MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Curriculum pentru disciplina Educaţia Civică

Clasele X-XII

Chişinău, 2010

C U

R R

I C

U L

U M

U L

N

A Ţ

I O

N A

L

1

Preliminarii

Curriculumul liceal la educaţia civică constituie suportul didactic de bază adresat profesorului întru direcţionarea şi sistematizarea activităţii acestuia, proiectarea, organizarea şi desfăşurarea eficientă a procesului educaţional la disciplina respectivă.

Curriculumul liceal la educaţia civică are următoarele funcţii: oferă repere actualizate privind proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului

educaţional la disciplină din perspectiva unei pedagogii axate pe competenţe; asigură desfăşurare procesului de predare-învăţare-evaluare la educaţia civică orientat

spre formarea de competenţe integratoare; constituie actul normativ de baza pentru elaborarea manualelor şcolare, a ghidurilor

metodologice şi a altor materiale de suport la disciplina educaţie civică.

Curriculumul este destinat elevilor şi profesorilor de educaţie civică din clasele liceale, precum şi celor universitari, antrenaţi în formarea iniţială a pedagogilor, specialiştilor direcţiilor învăţămînt, tineret şi sport care patronează disciplina respectivă, autorilor de manuale şi de ghiduri metodologice.

Actualul curriculum a fost elaborat din perspectiva trecerii de la modelul de proiectarecurriculară centrat pe obiective la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea unui nou model de proiectare curriculară este determinată de cerinţele sociale actuale, precum şi de tendinţa de a realiza unitatea de concepţie a programelor educaţionale la nivelul treptei liceale de învăţământ.

La treapta liceală toate disciplinele îşi asumă o parte din responsabilitatea pentru dobândirea anumitor abilităţi şi formarea unor competenţe integratoare privind dezvoltarea elevilor în plan personal, social şi profesional.

Modernizarea Curriculum-ului la educaţa civica s-a efectuat din perspectiva centrării pe elev, orientării la formarea de competenţe integratoare, realizării inter-disciplinarităţii, dezvoltării competenţelor formate la treapta gimnazială de învăţămînt.

În elaborarea Curriculumului actual de educaţie civica pentru treapta liceală s-au luat în consideraţie observaţiile şi sugestiile cadrelor didactice, ale managerilor şcolarii şi ale membrilor societăţii civile, precum şi experienţa educaţională din ultimii ani de peste hotare. În cele din urmă se realizează o grila comuna de drepturi şi responsabilităţi care ar putea constitui baza cetăţeniei active la nivel instituţional şi comunitar.

a) Drepturile:- la dezvoltarea încrederii în propria identitate şi a capacităţii de a dezvolta noi identităţi; - la securitatea vieţii şi tratament echitabil; - la definirea şi păstrarea diferenţelor dintre elevi prin mijloace paşnice; - la luarea deciziilor şi la activitatea consiliilor şcolare; - la acces egal la informaţie şi la bunurile comune etc.

b) Responsabilităţile:- de a respecta drepturile şi libertăţile altora;- de a contribui la dezvoltarea proprietăţii comune; - de a-şi asuma consecinţele acţiunilor sale asupra securităţii şi bunăstării altora; - de a păstra patrimoniul cultural şi intelectual; - de a participa activ la viaţa comunităţii etc. Astfel, Educaţia civică urmăreşte încurajarea pregătirii tinerilor pentru rolurile şi responsabilităţile

de cetăţeni ai ţării şi ai lumii, pregătirea acestora pentru a se implica activ, responsabil şi dezinteresat în viaţa comunităţii.

2

Administrarea disciplinei

Statutul disciplinei

Ariacurriculară

ClasaNr. de unităţi de

conţinutpe clase

Nr.de orepe an

Disciplină obligatorie

Ştiinţe socio-umanistice

X 4 module 34XI 4 module 34XII 4 module 34

I. Repere conceptuale Disciplina educaţie civică se profilează, în actualul context educaţional, ca un demers complex, ale

cărui dimensiuni – educaţie pentru identitate, educaţie pentru valorile naţionale şi general-umane, educaţie pentru democraţie şi civism, educaţie pentru creştere personală şi carieră, educaţie pentru promovarea sănătăţii fizice şi psihice – se înscriu într-o nouă paradigmă, care îşi propune extinderea cadrului problematic al şcolii şi al familiei către mediul socio-cultural.

Actualitatea disciplinei este determinată şi de Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) care conturează beneficiarilor un „profil de formare european”, antrenînd toate persoanele, indiferent de vîrstă, rol social şi alte diferenţe. În acest sens disciplina educaţie civică are ca deziderat educarea sentimentului de devotament faţă de statul Republica Moldova la toţi cetăţenii acestuia, indiferent de origine etnică, cultură, convingeri, precum şi formarea identităţii, manifestată în identitate personală şi civică, identitate naţională şi europeană, în vederea participării lor active la construirea unei societăţi democratice la nivelul comunităţii locale, naţionale, regionale şi globale.

Astfel se realizează ideea creării unui mediu educaţional unic prin formarea la tinerii cetăţeni a unor competenţe integratoare comune.

Educaţia civică în liceu vizează însuşirea de către elevi a cunoştinţelor despre drepturile şi îndatoririle fundamentale ale omului şi formarea trebuinţei de a le realiza în viaţa cotidiană; educarea patriotismului, a respectului faţă de legile şi simbolurile statului, dezvoltarea conştiinţei naţionale şi a spiritului civic; formarea unei atitudini responsabile faţă de propria sănătate ca valoare personală şi socială; stimularea activităţii politice, economice, sociale; asumarea responsabilităţii pentru propriul destin şi destinul ţării.

Activităţile realizate în cadrul orelor de Educaţia civică vor fi completate cu activităţi educative în şcoală, activităţi extraşcolare, precum şi activităţi în parteneriat cu familia şi comunitatea.

Scopul major al Educaţiei civice: formarea cetăţeanului activ şi responsabil, devotat Patriei – Republica Moldova, pregătirea elevului pentru a trăi şi a activa conştient într-o societate democratică, a-şi asuma responsabilităţi pentru propriul destin şi destinul ţării.

COMPETENŢE GENERALE:1. Utilizarea conceptelor specifice domeniului civic pentru investigarea/aprecierea unor fapte,

evenimente, procese din viaţa reală a comunităţii locale, naţionale, regionale; 2. Aplicarea cunoştinţelor specifice domeniului civic în rezolvarea unor situaţii problemă, precum

şi în analizarea oportunităţilor de creştere personală şi de încadrare în cîmpul muncii; 3. Conştientizarea apartenenţei la familie, comunitate, statul Republica Moldova, Europa;4. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme în cadrul diferitelor grupuri, precum şi la

nivel de instituţie, comunitate; 5. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, în contextul unei lumi în continuă

schimbare ; 6. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor la nivel instituţional şi comunitar.

3

PRINCIPIILE EDUCAŢIEI CIVICECurriculumul la educaţia civică are la bază principiile: centrării pe cel educat, ca subiect al activităţii instructiv-educative; compatibilizării curriculumului naţional cu cel european din perspectiva formării aceloraşi

competenţe-cheie; asigurării coerenţei intra- şi interdisciplinare, intra- şi intercurriculare; învăţării prin acţiune, care presupune participarea activă şi conştientă a elevilor la procesul de

cunoaştere şi implicare directă în activităţi de interes comunitar; accesibilităţii, care presupune dimensionarea conţinuturilor educaţionale în corelare cu

particularităţile psihice de vîrstă şi individuale ale elevilor; unităţii teleologice a cunoştinţelor, competenţelor/comportamentelor, atitudinilor.

Competenţe-cheie/transversale1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi;2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat;3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină;4. Competenţe acţional-strategice;5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare;6. Competenţe interpersonale, civice, morale;7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;8. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC);9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori);10. Competenţe antreprenoriale.

Competenţe transdisciplinare pe trepte de învăţămînt(treapta liceală)

Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi Competenţe de a stăpîni metodologia de integrare a cunoştinţelor de bază despre natură,

om şi societate în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii personale şi sociale.

Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat Competenţe de a comunica argumentat în limba maternă/limba de stat în situaţii reale

ale vieţii. Competenţe de a comunica într-un limbaj ştiinţific argumentat.

Competenţe de comunicare într-o limbă străină Competenţe de comunicare într-o limbă străină. Competenţe de a cominica argumentat într-o limbă străină în situaţii reale ale vieţii.

Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie Competenţe de a organiza activitatea personală în condiţiile tehnologiilor aflate în

permanentă schimbare. Competenţe de a dobîndi şi a stăpîni cunoştinţe fundamentale din domeniul

Matematică, Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii în coraport cu nevoile sale. Competenţe de a propune idei noi în domeniul ştiinţific.

Competenţe acţional-strategice Competenţe de a-şi proiecta activitatea, de a vedea rezultatul final, de a propune soluţii

de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii. Competenţe de a acţiona autonom şi creativ în diferite situaţii de viaţă pentru protecţia

mediului ambiant.

4

Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC) Competenţe de a utiliza în situaţii reale instrumentele cu acţiune digitală. Competenţe de a crea documente în domeniul comunicativ şi informaţional şi a utiliza

serviciile electronice, inclusiv reţeaua Internet, în situaţii reale.Competenţe interpersonale, civice, morale

Competenţe de a colabora în grup/echipă, a preveni situaţii de conflict şi a respecta opiniile semenilor săi.

Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică, solidaritate şi coeziune socială pentru o societate non-discriminatorie.

Competenţe de a acţiona în diferite situaţii de viaţă în baza normelor şi valorilor moral-spirituale.

Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare Competenţe de gîndire critică asupra activităţii sale în scopul autodezvoltării continue şi

autorealizării personale. Competenţe de a-şi asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă. Competenţe de a se adapta la condiţii şi situaţii noi.

Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori) Competenţe de a se orienta în valorile culturii naţionale şi a culturilor altor etnii în

scopul aplicării lor creative şi autorealizării personale. Competenţe de toleranţă în receptarea valorilor interculturale.

Competenţe antreprenoriale Competenţe de a stăpîni cunoştinţe şi abilităţi de antreprenoriat în condiţiile economiei

de piaţă în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial. Competenţa de a-şi alege conştient viitoarea arie de activitate profesională.

III. Repartizarea unităţilor de conţinut pe clase şi pe unităţi de timp

Clasa Unităţi de conţinutNr.deore

X

Omul – fiinţă socială 8Legea – instrument de protecţie a persoanei 10Viaţa şi sănătatea – valori personale şi sociale 8Creşterea personală şi orientarea pentru carieră 8

XI

Omul – fiinţă socială 8Legea – instrument de protecţie a persoanei 8Viaţa şi sănătatea – valori personale şi sociale 8Creşterea personală şi orientarea pentru carieră 10

XII

Omul – fiinţă socială 8Legea – instrument de protecţie a persoanei 8Viaţa şi sănătatea – valori personale şi sociale 8Creşterea personală şi orientarea pentru carieră 10

5

Clasa a X-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare

analiza valorilor de bază pentru autodezvoltare şi autorealizare;

analiza unor relaţii interpersonale bazate pe normele morale, atitudini deschise şi comportament empatic;

descrierea factorilor de menţinere a atitudinii constructive faţă de sine şi ceilalţi;

analiza rezultatelor unor proiecte de acţiuni de interes comunitar.

I. Omul – fiinţă socială. 1. Demnitatea umană. Identitatea şi demnitatea umană. Demnitatea naţională. Conştiinţa naţională2. Relaţii interpersonale. Pasiuni şi sentimente. Egalitatea responsabilităţii într-o relaţie. Abstinenţa şi importanţa ei pentru un stil de viaţă sănătos.3. Maturitatea socială şi pregătirea pentru viaţa de familie. Analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare. Parentalitatea. Comunicarea şi responsabilitatea în relaţii de cuplu.

aplicarea tehnicilor de estimare a propriei personalităţi;

discuţie – panel; elaborarea regulilor de convieţuire în

grupurile din care fac parte; elaborarea unui plan de acţiuni pentru

atingerea scopurilor personale; studiu de caz; modelarea comportamentelor adecvate

diverselor roluri civice

argumentarea necesităţii că legea trebuie să se bazeze pe valori şi principii democratice;

soluţionarea prin prisma legii a unor situaţii ce ţin de dreptul civil;

formularea judecăţilor de valoare referitor la respectarea principiului egalităţii tuturor în faţa legii;

aplicarea regulilor de elaborare a unor proiecte de cercetare şi dezvoltare în domeniul antreprenorial;

identificarea caracteristicilor care ar demonstra că Republica Moldova este parte a civilizaţiei europene;

II. Legea – instrument de protecţie a persoanei. 4. Dreptate şi lege.

Norme juridice. Norme morale. Noţiuni generale despre Dreptul civil. Raportul juridic civil.

5. Dreptul de proprietate. Formele de proprietate şi utilizare a bunurilor. Apărarea dreptului de proprietate. Moştenirea legală şi testamentară. Atitudini şi comportamente faţă de proprietate.

6. Persoana şi exercitarea calităţi de cetăţean: normă şi lege.Răspunderea juridică. Egalitatea în faţa legii. Noţiune de discriminare. Cauzele şi consecinţele unor discriminări din societate (corupţia, abuzul de putere). Modalităţi de prevenire a acestora.

7. R. Moldova şi integrarea europeană.R. Moldova – parte a civilizaţiei europene. Valori naţionale. Valori europene.

exerciţii de reflecţie pentru determinarea oportunităţilor de angajare în anumite relaţii sociale reglementate juridic;

analiza normelor de drept civil; exerciţii de rezolvare în baza prevederilor

legale, a unor situaţii de conflict specifice domeniilor de drept civil;

întâlniri cu persoane–resursă; exerciţii de rezolvare a unor probleme

referitoare la funcţionarea legii în comunitate;

exerciţii de analiză a formelor de proprietate şi utilizare a bunurilor

exerciţii de cercetare a surselor scrise; exerciţii de analiză a calităţii relaţiilor

sociale şi a mediului social.

6

formularea judecăţilor de valoare în raport cu diferite teorii /viziuni referitoare la sănătate, la viaţă în toate formele ei de existenţă;

accesarea serviciilor specializate de informare în domeniul sănătăţii /riscurilor asociate modului nesănătos de viaţă;

II. Viaţa şi sănătatea – valori personale şi sociale8. Sănătatea – element de cultură.Sănătatea personală şi socială – condiţie a calităţii genofondului. Factorii care afectează sănătatea;9. Viaţa şi conflictul de valori. Aspecte bioetice.

Transplantul de organe, clonarea.10. Reglementări legale privind protecţia sănătăţii.Servicii acoperite de poliţa de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală;

Discuţii, dezbateri referitoare la relaţia dintre nivelul de cultură individuală/ a comunităţii /societăţii şi sănătatea omului, a lumii în toate formele de existenţă;

întîlniri cu persoane – resursă; exerciţii de analiză a atitudinii individuale

faţă de sănătatea proprie; exerciţii de analiză a calităţii relaţiilor cu

mediul ambiant; proiecte de ameliorare a stărilor de

sănătate publică; proiecte de ameliorare a stărilor mediului

ambiant; vizite de studiu la serviciile teritoriale de

asigurare medicală;

elaborarea unor proiecte de acţiuni de interes comunitar;

descrierea unor modalităţi de punere în valoare a propriului Eu şi a propriului potenţial pentru autodezvoltare şi auto-realizare;

elaborarea proiectului personal de carieră;

identificarea resurselor personale care influenţează planificarea carierei;

identificarea relaţiilor dintre calităţile personale, valorile personale şi reuşita personală;

elaborarea unui plan de îmbunătăţire a autocontrolului

III. Creşterea personală şi orientarea pentru carieră

11. Autocunoaştere şi dezvoltare personală. Calităţi şi valori personale. Reuşita personalăÎnvăţare eficientă – tehnici de stimulare a creativităţii. 12. Managementul resurselor personale.Tipuri de resurse personale. Managementul învăţării: succes şcolar. Performanţă şcolară: caracteristici, factori favorizaţi / frenatori13. Planificarea carierei

Calitatea vieţii personale: calitatea vieţii şi stilul de viaţă. Stilul de viaţă de calitate ca resursa a performantei în activitate şcolară / profesionala. Roluri şi competenţe sociale.

fise de lucru individual / în grup, realizarea planului individual de lucru şi al clasei;

elaborarea orarului zilei, săptămânal sau semestrial, pentru toate tipurile de activităţi;

rezolvarea prin colaborare a situaţiilor-problemă despre reuşita personală;

participarea la soluţionarea problemelor care privesc propria dezvoltare;

exerciţii de luare a deciziilor raţionale, potrivit unor roluri asumate;

aprecierea criteriilor de analiză şi de alegere a unei meserii;

proiect de grup de promovare a sprijinului social, în situaţii de criză (catastrofe

7

emoţional. naturale, violenţă, accidente etc.); analizarea corespondenţelor dintre

resursele personale de învăţare şi cerinţele şcolare.

Clasa a XI-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare

identificarea implicaţiilor personale pentru dezvoltarea propriului potenţial;

analiza condiţiilor de promovare a valorilor naţionale şi general-umane;

identificarea cauzelor ce conduc la comportamente deviate;

propunerea unor sugestii de promovare a respectului faţă de cetăţeanul ţării, fără deosebire de gen, stare socială etc.

I. Omul – fiinţă socială. 1. Idealul omului modern.

Dialogul intercultural. Nevoia de toleranţă în societate.

2. Valori, nonvalori şi comportament deviatApartenenţa la un grup social şi realizarea responsabilităţilor asociate acestuia.

3. Roluri şi competenţe sociale. Manifestarea unui comportament activ şi responsabil, adecvat unei lumi în schimbare. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii.

4. Persoana şi exercitarea calităţi de cetăţean.Respectul cetăţeanului faţă de autorităţi. Respectul autorutăţilor faţă de cetăţean.

activităţi de învăţare prin cooperare; activităţi în folosul comunităţii exerciţii de analiză a comportamentului

propriu în calitate de consumator; vizite de studiu în comunitate; discuţii în grup pe probleme de interes

public; realizarea unui proiect de implicare

comunitara vizând promovarea conceptului de calitate a vieţii.

analiza normelor de drept al familiei, al muncii şi cel fiscal prin prisma unor principii şi valori.

soluţionarea prin prisma legii a unor situaţii ce ţin de dreptul familiei, al muncii şi cel fiscal.

manifestarea unei poziţii proactive în promovarea unui comportament corect faţă de autorităţi şi în solicitarea unei atitudini de respect

II. Legea – instrument de protecţie a persoanei.

5. Dreptul familieiNoţiuni generale despre Dreptul familiei. Căsătoria. Condiţiile de încheiere a căsătoriei. Procedura de înregistrare. Raporturile patrimoniale şi nepatrimoniale dintre soţi. Desfacerea căsătoriei. Autorităţile tutelare.

6. Dreptul muncii. Angajarea la muncă în ţară şi peste hotare. Probleme legate de angajarea la muncă. Contractul individual de muncă.

7. Dreptul fiscal.

exerciţii de recunoaştere / definire şi utilizare a termenilor specifici dreptului fiscal, al muncii şi al familiei;

redactarea scrisorilor de atenţionare, de protest, care vizează situaţii de încălcare în comunitate a normelor de drept fiscal, al familiei;

interviu şi prezentarea informaţiilor dobândite;

exerciţii de mini-documentare în mass-

8

de la autorităţi. argumentarea necesităţii exercitării

dreptului la asociere. aprecierea rolului organizaţiilor

europene în procesul de integrare europeană a R. Moldova.

Sistemul fiscal al R. Moldova. 8. Societatea civilă.

Dreptul la asociere. Organizaţiile cetăţeneşti.9. R. Moldova şi integrarea europeană.

Relaţiile R. Moldova cu principalele organizaţii europene: realizări, probleme şi perspective. Aspecte ale integrării economice europene a R. Moldova.

media; dezbaterea unor evenimente / procese din

comunitate; activităţi practice de interes comunitar; exerciţii de luare a deciziilor conform unor

roluri asumate.

argumentarea dependenţei atitudinii faţă de sănătate (personală, publică) de nivelul de cultură (a persoanei, a poporului).

III. V iaţa şi sănătatea – valori personale şi sociale

10.Sănătatea – element de cultură.Igiena muncii intelectuale. Dozarea efortului, suprasolicitarea. Modalităţi de diminuare a oboselii.Impactul alimentar asupra stării de sănătate. Consecinţele practicilor alimentare nesănătoase: tulburări de nutriţie, dereglări endocrine etc.

11. Viaţa şi conflictul de valori. Aspecte bioetice. Ingineria genetică.

12. Reglementări legale privind protecţia sănătăţii.Surse de informare şi servicii abilitate să acorde asistenţă (medicală, juridică, socială, psihologică etc.).Drepturile şi responsabilităţile pacienţilor.

discuţii despre importanţa alternării activităţii intelectuale cu activitatea fizică;

dezbateri publice : „Starea de sănătate a persoanei, societăţii – indicator al nivelului de cultură”;

masă rotundă: „Factorii care prejudiciază starea de sănătate a persoanei, a societăţii”;

eseu „Mens sana in corpore sano”; vizite de studiu la servicii abilitate să acorde

asistenţă (medicală, juridică, socială, psihologică etc.).

întîlniri cu persoane-resursă;

demonstrarea atitudinii constructive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;

elaborarea strategiei pentru protecţia consumatorului;

analiza condiţiilor de calitate, roluri şi responsabilităţi specifice, instituţii comunitare ca posibili parteneri ai şcolii;

analiza modalităţilor de explorare

IV.Creşterea personală şi orientarea pentru carieră

13. Autoevaluarea. Modalităţi de realizare şi creştere personală

Integrarea abilităţilor de relaţionare, în vederea dezvoltării personale şi profesionale. Aplicarea principiilor unei comunicări interpersonale pozitive.

14. Elaborarea şi implementarea proiectelor în comunitate.

Ciclul de viaţă a unui proiect. Proiectul de parteneriat educaţional. Proiecte educaţionale europene

exerciţii de utilizare adecvată a informaţiilor, în propria activitate, pentru obţinerea succesului;

exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate;

exerciţii de analiză a structurii unui proiect de soluţionare a unei probleme de interes comunitar;

implicarea comunitară ca modalitate de promovare a dezvoltării carierei şi calităţii

9

a resurselor personale care influenţează planificarea carierei;

structurarea unei schiţe a planului de dezvoltare a resurselor personale, prin raportare la obiectivele de viitor;

elaborarea unui plan de cariera după finalizarea învăţământului liceal: obiective, resurse, obstacole, acţiuni alternative (consecinţe, avantaje, limite).

15. Managementul informaţiilor.Resurse de obţinere a informaţiilor despre opţiunile educaţionale sau profesionale. Relaţia succes şcolar – reuşita personală şi profesională. Criterii de analiză a reuşitei personale / profesionale.

16. Planificarea carierei în situaţii de schimbări economice, sociale, tehnologice

Rolul succesului şcolar în obţinerea succesului în viaţa personală şi în carieră: percepţia elevilor, a profesorilor, a factorilor de decizie, a opiniei publice.

vieţii; proiecte individuale de dezvoltare, cu

identificarea opţiunilor educaţionale şi profesionale;

vizite de documentare, în vederea completării informaţiilor despre ofertele educaţionale dobândite din diverse surse;

exerciţii de autoevaluare a convingerilor, atitudinile şi comportamentele definitorii pentru dezvoltarea personală;

Clasa a XII-a

Competenţe specifice Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare

compararea situaţiilor din viaţa reală cu cele ideale;

analiza diferitor comportamente şi modele de personalitate;

realizarea unor relaţii interpersonale bazate pe normele morale, atitudini deschise şi comportament empatic;

promovarea intereselor personale şi colective în mod adecvat, legal şi eficient;

demonstrarea cooperării cu membrii familiei şi ai comunităţii în diferite activităţi, respectând atât interesul propriu, cât şi interesele celorlalţi.

formularea judecăţilor de valoare cu referire la parentalitatea responsabilă;

I. Omul – fiinţă socială. 1. Sensul vieţii.

Reflecţii asupra sensului vieţii şi diversităţii realităţii. Profilul ideal şi realul din viaţa cotidiană.2. Modelul de personalitate şi criterii

axiologice ale comportamentului modern. Comportamentul în familie şi societate – cartea de vizită a semenilor: între valori şi norme etice.

3. Tipuri de relaţii interpersonale. Relaţia om – persoană – individ – personalitate – individualitate. Estimarea valorii prieteniei cu sexul opus.

4. Relaţiile în / pentru familie. Stilul de viaţă orientat pentru sine şi cel orientat pentru familie. Concubinaj versus familie. Valori şi semnificaţii ale tradiţiilor vieţii de familie. Responsabilitatea parentală pentru educarea

participări competente la viaţa şcolii, si, în perspectivă, a societăţii;

exerciţii de elaborare de proiecte individuale şi de grup;

interviu şi prezentarea informaţiilor dobândite;

exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate;

exersarea abilităţilor de învăţare critică, creativă şi eficientă, în vederea obţinerii reuşitei personale şi profesionale;

exerciţii de generalizare a aspectelor pozitive ale căsătoriei şi vieţii familiale în calitate de temelie a societăţii şi a fericirii personale.

10

cetăţeanului.

identificarea valorilor pe care le protejează /promovează dreptul penal, dreptul de procedură penală şi dreptul administrativ;

exercitarea adecvată, în diferite situaţii, a drepturilor acordate de dreptul penal, dreptul de procedură penală, dreptul ad-ministrativ;

manifestarea responsabilităţii faţă de propriul destin şi destinul ţării;

exercitarea calităţii de cetăţean prin participare activă la alegeri;

aplicarea demersurilor de promovare a ideilor /acţiunilor de integrare europeană a R Moldova;

argumentarea necesităţii şi a posibilităţii manifestării patriotismului în Europa unită.

II. Legea – instrument de protecţie a persoanei. 5. Dreptul Penal.

Noţiuni generale despre Dreptul penal. Componente de bază. Infracţiunea: cauze, elemente caracteristice, tipuri. Victimele infracţiunii. Pedeapsa penală şi felurile ei.6. Procesul Penal

Noţiuni generale despre procesul penal. Categoriile de persoane implicate în procesul penal. Drepturile, responsabilităţile şi atribuţiile persoanelor implicate în procesul penal. Instanţele de judecată care examinează cauzele penale.7. Contravenţia administrativă.Noţiunea de contravenţie administrativă. Deosebirile contravenţiilor administrative de infracţiuni. Pericolul social pe care îl comportă contravenţiile administrative. Sancţiuni aplicate pentru săvârşirea contravenţiilor administrative.8. Cetăţenia. Persoana şi exercitarea calităţi de cetăţean: normă şi lege. Opinia personală şi opinia publică. Cetăţenia şi alegerile. Prevederi constituţionale şi Codul electoral. Codul de conduită în cadrul alegerilor. 9. R. Moldova şi integrarea europeană.Perspective pentru tinerii în procesul de integrare europeană a R. Moldova. Patriotismul şi integrarea europeană a R. Moldova.

discuţii dirijate pe marginea unor subiecte de drept penal şi de procedură penală;

exerciţii de analiză a cazurilor de încălcare a legii penale şi procesual – penale;

vizite de documentare în teritoriu (poliţie, procuratură, APL);

analiza unor studii de caz din viaţa reală e încălcare a legii;

interviuri cu persoane–resursă despre activitatea instituţiilor de stat;

discuţii dirijate pe marginea subiectelor despre contravenţii administrative;

sondaje de opinie cu membrii comunităţii despre pericolul încălcării legii;

discuţii în grup despre modalităţi de îmbunătăţire a respectării legii în comunitate;

exerciţii de utilizare a cunoştinţelor juridice în rezolvarea unor probleme, prin cooperare cu ceilalţi;

dezbaterea unor evenimente / procese din comunitatea locală / naţională.

promovarea iniţiativelor de incluziune socială a persoanelor aflate în dificultate, inclusiv a celor infestate cu HIV/SIDA;

III. V iaţa şi sănătatea – valori personale şi sociale

10. Sănătatea – element de cultură.

întîlniri cu persoane-resursă „Remedii adecvate stărilor fizice şi psihice în situaţii nestandard”;

autoevaluarea reacţiilor proprii manifestate

11

Impactul tradiţiilor şi obiceiurilor asupra stării de sănătate personală şi publică. 11. Viaţa şi conflictul de valori. Aspecte bioetice. Eugenetica, fertilizarea (in vitro), eutanasia.

12. Reglementări legale privind protecţia sănătăţii.

Cadrul legal cu referire la traficul de fiinţe umane, vînzările de organe umane, HIV / SIDA, narcobusinessul etc.

anterior în situaţii nestandard (concursuri, olimpiade, examene);

studierea prevederilor legale privind protecţia sănătăţii;

elaborarea de proiecte privind asigurarea stării de sănătate socială;

dezbatere „Sănătatea societăţii este mai mult decît sănătatea fiecăruia”;

conferinţă „Sănătatea personală şi socială – condiţie a calităţii genofondului”;

masă rotundă „Iniţiative, comportamente întru incluziunea socială a persoanelor aflate în dificultate, inclusiv a celor infestate cu HIV/SIDA”;

promovarea intereselor personale şi colective în mod adecvat;

demonstrarea aplicării achiziţiilor din domeniul ştiinţelor studiate pentru soluţionarea problemelor social-economice din comunitate;

explorarea resurselor personale care influenţează planificarea carierei;

elaborarea unui program personalizat de reuşită personală şi profesională;

analiza necesităţilor şi avantajelor învăţării permanente;

analiza conceptului de calitate a vieţii în contextul dezvoltării carierei;

analiza conceptelor de egalitate de şanse şi de egalitate de gen, din perspectiva planificării carierei;

exersarea abilităţilor de utilizare a

IV. Creşterea personală şi orientarea pentru carieră

13. Iniţierea unei afaceri. Asumarea responsabilităţii şi a consecinţelor pentru creştere personală. Elemente de marketing personal. Factori de creştere economică într-o afacere. Factori de risc într-o afacere. Întâlnirea cererii cu oferta. Preţul bunurilor şi serviciilor

14. Orientarea profesională.Alegerea profesiei şi realităţile economiei de piaţă. Strategii de responsabilizare şi de pregătire pentru viaţa de adult. Calităţile şi responsabilităţile liderilor. Comportamentul liderilor.

15. Învăţarea permanentă (caracteristici, cerinţe naţionale şi europene)

Elaborarea proiectului de dezvoltare personală si profesionale. Alternative educaţionale şi profesionale. Învăţământ universitar de scurtă/ lungă durată.

exerciţii de integrare a abilităţilor de creare de relaţii, în vederea dezvoltării personale şi profesionale;

exerciţii de utilizare a cunoştinţelor economice în rezolvarea unor probleme din viaţa reală;

cooperarea cu ceilalţi pentru exemplificarea bunurilor şi serviciilor publice;

evaluarea pregătirii personale pentru continuarea studiilor/ pentru încadrarea profesională;

executarea şi adaptarea planului de afaceri la condiţiile de mediu pe parcursul unei perioade determinate;

portofoliul personal şi planul pentru carieră după finalizarea liceului;

exerciţii de cooperare cu ceilalţi pentru exemplificarea bunurilor şi serviciilor publice;

CV, scrisoare de intenţie, interviul de

12

documentelor de marketing personal în vederea continuării studiilor sau a încadrării pe piaţa muncii;

propunerea unor modalităţi de continuare a traseului educaţional în ciclul superior al liceului / inserţia profesională,

16. Asigurarea carierii.Impactul carierei şi a profesiei asupra calităţii vieţii. Calitatea vieţii în situaţii de criză. Pregătirea pentru examene şi managementul stresului. Egalitatea de şanse în dezvoltarea carierei.

angajare - cerinţe formale, standarde europene - documente Europass: CV-ul european, paşaportul lingvistic, suplimentul la diplomă, certificatul de calificare;

exersarea abilităţilor de management al stresului în pregătirea pentru examene.

13

IV. Sugestii metodologice

La treapta liceală obiectivele disciplinei Educaţie Civică sunt orientate spre stimularea abilităţilor de învăţare permanentă, în scopul dezvoltării personale şi al integrării în viaţa socială activă. Procesul de predare-învăţare specific Educaţiei Civice este orientat de principiile implicării active, centrate pe elev. În acest scop, strategiile recomandate sunt cele activ-participative, fiind folosite metode comunicative, tehnici interactive şi activităţi individuale, centrate pe elev, pe perechi şi de grup.

Considerarea elevului ca subiect al învăţării şi orientarea spre formarea competenţelor specifice, presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării, printre care utilizarea unor metode active: învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de roluri, analiza de text, realizarea de portofolii, asaltul de idei, exerciţiul, dialogul, conversaţia dirijată sau liberă, chestionarul de interese şi abilităţi, conversaţia, discuţia, prezentarea, dezbaterea, elaborarea şi implementarea proiectelor etc. Utilizarea lor eficientă vor contribui la elaborarea strategiilor de predare care să permită trecerea reală de la centrarea pe conţinuturi, la centrarea pe experienţe de învăţare, adică pe competenţe integratoare.

Exemple de competenţe integratoare pentru treapta liceală:

elaborarea unei comunicări cu conţinut civic şi viaţa comunităţii; prezentarea unui raport despre o acţiune comunitară realizată cu colegii, prietenii sau membrii

familiei; participare în pregătirea foto-galerii care demonstrează participarea cetăţenească cu ocazia

unui eveniment important pentru şcoală sau localitate; redactarea unui articol despre evenimentele clasei/şcolii pentru revista şcolară; pregătirea şi prezentarea unui discurs structurat sau a unui plan de acţiune despre

soluţionarea unei probleme din comunitate; alcătuirea şi prezentarea unui calendar al faptelor personale, ale colegilor de clasă sau ale

membrilor familiei; elaborarea unui foto-eseu despre evenimentele organizate în familie, şcoală sau localitate; alcătuirea unui demers/cerere către administraţia instituţiei sau autorităţilor publice locale cu

referire la implicarea activă împreună cu membrii familiei, clasei/şcolii prin care va fi soluţionată o problemă socială;

prezentarea unui ghid de mediere în care vor fi propuse modalităţi de soluţionare a conflictelor prin negociere şi compromis;

prezentarea unui plan de dezvoltare personală şi construcţia carierii profesionale; participarea în cadrul unor dezbateri în clasă, şcoală unde vor fi puse în analiză soluţii pentru

anumite subiecte contradictorii; realizarea unui raport foto/video despre participarea în cadrul unor conferinţe, mese rotunde

sau expoziţii în care a participat cu colegii de clasă, membrii familiei etc.

În cadrul activităţilor organizate la ore, elevii utilizează practic diverse strategii de învăţare, menite să formeze competenţe de comunicare eficientă, de creare a unor relaţii de succes, de explorare a resurselor personale şi a carierei. Procesul didactic se focalizează atât pe asimilarea de cunoştinţe şi abilitaţi specifice disciplinei, cât şi pe folosirea mecanismelor învăţării conştiente şi eficiente, pe care elevii să le aplice şi în diferite contexte de viaţă, nu doar în cadrul şcolii, ci şi implicarea activă în soluţionarea problemelor comunităţii. Aceasta va contribui la crearea cadrului educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în procesul de învăţare.

14

De regulă, predarea Educaţiei civice porneşte tot de la utilizarea manualelor ca principal instrument în procesul de predare-învăţare. Expunerea structurată a unor fragmente din manual, de către profesor, urmată de discuţii cu elevii şi de întrebări reprezintă cea mai frecventă abordare a procesului didactic. Totodată se simte nevoia de a încuraja mai mult învăţarea activă şi participativă în educaţia pentru cetăţenie, prin intermediul politicii şi structurilor formale. Chiar elevii ar trebui încurajaţi să înlocuiască metodele didactice tradiţionale şi să organizeze alte forme de activitate, incluzând toate experienţele de învăţare pe care elevii le parcurg în şcoală.

Pentru realizarea obiectivelor preconizate şi formarea competenţelor integratoare, cadrele didactice vor utiliza de asemenea şi diverse tipuri de activităţi extraşcolare din perspectiva educaţiei pentru cetăţenie, cum ar fi:

activităţi de participare la luarea deciziilor în clasă /şcoală / comunitate (consilii şcolare, parlamentele copiilor etc.);

acţiuni civice în comunitate (vizite, excursii, schimburi între şcoli, acţiuni de sprijin pentru persoanele defavorizate, activităţi voluntare, campanii de informare etc.);

acţiuni de organizare eficientă a timpului liber în grup (cluburi, asociaţii, grupuri de interese etc.).

Prin implicare activă şi participare la soluţionarea unor probleme din comunitate, elevii dobândesc cunoştinţe şi abilităţi care îi ajută să devină actori responsabili şi să contribuie la viaţa şcolară, a familiei, a grupului de prieteni, să transforme activitatea de învăţare într-un proces permanent, să îşi creeze viitorul – ceea ce presupune asumarea de roluri responsabile.

Pentru accentuarea caracterului practic – aplicativ al disciplinei se va face apel la experienţa de viaţă a elevilor, exemple din societate, accentuând domeniul de pregătire a elevilor, analiza unor procese referitoare la calea de integrare a Republicii Moldova în spaţiul economic al Uniunii Europene. În planificarea şi în proiectarea didactică cadrele didactice vor avea drept reper principal prevederile Curriculei, atât în ceea ce priveşte competenţele, unităţile de conţinuturi, cât şi standardele de performanţă. Eşalonarea pe semestre a competenţelor specifice şi a unităţilor de conţinuturi asociate acestora este la latitudinea profesorului, care va urmări constant, formarea la elevi, până la finele anului şcolar, a tuturor competenţelor specifice prevăzute de Curricula şcolară. Profesorii trebuie să asigure echilibrul între conţinutul care trebuie parcurs, metodologia didactică aleasă şi mediul de învăţare creat.

V. Sugestii de evaluare

În cadrul orelor de Educaţie civică, evaluarea va urmări progresul personal cu referire la integrarea şcolară şi socială, atitudinile faţă de lumea înconjurătoare şi faţă de propria persoană, interesele privind evoluţia personală şi diferite activităţi şi obţinerea succesului în propria activitate. Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic, permiţând atât profesorului cât şi elevului să stabilească nivelul de achiziţie a competenţelor şi a cunoştinţelor; să identifice lacunele şi cauzele lor; să regleze procesul educaţional la care participă prin relaţii de parteneriat şi colaborare.

Elementul de bază al Curriculumului actual îl reprezintă deschiderea spre comunitate, adică aprecierea nu doar a cunoştinţelor obţinute şi a capacităţilor formate la ore, ci şi a acţiunilor întreprinse în instituţia de învăţământ, în familie, grupurile de interese, în localitate. Conţinuturile învăţării prevăzute includ aspecte legate de: implicare comunitara şi voluntariat, domenii de activitate, direcţii de evoluţie şcolară şi profesională, elaborare de proiecte individuale şi de grup, cu relevanţă socială. Activităţile propuse reprezintă cai de asumare de către elevi a rolului de cetăţean activ şi responsabil, informat şi pregătit pentru a participa la trasarea propriului traseu de formare şi realizare a opţiunilor şcolare şi profesionale.

15

Pentru a se realiza o evaluare completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învăţare, a competenţelor achiziţionate, a progresului realizat, a produselor activităţii şi a învăţării elevilor. Este evident că metodele tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare.

Procesul de evaluare va îmbina formele tradiționale cu cele alternative. Pentru treapta liceală se propun utilizarea următoarelor metode de evaluare:

observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare); utilizarea unor fişe individuale de (auto)evaluare; testarea în vederea dezvoltării personale şi orientării profesionale; exprimarea ideilor şi a argumentelor personale prin postere, desene, colaje, compuneri; proiectul individual si de grup; activităţile practice în clasă, şcoală, comunitate; realizarea de portofolii.

De exemplu, o formă importantă de evaluare continuă la Educaţia civică, dar şi sumativă, o constituie portofoliul elevului. Elevii adună mostre din munca lor în domeniul învăţării în timp (proiecte, teste, comunicări, sarcini de învăţare), acestea putând să constituie o posibilitate de evaluare de la sfârşitul treptei liceale. Portofoliul este o metodă de evaluare cu caracter integrator, complex şi flexibil. El oglindeşte atât evoluţia elevilor, cât şi performanţele principale şi opţiunile de ei.

O altă metodă eficientă de evaluare la educaţia civică o constituie proiectul, care este o activitate de evaluare de lungă durată care începe în clasă, prin definirea şi înţelegerea sarcinii de lucru, se continuă după ore sau şi la alte discipline, în activităţile de dirigenţie, în afara şcolii implicând prietenii, membrii familiei şi ai comunităţii. pe parcursul mai multor zile sau săptămâni, perioadă în care elevul se consultă permanent cu profesorul şi se încheie tot în clasă, putând fi elaborat individual sau în grup.

Utilizarea eficientă a tehnicilor de evaluare ne pot furniza informaţii şi sugestii valoroase pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare. Folosirea unor noi metode, tehnici şi instrumente de evaluare, care furnizează date de natură calitativă şi criterială privind performanţele elevilor, constituie o posibilitate de realizare a efectului pozitiv.

Scopurile evaluării sunt variate şi rezulatele şcolare pot fi folosite pentru o mai bună monitorizare a educaţiei pentru cetăţenie. Informaţiile evaluative sunt adesea utile profesorilor şi elevilor şi, uneori, trebuie transmise şi părinţilor, prin intermediul rapoartele scrise sau orale. Cadrele didactice vor elabora instrumentele şi probele de evaluare în strictă corelare cu competenţele specifice şi unităţile de conţinuturi prevăzute în prezentul Curriculum. Cea mai cunoscută formă de conexiune inversă realizată este cea a fluxului informaţiilor specifice prin intermediul evaluării curente a activităţilor zilnice şi prin intermediul tehnicilor de evaluare de la finele semestrelor şi anului de studiu. Rezultatul formativ, obţinut în urma evaluării continue, contribuie la urmărirea şi evidenţierea progresului educaţional al elevilor. În cadrul procesului de evaluare continuă, dialogul educaţional dintre profesor şi elev capătă forţa necesară de a forma comportamente şi a schimba atitudini.

Evaluarea sumativă este un instrument preţios pentru profesor, furnizându-i acestuia datele necesare pentru a-şi modifica, transforma, adapta demersul educaţional viitor, în funcţie atât de conţinutul şi substanţa a ceea ce trebuie învăţat cât şi de capacităţile, atitudinile şi dispoziţiile elevilor faţă de procesul de învăţare.

Astfel vor fi realizate inter-legături, care vor contribui la corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizată de programa şcolară; punerea în valoare a rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev; recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de

16

învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale. În acest fel vor fi formaţi calităţile unor cetăţeni activi şi responsabili, ce presupune un dialog activ şi participativ între toţi factorii interesaţi de educaţia civică – cercetători, profesori factori de decizie politică, conceptori de curriculum, oficialităţi ale guvernului, părinţi şi elevi.

BIBLIOGRAFIE

1. Achiri I. şi alţii, Evaluarea standardelor educaţionale, Chişinău, 20092. Allport, G. Structura şi dezvoltarea personalităţii. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică,

R.A., 19913. Audigier, Francois et al., Education Civique et initiation juridique dans les colleges. Postface de Jacqueline Costa-

Lascoux Institut National de Recherche Pedagogique, Paris, 1996

4.Bîrzea, C. Arta şi ştiinţa educaţiei. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 19955.Branden, N. Cei şase stâlpi ai respectului de sine. Bucureşti: Editura Colosseum, 19966.Bunescu, Gh. Şcoala şi valorile morale. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 19987.Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ, I., Pânişoară, I.O., Potolea, D., Prelegeri pedagogice, Iaşi, Ed. Polirom,

20018. Convenţia pentru apărarea drepturilor Omului şi a libertăţilor fundamentale (1950)9. Convenţia cu privire la Drepturile Copilului (1989)10. Constituţia Republicii Moldova, Chişinău, 199411. Concepţia educaţiei în Republica Moldova / Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei. Chişinău: Editura

Lyceum, 200012. Curriculum şcolar. Clasele I-IV. Editura Prut Internaţional, Chişinău, 199813. Curriculum Educaţie civică. Clasele a V-a – aIX-a. Editura Arc, Chişinău, 200014. Curriculum Noi şi legea. Clasele a X-a – a XII-a. Editura Epigraf, Chişinău, 199915. Curriculum Educaţie moral-civică. Clasele a I-a a XII-a. Univers pedagogic, Chişinău, 2006.16. Cerbuşcă P., Mija V., Parlicov E., Educație civică, clasa a V-a, ghidul profesorului, Editura

„Ştiinţa”, 200417. Cozma, C. Educaţia pentru valorile umanităţii. În : Filosofia educaţiei: imperative, căutări,

orientări. Simpozionul internaţional. Ed. a V-a, 11-12 noiembrie 1997, Chişinău, 199718. Crişan A., Guţu V., Proiectarea curriculum-ului de bază, Ghid metodologic, Chişinău, 199719. Cucoş, C., Pedagogie generală, Iaşi, Ed. Polirom, 2000 20. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948)21. Educaţia civică în SUA, SIEDO, Chişinău, Epigraf, 199922. Educaţie pentru cetăţenie democratică. Ghid pentru profesori Autori: Ellie Keen şi Anca Tîrcă,

AREDDO, 199923. Faber, A.; Mazlish, E. Comunicarea eficienta cu copiii, acasa si la scoala. Bucuresti, Editura

Curtea Veche, 200224. Goleman, D. Inteligenta emotionala. Bucuresti, Editura Curtea Veche, 2002.25. Jigau, Mihaela. Factorii reuşitei scolare. Bucuresti, Editura Grafoart, 1998.26. Guţu V., Evaluarea curriculumului şcolar, Ghid metodologic, Chişinău, 200927. Manuale şcolare pentru disciplina Educaţie Civică (gimnaziu). 2004 – 200928. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, Bucureşti, Ed. Aramis, 200029. Niculescu C., Educaţia pentru sănătate în şcoală. Principii, obiective, conţinut. Revista de

Pedagogie, 5-7,199430. National Standards for Civics and Government Center for Civic Education, Calabasas,

California, 1997.31. Pâslaru, Vl., Cara, A., Grâu, E. Atitudini fundamentale. Constituire, formare, proiectare.

Editura Cartier Educaţional, Chişinău,1998

17

32. Projet “Education a la citoyennete democratique” (Concepts de base et competences cles de l’education a la citoyennete democratique) Une deuxieme synthese par François Audigier Universite de Geneve, Geneve, Suisse, 1999.

33. Solovei Rodica, Eşanu Rodica, Şcoala şi comunitatea. Ghid metodologic, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2007.

34. Solovei Rodica, Secară Rodica et.al, Tineri în acţiune sau cum să organizăm activităţi de voluntariat în folosul comunităţii, SIEDO, Chişinău, 2004.

35. Stamatescu, M., Evaluarea valorilor şi atitudinilor, S.A.I., serie nouă, vol XLVI, 200136. Stoica I., Musteaţă S., Evaluarea randamentului şcolar, Chişinău, 199737. Stoica, A., Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Bucureşti, Ed. Humanitas.

Educaţional, 200338. The Role of Civic Education The Communitarian NETWORK Autori: Margaret Stimmann

Branson, Charles H.Quigley, Washington, 1998.39. Vianu T. Opere. Vol. VIII : Introducere în teoria valorilor. Editura Minerva, Bucureşti, 1979 40. Jigău, M. Consilierea carierei. Bucureşti: Editura Sigma, 200141. Zolotariov E. Plăsmuind un suflet nobil, Chişinău,1991 42. Права человека (программа модального курса) «Мемориал», Москва, 1998. 43. Примерное планирование курсов истории и граждановедения для основной школы

Москва, Издательство «Школа-Пресс», 1999.44. Гражданско образование (книга за учителя). Издава центр «Отворено образование».45. www.edu.ro Învăţământ gimnazial. Planuri-cadru.46. www.edu.md Curriculum gimnazial47. www.europa.eu.int

18