromit@ atributele satisfaceriinecesit@]ilor actuale ale clien]ilor. Nutrebuie s@ uit@m faptul c@ nimeni nucump@r@ un detergent pentru a salva

planeta, ci pentru a-}i cur@]a cu elhainele. Pentru a putea oferi un pro-dus ecologic, firma trebuie s@ se asi -gure c@ func]ia ecologic@ nu afecteaz@negativ func]iile tehnice }i comercialeale produsului }i ambalajului s@u, pre-cum }i rentabilitatea firmei. Astfelspus, suma impactelor generate întimpul procesului de ob]inere amateriei prime, de produc]ie, de dis-tribu]ie, de utilizare/consum }i deeliminare s@ fie mai mic@ decât încazul restului de produse care satisfacaceea}i nevoie.Una din deciziile complexe ale mar-ketingului ecologic se refer@ la strate-gia de pre] pentru a face fa]@ con-curen]ei. Pe de o parte, poate fi nece-sar@ utilizarea unei strategii apre]urilor înalte, justificat@ de costurileridicate suportate de firm@ (costurigenerate de ac]iunile legate de prote-jarea mediului), iar pe de alt@ parte ostrategie a pre]urilor joase sau simi-lare cu ale concuren]ilor, ceea cepoate duce la crearea unei imagini deprodus de calitate inferioar@. Trebuieluat în calcul faptul c@ pre]ul poatefurniza un flux de informa]ii referitoarela calitatea produsului. Astfel, pentruunii consumatori, care consider@atributul ecologic ca fiind valoaread@ugat@ a produsului, pre]ul sc@zutreflect@ ineficien]a sau calitatea tehnic@inferioar@ a produsului. Din contr@ unpre] înalt se poate transforma în prin-cipala piedic@ în calea cump@r@rii deproduse ecologice. Cercet@rile de pia]@au demonstrat c@ consumatorul nueste dispus s@ fac@ un sacrificiu mon-etar pentru a achizi]iona un produsecologic. Astfel, trebuie considerat fap-tul c@ exist@ o limit@ superioar@ a val-orii perceput@ de un consumator cafiind maxim@. De la acest nivel, efec-tul inhibator al cump@r@rii este efectiv

}i consumatorul nu cump@r@ produsulîmpotriva predispozi]iei lui de a facecump@r@ri de produse ecologice.Distribu]ia trebuie s@ permit@ punereaproduselor la dispozi]ia consumatoru-lui în locul }i la momentul oportun, încantitatea cerut@ pentru un pre]acceptabil pentru firm@ }i atractiv pen-tru consumator.Ca ultim obiectiv, de stimulare a cere -rii de produse, promovarea ecologic@are în vedere educarea tuturor p@r]ilorimplicate }i crearea unei imagini deresponsabilitate asupra mediului cares@ permit@ direct sau indirect ob]ine -rea unor efecte pozitive asupra vânz@ -rilor. Instrumentele de comunicare speci-fice mesajelor ecologice sunt eticheteleecologice, certificatele de calitate.Marketingul ecologic nu este doar ungrup de activit@]i destinate comerciali -z@rii produselor f@r@ a prejudicia medi-ul natural, este de asemenea un modde a în]elege rela]iile de schimb bazatepe c@utarea satisfac]iei pentru toatecele trei p@r]i implicate: consumatorul,firma }i mediul ambiant. Aplicareafilosofiei marketingului ecologic nu selimiteaz@ doar la adoptarea acesteia dec@tre departamentul de marketing alfirmei care s@ aplice tehnicile, ci }i lapreluarea filosofiei respectului fa]@ demediul ambiant de toate comparti-mentele organiza]iei, de to]i angaja]iiacesteia indiferent de nivelul ierarhic }ide func]ia de]inut@.Marketingul ecologic nu urm@re}tecomercializarea unor produse ecolog-ice sacrificând caracteristicile necesareproduselor pentru a satisface nece-sit@]ile actuale ale consumatorului. În definitiv putem spune c@ adoptareaunui marketing ecologic nu este posi-bil@ f@r@ existen]a unei gestion@ri amediului ambiant în interiorul firmei.

Marketingul }i mediul ambiantdrd. Camelia APOSTU

Direc]ia Na]ională Anticorup]ie

urmare din pag.1Prin întinderea sa, prin mi}carea liber@,mai bine spus relativ liber@, în cadruls@u – având, totu}i, în vedere, }irestric]iile vremurilor de atunci - a capi -talurilor (banilor, în spiritul vremii), aoamenilor, a m@rfurilor, având în vederepolitici comune, imperiale, fa]@ departeneri, având în vedere promovareafrumoaselor }i în]eleptelor precepte latinede civiliza]ie pe 3 continente (Europa,Asia, Africa), Imperiul roman poate fiprivit ca o reu}it@ încercare de glo -balizare, de mondializare, de ceea ceîn]elegem noi, ast@zi, prin aceste pro-cese. A fost mai mult o globalizare prin„seduc]ie” }i nu prin „constric]ie”, statu-tul superior al romanilor fiind afirmat,nu de pu]ine ori, ca exemplu }i nu cafactor de împilare. Imperiul roman adisp@rut în timp, dar efectele extinderiisale au r@mas, au persistat }i persist@,beneficiem }i ast@zi de ele }i, se pare,c@ vom putea beneficia înc@ mul]i anide aici înainte ...Au fost, pe urm@, descoperirilegeografice, marile descoperiri – }i valo -rific@ri – geografice, începând cu secolulal XV lea. Cu o acceptare aproape unani -m@, Europa a fost „punctul de pornire”,iar „punctele de sosire” au fost r@sfirate,practic, pe întreg mapamondul. Şi înAsia, }i în Africa, dar, mai ales, ca ele-ment par]ial inedit – dac@ vom da cred-it teoriei dup@ care vikingii, cu Erik celRo}u în frunte, au fost primii care auc@lcat pe continentul american, cudecenii multe înaintea lui Columb – înAmerici, promovându-se aici principii deciviliza]ie }i religioase europene, dez-voltându-se colonii, configurându-se unfel de Europ@ întins@ peste m@ri }ioceane. „Seduc]ia” a fost aici mai pu]inmanifestat@, „constric]ia” afirmându-}i

un cuvânt mult mai greu. Desigur, }ib@trânul continent a receptat „nout@]ile”pe care i le aduceau, cu mintea }i fapta,marii descoperitori }i exploratori, oameniilor, din Spania }i Portugalia, din Italia,apoi din Fran]a, Anglia, Germania etc.Îl putem încadra, aici, - este drept, cuceva „greutate” - }i pe Marco Polo,c@l@tor „per pedes” }i nu navigator. Setindea, într-un anume fel, spre o lumemare }i relativ unic@, chiar dac@„sfâ}iat@” de nenum@rate „conflicteinterne” (r@zboaie), dintre cele maisângeroase }i paradoxale. Se mureamasiv, de exemplu, în numele pro-mov@rii, cu for]a armelor, a unor „ide-aluri sfinte”, a „obiectivelor regale,” înbun@ m@sur@ compromise, în spiritul lordivin, prin mirajul, nu de pu]ine oricrimi nal, al aurului, prin ascu]i}ul spade-lor pline de sânge, prin arma otr@virilor(vestita „currara” nu a fost, nici pân@

acum, deslu}it@), prin intrigi }i complo-turi, }i prin alte confrunt@ri de tot felul...Este drept c@, în toate aceste privin]e,vorbim mai pu]in de economie. Implicit,îns@, de multe ori chiar explicit, econo-mia î}i v@dea, totu}i, locul }i rolul,esen]iale, marile sale influen]e în soci-etate, în lume. Produc]ia }i productivi-tatea se manifestau real, dar în planulteoriei erau mai mult intuite, erau pu]inafirmate în m@sur@ s@ influen]eze deci-siv – în spe]@ conceptele respective, defi -nite cu incertitudini }i timiditate – mer-sul economic al omenirii. Şcoala mer-cantilist@, }coal@ „frumoas@”, cu judec@]iinteresante, cu cele 2 etape ale sale,mercantilismul timpuriu }i mercantilis-mul dezvoltat, „vedea” chiar creareaplusprodusului doar în circula]ie, dome-niu care, de fapt, îl sublima ca atare,în cea mai mare parte el realizându-seîn produc]ie. Distin}ii }i rafina]ii fiziocra]i,

primii teoreticieni al libert@]ii economi -ce }i primii econometri ai lumii (cele-brul „Tablou” al lui Francois Quesnay),în]eleg oricum mai bine lucrurile, mer-sul ca atare al dezvolt@rii. Se pare, îns@,c@ nu suficient pentru a imprima Europei}i lumii crezul, implacabil pentru pro-gres, al cre}terii productivit@]ii }i al pro-duc]iei astfel. Este drept, c@ }i mercan-tilismul, }i fiziocra]ia au contribuit, înm@sur@ însemnat@, prin ]intele lor eco-nomice, la expansiunea sistemului colo-nial, dup@ p@rerea noastr@ un avans rel-ativ, dar avans, pe drumul globaliz@rii...Ceva pa}i înainte, fa]@ de ei, a realizat,din acela}i punct de vedere, mareleAdam Smith. În cartea sa „Avu]iana]iunilor. Cercetare asupra naturii }i acauzelor ei”, publicat@, în premier@, laLondra, în 1777, }i republicat@ masivdup@ acea dat@, ast@zi, în mai toate ]@rilelumii, în sute }i sute de mii de edi]ii,

Smith demonstreaz@ mai judicios pri-matul economic al productivit@]ii, ampli-ficarea binelui uman, ca o condi]ie sine-qua-non, prin amplificarea ca atare aproduc]iei. Procesele economice erausurprinse, deci, în c@r]i. Într-un fel saualtul, mai mult sau mai pu]in mul]umitordin perspectiva gândului nostru de ast@zi,dar erau surprinse. Nu întâmpl@tor,Smith, denumit, poate, prea gr@bit, dec@tre Marx, „economistul perioadeimanu facturiere”, a scris esen]ial nu pen-tru manufacturi, ci pentru capitalismulindustrial ce a urmat, dep@}indu-}i, ast-fel, prin viziunea sa prospectiv@, epoca...Via]a economic@, practica economic@ nuprea ]ineau, deci, pasul. Se intuiau,totu}i, necesitate realizarea unei veritabilerevo lu]ii în produc]ie, în activit@]i, o rev-olu]ie care avea s@ modifice lumeaecono mic@, }i, de asemenea, lumeasocial@, cea politic@, cea cultural@ etc. Orevolu]ie care va prinde mai greu con-tur }i va mai trece ceva timp pân@ vafi în]eleas@ ca atare. Este vorba de ceeace numim „revolu]ia industrial@”, (prac-tic, mai multe „revolu]ii”, sau mai multeetape ale aceleia}i „Revolu]ii” privit@ îndesf@}urarea sa continu@, în continui-tatea sa). Este vorba, de fapt, de celmai important timp, prin efectele sale,pentru globalizare, pentru chiar globa -lizarea noastr@ de ast@zi, mai ales înceea ce ea are bun. Este vorba de tim-pul care a modificat }i va modifica, deatunci, esen]ial, configura]ia }i structuraeconomic@ a lumii, atunci, acum }i înviitor. Este vorba de etapa care va faceapel }i la munc@ brut@, dar }i lainteligen]e, tehnice }i economice, lainteligen]a uman@ în general, împletit@,de aici înainte, în mod fundamental, cumunca a}a cum fusese ea, în bun@m@sur@, considerat@ pân@ atunci maiales munc@ brut@. La aceste lucruri nevom referi pe mai departe. Mai estevorba }i de evolu]ia raportului„seduc]ie” – „constric]ie” cu amplifi-carea general dezirabil@ a ponderii„seduc]iei” }i dezvoltarea, mai ales, aunei „constric]ii” general seduc@toareîn timp, urmat@, chiar dac@ nu mereude efecte pozitive palpabile. Deoarece„constric]ie” – „constric]ie” nu prea semai putea, nu prea se mai poate...

DEZVOLTARE VINERI 1 AUGUST 20084

c my bc my b

c my bc my b

Revolu]iile industriale }i globalizarea- preliminarii -

Dan POPESCU

Cuceriri ^n America de c@tre conchistadori }i exploratori

Fernando Magellan

Cristophor Columb

Adam SmithLondra sec. XVIII

Francesco Pizarro

VINERI 1 AUGUST 2008 5

c my bc my b

c my b

S~N~TATE

c my b

Solu]iile unui contract echitabil ]inmai ales de decizia politic@ }i arputea fi:

1- recunoa}terea dependen]ei reci-proce a celor dou@ par]i care, ast-fel î}i acord@ sprijin pentru rezolva-rea problemelor de s@n@tate alepopula]iei. Acest fapt presupunerecunoa}terea dreptului la negociereal medicilor de familie2- func]ionarea Caselor de Asigur@riîn regim concuren]ial, astfel c@, atâtmedicii cât }i pacien]ii pot alegeCasa cu care doresc s@ încheiecontractul, func]ie de plata medici-lor, sau serviciile oferite pacien]ilor3- desprinderea medicilor din acestcontract unilateral }i ini]ierea unorpractici independente. În primeleetape, aceast@ form@ ar putea creadezechilibre în sistem, alterândînsu}i sensul social al medicinii defamilie.Şi totu}i, ar trebui s@ se g@seasc@solu]ii ehitabile pentru o rela]iecontractual@ normal@, negociat@,bazat@ pe recunoa}terea interesuluireciproc al Casei de Asigur@ri }iMedicinii de familie.

3. Birocra]ia }i medicul de familie

Birocra]ia în medicina de familie e

sufocant@ }i ocup@ cam dou@ treimidin timpul medicului de familie.Actul medical actual al mediculuieste golit de con]inut }i este înlo-cuit cu o masa de raport@ri dedate, care cresc nepermis timpul dea}teptare a pacien]ilor }i scad cali-tatea consulta]iei medicale. O s@prezent@m mai jos documentelemedicale din activitatea (zilnic@, tri-mestrial@, semestrial@, anual@) amedicului de familie atât ca evi-den]@, cât }i ca raport@ri medicale.Credem c@ ar fi necesar@ o reform@a documentelor de eviden]@ dinactivitatea medicului de familie, celpu]in acum, dup@ integrarea în UE.Activitate zilnic@ Eviden]e medicale zilnice : 1. Fi}a medical@. Cerin]e autorit@]isanitare: Fi}a medical@ propriu-zis@: - consemnare la fiecare prezentarea urmatoarelor date: simptome;diagnostic; medica]ie ( DCI-DC,concentra]ie, doza, cantitate total@),bilete de trimitere (specialit@]i, labo-rator, alte investiga]ii), rezultateleinvestiga]iilor medicale, paraclinica,regim de via]@ }i munc@, concediimedicale (serie, num@r de zile),alergii, intoleran]e medicamentoase,acte medicale la cerere, tratamentul,indica]iile medicale oferite pacientu-

lui, consemnarea refuzului trata-mentului sau investiga]iilor etcAnexe fi}e pacien]i speciali: - fi}a medical@ examen bilan] anualadul]i/copii; - fi}a medical@ diabet zaharat si BTstandard DZ; - fi}a medical@ oncologic@; - fi}a medical@ gravid@.

Documente eviden]@ asigur@ri: - documente necesare inscriere(completare) - documente doveditoare calitateasigurat/ salariat, PFA etc. la dataprezentarii 2. Registrul de consulta]ii al cabi-netului: sunt consemnate la fiecareprezentare urm@toarele date: vâr-sta, adresa, simptomatologie, diag-nostic, medica]ie, bilete de trimite-re, rezultate investiga]ii, concediimedicale, vaccin@ri, acte medicale lacerere, refuzul tratamentului sauinvestiga]iilor, cu semn@tura pacien-tului etc.3. Registrul de consultatii la domi-ciliu : a) Consemnare la fiecare consult aurm@toarelor: vârst@, adres@, sim-ptomatologie, diagnostic, medica]ie,bilete de trimitere, rezultatele inves-tiga]iilor, reac]i adverse, alergii,refuzul, sub semn@tur@ a indica]iilorterapeutice, etc.4. Prescrip]ii medicale (prescriereseparat@ pe formulare distincte):Re]ete compensate (în func]ie dedurata bolii): - pe 3-5 zile = acut;- pe 10-15 zile = subacut; - pe 30zile = cronic. Re]ete gratuite pe categorii de asi-gura]i: - copii; - elevi/studen]i; -veterani; - gravide; - persoane han-dicap; - deporta]i, de]inu]i; - pro-grame nationale (30 programe

nationale), cu men]ionarea legii,ordonan]ei sau PNS corespunz@torRe]ete necompensate Re]ete compensate/gratuite, con-form scrisorii medicale a specialis-tului Re]ete gratuite dup@ avizul comisii-lor terapeutice ale CJAS-uri, Re]etespeciale pentru stupefianteRe]ete eliberare lapte praf 5. Bilete de trimitere (în cazuri jus-tificate) - prescriere separat@ peformulare distincte: - bilete de tri-mitere la medicul specialist dinambulatoriu; - bilete de trimiterec@tre comisiile de expertiz@; - bile-te de trimitere c@tresta]iuni/sanatorii; - bilete de trimite-re la laborator pentru analize; -bilete de trimitere c@tre explorariparaclinice.6. Bilete de internare (în cazuri

justificate)7. Alte eviden]e zilnice: - registrusterilizare; - fi}a de temperatura lafrigider. A-Eviden]e medicale - la prezentareapacientului - de c$te ori este cazula) Registre medicale:- registrul de eviden]@ a bolnavilorcronici, de câte ori este cazul; - registrul de eviden]@ a bolnavilorcu diabet zaharat, de câte ori estecazul; - registrul de eviden]@ oncologic, decâte ori este cazul; - registrul de boli infec]ioase, decâte ori este cazul; - registru pentru pl@gi tetanigene,de câte ori este cazul; - registrul de gravide: la luarea îneviden]@ }i la consulta]iile periodice,lunar, în lunile 2-6 }i bilunar, înlunile 7 si 9; - registrul de vaccin@ri, de câte orieste cazul;

registrul de eviden]@ a trusei deurgen]@, de câte ori este cazul; registrul de eviden]@ a materialelorsanitare, de câte ori este cazul; registrul de sugestii si reclama]ii,de câte ori este cazul. b) Acte medicale la cerere solicita-te de autorit@]i:- adeverin]e de boli cronice (prima-rie, tribunal etc.); - adeverin]e de scutire medical@ desport sau aviz pentru a face sport - certificate prenup]iale - certificate de deces fi}a medical@de încadrare în munc@, conformcompeten]elor - fi}a medical@ de control medicalperiodic al salaria]ilor, conformcompeten]elor - fi}a medical@ pentru conducatorauto (aviz de boli cronice) - fi}a medical@ de portarm@ (avizboli cronice) - fi}e anexe- adeverin]e cu vaccin@ripentru copiii care incep gra-dini]a/}coala - avize epidemiologice pentru copiii- gr@dini]@, tabere }colare - adeverin]e boli cronice - p@rin]i laînscrierea copiilor la gr@dini]@, cre}@ B-Evidente nemedicale - de cate orie cazul - Registrul pentru coresponden]@(intr@ri, ie}iri documente diverse) - Registrul documentelor cu regimspecial (CM, Rp stupefiante etc)- Fi}e de magazie pentru medica-mente (intr@ri-ie}iri-sold) - pentrufiecare medicament - Fi}e de magazie pentru materialesanitare (intr@ri-ie}iri-sold) - pentrumaterialele sanitare- Registrul de eviden]@ a salaria]ilor - Ordine de plat@ diverse- Chitan]ier/Facturier - Registrul de cas@

va urma

Perfec]ionarea medicinii de familie la nivel de cabinet(II)

dr. medic Carmen Ioana JUCAN conf. univ. dr. Cornel JUCAN

SISTEM BANCAR VINERI 1 AUGUST 20086

Introdus pe pia]a româneasc@ demarile b@nci interna]ionale,"func]ionarul electronic" a ajuns s@fac@ parte din ofertele majorit@]iib@ncilor autohtone. La început a fostelectronic-banking-ul, a urmat Internet-banking-ul, iar, de curând, înRomânia, a fost introdus serviciul demobile-banking. Toate cele trei serviciiofer@ clientului b@ncii, în principiu,cam acelea}i facilit@]i. Diferen]ele din-tre ele constau în libertatea demi}care oferit@ }i în canalul folositpentru a comunica cu banca.Electronic-banking-ul sau E-banking-uleste primul dintre aceste servicii careîl scutesc pe omul de afaceri de dru-murile zilnice la banc@. E-banking-ulpermite utilizatorului s@ fac@ de acas@,din fa]a calculatorului, opera]iuni încontul bancar. Astfel, omul de afacerinu mai este obligat s@ mearg@ labanc@, s@ stea la coad@ la ghi}eu s@completeze formulare, s@ le semneze,s@ le }tampileze, s@ le înmânezefunc]ionarului bancar, într-un cuvânt,s@ piard@ timp foarte pre]ios. Acest tipde serviciu nu este o noutate înmediul bancar. Opera]iunile care se pot efectua prinintermediul E-banking-ului pornesc dela vizualizarea soldurilor conturilor fir-melor, ajungând pân@ la pl@]i, transfe-ruri }i schimb valutar, creare depozitela termen. Conexiunea dintre banc@ }i compute-rul companiei se face printr-o linietelefonic@ obi}nuit@/cablu de date, lacare calculatorul este conectat cu aju-torul unui modem. Computerul nu tre-buie s@ fie prea sofisticat. O alt@ faci-litate de care beneficiaz@ utilizatorii E-banking-ului o reprezint@ interfa]a, carese realizeaz@ între softul instalat întreacest serviciu }i programul de conta-

bilitate al firmei. Astfel, tranzac]iile rea-lizate prin E-banking sunt automatînregistrate }i în contabilitate. De ase-menea, la b@ncile cu re]ele inter-na]ionale se pot vizualiza }i se potrealiza opera]iuni în conturile filialeidin România, de la sediul central alfirmei în str@inatate.Internet banking-ul m@re}te }i maimult gradul de libertate al celor careordon@ pl@]i }i transferuri. Ace}tia numai sunt lega]i, în rela]ia cu banca, dedrumul la ghi}eu, dar nici m@car nutrebuie s@ se afle la sediul firmei.Dac@ la E-banking serviciul nu seputea accesa decât de la calculatorulaflat în companie, Internet-banking-ulpoate fi utilizat de la orice calculatorconectat la internet, indiferent unde seafl@ acesta.Opera]iunile care se pot realiza sunt

acelea}i, ca în cazul E-banking-ului:transmiterea ordinelor de plat@, trans-feruri, schimb valutar, vizualizareasitua]iei conturilor etc. Deja, b@ncile auînceput s@ sar@ peste etapa primar@ aE-banking-ului, direct la InternetBanking.Principala problem@ care trebuie avut@în vedere de c@tre o banc@, înmomentul în care implementeaz@ acesttip de serviciu, este securitatea comu-nica]iilor prin Internet. Procedura caretrebuie urmat@, pentru a beneficia deserviciu, este strict@, tocmai pentru osiguran]@ maxim@. Solicitantul, caretrebuie s@ aib@ cont deschis la banc@,vine }i completeaz@ o cerere, apoi i seînmâneaz@, în plic închis, un "username" }i o parol@. Intr@ apoi, deacas@, pe site-ul b@ncii, introduce"user name"-ul }i, parola primite }i în

acel moment este conectat. Dup@aceasta, este obligat s@-}i schimbeparola, astfel încât nici angaja]ii b@nciis@ nu o mai cunoasc@.Servicii informative oferiteInternet Banking, Mobile Banking sauHome Banking sunt instrumente ban-care moderne, destinate clien]ilorb@ncilor, persoane fizice sau juridice,pentru plata facturilor, efectuare deviramente, transferurile de bani dintr-un cont în altul }i a}a mai departe. Este esen]ial@ performan]a în domeniulserviciilor livrate printr-un astfel decanal electronic. Ea are mai multe cri-terii de cuantificare, iar important@ loreste apreciat@ diferit de fiecare client înparte, astfel încât toate trebuie acope-rite cât mai bine. Cele mai uzuale sunt:1. Informa]iile asupra situa]iei conturi-lor: aici, esen]iale sunt ritmul de

actualizare a datelor (de preferat, câtmai apropiat de on-line), acurate]ealor, cantitatea de informa]ii referitoarela o anume tranzac]ie, livrate prinextrasul de cont (pl@titor/beneficiar,num@r de OP, cod fiscal). Mai rar sediscut@ de estetica aranj@rii infor-ma]iilor sau de simplitatea în accesa-rea lor. 2. Serviciile tranzac]ionale: orarul deprocesare a pl@]ilor, pe tipuri }i vitezade procesare, respectiv intervalul detimp dintre ordonarea tranzac]iei }iprocesarea ei efectiv@ pe cont suntcele mai importante caracteristici. Nusunt, totu}i, de neglijat nici tipul }iviteza feed-back-ului oferit asuprast@rii unei tranzac]ii ordonate, valid@rilecare pre-întâmpin@ tranzac]iile ordona-te gre}it, posibilitatea autoriz@rilor limi-tate pe sum@, cont etc. 3. Interfa]area, respectiv capacitateasistemului oferit de a fi armonizat cusisteme conexe de contabilitate,gestiune, ERP. Al@lturi de calitatea }icondi]iile în care banca este dispus@s@ ofere suport pentru construc]ia }iimplementarea interfe]elor necesare. Sitot aici s-ar putea vorbi despre para-metrizare, în sensul personaliz@riisolu]iei la cerin]ele specifice – maiales de ordin tehnic – ale clientului.4. Suportul, sub toate formele sale:tehnic, opera]ional, on-site, telefonic,pe mail. El trebuie s@ fie cât mai dis-ponibil, prezent, accesibil, eficient }idesigur, r@bd@tor. Mai pu]in spre deloc încep s@ conte-ze pre]ul, platforma tehnic@, chiarbrand-ul serviciului }i notorietatea sa.Iar succesul se m@soar@, ca peste tot,în bani: un sistem electronic de suc-ces este accesat de peste 50& dinportofoliul de clien]i corporate ai uneib@nci, generând venituri – numai dintaxe de abonament – de câteva zecide mii de euro lunar; prin intermediullui se proceseaz@ între 20-40& dinvolumul de tranzac]ii (pl@]i în lei, valu -t@) general al b@ncii, iar asta producedin nou bani, cât@ vreme costul deprocesare a tranzac]iei electronice esteinferior celui generat de prelucrarea pringhi}eu. Dar, cel mai important este caun sistem de succes este acel sistemcare evolueaz@, care se adapteaz@ celmai rapid nevoilor fiec@rui client, carese dep@rteaz@ cât mai mult de propriasa versiune din urm@ cu un an.

Regândirea arhitecturii sistemelor informatice bancare(II)

conf. univ. dr. R@zvan Sorin ȘERBUec. Veronica ȘELARIU

Vedere din New York

Deutsche Bank

Trayport Limited, un furnizor importantde multiple solu]ii de tranzac]ionareelectronic@ }i Bursa din Sibiu anun]@semnarea unui acord ini]ial pe 5 anipentru Sistemul de Tranzac]ionare alTrayport numit GlobalVision. GlobalVision, ce va fi activ@ la Sibex,în primul trimestru al anului 2009, vaînlocui actualul sistem de tranzac]ionaredezvoltat “in-house”. În plus, Sibex vadezvolta interfe]ele de leg@tur@ întreGlobalVision }i sistemele sale de com-pensare }i management al riscului.“Factorul cheie pentru noi esteperforman]a GlobalVision Exchan ge -Trading System, platform@ folosit@ denume de referin]@ pe plan mondial,cum ar fi OneChicago, New ZeelandStock Exchange, Nord Pool, MerrillLynch, JP Morgan sau DeutscheBank.Facilit@]ile noi pe care Trayport le vaimplementa vor fi pe m@suraa}tept@rilor brokerilor }i investitorilor }ivor alinia SIBEX, din punct de vederetehnologic, standardelor bursiere inter-na]ionale. Pe noua platform@, vom inte-gra, într-o singur@ aplica]ie, toateinstrumentele financiare: derivatele,ac]iunile }i titlurile de stat a c@ror lan-sare este programat@ în ianuarie 2009precum }i produse noi, de ultima gene-ra]ie pe pie]ele financiare, cum ar fi

energia }i emisiile CO2. GlobalVision vafacilita dezvoltarea }i expansiunea acti-vit@]ii noastre pe noile clase de instru-mente men]ionate anterior precum }iîmbun@t@]irea mediului de tran-zac]ionare a produselor existente laSIBEX. În acest fel, dorim s@ devenimuna din bursele performante la niveleuropean”, a declarat Darius Cipariu,Director Adjunct al Sibex. Paul Constantinou, Director de Vânz@ri– Sisteme Bursiere la Trayport, a decla-rat, “Suntem foarte încânta]i s@anun]@m aceast@ nou@ colaborare.Acest contract reflect@ flexibilitatea ine-rent@ a sistemului GlobalVision, ce vapermite Sibex s@ evolueze }i s@ inove-ze în cadrul businessului }i dezvolt@riipie]ei.”

Lichiditate ridicat@, pe final de lun@

Volatilitatea ridicat@ a cota]iilor a f@cutca investitorii din pia]a Sibex s@ fiefoarte activi, înc@ de la debutuls@pt@mânii 29-31 iulie. Ace}tia auîncheiat din nou peste 20.000 contrac-te futures }i options din 2644 tran-zac]ii, cu o valoare echivalent@ a 37milioane de lei. Într-un clasament alcelor mai lichide }edin]e din aceast@lun@ ziua de luni se claseaz@ pe locultrei. Contractele încheiate au f@cut cavolumul realizat pân@ acum, în iulie s@dep@}easc@ pragul de 300.000 contrac-te, ajungând mai exact la 306.982.Participan]ii în pia]@ au tranzac]ionat pefondul deprecierilor cota]iilor, imagineapre]urilor la închidere fiind una majori-tar „ro}ie”. Pe parcursul zilei, îns@, auexistat }i reveniri, situa]ie care a ampli-ficat }i mai mult activitatea speculatori-lor, prin}i în jocul pre]urilor. În contex-tul dat s-a detectat de asemeneacre}terea num@rului de pozi]ii futurescare spre închidere a dep@}it pragul de58.000, închiderea g@sind un total de58.146. „Evolu]ia pie]ei a reprezentat onou@ oportunitate pentru speculatori.Cu siguran]@, cele mai multe strategiicâ}tig@toare au fost short. Pentru cei

care au mixat pe cre}teri pe viitor s-auremarcat op]iunile call axate, ca }i con-tractele futures, pe cele mai lichidesimboluri”, a punctat un broker.Derivatele ce au ca activ suportac]iunile SIF Moldova }i SIF Oltenia auatras volume de ordinul milioanelor deac]iuni, f@când legea la capitolul volum.Cea mai spectaculoas@ evolu]ie dinperspectiva lichidit@]ii s-a consemnat peprodusul DESIF 2. Simbolul men]ionata fost preferat pentru 10.756 contrac-te, reprezentând echivalentul a peste10,7 milioane de ac]iuni. Scaden]a sep-tembrie a fost ]inta predilect@ a tran-sferurilor, cu 10.679 contracte dinrulajul derivatelor în cauz@. Acestea aufost încheiate la pre]uri între un minimde 1,58 }i un maxim de 1,68lei/ac]iune, culoarul de 10 bani fiindsinonim cu un randament intra-dayshort de 40 &. Închiderea a g@sitDESIF 2 septembrie la 1,62 lei/ac]iune,în minus cu 1,98 bani. DESIF 5 au fostpreferate pentru 8879 contracte,sc@derea fiind direc]ia urmat@ decota]iile pentru trei din scaden]eledisponibile. DESIF 5 septembrie auevoluat pe un culoar de 9,89 bani,sinonim cu un randament short de 33&.. Raportul leu/euro a atras 200 con-tracte.

Tendin]@ verde a pre]urilor

De}i deschiderea pe sc@dere }i apoicontinuarea, în prima parte a zilei, peaceast@ direc]ie, p@reau c@ vor contura,în nota deja obi}nuit@, o nou@ }edin]@ro}ie, pre]urile futures ale majorit@]iiderivatelor tranzac]ionate mar]i în pia]aSibex au revenit pe cre}tere, finalulsesiunii g@sindu-le în aceast@ ipostaz@.Volatilitatea s-a men]inut destul de ridi-cat@ iar tranzac]iile la un ritm bun, darîncrederea investitorilor în cre}teri nueste una foarte puternic@, astfel c@rulajul nu s-a mai îndreptat c@tre maxi-mele lunare, r@mânând într-o zon@medie. Per total, au fost încheiate peste13.000 contracte futures }i options din

2367 tranzac]ii, cu o valoare de 23,47milioane de lei. Plasamentele realizateau vizat segmentul bancar, petrolier,SIF, respectiv valutar, fiind tran-zac]ionate 19 pie]e, iar ponderea ceamai mare revenind ca de obicei deriva-telor financiare. Num@rul pozi]iilor futu-res a continuat s@ creasc@, cele circa500 noi deschideri ducându-l la 58.646.În aria b@ncilor, atât derivatele peac]iunile „B@ncii Transilvania”, cât }icele pe ac]iunile „Erste” au avut oevolu]ie ascendent@. Pentru septembrie,o ac]iune Erste a fost cotat@ la 152,6lei, în urcare cu 3 lei iar pentru decem-brie la 154,2 lei, în plus cu 2,2 lei.DETLV au închis pentru acelea}i sca-den]e la 0,323 }i 0,3359 lei/ac]iune încre}tere cu 0,67 }i 1,59 bani. Din zona„petrolierelor,” doar DESNP au atrasaten]ia, tranzac]iile vizând în specialscaden]a scurt@ pentru care s-a înregi-strat o cota]ie de 0,45 lei/ac]iune, con-turat@ dup@ o cre}tere de 1,28 bani. Inschimb, DESNP decembrie au pierdut1,18 bani, valorând 0,4769 lei/titlu. Celemai multe contracte s-au îndreptatc@tre DESIF 2, totalul ajungând la6837. Dup@ o evolu]ie între 1,575 }i1,675 lei/ac]iune DESIF 2 septembrieau închis la 1,674 lei/ac]iune, acu-mulând 5,4 bani. DESIF 5 au ocupattreapta a doua a podiumului cu aproa-pe 6000 contracte. Pentru scaden]a dintoamn@ contractele au fost parafate lapre]uri între 1,972 }i 2,03 lei/ac]iune,tranzac]iile de la închidere stabilind ocota]ie de 2,025 lei, în urcare cu 3,5bani

Nou record pe derivatele RON/EURO

În }edin]a de la mijlocul s@pt@mânii,pre]urile futures ale derivatelor peac]iuni }i-au men]inut evolu]ia verdepentru a doua zi consecutiv. Acest fapt,destul de rar întâlnit în ultima vreme,a alimentat optimismul investitorilorcare au receptat mai bine cre}terile }iau tranzac]ionat mai intens încheindaproape 20.000 contracte din 2927

tranzac]ii cu o valoare de 40,2 milioa-ne de lei. În acela}i timp, num@rulpozi]iilor a continuat s@ creasc@ajungând la 59.458. Pe parcursul zilei,acesta s-a apropiat chiar de pragul de61.000, dar închiderile speculatorilorintra-day dinspre final au f@cut ca tota-lul s@ fie cel men]ionat anterior.Evolu]ia nu a fost una ascendent@,raportat la toate simbolurile, excep]ianotabil@ înregistrându-se pe segmentulderivatelor valutare unde moneda unic@a închis pe minus pentru scaden]ascurt@. Aceast@ direc]ie nu i-a împiedi-cat pe participan]ii în pia]@ s@ tran-zac]ioneze puternic perecheaRON/EURO, stabilind un nou record delichiditate pe aceasta, pentru anulcurent, dup@ ce precedentul maxim afost realizat în 21 iulie. Per total, aufost încheiate 1482 contracteRON/EURO, cele mai multe pentru sca-den]a din septembrie. S-au pututobserva tranzac]ii cu pachete mari depeste 100 de contracte ceea ce suge-reaz@ utilizarea, pe lâng@ strategiile spe-culative aflate la ordinea zilei, }i aopera]iunilor de hedging valutar. Pentruscaden]a din toamn@, euro a pendulatîntre 3,5651 }i 3,585 lei }i a închis la3,57 lei, în sc@dere cu 2 bani. Pentrudecembrie, moneda european@ a fostevaluat@ la 3,6229 lei, apreciindu-se0,99 cu bani. Cre}teri pe linie s-auînregistrat pe SIF-uri, favoritelejuc@torilor. Cu 9319 contracte, DESIF 2au dominat plasamentele, scaden]ascurt@ fiind ]inta luat@ cu prec@dere învizor. DESIF 2 septembrie au oscilatîntre 1,685 }i 1,765 lei/ac]iune, oprin-du-se dup@ o cre}tere de 8,62 bani la1,7602 lei. Derivatele SIF 5 au fost pre-ferate pentru peste 8900 contracte.Scaden]a septembrie este }i în ceea cele prive}te orizontul dominantremarcându-se îns@ totodat@ }i terme-nul decembrie. Pentru toamna acestuian, DESIF 5 au marcat o apreciere de8,5 bani ajungând la 2,11 lei/ac]iune, întimp e ce pentru ultima scaden]@ din2008 cre}terea de 7,62 bani a contu-rat un pre] de 2,275 lei.

MONED~VINERI 1 AUGUST 2008 7

La bursa sibian@

Decebal N. TOD~RI[~- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Bursa din Sibiu va implementa un nou sistem de tranzac]ionare

urmare din pag.1Aceast@ sl@biciune a moendei ame-ricane a avut ca principal@ cauz@ ostrategie de dobând@ care s@ proteje-ze economia american@ de pericolulsc@derii. Tot ce conteaz@ pentru ceamai important@ economie a lumii esteritmul. Dac@ acest ritm scade, atunciresponsabilii majori ai p@str@rii ritmu-lui - Federal Reserve, sitemul de deb@nci centrale americane }i guvernulfederal - iau acele m@suri care s@dinamizeze economia. {i aceast@prim@ m@sur@ înseamn@ bani ieftini laîmprumut, de vreme ce creditulfunc]ioneaz@ simplu ca un bun liantce unge economia. Totul a începutcând aceast@ politic@ de bani ieftini ap@rut s@ consacre o permanen]@ acre}terii economice. În anii 90, pem@sur@ ce dolarul sl@bea, economiadevenea mai dinamic@, mai puternic@.Au fost ani spectacuo}i ai Americii }iani de cre}tere economic@ mondial@în condi]iile în care, politic, lumeatrecea printr-o perioad@ de prosperi-tate }i pace. Dup@ 2000, întreagasitua]ie s-a - schimbat. S-a schimbatpolitic }i s-a schimbat economic.Dolarul a continat s@ scad@ pentru operpetua o situa]ie care a dus lacre}tere economic@. {i a f@cut-o.Economia a prosperat pân@ într-atâtîncât banii }i-au pierdut din valoare.Oricine împrumuta, }i oricine trebuia

s@ ob]in@ profit în orice situa]ie. Afost calea cea mai scurt@ spre imora-litatea credit@rii }i pasul decisiv spreciza creditelor de ordinul doi. C$ndriscul nu a mai fost luat în calculpentru c@ profitul p@rea de la sineîn]eles, a ap@rut criza. {i odat@ cu easl@biciunile structurale ale dolaruluiau ie}it la suprafa]@, pas cu pas, centcu cent, pe m@sur@ ce FederalReserve încerca s@ aplice vecheametod@ de de dep@}ire a probleme-lor: reducerea dobânzii de referin]@.La jum@tatea acestui an s-a ajuns la2& }i probabil acesta este nivelulminim atins. Odat@ cu acest nivel dedobând@, se poate spune c@ amajuns la minimum de cota]ie în raporteuro - dólar: 1,60. De la acel nivelistoric în perioadele în care dobândasc@dea (chiar dac@ nu se ajunsese laminimum istoric), dolarul a începuts@ recupereze. Întâi, conjunctural, }if@r@ prea mult@ determinare. Nici nuavea de ce, nu era nici un suport.Abia vara aceasta a adus primelesemne c@ epoca de declin accentuata dolarului se poate apropia desfâr}it. Banca central@ american@ al@sat s@ se în]eleag@ c@ nu vor maifi sc@deri de dobând@, dimpotriv@ sepreg@tesc cre}teri. Mici, desigur, darcre}teri. Cum tendin]a este maiimportant@ decât cifrele, semnalul afost dat. Dolarul a început s@ recupe-reze deja cu ceva pa}i mai rapizi }i

iat@ c@ s-a ajuns la 1,55 în cota]iaeuro-dolar. Înc@ e greu de spus c@avem o schimbare fundamental@. Nicinu va mai fi vorba de a}a ceva.Epoca dolarului atotputernic s-aîncheiat de mult }i nu va mai înce-pe dar nici nu a început epoca dola-rului sl@b@nog. O anumit@ echilibrarea valutelor va avea loc odat@ cucre}terile de dobând@ pe dolar, pe deo parte, }i pe de alta, oprirea

cre}terilor de dobând@ pentru eurode 4&. S-a ajuns la echilibru }idolarul ceva mai tare mai echili-breaz@ pu]in situa]ia economiei mon-diale. În fond, acesta este marelecâ}tig: echilibrarea. Prea mult@ pre-siune pe euro nu poate favoriza oeconomie care înc@ depinde de dolar.Moneda european@ înc@ nu areanvergura celei americane. Este, deaceea, o nevoie acut@ de echilibrare

cu dolarul, cu un dolar ceva maiputernic }i stabil, care s@ nu fiec@lcat în picioare de modific@rilenefavorabile de dobânzi, doar pentrua stinge eventuale mici incendii depe pia]a american@. Se pare c@ amajuns la acest echilibru. Un dolarceva mai puternic poate face cât decât fa]@ realit@]ilor complicate aleeconomiei mondiale. Este o necesita-te, cât }i o constrângere.

Oxigen pentru dolarDan SUCIU

INDUSTRIE VINERI 1 AUGUST 20088

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

CAMELIA APOSTU -

secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@

exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

La 70 de ani, Paul Mircea Vasile,director }i ac]ionar majoritar alproduc@torului de ]es@turi pentrucas@ Prodin, conduce o fabric@ pecare a reu}it s-o scoat@ dintr-unproces de faliment care a duratnou@ ani, din 1997 p$n@ ^n 2006."Ca s@ rezist@m, am f@cut creditepeste credite }i la un moment dat,am ajuns ^n situa]ia s@ nu maiavem bani. Era simplu s@ te ^mpru-mu]i, c$nd dob$nda era 1–2&, dar^ntre timp s-au de}teptat b@ncile }ia ^nceput cre}terea galopant@ adob$nzilor, care au ajuns p$n@ la200&", evoc@ directorul Prodin. Laun moment dat a ajuns ^n procescu Banca Comercial@ Rom$n@,dup@ ce acumulase datorii de 2,5milioane de dolari, c$nd tot rulajulfabricii, ^n 1997 era de 3,5 milioa-ne de dolari. Care a fost solu]ia salvatoare?"Terenul pe care produceam.Lichidatorul a v$ndut tot",r@spunde Vasile. Cei 17.000 demetri p@tra]i ai fabricii Prodin,amplasat@ l$ng@ t$rgul auto Vitandin Capital@, au fost v$ndu]i cupeste cinci milioane de euro. Baniicare au r@mas dup@ achitarea dato-riior au fost investi]i ^n terenuri }i

^ntr-un nou sediu al firmei, ^ntr-ozon@ periferic@ a Capitalei. "Cucirca un milion de euro, amcump@rat 10.000 mp, ne-am relo-cat produc]ia }i am luat utilaje maiperformante. {i, ca s@ nu d@mbanii la banc@, am f@cut }i alteinvesti]ii imobiliare", spune MirceaVasile, f@r@ s@ intre ^n detalii.Chiar dac@ }i-ar permite s@ seretrag@ lini}tit din afaceri, directo-rul Prodin continu@ s@ g$ndeasc@strategii care s@ ridice firma undelucreaz@ de 24 de ani. Mai mult,vrea s@ lanseze, anul acesta, ^nc@dou@ noi afaceri, ^n domeniul^mbutelierii de ap@ }i ^n agricul-tur@. "Am cump@rat ni}te ferme laBalote}ti. Sunt 15.000 mp pe care^i vom transforma ^n ciuperc@rii.C$t despre proiectul de a ^mbute-lia ap@ din Mun]ii Vrancei, at$tatimp c$t curge apa, curge }i banul,ceea ce ^n textile nu am", recu-noa}te Vasile, estim$nd c@ va aveanevoie de investi]ii de circa800.000 de euro, ^n cele dou@ noiafaceri.For]at de situa]ie s@ acceptev$nzarea terenului fabricii, PaulMircea Vasile este excep]ia de la orealitate pe cale s@ devin@ regul@;este vorba de o nou@ specie derom$ni ^mbog@]i]i – cei ce aucump@rat, ^n general prin metodaMEBO, fostele fabrici comuniste detextile, care azi ^nseamn@ active

imobiliare ce pot fi valorificate ^nmilioane de euro. Filatura Rom$neasc@ de Bumbac,Renotex, Textila Unirea sau Zefirsunt doar c$teva exemple defabrici care }i-au transformat pro-prietarii ^n milionari ^n euro. Pelocul fostei ]es@torii de bumbacSuveica, de exemplu, este ^n con-struc]ie un cartier reziden]ial de900 de locuin]e, Rose Garden.Aceea}i soart@ a avut-o }i fabricade textile Maratex, din Baia Mare,unde acum se ridic@ un proiectmixt, care va include un mall, treicl@diri de birouri }i un hotel detrei stele, dup@ ce ac]ionarii fosteifabrici au v$ndut, dezvoltatoruluiRED Management Capital, un terende zece hectare, plus cl@dirile afe-rente, cu peste 16 milioane deeuro. La Ia}i, produc@torul de tex-tile Ia}itex a v$ndut anul trecutcirca 4,6 hectare de teren c@tre ungrup israelian, ^n urma unei tran-zac]ii de aproximativ 21 de milioa-ne de euro, iar, la Cluj, ac]ionariifabricii de textile Tricotaje Some}ulau ^ncasat 12 milioane de euro, peun teren de 18.000 mp, din zonacentral@ a ora}ului. Noul proprie-tar, compania britanic@ DawnayDay, va construi aici un mall }i ocl@dire de birouri, ^n urma uneiinvesti]ii de 85 de milioane deeuro. O investi]ie de dou@ ori maimare }i-a calculat grupul spaniol

Gran Via, care a cump@rat, pentru42 de milioane de dolari fostafabric@ Tricodava, de la fondul deinvesti]ii Broadhurst. Pe terenul dincartierul Drumul Taberei, dinBucure}ti, urmeaz@ s@ se constru-iasc@ un ansamblu reziden]ial de2.000 de locuin]e, plus spa]iicomerciale }i de birouri.Iar lista poate continua cu celpu]in ^nc@ vreo 700 de fabrici, c$tefunc]ionau ^nainte de 1989, alec@ror rapoarte financiare nu le daumari }anse de supravie]uire, darcare pot valora milioane de euro,datorit@ terenurilor unde suntamplasate. “Majoritatea sunt azi^nchise, iar proprietarii sunt greu deg@sit, pentru c@, dup@ privatizare,ele au fost v$ndute }i rev$ndute",precizeaz@ Maria Grapini,pre}edintele Federa]iei Patronatelordin Industria U}oar@ (FEPAIUS),ad@ug$nd c@ ^n industria de profilprivatizarea s-a f@cut ^n propor]iede 99,5&. Bogdan Belciu, director general alfilialei rom$ne}ti a firmei de consul-tan]@ A.T. Kearney, explic@ situa]iaprin faptul c@ scumpirile acceleratedin aria imobiliar@ au creat oportu-nit@]i semnificative pentru investi-tori, dar }i pentru firmele careaveau ^n proprietate cl@diri }i tere-nuri. "Este o situa]ie conjunctural@,din care unii au profitat activ, iaral]ii indirect, prin simplul fapt c@

terenurile din proprietatea lor aucrescut ^n valoare, ^n modnea}teptat, }i au ajuns s@ valorezemai mult dec$t firma ca atare",afirm@ consultantul.Gheorghe Grecu, pre}edinteleFedera]iei Sindicatelor Textile –Confec]ii Conftex, sus]ine aceea}iidee: "La privatizare, s-a cump@ratafacerea ^n sine, f@r@ s@ se acordeimportan]@ terenurilor saucl@dirilor, dar a venit momentul ^ncare pia]a le-a descoperit, au ap@rut}i dezvoltatorii imobiliari }i, atunci,pre]ul ac]iunilor a crescut. Dinp@cate, mul]i dintre proprietari v@ddoar profitul }i las@ s@ moar@ oindustrie", apreciaz@ Grecu.Ce impulsioneaz@, totu}i, cre}terilespectaculoase ^n valoare ale acestorfabrici, dac@ profitul }i produc]ia lesunt ^n sc@dere? "Febra imobiliar@}i cam at$t", r@spunde scurt DoruMladin, pre}edintele Organiza]ieiPatronale din Piel@rie }i%nc@l]@minte (O.P.PINC). %n opinialui, boom-ul imobiliar care s-adeclan}at ^n urm@ cu c$]iva ani, cufabrici active cump@rate }i apoi^nchise, pentru a face loc dezvolt@riiimobliare, continu@ ^n prezent cusociet@]i cu patrimoniu imobiliarimportant, care, de}i sunt ^nc@ acti-ve ^n produc]ie, prefer@ s@ ^}i relo-ce activitatea de baz@ ^n zone sauparcuri industriale, fructific$nd, ^ntr-o form@ sau alta, oportunitatea afa-cerii imobiliare. va urma

Milionarii din textileO industrie ^n declin, dominat@ de companii cu produc]ie tot mai mic@, marje de profit mai mult dec$t ^njum@t@]ite }i f@r@vreo perspectiv@ prea apropiat@ de a reveni pe f@ga}ul normal, a ajuns s@ genereze totu}i milionari ̂n euro. Mina de aur sunt^ns@ nu ]es@turile }i hainele, ci terenurile pe care sunt amplasate fostele fabrici de textile }i pe care proprietarii le-au v$ndutla pre]uri frumoase, profit$nd de cererea mare de terenuri din partea dezvoltatorilor imobiliari.

ILEANA ILIE

Secven]e dintr-o lume pastoral@