------

Decebal N. TOD~RI[~

dr. Ramona TODERICIU

Pentru to]i pesimi}tii dar }i reali}tii care pri-vesc spre economia româneasc@ infla]ia }ideficitul bugetar reprezint@ marile pericolesau marile amenin]@ri, depinde de tab@ra încare se situeaz@. Desigur chestiunea nu euna relativ@. Cifrele care le exprim@ 8,46 -infla]ia în mai - }i acela}i statornic 14& defi-cit cont curent - sunt clare }i grave, inter-pretabil într-o anumit@ m@sur@ r@mânemomentul efectului. Pesimi}tii spun c@ acestr@u s-a produs deja, efectele urmeaz@ s@apar@, modera]ii, c@ înc@ r@ul f@r@ întoarcelenu s-a produs înc@, mai sunt san}e ca eco-nomia româneasc@ s@ nu ajung@ din cauzalor la o aterizare for]at@. Pe ce se bazeaz@argumentele celor care cred ca economia vacoborî încet pe o pist@ de curs favorabil@ încele din urm@ f@r@ s@ se ajung@ la }ocul uneia}ez@ri dure pe aceast@ pist@ a economiei?S@ le lu@m pe rând. Infla]ia. Este ridicat@dac@ o privim anualizat, cu acest 8,46&, lanivelul de acum doi ani.

Obiecte arhitecturalen@scute la sfâr}itul secolu-lui al XIX-lea, zgârie-noriiau rezultat din combinareamai multor elemente: otehnic@ de construc]ienou@ (de tipul osaturiimetalice), coroborat@ cuexpansiunea ascensorului}i a telefonului, dar mai

ales cu bog@]ia unor companii, care s@-}i poat@ oferio cl@dire emblematic@, generatoare de gelozii. Primulimobil de mare în@l]ime (40 m.) este ridicat la NewYork, în 1868, al doilea la Minneapolis, iar cel de-altreilea la Chicago, în 1884, de c@tre William Le BaronJenney. Turnul devine, astfel, expresia capitalismuluiprin excelen]@. {i cu atât mai bine, dac@ turnul estedatat: va fi mereu dep@}it de c@tre un produs }i maiperformant, care î}i va marca suprema]ia prin dreptul“celui mai impun@tor”. Conceptului de “întotdeaunamai...” al liderilor din lumea industriei sau a finan]elorîi corespunde « întotdeauna mai înalt » al construc-torului; în ochii tuturor, turnul reprezint@ un simbolputerii, atât sediu social, cât }i însemn al firmei, marc@a prestigiului. Dar exist@ ceva infantil în aceast@ competi]ie a ascen-siunii, un pumn de arhitec]i fiind convin}i c@ turnulsugereaz@, de fapt, viitorul... secolului trecut! Adev@rataprovocare, de acum înainte, const@ în inventarea uneiforme arhitecturale care s@ r@spund@ a}tept@rilor con-trastante ale citadinilor în c@utarea unui confort real,respectând mediul, }i s@ înso]easc@ transform@rileurbane actuale.

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

Aici, la r@sp$ntie, unde se-alege un drum de alt drum,bifurcat sunt eu ^nsumi.

{tefan Augustin Doina}

c my b

c my b

nr. 170 anul 4 vineri, 13 iunie 2008 0,50 RON

pag.8Ileana ILIE

Oamenii no}tri din Bangladesh

pag. 7Bursa din Sibiu

pag. 6

Managementul bazat pe cuno}tin]e

drd. Monica BARDAC pag. 3

Pia]a muncii din Sibiu

Imaginea s@pt@m$nii

„Risc@m, în aceea}i m@sur@, s@ }tim}i prea mult, dar }i prea pu]in”

DiderotCe se întâmpl@, dar, ast@zi în lume?Într-un cuvânt, }i în planul senzitiv celmai dramatic, cre}terea cererii }i apre]urilor la produsele agricole careasigur@ umanit@]ii cel pu]in jum@tatedin nevoile sale calorice a provocat }iprovoac@ cele mai mari bulvers@ri pecare le-au cunoscut pie]ele alimentaremondiale în ultimii 40 – 50 de ani.

Amenin]@ri planetare (II)De ce, cum }i cât cresc pre]urile la energie, benzin@ }i alimente

continuare ^n pagina 8

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Nu exist@ o defini]ie a globaliz@rii ^ntr-o form@ universal accep-tat@, }i probabil nici definitiv@. Motivul rezid@ ^n faptul c@ glob-alizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu odinamic@ variabil@ ating$nd domenii diferite ale unei societ@]i. Eapoate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc.Problemele apar ^n ceea ce prive}te globalizarea ^nc@ dinmomentul ^ncerc@rii de definire a acestei no]iuni. Oamenii de}tiin]@ }i opinia public@ nu au c@zut ^nc@ de acord asupra uneisingure defini]ii.Pre}edintele firmei multina]ionale ABB citat de cotidianul cana-dian "Le Devoir", 30 noiembrie 1999 A} defini globalizarea ca fiind libertatea pentru firma mea, de ainvesti unde vrea, c^nd vrea, pentru a produce ceea ce vrea,aprovizion^ndu-se }i v$nz$nd unde vrea, }i av$nd de suportatcele mai mici constr$ngeri posibile ^n materie de lege a muncii}i conven]ii sociale.Jean-Marie Guéhenno - Diplomat }i scriitor Este un cuv$nt la mod@. %ncerc s@ nu judec gre}it globalizarea.Fiecare form@ de organizare a lumii are poten]ialul sau de liber-tate, de crea]ie, de pericol }i de oroare. Lumea statelor na]iunebine constituite }i suverane este de asemenea lumea mai multorr@zboaie mondiale, de ^nfrunt@ri ^nfricos@toare. Globalizarea estecumva ceea ce numesc "dezintermedierea politic@", adic@ sl@bireatuturor structurilor intermediare ^ntre problemele locale }i indivizi.

continuare ^n pagina 5

Globalizarea economic@- defini]ii ale globaliz@rii -

{i mai înalt va fiurm@torul turn...

O economie 1, X, 2

drd. Bogdan V#N~TORU

Copiii, au fost, sunt }i r@m$n partea cea mai fru-moas@ a vie]ii, a lumii. {i partea ce incumb@ ceamare responsabilitate.Ilustrat@ din colec]ia ec. Marcel Albu

Dan Suciu

continuare ^n pagina 2

Dan-AlexandruPOPESCU

Dan POPESCUPUNCTUL PE EUROPA

Conferin]a de la Roma

continuare ^n pagina 4-5

Sediul Guvernului Rom$niei

LOCUIN[E VINERI 13 IUNIE 20082

urmare din pag.1 Persoanele f@r@-domiciliu-fix sper@la o gheret@ de supravie]uire(structuri u}oare ale serviciilor deurgen]@), primul pas c@tre unad@post decent. Cei prost-caza]i î}idoresc un spa]iu mai confortabil,adaptat taliei familiei sau universu-lui lor senzorial. Locuin]ele socialereclam@, de asemenea, normeîmbun@t@]ite }i o inserc]ie maiurban@. Pe scurt, mizele suntenorme }i necesit@ experiment@riîndr@zne]e în ceea ce reprezint@modalitatea de finan]are, sistemulde atribuire, arhitectura acestorhabitate – }i, de ce nu, implicareanoilor locatari în manopera lor.

Turnul nu este un r@spuns lanecesit@]ile celor numero}i: cost@scump, taxele sunt duble – iat@ dece este rezervat sectorului de lux–, nu posed@ niciun loc public,existen]a se duce în jurul ascen-sorului, al livr@rilor la domiciliu, alizol@rii de via]a real@. Turnul esteun “impas pe în@l]ime”, a}a cum îlcaracterizeaz@ Paul Virilio, în“Ora}ul panicheaz@. Altundevaîncepe aici” (Ed. Galilée, Paris,2004). Cât despre microcosmosulde birouri, nu se cunoa}te bineabsenteismul provocat deînchiderea indivizilor într-un mediuh@r@zit aerului condi]ionat, darm@rturiile abund@ de anginerepetate }i alte patologii respira-torii. Dup@ atentatul de la 11 sep-tembrie, angaja]ii companiilor de laWorld Trade Center s-au reg@sit înbirourile unor imobile de micidimensiuni; sunt, îns@, satisf@cu]ide noile loca]ii de lucru, regretânddoar atmosfera Manhattan-ului(Sophie-Body-Gendrot, “Societateaamerican@ dup@ 11 septembrie”,Presses des Sciences Po, Paris,2002). Cu toate acestea, câ]ivaarhitec]i-vedete, stimula]i de oîntreaga re]ea de lobby imobiliarafirm@, f@r@ nici o dovad@, c@ tur-nul rezolv@ problema funciar@(ceea ce este adev@rat, într-o anu-mit@ m@sur@), cre}te densitatea(lucru care nu s-a demonstrat),economise}te energia (datele suntcontradictorii), particip@ la spiritul

urban (nu este mereu evident) etc. Cu ocazia Târgului inter-

na]ional al profesioni}tilor dindomeniul imobiliar (Mipim),desf@}urat la Cannes, în 2007, vizi -tatorii au putut admira macheteleviitorilor zgârie-nori din Moscova(turnul Federa]iei, 448 m., gata delivrare în 2010), Var}ovia (Zlota44, cu 54 de etaje, 192 m.), NewYork (Turnul Libert@]ii, 541 m. saucel al ziarului New York Times,228 m.), Dubaï (cu siguran]@ c@tre800 m.), Paris (Turnul Granite deNexity – Christian de Portzamparc,turnul Generali – Valode }i Pistresau turnul far al Unibail – ThomMayne, 300 m., promis pentru2012), Londra (Renzo Piano,London Tower Bridge, 300 m.),}.a.m.d. O incredibil@ frenezie con-structoare, dup@ imaginea aro-gan]ei multina]ionalelor. Deja, în1936, cu ocazia conferin]elor salede la Rio de Janeiro, Le Corbusier(celebrul arhitect-urbanist al epocii,unul dintre reprezentan]ii “mi}c@riimoderne”) cerea un turn înalt de400 metri, în Paris. Singuri,japonezii au lucrat, pân@ acum, laproiectarea unui turn de 4 kilo-metri pe în@l]ime sau o piramid@de 2004 metri (a}a-numita “TRY2004”), putând s@ primeasc@700.000 de reziden]i permanen]i.Dar, în 1930, arhitectul FrankLloyd Wright denun]a “turnul atot-puternic”: “Zgârie-norii nu au via]@proprie, nu dau na}tere la ceva, nuprimesc suflet prin natura con-struc]iei (...). Perfect barbari, seridic@ f@r@ o aten]ie deosebit@ pen-tru peisajul înconjur@tor, nicim@car unii pentru al]ii (...).Înveli}ul zgârie-norilor nu aremoral@, nici frumuse]e, nici perma-nen]@. Este doar o vitejie comer-cial@ sau un simplu compromis.Zgârie-norii nu au un ideal unitarmai important decât succesulcomer cial” (“Tirania zgârie-norilor”,conferin]e din 1930, în “Viitorularhitecturii”, Ed. du Linteau, Paris,2003). Bineîn]eles, nu anticipa vic-toria centrului comercial (shopping

mall) }i a decorului care-lînso]e}te, cel pu]in în unelemegapoluri. Acest substitut de ora}pare satisf@cut de o astfel deimagine, în care turnul de]ine rolulprincipal. Guy Debord, în revista“Potlatch” (nr. 5, 20 iulie 1954), îlatac@ pe Le Corbusier, care seambi]ioneaz@ “s@ desfiin]eze stra-da” }i s@ blocheze popula]ia în tur-nuri, fiind vorba doar de punereaîn valoare a “combina]iilor }icuno}tin]elor dintr-o arhitectur@ cuadev@rat bulversant@”. El va dez-volta, în continuare, psiho-geografia, urbanismul unitar }ideriva, criticând neobosit geome-tria rece a marilor ansambluri,aceste turnuri }i linii insensibile lahoin@reala ludic@.

Zhuo Jian, urbanist chinez (v.revista “Urbanisme”, nr. 354,Paris, mai-iunie 2007), care con-tabilizeaz@ 7000 de imobile demare în@l]ime la Shanghaï (vreo

dou@zeci dintre ele dep@}ind 200de metri), constat@ c@ solul sescufund@ cu câ]iva centimetri înfiecare an. Exper]ii explic@ cum unturn este energivor în fabricarea lui(o]elul }i sticla din ce în ce maisofisticate necesit@ o cheltuial@considerabil@ de energie pentru a fiprelucrate) }i în între]inere (aercondi]ionat, iluminat, ascensoare,etc.), chiar dac@ se apeleaz@ }i laalte procedee (precum cele folositepentru ingeniosul turn Hypergreenal lui Jacques Ferrier). Se insist@pe o durat@ de via]@ limitat@ (f@r@lucr@ri de renovare), vreo 20 deani, a acestui produs “oneros” }ipu]in adaptabil la diverse utilit@]i.S@ crezi c@ turnul poate g@zdui ouniversitate, o bibliotec@, locuin]ede lux, un hotel de cinci stele, cuorare }i cu “clien]i” atât de diferi]i,]ine de domeniul iluziei.

Iar despre Paris? Front deSeine, Olympiades, cartierul Italie-Masséna, Flandres }i celebrulMontparnasse (1973, 210 m.) nuîncurajeaz@ deloc edificarea altorturnuri, condamnând urbanismulde dale. În 1977, ConsiliulParisului fixeaz@ la 37 de metriîn@l]imea maximal@ a construc]iilor.În 2003, o consultare a locuitorilorcapitalei franceze înregistreaz@ oopozi]ie de 63& fa]@ de imobilelede mare în@l]ime. Cu toate acestea,în luna iunie 2006, arhitec]ii locali -zeaz@ 17 situri putând primi turnuride la 100 la 150 de metri }i cl@diride locuit de 50 de metri (fie 17etaje). În ianuarie 2007, trei loca]iisunt re]inute de c@tre municipali-tate (Porte de la Chapelle, Bercy-Poniatowski }i Masséna-Bruneseau), cu titlul de experi-ment. Dou@sprezece echipe dese-neaz@ turnuri putând s@ urce pân@la 210 metri, pe terenuri neospital-iere, în]esate de o infrastructur@grea, zgomotoas@ }i poluant@. Ceamai mare parte a proiectelor sepreocup@ de spa]iile verzi }i delocurile publice, se articuleaz@ cucartierul vecin }i reclam@ transpor-

turi în comun. P@streaz@, îns@, omonofunc]ionalitate vertical@, nu]in cont suficient de efectul demascare a luminii solare }i deînte]irea vânturilor, de tratarea nox-elor }i de costurile energetice aleconstruc]iilor. Cât despre estetic@,dezbaterile de abia au început !

Este, în consecin]@, absurd s@ne ar@t@m cu înver}unare pro saucontra: exist@ turnuri splendide,care onoreaz@ peisajul ora}ului pecare-l înfrumuse]eaz@. Cine arr@mâne insensibil, în fa]a unormetropole “în picioare”, ca NewYork sau Chicago? Dar este, înaceea}i m@sur@, aberant s@ ridiciun turn solitar f@r@ considera]iilegate de urbanism, adic@ de trans-porturile colective, de rela]iile lasol sau pe strad@, de raporturile descar@ cu celelalte cl@diri, de joculde propor]ii între fa]ade, pie]e,gr@dini. Dac@, în loc de a edificaturnuri propagând stiluri de via]@contradictorii, anumi]i conceptu-ali}ti }i-ar concentra inteligen]apentru crearea de eco-cartiere, nunumai în conformitate cu a}a-zise-le norme actuale de “înalt standardde mediu”, de obicei, un standardsc@zut, dar }i în raport cu un “înaltstandard de via]@”, îngrijindu-se deoameni, de locuri }i de celelalte“lucruri de la ora}” (ca de exem-plu, de un iluminat pl@cut), atunciurbanitatea ar fi mai pu]in selec-tiv@, iar alteritatea, mai pu]in dis-criminant@.

Turnul nu permite întâlnirile.În rest, nici literatura, }i niciindustria de cinema nu fac din tur-nuri un loc magic; din contr@, suntalimentate scenariile-catastrof@! S@nu ne încredem în mode, dinra]iuni trec@toare.

Traducere }i adaptare în limba

român@, dup@ Thierry Paquot (filozof

al urbanului, profesor universitar }i

editorul revistei “Urbanisme” din

Paris), în Le Monde Diplomatique,

edi]ia francez@, nr. 648, martie 2008.

{i mai înalt va fi urm@torul turn...

“Zg$rie nori” la New York

Turnul Eiffel, din Paris, un altfel de “turn”

VINERI 13 IUNIE 2008 3CONSTRUC[II

Conform datelor statistice furnizatede Inspectoratul Teritorial de Munc@,la data de 31.12.2007, în jude]ul Si-biu, num@rul agen]ilor economici dinsectorul construc]iilor reprezenta capondere 13& din totalul firmelor, uti-lizând circa 10& din for]a de munc@.Ca baz@ de plecare a unui studiu decaz, situa]ia privind eviden]a agen]iloreconomici din domeniul construc]iilor^n jude]ul Sibiu se prezint@ astfel: - agen]i economici afla]i în eviden]aITM Sibiu cu domeniul principal deactivitate CONSTRUCłII sunt 2.160din care cu salaria]i sunt 1.124, iarf@r@ salaria]i sunt 1.036; - repartizarea dup@ num@rulsalaria]ilor pentru cei 1.124 de agen]ieconomici cu salaria]i, se prezint@astfel: 881 microîntreprinderi (1-9salaria]i), 206 întreprinderi mici (10– 49 salaria]i), 30 întreprinderimijlocii (50 – 249 salaria]i) }i 7întreprinderi mari (peste 249salaria]i); - în cadrul celor 1.124 de agen]ieconomici sunt angajate 12.710 per-soane din care: 1.365 angaja]i cuCIM pe perioad@ determinat@ }i11.345 angaja]i cu CIM pe perioad@nedeterminat@. În cadrul unei întâlniri dintrereprezentan]ii Inspectoratului Terito -rial de Munc@ Sibiu }i angajatorii

jude]ului din domeniul construc]iilor,desf@}urat@ în trimestrul I 2008, s-auprezentat inform@ri sintetice privindevolu]ia rezultatelor controalelor efec-tuate în perioada 2006 – 2007,vizând respectarea legisla]iei îndomeniul rela]iilor de munc@ }i alsecurit@]ii muncii, precum }i analizaaccidentelor de munc@. Au fost

scoase în eviden]@ cu aceast@ ocazieobliga]iile angajatorilor privindrespectarea cerin]elor europene }itendin]ele de evolu]ie privind princi-palele probleme care pot reprezentao piedic@ în dezvoltarea capitaluluiuman - obiectiv important pentrubuna func]ionare a pie]ei muncii,cre@rii de locuri de munc@ }i reduc-erii fenomenului muncii nedeclarate.

Datorit@ riscurilor profesionalemari, precum }i tendin]ei de extin-dere a muncii f@r@ forme legale, încontextul instal@rii unei crize de for]@de munc@ în jude], a migra]iei înU.E., I.T.M. Sibiu a intensificat, înultima perioad@, activitatea de controlatât în domeniul rela]iilor de munc@,cât }i al securit@]ii }i s@n@t@]ii înmunc@.

În domeniul rela]iilor de munc@,datorit@ cre}terii fluctua]iei de per-sonal, care în anul 2007 a fost deaproximativ 50&, inspectorii de munc@au constatat o cre}tere a abaterilorde la prevederile legale în special prindep@}irea termenelor legale, privindîntocmirea documentelor specifice.

O situa]ie comparativ@ a anului2007, cu anul 2006, privind num@rulde controale, a deficien]elor con-statate }i sanc]iunilor aplicate seprezint@ în graficul nr.1. De}i inspectorii de munc@ acord@, cuocazia controalelor efectuate, }i con-sultan]@, problematica deficien]elorr@mâne aproape aceea}i, respectiv:lipsa contractului individual demunc@, neînregistrarea acestuia, lipsaeviden]ei orelor lucrate, lipsa dosaru-

lui de personal }i neplata orelorsuplimentare. Referitor la cazurile de munc@ f@r@forme legale, în anul 2007 au fostdepistate un num@r de 155 de per-soane, ce desf@}urau activitate la 48de agen]i economici, fa]@ de anul2006 când la acela}i num@r deagen]i economici num@rul per-

soanelor f@r@ contract individual demunc@ a fost de 101 Iar pondereapersoanelor depistate f@r@ CIM, însectorul construc]iilor, comparativ cualte domenii de activitate în anul2007, graficul nr.2

Este de remarcat tendin]a anga-jatorilor din construc]ii de a utiliza„munca la negru”, având în vederec@ aproape 50& din totalul per-soanelor depistate f@r@ forme legaleîn anul 2007, în jude]ul Sibiu, apar]inacestui sector de activitate.

Concluziile referitoare laevolu]iile pe pia]a muncii din dome-niul analizat, în perioada 2003-2007,se prezint@ astfel:- num@rul firmelor active care lucreaz@în domeniul construc]iilor a crescut

de 3,3 ori, de la 346, în ianuarie2003, la 1.124, în decembrie 2007; implicit prin cre}terea num@rului defirme a avut loc o cre}tere de 1,6 oria num@rului de contracte individualede munc@ pe durat@ nedeterminat@ }io cre}tere de 3,6 ori a num@rului decontracte individuale de munc@ pe

durat@ determinat@; din punct de vedere al specializ@rii,for]a de munc@ calificat@ a crescutde 1,5 ori, iar for]a de munc@ necal-ificat@ de 2,7 ori;- cele mai multe contracte individualede munc@ pe durat@ determinat@(cca. 76&) se reg@sesc la lucr@toriinecalifica]i; - cre}terea num@rului de lucr@torinecalifica]i se datoreaz@ în principalfaptului c@ rezerva de for]@ de munc@calificat@ în construc]ii a sc@zut con-tinuu în jude]ul Sibiu, datorit@migr@rii în U.E.În domeniul securit@]ii }i s@n@t@]ii înmunc@, evolu]ia }i tendin]ele prezen-tate anterior, în ceea ce prive}tecre}terea num@rului de agen]i eco-nomici }i cre}terea ponderiilucr@torilor necalifica]i în acest sectorde activitate, au o influen]@ negativ@datorit@ accentu@rii surselor de riscprofesional specifice. Astfel princre}terea de 2,7 ori a num@rului delucr@tori necalifica]i cre}te probabili-tatea ca prin execu]ia unor manevre}i comenzi gre}ite s@ se produc@evenimente periculoase. De aseme-nea, lipsa for]ei de munc@ calificatedetermin@ o supraveghere necore-spunz@toare a lucr@rilor }i o sc@deresever@ atât a disciplinei tehnologicecât }i a celei administrative. Referitorla cre}terea num@rului de agen]i eco-nomici în construc]ii se apreciaz@ c@aceast@ cre}tere îngreuneaz@îndeplinirea atribu]iilor de suprave -ghere ce le revin institu]iilor abilitateale statului. În aceast@ situa]ie dar }ipentru realizarea obiectivelor înscriseîn strategia Inspec]iei MunciiBucure}ti, strategie bazat@ pe progra-mul na]ional de reforme, s-audesf@}urat de c@tre ITM Sibiu înanul 2007, 2.147 controale, din careîn domeniul construc]iilor 464(21,6&). În aceste ac]iuni de control,au fost constatate 10.421 abateri dela prevederile legale din care 1.889(18,12&) în domeniul construc]iilor.Tematicile de control au avut învedere prevederile legislativecuprinse în Legea securit@]ii }is@n@t@]ii în munc@ nr. 319/2006,care a intrat în vigoare la 1octombrie 2006, precum }i cele dinHG 300/2006 privind cerin]ele min-ime de securitate }i s@n@tate înmunc@ pe }antierele de construc]ii,intrat@ în vigoare la 1 ianuarie 2007,prevederi care transpun în legisla]iaromân@ directiva cadru 89/391/CEE}i directiva 92/57/CEE.În controalele efectuate în 2007, afost sistat@ în 1.251 de cazurifunc]io-narea unor echipamentetehnice }i a unor activit@]i, pentruprevenirea unor evenimente pericu-loase, iar din acestea 246 de cazuriapar]ineau activit@]ilor din construc]ii(circa 20&).

Principalele sist@ri în activitatea deconstruc]ii au vizat lipsa unor ele-mente de protec]ie sau prevenirenecesare pentru evitarea unor eveni-mente pe }antiere (schele montatef@r@ balustrade }i sc@ri de acces,deficien]e de electrosecuritate, golurineacoperite, etc.). De asemenea, au fost constatatedeficien]e de natur@ organizatoric@,respectiv: lipsa evalu@rii riscurilor,lipsa avizului medical pentru lucrul laîn@l]ime, instruire necorespunz@toaresau lipsa instruc]iunilor de securitatea muncii pentru activit@]iledesf@}urate, precum }i deficien]elegate de disciplin@, dintre care celeprivind neutilizarea echipamentului deprotec]ie din dotare sau consumul dealcool sunt cele mai grave. În anul 2007 s-au înregistrat lanivelul jude]ului Sibiu, 111 eveni-mente, din care 13 evenimente sol-date cu deces, iar din acestea 16accidente în construc]ii din care 13accidente cu incapacitate temporar@de munc@ }i 3 accidente mortale.Din cele 13 accidente men]ionate maisus, 8 s-au produs prin c@dere dela în@l]ime, 3 datorit@ efectu@riinecorespunz@toare de comenzi saumanevre, iar 2 accidente au fost decircula]ie pe drumurile publice. Cele3 decese din construc]ii au fost 2accidente de circula]ie }i un accidentdatorit@ unor manevre gre}ite.

Este important de men]ionat c@lucr@torii care accept@ munca f@r@ formelegale sunt lipsi]i de avantajele ce decurgdin încheierea contractului individual demunc@, }i anume: dreptul de a beneficiade asigurarea obligatorie la accidente demunc@ }i boli profesionale pl@tit@ deangajator (indemniza]ie de concediumedical, plata spitaliz@rii, proteze etc.),dreptul la pensie, dreptul de asigurare las@n@tate, dreptul de a fi instrui]i }i infor-ma]i cu privire la riscurile existente lalocurile de munc@ }i m@surile de pre-venire a acestora, controlul gratuit dinpunct de vedere medical la angajare }iperiodic, dreptul de a fi înregistrate acci-dentele de munc@, de a sesiza institu]iileabilitate }i de a avea reprezentan]i cares@ solicite îmbun@t@]irea condi]iilor demunc@, dreptul de a putea beneficia decredite bancare etc.

Un mare impediment în elimi nareasau reducerea fenomenului de „munc@ lanegru” îl constituie complicitatea celordoi actori principali: angajator }i angajat,în sensul c@, lucr@torii minimizeaz@ deza-vantajele men]ionate mai sus, iar anga-jatorii prin aceast@ modalitate beneficiaz@de o fiscalitate mai mica, dar ilegal@.

Eradicarea acestui fenomen nu s-areu}it în prezent în nici o ]ar@ din lume,îns@ acest flagel trebuie ]inut sub uncontrol sever deoarece poate influen]anegativ dezvoltarea durabil@.

drd. Monica BARDAC

Graficul nr. 3 – Situa]ia persoanelor depistate f@r@ forme legale: construc]ii, comparativ cutoate sectoarele de activitate

Graficul nr.1 – Situa]ia deficien]elor }i a sanc]iunilor la angajatorii controla]i din domeniul construc]iilor, în jude]ul Sibiu, 2006-2007

Graficul nr. 2 – Situa]ia angajatorilor }i a persoanelor depistate „la negru” în domeniul construc]iilor, din jude]ul Sibiu, 2006 - 2007

Construc]iile ^n jude]ul Sibiu- evolu]ii }i tendin]e pe pia]a muncii -

urmare din pag.1

În acela}i timp, dublarea }i chiarmai mult, în ultimii 3 – 4 ani, apre]ului barilului de petrol, ajunsacum, iat@, la peste 140 de dolaribarilul, proces cu consecin]enefaste extreme pe întregulperimetru al dezvolt@rii. Pe urm@– }i deloc în ultimul rând –reac]ii tot mai dure ale Terrei, alefizicii, chimiei }i biologiei sale,fa]@ de agresiunea, cu efecte sed-imentate în timp, ^n rapor cuPlaneta, în condi]iile în care încea mai mare parte a teoriilor }ifaptelor economice, pân@ dup@1980, rela]iile dintre om }i mediuau fost excomunicate în modulcel mai stupid din sfera rela]iilorde pia]@. De aici, poluare masiv@,supraînc@lzirea Terrei, se parecataclisme într-un num@r maimare fa]@ de trecut, resursele debaz@ utilizate în dezvoltare ajunseaproape de punctul de epuizare,modific@ri climatice zonale }igene rale, chiar foarte pronun]ate,penuria din ce în ce mai evident@a apei, etc.

De fapt, toate aceste treicomponente enumerate – pro-duc]ia agricol@, petrolul }i hidro-carburile, Terra - mai ales proble -me de ciclu lung }i care auac]ionat }i ac]ioneaz@ fie mijlocit,fie nemijlocit, fie la „zi”, fie însubteran, fie pe termen scurt, fie

pe termen mediu sau lung etc.,fie spectaculos, fie erodândinsidios pân@ la dep@}irea uneianume mase critice, dup@ care seproduc exploziile - s-au suprapus}i se suprapun unor cauze stricteconomice de mecanism, de cicludecenal sau mediu. Se dezvolt@,astfel, o criz@ economic@, social@,cultural@, politic@, a lumii, criz@,credem, de o amploare nemaiîn-tâlnit@ pân@ în prezent. Desigur,}i instrumentele de ac]iune }ireac]ie ale lumii de ast@zi suntaltele decât în urm@ cu 30 – 40– 50 de ani, ele sunt – nu întot-

deauna, îns@ - mai cuprinz@toare,au, deseori, sus]ineri financiaremai ample decât în trecut, etc. Separe, totu}i, c@ anvergura crizeiamintite, în lipsa unui „sistem delupt@, solidar }i convergent” risc@s@ le anihileze, s@ prezinte nebu-los nu doar viitorul, ci }i prezen-tul Planetei noastre.

Declara]ii optimiste exist@,unele sunt chiar fanfaronarde,dar, a}a cum am v@zut }i însitua]ii trecute, în istoriaeconomi c@ a lumii, ele nu pot]ine locul contram@surilor sis-temice, necesare }i eficiente.

Recent, în 3 – 5 iunie, s-adesf@}urat la Roma ReuniuneaFAO, care, dup@ cum subliniaz@ oparte a presei economice foarteexigente, „a reprezentat ocaziaunor foarte frumoase discursuri,foarte inspirate… dar ceea ce alipsit evident la acest summit afost r@spunsul concret }i imediatoferit crizei alimentare mondiale”(publica]ia Daily Nation, Nairobi).A fost vehement criticat de presadin Peninsul@ }i banchetul definal, luxos }i planturos, pentru oconferin]@ care aborda foameteaîn lume... Al]i anali}ti, ceva mai

departe de „lumea dezl@n]uit@”,apreciaz@ doar câteva m@suri con-crete }i nu critic@ lipsa fonduluisolid, de perspectiv@, al dezbater-ilor. Dac@ am însuma asemeneapuncte de vedere am „c@dea” peceea ce trebuie, întrucât – }i estebine s@ vedem acest lucru –avem de-a face }i cu necesitateaimperioas@ a unor m@suri urgentepentru prezent, dar }i cu o maibun@ precizare a strategiei pe ter-men lung, a ac]iunilor globale }igeneral stimulative ce trebuiedesf@}urate. ...Sunt mul]i cei care nu cred c@dând acum exclusiv ajutoare }ibani celor s@raci, }i pentru pro-duc]ie, }i ca generozitate, ie}imdin impas. Ei cred, c@ este nece-sar s@ rezolv@m o astfel dechestiune complex@ pe termenlung, implicând, sistemic, toatemotiva]iile }i evaluând, în aceea}imanier@, pe cât se poate, toateefectele ca atare, examinând }ievaluând toate m@surile necesare,la toate nivelurile. Tot mai mult, a}adar, neîndrept@m spre ceea ce mai mul]i}efi ai unor state, }i dezvoltate,dar }i în curs de dezvoltare,încep s@ repete pân@ aproape deobsesie: „gestiunea planetar@ aresurselor”, component@ a dez-volt@rii durabile. O putem realiza?Vor putea fi admise, validate, lanivel na]ional, regional, comuni-tar, global, schimb@rile esen]iale,fundamentale pe care le pre-supune o astfel de muta]ie pro-fund@ pe Terra? Va putea fiadmis@ bulversarea de interese,care va fi foarte evident@ }i se vadesf@}ura din perspectiva ]inteisolidarit@]ii sociale, a}ezându-se,posibil, într-o relativ@ stare demarginalizare, f@r@ a-l exclude, ci

TEZE DEMERSURI VINERI 13 IUNIE 20084c my b

c my b

c my bc my b

Dan POPESCU

Africa - fluviul Nil

Brazilia - Rio de Janiero

Amenin]@ri De ce, cum }i cât cresc pre]urile

Conferin]a de la Roma

VINERI 13 IUNIE 2008 5c my b

c my b

c my b

TEZE DEMERSURI

c my b

dimpotriv@, profitul punctual? Vorputea statele mai slab dezvoltates@ „trag@ la jug” punând „sur-din@” la – de multe ori,incorectele – culpabiliz@ri alestatelor dezvoltate pentru situa]iaîn care se afl@? Cum va putea firezolvat@ problema potrivit c@reiacererea solvabil@ de petrol, dehidrocarburi, de produse ali-mentare, este consistent dep@}it@de cererea fizic@ de asemeneaproduse, chestiune damnat@ înraport cu reglement@rile }i autore-glement@rile sancrosancte aleeconomiei de pia]@? Şi înc@multe, multe altele…R@mâne dev@zut, }i nu este rostul rândurilorde fa]@ s@ analizeze, acum, înaceast@ direc]ie. Ne vom referidoar la câteva coordonate –cauze, efecte }i m@suri – caredefinesc, în bun@ m@sur@,„amenin]@rile planetare” la caresuntem supu}i ast@zi.

Este un fapt, potrivit sta-tisticilor oficiale, circa 1 miliardde oameni ai Planetei sufer@ defoame, se afl@, în prezent, înstare de subnutri]ie, staredevenit@, din ce în ce mai mult,de la acut@, la cronic@, cu urm@ricatastrofale chiar în ceea ceprive}te expierea acestor oameni.„Dublarea pre]ului, în lume, laprodusele alimentare, în ultimiitrei ani face necesar@ interven]iaurgent@ a guvernelor”, afirmapre}edintele B@ncii Mondiale,Robert Zoellick. Altminteri, foame-tea va na}te tulbur@ri sociale put-ernice, cu reverbera]ii pe totglobul }i care nu vor mai puteafi st@pânite. În aceea}i idee,pre}edintele FMI – ului,Dominique Strauss – Kahn arat@:„Cum ne înva]@ experien]a trecu-tului,... acest tip de situa]ii final-izeaz@, adesea, prin r@zboaie,chiar }i de mare întindere”.

… Nu pot fi echivocuri înraport cu asemenea adev@ruri }icomentarii. Pe de o parte, guver-nele trebuie s@ confirme dejaangajamentele luate, iar pe dealt@ parte, trebuiesc angajate alte}i însemnate ac]iuni. Ne referim,de exemplu, la „Programul ali-mentar mondial” (PAM) prezentdeja în 78 de ]@ri, unde con-tribuie la alimentarea a 73 mil-ioane de persoane. În acestcadru, s-au mai cerut de urgen]@comunit@]ii interna]ionale înc@500 milioane de dolari, pentru aamplifica sfera ajutorului. În ceeace prive}te mecanismele menites@ stimuleze produc]ia în stateleslab dezvoltate, subliniem, deexemplu, c@ Banca Mondial@ î}iva dubla împrumuturile agricoleîn state africane în nevoie, la 800milioane de dolari, envizaj$ndu-se

construc]ia unui veritabil „new –deal pentru o politic@ alimentar@global@”. Sunt elemente concrete,dar care nu au, deocamdat@,amploarea pentru a rezolva fondulproblemei.Chestiunea este, de altfel „foarteîntortocheat@”. Iat@, potrivitcifrelor FAO, circa jum@tate dinmiliardul de oameni care sufer@de subnutri]ie în ]@rile în curs dedezvoltare sunt ]@rani. Pe urm@,al]i 30& sunt ocupa]i în pescuit,în jur de 20& sunt tot ]@rani, dartr@ind la ora} în speran]a de maibine }i f@r@ a-}i afla mijloace desubzisten]@. Paradoxul se v@de}te,deci, în aceea c@ partea cea maimare a popula]iei care estenehr@nit@ este constituit@ din per-soane care, pentru a putea tr@i,ar trebui s@ produc@ chiar ele ali-mente. Apoi, se v@desc restric]iide seam@ în faptul c@ produc]iade alimente nu poate fi sporit@

actualmente utilizând mai mult@ap@ }i energie, deoarece apa }ienergia sunt tocmai factorii care,^n prezent, în lume }i nu doar încâteva ]@ri, limiteaz@ cre}tereaeconomic@. Un detaliu astfel: 1,4miliarde persoane tr@iesc în lumeîn lungul bazinelor fluviale }i uti-lizeaz@ mai mult@ ap@ decât ceacare se reînoie}te în mod natural.În plus, popula]ia ora}elor – ceacare consum@ cele mai multeresurse alimentare }i de energie –potrivit prognozelor se va dublapân@ în anul 2050. Or, în aseme-nea condi]ii, încercarea de a luamai mult@ energie din agricultur@pentru necesit@]ile urbanului,chestiune adeseori declarat@,atunci când mai ales popula]iaagricol@ are nevoie de mai mult@energie pentru a-}i rezolva crizaalimentar@, nu serve}te la nimic.De unde, dar, energie? Cum seva rezolva, m@car din punctul devedere al nutri]iei }i în statele mai

pu]in dezvoltate, aceast@ real@opozi]ie urban – rural, problem@care dezvolt@ presiuni din ce înce mai mari pe criza alimentar@din lume? R@spunsurile sunt greude dat }i, de regul@, ele sunt seg-men]iale, fiecare urm@rind propri-ul interes, când practic , avemde–a–face cu unele detalii }iam@nunte ale unei chestiuni maigenerale. În condi]iile în carenum@rul subalimenta]ilor se vaamplifica continuu, se va pune,finalmente, problema „cine pe cinep@ze}te”, abunden]a }i opulen]acelor boga]i v@dindu-se vulnerabil@ –dup@ cum ne arat@ istoria econom-ic@ }i nu doar economic@ a lumii -în fa]a asaltului celor s@raci. Nu amterminat, îns@, nici pe departe, lan]ulcomplica]iilor. (va urma)

Imagine din China - Bei-Jing

planetare (II)la energie, benzin@ }i alimente –

urmare din pag.1Thomas Friedman Autorul lucr@rii"The Lexus and the Olive Tree:Understanding Globalization"Globalizarea este integrarea la nivel

mondial a pie]elor financiare, statelorna]iune }i a tehnologilor ^n cadrulunei pie]e libere capitaliste la oscar@ nemai^nt$lnit@ p$n@ ^n prezent.Donald Hafner -Profesor de }tiin]epolitice la Boston College, SUAGlobalizarea este intensificarearela]iilor de interdependen]@ la scar@

transcontinental@.Keith Porter -Director de comunica]ii}i produc@tor de emisiuni radio pen-tru Stanley Foundation, SUAOameni pe ^ntreaga planet@ sunt maiconecta]i ^ntre ei ca niciodat@^nainte. Informa]iile }i banii circul@mai repede ca niciodat@. Bunuri }iservicii produse ^ntr-un loc din lumesunt din ce ^n ce mai disponibile ^ntoate p@r]ile lumii. C@l@toriile inter-na]ionale sunt mai frecvente.Comunica]iile interna]ionale sunt unlucru obi}nuit. Acest fenomen a fostintitulat globalizareFondul Monetar Interna]ionalGlobalizarea economic@ este un pro-ces istoric, rezultatul inova]iilor }i alprogresului tehnologic. Se refer@ lacre}terea continu@ a integr@riieconomiilor lumii, datorat@ ^n specialfluxurilor comerciale }i financiare.Termenul se refer@ de asemenea lami}c@rile de popula]ie (for]a demunc@) }i cuno}tin]e (tehnologie)peste grani]e.David Held }i Anthony McGrew -

Profesori universitari de }tiin]epolitice, Anglia

Globalizarea poate fi conceput@ca un proces (sau ansamblu de pro-cese) care cuprind transformarea^ntr-o organizare spa]ial@ a rela]iilorsociale }i tranzac]iilor, exprimat@prin fluxuri transcontinentale sauinter-regionale }i re]ele de activit@]i,interac]iuni }i putere.Elmar Altvater„... procesul de surmontare al grani -]elor ap@rute de-a lungul istoriei. Eadevine astfel sinonim@ cu eroziunea(dar nu }i cu dispari]ia) suveranit@]iistatelor na]ionale }i se ^nf@]i}eaz@ cao “deta}are” a economiei de pia]@fa]@ de normele morale }i leg@turileinstitu]ionalizate dintre societ@]i ...“ Ulrich Menzel„... intensificarea cantitativ@ }i calita-tiv@ a tranzac]iilor ce dep@}esc li -mitarea impus@ de grani]e, concomi-tent@ cu expansiunea spa]ial@ aacestora...”C. Christian von Weizsäcker„... prin globalizare se intensific@

concuren]a pe pie]e ...“Johannes Varwick„... a devenit un termen la mod@,folosit de ceva timp ^n dezbaterilepolitice, publicistice }i }tiin]ifice ^nmod infla]ionist, }i care este privit,pe de o parte, ca o „amenin]are“ }i,pe de cealalt@, ca o „oportunitate“ ...“Anthony Giddens„... intensificarea rela]iilor sociale depretutindeni, prin care locuri aflate lamare distan]@ unele de celelalteajung s@ se interconecteze astfel^ncat evenimentele dintr-un loc suntmarcate de procese care au loc ^ntr-un loc de la mul]i kilometridep@rtare si viceversa ...“Dirk Messner / Franz Nuscheler„... cea mai mare schimbare eco-nomic@ }i social@ de la Revolu]iaIndustrial@ ^ncoace...“Johannes Varwick„... un proces al cre}terii num@ruluileg@turilor dintre societ@]i }idomenii-problem@...“

Se poate, deci, reflecta asupraglobaliz@rii...

Defini]ii ale globaliz@riidrd. Bogdan V#N~TORU

Imagine din Boston, SUA

MANAGEMENT VINERI 13 IUNIE 20086

Lumea se schimb@ rapid, iar evolu]iiletehnice, economice }i sociale au trans-format radical modul de via]@ }i ac]iune.Cu fiecare deceniu, fa]a societ@]ii se vamodifica fundamental. Globalizareapie]elor }i revolu]iile tehnice }i tehnolo -gice transform@ economia contemporan@în ceea ce se cheam@ economia bazat@pe cuno}tin]e, economie în care, noimoduri de organizare }i de munc@guverneaz@ lumea afacerilor, impunânddezvoltarea competen]elor }i generalizareatehnologiilor performante, cuno}tin]esolide }i o tot mai mare responsabilitate.În acest nou context, educa]ia, cercetarea}i inovarea constituie baza dezvolt@riieconomiei }i a societ@]ii în general, iar„rolul universit@]ilor devine din ce în cemai important, îndeosebi prin compo-nenta sa instructiv@, în procesul deadaptare }i integrare cu succes a omu-lui în via]a economico-social@, în tranzi]iaspre o societate modern@. Educa]iadevine parte integrant@ a procesului deglobalizare }i o resurs@ economic@ debaz@, ce poate sus]ine un avantaj com-petitiv pe termen lung. Suntem con}tien]iîns@ c@, pentru a-}i îndeplini cu successacest rol, universit@]ile trebuie s@ ajung@la un grad ridicat de integrare cu medi-ul economic }i social, s@ fie din ce în cemai deschise c@tre societate }i nevoileacesteia }i, nu în ultimul rând, s@r@spund@ prompt }i cu eficacitate trans-form@rilor rapide din mediul exogen”.Parteneriatul, schimbul de experien]@,mobilitatea sunt curente care conduc spreeconomia, organiza]ia }i managementulbazate pe cuno}tin]e. Este ast@zi o cer-titudine c@, numai printr-o deschidereampl@ c@tre ceilal]i actori ai societ@]ii,universitatea poate s@ se adapteze trans-form@rilor rapide ce caracterizeaz@ din ceîn ce mai mult societatea în care tr@im.Trecerea la societatea, economia, orga-niza]ia }i managementul bazate pecuno}tin]e }i dezvoltarea lor depind, încontextul actual din ]ara noastr@, de:

- crearea de noi cuno}tin]e prin cerce -tare }tiin]ific@; - transmiterea acestora prin educa]ie }iformare; diseminarea lor prin intermedi-ul ICT (Information and CommunicationTechnologies); - utilizarea cuno}tin]elor în procese indus-triale }i în servicii, de fapt transformareacunoa}terii în inova]ie pentru dezvoltare.În derularea acestor procese, rolul uni-versit@]ilor este major, acestea fiind impli-cate, prin misiunea lor în cercetare,educa]ie/formare }i dezvoltare local@ }ina]ional@. În figura al@turat@ este prezen-tat extrem de sugestiv rolul universit@]iiîn economia bazat@ pe cuno}tin]e.Sintetizând, putem afirma c@ rolul uni-versit@]ii, în economia bazat@ pecuno}tin]e, este de:- producere de noi cuno}tin]e prin cer -cetare;- transmitere a cuno}tin]elor prineduca]ie;- diseminare prin tehnologii ale infor-ma]iei }i comunica]iei;- utilizare a cuno}tin]elor prin noi pro-duse industriale }i servicii.În acest context, se impune pentru uni-versit@]i:- o redefinire a rela]iilor cu mediul eco-nomic;- cre}terea ofertei de programe forma-tive în domeniile ICT;- cre}terea vizibilit@]ii la nivel na]ional,prin dezvoltarea programelor formativela distan]@;- antrenarea talentelor reale, pentru dez-voltarea de programe inovative în echipemultidisciplinare;- contribu]ii la dezvoltarea cunoa}terii;- transfer tehnologic.În sistemul de înv@]@mânt superior româ-nesc }i european, schimb@rile recentepornesc de la op]iunea acestor ]@ri, man-ifestat@ în Declara]ia de la Bologna, de acrea un spa]iu economic european, laorizontul anilor 2010. Procesul de laBologna a generat o serie de reformestructurale, reforme care urm@resc s@organizeze diversitatea existent@ în zonainstitu]iilor de înv@]@mânt superior euro-pean „într-un cadru coerent }i compati-bil ,” aceasta fiind considerat@ de c@tresemnatarii declara]iei o condi]ie necesar@a competitivit@]ii.În condi]iile dezvolt@rii în ritm sus]inuta noilor tehnologii ale informa]iei }icomunic@rii, este accelerat@ }i inter-na]ionalizarea educa]iei }i cercet@rii toateacestea determinând cre}terea competi]ieiîntre universit@]i }i ]@ri, dar }i între uni-

versit@]i }i alte institu]ii private care suntspecializate în acest domeniu }i în gene -ral func]ioneaz@ pentru a ob]ine profit. Înacest context, dac@ cuvîntul cheie este„bazat pe cuno}tin]e” – societatea bazat@pe cuno}tin]e (Knowledge Society),economia bazat@ pe cuno}tin]e(Knowledge Economy), organiza]ia bazat@pe cuno}tin]e, atunci este inevitabil caresursele cheie knowledge assets –resurse care-i cuprind }i pe knowledgeworkers, resursele umane superior cal-ificate s@ fie singurele care pot contribuila generarea de cuno}tin]e.Universit@]ile sunt cele care furnizeaz@societ@]ii rezultatele cercet@rii }tiin]ifice }icunoa}terea create }i dezvoltate în inte-riorul lor prin: publica]ii }tiin]ifice, patente-licen]e, precum }i prin crearea de noicompanii (spin-off). Capacitatea univer-sit@]ilor de a crea }i dezvolta cunoa}tere,dar }i aceea de a se implica în disem-inarea acesteia }i de a contribui la trans-formarea ei în inovare este extrem deimportant@ }i a devenit esen]ial@ încondi]iile noii societ@]i, bazate pecuno}tin]e.

Rolul major pe care universit@]ile îl aupornind de la misiunea lor, genereaz@ oserie de obliga]ii fa]@ de studen]ii pe careîi formeaz@, autorit@]ile publice cele carefinan]eaz@ universit@]ile, pia]a for]ei demunc@ ce utilizeaz@ calific@rile }ideprinderile dobândite în timpul proce-sului didactic }i de cercetare, de fapt fa]@de societate în ansamblu. Maximizarearezultatului social al investi]iei reprezen-tate de finan]area public@ reprezint@ defapt obiectivul general al universit@]ilor.În condi]iile actuale, conform spe-ciali}tilor, universit@]ile au func]ii speci-fice esen]iale pentru oferirea de programeadecvate de educa]ie, formare profesion-al@ }i cercetare programe care constitu-ie suportul în vederea implement@riistrategiilor de cre}tere economic@ bazat@pe cuno}tin]e: realizarea serviciului deinstruire a for]ei de munc@ – adaptabile}i înalt calificate; crearea }i dezvoltareade noi cuno}tin]e; acces la sursele decunoa}tere existente la nivel global }iadaptarea acestora la nevoile locale / tem-porale.Prin declara]ia de la Lisabona (2000),apoi de la Barcelona (2002), UniuneaEuropean@ î}i propune s@ realizeze într-o perioad@ de 10 ani cea mai compet-itiv@ economie bazat@ pe cunoa}tin]e.Documentele men]ionate includ m@surilecare indic@ principale direc]ii de ac]iune– vectori ai economiei bazate pecuno}tin]e: societatea informa]ional@,educa]ia }i cercetarea (asupra trei arii pri-oritare: for]a de munc@, cre}terea gradu-lui de conectivitate în Europa }icuno}tin]ele). Trebuie s@ men]ion@m c@ agendaLisabona se concentreaz@ atât pe perfor-man]ele ]@rilor membre ale UE, cât }iperforman]ele ]@rilor aflate în curs deaderare la UE, strategia elaborat@ propu -nând un num@r de dimensiuni criticedestinate aprecierii competitivit@]ii: creareasociet@]ii informa]ionale, dezvoltareaspa]iului european pentru inovare, cerc-etare }i dezvoltare tehnologic@, liber-alizarea, construirea unor re]ele indus-triale, crearea de servicii eficiente, inte-grate financiar, îmbun@t@]irea mediului deafaceri, incluziune social@ sporit@, dez-voltare durabil@.Un num@r apreciabil de ]@ri au începuttransformarea sistemului de înv@]@mântsuperior transformare care reprezint@ un

r@spuns la tendin]ele convergente ce semanifest@ în mediul extern actual. Cutoate acestea, îns@, schimb@rile ini]iate }iprogresele înregistrate au un caracterneuniform, deoarece, „ ]@rile în curs dedezvoltare sau aflate în tranzi]ie econom-ico-social@ (cazul României) sunt înc@ înc@utarea propriilor dimensiuni }i direc]iiale schimb@rii, cel mai adesea inspiratedin modelul statelor din UniuneaEuropean@.” Ele sunt înc@ tributare dificult@]ilor provo-cate de stabilirea propriilor procese derestructurare economic@ }i de caren]e îndinamica social@. Dac@ ne referim, în modconcret, la sistemul de înv@]@mânt supe-rior, politicile na]ionale în domeniulînv@]@mântului formal }i al tineretului, prac-ticile manageriale rigide sunt factori careîmpiedic@ universit@]ile s@ se plieze pe noilecerin]e ale pie]ei muncii (mai competitiveîn mediul globalizat) }i la tendin]e actuale.Pentru ]@rile UE – deci }i pentru România,educa]ia }i formarea profesional@ continu@sunt concepte fundamentale prioritare }ide mare actualitate. România, ca ]ar@ euro-pean@, este receptiv@ la schimb@rile careau loc în sistemul de înv@]@mânt continen-tal }i este deschis@ spre implementaream@surilor ce se impun pentru armonizarealegisla]iei în domeniu, pentru construireaspa]iului european unic al înv@]@mântuluisuperior.Speciali}tii apreciaz@ c@ universitatea „seafl@ undeva pe traseul gener@rii noilor sursede bog@]ie }i putere, dar locul ei nu maieste precis stabilit. Ea intervine multiplu }idifuz. Poate fi un instrument de dezvoltare;poate fi un mijloc de legitimare; poate gene -ra profit ca orice activitate cu comer] deservicii; poate fi legat@ de formarea elitelorsau de aceea a masei resurselor umane.”O problem@ dificil@ o reprezint@ în acestmoment atât pentru speciali}ti, dar }i pen-tru ]@rile în curs de dezvoltare – barierelepe care aceste ]@ri le întâlnesc în trecereala societatea, economia, organiza]ia }i mana -gementul bazate pe cuno}tin]e. A}a cumam subliniat în acest capitol, decalajeletehnologice mari existente între ]@rile în cursde dezvoltare }i ]@rile dezvoltate, cu toatec@ nu reprezint@ un handicap de nedep@}it,dar dep@}irea este condi]ionat@ de accesulla un sistem educa]ional modern, corelatcu cerin]ele pie]ei for]ei de munc@.În concluzie, universit@]ile trebuie s@ devin@sisteme deschise, capabile s@ ajung@ la unnivel ridicat de integrare cu mediul eco-nomic, administrativ, politic.

dr. Ramona TODERICIU

Rolul înv@]@mântului superior românesc, din perspectiva economiei,organiza]iei }i managementului bazate pe cuno}tin]e

Rolul universit@]ii în economia bazat@ pe cuno}tin]e - perspective

Pe pia]a , a doua s@pt@mân@ diniunie a debutat cu pre]uri în sc@dere,pentru derivatele ce au ca activsuport ac]iunile individuale, }i cucre}teri pentru derivatele valutare.Aceast@ direc]ie a f@cut ca investito-rii s@ manifeste, pe aproape tot par-cursul }edin]ei, o atitudine maidegrab@ prudent@. Nici volatilitateacota]iilor derivatelor pe ac]iuni nu afost un element care s@ confere odinamic@ sporit@ transferurilor, astfelc@ lichiditatea a reflectat o atitudinede a}teptare, elementul de atractivita-te numindu-se contractele pe valute.Finalul }edin]ei a adus mai mult@intensitate, fiind dep@}it din nou pra-gul de 10.000 de contracte, conco-mitent cu cre}terea num@ruluipozi]iilor futures la 66.800. Încondi]iile date, cele 10.281 contracte,futures }i options, încheiate din 1457tranzac]ii, au reprezentat un volumbun, generat mai ales de speculato-rii intra-day.. Valoric, suma echiva-lent@ transferurilor s-a ridicat la 25,6milioane de lei. Interesant@ a fostactivitatea din aria derivatelor pe cur-surile de schimb unde mi}c@rile dinpia]a interbancar@ au fost resim]ite }iîn evolu]ia acestora. Influen]a a fostvizibil@ cu prec@dere pe simbolulRON/EURO, care a atras 647 con-

tracte. Pentru iunie euro, a evoluatpe plus, înt@rindu-se cu 2,12 bani }iajungând la 3,6812 lei. Tot pe plusa evoluat }i cota]ia monedei unicepentru scaden]a septembrie, aprecie-rea de 1,1 bani ducând valoarea sala 3,711 lei. În schimb, pentru fina-lul anului, investitorii au estimat uneuro în sc@dere u}oar@, de doar 0,02bani. dup@ cum indic@ valoarea de3,73 lei. Pe segmentul valutar alpie]ei sibiene, s-au mai eviden]iat }icontractele CHF/RON, în num@r de100, încheiate pe scaden]a scurt@.Moneda din [ara cantoanelor a fostcotat@ pentru finalul acestei luni la2,292 lei, în urcare cu 1,85 bani. Înzona contractelor futures pe ac]iuniderivatele financiare au dat tonultranzac]iilor. DESIF 2 au fost celemai lichide cu 5816 contracte.Pentru iunie, DESIF 2 au fost cotatela 2,225 lei/ac]iune, în sc@dere cu2,5 bani iar pentru septembrie la2,3515 lei, în minus cu 0,85 bani. Înminus cu 0,13 bani au închis }iDESIF 2 decembrie, cota]ia acestoraajungând la 2,4887 lei/titlu. Cea maisever@ sc@dere au suferit-o DESIF 2martie 2009, care au fost cotate la2,57 lei, în minus cu 5 bani. Loculsecund a revenit DESIF 5, cu 3350de contracte. Pentru finalul lunii încurs, DESIF 5 au pierdut 2,02 bani}i au închis la 2,9348 lei/ac]iune, întimp ce pentru septembrie }i decem-brie deprecierile de 2,05 }i 1,9 baniau conturat cota]ii de 3,0599 }i3,201 lei/titlu. Not@ discordant@ auf@cut DESIF 5 martie 2009, care aucrescut cu 1,98 bani }i au ajuns la3,3899 lei. În aria b@ncilor, DEEBS s-au depreciat cu 3,3 lei pentru iunie}i 4,1 lei pentru septembrie ajungândla 166,2 }i 169 lei/ac]iune, num@rulcontractelor realizate fiind de 69. Cota]iile futures de pe bursa sibian@s-au men]inut pe minus }i în cea de-a doua zi a s@pt@mânii, situa]ie carea determinat investitorii s@ conserveatitudinea de pruden]@ manifestat@

înc@ de luni. Prin urmare, lichiditateaa reflectat aceast@ stare de fapt,num@rul contractelor încheiate fiindde 9559. Totalul tranzac]iilor s-acifrat la 1626, iar valoarea core-spunz@toare rulajului la aproape la 22milioane lei. Stragiile aplicate au vizatun num@r de 22 pie]e din sectoare-le financiar, bancar, petrolier respec-tiv valutar }i aur. Pe lâng@ deja con-sacratul sector financiar, care a atrasponderea cea mai mare a rulajului, oevolu]ie de remarcat s-a consemnat,mar]i, pe segmentul petrolier unde s-a putut observa lichiditatea foartebun@ a derivatelor ce au ca activsuport ac]iunile Petrom. DESNP aufost preferate pentru 752 contracte }iau fost cotate la 0,524 lei/ac]iunepentru iunie, în sc@dere cu 0,6 bani}i la 0,5644 lei/ac]iune pentru sep-tembrie, în minus cu 0,56 bani. Înzona derivatelor pe cursurile deschimb s-au înregistrat tranzac]ii pesimbolul RON/EURO iunie }i septem-brie respectiv pe perechea RON/USDiunie. Dac@ moneda unic@ a pierdutcâte 0,31 }i 0,59 bani pentru celedou@ scaden]e tranzac]ionate,ajungând la 3,6781 }i 3,7051 lei,dolarul s-a apreciat fa]@ de leu,câ}tigând 1,85 bani fiind cotat pen-tru finalul acestei luni la 2,358 lei.Uncia de aur a evoluat în ton cudirec]ia „ro}ie”dominat@ depreciindu-se cu 13 dolari pentru iunie, pân@ lanivelul de 890 dolari. Totodat@, deri-vatele pe aur au fost tranzac]ionateîn premier@ }i pe scaden]a septem-brie pentru care uncia a fost evaluat@la 884 USD. Ca nivel de lichiditateDESIF 2 au dominat plasamentele,impunându-se cu 4314 contracte.Pentru iunie, ele au fost cotate la2,1837 lei, în sc@dere cu 4,13 baniiar pentru septembrie la 2,3022 lei,în coborâre cu 4,93 bani. Şi pentrudecembrie, evolu]ia DESIF 2 a fosttot una descendent@, cota]ia pierzând4,44 bani, dup@ cum indic@ închide-rea de 2,4443 lei. Doar pentru mar-

tie, anul viitor, DESIF 2 au evoluatdiferit marcând o cre}tere de 1,9bani care a dus cota]ia la 2,589lei/titlu. DESIF 5 au beneficiat deaproape 4000 de contracte }i auînchis pe sc@dere pentru toate celepatru scaden]e tranzac]ionate, depre-cierile încadrându-se între 3,49 }i 4bani. Pentru iunie, cota]ia de închi-dere s-a cifrat la 2,896 lei/ac]iune iarpentru septembrie la 3,0249lei/ac]iune. DESIF 5 decembrie 2008au închis la 3,161 lei, iar pentruprima scaden]@ din 2009 acela}i sim-bol valora 3,355 lei/titlu. În ariaop]iunilor din cele 329 de contracteo pondere de 88,14 % a revenitcelor de tip call. Dintre acestea, s-auremarcat cele 169 de contracteDESIF 5 septembrie încheiate lapre]ul de exercitare de 3 lei/ac]iuneîn schimbul unor prime între 19,99}i 21,6 bani/ac]iune. Volatilitatea redus@, combinat@ culipsa unei direc]ii clare de evolu]ie acota]iilor, a ]inut din nou investitoriiîn }ah, astfel c@ }edin]a de miercuria ilustrat o lichiditate destul demodest@, comparativ cu ceea neobi}nuise pia]a Sibex, în ultimaperioad@. Au fost încheiate 7314contracte futures }i 469 contracteoptions, num@rul tranzac]iilor fiind de1328, iar valoarea total@ de 18,6milioane de lei. De remarcat, în acestcontext, este interesul ridicat pentrucump@rarea de op]iuni, instrumenteversatile care permit investitorilor s@beneficieze de evolu]ia viitoare acota]iilor pe o direc]ie sau alta, curiscuri minime ce constau în primapl@tit@. S-au deta}at în special con-tractele de tip call care au avut opondere de 98,5 % din rulajuloptions. Ca simbol, s-a observat pre-ferin]a pentru DESIF 5 septembrie,produs care a atras 203 contracte,încheiate la un pre] de exercitare de3 lei/ac]iune, în schimbul unor primecuprinse între 168 }i 170lei/contract. Au mai atras aten]ia }i

cele 100 de contracte call pe DESIF5 decembrie, pentru care, în schim-bul unei prime de 50 lei pe contract,a fost ob]inut un pre] de exercitarede 4 lei/ac]iune. Investitorii au tran-zac]ionat op]iuni call }i pe simbolulDESIF 2 iunie, eviden]iindu-se unnum@r de 106 contracte. Pentruprime între 120 }i 124 lei/contract,investitorul care a achizi]ionat acesteop]iuni a ob]inut dreptul de acump@ra contractele în discu]ie lapre]ul de 2,1 lei/ac]iune, oricândpân@ la data scaden]ei. Per total, aufost încheiate tranzac]ii cu op]iunicall DESIF 2 }i 5 pe 10 pre]uri deexercitare. „Interesul pentru contrac-tele de tip call indic@ a}tept@rile inve-stitorilor care, dup@ îndelungataperioad@ descendent@, sper@ la reve-nirea pre]urilor. Nesiguran]a din pia]@îi determin@ îns@ s@ se orienteze maidegrab@ c@tre op]iunile call în daunapozi]iilor futures long, riscurile fiindmai mici, pe un poten]ial de profitnelimitat”, a explicat un brokersibian. Pe segmentul futures, intere-sul a r@mas ancorat în zona SIFunde au primat ca de obicei DESIF2 cu un rulaj de 3583 contracte, }iDESIF 5 cu 3579. Pentru iunie, DESIF2 au pendulat între 2,1705 }i 2,2145lei/ac]iune, oprindu-se la 2,173 lei, înminus cu 1,07 bani. Sc@deri de 1,17}i 2,42 bani au fost înregistrate }i pescaden]ele septembrie }i decembriepentru care DESIF 2 au fost evaluatela 2,2905 }i 2,4201 lei. Cea maisever@ corec]ie au înregistrat-o DESIF2 martie 2009, care au pierdut 6,78bani ajungând la 2,5212 lei. DESIF 5au urmat tot un traseu descendent,soldat cu deprecieri cuprinse între0,39 bani pentru iunie }i 1,49 banipentru martie 2009. Pentru finalullunii curente, DESIF 5 au fost evalua-te la 2,8921 lei/ac]iune. În pia]a valu-telor, raportul RON/EURO a fost pre-ferat pentru 42 contracte, monedaunic@ valorând 3,678 lei pentru iunie}i 3,708 pentru septembrie.

BURS~ CREDITEVINERI 13 IUNIE 2008 7

La bursa sibian@

Decebal N. TOD~RI[~- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Cre}tere de lichiditate în aria contractelor cu op]iuni

urmare din pag.1Este unul din nivelurile cele mai ridi-cate din Europa, mai mult decâtdublu, aproape triplu fa]@ de zonaeuro, dar nu acesta este elementul decompara]ie care intereseaz@. Infla]iaeste îns@ principalul motiv de deza-vantaj competi]ional pentru tot ceînseamn@ economie - de la costurimai ridicate }i impredictibile, la pier-

deri }i credite mai scumpe pentruproduc@tori, indiferent de domeniu.Dar, cu toate acestea ne-am obi}nuit.{i, într-o economie care cre}te cuvitez@, care are un surplus de cere-re agregat@, e inevitabil@, a}a cum }ideficitul este inevitabil. Pe de alt@parte, privind de la începutul anului,infla]ia lunar@ este în sc@dere. Este apatra lun@ consecutiv când infla]ialunar@ este în sc@dere, ceea ceînseamn@ c@ m@surile dure ale BNRlegate de politica monetar@ dau încet,

^ncet rezultate, dup@ ce situa]ia a fostu}or sc@pat@ de sub control, în toam-na anului trecut. Sigur, aceastesc@deri nu sunt atât de ferme, încâts@ nu poat@ urma o noua aprindere ainfla]iei. Dac@ se va ajunge la o nou@cre}tere spre 10& a pre]ului la gaze-presiunile sunt puternice în acestsens, sus]inute de cre}terea pre]uluide import - dar }i de continuacre}tere a pre]urilor la combustibil -atunci infla]ia î}i va relua cursulascendent }i poate doar o var@ foar-

te bun@, din punct de vedere al abun-den]ei produselor agricole, poate fi,cât de cât, o stavil@ în fa]a aceastorevolu]ii. Una provizorie, oricum.A}adar, pentru c@ tot suntem într-operspectiv@ fotbalistic@, o situa]ie caremai degrab@ arat@ ca un meci în plin@desf@}urare, în care se joac@ pe con-tre, cu minim@ pruden]@ în ap@rare,dar în care cei care atac@, adic@infla]ia în cre}tere, par a avea maimulte mijloace tehnice decît cei carese ap@r@. De aici, mai mult@ pruden]@în faza defensiv@ devine o chestiuneesen]ial@.În privin]a deficitului, mai ales a celuicomercial, ca s@ p@str@m analogiile desezon, meciul importuri - exporturi s-a încehiat luna trecut@ zero la zero,indecis, }i aceasta pentru c@, la nive-lul datelor provizorii, ritmul decre}tere pe aprilie a exporturilor afost cu un procent superior fa]@ decel al importurilor ( indiferent dac@facem evaluarea în lei sau valut@). Cutot acest procent, diferen]a exporturi -importuri r@mâne la 10 la 17 (mldeuro) pe primele patru luni ceea ceînseamn@ de fapt o înfrângere net@, }inu un scor egal. Aceasta chiar dac@,în acest început de an, dinamicaexporturilor a fost constant u}orsuperioar@ celei a importurilor. Ceînseamn@ acest lucru? C@ ne punem

mici speran]e în reducerea - implicit -a deficitului de cont curent }i nimicmai mult. U}oare speran]e! Arbitrulacestui meci export- import r@mânecursul valutar. Experien]a de aniitrecu]i }i cea din aceast an arat@ c@acest curs, de 3,6 - 3,7 lei pentru uneuro, favorizeaz@ exporturile române}ti,care au b@tut recorduri absolute înmartie }i aprilie anul aceasta - concu-rând puternic recordul din noiembrieanul trectu (în euro, aceste luni auatins 2,7 mild ). Cum cursul începe s@prind@ valori mai consistente sub acestfavorabil 3,6 , cum exporturile coboar@sub 2,5 mld }i importurile se umfl@peste 4, acesta este jocul valutar carepoate s@ mai regelze din deficite. Dar,e un joc fragil, oricând rezultatul poatefi altul, cu atât mai mult cu cât, înlupta împotriva infla]iei, un leu sub 3,5este unul favorabil (ceea ce ar puteaimpune o dobând@ de politic@ mone-tar@ de peste 10&, ceea ce ar facemoneda na]ional@ mai atractiv@ }ideci….exporturile mai s@r@ce). Toateaceste situa]ii nu fac decât s@ dea }ansetuturor op]iunilor: fataliste, optimiste,sceptice, moraliste. Dar, poate tocmaiacesta este farmecul unei economii careîncearc@ s@ tr@iasc@ cu toate puterile }iprin toate mijloacele. Pentru pronos-porti}ti, aceasta situa]ie s-ar traduce sim-plu în expresia consacrat@ 1, X, 2.

O economie 1, X, 2DanSUCIU

Imagine din Bucure}ti

INDUSTRIE U{OAR~ VINERI 13 IUNIE 20088c my b

c my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIECAMELIA APOSTU - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedereale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Internation Space Station (ISS)

"To]i vorbesc despre c$t au investit^n ma}ini, dar c$t a investit fiecare^n oameni?", ^ntreab@, retoric, RomeoPomponiu, ^ncerc$nd parc@ s@ seconving@ c@, pentru produc@toriirom$ni de confec]ii, importul de for]@de munc@ din pie]ele asiatice poatefi o solu]ie care s@-i poat@ salva dela faliment. "De fapt, nu este import,este o investi]ie pe termen lung, cumulte riscuri }i pe care o faci dinnecesitate", se corecteaz@ repededirectorul general al SteilmannBukarest, companie ^n care ac]ionarmajoritar este grupul italian de texti-le Miro Radici, dup@ ce a cump@rat,^n 2006, compania Steilmann Inter -national, cu care Romeo Pomponius-a asociat ^n afacerea din Rom$nia.%n fabricile Steilmann, din Craiova,Satu Mare, Sibiu, Sighetu Marma]iei}i Mangalia, lucreaz@ 3.300 de anga-ja]i, jum@tate fa]@ de c$]i erau ^nurm@ cu opt ani. Produc]ia a sc@zutp$n@ la 3,5 milioane de confec]ii pean, de trei ori mai pu]in dec$t ^n2000. "Folosim doar 50& din capa-cit@]ile de produc]ie pe care le avem.Necesarul de personal ar fi de circa5.000 de oameni", estimeaz@ Mariana

Pietr@reanu, director de produc]ie ^ncadrul Steilmann Bukarest.Cu perspectiva ca Rom$nia s@ devin@centrul de produc]ie al grupuluiRadici, pentru toat@ Europa de Est,ac]ionarii au decis s@ suplimentezenum@rul de salaria]i cu muncitoristr@ini. "Evident c@ am c@utat m$n@de lucru ^n ]ar@, dar n-am avansat ^nnici-un fel, p$n@ acum. Tinerii prefer@alte meserii mai b@noase, ^n loc s@lucreze ^ntr-o fabric@ de confec]ii",]ine s@ precizeze Romeo Pomponiu.A}a ^nc$t vor veni lucr@tori str@ini:nu mai pu]in de 600 de muncitoridin Bangladesh urmeaz@ s@ fie anga-ja]i ^n fabricile Steilmann din Craiova}i Satu Mare. "%ntr-o prim@ etap@, vom aduce 200de oameni, restul urm$nd s@ ajung@^n ]ar@ ^n alte dou@ tran}e. Proiectuleste foarte complex, pentru c@implic@ }i administra]iile locale cucare vom lucra, pentru a le asiguracazarea }i masa", explic@ Pomponiu.C$t cheltuie Steilmann cu un angajatstr@in? "Mult. Dac@ ^nmul]im salariulpl@tit, de c$teva sute de euro, plustransport, cazare, mas@ }i asigur@ricu o perioad@ de timp de minimumtrei ani, pentru c@ nu po]i face uncontract pe c$teva luni, investi]ia econsiderabil@", r@spunde omul de afa-ceri, f@r@ a intra ^n detalii. %n Rom$nia, salariul mediu net ^nindustria confec]iilor este undeva la300 de euro, de cel pu]in cinci orimai mult dec$t ^n Bangladesh. Angajarea de muncitori str@ini ^n

fabricile de confec]ii nu este o pre-mier@: firma de confec]ii WearCompany din Bac@u lucreaz@ deja deaproape doi ani cu muncitori chinezi,iar ^n februarie anul acesta a anun]atcompletarea schemei de personal cu190 de angaja]i din Bangladesh, din-tre care 60 au ajuns la Bac@u. "Avemcontracte de respectat. Nu ne putempermite ca oricând se deschide unmall sau un hipermarket s@ ne plecezeci de angaja]i. Este nevoie de unnum@r fix de muncitori pe care s@ nebaz@m", declara, ^ntr-un interviu ante-rior, Antonello Gamba, directorulgeneral al Wear Company, parte agrupului italian CDA, specializat ^nproduc]ia de confec]ii sportive. %nafar@ de China }i Bangladesh, Gambainten]ioneaz@ s@ caute m$n@ de lucru}i ^n Coreea sau Vietnam.%ntr-adev@r, refrenul tuturor pro-duc@torilor de confec]ii este c@ ame-nin]area principal@, a acestui an }iprobabil a altor c$]iva ani de acum^nainte, este criza de for]@ de munc@."V@d viitorul foarte gri", apreciaz@Maria Grapini, pre}edintele Federa]ieiPatronatelor din Industria U}oar@(FEPAIUS). Totu}i, for]a de munc@oricum a sc@zut continuu, pe m@surapierderii de vitez@ a industriei: de la830.000 de angaja]i, ^n 1990, ^nindustria textil@ mai lucreaz@ acumcu circa 350.000. {i, de}i anul tre-cut s-au desfiin]at aproape 50.000 delocuri de munc@, ar mai fi vacante ^ndomeniu aproape 20.000 de posturi.

"Dac@ nu se va accentua criza depersonal, anul 2008 ar putea fi un ansimilar cu 2007", crede MariaGrapini. Numai c@ m$na de lucru numai este ieftin@ ca acum c$]iva ani,iar mai mult de jum@tate din celepeste 4.000 de firme de confec]iiexistente lucreaz@ deja ^n pierdere. "Avem concuren]@ acerb@ }i ^n ceeace prive}te preluarea comenzilor pen-tru export. E greu de f@cut fa]@]@rilor asiatice, care lucreaz@ cu sala-rii }i costuri de produc]ie mici. {isubven]iile pe care le face statul chi-nez, de exemplu, sunt un avantajimportant", recunoa}te RomeoPomponiu. Steilmann de]ine ^n China o plat-form@ industrial@ - "o baz@ de pro-duc]ie vital@ pentru tot grupulRadici", dup@ cum spune Flori

P@nescu, directorul de retail alSteilmann Rom$nia. La fel de impor-tant@ ar trebui s@ devin@ }i Rom$nia,dup@ ce se va finaliza proiectul pen-tru o platform@ industrial@ textil@, laSatu Mare, ce va deservi to]i clien]iicare fac parte din grupul Radici.Platforma va func]iona ca un centruce va coordona activitatea de pro-duc]ie din fabricile din Rom$nia.“Sunt clien]i ai grupului care, p$n@acum, au produs ^n diverse ]@ri dinEuropa. To]i se vor ^ndrepta c@trefabricile Radici din Rom$nia. Nu vorfi refuzate, ^ns@, nici comezile venitede la companii din afara grupului.Prima etap@ a acestul proiect va^ncepe anul viitor”, spune P@nescu,amintind printre clien]i-branduri pre-cum Marks&Spencer, MaxMara,Escada sau Hennes&Mauritz.

Oamenii no}tri... din Bangladesh

Produc]ia, ^n sc@dereProduc]ia de textile-piel@rie a sc@zut anul trecut cu 13%, potrivit

statisticilor. Maria Grapini, pre}edinta FEPAIUS, anticipeaz@ c@ sc@derea ^}iva men]ine ritmul }i ^n 2008.

An 2006 (mil.lei) 2007 (mil.lei) 2006/2007 (%)Total produc]ie industrial@ 9735 8599 88,3Textile 1986 2101 105,8|mbr@c@minte 5728 4531 79,1Piel@rie-^nc@l]@minte 2020 1965 97,3

Sursa: Ministerul Economiei }i Finan]elor

C$nd se g$nde}te la soarta celor cinci fabrici Steilmann din ]ar@, Romeo Pomponiu pare convins c@ solu]ia care i-ar permites@ nu ̂nchid@ niciuna dintre ele este s@ aduc@ m$n@ de lucru din Bangladesh.

ILEANA ILIE

Confec]ii