Lp1

- Semne clinice, diagnostic diferential, diagnostic de urgenta, screening- Anamneza, cum se realizeaza, etape, date biografice, motivul internarii, antecedente,

examen si evaluare clinica.- Evaluarea generala a pacientului: tensiune, puls, ritm, temperatura,examen loco-regional- Tehnici de examinare: inspectie, palpare, percutie, auscultatie, evaluarea functionalitatii

ATM. Examinare extraorala: examenul fetei si figurii, examenul tegumentelor, contururilor

osoase, sinusuri, puncte de emergenta nervoasa, trigeminala, ganglioni limfatici, ATM, regiunea submandibulara, regiunea cervicala.

Examinarea si evaluarea cavitatii orale: -examen si aspect mucoasa orala, - variatia de morfologie normala a mucoasei fara semnificatie patologica, -examenul dintilor si parodontiului marginal: examenul orodentar in dentitia temporara si permanenta, durerea dentara.

Evaluari paraclinice: radiografii, model de studiu, analizeTp de hemostaza:5-8min(anestezie fara constrictor)

Examen clinic(etape):

- Anamneza- Examen loco-regional- Examen general- Examen paraclinic- Consultarea colegilor din alte specialitati- Cercetare bibliografica

Anamneza= ansamblul antecedentelor raportate de pacient la un interogatoriu sistematic.

-Interogatoriul medical = intrebari cheie (starea de sanatate), dezavantaje: timp indelungat, omitere unor intrebari, experienta medicului.

Chestionar simplu: avantajul este economia de timp

Asocierea celor 2 metode.

Observatia preliminara a pacientului:

-informatii: motivele consultatiei, date pacient (adresa, telefon), ocupatia, mediul de provenienta, date anamnezice generale: data ultimului tratament, complicatii, radiografii daca are, numar, data, tipul radiografiei, istoricul afectiunii (durerea, daca s-a umflat) date utile pentru stabilirea diagnosticului: momentul debutului, modul debutului, tratamente aplicate, evolutia afectiunii pana in momentul consultatiei.

TRIGEMENUL – de citit EUGENIA ION CIOBANU – chirurgie – anestezie loco-regionala in stomatologie.

Test grila:

- Trigemenul- Examen oral extern si intern- Analize medicale: hemoleucograma, leucocite.

MIRELA ANGHEL – diagnostic oro-dentar, ed. Mirton, Timisoara, 2001

Lp 2

NERVUL TRIGEMEN

- Nerv pereche, mixt- Traiect intracranian, fiind cel mai gros.- Are o radacina motorie pentru functia masticatorie, o radacina senzitiva (mai groasa)

ganglionul Gasser, ganglionul semilunar, o radacina vegetativa rol in functii secretorii, vasomotorii si trofice

- Cele 2 radacini senzitiva si motorie, isi au emergenta la nivelul fetei anterioare a protuberantei (la unirea ei cu pedunculii cerebelor mijlocii).

NERVUL MAXILAR - Are 3 nervi(senzitivi), se imp in et mijlociu al fetei.se imparte in

sfenopalatin,infraorbitar,zigomatic Nervul 1: sfeno-palatin Nervul2: infraorbitar(pe linia perpendic pe M1 si M2 sup) - Exact la jumatatea ochiului - Tragand o linie verticala prin dreptul lui, vine exact printre premolari. - Patrunde prin orbita, aj la nivelul orbitei prin fisura infraorbitara, aceasta regiune se numeste reg infraorbitara. - Ajunge la nivelul gaurii, este de 2 parti si se imp in : 1. Nerv alveolar posterior si superior.(anesteziaza molarul 3,2,1) - Erup la 6, 12, 25 ani. - In afara de ele mai anesteziaza si parodontiu marginal, osul alveolar (pt implante), mucoasa vestibulara. - In cazul acesta putem intra cu un elevator pt extractie. 2. Nervul alveolar superior si mijlociu - Anesteziara pm 1, 2, parodontiu marginal, mucoasa vestibulara, mucoasa sinusului maxilar. 3. Nervul alveolar superior si anterior - anesteziaza Ic, Il si C.

Aceste ramuri colaterale inerveaza toti dintii superiori, dar in cazul unei lovituri sau trismus, folosim anestezia tronculara(alveolar sup post,mij,ant –gaura infraorbitala)

Nervul 3: Zigomatic - iese prin fosa pterigo-palatina - canalul zigomatic se imparte in: 1. Zigomatico-temporal(m. temporal are 3 fascicule. Fasciculul anterior face parte din muschii masticatori) - inerveaza pielea regiunii temporale anterioara si frontal superioara externa. 2. Nervul zigomato-facial

- Inerveaza pielea pometelui obrazului.

NERVUL MANDIBULAR: - senzitiv si motor - iese din ggl Gasser

- iese prin gaura ovala - ajunge la nivelul spatiului infra-temporal unde se gaseste ggl Arnold. - care este un ggl vegetativ, potic, se imparte in 2 trunchiuri:

1. Trunchiul anterior: a. nervul temporal profund mijlociu: m. temporal(inerveaza motor) b. nervul temporo-maseterin: - n. temporal profund posterior (da ramurile la muschiul temporal) - n. maseterin (da ramurile la maseter) c. nervul temporo-bucal: - nervul temporal profund anterior (da ultimele ramuri pentru m temporal) - nervul bucal Nerv mixt: - Motor: da ramuri pt m. pterigoidian extern (m. masticator) si pt pterijoidian intern. - Senzitiv: tegumentele si mucoasa regiunii geniene (a obrazului) 2. Trunchiul posterior: a. alveolar inferior: - -senzitiv si motor - intra in gaura mandibulara - trece printre cei 2 muschi pterigoidieni - ajunge la trigonul retromolar - ajunge la nivelul gaurii mentoniere, intra si da ramuri pentru: ic, il, c. nervul. incisiv, inca unul nervul mentonier (ramuri labiale si mentoniere), si mai da un ram posterior pt m1 si m2, un ram inferior pt m3, si doua ramuri pt pm1 si pm2.

b. Lingual: - Ajunge la nivelul planseului bucal - Trece intre nervul hipoglos si glanda submandibulara - Trece pe langa canalul wharton. - Se alatura nervului hioglos - Si se imparte in ramurele: la niv mucoasei crestei versantului lingual, ajunge la nivelul mucoasei planseului bucal si mucoasa linguala din treimea anterioara.

c. Auriculo-temporal: - Iese prin gaura ovala alaturi de artera meningee medie - Ajunge la nivelul colului mandibulei - Trece pe langa conductul auditiv extern - Se imparte in :

- 1. senzitiv: pielea regiunii temporale, tragus si pavilionul urechii, pentru articulatia ATM si condili, conductul auditiv,

- 2. secretorii pentru glanda parotida.

LP 3

Studiul simptomatologiei

Semiologia stomatologica = disciplina clinica fundamentala, fundamentata pe conceptul sistemic al integrarii bio-psiho-sociale. Se ocupa cu studiul, descrierea si interpretarea semnelor clinice si simptomelor la nivelul sist stomatognat. Precizeaza metodologia clinica si paraclinica de evidentiere a simptomelor.

Simptomele = manifestari subiective, tulburari functionale / anormale, resimtite de bolnav si indica prezenta unei boli.

Semnele/simptomele obiective = reprezinta manifestari externe obiectivabile ale unei tulburari organice sau functionale. Pot fi evidentiate prin examinarea fizica obiectivaa a pacientului, dar pot fi observatesi de catre pacient (abcesul)

Simptomatologia = suma de semne si simptome ale unul bolnav pe parcursul examenului clinic si paraclinic

Scopul simptomatologiei:

- Ne ajuta spre diagnosticarea unei boli- Permite diferentierea ei in alte afectiuni- Poate fi specifica (comunna multor boli, de ex. febra) si specifica (caracteristica unei boli

tablou clinic sindrom)- Orice simptom/semn de la nivelul sistemului stomatognat poate fi o manifestare locala a

unei boli generale- Semiologia stomatologica constituie punctul de plecare al examenului clinic ce sta la baza

diagnosticului oral.- Aceste simptome/semne sunt exprimate de pacient in functie de limbajul sau.

Obiectivele semiologiei:

- Studiaza si interpreteaza simptomele clinice si paraclinice in contextul homeostazei biologice

- Insusirea corecta a metodelor examinarii clinice si paraclinice- Analiza si sinteza datelor obtinute prin examinare- Formularea ipotezelor diagnostice

Sitemul medic-pacient:

Medicul si pacientul sunt intr-o relatie de colaborare, cooperare, in vederea precizarii bolii, in diferite aspecte si stari. Ex. boli ale sistemului stomatognat.

1. Leziuni odontale coronare2. Parodontopatii3. Edentatie4. Malocluzie5. Stomatite6. Tumori7. Traumatisme8. Suturatii

-se utiliz metode clinice,paraclinice,consultatii interdisciplinare-obt info se face prin metode:anamneza,inspectia,palpare,percutie,auscultatie care sunt dif la niv sist stomatognat

Metodele paraclinice (completeaza metodele clinice):

Comune:- Examen stomatoscopic (radioscopie)- Examentul citologic- Examenul radiologic

Particulare stomatologiei:- Studiul de model- Diafanoscopie (fisuri)- Teste de vitalitate

Metode utilizate in semiologia stomatologica

La examenul clinic:- Observatia- Anamneza- Inspectia- Palparea- Percutia- Auscultatia- Masurarii antropometrice

Metode paraclinice:1. Morfopatologice

- Enzimatice- Citologice- Bacteriologice- Imunologice-alergiile- Hematologice- Cardiologice- Radiologice-Rx- Electromiografice-musculatura- Mandibulo-kineziografie-masuratori ale mandibulei in ATM- Tonometrie-tonus- Fotostatice

- Gnatosonice-articulatie, verficarea inchiderii articulare, gnatologie+ocluzologie- Studiul de model-preparatie protetice- Testele de vitalitate dentara

Examenul clinic:

- Interogatoriu- Surse de informatii prodiagnostice(furnizate de pacient, de mediul in care traieste, unde isi

desfasoara activitatea si surse epidemiologice) pacientul cea mai importanta sursa de informatii.

- Informatiile pot fi oferite spontan sau din interogatoriu.

La prima vedere, observatia pacientului (semne obiective)Informatii oferite de catre bolnav:

- Tipul constitutional (terenul, tipul morfologic, tipul personalitatii, reactivitate imunologica)- Aspectul extern general (tinuta, postura, mersul, vorbirea, gesticaa, atitudinea,

comportamentul pacientului, nivelul de intelegere)- Antecedentele gen si stomatologice(operatii,la prima vizita-chestionar,apoi alte detalii)- Acuze subiective rez din motivele prezentarii- Semnele clinice morfologice si functionale rezulta din exam obiectiv al pacientului- Rezultatele examenelor paraclinice

Mediul existential al pacientului include o suma de factori ce influenteaza si modeleaza starea sa de sanatate:

1. Factori fizici (mec,climatici,radiatii)2. Factori ch (pacienti ce traiesc intrun mediu toxic),subst:plimb,diferiti acizi,Cu,Hg3. Factori biologici(microorganisme,ex S aureus,beta hemolitic,pseudomona)4. Factori psihologici(stres)

Surse epidemiologice se refera la

-identificarea ag cauzatori de boala ce pot influenta starea dentitiei(cofetar,dulciuri)

-cunoasterea starii de receptivitate a pacietului(stari alergice)

-incidenta+prevalenta bolilor in raport de populatia careia ii apartine pacientul(ex eschimosii medii ostile,carne uscata)

Interrelatia sist stomatognat-organism uman

Sist stomatognat=ansamblul de elem aflate intro stransa interde

-comp: -oasele maxilare,

- ATM - sist neuromuscular,

-sist dento-parodontal, - t de sustinere cutanate +mucoase, -gl salivare(parotida,sublinguala,submandib) sist salivar - vase limfatice+sanguine, - nv aferenti

Sist stomatognat trebuie inteles :

1. Ca un tot unitar2. Ca un substrat al organism uman integrat(ex un abces netratat,se poate imprastia infectia in

tot organismul)Toate elem se afla intro stare de echilibru ,in cazul unuli dezechilibru-dezechilibru homeostazic(sinuzita netratata)Homeostazia sist stomatognat e guvernata de urmatorii factori:

F suprasistemici(asig conditii gen de sanatate locala dpdv genetic,neurologic,biochimic,celular,imunocelular,comportamental)

F intrasistemici(biomec,biologic,neuromuscular realiz un echilibru neurologic+musculatura sist)

!!! Evaluarea semiologica a P in stomatologie:

-aprecierea simptomatologiei bolii prezente(in ce stadiu al bolii este,daca are HTA,cardiac,diabet VN glicemie:75-110)

-aprecierea terenului gen+local in raport de care se pot prevedea evolutia+prognosticul bolii+aparitia altor boli

-individualizarea examinarii dg ,tratam

-aprecierea reactivitatii fara de tratament

1. Factorii suprasistemicia.F genetic(evaluat prin ananmneza)-asig tiparul de familie in care evolueaza individul pe tot parcursul existentei sale,influenteaza : Aspect morf(corp,cap,maxilare,dinti) Aspect functional(activitate cerebrala,neuromusc+neuropsihica) Ratele de dezv+evolutie-este evaluata prin anamneza(antecedente heredo-colat,gen+stomatologice),ex: prognatism,ocluzie adanca,meziodens(=un dinte Fr intre cei doi Incisivi sup),ectopii(cand iese in alta parte)Canin=pct de rezistenta(protetica,extractii)Exista boli trasnsmise Boli generale(luesul-sifilis,hemofilia-sangerare prelungita)b.F imunologic(asig R umoral+celular al organismului in fata act factorilor exogeni+endogeni)-control homeostatic,act specific in fata agresiunilorc.F morfologic-cel mai usor de evaluat dat vizibilitatii

-permite incadrarea P in dif tipuri constitutionale(talie,greutate,raport greutate corp/greutate schelet,sistem neuromuscular,tip masticator,sistem dento-parodontal)- fata+fig P pot fi revelatoare ptr procese patologice generaled.F neurologic-asigura reglarea nv a homeostaziei(echilibru)- echilibru sistem nv -vitale.F endocrin -sistem neurohormonal inferior evolutiei biologice a pacientului-reglarea neurohormonala este a-2-a cale de realizare a homeostaziei-echilibrul endocrin,cunoaste variatii la acelasi individ in raport cu mediul de evolutie(adolescent,menopauza,sarcina) influenta factorilor patologici pot determina variatii de dezechilibruf.F psihic-complex,dificil de analizat+colab.interdiscipl-se vor avea in vedere constitutia psihica,reactii comportamentale,tipuri constitutionale psihologice Le Joyeaux a clasat 5 tipuri psiho-comportamentale:1.normal2.nepasator(nu ia in considerare gravitatea bolii)3. nerabdator(tratament rapid)4.grijuliu(constiincios dar exagerat)5.hipocondru(exagereaza realitatea)g.F functionali-metabolici-biochimici-enzimaticiConcura la realizarea proceselor vitale.

2. Factorii intrasistemici -asig echilibrul biologic+functional a sistParametri intrasistemici:

Morfologia si fct sist stomatognat(arcadele d.ms) Rapoartele statice +dinamice ce asigura relatia .....(relatia de postura,RC ,rel de

ocluzie,dinamica mandib)

PTR LUCRARE grila totul/nimic,anat cap-gat,analize complementare TA,tp de sangerare globule rosii

Lp 30.11.2011

Pt test: muschii masticatori, muschii mimicii. Cu detalii(cote: aponevroze, etc.)

Os craniu muschi ligamente.

NERVUL MAXILAR

Are 3 nervi(senzitivi), se imp in et mijlociu al fetei.se imparte in sfenopalatin,infraorbitar,zigomatic

Nervul 1: sfeno-palatin

Nervul2: infraorbitar(pe linia perpendic pe M1 si M2 sup)

- Exact la jumatatea ochiului- Tragand o linie verticala prin dreptul lui, vine exact printre premolari.- Patrunde prin orbita, aj la nivelul orbitei prin fisura infraorbitara, aceasta regiune se

numeste reg infraorbitara.- Ajunge la nivelul gaurii, este de 2 parti si se imp in :

1. Nerv alveolar posterior si superior.(anesteziaza molarul 3,2,1)- Erup la 6, 12, 25 ani.- In afara de ele mai anesteziaza si parodontiu marginal, osul alveolar (pt implante), mucoasa

vestibulara.- In cazul acesta putem intra cu un elevator pt extractie.

2. Nervul alveolar superior si mijlociu- Anesteziara pm 1, 2, parodontiu marginal, mucoasa vestibulara, mucoasa sinusului maxilar.

3. Nervul alveolar superior si anterior - anesteziaza Ic, Il si C.

Aceste ramuri colaterale inerveaza toti dintii superiori, dar in cazul unei lovituri sau trismus, folosim anestezia tronculara(alveolar sup post,mij,ant –gaura infraorbitala)

Nervul 3: Zigomatic

- iese prin fosa pterigo-palatina- canalul zigomatic se imparte in:

1. Zigomatico-temporal(m. temporal are 3 fascicule. Fasciculul anterior face parte din muschii masticatori)- inerveaza pielea regiunii temporale anterioara si frontal superioara externa.

2. Nervul zigomato-facial- Inerveaza pielea pometelui obrazului.

NERVUL MANDIBULAR:

- senzitiv si motor- iese din ggl Gasser- iese prin gaura ovala- ajunge la nivelul spatiului infra-temporal unde se gaseste ggl Arnold.- care este un ggl vegetativ, potic, se imparte in 2 trunchiuri:

1. Trunchiul anterior:

a. nervul temporal profund mijlociu: m. temporal(inerveaza motor)

b. nervul temporo-maseterin:

- n. temporal profund posterior (da ramurile la muschiul temporal)

- n. maseterin (da ramurile la maseter)

c. nervul temporo-bucal:

- nervul temporal profund anterior (da ultimele ramuri pentru m temporal)

- nervul bucal

Nerv mixt:

- Motor: da ramuri pt m. pterigoidian extern (m. masticator) si pt pterijoidian intern.

- Senzitiv: tegumentele si mucoasa regiunii geniene (a obrazului)

2. Trunchiul posterior:

a. alveolar inferior:

- -senzitiv si motor- intra in gaura mandibulara- trece printre cei 2 muschi pterigoidieni- ajunge la trigonul retromolar- ajunge la nivelul gaurii mentoniere, intra si da ramuri pentru: ic, il, c. nervul. incisiv, inca

unul nervul mentonier (ramuri labiale si mentoniere), si mai da un ram posterior pt m1 si m2, un ram inferior pt m3, si doua ramuri pt pm1 si pm2.

b. Lingual:

- Ajunge la nivelul planseului bucal- Trece intre nervul hipoglos si glanda submandibulara- Trece pe langa canalul wharton.- Se alatura nervului hioglos- Si se imparte in ramurele: la niv mucoasei crestei versantului lingual, ajunge la nivelul

mucoasei planseului bucal si mucoasa linguala din treimea anterioara.

c. Auriculo-temporal:

- Iese prin gaura ovala alaturi de artera meningee medie- Ajunge la nivelul colului mandibulei- Trece pe langa conductul auditiv extern- Se imparte in :1. senzitiv: pielea regiunii temporale, tragus si pavilionul urechii, pentru articulatia ATM si

condili, conductul auditiv, 2. secretorii pentru glanda parotida.

Curs ergonomie 7 dec 2011

Anatomia si fiziologia omului, ed medicala, voiculescu

Nervii cranieni

Examenul pacientului: endoorala si exoorala

Lucrare

-elab diag orodentar: semn cl simpt, diag prezumtiv, diag urg, control periodic, diag diferent

Anamneza: etape, date biogr, motivele prez, anteced pers, exam si eval cli, eval gen a pac: semne vitale: temp, ritm, tens, ritm respirator, exam locoreg: insp pal... ex fetei si fig, cont osoare, emergenta trigeminala, ggl limf, atm, exam si eval cav orala: ex muc orala,.... exam dinti....., durerea dentara nu. Exam rad si model de studiu.

Exam rad, hemograma, nervul trigemen, exam endo si exo, n mand, plan tratament.

Mast: bucc pterig int ext, stilohid, mioh, genioh, temp nush care....

Examene radiologice: radiografia retroalveolara, oropantomograma, sialografii(se inj subst de contrast), teleradiografia(la pozitia craniului, situatia ocluziei la toate punctele).

Sangele

Impreuna cu limfa si lichidul interstitial form med intern al org

Culoarea rosie

Miros specific

Ph 7,3-7,4 variatiile lui sunt patologice

Greutate/densitate: femeie 1057 barbat 1061

Vascozitate in rap cu apa 3,5-5,4 normal

Volemie/ volum total a 13a parte din corpul nostru: 5 l barbat, 4 l femeie

Sangele e format din elem fig si plasma. Proportiile dintre cele 2 e hematocritul.

Elem fig: 42-45% din total, eritrocie, trom, leucocite.-=Eritrocite transp oxigenul. Se form prin seria leucocitara, cel dif, a pierdut proprietatea de a se inmulti, f biconcave, macrocitoza sau microcitoza. -Numar erit: femei 4.5 mil, barbat 5 mil. In mm cub. 25 de mii de miliarde in total la barbat.-Daca nr creste e poliglobulie/ scade este eritrocitopenie Creste -fiziologic la o altitudine foarte mare, mijloc de aclimatizare a org, - patologica cresterea nr e la 20mil pe mm cub tbc pulmonar, intoxicatie cu monoxide de carbon, boli de sange. Scade- fiziologic apare cand org sta intr.o atmosf mai mare ca in org la mineri si scafandri, -patologic scade in intoxicatii, trat cu raze x, sub act subs radioactive. -Eritropoieza dirijata de centrii nervosa cefalici

Hemoglobina-subs org complexa, 34 % din eritrocit, Fe se leaga de O. la 100ml sag 13-14g hemoglobina la tot vol de sg 700-800 g de hem. La scaderea cant = anemie. -Rolul: e transp de oxgen. Hem + CO2 = carbohemoglobina, nu se mai fixeaza oxigenul. Cele mai periculoase sunt: methemoglobina hem plus oxygen atomic, carboxihemoglobina, compus stabil co + fe2+ .VSH=e rap dintre eritrocite si plasma. Cand e normal VSH = la o ora 1-3 mm la barbat 4-7 mm la femeie. Cand creste VSH -gravitate

Leucocitele/gl albe: au nucleu, rol:fct de aparare a org, f ovalara, pot emite pseudopode, trecerea prin capilare=diapedeza, citoplasma lor poate digera=fagocitoza. Nr- mult mai mic la adultul sanatos 6500 pe mm cub normal intre 4000 si 8000. La un leucocit 600-700 eritrocite. La copil nr leuc e 25000 in 24h de viata pe mm cub. Peste 8000 leucocitoza, sub 4000 leucopenie. Leucocitoza-temporara in anumite emotii, nou nascut, sau permanenta in boli infectioase(holera, encefalita, septicemie, scarlatina). Peste 1 mil e leucemie. Leucopenie la unele boli inf gripa, raze x, intox chimice, febra tifoida.

Agranulocite-Leucocite: limfocitele-dimens 5-20microni, creste in tbc, sifilis, ele nu fagociteaza, se gasesc f mult in org limfoide(splina,timus,ggl limf) -Monocitele-cele mai mari, nucleu mare fara nucleoli, se form inmaduva si splina, in sangele circulant 5%, ele sunt cele mai puternice macrofage.

- Altele au granulatii in citoplasma. Ele sunt 70% din totalul leucocitelor: Granulocite:

- Neutrofile dimens 10-15 microni, se gas in sg normal 3-5%, fag si distrug germenii virulenti .-Acidofile- 1-3% se col in rosu cu col acizi cu eozina, ele mai sunt numite si granulocite eozinofile. Creste in boli alergice! Si parazitoze, rolul lor e ca elimina din organism complexul antigen-anticorp.-Bazofile- cele mai putine 0,5-1% , rol putin cunoscut, se col in violet, proprietati fagocitare reduse.

Plachetele sang sau trombocite sunt mase citoplasmatice nu celule. -Sunt cele mai mici elem fig,- f ovalara sau amiboide, -dimens 2-4 microni, nr 200mii 400mii pe mm cub.- Scade sub 50 mii pe mm cub se prod hemoragii cutanate sau la niv mucoaselor si se numeste purpura trombocitopenica. Plachetele se formeaza in maduva osoasa prin fragmentarea megacariocitelor. Placheta prez un fragm de citoplasma, se aglutineaza si formeaza un tromb pt oprirea hemoragiei. Trombokinaza, serotonina prod vasoconstrictia, fac antiheparinic. Traieste 3-5 zile.

Plasma: vol 52-60% din vol sg.- Daca vrem sa separam elem fig de plasma sg, se realiz cu oxalat de sodiu sau citrat de sodiu-Plasma e slab alcalina, 7,4 greutate 1026-1031.- Subst anorg-apa si saruri minerale. -Subst org: - azotate proteice albumine plasmatice se form in ficat 5%, glob plasmatice 2,7g% sunt alfa beta gama globuline, are rol in sinteza antic, fibrinogen 0,1-0,4% care impreuna cu trombina = fibrina care aj la coag sg, el se form in cel hep. -Subst azotate neproteice: uree 0,25-0,4g la mie. Acid uric 0,4 mg la mie.creatina, creatinina, amoniac -Neazotate: glucide 0,72-1,2 g la mie, lipide plasmatice : gliceride, fosfatide, colesterol;Acid lactic, bilirubina, enzime: protrombina, hormoni, anticorpi, vitamine.

Hemoleucograma

B: 4,6-6,2 mil/mm³F: 4,2-5,4 mil/mm³Copii: 4,5-5,1mil/mm³

Durerea de orig dentara

=consecinta unui d bolnav/unei pulpe-simptom cel mai intalnit si semnalat ptr dg-cauza durerii: va fi pusa in evid prin anamneza,ex clinic,dif teste-id surse D e dificila dat interventiei psiho-bio a P.-Intrebarile puse P: Ce va supara/deranjeaza? Se intreaba debutul bolii,durata,repartitia(ziua/noaptea),treb semnalat factorul tp-daca D este provocata/este provocata si spontan (D prov-cs,D spontana-c complicata),localiz D-daca poate fi iradia in alte regiuni ale cavit bucale(spre ureche,linia mediana)Caract D:

Difuza/iradiata Acuta/surda Cont/intermitenta Usoara/severa

Factori care provoaca D:- Cald,rece,masticatie,presiune- Uneori D apare spontan

Factori care opresc D:- La rece- Schimbarea pozitiei capului

Daca avem o anamneza pf,putem indica exact orig DIn fct de decizia medicului putem intreprinde un trat conservator(lez inflamatorie este reversibila)/ondodontic(lez irev)D cardiace,neurologice,sinusale,vesculare pot pacali P care crede ca il dor dAnamneza -pot exista boli care necesita tratament special: HTA severa,cardiopatie ischemica,insuf cardiaca,alergii,boli de sistem,boli hepatice,boli renaleInainte de anestezie treb s stim daca P urmeaza tratament (gen anticoagulante)Raspunsuri poz inflamatie ligamentara:-Tratatament ortodontic rapid-restaurare in supraocluzie-pupite T-luxatii ale d-fracturi coronare/radiculare Mobilitatea-exercita o presiune V-O,M-D sau in directia alveolei-grad d inflamare a lig parod-reflecta gr de mobilitateEx:parodontita apicala ac se anesteziaza,se trepaneaza(gaurica)Cauze:ctc premature,lez parodontale avansate,fracturi oriz de rad,bruxism

Teste de vitalitate Teste termice: induse se stim la cald/rece,de ajutor ptr detectarea de pulpe

inflamate,incepem testul la d omologi-testul la caldura(ex con de gutaperca incalzit 65°) d normal-o usoara sensibiltate tranzitorie-testul la rece(ex baton cu gheata,zapada carbonica,spray clorura de etil)Ast raspunsuri:-fara R-R moderat tranzitoriu/usoara sensibilitate-R dureros ce dispare dupa indep stimul-R dureros ce cont dupa indep stimul-R dureros ori la cald/ori la rece

Ergonomie,preventie,management

ErgonomieErgon=munca(greaca)Nomos=lege-Obiectiv primordial: obt unor rez max cu utiliz unor info cat mai mici-studiaza rel om+mediu sau de muncaErgonomia=`aplicarea stiintelor bio umane in corelatie cu stiintele tehnice ptr a ajunge la o rel optima om-munca ,rez fiind masurate i indici de eficienta si starea de sanatate a omului` dupa O.M.M. Ergonomia se ocupa –de eficientizarea lucrurilor -cu studiul condit de munca in vederea adaptarii omului la acestea Ergo stoma stabileste reguli care treb asimilate,aplicate,individualizate de fiecare medic in parte Ergo elab standarde ptr fiecare dintre specialitatile dentare:endodontie,odontologie restauratoare,implantologie,pedodontie,chirurgie maxilo-faciala,ortodontie,parodontologie,protetica,reabilitare oralaObiectivele princip aplicate-optimizarea muncii medic dentist:-adoptarea unei metode de lucru corecta -utiliz ap moderne ptr a imbunatati eficienta(cam intraorala,apex locator motor endodontic ce se opreste in caz in care pe canal se gasesc trepte) -crearea unui mediu d munca mai sanatos(aer,fara flori)

PreventiePrevention-latina-asig unei vieti fara evenimente majore-disparitia durerii dentare la copiiObiective:-prev imbolnavirii ADM(prevenirea cariei d,parodontopatii marg+cancer oral)-prev imbolnavirea medic-P sau contaminarii incrucisatePreventia-primara: aplicarea proced +subst care previn prod bolilor stopandu-le inainte de a ajunge la stadiul irev -sec: surprinderea bolii in faza de debut cand prin trat curative le stopam evolutia,putem realiza refacera morfo-funct a tes afectate

-tertiara: masuri luate ptr inlocuirea t distruse prin boala+reabilitarea morfo-funct a P spre o stare cat mai apropiata de normal

Managementul cabinetului dentar=stiinta organiz+conducerii intreprinderilor,valorif eficiente a resurselor umane,financiare,materialePrincipii management modern:-flexibilitate+adaptab serviciilor de sanatate-dezv competentelor prof+capacit de management a medicului dentist-simplificarea reglementarilor administrativeCuprinde:

Proiectarea design-ului cabinet(cum arata cab,pozitionarea scaun,lumina,instalatii) Managementul resursei umane(M,asistenta,alegerea echipei+lider) Stabilirea atributiilor membrilor echipei() Stab procedurilor terapeutice Folosirea sist computerizate de gestiune a date P Marketing ext+int ptr atragerea P(reclama)-oferirea de facilitati,solutii de finantare Managementul conflictelor: nemutumirea angajati,P Managmentul comunicarii: vanzarea etica a serviciilor,obt acord P ptr trat de calitate Politica cabinet: stab salarii,investitii,finantarea ptr aparatura,micsorarea consumui energetic Adaptarea la schimbari : pensionare,deces,plecare etc,mutare cabinet,asoc cu alti parteneri

Pozitia de lucru-sezanda(M) aprox 30%(exista o corelatie varsta-pozitia d lucru,la tineri-sezanda)-cea mai utiliz pozitie la P: sezand,culcatAnumiti medici au probleme medicale cauzate de pozitie: coloana cervicala,lombara=limitarea miscarilor,spasme musculare,daca este adoptata o pozitie corecta-oboseala puternica