Educatie fizica_Liceu

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM

pentru disciplina

Clasele a X-a a XII-a

Chişinău, 2010

CUPRINS

I. CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI

II. COMPETENŢE – CHEIE/TRANSVERSALE

III. COMPETENŢE TRANSDISCIPLINARE AL ÎNVĂŢĂMÎNTULUI PRIMAR.

IV. COMPETENŢE DE BAZĂ ALE DISCIPLINEI

V. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP.

VI. COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI, UNITĂŢILE DE CONŢINUT,

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE.

VII. STRATEGII DIDACTICE: ORIENTĂRI GENERALE (METODOLOGIE).

VIII. STRATEGII DE EVALUARE: ORIENTĂRI GENERALE.

IX. STANDARDE EDUCAŢIONALE PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR.

LISTA BIBLIOGRAFICĂ

2

PRELIMINĂRI

Reforma educaţională în Republica Moldova face parte din cadrul

transformărilor sociale definesc aceste procese. Curriculumul Naţional modernizat

este elaborat cu gîndul la competenţa elevilor care activ se integrează în viaţa

socială a noului secol. În acest context, modernizarea curriculumului este influenţat

de schimbările sociale, politice, economice şi culturale ale ţării noastre.

Statutul curriculumului stabileşte structura şi principiile de activitate în

cadrul sistemului de învăţămînt.

Structura curriculumului vizează elementele de conţinuturi didactice la nivel

de competenţe cognitive, competenţe psihomotrice, şi atitudini, în mod special,

conexiunile angajate la nivelul activităţii de proiectare a instruirii.

Funcţiile de competenţă ale curriculumului învăţămîntului liceal

determină structura procesului de realizare a conţinutului didactic la trei niveluri de

activitate: psihopedagogică, motrică şi socială.

Funcţia de competenţă psihopedagogică al curriculumului disciplinar

determină modul de aplicare a conţinuturilor didactice şi realizare a procesului

educaţional, angajînd resursele psihice şi pedagogice, al relaţiilor interpersonale ale

elevului în cadrul familiei şi în şcoală. Determină caracteristici de formare a

capacităţilor intelectuale, dezvoltarea intereselor faţă de educaţia fizică, stimularea

formării aptitudinilor.

Funcţia curriculumului în activităţile motrice reprezintă un ansamblu de

acţiuni motrice specifice articulate sistematic pe baza unor concepe, noţiuni, reguli,

principii, metodologii de organizare a procesului instructiv, avînd rezultanta

adaptivă a organismului la efort fizic.

Funcţia socială a curriculumului determină comportamentele elevilor, în

aspectul formării, competenţelor la nivel cognitiv, atitudinal şi motivaţional.

Aplicarea conţinuturilor didactice din curriculum urmăreşte proiectarea

didactică corectă în contextul priorităţii acordate competenţelor pedagogice şi

fizice.

3

În cadrul aplicării curriculumului este necesară asigurarea corespondenţelor

didactice necesare permanent între elementele unităţilor de conţinut: - competenţe

specifice de cunoştinţe, capacităţi, atitudini; - organizarea conţinuturilor activităţii

de învăţare-evaluare. Evident, este necesar de avut în vedere şi valorificarea

dimensiunilor de operaţionalizare a obiectivelor în realizarea procesului de

predare-învăţare şi formelor instruirii, integrabile din perspectiva (auto)instruirii şi

(auto) dezvoltării permanente.

Curriculumul va putea fi utilizat în procesul instructiv-educativ de către

cadrele didactice ce activează în domeniul învăţămîntului gimnazial la disciplina:

Educaţia fizică.

Instituţia de învăţămînt este obligată să creeze următoarele condiţii necesare

pentru desfăşurarea eficientă a procesului de implementare a curriculumului şcolar:

1.Realizarea integrală a procesului de predare-învăţare-evaluare.

2.Menţinerea aceluiaşi profesor de educaţie fizică la clasă pe întreaga

perioadă de studii.

3.Formarea competenţelor minime anual.

4.Evitarea suprasolicitării intelectuale, psihice, fizice, funcţionale ale

elevului.

5.Exluderea şablonizării procesului instrucţional.

6.Implicarea elevilor în situaţii ce ar mobiliza un ansamblu de resurse pentru

formarea competenţelor.

7.Respectarea demnităţii personale a elevului (relaţiile de colaborare –

cooperare „profesor-elev”).

8.Corelarea cunoştinţelor şi activităţilor didactice cu particularităţile de

vîrstă ale elevilor.

9.Crearea autonomiei elevului în activitatea didactică de învăţare.

Demersul educaţional se va desfăşura în mod integrat, pe competenţe, cu

număr de ore de planul –cadru de învăţămînt, aprobat de Ministerul Educaţiei şi

Tineretului al Republicii Moldova nr.516 din 24 iunie 2009, ref.: cu privire la

planurile de învăţămînt pentru învăţămîntul liceal.

4

I. CONCEPŢIA DIDACTICĂ A EDUCAŢIEI FIZICE.

În teoria şi practica educaţională didactică modernă a educaţie fizice este

abordată în prim plan de organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţămînt în

cadrul instruirii formative, informale şi nonformale la nivel de pregătire didactică.

Didactica educaţiei fizice este o ştiinţă psihologo-pedagogică care defineşte

principiile şi conceptele de bază metodologice în dimensiunile operaţionalizării

obiectivelor ale strategiei pedagogice concrete de ordin cognitiv, psihomotor şi

afectiv la nivelul procesului de învăţămînt în cadrul diferitelor sisteme

educaţionale şi sociale. Ea include trasee specifice de organizare a procesului de

învăţămînt în funcţie de nivelul şi ritmul propriu de dezvoltare intelectuală, fizică,

morală, funcţională şi biologică a elevului implicate în formarea şi evaluarea

cunoştinţelor, capacităţilor şi atitudinilor.

Curriculumul şcolar de educaţie fizică pentru învăţămîntul liceal este inclus

în planul-cadru de învăţămînt ca obiect de studiu obligatoriu şi reflectă Concepţia

care stă la baza reformei sistemului de învăţămînt din Republica Moldova,

urmăreşte realizarea finalităţilor prevăzute de Legea Învăţămîntului:

a) dezvoltarea personalităţii copilului, a capacităţilor şi a aptitudinilor lui

spirituale şi fizice la nivelul potenţialului său maxim;

b) asigurarea unei pregătirii fizice multilaterale, cu caracter profesional-

aplicativ, formarea sistemului necesităţii de practicare a culturii fizice şi sportului

pe parcursul întregii vieţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 9 noiembrie

1995, nr.62-63).

Valoarea formativă a educaţiei fizice constă în:

tehnologia implementării unităţilor de conţinut ce constituie o

contribuţie considerabilă pentru sporirea stării de sănătate, a capacităţilor motrice

ale elevilor şi corespunzător ale calităţii învăţării;

aplicarea sistemului de principii cu privire la formarea personalităţii

competente să aplice valorile culturii fizice în viaţa personală, care cuprinde

calităţile fizice, morale, estetice şi civice.

5

Realizarea conţinuturilor educaţionale ale educaţiei fizice şi sportului

şcolar solită profesorului cunoaşterea profundă a principiilor de activitate didactică

în baza cărora se va desfăşura procesul de învăţămînt.

1.Principiul dezvoltării multilaterale şi armonioase a elevului.

2.Principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor, calităţilor,

capacităţilor motrice şi atitudinilor.

3.Principiul conştientizării şi responsabilităţii în propria formare/dezvoltare.

4.Principiul funcţionalităţii.

5.Principiul demonstrării şi umanizării învăţămîntului.

6.Principiul accesibilităţii instruirii.

7.Principiul creativităţii instruirii;

8.Principiul coerenţei dintre obiective de competenţe/conţinut educaţional şi

finalităţile educaţiei fizice;

9.Principiul corespondenţei pedagogice dintre dezvoltarea psihică şi

dezvoltarea fizică a personalităţii umane;

10.Principiul interdependenţei pedagogice dintre cultivarea permanentă a

deprinderilor igienico-sanitară şi dezvoltarea deplină a potenţialului biopsihic al

personalităţii umane.

11.Principiul deschiderii educaţiei fizice spre activitatea sportivă de masă şi

de performanţă;

12.Principiul egalităţii şanselor.

13.Principiul eficienţei.

ORIENTĂRI GENERALE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE

Activitatea de predare-învăţare este privită în unitatea ei didactică,

deoarece ele se interpătrund în cadrul activităţii comune a profesorilor şi elevilor

iar rezultatele finale sunt o rezultanţă a acţiunilor celor două activităţi.

În domeniul educaţiei fizice, predarea este o activitate specifică a

profesorului prin care le transmite elevilor în mod sistematic cunoştinţelor

disciplinei în cadrul sistemului de învăţămînt. În sistemul de predare în mare

măsură este influenţat de personalitatea profesorului-status-ul şi rolul

6

socioprofesional, aptitudini didactice şi ştiinţifice, trăsături de caracter, stiluri de

predare, comunicare, conducere şi evaluare, tact psihopedagogie, tipuri de

competenţă şi atitudini ştiinţifice şi psihosociopedagogice, calităţi fizice, volitive,

inteligenţă motrică şi cognitivă.

Învăţarea în domeniul educaţiei fizice este o activitate interactivă şi

intraactivă în sensul că ea depinde de elev, de caracteristicile şi condiţiile sale

interne, dar şi de alţi factori externi; profesori, părinţi, conţinuturi didactice, situaţii

pedagogice şi psihosociale. Învăţarea influenţează dezvoltarea fizică şi psihică,

fiind una din condiţiile lor fundamentale.

Predarea-învăţarea se bazează pe analiza minuţioasă a rezultatelor şcolare

în anii precedenţi pe perioada de 3-5 ani în scopul de a evidenţia problemele care

urmează să fie rezolvate în etapa următoare.

Metodologia de predare-învăţare oferă pe de o parte un mare cîmp de

libertate şi creativitate, pe de altă parte – le cere profesorului şi elevului să

selecteze, să dozeze efortul şi să utilizeze toate componentele de competenţe

specifice în funcţie de nivelul de pregătire. Fiecare mijloc în cadrul predării-

învăţării are un statut definit în disciplina dată de inovaţie, de modernizare şi se

manifestă sub cele mai diverse forme de activitate didactică.

Pentru ca profesorul să poată aplica corect conţinutul curriculei, ale fiecărei

activităţi didactice, trebuie să dispună informaţii privind succesiunea atingerii

componenţei.

Din punct de vedere didactic, componentele specifice trimit cunoştinţe,

capacităţi şi atitudini pe care elevul trebuie se le atingă, modul în care se va face

predarea, învăţarea şi evaluarea.

Sistema de operaţionalizare a competenţelor specifice este întîlnită cu mare

dificultate la începutul instruirii la orice elev sau cadru didactic care începe această

activitate. Cu timpul se transformă într-o deprindere intelectuală care va reduce

substanţial integrul efort mintal şi fizic de proiectare didactică.

7

Parte integrantă a ştiinţei pedagogice, educaţia fizică se bazează pe datele

anumitor ştiinţe speciale, cum sunt pedagogia, psihologia, anatomia, fiziologia,

biomecanica, statistica, filozofia, igiena, medicina sportivă etc.

Formele de practicare a educaţiei fizice în învăţămîntul preuniversitar sînt

numeroase şi reprezintă în concepţia sa activitatea de formare/dezvoltare, prin

valorificarea deplină a potenţialului biologic, fizic, psihologic al organismului în

condiţii specifice societăţii noastre contemporane.

Absolventul liceului la sfîrşitul celor trei ani de studii trebuie să demonstreze

competenţele că:

1.Şi-a ameliorat nivelul de dezvoltare a calităţilor fizice, fiind capabil să

desfăşoare pe cale orală la nivel ştiinţific şi cu limbaj adecvat activităţi care solicită

competenţe fizice rezistenţa, forţa, viteza, capacităţile de coordonare, îndemînarea

motrice şi combinări ale acestor calităţi, în mod eficace, în situaţii simple şi

complexe.

2.Posedă cunoştinţe suficiente de a-şi exprima şi interpreta gînduri pentru a

elabora şi a aplica un modul simplu de educare a calităţilor fizice (motrice) de bază

şi a celor specifice disciplinelor (probelor) sportive însuşite din curriculum.

3.Selecţionează, noi tehnologii informaţionale, combină, dirijează şi aplică

deprinderile motrice de bază şi cele speciale cu indici corespunzători ai calităţilor

fizice şi adecvate diverselor experienţe de mişcare:

şi-a însuşit, la un nivel proporţional cu posibilităţile sale, conţinutul

tehnico-tactic a patru probe atletice, finalizate cu un tetratlon (pentru băieţi) şi trei

probe atletice, finalizate cu un triatlon (pentru fete);

a parcurs minimum un model principal din gimnastică demonstrînd

creativitatea principal printr-un program pe care-l elaborează, că poate efectua

acţiuni simbolico-expresive şi că are capacitatea să aprofundeze aspectele estetico-

culturale şi exprimare artistică ale acestora (acolo unde este cazul);

are capacitatea de a practica cel puţin un joc de echipă din cadrul

modulului Joc sportiv, cunoscînd şi aplicînd regulamentul şi caracteristicile

8

tehnico-tactice ale jocului pe posturile potrivite aptitudinilor şi înclinaţiilor sale,

din comportamentul general, pe cale-l manifestă în timpul jocului.

Trebuie să reiasă că elevul îşi disciplinează emoţiile, posedă competenţe de

relaţionare interpersonală, cooperează coechipierii şi îşi respectă adversarii

acceptînd victoria sau înfrîngerea într-un spirit de deplină sportivitate.

Pentru modulele principale competiţionale componentelor opţionale (şah,

dame, lupte, fitness, gimnastică, jocuri sportive (de echipă), înot, tenis (de masă, de

cîmp), dans sportiv, turism, atletism) după posibilităţile concrete din instituţia de

învăţămînt:

are spirit de iniţiativă şi antreprenoriat, poate efectua activităţi fizice tipice

ambientului natural (înot, atletism, jocuri la aer liber, turism, etc.) utilizînd tehnici

adecvate, poate să pună în practică normele de comportament în scopul prevenirii

accidentelor;

cunoaşte regulamentul şi tehnicile de bază dintr-un sport de autoapărare.

Înţelege semnificaţia luptei sportive şi-şi respectă adversarul direct, are capacitatea

de a practica la o luptă directă în limitele unui regulament prestabilit;

şi-a însuşit tehnicile de bază într-un sport cu racheta, în raport cu condiţiile

de bază sportivă.

II. COMPETENŢE – CHEIE/TRANSVERSALE

Competenţă de apreciere a stării de sănătate şi a modului de viaţă sănătos

prin activităţi psihomotrice.

III. COMPETENŢE TRANSDISCIPLINARE

1.Educarea calităţilor şi capacităţilor psihomotrice şi funcţionale de bază care

urmăresc un mod de viaţă sănătos.

2.Formarea unor comportamente de înaltă valoare socială: onestitate şi

integritate, iniţiativă, perseverenţă, responsabilitate, abilităţi de comunicare.

IV. COMPETENŢE DE BAZĂ ALE DISCIPLINEI.

1.Formarea unor valori fundamentale privind metodologia învăţării motrice şi

influenţa anatomo-fiziologică a exerciţiilor fizice asupra organismului uman.

2.Dezvoltarea calităţilor motrice de bază prin intermediului exerciţiilor fizice.

9

3.Formarea calităţilor de personalitate, comportamentului civilizat, a

deprinderilor comunicative şi de interacţiune socială.

VI. COMPETENŢELE SPECIFICE DISCIPLINEI, UNITĂŢI DE CONŢINUT, ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE

CLASA A X-A

Obiective de formare a competenţelor

Domenii educaţionale şiconţinuturi didactice

Evaluarea activităţii de învăţare

1. Cunoaşterea unor valori fundamentale privind metodologia învăţării motrice şi influenţa anatomo-fiziologică a exerciţiilor fizice asupra organismului uman.

Elevul va fi competent: • să demonstreze raportul indispensabil dintre cultura fizică a omului şi a societăţii. • să dezvăluie potenţialul educativ al culturii fizice în formarea personalităţii omului contemporan.

• să interpreteze relaţia dintre hipodinamie şi sănătatea omului;• să evalueze consecinţele hipodinamiei.

• să aplice formula Kettle;• să compare proprii indici cu standardele existente

I.A. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE.

Tema 1. Cultura fizică – parte contemporană a culturii universale a omului (caracteristica noţiunilor: „Cultura fizică a omului”, „cultura fizică a societăţii”, relaţia dintre ele.Tema: 2. Rolul culturii fizice în formarea personalităţii omului contemporan: (caracteristica noţiunii „personalitate armonios dezvoltată”; potenţialul formativ-educativ al culturii fizice şi sportului; educarea/dezvoltarea calităţilor intelectuale, morale, estetice, motrice etc. ale omului contemporan prin intermediul practicării sistematice a exerciţiilor fizice).

Tema 3. Hipodinamia şi sănătatea omului (caracteristica fenomenului hipodinamic; modul sedentar de viaţă – cauza principală a hipodinamiei; consecinţele hipodinamiei: obezitatea, dezvoltare fizică anormală, slăbirea funcţiilor organismului etc; rolul activităţilor motrice şi sportive în lichidarea hipodinamiei).

Tema 4. Nutriţia corporală (caracteristica generală a expresiei „nutriţie corporală”; caracteristica indicilor de bază ce determină nutriţia corporală: masa corporală, înălţimea corpului; determinarea raportului dintre masa corporală şi înălţimea corpului (formula Kettle); standardele indicilor Kettle; rolul alimentaţiei şi activităţii motrice în obţinerea nutriţiei corporale normale).

Teste de cunoştinţe

Eseu structurat

Test de cunoştinţe

Proba funcţională

- să cunoască şi să aplice limbajul sportiv-pedagogic; - să respecte regulile de comportare civilizată în cadrul arbitrajului jocurilor de echipă.

B. Formarea competenţelor cognitive speciale.Termeni sportivi, noţiuni, definiţii;Tehnica şi tactica acţiunilor motrice de bază;Regulile competiţionale şi arbitrajul.Jocuri de echipă.

2. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ, FUNCŢIONALE,APLICATIVE,VOLITIVE ŞI

10

ESTETICE PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE.

- a spori competenţa prin testări sistematice a nivelului de pregătire fizică şi funcţională ca valoare a stării de sănătate.

Competenţe psihomotorice.1.Teste de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică şi funcţională.1.1. Alergare de suveică:3×10 m (s);1.2. Alergarea de durată 6 min (m);1.3. Ridicarea trunchiului pe verticală din poziţia culcat dorsal (nr. de repetări);1.4. Săritură în lungime de pe loc (cm).1.5. Din atîrnat la bara fixă, tracţiuni în braţe – elevi (nr. de .repetări);1.6. Din sprijin culcat, mîinile pe banca de gimnastică, flotări – eleve (nr. de repetări).1.7. Săritura pe verticală (după Abalakov) (cm);1.8.Din stînd pe banca de gimnastică, aplecare înainte (cm).

Teste de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică şi funcţională:a) teste iniţiale – septembrie;b) teste finale – mai.(anual)

- competenţe de a-şi proiecta activitatea motrice în diferite situaţii-probleme din diverse domenii sportive în vederea utilizării exerciţiilor cu caracter aplicativ.

2. Exerciţii cu caracter aplicativ.2.1.Exerciţii de dezvoltare fizică generală fără obiecte şi cu obiecte portative.2.2.Varietăţi de mers, alergări, sărituri.2.3.Escaladări.2.4.Aruncări şi prinderi.2.5.Tracţiuni şi împingeri.2.6.Căţărări pe odgon.

Căţărare pe odgon 4m(b) şi 3m(f).

- formarea competenţelor practice de utilizare a exerciţiilor pentru dezvoltarea capacităţilor de viteză, rezistenţă fizică şi forţă explozivă.

3.Atletism3.1.Alergare de viteză: 60m(f) şi 100m (b).3.2. Alergare de ştafetă 8×10 m şi 4x100m;3.3. Alergare de rezistenţă 1500 m (f) şi 2000m (b);3.4. Săritură în lungime din elan 13-15 paşi.3.5.Săritură în înălţime din elan de 9-11 paşi.3.4. 3.6.Aruncarea mingii 150g (f) la distanţă.3.7.Aruncarea greutăţii 5,0 kg (b).

Alergare de viteză: 60m(f) şi 100m (b)Alergare de rezistenţă 1500 m (f) şi 2000m (b);Săritură în lungime din elan

Competenţe de diferenţiere a acţiunilor motrice în spaţiu şi timp.

Competenţe de a stăpîni o serie de capacităţi specifice dezvoltării calităţilor motrice de bază, celor complexe şi combinate pregătirii fizice speciale.

4.Gimnastica de bază 4.1.Exerciţii de front şi formaţii: * întoarcere împrejur în mişcare; * desfăşurare din coloană cîte patru prin ocolire înainte şi ocolire înapoi.4.2. Exerciţii acrobatice: * echilibru pe un picior;* stînd pe mîini cu balansul unui picior şi împingere cu celălalt;* rostogoliri înapoi prin stînd pe mîini (băieţi);* din stînd, braţele sus, podul şi îndreptare în P.i.(eleve);*rostogoliri consecutive înainte;*îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior.

Stînd pe mîini cu balansul unui picior şi împingere cu celălalt;

Podul şi îndreptare în stînd, braţele sus (f)

11

Competenţe de efectuare cu indici sporiţi de coordonare, deprinderi motrice generale şi cele specifice gimnasticii de bază.

4.3.Sărituri cu sprijin: * Săritura cu picioarele depărtate peste calul în lăţime (h=120cm).

Săritura cu picioarele depărtate peste calul în lăţime (h=120cm).

4.4.Paralele egale : * din balansări în sprijin pe braţe, urcare la balans înainte în aşezat depărtat şi în sprijin;*din sprijin pe braţe – balansări, la balans înapoi, urcare în srijin; * din sprijin în echer, stînd pe umeri;*din balansări în srijin, coborîre la balans înainte peste-o bară spre stînga (dreapta) cu întoarcere la 90°.*îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior.

din sprijin pe braţe – balansări, la balans înapoi, urcare în srijin;sprijin în echer, menţinere. (timp minimal 3s)

Competenţe de elaborare şi exersare a unor îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior.

4.5.Bara fixă -înaltă: * din balansări în atîrnat, întoarceri împrejur cu reapucare, coborîre la balans înapoi;* din forţă,urcare prin răsturnare în sprijin; balans arcuit înainte, coborîre la balans înapoi;* din balansări în atîrnat, urcare prin îndreptare în sprijin;* îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior.

Din forţă, urcare prin răsturnare în sprijin; balans arcuit înainte, coborîre la balans înapoi.

Competenţe de exersare a algoritmilor de învăţare şi consolidare a principalelor procedee tehnice.

4.6.Paralele inegale: *din atîrnat pe bara de sus bici-balans peste cu picioarele depărtate şi îndoite;*din atîrnat ghemuit pe unul, cu balansul unui picior şi împingere cu celălalt, urcare prin răsturnare în sprijin pe bara de sus;* din sprijin pe bara de sus lăsare înapoi în atîrnat culcat pe bara de jos;* din sprijin pe bara de jos, balans înapoi, rotire înapoi;*îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior.

Din atîrnat pe bara de sus, bici-balans peste bara de jos cu picioarele îndoite în atîrnat culcat pe bara de jos şi invers, balans înapoi în atîrnat – 10 repetări la o încercare.Din sprijin pe bara de jos, balans înapoi, rotire înapoi, balans înapoi coborîre.

Competenţe specifice de integrare a cunoaşterii privind planurile de situare, reperele spaţiale, direcţiile principale şi distanţele de situare în raport cu diferite repere concrete ale exerciţiilor de echilibru.

4.7.Exerciţii de echilibru ( bîrna): * din sprijin stînd, cu faţa la bîrnă, cu împingerea ambelor ieşire în sprijin ghemuit pe unul, celălalt lateral pe vîrf;*varietăţi de paşi şi sărituri pe bîrnă;*din stînd pe bîrnă, cu balansul unui picior înapoi (înainte) întoarcere la 180º; * echilibru pe un picior;*semisfoara;*din stînd la capătul bîrnei cu faţa în exterior, cu balansul unui picior şi împingerea cu celălalt, coborîre;

Din stînd pe bîrnă, cu balansul unui picior înapoi şi înainte întoarcere la 180º (o serie de întoarceri);

Semisfoara.

Combinaţie de evidenţă.

12

* îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior.

Să cunoască efectul asanativ a gimnasticii ritmice şi aerobicii.

5. Gimnastica ritmică şi aerobică. 5.1 Îmbinări ritmico - coordinative.5.2.Step aerobica.5.3.Aerobica clasică.5.4.Dansul „Vals”.

Dansul „Vals”

Competenţe de însuşire şi consolidare a principalelor procedee tehnice şi acţiuni tactice în scopul aplicării în joc, în condiţii regulamentare.

Formarea competenţelor de a colabora în grup/echipă în cadrul jocului bilateral, a preveni situaţii de conflict şi a respecta regulile de arbitraj.

6. Jocuri sportive:6.1.Baschet Elemente şi procedee tehnice :*aruncarea mingii cu o mînă şi cu ambele mîini de sus de pe loc;* aruncarea mingii de sus cu o mînă în mişcare după doi paşi; * pasarea mingii în mişcare; * pasarea în 2-3 cu schimb de locuri în mişcare;*aruncarea mingii cu o mînă de sus prin săritură după dribling - stop.Acţiuni tactice: * acţiuni tactice individuale în grup şi pe echipe în atac şi în apărare (blocaje „troica”, „optul mic”, trecerea prin încrucişare, sistemele de atac);* joc bilateral, arbitrajul.

Pasarea în 3 cu schimb de locuri.Aruncări la coş „cine mai repede - 10” de la distanţă de 4 m.

Test de arbitraj.

6.2.Handbal*conducerea mingii (dribling); *aruncarea mingii la poartă din alergare, după conducere şi din transmitere;*atacul rapid cu transmiterea scurtă şi mijlocie;* aruncarea mingii în poartă de la extreme ; *joc bilateral, arbitrajul.

Aruncarea mingii în poartă după conducere din alergare. (tehnica îndeplinării aruncării).

Test de arbitraj.

Competenţe de valorificare a eficiente aplicării procedee tehnice în dependenţă de situaţia de joc.

Formarea deprinderilor tehnico-tactice.

6.3. Volei *preluarea – ridicarea - transmiterea mingii de către coiechierii echipei; *pasa de sus sau de jos pentru acţiunile de atac de pe loc şi în mişcare; *preluările de sus sau de jos conform situaţiei de jos;*serviciul de jos din faţă şi din lateral în diferite zone ale terenului; * serviciul de sus din faţă prin forţă sau plutitor după comanda profesorului;; * lovirea de atac directă din 1-2 paşi; * lovirea de atac înşălătoare din 2-3 paşi;*blocajul individual în zonele 2,3,4;*asigurarea partenerului, autoasigurarea;*arbitrajul jocului de volei.

Serviciul de jos din faţă şi din lateral în diferite zone ale terenului.

Lovirea de atac directă din 1-2 paşi.

Testul de arbitraj.Competenţe de exersare a unor

6.4 Fotbal* lovitura mingii cu latul labei piciorului Jonglarea mingii cu

13

structuri motrice specifice fotbalului cuprinzînd mai multe procedee tehnico-tactice înlănţuite în condiţii de joc.Competenţe de aplicare în condiţii de joc cu reguli simplificate, a procedeelor învăţate anterior.

(exteriorul şi şiretul plin);* oprirea, preluarea mingii cu latul şi cu şiretul de pe loc şi în mişcare;*conducerea mingii alternativ cu piciorul drept şi stîng;*jonglarea mingii cu piciorul şi capul; *marcajul şi demarcajul;*deposedarea adversarului cu mingea din faţă şi din lateral, deplasări specifice;*repunerea mingii de la margine;*regulile de joc (arbitrajul). Joc bilateral.

picioarele şi capul;

Aruncarea mingii cu două mîini de după cap (aut);

Test de arbitraj.

Competenţe de demonstrare a tehnicii plonjării sub apă şi procedeele de remarcare a victimei.

7. Înotul7.1.Exerciţii speciale din şcoala mişcărilor specifice înotului craul pe piept, craul pe spate şi bras;7.2.înotul aplicativ;7.3.Scufundarea în apă şi înotul sub apă;7.4.salvare de la înec;7.5.inventarul simplu de salvare;7.6.reanimarea sinestratului;7.7.craul pe piept;7.8. craul pe spate;7.9.bras;7.10. întoarceri;7.11.ştafete sportive.

Transportarea victimei 25m, cu un procedeu ales, după dorinţă şi acordarea primului ajutor.

ATITUDINI

3. DEZVOLTAREA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE FAVORABILE INTEGRĂRII

SOCIALE

3.1. Să manifeste interes şi perseverenţă în procesul de învăţare motrice;

Realizarea sistematică a exerciţiilor fizice pentru formarea competenţelor la lecţie şi domiciliu; executarea exerciţiilor fizice pînă la refuz; compararea rezultatelor proprii cu standardele de competenţe şi rezultatele colegilor;

Evaluare: Completarea fişei de evidenţă a dinamicii dezvoltării calităţilor motrice, funcţionale şi a datelor antropometrice;

3.2. Să acţioneze individual şi în grup pentru dezvoltarea calităţilor motrice;

efectuarea independentă şi sistematică a unor exerciţii fizice pentru dezvoltarea vitezei, forţei, rezistenţei.

Testarea calităţilor comportamentale.

CLASA A XI-A

14




1. CUNOAŞTEREA UNOR VALORI FUNDAMENTALE PRIVIND METODOLOGIA ÎNVĂŢĂRII MOTRICE ŞI INFLUENŢA ANATOMO-FIZIOLOGICĂ A EXERCIŢIILOR FIZICE ASUPRA

ORGANISMULUI UMANElevul va fi competent:• să argumenteze importanţa practicării sistematice a exerciţiilor fizice în scopul sporirii longevităţii umane.

• să generalizeze rolul familiei în educaţia fizică a copiilor.

• să argumenteze efectele activităţii motrice în profilaxia şi lichidarea stresului uman.

• să rezume importanţa exerciţiilor fizice ca mijloace de odihnă activă ce favorizează activitatea creativă a omului.

I.A. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE

Tema 1. Cultura fizică şi longevitatea omului: (definiţia noţiunii „longevitatea omului” şi caracteristica ei; factorii care determină longevitatea umană; rolul componentelor modului sănătos de viaţă în prelungirea vieţii umane; experienţa utilizării mijloacelor educaţiei fizice de către personalităţi ilustre în sporirea creativităţii şi longevităţii umane).

Tema 2. Educaţia fizică în familie: (rolul familiei în fortificarea sănătăţii copiilor; popularizarea culturii fizice în scopul fortificării sănătăţii membrilor familiei; caracteristica formelor educaţiei fizice a copiilor în familie (gimnastica matinală, plimbarea, excursia, marşul turistic, antrenamentul sportiv individual, concursuri şi competiţii sportive): rolul părinţilor în realizarea sistematică de către copii a activităţii motrice independente).Tema 3. Cultura fizică şi stresul: (definiţia noţiunii de stres; factorii ce cauzează stresul la om; consecinţele psihologice şi fiziologice ale stresului asupra sănătăţii omului; metodologia utilizării mijloacelor educaţiei fizice în scopul profilaxiei şi atenuării stresului la om).

Tema 4. Cultura fizică – mijloc de stimulare a creativităţii omului (rolul fiziologic benefic al exerciţiului fizic; călirea organismului în vederea stimulării spiritului creativ de muncă; familiarizarea elevilor cu experienţa utilizării mijloacelor educaţiei fizice de către filozofi, scriitori, savanţi, alţi oameni iluştri antici şi contemporani în scopul sporirii capacităţilor creative de muncă).


Referat


Proiect

- să utilizeze în mod adecvat terminologia sportivă pedagogică; - să manifeste interes faţă de informaţia prezentată în regulamentul de joc şi să intervină în discuţii în cadrul jocului de echipă.

B. Formarea competenţelor cognitive speciale.Termeni, noţiuni, definiţii;Tehnica executării exerciţiilor de atletism, gimnastică, jocuri sportive, nataţie etc;Rolul aplicativ al exerciţiilor fizice.Regulile competiţionale referitoare la jocurile sportive, atletism, înot.Jocuri de echipă.

2. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ, FUNCŢIONALE,APLICATIVE,VOLITIVE ŞI

15

ESTETICE PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE

Competenţe de autoapreciere şi autorealizare a testelor motrice şi funcţionale pentru a duce un mod de viaţă sănătos.

Competenţe psihomotorii.1.Teste de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică şi funcţională.1.1. Alergare de suveică:3×10 m (s);1.2. Alergarea de durată 6 min (m);1.3. Ridicarea trunchiului pe verticală din poziţia culcat dorsal (nr. de repetări);1.4. Săritură în lungime de pe loc (cm).1.5. Din atîrnat la bara fixă, tracţiuni în braţe – elevi (nr. de repetări);1.6. Din sprijin culcat, mîinile pe banca de gimnastică, flotări – eleve (nr. de repetări).1.7. Săritura pe verticală (după Abalakov) (cm);1.8.Din stînd pe banca de gimnastică, aplecare înainte (cm).

Teste de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică şi funcţională:a) teste iniţiale – septembrie;b) teste finale – mai.(anual)

- competenţe de a stăpîni metodologia de integrare a capacităţilor de utilizare a exerciţiilor cu caracter aplicativ pentru îmbunătăţirea condiţiei fizice.-competenţe de predare a unui complex de exerciţii de DFG.

2. Exerciţii cu caracter aplicativ.2.1.Exerciţii de dezvoltare fizică generală fără obiecte şi cu obiecte portative.2.2.Varietăţi de mers, alergări, sărituri.2.3.Escaladări în circuit.2.4.Aruncări şi prinderi.2.5.Tracţiuni.2.6.Căţărări pe odgon.

Complex de exerciţii de dezvoltare fizică generală fără obiecte.

Căţărări pe odgon 5m(b) şi 4m(f).

-aplicarea abilităţilor de bază integratoare în situaţiile de consolidare a tehnicii de alergare şi aruncare.-formarea competenţelorfizice axate pe dezvoltarea vitezei, rezistenţei, forţei-viteze şi forţei explozive.

3.Atletism3.1.Alergare de viteză - 100m.3.2. Alergare de ştafetă 4x100m;3.3. Alergare de cros 2,0km (f) şi 3,0km (b).3.4. Săritură în lungime din elan prin procedeul „forfecare” -25 paşi (b) şi „extensil” – (f).3.5.Săritură în înălţime prin procedeul „forfecare”. 3.6.Aruncarea greutăţii 3kg (f) şi 5,0 kg (b).3.7.Aruncarea grenadei 700gr (b) şi 500gr (f)

Alergare de viteză 100m (b)Alergare de rezistenţă 1000 m (f) şi 2000m (b);Alergare de cros 2,0km (f) şi 3,0km (b).Săritură în lungime din elan.Aruncarea greutăţii 3kg (f) şi 5,0 kg (b).Aruncarea grenadei 700gr (b) şi 500gr (f)

Competenţe de a da comandă şi de apreciere a caracteristicilor execuţiei altora a exerciţiilor de front şi formaţie.

4.Gimnastica de bază 4.1.Exerciţii de front şi formaţii: a) regrupare dintr-o coloană în coloane cîte 2,3,4 în mişcare cu întoarcere:b) desfăşurare din coloană cîte patru prin ocolire înainte şi ocolire înapoi.c) mers în figuri: optul, intersecţie pe diagonală şi prin ocolire.

Competenţe de utilizare a mişcărilor segmentare pe

4.2. Exerciţii acrobatice: a) rostogolire lungă înainte;b)din balans cu unul şi împingere cu celălalt, stînd pe mîini şi rostogolire înainte: -în sprijin ghemuit,

Echilibru pe un picior, îndreptare, balans cu unul şi împingere cu celălalt, stînd pe mîini şi

16

direcţiile principale şi intermediare în diferite planuri de execuţie a exerciţiilor de acrobatică.

în aşezat, în stînd (elevi).c)stînd pe cap şi mîini din diferite poziţii iniţiale: aşezat cu întoarcere, sprijin culcat, stînd pe genunchi (elevi).d) rostogoliri înapoi prin stînd pe mîini (elevi).e)stînd pe omoplaţi şi rostogolire înapoi peste umăr în semisfoară (eleve);f) din stînd, braţele sus, podul şi îndreptare în P.i.(eleve);g)echilibru pe un picior;h)îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior.

rostogolire înainte în sprijin ghemuit – săritură cu întoarcere la 180° (băieţi).Echilibru pe un picior, îndreptare, sprijin ghemuit, rulare înapoi în stînd pe omoplaţi, rulare înainte în sprijin ghemuit, două rostogoliri înainte, săritură cu întoarcere la 180° (fete).

Competenţe de cunoaştere a importanţei deprinderilor motrice de bază şi gradul lor de aplicativitate în viaţa obişnuită şi în practica sportivă.Formarea competenţelor senzitive ale mişcărilor în fazele săriturii şi de evidenţiere a nucleului săriturii integre.

4.3.Sărituri cu sprijin: a)sărituri combinate din cele însuşite anterior.b)săritura cu picioarele depărtate peste cal în lăţime (h=120cm, eleve).c) săritura cu picioarele îndoite peste cal în lăţime (h=120cm, elevi).

Competenţa de perfecţionare a propriei motricităţi pornind de la educarea unor calităţi motrice de bază.

4.4.Paralele egale : a) din 4-5 balansări în sprijin pe braţe, urcare la balans înapoi în sprijin;b)din echer stînd pe umeri din forţă şi din balans înapoi; c)din sprijin, 3-4 balansări, la balans înapoi, coborîre înaltă spre stînga (dreapta).d)îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior.

4-5 balansări în sprijin, la balans înapoi stînd pe umeri, din forţă , sprijin şi balans înainte, balans înapoi coborîre spre stînga (dreapta).

Competenţe de a percepe şi a evalua caracteristicile esenţiale ale elementelor specifice la paralele şi bîrnă.

4.5.Paralele inegale: a)din bici-balans, balans peste cu ambele depărtat în atîrnat culcat pe bara de jos;b)din atîrnat ghemuit pe bara de jos, urcare prin răsturnare în sprijin pe bara de sus;c)din sprijin pe bara de sus, cădere înapoi în atîrnat culcat pe bara de jos.d)din aşezat pe o coapsă, coborîre prin echer peste bară cu întoarcere la 180° în jurul axei braţului de sprijin;e)îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior.

Din bici-balans, balans peste cu ambele depărtat în atîrnat culcat pe bara de jos – 10 repetări la o încercare.

Din aşezat pe o coapsă, coborîre prin echer peste bară cu întoarcere la 180° în jurul axei braţului de sprijin.

Competenţe de a-şi proiecta un program de exerciţii complementar efortului specific,

4.6.Exerciţii de echilibru ( bîrna): a)din sprijin stînd longitudinal, cu faţa la bîrnă, cu bătaia ambelor, săritură în sprijin ghemuit pe unul, celălalt lateral pe vîrf;

17

direcţionat spre dezvoltarea grupelor musculare pentru activităţi de învăţare a exerciţiilor de echilibru.

b) stînd pe un genunchi, celălalt îndoit sau întins înainte pe vîrf, braţele lateral;c)din stînd balans cu dreptul (stîngul) înainte (înapoi), întoarcere la 180°;d) echilibru pe un picior, îndreptare, variante de paşi şi sărituri;e) semisfoara, braţele sus-lateral;f) din stînd la capătul bîrnei, cu faţa în exterior, cu balansul unui picior şi împingerea cu celălalt, coborîre cu întoarcere la 90°, 180°;g) îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior.


Să dezvolte capacităţile ritmico – coordinative, estetice, de rezistenţă aerobă.

5. Gimnastica ritmică şi gimnastica aerobică.

5.1.Complex de exerciţii coregrafice din gimnastica ritmică, aerobă şi dans.5.2.Îmbinări ritmico-cognitive.5.3.Step-aerobica.5.4.Aerobica clasică.5.5.Dansul „Vals”.

Posedarea tuturor procedeelor de aruncări la coş.Posedarea paselor în diferite condiţii de joc.Competenţe de efectuare a blocajelor interior şi exterior.Competenţe de stăpînire a deprinderilor de joc bilateral în conformitate cu prevederile regulamentului.

6. Jocuri sportive:6.1.Baschet

Elemente şi procedee tehnice :a)aruncarea la coş cu o mînă de sus de pe loc, în mişcare, prin săritură;b) pasarea mingii în 2-3 jucători cu schim de locuri;d) complexe de exerciţii cu folosirea driblingului pasării, opririlor, întoarcerilor, aruncărilor la coş;Acţiuni tactice:a) blocaj interior, exterior;b)apărarea zonală;c)apărarea „om la om”;d)joc bilateral, arbitrajul.

Aruncări libere la linia de pedeapsă din 10 încercări.

Trecerea prin încrucişare.

Pasări în coloane cu schimb de locuri (2-4 coloane).

Cunoaşterea funcţiilor jucătorilor pe teren.

6.2.Handbala)ransmiterea mingii în 2-3 jucători; b)aruncarea mingii la poartă a jucătorului pivot, fără plonjon şi cu plonjon;c)apărarea zonală 5:1;d)joc bilateral, arbitrajul.

Aruncarea mingii în poartă de lîngă careul portarului de jucătorul pivat. (Tehnica îndeplinării aruncării).Test de arbitraj.

Competenţă în determinarea eficienţei de aplicare a diferitelor procedee tehnico-tactice de volei.Competenţă în valorificarea cunoştinţelor privind rezolvarea de problemă a situaţiei nestandarde

6.3. Volei a)pasa de sus şi de jos în poziţii specifice situaţiei de joc; b)serviciul de jos din faţă şi din lateral în diferite zone ale terenului; c)serviciul de sus din faţă cu diferite traiectorii; d)lovirea de atac directă prin elan de 2-3 paşi;e)blocajul individual;f)asigurarea partenerului (dublarea);

Lovirea de atac directă prin elan de 2-3 paşi;

autoasigurarea după acţiunile de atac sau blocaj;

18

în teren folosind procedee de joc.

h)autoasigurarea după acţiunile de atac sau blocaj;g)joc bilateral, arbitrajul. Testul de arbitraj.

Competenţe de însuşire, aplicare şi participare activă în întreceri, jocuri şi competiţii organizate la nivelul clasei şi al grupelor alcătuite pe baza de acţiuni.Competente de acţionare cu respectarea regulilor stabilite şi prevederilor regulamentelor.

6.4 Fotbal* lovirea mingii cu latul labei piciorului (exteriorul şi şiretul plin);*preluarea mingii cu latul şi cu şiretul de pe loc şi din mişcare;*conducerea mingii alternativ cu piciorul drept şi stîng;*jonglarea mingii cu piciorul şi capul; *marcajul şi demarcajul;*deposedarea adversarului cu mingea din faţă şi din lateral;*repunerea mingii de la margine;*regulile de joc (arbitrajul). Joc bilateral.

Aplicarea în joc a procedeelor tehnico-tactice şi a regulilor de joc.Jonglarea mingii cu picioarele şi cu capul;

Competenţe de a demonstra tehnica corectă a procedeului „fluture”..

7. Înotul7.1.Exerciţii pregătitoare speciale şi specifice procedeului de înot fluture (pe uscat şi în apă);7.2.înotul fluture;7.3.mişcarea picioarelor;7.4.mişcarea braţelor cu respiraţia;7.5.coordonarea mişcărilor braţelor şi picioarelor cu respiraţia în procedeul fluture.

Înotul – stil fluture: 100m (min., s.)

ATITUDINI

3. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE FAVORABILE INTEGRĂRII

SOCIALE

3.1. Să-şi alcătuiască propriul program de exerciţii pentru dezvoltarea fizică armonioasă şi să-l realizeze cu stricteţe ;

Realizarea sistematică a exerciţiilor fizice din propriul program şi compararea rezultatelor obţinute cu cele precedente şi ale colegilor; elaborarea şi desfăşurarea unui fragment al lecţiei cu un grup de elevi;

Evaluare: Testarea capacităţilor organizatorice la lecţie şi în afară de clasă.

3.2. Să manifeste calităţi comunicative în diverse activităţi interactive.

participarea în cadrul lecţiei în calitate de şef al echipei (grupului), arbitru, secretar al jocului pentru organizarea lecţiei, a concursurilor şi competiţiilor cu caracter sportiv.

CLASA A XII-A




1. CUNOAŞTEREA UNOR VALORI FUNDAMENTALE PRIVIND METODOLOGIA ÎNVĂŢĂRII MOTRICE ŞI INFLUENŢA ANATOMO-FIZIOLOGICĂ A EXERCIŢIILOR FIZICE ASUPRA

ORGANISMULUI UMANElevul va fi competent:• să demonstreze caracterul recreativ al culturii fizice şi

I.A. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE.

Tema 1. Cultura fizică recreativă: definiţia noţiunii „Cultura fizică recreativă” şi însemnătatea ei pentru

Portofoliul

19

importanţa acesteia pentru om.

• să argumenteze potenţialul curativ al exerciţiilor fizice.

• să analizeze factorii care condiţionează condiţia fizică a omului.

• să sintetizeze influenţele fiziologice ale băii şi masajului.

elev/om; odihna activă – element al organizării ştiinţifice a muncii elevului, efectele psihofiziologice ale odihnei active; locul şi rolul pauzelor dinamice în cadrul regimului zilei în evitarea oboselii, restabilirii forţelor fizice, sporirii capacităţilor intelectuale şi funcţionale ale organismului omului.Tema 2 Cultura fizică reabilitară: definiţia noţiunii „Cultura fizică reabilitară” şi rolul ei în corijarea stării de sănătate a elevului/omului; rolul activităţilor motrice în restabilirea funcţiilor sistemelor organismului în urma eforturilor suprasolicitate, traumelor etc.; particularităţile de bază în practicarea exerciţiilor fizice la diverse etape de reabilitare/refacere a organismului; favorizarea condiţiilor de executare a mişcărilor; dozarea diferenţiată a efortului fizic în dependenţă de capacitatea funcţională a organismului.Tema 3. Condiţia fizică a omului: definiţia noţiunii „Condiţie fizică” şi caracteristicile de bază a acesteia; rezistenţa cardiovasculară; rezistenţa musculară; vigoarea corpului; puterea; compoziţia ţesutului; factorii care condiţionează condiţia fizică a omului: vîrsta, sexul, constituţia corporală; alimentaţia; activitatea motrică şi călirea organismului; boala şi extenuarea organismului; stresul; mediul ambiant; consumul de droguri; corelarea dintre condiţia fizică şi sănătatea omului; testarea condiţiei fizice a omului.Tema 4. Baia, automasajul şi sănătatea omului: importanţa igienică a băii şi masajului pentru restabilirea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală a omului; duşurile şi băile contraste; baia de aburi, baie/sauna şi rolul lor în călirea organismului, intensificarea schimbului de substanţe şi eliminării produselor adunate în organism, antrenarea rezistenţei cardiovasculare etc; metodica utilizării băii de aburi; influenţa şi efectele fiziologice ale masajului; caracteristica celor mai principale procedee de automasare a diferitor segmente corporale; metodica automasării propriului corp.



Portofoliu

- să evidenţieze esenţialul în tehnica execuţiei exerciţiilor; - să dialogheze pe marginea unor situaţii de arbitraj.

I.B. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIFICE

Termeni, noţiuni, definiţii;Tehnica executării acţiunilor motrice probelor de sport practicate;Regulile competiţionale referitoare la proba sportivă preferată.

Competenţe specifice Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi evaluare

DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ, FUNCŢIONALE, APLICATIVE, VOLITIVE ŞI ESTETICE PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE.

20

Competenţe de a organiza activitatea personală în condiţii de aplicare ştiinţifică a tehnologiilor de testare a capacităţilor fizice şi stării funcţionale ale organismului, de a-şi evalua evoluţia pregătirii fizice şi funcţionale.

Competenţe psihomotorii.1.Teste de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică şi funcţională.1.1. Alergare de suveică: 3×10 m (s);1.2. Alergarea de durată: 6 min (m);1.3. Ridicarea trunchiului pe verticală din poziţia culcat dorsal (nr. de repetări);1.4. Săritură în lungime de pe loc (cm).1.5. Din atîrnat la bara fixă, tracţiuni în braţe – elevi (nr. de repetări);1.6. Din sprijin culcat, mîinile pe banca de gimnastică, flotări – eleve (nr. de repetări).1.7. Săritura pe verticală (după Abalakov) (cm);1.8.Din stînd pe banca de gimnastică, aplecare înainte (cm).

Teste de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică şi funcţională:a) teste iniţiale – septembrie;b) teste finale – mai.(anual).

Măsurări periodice, observări reciproce şi autoobservări.

- competenţe de a comunica argumentat în limba maternă în situaţii reale de organizare şi desfăşurare a exerciţiilor cu caracter aplicativ.Competenţe de asociere a practicării exerciţiilor fizice, efecte favorabile ale factorilor notorii de călire a organismului.

2. Exerciţii cu caracter aplicativ.2.1.Exerciţii de dezvoltare fizică generală fără obiecte şi cu obiecte portative.2.2.Varietăţi de mers, alergări, sărituri.2.3.Escaladări în circuit.2.4.Aruncări şi prinderi.2.5.Tracţiuni şi împingeri.2.6.Căţărări pe odgon.

Căţărare pe odgon 4m(b) şi 3m(f) la viteză.

- obţinerea competenţelor practice cu un grad înalt de stabilitate a tehnicii probelor sportive studiate;- competenţe de a stăpîni calităţile şi capacităţile în scopul autorealizării în domeniul antreprenoriat.

3.Atletism3.1.Alergare de viteză - 100m.3.2. Alergare de ştafetă 4x100m;3.3. Alergare de cros 2,0km (f) şi 3,0km (b).3.4. Săritură în lungime din elan prin procedeul „forfecare” – 25 paşi (b) şi „extensie” – (f).3.5.Săritură în înălţime prin procedeul „forfecare”. 3.6.Aruncarea greutăţii 3kg (f) şi 5,0 kg (b).3.7.Aruncarea grenadei 700gr (b) şi 500gr (f)3.8.Aruncarea greutăţii 3kg (f) şi 5,0 kg (b).

Alergare de viteză 100m (b)Alergare de cros 2,0km (f) şi 3,0km (b).Săritură în lungime din elan.Aruncarea grenadei 700gr (b) şi 500gr (f)Aruncarea greutăţii 3kg (f) şi 5,0 kg (b).

Competente de a explica, demonstra şi a executa toate tipurile de exerciţii în acţiuni de deplasare frontală, schimbări de formaţii de lucru.

4.Gimnastica de bază 4.1.Exerciţii de front şi formaţii:a) întoarcere la stînga, la dreapta, împrejur din coloană în coloane cîte 2-4 în mişcare;b) din coloană cîte 4 desfăşurare prin arcuire înainte şi înapoi.c) mers în figuri: spirala deschisă, spirala închisă, opt dublu prin întretăiere în centru.

Test de competenţă.

Competenţe de 4.2. Exerciţii acrobatice: a)Din sprijin ghemuit, rostogoliri înapoi prin

21

aplicarea a capacităţilor de coordonare, mobilitate în articulaţii, rezistenţă statică şi dinamică.

stînd pe mîini (elevi);b) din stînd pe mîîni două rostogoliri înainte (elevi);c)două răsturnări laterale consecutive în direcţii diferite;d) echilibru pe un picior;e)îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior.

Două răsturnări laterale consecutive în direcţii diferite;

Îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior.

Competente de autoapreciere a nivelului de dezvoltare a capacităţilor de deplasare în spaţiu, forţă şi timp.

4.3.Sărituri cu sprijin: a)săritura cu picioarele depărtate sau îndoite peste cal în lăţime (h=130cm, elevi).b) săritura cu picioarele depărtate peste cal în lăţime (h=125cm, eleve).c) sărituri combinate (două feluri de sărituri în serie).

Săritura cu picioarele depărtate peste cal în lăţime h=125cm (f), h=130cm (b).

Competenţa de a executa la un nivel acceptabil de corectitudine şi expresivitate a combinaţiei de elemente la paralele, bară fixă, exerciţii de echilibru.

4.4.Paralele egale : a)din 4-5 balansări pe braţe, la balans înapoi, urcare în sprijin;b)din balansări în sprijin, la balans înapoi, stînd pe umeri şi rostogolire înainte în sprijin pe braţe;c) din sprijin - echerul;d)din sprijin, 4-5 balansări, la balans înainte coborîre peste spre stînga (dreapta) cu întoarcere în interior la 180º.e) coborîre la balans înapoi spre stînga (dreapta);f)îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior.

Echerul în sprijin:rezultat minim 3″rezultat maxim 8″

Combinaţie elaborată de profesor.

Competenţe de a comenta exerciţiile efectuate de colegii clasei conform terminologiei.

4.5.Bara fixă.*din balansări în atîrnat, urcare prin îndreptare în sprijin;*din sprijin; balansări peste înainte şi înapoi fără întoarcere fără întoarceri la 180º;*din sprijin rotire înapoi;*din atîrnat, la balans înapoi, coborîre cu întoarcere la 180º;*îmbinări şi combinaţii din elemente însuşite anterior.

din balansări în atîrnat, urcare prin îndreptare în sprijin.

Cunoaşterea termenilor de bază.

Combinaţie de elemente.

4.6.Paralele inegale: a) din atîrnat ghemuit pe unul (pe ambele), urcare prin răsturnare în sprijin pe bara de sus;b) din sprijin pe bara de sus, cădere înapoi în atîrnat culcat pe bara de jos, reapucare cu ambele, sprijin înapoi, coborîre la balans înainte.c)din sprijin pe bara de jos, rotire înapoi, balans înapoi, întoarcere la 180°;d) din bici-balans, serii de balansări peste cu picioarele depărtate pe bara de jos;e)îmbinări şi combinaţii din elemente însuşite anterior.

urcare prin răsturnare în sprijin pe bara de sus;

Test de cunoştinţe specifice privind tehnica de execuţie a urcării prin răsturnare în sprijin.

Cunoaşterea termenilor de bază.Combinaţie de elemente.

Competenţe de a 4.7.Exerciţii de echilibru (bîrna):

22

descerna deosebirile dintre ţinuta corectă a exerciţiilor de echilibru cu cea defectuoasă.

a)din sprijin stînd cu faţa la bîrnă, cu bătaia ambelor, balans peste cu unul cu întoarcere în sprijin depărtat-echerul;b) din stînd transversal, balans cu unul înainte (înapoi), întoarcere la180°;c) paşi de polcă, sărituri cu schimbul poziţiei picioarelor;d)echilibru pe un picior;e)stînd pe omoplaţi, cu apucare de după cap (bîrna, banca de gimnastică); f)semisfoara;i)îmbinări şi combinaţii din elemente însuşite anterior.

Cunoaşterea termenilor de bază.

Test de capacităţi privind tehnica de execuţie a întoarcerilor la 180º din balans înainte şi înapoi.


Să-şi autoaprecieze exprimarea artistică mişcărilor.

5. Gimnastica ritmică şi gimnastica aerobică.5.1.Complex de exerciţii coregrafice din gimnastica ritmică, aerobă şi dans.5.2.Îmbinări ritmico-cognitive.5.3.Step-aerobica.5.4.Dansul „Tango”, „Vals”.

Dansul „Vals”.

Posedarea tuturor procedeelor tehnice în atac şi apărare prevăzute de curriculumului şcolar.

Posedarea acţiunilor individuale în grup şi pe echipe, în atac şi apărare.

Deprinderi de joc în condiţii competiţionale.

6. Jocuri sportive:6.1.Baschet Elemente şi procedee tehnice :a) pasarea mingii în coloane, fără şi cu schimb de locuri;b)aruncări de mingi din mişcare şi prin săritură;c)dribling cu schimb de direcţie cu şi fără control vizual.Acţiuni tactice:d) blocaje (interne, externe);e) sistemul de apărare „om la om”;f) jocul împotriva interacţiunii a trei jucători în atac („optul mic”, „troica”, trecerea prin încrucişare);g)joc bilateral, arbitrajul.

În perechi „care mai repede 10 pase” schimbînd de fiecare dată tipul de pase.

Aruncări libere de la linia de pedeapsă din 10 încercări.

Competenţe de aplicare a procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice învăţate în jocul bilateral.

6.2.Handbala)transmiterea mingii; b)aruncarea mingii în poartă din transmitere şi după conducere;c)transmiterea mingii fără schimb şi cu schimb de locuri;d)atacul rapid cu transmitere scurtă şi mijlocie; e)apărarea zonală 6:0; 5:1;d)joc bilateral, arbitrajul.

Îndeplinirea procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice în jocul bilateral-demonstrarea procedeelor tehnice şi acţiunilor tactice de joc.

Valorificarea cunoştinţelor privind rezolvarea situaţiei nestandarde în teren folosind procedee tehnice de joc.

6.3. Voleia)Preluarea – ridicarea - lovirea de atac peste fileu din diferite zone;b)pasa de sus şi de jos în poziţii specifice (de pe loc, prin săritură, prin planjon);c)servicii de jos sau de sus directe prin forţă sau plutitor în diferite zone ale terenului;d)lovitura de atac directă sau procedeu întors;

Eficienţa aplicării procedeelor tehnice în dependenţă de situaţia de joc.

23

e)lovitura de atac înşelătoare; f)blocajul individual şi în grup;g)asigurarea (dublarea) partenerului în diferite situaţii ale meciului;h)joc bilateral, arbitrajul.

Test de arbitraj.

Competenţe de a stăpîni metodologia de integrare a procedeelor tehnico-tactice specifice în condiţii regulamentare.

Competenţe de a urmări cu stricteţe propriul program de pregătire motrice şi a atrage colegii în practicarea ramurii de sport aleasă.

6.4 Fotbal* lovirea mingii cu ambele picioare alternativ pe distanţe diferite;*conducerea mingii alternativ cu piciorul drept şi stîng;*lovirea mingii cu capul de pe loc şi din săritură (din diferite poziţii);*jonglarea mingii cu piciorul şi capul; *marcajul şi demarcajul;*jocul portarului;*acţiuni tactice individuale şi colective, simple, folosite în atac şi apărare;*sisteme de joc (în atac şi apărare);*regulile de joc (arbitrajul). Joc bilateral.

Eficienţa aplicării în joc a procedeelor tehnico-tactice şi a regulilor de joc.

Competente de a demonstra corect stilurile de înot sportiv.

7. Înotul7.1.Exerciţii pregătitoare şi speciale pentru dezvoltarea calităţilor fizice specifice procedeelor sportive de înot;7.2.craul pe piept;7.3.craul pe spate;7.4.bras;7.5.fluture;7.6.întoarceri în apă;7.7.exerciţii de evaluare finală din procedeele studiate.

Înotul – stil liber: 100m (min., s.)

ATITUDINI

3. EDUCAREA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE FAVORABILE INTEGRĂRII

SOCIALE

3.1. Să-şi formeze calităţi comportamentale: independenţă, responsabilitate, iniţiativă, insistenţă, onestitate în cadrul lecţiei de educaţie fizică;

Realizarea sistematică şi independentă a obiectivelor lecţiei şi sarcinilor la domiciliu; respectarea cerinţelor unui mod sănătos de viaţă; activităţi de formare a calităţilor de personalitate; participarea la activităţi competiţionale pe echipe;

Evaluare: Determinarea comportamentului elevului în activităţi interpersonale; Determinarea modului de viaţă a elevului;

3.2. Să transfere în activitatea cotidiană a trăsăturilor pozitive de caracter formate în procesul de educaţie fizică şi sportivă;

participare la deciziile comune, activităţile de grup organizate la nivelul clasei; participare la concursuri, spectacole şi competiţii cu caracter sportiv.

Activismul motrice a elevului.

24

VII. STRATEGII DIDACTICE: ORIENTĂRI GENERALE (METODOLOGICE)

1.Strategia didactică la disciplina „Educaţia fizică” în şcoală va reieşi din

faptul că copii au diferit nivel de pregătire din punct de vedere intelectual şi fizic,

deosebindu-se şi prin dezvoltarea psihofiziologică. Aceasta cere o atenţie deosebită

privind selectarea conţinutului instruirii, ajutînd elevii în realizarea capacităţilor

sale, creîndu-se condiţii pentru formarea optimală a competenţelor.

Activitatea motrice (didactică) realizată sistematic va reprezenta

interacţiunea componentelor anatomic, fiziologic şi psihologic al elevului,

orientîndu-l spre asimilarea valorilor culturii fizice, formarea motivaţiei privind

importanţa personală şi socială a practicării sistematice a exerciţiilor fizice,

formarea reprezentărilor despre cultura sănătăţii, respectarea regulilor unui mod

sănătos de viaţă.

2.Repere şi modalităţi de proiectare a strategiilor didactice.

Proiectarea strategiei didactice la educaţia fizică va fi orientată spre activităţi

de formare a competentelor elevilor (cognitive, psihomotrice şi comportamentale)

prin activitate formativă. Proiectarea strategiei didactice va reieşi din esenţa

obiectivelor de formare a competenţelor şi nu din conţinuturile educaţionale.

Strategiile didactice vor fi active şi interactive, practicîndu-se metodologii ce

se referă la activitatea profesorului şi a elevului în cadrul lecţie de educaţiei fizice.

Se va respecta structura logică de corelare dintre obiective, conţinuturi şi evaluări

iniţiale, formative şi finale. Va fi şi o abordare ştiinţifică a strategiei didactice ca

proces şi ca produs.

Strategiile didactice se vor selecta reieşind din obiectivele de formare a

competenţelor, din particularităţile de vîrstă a elevilor, tipurile de lecţii. Procesul

didactic va fi orientat spre învăţare independentă şi aplicativă bazată pe formarea

interesului subiectului.

3.Metodele şi tehnicile de învăţare se vor baza pe următoarele criterii:

competenţe, obiective, conţinuturi, clasa şi vîrsta elevilor.

Metodele de predare-învăţare (de formare a competenţelor) vor fi: expunerea

orală, demonstraţia, conversarea, învăţarea în echipă, analogia, exerciţiul,

25

descoperirea şi problematizarea; modelarea, simularea, cooperarea, asaltul de idei,

studiul de caz, feeb back-ul, experimentul; metoda statistică – matematică.

4.Diversificarea formelor de învăţare va fi următoarea:

Îmbinarea solicitărilor cognitive, psihomotrice de tip frontal cu cele

de tip individual;

Comportamentul didactic al profesorului va reieşi din ritmul de

învăţare a fiecărui-elev;

Organizarea procesului educaţional nu trebuie să frîneze posibilitatea

unor elevi cu aptitudini motrice superioare;

Formarea personalităţii elevilor în cadrul practicării exerciţiilor fizice

va fi integrală: formarea competentelor cognitive, psihomotrice şi

comportamentale.

5. Realizarea interdisciplinarităţii.

În cadrul procesului educaţional se vor intercala cunoştinţele din diferite

domenii ale cunoaşterii: cultura fizică, sport, anatomie, fiziologie, chimie, biologie,

fizică, biomecanică etc. Interdisciplinaritatea relevînd caracteristica epocii noastre,

reprezintă o modalitate de organizare a conţinuturilor învăţării, oferind imagine

unitară a proceselor studiate în cadrul disciplinei „Educaţia fizică”.

6. Centrarea pe elevi. În procesul instructiv-educativ accent deosebit se

va pune pe competenţele elevului la momentul actual: nivelul de competenţe

cognitive, psihomotrice şi afective. Activitatea didactică se va direcţiona spre

formarea competenţelor ce reiese din obiectivele generale şi cele curriculare.

VIII. STRATEGII DE EVALUARE

Evaluarea defineşte eficienţa învăţămîntului prin prisma raportului dintre

competenţele specifice proiectate şi rezultatele obişnuite de către elevi în

26

activitatea de învăţare, merite să reflecte nivelul volumul şi calitatea reală a

cunoştinţelor cognitive şi psihomotorice.

Evaluarea vizează:

a)în ce măsură competenţele cheie şi specifice au fost atinse;

b) progresul sau insuccesul elevilor;

c) eficienţa strategiilor didactice folosite de profesor în activitatea de instruire.

Tipuri de evaluare a competenţelor:

1.Cunoştinţe – pregătirea teoretică:

competenţe cognitive speciale – prevede cunoaşterea tehnicii şi

tacticii exerciţiilor. Se va evalua concomitent cu însuşirea practică a acţiunilor

motrice (în cadrul evaluării curente);

competenţe cognitive generale – se va realiza conform temelor de

prelegeri la educaţia fizică. Pregătirea teoretică a elevului are funcţie de formare a

orizontului;

evaluarea prin teste docimologice – un set de probe practice cu

întrebări teoretice cu ajutorul căruia se verifică şi se evaluează nivelul asimilării

competenţelor de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară de

apreciere etalon, elaborată în prealabil.

2.Competenţe psihomotrice.

pregătirea tehnică – a performanţelor elevilor. Evaluarea competenţei

practice nu sunt rezultatele aplicării cunoştinţelor teoretice ci provin şi din

transferul motrice a ceea ce se numeşte „savoar fair” – a şti să faci.

pregătirea fizică - se evaluează capacităţile fizice conform testării şi

progresului din septembrie pînă la sfîrşitul anului de învăţămînt. Evaluarea

rezultatelor competenţelor se va realiza în diverse tipuri.

evaluarea iniţială – conform testelor de diagnosticare a nivelului de

pregătire fizică şi funcţională (septembrie, mai).

evaluarea continuă (sau formativă) – desfăşurată pe tot parcursul

procesului de învăţare în cadrul lecţiilor şi la încercarea compartimentului –

atletism, gimnastică, jocuri pentru fiecare probă sportivă.

27

evaluarea sumativă – efectuată de profesor periodic prin lucrări de

sondaj şi de verificare la încheierea unui trimestru.

evaluarea finală – desfăşurată la sfîrşitul ciclului gimnazial se

finalizează în conformitate cu standardele de competenţă.

Pentru a asigura evaluarea performanţelor şcolare vor funcţiona diverse

tipuri de activităţi:

- evaluarea independentă a competenţelor;

- evaluarea colectivă (a clasei, a echipei de elevi);

- evaluarea în cadrul activităţilor practice de instruire organizate în

procesul instructiv-educativ în şcoală şi în extraşcolar. Participarea activă la

concursuri didactice, competiţii sportive, alte activităţi de valoare.

STANDARDE DE COMPETENŢĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL LICEAL

a) Competenţa transversală-cheie.

Valorificarea propriilor talente în favorizarea şi menţinerea stării de sănătate

fizică, psihică şi socială prin educaţie fizică, educaţie igienico-sanitară şi

practicarea sportului.

b) Competenţe transdisciplinare.

1.Autoasigurarea unei dezvoltări fizice armonioase.

2.Asigurarea pregătirii psihomotrice integrale, necesară desfăşurării

activităţilor de educaţie fizică şi practicării unor ramuri sportive.

3.Stimularea motivaţiei şi responsabilităţii de practicare a exerciţiilor fizice

în activităţi individuale şi în grup, asigurînd integrarea socială pe piaţa muncii.

c) Competenţe specifice.

1.Favorizarea proceselor de creştere şi realizarea unei dezvoltări fizice

armonioase.

2.Practicarea exerciţiilor fizice pentru dezvoltarea calităţilor motrice de bază.

3.Practicarea exerciţiilor fizice în asociere cu factorii naturali de călire,

indiferent de condiţii şi anotimp.

28

4.Participarea la activitatea de convingere a altor subiecţi, privind

necesitatea practicării sistematice a exerciţiilor pe toată durata vieţii.

5.Elaborarea şi implementarea unui proiect de organizare şi desfăşurare a

competiţiei la ramura de sport practicată.

STANDARDE DE CONŢINUT PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL LICEAL

a) Formarea cunoştinţelor generale

Standarde minime (iniţiale)

Standardul 1.Definirea noţiunilor: „Personalitate armonios dezvoltate” şi „Cultura fizică recreativă”.

Standardul 2.Elaborarea şi aplicarea proiectului individual săptămînal de activitate motrice în conformitate cu particularităţile propriului organism.

Standardul 3.Elaborarea unui eseu-structurat şi argumentarea necesităţii activităţilor motrice în prevenirea obezităţii.

Standardul 4.Selectarea mijloacelor activităţilor fizice în scopul sporirii longevităţii umane şi să bucure de viaţă.

Standardul 5.Susţinerea referatului privind abordarea problemei: „Rolul familiei în fortificarea sănătăţii copiilor”.

Standardul 6.Autoperfecţionarea şi autoevaluarea competenţelor fizice în scopul să se simtă bine şi să arate bine.

Standarde maxime (grad înalt)

Standardul 7.Argumentarea efectelor activităţii motrice în profilaxia şi lichidarea stresului uman.

Standardul 8.Elaborarea proiectului: „Cultura fizică – mijloc de stimulare a creativităţii omului”.

Standardul 9.Elaborarea şi comunicarea unui referat privind influenţa şi rolul educaţiei fizice recreative în restabilirea forţelor fizice, sporirea capacităţilor spirituale şi funcţionale ale organismului.

b) Formarea cunoştinţelor speciale.

Standardul 10.Desfăşurarea activităţilor privind dezvoltarea calităţilor de rezistenţă, forţă, viteză, îndemînare motrice, în situaţii simple şi complexe.

Standardul 11.Elaborarea programelor simple de educare a calităţilor fizice speciale necesare în disciplina sportivă practicată.

Standardul 12.Cunoaşterea conţinutului tehnico-tactic a trei probe atletice, finalizate cu un triatlon.

Standardul 13.

Parcurgerea unui modul din cadrul gimnasticii printr-un program special elaborat, să poată efectua acţiuni tehnice simbolico-expresive şi să aibă capacitatea să aprofundeze aspectele artistice ale combinaţiei (compoziţiei).

Standardul 14.Practicarea unui joc de echipă din cadrul unui joc sportiv, cunoscînd şi aplicînd regulamentul şi caracteristicile tehnico-tactice.

29

c) Formarea calităţilor şi capacităţilorSTANDARDE DE INDICI PENTRU APRECIEREA CAPACITĂŢILOR FIZICE A ELEVILOR LA

FINALIZAREA ÎNVĂŢĂMÎNTULUI LICEAL.Lista

standardelor ConţinuturiStandarde (fete) Standarde (băieţi)

Minime Maxime Minime Maxime

Standardul 1. Alergare de viteză 100 m din startul de jos (s) 16,5 15,3 14,5 13,1

Standardul 2. Alergare de rezistenţă 2000 m – băieţi (min. s) - - 9:40,00 9:00,0

Alergare de rezistenţă 1000 m – fete (min., s) 5:10,00 4:30 - -

Standardul 3. Sărituri în lungime cu elan (cm) 310 380 400 460

Standardul 4. Aruncarea mingii (150 g) la distanţă cu elan (m) 25 35 35 45

Standardul 5. Din atîrnat la bara fixă, tracţiuni în braţe - elevi (numărul de repetări).

56 kg - - 12 1760 kg - - 11 1667 kg - - 10 1575 kg - - 9 1482 kg - - 8 1390 kg - - 7 12100 kg - - 6 11

Standardul 6. Din sprijin culcat, mîinile pe banca de gimnastică, flotări (numărul de repetări). 16 22 - -

Standardul 7.Din culcat dorsal, ridicarea trunchiului pe verticală (numărul de repetări). 22 27 26 33

Standardul 8. Săritură pe verticală (după Abalakov, cm). 35 45 40 50

STANDARDE - TESTE PENTRU DETERMINAREA INDICILOR ANTROPOMETRICI

(septembrie – mai în fiecare an)1.Talia (cm).

2.Masa corporală (kg).

3.Perimetrul toracic (cm).

4.Dinamometria palmară (kg).

STANDARDE DE TESTE PENTRU DETERMINAREA INDICILOR FIZIOMETRICI.

1.Frecvenţa pulsului în stare de repaus, timp de 1 min.

2.Frecvenţa respiraţiei în stare de repaus, timp de 1 min.

3.Capacitatea vitală a plămînilor (cm3).

CONŢINUTURI STANDARDIZATE

1.Exerciţii de front şi formaţii; exerciţii cu caracter aplicativ; exerciţii de

dezvoltare fizică generală fără obiecte şi cu obiecte portative.

30

2.Îmbinări de elemente şi combinaţii cu includerea exerciţiilor acrobatice:

rostogoliri înainte, stînd pe cap şi mîini, stînd pe mîini, răsturnare laterală, stînd pe

omoplaţi, sfoara, pod, echilibru pe un picior.

3.Săritură cu picioarele depărtat peste cal în lăţime.

4.Îmbinări de elemente şi combinaţii cu includerea exerciţiilor: balansări

înapoi (înainte) urcare în sprijin – echerul - din forţa stînd pe umeri - coborîre la

balans înainte cu întoarcere la 180º la paralele.

5.Atîrnări şi sprijine: urcare prin răsturnare (prin îndreptare) în sprijin; rotire

înapoi în sprijin; întoarceri la 180º în sprijin; balansări cu întoarceri; coborîre la

balans înapoi la bara fixă.

6.Îmbinări şi combinaţii din elementele: urcare prin răsturnare în sprijin pe

bara de jos şi de sus; serii de balansări peste depărtat în atîrnat culcat pe bara de jos

la paralele inegale.

7.Îmbinări şi combinaţii din elementele: intrare; paşi de dans; sărituri şi

deplasări înainte; întoarceri la 180º; echilibru pe un picior; semisfoara; coborîre

înainte (lateral) la bîrnă.

8.Îmbinări ritmico-coordinative; complexe de exerciţii din gimnastica

aerobică; dansul „Tango”, „Vals”, gimnastica estetică.

9.Alergare de rezistenţă 1000 m eleve), 2000 m (elevi).

10.Elemente tehnico-tactice din jocuri sportive.

d)Formarea atitudinilor

1.Respectarea unui mod de viaţă sănătos, motrice activ.

2.Dobîndirea informaţiei despre influenţa şi metodologia practicării

exerciţiilor fizice pentru fortificarea şi menţinerea sănătăţii omului.

3.Participarea la diverse activităţi cu conţinut sportiv (concursuri, competiţii,

starturi vesele etc.).

4.Practicarea sistematică şi independentă a exerciţiilor fizice în scop de

fortificare a sănătăţii.

5.Atingerea rezultatelor proiectate în pregătirea motrice şi funcţională

personală.

31

6.Realizarea activismului motric şi organizatoric în cadrul lecţiilor de educaţie

fizică.

7.Manifestarea responsabilităţii, corectitudinii, toleranţei, onestităţii în

procesul de educaţie fizică.

8.Dă dovadă de autoafirmare volitivă (curaj, insistenţă, fermitate).

9.Conştientizarea daunei substanţelor nocive şi a practicării deprinderilor

dăunătoare sănătăţii organismului.

Bibliografia în limba română

1.Boian I., Bicherschi, Sava P. Concepţia educaţiei fizice şi sportului în

învăţămîntul preuniversitar. Chişinău, 1998.

2.Boian I., Lungu A. Educaţia fizică a elevilor în contextul învăţămîntului formativ.

Ed. TTP.Cim, Cimişlia, 1996.

3.Boian I. În discuţie se naşte adevărul. În săptămînalul „Univers Pedagogic Pro”,

31 ianuarie, 2008.

4.Boian I. Aspecte proxeologice de formare la elevi a competenţelor în cadrul

lecţiilor de educaţie fizică. În lucrarea „Calitatea educaţiei: teorie, principii şi realizări”

(materialele conferinţei internaţionale). Chişinău, 2008, pag.110-114.

5.Boian I. Implementarea şi dezvoltarea curriculum-ului de educaţie fizică în şcoală.

În revista „Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală”, 1 (14) 2009, pag.7-12.

6.Boian I., Hîncu I. Organizarea procesului educaţional la educaţia fizică în anul de

studii 2009-2010. În lucrarea „Organizarea procesului educaţional în învăţămîntul

preşcolar, primar, gimnazial şi liceal în anul de studii 2009-2010. Chişinău, 2009,

pag.321-330.

7.Boian I., Voiniţchi V., Hîncu L. Educaţia fizică în grupele medicale speciale

(suport metodologic pentru profesori, inspectori, „Gratema Libris”, 2009, - 56 pag.

8.Boţaş I. Pedagogie, Bucureşti, 1995.

9.Budevici A., Şufaru C. Metodica predării handbaliştilor juniori, Chişinău, Valinex

S.A., 2004.

10.Ciorbă C. Baschet. Editura PIM, Iaşi, 2006, 122 p.

11.Conohova T. Chestionar de reguli de volei. Chişinău, 2001, - 30 p.

32

12.Educaţia fizică pentru clasele a X-XII. Ghid metodologic pentru profesori.

Aut.coord. T.Grimalschi, Chişinău, 2007, 152 p.

13.Fleancu L., Ciorbă C. Baschet. Îndrumar metodic. Ed. Cultura, Piteşti, 2001, 292

p.

14.Fleancu L., Ciorbă C. Pregătirea fizică specială a pivoţilor în jocul de baschet la

15-16 ani. Ed.Univ.din Piteşti, 2004, 147 p.

15.Godorozea M., Moroşan R. Controlul medical în educaţia fizică şi sport. Curs

didactic. Chişinău, INEFS, 2000, 134 p.

16.Grimalschi T., Tolmaciov P.E., Filipenco E.M. Gimnastica. Lumina, Chişinău,

1983.

17. Iliin G.I., Scripcenco C.I. Atletismul, Chişinău, Cartea Moldovenească, 1978,

86p.

18.Lege cu privire la cultura fizică şi sport, nr.330 XIV din 25.03.99. Monitorul

Oficial al R. Moldova nr. 83-86/399 din 05.08.1999.

19.Morarenco L.E., Praporşcic A.N. Handbalul 7:7, Chişinău, Cartea

Moldovenească, 1986.

20. Oprea O. Didactica nova. Tehnologia didactică. Vol. I-II, Chişinău, 1992.

21. Rădulescu M., Cojocaru V. Ghidul antrenorului de fotbal. Copii şi juniori. Ed.

Axix Mundi, Bucureşti, 2003, 213p.

22.Stoica A., Musteaţa S. Evaluarea rezultatelor şcolare. Ghid metodologic.

Chişinău, 1997.

Bibliografia în limba rusă

1.Кузнецов В., Колодницкий Т. Физкультурно-оздоровительная работа в

школе, Мет. Пособие, М., Изд-во НЦЭНЛС, 2003 – 184с.

2.Мруц И.Д. Легкая атлетика в школе Х-ХII классы. Методические

рекомендации, Кишинев, 2006.

3.Муравов И.В. Здоровье, Трудоспособность и физическая культура. – Л.:

О.во «Знание» УССР, 1985-85с.

4.Теория и методика физическая культуры. Учебник. Под ред.

Ю.Ф.Курамшина. М.: Советский спорт, 2003, 464с.

33

Educatie fizica_Liceu

Documents

Transcript of Educatie fizica_Liceu