Educatie tehnologica_Primar

of 28 /28
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA CURRICULUM PENTRU DISCIPLINA EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ Clasele I-IV

Transcript of Educatie tehnologica_Primar

Page 1: Educatie tehnologica_Primar

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM

PENTRU DISCIPLINA

EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ

Clasele I-IV

CHIŞINĂU 2010

Page 2: Educatie tehnologica_Primar

PRELIMINARII

Locuţiunea străveche „curriculum vitae” desemna preţuirea elevată acordată de întemeietorii culturi şi civilizaţiei euroatlantice formării umane prin educaţie. Multiplele sensuri subtile nu pot fi dezvăluite în acest document. După cum ne afirmă I. Negreţ-Dobridor (1), sensuri de mare profunzime conferite de antici „proiectelor” de formare umană au fost ignorate în teoriile clasice şi moderne ale curriculumului.

Teoriile şi modelele moderne ale curriculumului au fost axate pe pragmatism. Împotriva acestor limitări s-au răzvrătit postmoderniştii, determinînd apariţia practicilor

postmoderne. În moduri diferite, acestea readuc în actualitate paideia elină prin diverse teorii şi modele

de design curricular „by man”. Cîteva definiţii practice conteporane : „Curriculum este cursul de studii, fixat concret într-o şcoală sau colegiu, conducînd spre

un anumit grad de pregătire; întregul pachet de cursuri oferit de o instituţie educativă sau univeristate”.

„Curriculum este procesul alcătuit din toate experienţele copiilor ghidate de profesori”.„Curriculum este planul sau programul tuturor experienţelor pe care le are cel care învaţă

dirijat de şcoală”.După cum se constată nu s-a putut ajunge la o definiţie unanim-acceptată, dar o tendinţă

dominantă în literatura pedagogică modernă este aceea de a conferi conceptului de curriculum o semnifacţie extensivă, care subsumează termenului toate componenetele procesului de învăţămînt studiate de către didactică : finalităţile şi obiectivele procesului de învăţămînt, conţinuturile şi metodologia de predare-învăţare-evaluare, performanţele, normativitatea pedagogică etc.

Documentul de faţă prezintă curriculum modernizat al disciplinei educaţia tehnologică elaborarea căruia a pornit de la următoare premise :

proiectarea conţinuturilor învăţării din perspectiva unor strategii centrate pe formarea de compenţe şi cunoştinţe funcţionale;

coordonarea activităţilor printr-o mai adecvată relaţionare obiective-conţinuturi-timp-evaluare-reglare;

coerenţa verticală şi orizontală în cadrul curriculumului disciplinei; optimizarea curriculară şi nu doar ameliorarea sau îmbunătăţirea.De asemenea în elaborare s-a ţinut cont de ciclurile curriculare ale învăţămîntului

primarşi gimnazial.Ciclul primar are drept obiectiv major formarea competenţelor de bază necesare

dezovltării personalităţii elevului şi pentru continuarea studiilorCiclul gimnazial are drept obiectiv major orientarea şcolară şi profesională care vizează

optimizarea propriilor opţiuni.Procesul instructiv-educativ este structurat pe module, care sunt prezentate în acest

document. Modulele sunt autonome şi cuprind activităţi ce asigură achiziţionarea unor cunoştinţe funcţionale şi competenţe din domeniul asigurării nevoilor fundamentale ale omului: alimentaţia, sănătatea, îmbrăcămintea, habitatul, ştiinţa, cultura, timpul liber etc. Disciplina educaţia tehnologică se studiază în ciclul primar şi în ciclul gimnazial.

Curriculumul disciplinei orientează elevii şi profesorii spre formarea competenţelor tehnologice, acestea cuprind competenţele de bază ale disciplinii, care sînt concretizate pentru fiecare modul şi clasă devenind competenţe specifice, care la rîndul lor conţin subcompetenţe.

Page 3: Educatie tehnologica_Primar

1. Concepţia didactică a disciplinei

Educaţia tehnologică este o disciplină obligatorie şi arie curriculară prevăzută de Curriculum Naţional care orientează elevii la integrarea lor în spaţiul social-economic şi istorico-cultural, folosind în scopul acesta strategii de formare cu caracter preponderent practic, stimulează gîndirea creativă, formează competenţe necesare pentru viaţă şi profesie.

Educaţia tehnologică reflectă unitatea lumii materiale şi spirituale în procesul formării deprinderilor de a produce obiecte simple şi utile în viaţa de zi cu zi, pune în valoare imaginaţia şi gîndirea critică, sugerează elevilor multiple posibilităţi de integrare în diverse medii socio-culturale, formează personalităţi – promotori ai tradiţiei şi culturii naţionale.

Culturalizarea şi pragmatizarea conţinuturilor acestei discipline şcolare contribuie la formarea abilităţilor şi cunoştinţelor funcţionale privind necesitatea muncii pentru viaţă şi conştientizarea ulterioară a alegerii viitoarei profesiei. Caracterul activităţilor educaţionale, specifice disciplinei, conferă complexitatea distinctivă a acţiunilor orientate la formarea unei personalităţi capabile de adaptare la condiţii de viaţă mereu în schimbare. O pondere deosebită capătă Educaţia tehnologică datorită raportării conţinuturilor tematice la cerinţele societăţii, exprimate prin nevoia personalităţii de a cunoaşte diverse medii naturale, economice şi culturale.

Educaţia tehnologică, avînd un caracter interdisciplinar asigură potenţialul productiv şi creativ al elevilor prin valorificarea capacităţilor fiecăruia legate în mod firesc de mediu, de comunitate în contextul întregului arial-cultural.

Educaţia tehnologică este o disciplină cu caracter interdisciplinar, care contribuie la deschiderea orizontului elevilor prin înţelegerea şi integrarea cunoştinţelor şi prin stimularea creativităţii.

„Educaţia tehnologică reprezintă activitatea de formare – dezvoltare a personalităţii umane, proiectată şi realizată prin metodele ştiinţei aplicate în toate domeniile vieţii sociale, în cel economic, în mod special”. (S.Cristea. Dicţionar de pedagogie, 2000).

„Principiile educaţiei tehnologice afirmate la nivel de UNESCO, vizează reconcilierea cunoaşterii cu ştiinţa de a acţiona” (UNESCO, 1983, p.13-29):

a) principiul complementarităţii, prin „alternanţă şi continuitate”, între formarea intelectuală şi formarea practică a personalităţii umane;

b) principiul integrării personalităţii umane în mediu social (economic, politic, cultural) prin acţiune;

c) principiul echilibrului între acumularea cunoaşterii teoretice şi dezvoltarea experienţei practice;

d) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoaşterii ştiinţifice la toate vîrstele, nivelurile şi formele de educaţie.Desfăşurarea procesului instructiv-educativ la educaţia tehnologică este

organizat în baza principiilor specifice acestei discipline şi condiţiilor realităţii noastre. Studierea educaţiei tehnologice pe baza abordării modulare. Asigurarea orientării şcolare, profesionale şi sociale. Păstrarea, conservarea şi valorificarea tradiţiei naţionale prin cercetarea şi însuşirea meşteşugurilor popular-artistice de către elevi, viitori promotori ai culturii naţionale. Asigurarea formării atitudinii pozitive faţă de activităţile umane fundamentale – învăţarea, munca şi creaţia concepute în interdependenţa funcţiilor sociale: didactică productivă, inovatoare. Includerea elevilor într-un ciclul cu finalitate: analizate – proiectate – realizate – evaluate. Asigurarea interacţiunii procesului educaţional cu factorii externi din mediul social, economic şi cultural.

Aspectul conceptual al disciplinei urmăreşte scopul de a forma la elevi convingeri şi priceperi de a munci, ştiind că munca este principala sursă vitală pentru propria persoană şi pentru societate.

Page 4: Educatie tehnologica_Primar

Structura modulară asigură flexibilitate, dinamică, abordare diferenţiată în timp a modulelor şi totodată permite a lua în consideraţie interesele elevilor şi specificul localităţii unde se află şcoala, ceea ce oferă un grad înalt de responsabilitate şi autonomie instituţiilor de învăţămînt în selectarea conţinuturilor de instruire.

Utilizarea curriculumului la nivelul de unitate şcolară presupune alegerea modulelor în funcţie de:

- baza materială a şcolii şi existenţa materiei prime;- specificul localităţii;- nivelul de pregătire a cadrelor didactice.

Pentru fiecare modul sînt rezervate 16 (32) ore, astfel pe parcursul unui an de învăţămînt se vor studia cel puţin două module. Clasele se vor împărţi în grupe a cel mult 12 – 15 elevi.

Unitate de conţinut la „Educaţia tehnologică” în şcoală se elaborează de către profesor, ţinînd cont de numărul total de ore prevăzute pentru această disciplină. Curriculum prevede următoarele module:

Ciclul primar1. Arta culinară şi sănătatea......................................................cl. I-V2. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional).........................cl. I-V3. Croşetarea.............................................................................cl. I-V4. Sărbători calendaristice.........................................................cl. I-V5. Modelarea artistică din lut.....................................................cl. III-IV6. Tricotarea...............................................................................cl. II-IV7. Activităţi agricole...................................................................cl. II-IV

II. Competenţe cheie / transversaleSistemul de competenţe-cheie/transeversale stabilit pentru sistemul de învăţămînt din Republica Moldova a fost definit pe baza compenteţelor-cheie stabilite de Comisia Europeană şi a profilului absolventului.

1. Competenţa de învăţare/de a învăţa să îmveţi;2. Comptenţe de comunicare în limba materna/limba de stat;3. Comptenţe de comunicare într-o limbă străină;4. Comptenţe acţiona-strategice;5. Comptenţe de autocunoaştere şi autorealizare;6. Comptenţe interpersonale, civice, morale;7. Comptenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;8. Comptenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC);9. Comptenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori);10. Comptenţe anreprenoriale

III. Competenţele transdisciplinare pe trepte de învăţămînt (primar)Competenţa de învăţare/de a învăţa să îmveţi;- Competenţe de a învăţa din surde diverse independent şi împreună cu alţii;- Competenţe de a acţionaîn vederea satisfacerii unor nevoi prin autoformare (stabileşte

scopuri şi realizează planuri de învăţare a unor abilităţi); Comptenţe de comunicare în limba materna/limba de stat;

- Competenţe de a aplica abilităţile de bază integratoare în situaţiile de învăţare şi comunicare cotidiană;

- Competenţe de a comunica idei şi concluziona pe baza unui text necunoscut;Comptenţe acţiona-strategice;- Competenţe de a acţiona conform unui plan în activitatea de învăţare şi odihnă;- Competenţe de a stabili legătură între propriile capacităţi, eforturi şi rezultatele

activităţii;

Page 5: Educatie tehnologica_Primar

Comptenţe de autocunoaştere şi autorealizare;- Competenţe de a manifesta atitudine pozitivă şi încredere în forţele proprii;- Competenţe de autoreflecţie, autoevaluare şi autocontrol în activitatea de învăţare, în

relaţiile cu alte persoane;- Competenţe de a-şi asuma responsabilitatea faţă de înfăţişarea şi sănătatea sa, faţă de

obiectele personale;- Competenţe de securitate personală;Comptenţe interpersonale, civice, morale;- Competenţe de a interacţiona constructiv cu oamenii din jur pe bază de colaborare; - Competenţe de valorizare a familiei, clasei, şcolii, a relaţiilor de prietenie;- Competenţe de identifica apartenţa sa naţională, a-şi valoriza propriul popor, ţară, a

respectade comportament legate de simbolurile Republicii Moldova;Comptenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;- Competenţe de observare, de utilizare a instrumentelor de măsurare şi de descriere în

vederea obţinerii informaţiei despre lumea vie şi nertă;- Competenţe de utilizare a operaţiilor amtematice de bază şi a proprietăţilor lor pentru a

inventa soluţii econome a problemelor în activitatea de învăţare;- Competenţe de utilizare a diverselor forme de sistematizare şi prezentare a informaţiei;- Competenţe de a-şi construi comportamentul său în raport cu natura pe baza cunoaşterii

relaţiei „cauză-efect”.Comptenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC);- Competenţe de utilizare a resurselor informatice digitale destinate învăţării şi odihnei;Comptenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori);- Competenţe de utilizare a mijloacelor artistice pentru autocunoaştere şi autoexprimare- Competenţe de a respecta diversitatea dorinţelor şi posibilităţilor oamenilor,

recunoscute drepturile persoanelor reprezentate ale diferitelor culturi.Comptenţe anreprenoriale- Competenţe de analiză a relaţiei „costuri-beneficii” pentru a lua decizii în activitatea zi

de zi şi cea de învăţare- Competenţe de iniţiere a jocurilor, activităţilor în grup şi a contactelor cu colegii săi.

IV. Competenţe de bază ale disciplinei Educaţia tehnologică1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect, care să răspundă unei trebuinţe;

prezentarea acestui proiect;2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui obiect conform proiectului

elaborat;3. Realizarea obiectului conform proiectului elaborat, respectînd regulamentul tehnologic;4. Evaluarea lucrării realizate, memorizarea etapelor procesului tehnologic;

Page 6: Educatie tehnologica_Primar

V. Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timpCiclul primar

Clasa Temele (Module) Nr.de oreClasa I (32 ore)Alegrea a două module din cele propuse

1. Arta culinară şi sănătatea2. Sărbători calendaristice3. Arta acului4. Croşetarea

10 – 12 4 – 61616

Clasa II (32 ore)Alegrea a două module din cele propuse

1. Arta culinară şi sănătatea2. Sărbători calendaristice3. Arta acului4. Croşetarea 5. Tricotarea6. Activităţi agricole

10 616 – 20 1610 – 14 16

Clasa III (32 ore)Alegrea a două module din cele propuse

1. Arta culinară şi sănătatea2. Sărbători calendaristice3. Arta acului4. Croşetarea 5. Modelarea artistică din lut6. Tricotarea (opţional)7. Activităţi agricole

10 – 12 10 – 16 16 161610 – 14 16

Clasa IV (32 ore)Alegrea a două module din cele propuse

1. Arta culinară şi sănătatea2. Sărbători calendaristice3. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional4. Croşetarea 5. Modelarea artistică din lut6. Tricotarea7. Activităţi agricole

10 – 12 10 – 16 16

161610 – 14 16

VI. Competenţele specifice disciplinei, unităţile donţinut, activităţile de învăţare şi evaluare

Page 7: Educatie tehnologica_Primar

Modulul „Arta culinară şi sănătatea”Clasa a III-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluareLa finele clasei a III-a elevul va fi competent:1. Explicarea unor informaţii despre componenţa nutritivă a alimentelor şi rolul acestora în organism.- să elaboreze un mediu pentru alimentaţia unui copil de 10 ani (să corspundă alimentaţiei echilibrate);2. Evaluarea calităţii unor produse alimentare după aspect, culoare, miros, gust, pipăit etc.- să explice uneloe informaţii despre calitatea nutritivă a produselor alimentare în funcţie de prospeţimea şi starea acestora;- să respecte normele de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării produselor culinare;3. Amenajarea locului de lucru cu ustensile, vase etc. necesare praparării unor bucate.-* să evalueze calitatea unor alimente după provinienţă, stare, aspect etc. şi cantitatea în vederea utilizării acestora la preparaea bucatelor stabilite în meniu.-* să servească corect, adecvat la masă unele mîncăruri şi băuturi;4. Evaluaea calitativă a activităţilor în grup; în aspect estetic, aranjarea mesii.

1. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată:- componenţa nutritivă a produselor alimentare;- verificarea calităţii produselor alimentare;- condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare.2. Normele de igienă şi protecţie a muncii:- igienă personală;- îngrijirea şi utilizarea corectă a ustensilelor, vaselor etc.;- prevenirea contaminării alimentelor în timpul prelucrării culinare.3* Prelucrarea culinară a produselor alimentare:- prelucrarea primară (sortarea, curăţarea etc.);- înfrumuseţarea ucatelor servite la masă (salată din legume fierte şi alte produse etc.).4. Comportarea corectă în timpul mesei.5. Întreţinerea ordenii şi curăţeniei în încăpere, la masa de lucru etc.

- Discuţii dirijate privind componenţa nutritivă a alimentelor în – proteine, lipide, glucide, vitamine, fibră alimentară şi funcţiile acestora în organism;- exerciţii – joc privind stabilirea conţinutului de subsatnţe nutritive în diverse alimente;- discuţii dirijate privind alimentaţia corectă: respectarea regimului alimentar; alimentaţua cu produse variate: fructe,legume, carne slabă, folosirea moderată a grăsimilor şi glucidelor;- exerciţii de alcătuire a unui meniu pentru alimentaţia de zi cu zi pentru un copil de 10 ani;- activităţi practice privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii;- exerciţii privid condiţii adecvate de păstrare a produselor alimentare necesare alimentaţiei copiilor în fiece zi;- activităţi practice şi experimente de evaliare, verificare a calităţii produselor alimentare în funcţie de stare, aspect, miros, a informaţiilor de pe ambalaj etc.;- exerciţii de amenajare a locului de lucru în vederea preparării în grup a unor bucate (salată din legume proapspete sau fierte); băuturi (ceai, lapte etc.);- activităţi practice în rup la înfrumuseţarea salatei şi servirea mesei;- activităţi parctice de efectuare a ordenii şi curăţeniei la masa de lucru, în bucătărie etc.;- evaluarea calităţii bucatelor servite. în aspect estetic; nutritiv, tehnologic.

Page 8: Educatie tehnologica_Primar

Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) Clasa a III-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluareLa finele clasei a III-a elevul va fi competent:1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui ştergărel decorat cu cusături şi elemente decorative simple.- să prezinte schiţa grafică a ştergărelului ce doreşte să-l confecţioneze;- să stabilească etapele tehnologice la confecţionarea ştergărelului;- să prezinte proiectul elaborat;2. Stabilirea şi să organizarea mijloacelor de confecţionare a unui ştergărel cu decor simplu cusut.- să selecteze şi să păstreze în condiţii adecvate materiale şi ustensile necesare pentru confecţionarea ştergărelului;- să evalueze calitatea materialelor şi ustensilelor utilizate pentru confecţionare;- să respecte normele de igienă şi protecţie a muncii.3. Confecţionarea unui ştergărel cu decor brodat conform proiectului.- să execute practic: croirea unui ştergărel de dimensiuni mici; tivirea marginilor.4. Evaluaeea ştergărelului confecţionat;- să memorizeze etapele tehnologice;- să evalueze lucrările în aspect estetic şi calitativ.

1. Ştergare tradiţionale cu decor realizat la şesut sau la cusut, năfrămiţe, şerveţele etc.2. Materiale şi ustensile:- pînză de bumbac, in, cînepă etc. Cu textura uşor vizibilă;- fire colorate muline;- aţă albă subţire, nr. 50, 60;- ace, foarfece mici, gherghef etc.3. Norme de igienă şi protecţie a muncii.4. Tehnici de cusut şi brodat:- însăilătura;- punctul înaintea acului;- punctul cruciuliţă;- găurele simple.5. Etape tehnologice de confecţionare a unui ştergărel:- selectarea şi croirea pînzei;- tivirea marginilor;- executarea broderiilor simple pe fondalul pînzei.

- cercetarea cîtorva ştergare tradiţionale şi cîteva şerveţele, milieuri etc.- discuţii dirijate privind stabilirea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel mic din pînză cu elemente decorative cusute;- activităţi practice de reprezentare grafică a formei şi dimensiunii unui ştergărel mic;- exerciţii de desenare pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a elementelor decorative: zigzag, linii valurite etc.;- exerciţii de prezentare a proiectului;- activităţi practice de clasificare şi selectare a pînzei de in, bumbac, cînepă etc. cu textura regulată, uşor vizibilă;- exerciţii de armonizare a firelor colorate muline etc.;- exerciţii de păstrare în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare;- exerciţii de respectare a normelor de igienă şi securitate a muncii;- evaluarea proiectelor elevilor şi a condiţiilor de păstrare a materialelor selectate şi a ustensilelor;- activităţi practice de croire drept pe fir a unui ştergărel mic (30x15) cm.; tivirea marginilor cu găurele simple;- exerciţii de amplasare a decorului şi executarea broderiilor (elemente decorative simple);- observarea elevilor în timpul activităţilor practice şi acordarea ajutorului necesar;- evaluarea calităţii lucrului îndeplinit şi corectarea lacunelor;- descrierea etapelor tehnologice de confecţionare a unui ştergărel.

Page 9: Educatie tehnologica_Primar

Modulul „Modelarea artistică din lut”CLASA a III-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluareLa finele clasei a III- a elevul va fi competent:1. Reprezentarea desenului unui vas sau a unei jucării în vederea confecţionării din lut.- să descrie diverse tipuri de vase utilitare de ceramică;- să descrie modalitatea modelării vaselor utilizînd metoda de spirală sau bile.2. Pregătirea materialelor necesare modelării unui vas, jucărie, figurine din lut.- să confecţioneze vergele uniforme din lut, în vederea suprapunerii lor în spirală;- să pregătească un vas cu apă, sîrmă, pînză sau hîrtie, şlicher (soluţie de lut pentru încleiere);- să respecte normele de igienă şi protecţie a muncii.3. Modelarea unui vas, figurină din lut cu ajutorul suprapunerii spiralice a vergelelor sau suprapunerea bilelor.- să confecţioneze rapid vergele sau bile de aceiaşi mărime;- să suprapună circular vergele sau bile pentru a obţine forma dorită a vasului;- să „încleie” vergelele suprapuse cu şlicher şi să netezească suprafaţa;- să finiseze (decorarea, uscarea, arderea) lucrarea.4. Evaluarea lucrării confecţionate de colegi în comparaţie cu cele autentice.- să comenteze etapele tehnologice de confecţionare utilizînd terminologia specifică.

1. Obiecte de ceramică tradiţională:- vase pentru preparat bucate (oale de diverse tipuri);- vase pentru apă (ulcioare, căni etc.);- farfurii, străchini etc.;- figurine-jucării, ţuruiece etc.2. Materiale şi ustensile:- lut preparat, vas cu apă;- şlicher, angobă, pînză, sîrmuliţă etc.3. Tehnici de modelare:- tehnica modelării prin suprapunerea spiralică a vergelelor;- tehnica prin suprapunerea bilelor mici,- modelarea liberă.4. Elemente decorative, motive populare; cromatica ceramicii tradiţionale.

- Discuţii dirijate privind importanţa ceramicii în viaţa oamenilor începînd din cele mai îndepărtate timpuri şi pînă în prezent;- analizarea diverselor vase de ceramică şi jucării, ţuruiece, figurine;- discuţii dirijate privind metode vechi de modelare a lutului: suprapunerea spiralică a verigelor, suprapunerea bilelor mici pentru formarea pereţilor;- exerciţii de reprezentare grafică a obiectului, fiecare elev va decide ce figură va modela la propria imaginaţie;- discuţii dirijate privind metodele de preparare şi pregătire a materiei prime: lut prelucrat, şlicher etc.;- activităţi practice de obţinere a masei de lut de plasticitate optimă, activităţi practice în grup pentru a nu permite zvîntarea prea tare amaterialului pregătit;- exerciţii de modelare a fundului pentru vasul preconizat, de care se va fixa (încheia) cu ajutorul şlicherului primul rînd de spirală;- activităţi practice de modelare şi suprapunere a vergelelor, vergelele să fie de aceiaşi grosime;- activităţile practice de modelare se vor desfăşura în grup, elevii se vor ajuta reciproc pentru a nu permite uscarea lutului;- exerciţii de netezire a suprafeţelor deja modelate care trebuie umezite prin umezirea degetelor.Notă: O atenţie deosebită se va atrage respectării formei şi proporţiilor indicate în schiţa grafică; pereţii vasului ca să fie omogeni trebuie de utilizat

Page 10: Educatie tehnologica_Primar

şlicher la suprapunerea vergelelor, bilelor;- activităţi practice de a pune în loc adecvat lucrările deja modelate pentru a se usca în voie;- discuţii dirijate privind evaluarea lucrărilor elevilor comparîndu-le cu desenul formei, dimensiunii şi proporţiilor părţilor componente;- exerciţii privind comentarea etapelor tehnologice de confecţionare a obiectelor.

Page 11: Educatie tehnologica_Primar

Modulul „Croşetarea „CLASA a III-a

1 2 3La finele clasei a III-a elevul va fi competent:1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui covoraş croşetat circular, utilizînd fire textile de o singură culoare.- să selecteze, să compare firele textile;- să identifice unele proprietăţi ale firelor textile;- să utilizeze elementele de croşetare circulară, executînd pătrăţele pline şi goale.2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a covoraşului conform procesului tehnologic.- să selecteze firele textile conform cerinţelor de calitate;- să colecteze ustensile necesare procesului tehnologic stabilit (croşete, fire textile, foarfece, culoarea firelor textile).3. Croşetarea covoraşului conform regulamentului tehnologic.- să elaboreze schema grafică a covoraşului;- să croşeteze, urmărind schema de formare a colţului;- să croşeteze un rînd de lănţişoare de ochiuri libere;- să finiseze covoraşul fixîndu-i franjuri de lănţişoarele de ochiuri libere.4. Evaluarea lucrarii realizate conform proprietăţilor funcţionale şi estetice:- să comenteze aspectul estetic şi calitatea lucrului îndeplinit;- să utilizeze adecvtterminologia specifică.

1. Aspectul estetic al obiectelor croşetate, al suvenirelor croşetate.2. Proprietăţile materialelor şi a ustensilelor:- fire textile:- variate după grosime, culoare;- seturi de croşete;- mostre de covoraşe;- suvenire croşetate.3. Elementele de bază ale croşetării:- tehnica croşetării circulare;- tehnica de formare a colţului.4. Elemente decorative simple utilizate la croşetarea covoraşului-suvenir: lănţişoare de ochiuri libere, franjuri.

- Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea jucăriilor, suvenirelor etc.;- activităţi de observare, comparare a mostrelor de covoraşe-suvenire, de stabilire a tehnicii de formare a colţurilor;- activităţi practice de executare a schemei grafice la formarea colţului covoraşului;- exerciţii de identificare a elementelor de bază utilizate la finisarea covoraşului-suvenir;- activităţi practice – exerciţii de prezentare a proiectului de realizare a covoraşului-suvenir;- exerciţii de comentare a aspectului estetic, a calităţii lucrărilor executate;- activităţi de apreciere (autoapreciere) privind corectitudinea formării colţurilor, executării ultimului rînd al covoraşului, de respectare a normelor de securitate în timpul croşetării.- exerciţii (activităţi practice) privind calitatea, aspectul estetic al lucrării realizate;- comentarii privind aspectul estetic, calitatea lucrului îndeplinit;- se apreciază capacitatea elevului de a face unele analize şi constatări, de a reţine informaţiile.

Page 12: Educatie tehnologica_Primar

Modulul „Sărbători calendaristice”CLASA a III-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluareLa finele clasei a III-a elevul va fi competent:1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei măşti după modelul din natură sau şablon care să corespundă cerinţelor utilitare şi funcţionale a obiectelor de ritual:- să identifice din imagini tipurile de măşti şi rolul lor în desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă;- să pregătească materialele şi ustensilele necesare pentru confecţionarea articolului proiectat.2. Conceperea şi organizarea mijloacelor şi materialor necesare pentru realizarea obiectului proiectat (plastilină sau lut, hîrtie, clei, vopsea acrilică, cuţit de modelare etc.):- să aprecieze calitatea materialelor pregătite şi proprietăţile acestora (ruperea, uscarea, lipirea, netezimea suprafeţei etc.);- să păstreze în condiţii adecvate materialele şi ustensilele selectate.3. Confecţionarea obiectului proiectat respectînd tehnologia operaţiilor şi etapele de confecţionare a modelului de mască:- să comunice şi să coopereze în grup în scopul executării corecte a etapelor de asamblare a obiectului de ritual / mască;- să decoreze obiectul de ritual proiectat / mască, ţinînd cont de caracteristicile personajului selectat;- să prezinte etapele de confecţionare a obiectului de ritual confecţionat / mască, în scopul însuşirii etapelor tehnologice.4. Evaluarea calităţii confecţionării obiectului de ritual proiectat după aspectul estetic, calitate şi utilitate.

1. Obiceiuri şi tradiţii de iarnă.- Anul Nou / sf.Vasile;- Ceata de urători, capra, malanca.2. Obiecte şi accesorii, simboluri etnoculturale.- masca.3. Materiale şi ustensile:- lut sau plastilină;- carton, bucăţi de ziar, hîrtie albă, clei „PVA”, hîrtie abrazivă, guaş, riglă, foarfece.4. Tehnologia confecţionării măştilor:- modelarea formei;- aplicarea straturilor de hîrtie;- şlefuirea suprafeţei de hîrtie;- vopsirea modelului;- aplicarea decorului în caracter;- finisarea măştii.

- Discuţii dirijate despre obiceiurile şi condiţiile de desfăşurare a sărbătorilor de iarnă;- exerciţii-joc de identificare a unor obiecte de ritual (din imagini, fotografii, realitate, găsite pe teren);- activităţi de caracterizare a unor personaje ce ţin de desfăşurarea obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă (capra, cucoşul, calul, ursul etc.);- activităţi de colectare a materialelor şi ustensilelor necesare pentru confecţionarea unei măşti;- activităţi practice de organizare şi pregătire a materialelor pentru activităţile practice;- exerciţii aplicative de modelare a formei, utilizînd modelul din natură sau şablonul pregătit;- exerciţii de lipire a straturilor de hîrtie, de uniformizare a suprafeţei, vopsirea şi uscarea ei;- exerciţii aplicative de realizare a decorului conform personajului selectat;- activităţi de evaluare a calităţii obiectului confecţionat / mască în aspect calitativ, estetic utilitar;- activităţi individuale şi în echipă de înlăturare a lacunelor (fisuri, suprafeţe neuniforme, redarea volumului etc.) depistate pe obiectul confecţionat;- activităţi de culegere şi completare a informaţiilor despre obiceiurile şi tradiţiile de iarnă.

Page 13: Educatie tehnologica_Primar

Modulul „Tricotarea”CLASA a III-a

1 2 3La finele clasei a III-a elevul va fi competent:1. Elaborarea unui proiect de tricotare a unui fular în miniatură, utilizînd fire textile de o singură culoare.- să utilizeze elementele de bază ale tricotării: montarea ochiurilor pe andrele, ochi pe faţă, ochi pe dos, ochi de margine, ochi de încheiere;- să prezinte proiectul elaborat.2. Conceaperea şi organizarea mijloacelor de realizare a lucrării conform proiectului.- să selecteze firele textile conform cerinţelor de calitate;- să selecteze ustensilele necesare conform procesului tehnologic stabilit (andrele, fire textile de o singură culoare sau de 2-3 culori – la alegere), foarfece etc.3. Tricotrea fularului conform regulamentului tehnologic, respectînd normele de igienă şi securitate în timpul lucrului.- să tricoteze urmărind modelul selectat şi fişa tehnologică respectivă;- să finiseze fularul, fixîndu-i franjuri.4. Evaluarea lucrului îndeplinit conform proprietăţilor funcţionale şi estetice.- să comenteze aspectul estetic şi calitatea fularului croşetat;- să utilizeze adecvat terminologia specifică.

1. Varietatea articolelor tricotate: căciuliţe, fulare, mănuşi, veste, ciorapi etc.; mostre de articole.2. Materiale şi ustensile:- fire textile de lînă, semilînă etc.;- andrele, foarfece, ace, croşete;- normele de igienă şi securitate a muncii;- păstrarea şi utilizarea ustensilelor.3. Elementele de bază ale tricotării:- montarea ochiurilor pe andrele;- ochiuri pe faţă, ochiuri pe dos, ochi de margine, ochi de încheiere a tricotului;- tehnici de confecţionare şi montare a franjurilor.

- Activităţi de observare a varietăţii firelor textile utilizate la confecţionarea fularelor, mănuşilor etc.;- activităţi de comparare a mostrelor de fulare, de stabilire a tehnicilor de garnisire a acestora cu fire textile de o altă culoare, de confecţionare şi montare a franjurilor;- activităţi practice de identificare a elementelor de bază utilizate la garnisirea fularului cu vrîste colorate, cu franjuri;- exerciţii practice-antrenări de prezentare a proiectului elaborat;- exersări de prezentare-comentare a aspectului estetic şi calităţii lucrării realizate;- activităţi de evaluare, autoevaluare privind respectarea etapelor de lucru, a normelor de igienă şi securitate a muncii;Activităţi practice privind aprecierea calităţii şi aspectului estetic al fulăraşelor tricotate de elevi (exerciţii, comentarii);- activităţi practice de evaluare a capacităţii elevului de a face unele analize şi comentarii, de a reţine informaţiile prezentate de învăţător.

Page 14: Educatie tehnologica_Primar

Modulul „Activităţi agricole”CLASA a III-a

1 2 3La finele clasei a III-a elevul va fi competent:1. Elaborarea unui proiect de semănare şi îngrijire a plantelor de ridiche, sfeclă roşie, morcovi ş.a. culturi pe teren (plante decorative – acasă).- să prezinte proiectul;- să pregătească solul şi seminţele pentru semănat;- să respecte normele de protecţie a muncii în timpul lucrului pe teren (acasă).2. Conceperea şi orgnizarea modului de îngrijire a plantelor răsărite, a celor plante în sol.- să planteze în sol plante sănătoase, viguroase; acasă să sădească plante decorative de cameră;- să îngrijească de lele;- să le ude, să le plivească la timp.3. Recoltarea legumelor cultivate pe teren (acasă).- în cadrul recoltării să evidenţieze factorii ce au influenţat la obţinerea unei roade bogate, rolul şi importanţa legumelor în sănătatea omului;- să clasifice recolta, să o pună în lădiţe (coşuri) speciale;- să curăţe terenul de plante uscate, rădăcini.4. Evaluarea lucrărilor realizate, calităţii recoltei adunate.- să participe la activităţile de organizare şi desfăşurare a expoziţiilor (clasei, şcolii) de produse agricole cultivate pe lotul şcolii (acasă);- să comenteze aspectul estetic şi calitatea roadei obţinute;- să utilizeze adecvat terminologia respectivă.

1. Lucrări de toamnă: recoltarea, sortarea, păstrarea roadei (seminţelor); pregătirea terenului pentru sădirea plantelor cu bulbi (ceapa, usturoiul).2. Îngrijirea plantelor decorative de cameră.3. Lucrări de primăvară-vară: prelucrarea solului; pregătirea seminţelor şi semănatul; îngrijirea plantelor răsărite pe lot.

- Activităţi de observare-cercetare a plantelor cultivate pe teren, a plantelor de cameră;- activităţi practice de pregătire a solului şi seminţelor pentru semănat; - activităţi practice de pregătire a solului şi seminţelor pentru semănat;- activităţi de selectare a plantelor;- activităţi de îngrijire a plantelor răsărite, a celor de cameră, a celor plantate în sol (rărirea, udarea, plivirea la timpul potrivit), etc.

- Activităţi practice de recoltare, de selectare a legumelor mai măşcate, sănătoase pentru extragerea, uscarea, păstrarea seminţelor, ce vor fi utilizate (semănate) în următorul an agricol;

- Activităţi de evaluare a calităţii şi cantităţii recoltei obţinute (legume, flori decorative).

Page 15: Educatie tehnologica_Primar

VII. Strategii didactice: orientări generale (metodologice)La Educaţia tehnologică selectarea formelor de predare – învăţare (lecţia, excursia,

activitatea în colectiv, activitatea în grupuri mici, activitatea duat, activitatea individuală, învăţarea reciprocă etc.) se face în funcţie de competenţele prevăzute şi de specificul modulului.

Procesul de predare – învăţare – evaluare este dirijat de profesor, evidenţiindu-se două etape:

- folosirea calităţilor personale ale elevului ce se pot dezvolta conform posibilităţilor (de percepere şi senzaţie) şi capacităţilor (memorie, gîndire, creativitate);

- formarea şi dezvoltarea calităţilor individuale (cunoştinţe, capacităţi, motivaţie) ce se manifestă prin activitatea în mediul înconjurător (organizarea adecvată a locului de lucru şi alegerea formelor raţionale de activitate, elaborarea unui plan de acţiune, argumentarea şi aprecierea activităţii de proiectare şi confecţionare a unui articol, practicarea diferitelor procedee de lucru, aplicarea competenţei elevilor în situaţii diverse etc.)Competenţele de bază şi competenţele – specifice disciplinei pot fi formate

pe parcursul studierii educaţiei tehnologice în cadrul modulelor prevăzute de curriculum. Performanţa (produsul) realizat de către fiecare elev în raport cu competenţa specifică se stabileşte în funcţie de treapta de şcolarizare, de preferinţele elevului şi de criterii şi indicatori a fiecărei competenţe specifice.

La desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare se vor aplica metode adecvate întru însuşirea competenţelor prevăzute.

Pentru ca elevul să fie activ şi să practice direct la formarea propriei personalităţi, sunt indicate următoarele metode:

- metoda interactivă;- metoda experimentelor;- metoda orientării spre scop;- metoda descoperirii dirijate.

Aceste metode ajută la însuşirea informaţiilor pe o perioadă mai îndelungată, la dezvoltarea operaţiilor de transfer în diferite situaţii.

La desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare se recomandă metodele: inducţia, deducţia, anticiparea, analogia.

Dintre metodele activ-participative se aplică pe larg metodele: situaţii problematizate, studiul de caz, discuţia dirijată.

VIII. Strategii de evaluare

În cadrul procesului de învăţămînt, activitate de predare – învăţare - evaluare se află într-o strînsă legătură, încît nu pot fi separate sau suprapuse una peste cealaltă. De aceea predare – învăţarea – evaluarea trebuie proiectate în acelaşi timp.

În cadrul orelor de educaţie tehnologică, învăţătorii şi profesorii vor utiliza atît evaluarea formativă, cît şi evaluarea sumativă (evaluarea normativă bazată pe criterii cunoscute din timp).

Precizăm că orice tip de evaluare presupune trei etape: măsurarea rezultatelor şcolare prin procedee specifice, utilizînd instrumente adecvate scopului urmărit; aprecierea acestor rezultate pe baza unor criterii, indicatori şi note; luarea deciziilor educaţionale, în urma concluziilor formulate în baza interpretării datelor obţinute.

În practica şcolară rolul cel mai important îl joacă evaluarea formativă, care presupune utilizarea unor scenarii de lecţii în cadrul cărora învăţătorii / profesorii vor utiliza instrumentele evaluării formative corespunzător situaţiei de învăţare care au menirea de a eficientiza învăţarea. Rolul evaluării formative constă în sprijinirea fiecăruia elev de a-şi ameliora demersul cognitiv, formarea reţelelor conceptuale etc.

Strategia metodologică de aplicare a evaluării formative este axată în principal pe organizarea unor demersuri interactive de predare – învăţare – evaluare, avînd drept scop de a

Page 16: Educatie tehnologica_Primar

forma la elevi propriile instrumente de evaluare, care să-l ajute să înţeleagă ce învaţă, cum învaţă şi de ce reuşeşte să înveţe.

Din această perspectivă se vor folosi instrumente de evaluare formativă cu scopul de a declanşa la elevi procese cognitive.

Ameliorarea strategiilor cognitive ale elevilor se poate obţine prin trei mijloace esenţiale: conştientizarea procedurilor şi strategiilor pe care le-a utilizat sau pe care le va utiliza ca să reuşească; conştientizarea progreselor realizate în stăpînirea unor abilităţi, competenţe pe parcursul studierii; conştientizarea perfecţionării strategiilor şi procedurilor utilizate în procesul învăţării.

Aceste categorii de instrumente ce trebuie formate la elevi pot fi inspirate liber din chestionare de autoevaluare.

Autoevaluarea se face după ce elevii realizează sarcini de învăţare, experimente, lucrări practice, exerciţii – joc etc.

În acest proces formativ se iau în consideraţie nevoile elevilor de autocunoaştere, deoarece ei trebuie să-şi cunoască propriile capacităţi, propria vocaţie, ceea ce le va da încredere în sine şi le va întări motivaţia pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

Autoevaluarea permite aprecierea propriilor performanţe în raport cu obiectivele pe termen scurt, şi aceasta îl ajută pe elev să înţeleagă mai bine obiectivul şi conţinutul sarcinii ce o are de realizat, modul în care efortul său de realizare a sarcinii este valorificat.

În acest proces de evaluare formativă se vor utiliza metode de evaluare complementare: observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor în cadrul cărora se aplică instrumente de evaluare (modalităţi de înregistrare a acestor informaţii): fişa de evaluare, scara de clasificare, lista de control / verificare.

Scara de clasificare îi permite elevului autoierarhizarea, în raport cu capacităţile evaluate şi determină anumite atitudini în raport cu propria formare.

Totodată se creează oportunitatea profesorului de a obţine noi şi importante informaţii despre nivelul de pregătire a elevilor săi.

Evaluările sumative trebuie planificate şi incluse în planificările de lungă durată sau capitole prevăzute de programă şi incluse în planificările de lungă durată (calendaristice). Evaluările normative se realizează în baza obiectivelor – cadru şi a obiectivelor de referinţă.

Evaluările sumative au funcţia să verifice nivelul de performanţă atins de elevi îşi au rostul numai dacă a fost utilizată evaluarea formativă pe parcursul studierii.

O proiectare pedagogică bine gîndită îl orientează pe profesor / învăţător pe tot parcursul anului şcolar, îl ajută să preagătească adecvat sarcinile de învăţare, situaţiile de învăţare, să integreze cele trei componente predarea – învăţarea – evaluarea.

O proiectare didactică asigurată de un suport didactic calitativ este un garant al succesului activităţii profesorului / învăţătorului.

Page 17: Educatie tehnologica_Primar

Lista bibliografică

1. Negreţ-Dobridor I. Teroria generală a curriculumului educaţional. Polirom, pag 436, Bucureşti, 2008

2. Negreţ-Dobridor, I, Didactica nova, Editura Aramis, Bucureşti, 2005, pag. 381

3. Meyer, G., De ce şi cum evaluăm, Bucureşti, 2001, pag. 189

4. Macovei E. „Pedagogie. Teoria educaţiei ”Volumul I, Editura Aramis,

Bucureşti 2001

5. Jinga I. Negreţ-Dobridor I. Inspecţia şcolară şi design-ul instuţional, Aramis,

Bucureşti 2004

6. Minder M. „Didactica funcţională” Editura Cartier, Chişinău 2003, pag 360

7. Educaţia tehnologică clasele gimnaziale, Curriculum şcolar, Editura Cartier

Chişinău, 2000.

8. Educaţia tehnologică, clasele gimnaziale, Curriculum şcolar, Editura

Univers - Pedagogic, Chişinău, 2006.

9. Curriculum şcolar : proiectare, implimentare şi dezvoltare. Coordonator

Botgros I., redactor ştiinţific Pâslaru V. Institutul de Ştiinţe ale Educaţie

2007.

10. Sistemul de evaluare în Învăţămîntul preuniversitar din Republica Moldova.

Coordonator Răileanu A. Institutul de Ştiinţe ale Educaţie 2006.

11. Curriculum şcolar. Clasele I-IV. Chişinău 1998

12. Curriculum şcolar. Clasele I-IV. Chişinău 2003

13. Curriculum naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a. Arria

curriculară Tehnologii, coordonator Cerkez M. şi alţii. Bucureşti 1999