Educatie fizica_Gimnaziu

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

EDUCAŢIA FIZICĂ

CURRICULUM

pentru învăţămîntul gimnazial

Clasele a V-a a IX-a

Chişinău, 2010

CUPRINS

I. CONCEPŢIA DIDACTICĂ A DISCIPLINEI

II. COMPETENŢE – CHEIE/TRANSVERSALE

III. COMPETENŢE TRANSDISCIPLINARE AL ÎNVĂŢĂMÎNTULUI PRIMAR.

IV. COMPETENŢE DE BAZĂ ALE DISCIPLINEI

V. REPARTIZAREA TEMELOR PE CLASE ŞI PE UNITĂŢI DE TIMP.

VI. COMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI, UNITĂŢILE DE CONŢINUT,

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE.

VII. STRATEGII DIDACTICE: ORIENTĂRI GENERALE (METODOLOGIE).

VIII. STRATEGII DE EVALUARE: ORIENTĂRI GENERALE.

IX. STANDARDE EDUCAŢIONALE PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR.

LISTA BIBLIOGRAFICĂ

2

PRELIMINĂRI

Reforma educaţională în Republica Moldova face parte din cadrul

transformărilor sociale definesc aceste procese. Curriculumul Naţional modernizat

este elaborat cu gîndul la competenţa elevilor care activ se integrează în viaţa

socială a noului secol. În acest context, modernizarea curriculumului este influenţat

de schimbările sociale, politice, economice şi culturale ale ţării noastre.

Statutul curriculumului stabileşte structura şi principiile de activitate în

cadrul sistemului de învăţămînt.

Structura curriculumului vizează elementele de conţinuturi didactice la nivel

de competenţe cognitive, competenţe psihomotrice, şi atitudini, în mod special,

conexiunile angajate la nivelul activităţii de proiectare a instruirii.

Funcţiile de competenţă ale curriculumului învăţămîntului gimnazial

determină structura procesului de realizare a conţinutului didactic la trei niveluri de

activitate: psihopedagogică, motrică şi socială.

Funcţia de competenţă psihopedagogică al curriculumului disciplinar

determină modul de aplicare a conţinuturilor didactice şi realizare a procesului

educaţional, angajînd resursele psihice şi pedagogice, al relaţiilor interpersonale ale

elevului în cadrul familiei şi în şcoală. Determină caracteristici de formare a

capacităţilor intelectuale, dezvoltarea intereselor faţă de educaţia fizică, stimularea

formării aptitudinilor.

Funcţia curriculumului în activităţile motrice reprezintă un ansamblu de

acţiuni motrice specifice articulate sistematic pe baza unor concepe, noţiuni, reguli,

principii, metodologii de organizare a procesului instructiv, avînd rezultanta

adaptivă a organismului la efort fizic.

Funcţia socială a curriculumului determină comportamentele elevilor, în

aspectul formării, competenţelor la nivel cognitiv, atitudinal şi motivaţional.

Aplicarea conţinuturilor didactice din curriculum urmăreşte proiectarea

didactică corectă în contextul priorităţii acordate competenţelor pedagogice şi

fizice.

3

În cadrul aplicării curriculumului este necesară asigurarea corespondenţelor

didactice necesare permanent între elementele unităţilor de conţinut: - competenţe

specifice de cunoştinţe, capacităţi, atitudini; - organizarea conţinuturilor activităţii

de învăţare-evaluare. Evident, este necesar de avut în vedere şi valorificarea

dimensiunilor de operaţionalizare a obiectivelor în realizarea procesului de

predare-învăţare şi formelor instruirii, integrabile din perspectiva (auto)instruirii şi

(auto) dezvoltării permanente.

Curriculumul va putea fi utilizat în procesul instructiv-educativ de către

cadrele didactice ce activează în domeniul învăţămîntului gimnazial la disciplina:

Educaţia fizică.

Instituţia de învăţămînt este obligată să creeze următoarele condiţii necesare

pentru desfăşurarea eficientă a procesului de implementare a curriculumului şcolar:

1.Realizarea integrală a procesului de predare-învăţare-evaluare.

2.Menţinerea aceluiaşi profesor de educaţie fizică la clasă pe întreaga

perioadă de studii.

3.Formarea competenţelor minime anual.

4.Evitarea suprasolicitării intelectuale, psihice, fizice, funcţionale ale

elevului.

5.Exluderea şablonizării procesului instrucţional.

6.Implicarea elevilor în situaţii ce ar mobiliza un ansamblu de resurse pentru

formarea competenţelor.

7.Respectarea demnităţii personale a elevului (relaţiile de colaborare –

cooperare „profesor-elev”).

8.Corelarea cunoştinţelor şi activităţilor didactice cu particularităţile de

vîrstă ale elevilor.

9.Crearea autonomiei elevului în activitatea didactică de învăţare.

Demersul educaţional se va desfăşura în mod integrat, pe competenţe, cu

număr de ore de planul –cadru de învăţămînt, aprobat de Ministerul Educaţiei şi

Tineretului al Republicii Moldova nr.516 din 24 iunie 2009, ref.: cu privire la

planurile de învăţămînt pentru învăţămîntul gimnazial.

4

I. CONCEPŢIA DIDACTICĂ A EDUCAŢIEI FIZICE.

În teoria şi practica educaţională didactică modernă a educaţie fizice este

abordată în prim plan de organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţămînt în

cadrul instruirii formative, informale şi nonformale la nivel de pregătire didactică.

Didactica educaţiei fizice este o ştiinţă psihologo-pedagogică care defineşte

principiile şi conceptele de bază metodologice în dimensiunile operaţionalizării

obiectivelor ale strategiei pedagogice concrete de ordin cognitiv, psihomotor şi

afectiv la nivelul procesului de învăţămînt în cadrul diferitelor sisteme

educaţionale şi sociale. Ea include trasee specifice de organizare a procesului de

învăţămînt în funcţie de nivelul şi ritmul propriu de dezvoltare intelectuală, fizică,

morală, funcţională şi biologică a elevului implicate în formarea şi evaluarea

cunoştinţelor, capacităţilor şi atitudinilor.

Curriculumul şcolar de educaţie fizică pentru învăţămîntul gimnazial este

inclus în planul-cadru de învăţămînt ca obiect de studiu obligatoriu şi reflectă

Concepţia care stă la baza reformei sistemului de învăţămînt din Republica

Moldova, urmăreşte realizarea finalităţilor prevăzute de Legea Învăţămîntului:

a) dezvoltarea personalităţii copilului, a capacităţilor şi a aptitudinilor lui

spirituale şi fizice la nivelul potenţialului său maxim;

b) asigurarea unei pregătirii fizice multilaterale, cu caracter profesional-

aplicativ, formarea sistemului necesităţii de practicare a culturii fizice şi sportului

pe parcursul întregii vieţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 9 noiembrie

1995, nr.62-63).

Valoarea formativă a educaţiei fizice constă în:

tehnologia implementării unităţilor de conţinut ce constituie o

contribuţie considerabilă pentru sporirea stării de sănătate, a capacităţilor motrice

ale elevilor şi corespunzător ale calităţii învăţării;

aplicarea sistemului de principii cu privire la formarea personalităţii

competente să aplice valorile culturii fizice în viaţa personală, care cuprinde

calităţile fizice, morale, estetice şi civice.

5

Realizarea conţinuturilor educaţionale ale educaţiei fizice şi sportului

şcolar solită profesorului cunoaşterea profundă a principiilor de activitate didactică

în baza cărora se va desfăşura procesul de învăţămînt.

1.Principiul dezvoltării multilaterale şi armonioase a elevului.

2.Principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor, calităţilor,

capacităţilor motrice şi atitudinilor.

3.Principiul conştientizării şi responsabilităţii în propria formare/dezvoltare.

4.Principiul funcţionalităţii.

5.Principiul demonstrării şi umanizării învăţămîntului.

6.Principiul accesibilităţii instruirii.

7.Principiul creativităţii instruirii;

8.Principiul coerenţei dintre obiective de competenţe/conţinut educaţional şi

finalităţile educaţiei fizice;

9.Principiul corespondenţei pedagogice dintre dezvoltarea psihică şi

dezvoltarea fizică a personalităţii umane;

10.Principiul interdependenţei pedagogice dintre cultivarea permanentă a

deprinderilor igienico-sanitară şi dezvoltarea deplină a potenţialului biopsihic al

personalităţii umane.

11.Principiul deschiderii educaţiei fizice spre activitatea sportivă de masă şi

de performanţă;

12.Principiul egalităţii şanselor.

13.Principiul eficienţei.

ORIENTĂRI GENERALE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE

Activitatea de predare-învăţare este privită în unitatea ei didactică,

deoarece ele se interpătrund în cadrul activităţii comune a profesorilor şi elevilor

iar rezultatele finale sunt o rezultanţă a acţiunilor celor două activităţi.

În domeniul educaţiei fizice, predarea este o activitate specifică a

profesorului prin care le transmite elevilor în mod sistematic cunoştinţelor

disciplinei în cadrul sistemului de învăţămînt. În sistemul de predare în mare

măsură este influenţat de personalitatea profesorului-status-ul şi rolul

6

socioprofesional, aptitudini didactice şi ştiinţifice, trăsături de caracter, stiluri de

predare, comunicare, conducere şi evaluare, tact psihopedagogie, tipuri de

competenţă şi atitudini ştiinţifice şi psihosociopedagogice, calităţi fizice, volitive,

inteligenţă motrică şi cognitivă.

Învăţarea în domeniul educaţiei fizice este o activitate interactivă şi

intraactivă în sensul că ea depinde de elev, de caracteristicile şi condiţiile sale

interne, dar şi de alţi factori externi; profesori, părinţi, conţinuturi didactice, situaţii

pedagogice şi psihosociale. Învăţarea influenţează dezvoltarea fizică şi psihică,

fiind una din condiţiile lor fundamentale.

Predarea-învăţarea se bazează pe analiza minuţioasă a rezultatelor şcolare

în anii precedenţi pe perioada de 3-5 ani în scopul de a evidenţia problemele care

urmează să fie rezolvate în etapa următoare.

Metodologia de predare-învăţare oferă pe de o parte un mare cîmp de

libertate şi creativitate, pe de altă parte – le cere profesorului şi elevului să

selecteze, să dozeze efortul şi să utilizeze toate componentele de competenţe

specifice în funcţie de nivelul de pregătire. Fiecare mijloc în cadrul predării-

învăţării are un statut definit în disciplina dată de inovaţie, de modernizare şi se

manifestă sub cele mai diverse forme de activitate didactică.

Pentru ca profesorul să poată aplica corect conţinutul curriculei, ale fiecărei

activităţi didactice, trebuie să dispună informaţii privind succesiunea atingerii

componenţei.

Din punct de vedere didactic, componentele specifice trimit cunoştinţe,

capacităţi şi atitudini pe care elevul trebuie se le atingă, modul în care se va face

predarea, învăţarea şi evaluarea.

Sistema de operaţionalizare a competenţelor specifice este întîlnită cu mare

dificultate la începutul instruirii la orice elev sau cadru didactic care începe această

activitate. Cu timpul se transformă într-o deprindere intelectuală care va reduce

substanţial integrul efort mintal şi fizic de proiectare didactică.

7

Parte integrantă a ştiinţei pedagogice, educaţia fizică se bazează pe datele

anumitor ştiinţe speciale, cum sunt pedagogia, psihologia, anatomia, fiziologia,

biomecanica, statistica, filozofia, igiena, medicina sportivă etc.

Formele de practicare a educaţiei fizice în învăţămîntul preuniversitar sînt

numeroase şi reprezintă în concepţia sa activitatea de formare/dezvoltare, prin

valorificarea deplină a potenţialului biologic, fizic, psihologic al organismului în

condiţii specifice societăţii noastre contemporane.

Absolventul liceului la sfîrşitul celor trei ani de studii trebuie să demonstreze

competenţele că:

1.Şi-a ameliorat nivelul de dezvoltare a calităţilor fizice, fiind capabil să

desfăşoare pe cale orală la nivel ştiinţific şi cu limbaj adecvat activităţi care solicită

competenţe fizice rezistenţa, forţa, viteza, capacităţile de coordonare, îndemînarea

motrice şi combinări ale acestor calităţi, în mod eficace, în situaţii simple şi

complexe.

2.Posedă cunoştinţe suficiente de a-şi exprima şi interpreta gînduri pentru a

elabora şi a aplica un modul simplu de educare a calităţilor fizice (motrice) de bază

şi a celor specifice disciplinelor (probelor) sportive însuşite din curriculum.

3.Selecţionează, noi tehnologii informaţionale, combină, dirijează şi aplică

deprinderile motrice de bază şi cele speciale cu indici corespunzători ai calităţilor

fizice şi adecvate diverselor experienţe de mişcare:

şi-a însuşit, la un nivel proporţional cu posibilităţile sale, conţinutul

tehnico-tactic a patru probe atletice, finalizate cu un tetratlon (pentru băieţi) şi trei

probe atletice, finalizate cu un triatlon (pentru fete);

a parcurs minimum un model principal din gimnastică demonstrînd

creativitatea principal printr-un program pe care-l elaborează, că poate efectua

acţiuni simbolico-expresive şi că are capacitatea să aprofundeze aspectele estetico-

culturale şi exprimare artistică ale acestora (acolo unde este cazul);

are capacitatea de a practica cel puţin un joc de echipă din cadrul

modulului Joc sportiv, cunoscînd şi aplicînd regulamentul şi caracteristicile

8

tehnico-tactice ale jocului pe posturile potrivite aptitudinilor şi înclinaţiilor sale,

din comportamentul general, pe cale-l manifestă în timpul jocului.

Trebuie să reiasă că elevul îşi disciplinează emoţiile, posedă competenţe de

relaţionare interpersonală, cooperează coechipierii şi îşi respectă adversarii

acceptînd victoria sau înfrîngerea într-un spirit de deplină sportivitate.

Pentru modulele principale competiţionale componentelor opţionale (şah, dame,

lupte, fitness, gimnastică, jocuri sportive (de echipă), înot, tenis (de masă, de cîmp), dans

sportiv, turism, atletism) după posibilităţile concrete din instituţia de învăţămînt:

are spirit de iniţiativă şi antreprenoriat, poate efectua activităţi fizice tipice

ambientului natural (înot, atletism, jocuri la aer liber, turism, etc.) utilizînd tehnici

adecvate, poate să pună în practică normele de comportament în scopul prevenirii

accidentelor;

cunoaşte regulamentul şi tehnicile de bază dintr-un sport de autoapărare. Înţelege

semnificaţia luptei sportive şi-şi respectă adversarul direct, are capacitatea de a practica la

o luptă directă în limitele unui regulament prestabilit;

şi-a însuşit tehnicile de bază într-un sport cu racheta, în raport cu condiţiile de

bază sportivă.

II. COMPETENŢE – CHEIE/TRANSVERSALE

Competenţă de apreciere a stării de sănătate şi a modului de viaţă sănătos

prin activităţi psihomotrice.

III. COMPETENŢE TRANSDISCIPLINARE

1.Educarea calităţilor şi capacităţilor psihomotrice şi funcţionale de bază care

urmăresc un mod de viaţă sănătos.

2.Formarea unor comportamente de înaltă valoare socială: onestitate şi integritate,

iniţiativă, perseverenţă, responsabilitate, abilităţi de comunicare.

IV. COMPETENŢE DE BAZĂ ALE DISCIPLINEI.

1.Formarea unor valori fundamentale privind metodologia învăţării motrice şi

influenţa anatomo-fiziologică a exerciţiilor fizice asupra organismului uman.

2.Dezvoltarea calităţilor motrice de bază prin intermediului exerciţiilor fizice.

3.Formarea calităţilor de personalitate, comportamentului civilizat, a deprinderilor

comunicative şi de interacţiune socială.

9

VI. COMPETENŢELE SPECIFICE, UNITĂŢILE DE CONŢINUT,ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE

CLASA A V-A

Obiective de formare a competenţelor

Domenii educaţionale şiconţinuturi didactice

Evaluarea activităţii de învăţare

1. CUNOAŞTEREA UNOR VALORI FUNDAMENTALE PRIVIND METODOLOGIA ÎNVĂŢĂRII MOTRICE ŞI INFLUENŢA ANATOMO-FIZIOLOGICĂ A EXERCIŢIILOR FIZICE

ASUPRA ORGANISMULUI UMAN.

Elevul va fi competent:• să argumenteze rolul şi importanţa exerciţiului fizic pentru dezvoltarea multilaterală a omului.

•să caracterizeze componentele modului sănătos de viaţă; • să demonstreze rolul modului de viaţă sănătos în menţinerea sănătăţii omului.

• să explice importanţa îndemînării pentru diverse activităţi ale omului.

I.A. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE.

Tema 1. Exerciţiul fizic – mijlocul de bază al educaţiei fizice(definiţia noţiunii „exerciţiul fizic”, diversitatea şi clasificarea exerciţiilor fizice, contribuţia acestora în realizarea obiectivelor cu caracter asanativ, dezvoltativ, formativ etc.).

Tema 2. Modul sănătos de viaţă al omului (definiţia noţiunii „mod de viaţă sănătos” şi rolul acestuia în menţinerea sănătăţii şi sporirea capacităţii de muncă al omului; caracteristica componentelor de bază ale modului de viaţă sănătos: alimentaţia raţională; condiţiile sanitaro-igienice de muncă şi trai; regimul de muncă şi odihnă; activitatea motrică şi călirea sistematică a organismului; atitudinea omului faţă de deprinderile dăunătoare sănătăţii).

Tema 3. Îndemnarea – calitate motrice a omului (definiţia noţiunii „îndemnare”, importanţa ei în învăţarea motrice, precum şi în viaţa cotidiană a omului; mijloacele dezvoltării îndemnării mişcărilor; corelaţia îndemnării cu alte calităţi motrice; diagnosticarea îndemnării).

Eseu nestructurat

Test de cunoştinţe

Elaborarea complexului de exerciţii fizice (6 exerciţii) pentru dezvoltarea îndemnării

Elevul va fi competent:• să utilizeze corect terminologia sportivă;• să exerseze tehnic corect exerciţiile fizice;• să respecte cu stricteţe regulile competiţionale

I.B. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIALE.

• Termeni, noţiuni, definiţii• Tehnica executării exerciţiilor fizice, procedeelor şi acţiunilor motrice• Rolul aplicativ al exerciţiilor fizice• Regulile competiţionale elementare referitoare la gimnastică, atletism, jocuri sportive etc.


10

2. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ, FUNCŢIONALE, APLICATIVE, VOLITIVE ŞI ESTETICE PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE.

La finele clasei a V-a elevul va fi competent: 1. să-şi autoevalueze nivelul pregătirii fizice şi funcţionale.

- să-şi dezvolte proporţional indicii morfologici,funcţionali şi motrici;

2. să-şi educe priceperi şi deprinderi motrice cu caracter utilitar –aplicativ;

3.să execute tehnic şi corect poziţiile startului de sus ;-.să-şi dezvolte rezistenţa aerobă;-să-şi formeze calitatea motrică detenta.

- să-şi formeze priceperi de executare corectă a mişcărilor de aruncare prin azvîrlire.

II.Competenţe psihomotrice.1.Teste de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică şi funcţională.Teste motrice:* alergarea de suveică:3×10 m (s);* alergarea de durată 6 min (m);* ridicarea trunchiului din culcat dorsal (nr. de repetări );* ”flotări” (fete)din sprijin culcat pe banca de gimnastică (nr. de repetări, );* tracţiuni în braţe (băieţi, nr. de repetări);* săritura în lungime de pe loc (cm).Teste antropometrice:* masa corporală (cm.);* talia (cm.);* perimetrul toracic (cm.);Teste fiziometrice:* frecvenţa pulsului în stare de repaus( timp de 1 min.);* frecvenţa respiraţiei în stare de repaus (timp de 1 min.) ;* capacitatea vitală a plămînilor (cm3)* dinamometria palmară (kg.)

2. Exerciţii cu caracter aplicativ.2.1.Exerciţii de dezvoltare fizică generală:2.1.1. fără obiecte ;2.1.2.cu obiecte portative.2.2.Varietăţi de mers, alergări, sărituri.2.3.Escaladări.2.4.Aruncări şi prinderi .2.5.Tracţiuni .2.6.Căţărări: - căţărare pe odgon procedeul „trei timpi”3.Atletism3.1.Alergare de viteză: 60 m (startul de sus, lansarea din start, alergarea pe distanţă, finisarea);3.1.1.Alergare de rezistenţă: 800m din startul de sus;3.1.2.Alergare –cros 1500m .3.2.Săritura în lungime cu elan –procedeul „îndoind picioarele”;3.3.Săritura în înălţime cu elan-procedeul „forfecare”;3.4. Aruncarea mingii (150g) de pe loc şi cu elan ( în ţintă şi la distanţă);

4.Gimnastica de bază 4.1.Exerciţii de front şi formaţii:

Teste motrice .

Aprecierea gradului de pregătire fizică iniţială (septembrie ) şi finală (mai).

Măsurări antropometrice

Măsurări fiziometrice

Complex de exerciţii.

Căţărare pe odgon în „trei timpi”

Alergare de viteză -60 m(s.)Alergare de rezistenţă -800m (min., s.) sauCros 1500m (min., s.).Săritura în lungime cu elan – „îndoind picioarele” (cm.);Aruncarea mingii la distanţă cu elan (m., cm.)

11

4. să-şi formeze capacităţi de coordonare,orientare în spaţiu şi timp;

- să-şi dezvolte forţa dinamică.

- Şă-şi educe ţinuta corectă,supleţea şi simţul echilibrului;

5. Şă-şi educe expresivitatea şi cultura mişcărilor;

6.1. să cunoască clasificarea deplasărilor în baschet şi să aplice deplasările prevăzute în

* Desfăşurarea şi strîngerea unei linii pe un rînd de pe loc;* Regrupare dintr-o coloană în coloanecîte 2,3, pe loc.4.2. Exerciţii acrobatice: * Rostogolire lungă înainte; * Rostogolire înainte în diverse poziţii finale; * Echilibru pe un picior; * Semisfoara.4.3.Sărituri cu sprijin: * Săritura peste capra de gimnastică cu picioarele depărtat (h=110cm).4.4.Paralele egale : * Sprijin în echer; * sprijin şezînd depărtat, balans înăuntru; * din sprijin, balansări, la balans înainte, aşezat depărtat; * din aşezat depărtat coborîre cu întoarcere la 180 º 4.5.Bara fixă: * atîrnări şi sprijine; * atîrnat în echer; * urcare prin răsturnare în sprijin cu ajutor; * sprijin călare cu dreptul(stîngul); * din sprijin depărtat, balansări peste înainte şi înapoi; * din sprijin, coborîre la balans înapoi cu întoarcere la 90º.4.6.Paralele inegale: * atîrnat în echer pe bara de jos; * atîrnat ghemuit pe bara de jos; * din sprijin pe bara de jos, coborîre la balans înapoi, cu întoarcere la 90 º.4.7.Exerciţii de echilibru bîrna): * mers cu diferite poziţii de braţe; * sprijin ghemuit; * sprijin înapoi; * sprijin aşezat în echer; * întoarcere la 90ºîn mişcare (la balans înainte şi înapoi ).5.Gimnastica ritmică şi gimnastica aerobică: * complex de gimnastică aerobică; * elemente ale dansului „Hora ”

6. Jocuri sportive: 6.1.Baschet * poziţia fundamentală a jucătorului; * deplasări (mers, alergări, opriri, întoarceri);

Rostogolire înainte.Echilibru pe un picior.

Din aşezat depărtat coborîre cu întoarcere la 180 º.

Atîrnat în echer(s.)

Din sprijin pe bara de jos, coborîre la balans înapoi cu întoarcere la 90º.

Întoarcere la 90º în mişcare pe bîrnă.

Demonstrarea unui complex de exerciţii de gimnastică aerobică.

- micul maraton de

12

clasificare;-ţinerea corectă a mingii;-îndeplinirea paselor de pe loc ;-îndeplinirea aruncărilor la coş;-deprinderi elimentare de joc.

6.2. să cunoască mişcări specific jocului şi a transmiterii mingii;

6.3.să acţioneze corect în activităţile motrice,folosind deprinderile şi calităţile motrice formate şi să utilizeze corect mijloacele şi procedeelor de dezvoltare a calităţilor motrice.

6.4.să aplice procedee tehnice şi acţiunule tactice însuşite în structure simple;

-să aplice procedeele tehnice şi tactice însuşite respectînd regulile cunoscute.

* ţinerea mingii; * prinderea mingii cu ambele mîini; * pasare mingii cu ambele mîini de la piept; * aruncarea mingii la coş cu ambele mîini de la piept; * dribling pe loc şi în mişcare; * joc bilateral cu reguli simplificate.

6.2.Handbal * poziţia fundamentală a jucătorului; * deplasările jucătorului în teren; * prinderea şi pasarea mingii din alergare; * dribling, varietăţile driblingului;* jocul portarului;* apărarea personală; * transmiterea mingii; * Joc bilateral.

6.3. Volei * bazele securităţii în jocul de volei; * deplasările în jocul de volei(mers, alergări, paşi, sărituri); * poziţiile fundamentale ale jucătorului de volei; * pasa de sus cu ambele mîini(de pe loc, în mişcare) * preluarea mingii de jos din faţă(de pe loc, în mişcare); * preluarea de sus de pe loc; * serviciul de jos din faţă pe teren redus; * jocuri dinamice şi exerciţii speciale cu deplasări din volei.

6.4 FotbalProcedee tehnice folosite în atac: * lovirea mingii cu interiorul labei piciorului şi cu şiretul plin, de pe loc; * şutul spre poartă; * conducerea mingii cu piciorul îndemînatic; * lovirea mingii cu capul de pe loc; * preluarea mingii cu interiorul labei piciorului; * aruncarea mingii de la margine, de pe loc;Procedee tehnice folosite în apărare :* deposedarea adversarului de minge, din faţă;Acţiuni de joc fără minge:* alergări variate;* schimbări de direcţie;

baschet fără minge :

- pasarea în perechi sub formă de concurs ,care mai repede îndeplineşte 10 pase;- ştafete cu aplicarea driblingului;- joc bilateral cu efectiv redus.

- transmiterea mingii în doi cu deplasări (paşi obişnuiţi)Coridorul de transmitere 5×10m.Notă: Tehnica îndeplinirii.

Predictivă.Observările sistematice

Modul de îndeplinire a poziţiilor fundamentale.Aprecierea tehnicii îndeplinirii.

Conducerea mingii cu interiorul labei piciorului printre 3 jaloane(distanţa -2m.), şutul spre poartă de la 7 m(s.)

13

6.5. să se înveţe regulile şi tehnica de organizare a jocului.

7. să cunoaşcă regulile igienii ale înotului; să cunoască şi să respecte regulile de securităţii la lecţiile de înot.

* sărituri; * opriri.Acţiuni tactice folosite în atac: * demarcajul; * depăşirea.Acţiuni tactice folosite în apărare: * marcajul.Joc de fotbal cu respectarea regulilor învăţate.

6.5.Oina * prinsul la mijloc; * lovirea adversarului; * jocuri pregătitoare: „Două focuri”, „Suveica”, „Vînătorii şi raţele”.

7. ÎnotulExerciţii pentru dezvoltare calităţilor motrice specifice înotului „craul pe piept” „craul pe spate” (pe uscat şi în apă); - poziţia corpului în apă;- mişcarea braţelor (fără respiraţie şi cu respiraţie);- coordonarea mişcărilor braţelor şi picioarelor cu respiraţia în procedeele craul pe piept şi craul pe spate;- întoarcerile;- starturile de bloc-start şi din apă;- jocuri dinamice şi ştafete sportiv.

Aruncarea mingii la distanţă.

Înotul craul pe spate 25 m(s.)

ATITUDINI3. FORMAREA CALITĂŢILOR POZITIVE DE PERSONALITATE,

COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT, A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ

3.1. Să respecte cerinţele sanitaro-igienice în cadrul practicării exerciţiilor fizice şi călirii organismului;

Realizarea cerinţelor igienice după practicarea exerciţiilor fizice; respectarea igienei personale; călirea organismului cu aer, apă şi razele solare.

Evaluare: Determinarea maladiilor aparatului respirator.

3.2.să manifeste atitudine critică pentru sănătatea proprie;

respectarea regimului alimentaţiei, regimului motrice, de muncă şi odihnă; respectarea cerinţelor modului sănătos de viaţă;

Evaluare: Determinarea regimului de viaţă personal.

3.3.să respecte regulile securităţii în procesul muncii şi practicii exerciţiilor

respectarea regulilor de securitate în procesul practicării atletismului, gimnasticii, jocurilor, nataţiei.

Evaluare: Aprecierea comportamentului elevului în cadrul

14

fizice. practicării exerciţiilor fizice.

CLASA A VI-A

Obiective de formare a

competenţelor


Evaluarea activităţii de

învăţare1. CUNOAŞTEREA UNOR VALORI FUNDAMENTALE PRIVIND METODOLOGIA ÎNVĂŢĂRII

MOTRICE ŞI INFLUENŢA ANATOMO-FIZIOLOGICĂ A EXERCIŢIILOR FIZICE ASUPRA ORGANISMULUI UMAN.

Elevul va fi competent:• să comenteze rolul factorilor naturali pentru sănătatea omului.

• să demonstreze influenţa negativă a viciilor pentru dezvoltarea fizică normală a organismului în creştere.• să discrimineze viciile care cauzează înrăutăţirea sănătăţii omului.

• să distingă efectele fiziologice ale odihnei active • să clarifice consecinţele odihnei pasive.

• să explice cerinţele de bază în educarea vitezei mişcărilor, precum să analizeze şi metodele ce condiţionează educarea acesteia.


Tema 1. Factorii naturali mijloace nespecifice ale educaţiei fizice (rolul şi importanţa aerului, soarelui şi apei în profilaxia bolilor, fortificarea sănătăţii şi călirea organismului omului; corelaţia dintre factorii naturali şi educaţia fizică).Tema 2. Factorii dăunători sănătăţii omului (influenţa nefastă a consumului băuturilor spirtoase, fumatului; drogurilor, nerespectarea regimului zilei etc. asupra organismului uman; rolul culturii fizice, sportului, căliri organismului în evitarea lichidarea deprinderilor dăunătoare organismului uman, sănătăţii omului).

Tema 3. Odihna activă şi pasivă a omului (semnificaţia odihnei pentru om; practicarea exerciţiilor fizice – element important al odihnei active; rolul şi efectele fiziologice ale odihnei active în restabilirea forţelor consumate în cadrul activităţilor didactice, profesionale etc.; odihna pasivă şi consecinţele acesteia pentru sănătatea omului.

Tema 4. Viteza mişcărilor – calitate motrice a omului (definiţia noţiunii „viteza mişcărilor”; însemnătatea vitezei în practica sportivă, militară şi în activitatea de producţie; cerinţele metodice, mijloacele şi metodele de bază în dezvoltarea vitezei; metodica testării vitezei).

Eseu nestructurat


Elaborarea complexului de exerciţii fizice (8 exerciţii) pentru dezvoltarea vitezei.

B. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE SPECIALE.

15


• Termeni, noţiuni, definiţii• Tehnica executării exerciţiilor fizice, procedeelor şi acţiunilor motrice• Rolul aplicativ al exerciţiilor fizice• Regulile competiţionale elementare referitoare la gimnastică, atletism, jocuri sportive etc.



La finele clasei a VI-a elevul va fi competent: 1. să-şi formeze priceperi de evaluare şi autoevaluare a succesului şcolar.

2. să obţină indici superiori de viteză manifestaţi în diverse activităţi de muncă.

3. să-şi evoluieze

II.Competenţe psihomotrice.1.Teste de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică şi funcţională.Teste motrice:* alergarea de suveică:3×10 m (s);* alergarea de durată 6 min (m);* ridicarea trunchiului din culcat dorsal (nr. de .repetări );* ”flotări” (fete)din sprijin culcat la banca de gimnastică (nr. de .repetări, );* tracţiuni în braţe (băieţi , nr.de repetări ),* săritura în lungime de pe loc (cm).Teste antropometrice:* masa corporală (cm.);* talia ( cm.);* perimetrul toracic (cm.);Teste fiziometrice:* frecvenţa pulsului în stare de repaus( timp de 1 min.);* frecvenţa respiraţiei în stare de repaus (timp de 1 min) ;* capacitatea vitală a plămînilor ( )* dinamometria palmară (kg.)

2. Exerciţii cu caracter aplicativ.2.1.Exerciţii de dezvoltare fizică generală:2.1.1. fără obiecte ;2.1.2.cu obiecte portative.2.1.3.exerciţii de atenţie efectuate la diferite semnale auditive şi vizuale;2.2.Varietăţi de mers, alergări, sărituri.2.3.Escaladări: obstacole de diferite înălţimi;2.4.Aruncări şi prinderi .2.5. Tracţiuni .2.6. Căţărări .- căţărare pe odgon procedeul „trei timpi”

Teste motrice .

Aprecierea gradului de pregătire fizică iniţială (septembrrie ) şi finală (mai).

Măsuri antropometrice



Căţărare pe odgon în „trei timpi”

Alergare de viteză -60

16

capacităţile de forţă-viteză şi rezistenţă ale organismului.- să execute corect fazele tehnicii startului de jos;- să-şi consolideze tehnica pasului alergător de alergare în condiţiile terenului variat(cros).

4. să-şi dezvolte mobilitatea în articulaţii şi orientarea în spaţiu.

-să-şi formeze priceperi şi calităţi motrice cu aplicative.

-Să-şi educe forţa dinamică şi coordonarea mişcărilor;

-Să-şi educe forţa dinamică,insistenţa şi curajul.

-să-şi dezvolte simţul echilibrului ;

3.Atletism3.1.Alergare de viteză: 60m din startul de jos; 3.1.1.Alergare de rezistenţă 800m din startul de sus; 3.1.2.Alergare –cros 1500m .3.2.Săritura în lungime cu elan –procedeul „îndoind picioarele”;3.3.Săritura în înălţime cu elan-procedeul „forfecare”;3.4. Aruncarea mingii (150g) de pe loc şi cu elan ( în ţintă şi la distanţă);

4.Gimnastica de bază 4.1.Exerciţii de front şi formaţii:* Desfăşurarea şi strîngerea unei linii pe un rînd de pe loc;* Regrupare dintr-o coloană în coloană cîte 2,4 prin desfacere şi contopire .4.2. Exerciţii acrobatice: * „Podul” din poziţia culcat pe spate ; * echilibru pe un picior; * rostogolire înainte, stînd pe omoplaţi; * două rostogoliri înapoi; * rostogolire înainte în lungime. 4.3.Sărituri cu sprijin: * Săritura cu sprijin peste capra de gimnastică cu picioarele îndoite (h=100cm-fete; h=120cm-băieţi).4.4.Paralele egale : * balansări în sprijin; * sprijin şezînd pe o coapsă; * la balans înainte coborîre cu întoarcere la 90º; 4.5.Bara fixă: * din stînd atîrnat, balans cu unul şi bătaia cu celălalt, urcare prin răsturnare în sprijin; * atîrnat în echer; * din sprijin, balans înapoi, coborîre fără întoarcere şi cu întoarcere la 90º * din atîrnat la bara înaltă, tracţiuni în braţe.4.6.Paralele inegale: * din atîrnat la bara de sus, balansări prin flexiune; * balansări prin flexiune, balans peste cu picioarele îndoite în atîrnat culcat pe bara de jos; * din sprijin pe o coapsă ,coborîre la balans înainte ,cu întoarcere la 90 º.4.7.Exerciţii de echilibru ( bîrna): * mers cu fandări;

m(s.)Alergare de rezistenţă -800m (min., s.) sauCros 1500m (min., s.).Săritura în lungime cu elan – „îndoind picioarele” (cm.);Săritura în înălţime cu elan prin „forfecare ”Aruncarea mingii la distanţă cu elan (m., cm.)

„Podul” din culcat pe spate ;Combinaţie de evidenţă elaborată de profesor.

Serii de balansări în sprijin (10 ori)

Urcare prin răsturnare în sprijin (tehnica executării).

Serii de balansări peste cu picioarele îndoite în atîrnat culcat pe bara de jos (10 ori);

Semisfoara .întoarceri la 90º pe loc

17

5. şă-şi educe expresivitatea şi cultura mişcărilor;

6.1. posedarea deplasărilor sub diferite forme,-îndeplinirea prinderii şi pasării mingii în situaţii de joc;- posedarea driblingului elimentar pe loc şi în mişcare;-posedarea acţiunilor tactice individuale în apărare;-deprinderi elimentare de joc.

6.2. să cunoască mişcări specific jocului şi a driblingului mingii;-perfecţionarea calităţilor fizice.

6.3.să acţioneze eficient în activităţile motrice,folosind deprinderile şi calităţile motrice;-valorificarea cunoştinţelor şi deprinderilor tehnico-tactice însuşite.

6.4.să aplice procedee tehnice şi acţiunule tactice însuşite în structure

* sprijin ghemuit pe un picior, celălalt lateral pe vîrf; * semsfoara cu diverse poziţii ale braţelor; * paşi de polcă; * întoarcere la 90º pe loc şi în mişcare (la balans înainte şi înapoi ).

5.Gimnastica ritmică şi gimnastica aerobică: * complex de gimnastică aerobică; * paşi de dans simpli, alăturaţi, dubli, de caracter; * dansul „Polca”;

6. Jocuri sportive: 6.1.Baschet * deplasări sub diferite forme ; * prinderea mingii cu ambele mîini de la piept de sus şi de jos(pe loc, în mişcare); * prinderea şi pasare mingii cu o mînă de pe loc şi în mişcare; * dribling pe loc şi în mişcare;Acţiuni tactice: * eliberarea de apărător; * ieşirea la locul liber; * joc bilateral cu regulament simplificat.

6.2.Handbal * dribling simplu şi multiplu, * aruncarea în poartă de la diferite distanţe; * apărarea zonală 6×0 ;* transmiterea mingii;* joc bilateral.

6.3. Volei * pasa de sus de pe loc şi după executarea diferitor deplasări; * preluarea mingii de jos pe loc şi în mişcare din diferite zone ale terenului; * preluarea de sus în mişcare; * serviciul de jos din faţă cu diferite traiectorii; * serviciul de jos din lateral de pe loc; * jocul cu elemente din volei pe teren redus (2×2, 3 ×3,4 ×4)6.4 FotbalProcedee tehnice folosite în atac:

şi în mişcare pe bîrnă.


- micul maraton pentru deplasări :

- pasarea mingii în perete de la 1,5 m., în 20 s., nr. ori. - dribling printre jaloane sau cele trei cercuri de pe teren;

- driblarea mingii pe cerc. Diametrul cercului 360×400cm.Driblarea se îndeplineşte cu dreapta şi cu stînga.Notă: Tehnica îndeplinirii.

Aprecierea tehnicii îndeplinirii.

Predictivă .

Autoevaluare

Driblingul mingii cu interiorul tălpii printre 4 jaloane(distanţa -2m.), şutul spre poartă de la 9 m(s.)

18

mai complicate;

-să aplice procedeele tehnice şi tactice însuşite respectînd regulile cunoscute.

6.5.să cunoască tehnica securităţii la bătaie (ca la aruncarea discului).

7. să explice şi să aplice în cadrul activităţilor motrice cunoştinţele referitoare la tehnica executării elementelor de bază din nataţie.

* lovirea mingii cu interiorul labei piciorului de pe loc şi din deplasare; * şutul la poartă de pe loc şi din deplasare; * conducerea mingii alternativ cu piciorul drept, stîng; * lovirea mingii cu şiretul plin; * lovirea mingii cu şiretul exterior şi interior; * lovirea mingii cu capul din deplasare; * preluarea mingii cu interiorul labei piciorului; * preluarea mingii cu piciorul, din deplasare.Procedee tehnice folosite în apărare :* deposedarea adversarului de minge din faţă;Acţiuni tactice folosite în atac: * demarcajul; * depăşirea.Acţiuni tactice folosite în apărare: * marcajul adversarului fără minge; * marcajul adversarului cu minge.Joc de fotbal cu respectarea regulilor învăţate.6.5.Oina * pasa mingii din volei; * bătaia mingii la distanţă; * joc bilateral, oina 6 ×6 . „Două focuri”, ”Suveica”, ”Vînătorii şi raţele”.7. ÎnotulExerciţii pregătitoare şi speciale pentru dezvoltarea sistemului muscular şi respirator pe uscat şi în apă;- bras; - mişcarea picioarelor;- mişcarea braţelor cu respiraţia;- coordonarea mişcării în înotul bras; - craul pe piept, pe spate;- întoarcerile;- startul.

Pasarea mingii în doi la 12 m.(1 minut)Aruncarea mingii în ţintă (cerc cu Ø 0,7 m.)

Înotul craul pe piept 25m(s)

ATITUDINI

19

3. FORMAREA CALITĂŢILOR POZITIVE DE PERSONALITATE, COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT, A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE

INTERACŢIUNE SOCIALĂ3.1. Manifestarea interesului pentru practicarea sistematică a exerciţiilor fizice;

Exerciţii fizice de dezvoltare generală cu obiecte şi fără obiecte executate sistematic;

Evaluare: Atitudinea elevului privind activitatea motrice.

3.2.să cunoască drepturile şi obligaţiunile efectuate personal şi în grup în procesul didactic;

ştafete, jocuri dinamice şi sportive în cadrul lecţiei de educaţie fizică; alergare pe teren accidentat; competiţii, sărbători cu conţinut sportiv; ajutor şi asigurarea colegilor în procesul executării exerciţiilor fizice;

Evaluare: Comportamentul elevului în procesul didactic.

3.3.să respecte cerinţele modului sănătos de viaţă (aspectul psihomotrice).

gimnastica matinală; jocuri dinamice şi ştafete; călirea organismului; evaluări, testări a nivelului de dezvoltare, pregătire fizică şi funcţională:

Evaluare: Nivelul dezvoltării calităţilor motrice; Determinarea regimului alimentar şi igienic al elevului.

CLASA A VII-A


competenţelor



1. CUNOAŞTEREA UNOR VALORI FUNDAMENTALE PRIVIND METODOLOGIA ÎNVĂŢĂRII MOTRICE ŞI INFLUENŢA ANATOMO-FIZIOLOGICĂ A EXERCIŢIILOR FIZICE ASUPRA

ORGANISMULUI UMAN.

Elevul va fi competent:• să interpreteze importanţa dezvoltării fizice armonioase;• să stabilească factorii ce favorizează obţinerea dezvoltării fizice armonioase..

• să formuleze concluzii referitoare la importanţa, volumul şi conţinutul regimului motric al omului.

I.A. FORMAREA COMPETENŢELOR COGNITIVE GENERALE .

Tema 1. Dezvoltarea fizică armonioasă a omului (definiţia noţiunii „dezvoltare fizică armonioasă” şi importanţa acesteia în formarea constituţiei corporale; rolul diverselor exerciţii fizice (de gimnastică, atletism, jocuri sportive etc.) în dezvoltarea proporţională a segmentelor corporale, grupelor de muşchi etc.; „relieful muscular” – criteriul de bază ce determină frumuseţea corpului uman; rolul practicării sistematice al exerciţiului fizic în optimizarea dezvoltării fizice armonioase).

Tema 2. Regimul motric al omului (definiţia noţiunii „regim motric” şi importanţa acestuia în combaterea hipodinamiei, fortificarea/menţinerea sănătăţii omului; volumul motric zilnic şi săptămînal; conţinutul regimului motric al omului).


Elaborarea conţinutului regimului motric al unei zile

Elaborarea complexului de exerciţii fizice (10 exerciţii) pentru dezvoltarea supleţei

20

• să deducă importanţa supleţei în dependenţă de genul de activitate a omului;• să distingă mijloace pentru dezvoltarea acesteia.

Tema 3. Supleţea – calitate motrice a omului (definiţia noţiunii „supleţea” şi însemnătatea acesteia în învăţarea motrice, practica sportivă, de producţie etc.; supleţea activă şi pasivă; factorii care condiţionează supleţea omului; mijloace şi metode în dezvoltarea supleţei; diagnosticarea supleţei).



Termeni sportivi, noţiuni, definiţii;Tehnica şi tactica acţiunilor motrice de bază;Regulile competiţionale şi arbitrajul.Jocuri de echipă.



La finele clasei a VII-a elevul va fi competent: 1. să-şi formeze priceperi de evaluare şi autoevaluare a succesului şcolar.

2. Să explice şi să demonstreze corect exerciţiile fizice învăţate.

II.Competenţe psihomotrice.1.Teste de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică şi funcţională.Teste motrice:* alergarea de suveică:3×10 m (s);* alergarea de durată 6 min (m);* ridicarea trunchiului din culcat dorsal (nr. de .repetări );* ”flotări” (fete)din sprijin la banca de gimnastică (nr. de .repetări, );* tracţiuni în braţe (băieţi , nr.de repetări ),* săritura în lungime de pe loc (cm).Teste antropometrice:* masa corporală (cm.);* talia ( cm.);* perimetrul toracic (cm.);Teste fiziometrice:* frecvenţa pulsului în stare de repaus( timp de 1 min.);* frecvenţa respiraţiei în stare de repaus (timp de 1 min.) ;* capacitatea vitală a plămînilor (cm3)* dinamometria palmară (kg.)2. Exerciţii cu caracter aplicativ.2.1.Exerciţii de dezvoltare fizică generală:2.1.1. fără obiecte ;2.1.2.cu obiecte portative.2.1.3.exerciţii de atenţie efectuate la diferite semnale auditive şi vizuale;2.2.Varietăţi de mers, alergări, sărituri.

Teste motrice .

Aprecierea gradului de pregătire fizică iniţială (septembrrie ) şi finală (mai).




21

3. să consolideze tehnica pasului alergător de viteză;-să-şi dezvolte capacităţile de apreciere a vitezei de alergare şi a ritmului paşilor în scopul;-creşterea nivelului de dezvoltare a capacităţilor de forţă-viteză, rezistenţă şi coordonare a mişcărilor 4. să elaboreze şi să execute o combinaţie la acrobatic, demonstrînd calităţi şi capacităţi de pregătire fizică şi tehnică satisfăcătoare;

-să-şi menţină la un nivel satisfăcător coordonarea mişcărilor

-să îmbine elementele tehnice cunoscute într-o succesiune logică;

2.3.Escaladări: parcurgerea pistei cu obstacole ;2.4.Aruncări şi prinderi .2.5. Tracţiuni.2.6. Căţărări : - căţărare pe odgon (băieţi-4m.,fete-3m.)3.Atletism3.1.Alergare de viteză: 60m din startul de jos; 3.1.1.Alergare de rezistenţă pe pista 1000m (startul de sus, elan de start, alergare pe distanţă, finisarea);3.1.2.Alergare –cros 2000m((alergare în pantă, sub pantă, trecerea obstacolilor).3.1.3.alergare de ştafetă ;3.2.Săritura în lungime cu elan –procedeul „îndoind picioarele”;3.3.Săritura în înălţime cu elan - procedeul „forfecare”;3.4. Aruncarea mingii (150g) de pe loc şi cu elan ( în ţintă şi la distanţă);4.Gimnastica de bază 4.1.Exerciţii de front şi formaţii:* Desfăşurarea prin arcuire înainte şi înapoi în coloană cîte 4.4.2. Exerciţii acrobatice: * rostogolire înainte din săritură; * stînd pe omoplaţi şi rulare înainte: în aşezat; în aşezat ghemuit; în sprijin ghemuit; * stînd pe cap şi mîini(băieţi); * stînd pe mîini(iniţiere); *răsturnare laterală (iniţiere); *podul.4.3.Sărituri cu sprijin: * Săritura cu picioarele îndoite peste capra în lăţime (h=110cm-fete; h=115cm-băieţi) . Depărtarea podeţului de la aparat-1 m.4.4.Paralele egale : * balansări în sprijin pe braţe; * balansări în sprijin, la balans înainte urcare în sprijin depărtat, echerul; * balansări în sprijin, la balans înainte coborîre spre dreapta (stînga);4.5.Bara fixă: * din stînd atîrnat, balans cu unul şi bătaia cu celălalt, urcare prin răsturnare în sprijin; * din sprijin, balans înapoi, la balans înainte rotire înapoi ; * din sprijin pe bară, coborîre cu

Căţărare pe odgon(băieţi-4m.,fete-3m.)

Alergare de viteză -60 m(s.)Alergare de rezistenţă -1000m (min., s.) sauCros 2000m (min., s.).

Săritura în lungime cu elan – „îndoind picioarele” (cm.);Săritura în înălţime cu elan prin „forfecare ”Aruncarea mingii la distanţă cu elan (m., cm.)

Combinaţie de evidenţă elaborată de elev şi profesor.

Săritura cu picioarele îndoite peste capra în lăţime (h=110cm - fete; h=115cm- băieţi) .

Balansări în sprijin, la balans înainte urcare în sprijin depărtat,echerul (3s).

Din stînd atîrnat, balans cu unul şi bătaia cu celălalt, urcare prin răsturnare în sprijin, balans înapoi, la balans înainte rotire înapoi în

22

-Să-şi dezvolte capacităţile de coordonarea şi orientare în spaţiu;

5. să fie să execute un complex de exerciţii aerobice.

6.1. îndeplinirea în condiţii de joc a prinderii , pasării, driblingului şi aruncărilor; - posedarea aruncărilor cu o mînă de pe loc şi în mişcare;-posedarea acţiunilor tactice individuale în atac şi apărare;-deprinderi de joc bilateral.

6.2. să cunoască mişcări specific

întoarcere la 45º, 90º,180º.4.6.Paralele inegale: * din sprijin la bara de jos, la balans înapoi coborîre cu întoarcere la 45º, 90º, 180º; * din atîrnat culcat pe bara de jos, întoarcere la stînga (dreapta)în aşezat pe o coapsă, echerul în sprijin aşezat; * din atîrnat pe bara de sus balansări prin flexiune, balans peste depărtat cu ambele în atîrnat culcat pe bara de jos.4.7.Exerciţii de echilibru ( bîrna): * intrare –din sprijin, balans peste cu unul cu întoarcere la stînga (dreapta)în sprijin depărtat transversal, echerul în sprijin înapoi; * paşi alternativi şi de polcă; * paşi alăturaţi şi de galop; * din stînd pe bîrnă, balans cu dreptul (stîngul) înainte cu întoarcere împrejur spre stînga (dreapta); * echilibru pe un picior; * coborîre – din sprijin stînd pe un genunchi(transversal), altul întins înapoi - sus, balans înapoi, împingere, coborîre înaltă cu extensie spre stînga (dreapta);5.Gimnastica ritmică şi gimnastica aerobică: * complex de exerciţi de gimnastică aerobică; * elemente de dans popular

6. Jocuri sportive: 6.1.Baschet * deplasări fără minge; * prinderea şi pasarea mingii cu o mînă de pe loc, în mişcare; * dribling cu şi fără control vizual; cu schimb de viteză şi direcţie; * pasarea cu ambele mîini de sus; * pasarea cu ricoşare de la sol, *aruncarea la coş cu o mînă de sus de pe loc; * aruncarea la coş cu o mână de sus în mişcare;Acţiuni tactice: * joc împotriva atacantului cu şi fără minge; * joc bilateral cu efectiv redus ( 2×2, 3×3).6.2.Handbal *prinderea şi pasarea mingii pe loc şi din

sprijin, coborîre la balans înapoi cu întoarcere la 90º.Serii de balansări peste depărtat cu ambele în atîrnat culcat pe bara de jos (10 ori).

Combinaţie de evidenţă din elemente tehnice accesibile elevului.


- micul maraton fără minge:

- ştafete cu elemente de dribling, pasare, aruncare. - aruncări la coş ,2-3 m. Sub formă de competiţie. ” Care mai repede 10” - joc dinamic „Petişoarele sportive”.

- aruncarea mingii în poartă prin săritură, după dribling; Notă: Tehnica

23

jocului, a driblingului mingii şi aruncării în poartă;- dezvoltarea calităţilor fizice.

6.3. utilizarea corectă a mijloacelor şi procedeelor tehnico-tactice;-valorificarea cunoştinţelor şi deprinderilor tehnico-tactice însuşite.

6.4. să capete deprinderi suficiente pentruexecutarea elementelor tehnico-tactice propuse spre învăţarea şi perfecţionarea lor,

6.5.să cunoască diferenţa de apărare individual şi colectivă.

alergare în diverse planuri: înainte, înapoi, lateral; * aruncarea mingii în poartă prin săritură, după dribling; * mişcări înşelătoare (fente) fără minge şi cu mingea;* Joc bilateral.6.3. VoleiElemente tehnico-tactice : * deplasările jucătorilor pe teren ; * pasa de sus de pe loc şi în mişcare;* preluarea mingii de sus şi de jos pe loc şi în mişcare; * serviciul de jos din faţă de la 6m.; * serviciul de sus din faţă; * combinaţii din elementele învăţate; * preluarea, pasa şi transmiterea peste fileu.6.4 FotbalÎnvăţarea elementelor tehnico-tactice:* Tehnica deplasărilor, săriturilor, întoarcerilor;* conducerea mingii(cu şiretul interior, exterior, şiretul plin şi talpa),în alergare obişnuită şi cu schimbări de viteză; * transmiterea mingii cu piciorul (interiorul, şiretul interior, plin, exterior), cu capul de pe loc şi în alergare; * preluarea mingii cu piciorul de pe loc şi în uşoară deplasare cu ulterioara conducere; * preluarea mingii cu piciorul de pe loc în uşoară deplasare cu ulterioară lovire spre poartă; * aruncarea mingii de la margine şi executarea careului; * joc-şcoală cu sarcini tehnice de joc; * joc bilateral cu număr redus de jucători şi spaţiu(3×3,4×4,5×5)

6.5.Oina * prinderea şi pasarea mingii în triunghi şi pătrat (regulile jocului); *servirea şi bătaia mingii în teren la distanţe. 7. ÎnotulExerciţii pregătitoare şi speciale pentru dezvoltarea sistemului muscular şi respirator pe uscat şi în apă;- craul pe piept;

îndeplinirii.

Autoevaluare.

Idem.

Observarea sistematică

Test 1- preluarea mingii(uşurinţa şi precizia executării).

Test 2- conducerea mingii cu viteză contra cronometru.

Test 3 – transmiterea mingii cu precizie la distanţa de 25 m.

(pentru evaluare poate fi luat opţional unul dintre ele).

Pase în doi la 15 m.(1 min.).Joc bilateral pe teren redus şi cu jucători puţini, oina 6×6.

Înotul craul pe piept 50m (s)

24

- craul pe spate;- bras;- întoarceri;- start de pe bloc-start şi din apă;- start din apă;- jocuri şi ştafete în apă.

ATITUDINI3. FORMAREA CALITĂŢILOR POZITIVE DE PERSONALITATE, COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT, A

DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ

3.1. Să asocieze activitatea motrice cu influenţa benefică a factorilor naturali: în scopul călirii organismului;

Activitatea motrice în aer liber în scopul fortificării sănătăţii în regimul zilei; efectuarea exerciţiilor fizice pregătitoare şi speciale pentru dezvoltarea calităţilor motrice;

Evaluare: Aprecierea modului sănătos de viaţă a elevului;

3.2.să-şi evalueze nivelul pregătirii fizice (în dinamică);

participarea la diferite concursuri şi competiţii la lecţii şi în afară de clasă; executarea sarcinilor la domiciliu.

Evaluare: Contrapunerea rezultatelor elevului pe o perioadă de timp.

3.3.să se coopereze, să respecte colegii, adversarii şi arbitrii în procesul competiţiei.

CLASA A VIII-A

Obiective de formare a competenţelor




ORGANISMULUI UMAN

Elevul va fi competent• să explice diferenţa dintre volumul şi intensitatea efortului fizic; • să clarifice criteriul de bază în reglarea efortului fizic.

• să demonstreze rolul autoperfecţiunii fizice pentru dezvoltarea fizică


Tema1. Reglarea efortului fizic (definiţia „efort fizic”; volumul şi intensitatea efortului fizic; dozarea efortului fizic conform stării de sănătate, particularităţilor de vîrstă, gradului de dezvoltare şi pregătire fizică a omului; pulsul mediu individual de antrenament – criteriul de bază în reglarea efortului fizic; determinarea pulsului nominal, mediu, şi maximal de antrenament conform formulei Kervonen).

Tema 2. Autoperfecţiunea fizică a omului (definiţia noţiunii „autoperfecţiune fizică”; direcţii şi obiective, conţinuturi şi finalităţi ale perfecţionării fizice; rolul

Calculul indicilor pulsometrici de antrenament


25

armonioasă.

•să distingă deosebirile dintre Jocurile Olimpice Antice şi moderne;•să recunoască simbolica Jocurilor Olimpice moderne.

• să argumenteze importanţa rezistenţei în diverse activităţi ale omului;• să demonstreze relaţia dintre rezistenţă şi capacitatea de muncă a omului.

autoperfecţionării fizice permanente în scopul fortificării sănătăţii, dezvoltării fizice armonioase, obţinerea performanţelor la susţinerea testelor motrice şi normelor de învăţămînt; metodica desfăşurării antrenamentelor independente în vederea realizării autoperfecţionării fizice). Tema 3. Jocurile Olimpice antice şi moderne (caracteristica generală a Jocurilor Olimpice ca fenomen social; primele jocuri olimpice antice din anul 776; evoluţia Jocurilor Olimpice moderne: menirea jocurilor, programul competiţional, durata şi periodicitatea; simbolica şi ritualele Jocurilor Olimpice moderne.

Tema 4. Rezistenţa – calitate motrice a omului (definiţia noţiunii „rezistenţă” şi însemnătatea vitală a acesteia pentru om; rezistenţa aerobă şi anaerobă; mijloacele şi metodele de bază utilizate în scopul dezvoltării rezistenţei; diagnosticarea rezistenţei).


Elaborarea complexului de exerciţii fizice (10 exerciţii) pentru dezvoltarea rezistenţei



Termeni sportivi, noţiuni, definiţii;Tehnica şi tactica acţiunilor motrice de bază;Regulile competiţionale şi arbitrajul.Jocuri de echipă.

2. DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE DE BAZĂ, FUNCŢIONALE, APLICATIVE, VOLITIVE ŞI ESTETICE PRIN INTERMEDIUL EXERCIŢIILOR FIZICE

Elevul va fi capabil: 1. să-şi formeze priceperi de evaluare şi autoevaluare a succesului şcolar.

II. Competenţe psihomotrice1.Teste de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică şi funcţională.Teste motrice:* alergarea de suveică:3×10 m (s);* alergarea de durată 6 min (m);* ridicarea trunchiului din culcat dorsal (nr. de .repetări );* ”flotări” (fete)din sprijin culcat la banca de gimnastică (nr. de .repetări, );* tracţiuni în braţe (băieţi , nr. de repetări ),

Teste motrice .

Aprecierea gradului de pregătire fizică iniţială (septembrie) şi finală (mai).Măsuri antropometrice

26

2. Să selecteze exerciţii aplicative pentru dezvoltarea armonioasă a corpului şi pregătirea organismului pentru efort fizic;

3.executarea corectă a startului de jos pe turnantă; - consolidarea startului de sus în pluton; - perfecţionarea în continuare a calităţilor de forţă, viteză, rezistenţă .

4.1. Să selecteze exerciţii aplicative pentru dezvoltarea armonioasă a corpului şi pregătirea organismului pentru efort fizic;4.2 să-şi perfecţioneze calităţile motrice, să contribuie la formarea ţinutei

* săritura în lungime de pe loc (cm).Teste antropometrice:* masa corporală (cm.);* talia ( cm.);* perimetrul toracic (cm.);Teste fiziometrice:* frecvenţa pulsului în stare de repaus( timp de 1 min.);* frecvenţa respiraţiei în stare de repaus (timp de 1 min.);* capacitatea vitală a plămînilor (cm3)* dinamometria palmară (kg.)2. Exerciţii cu caracter aplicativ.2.1.Exerciţii de dezvoltare fizică generală:2.1.1. fără obiecte;2.1.2.cu obiecte portative.2.1.3.exerciţii de atenţie efectuate la diferite semnale auditive şi vizuale;2.2.Varietăţi de mers, alergări, sărituri.2.3.Escaladări: parcurgerea pistei cu obstacole;2.4.Aruncări şi prinderi.2.5.Tracţiuni.2.6. Căţărări.- căţărare pe odgon (băieţi-4m.,fete-3m.)3.Atletism3.1.Alergare de viteză: 60m din startul de jos; 3.1.1.Alergare de rezistenţă pe pista 1500m (fete), 2000 m.(băieţi);3.1.2.Alergare –cros 2000m(fete),3000m (băieţi)3.1.3.alergare de ştafetă ;3.2.Săritura în lungime cu elan –procedeul „îndoind picioarele”;3.3.Săritura în înălţime cu elan-procedeul „forfecare”;3.4. Aruncarea mingii (150g) de pe loc şi cu elan ( în ţintă şi la distanţă);4.Gimnastica de bază 4.1.Exerciţii de front şi formaţii: * întoarceri împrejur de pe loc şi în mişcare; * regrupări / desfăşurări de formaţie dintr-un cerc în două sau trei cercuri.

4.2. Exerciţii acrobatice: * rostogolire înainte şi înapoi din diferite poziţii iniţiale în diverse poziţii finale; * stînd pe cap şi mîini(băieţi); * stînd pe mîini cu balansul unui picior şi împingere cu celălalt;



Căţărare pe odgon(băieţi-4m.,fete-3m.)

Alergare de viteză -60m(s.)Alergare de rezistenţă -1500m (fete), 2000m (băieţi), (min., s.) sauCros 2000m (fete), 3000m(băieţi), (min., s.).Săritura în lungime cu elan – „îndoind picioarele” (cm.);Săritura în înălţime cu elan prin „forfecare ”Aruncarea mingii la distanţă cu elan (m.,cm.)

Combinaţie de evidenţă din elemente însuşite elaborată de profesor.

Săritura cu picioarele depărtate peste capra în lungime (h=110cm - fete; h=115cm- băieţi) .

Combinaţie de evidenţă

27

corecte, orientării în spaţiu şi timp;- să menţină mobilitatea în articulaţii la un nivel satisfăcător;4.3.să demonstreze tehnica săriturilor cu sprijin;

4.4.să demonstreze cîte 5-6 exerciţii la paralele cu amplitudine mare a mişcărilor ;

4.5. să demonstreze cîte 5-6 exerciţii la bara fixă cu amplitudine mare a mişcărilor ;

4.6. să aprecieze capacităţile tehnice la efectuarea exerciţiilor la paralele;

4.7. să-şi dezvolte calităţile: hotărîrea,siguranţa, atenţia, curajul, voinţa,rezistenţa şi inteligenţa motrică;

* răsturnare laterală; * podul; * echilibru pe un picior ; * îmbinări şi combinaţii din exerciţiile acrobatice însuşite anterior.4.3.Sărituri cu sprijin: * sărituri de pe calul de gimnastică cu întoarcerile la 90º, 180º,360º. * Săritura cu picioarele depărtate peste capra în lungime (h=110cm-fete; h=115cm-băieţi) . Depărtarea podeţului de la aparat-1 m.4.4.Paralele egale : * din 3-4 balansări în sprijin pe braţe, la balans înainte urcare în sprijin depărtat; * echerul în sprijin; * din 3-4 balansări în sprijin, coborîre la balans înapoi spre stînga (dreapta); * combinaţii din elementele însuşite anterior.4.5.Bara fixă: * din forţă ,urcare prin răsturnare în sprijin; * din sprijin, balans înapoi, la balans înainte rotire înapoi ; * din sprijin depărtat cu dreptul (stîngul), balans cu stîngul (dreptul), coborîre cu întoarcere la dreapta (stînga) * combinaţii din elementele însuşite anterior. 4.6.Paralele inegale: * din balans cu unul şi bătaie cu celălalt urcare prin răsturnare în sprijin pe bara de jos; * din atîrnat culcat pe unul la bara de jos, balans cu unul şi bătaie cu celălalt , urcare prin răsturnare în sprijin pe bara de sus, echilibru pe coapse, braţele sus –lateral, lăsare înainte în sprijin pe bara de jos; * din aşezat în echer, coborîre în echer la stînga înapoi; * combinaţie din elementele însuşite anterior.4.7.Exerciţii de echilibru ( bîrna): * intrare –din sprijin, balans peste cu unul cu întoarcere la stînga (dreapta) în sprijin depărtat transversal, echerul în sprijin înapoi; * mers şi sărituri fără întoarcere şi cu întoarcere la 180º cu schimbarea poziţiei picioarelor de pe ambele pe un picior; * echilibru pe un picior;

din elemente însuşite elaborată de profesor (puncte).

Combinaţie de evidenţă din elemente însuşite elaborată de profesor (puncte).

Combinaţie de evidenţă la paralele inegale elaborată de profesor .

Combinaţie de evidenţă la bîrnă, elaborată de profesor.


- deplasări sub diferite forme pe perimetrul terenului de baschet;

- joc dinamic „10 pase”;

- dribling urmat de aruncări la coş

- joc bilateral.

28

5. să elaboreze un complex de exerciţii aerobic şi să demonstreze un nivel înalt de pregătire motrică;

6.1. posedarea tuturor varietăţilor de pase în condiţii de joc;- posedarea aruncărilor la coş cu o mînă de sus prin doi paşi ;- îndeplinirea celor mai simple procedee în apărare ,de deposedare de minge (smulgerea, dezbaterea, recuperare, acoperirea);- posedarea fentelor simple şi compuse;- deprinderi de joc bilateral;

6.2. acţionarea jucătorilor pe teren;

6.3. valorificarea cunoştinţelor şi deprinderilor tehnico-tactice însuşite.- aplicarea corectă a procedeelor tehnice de volei, respectînd regulamentul specific;

* semisfoara ; * din stînd la capătul bîrnei –coborîre cu extensie fără întoarcere şi cu întoarcere la 90º,180º; * combinaţie din elementele însuşite anterior.5.Gimnastica ritmică şi gimnastica aerobică: * complex de exerciţi de gimnastică aerobică; * elemente de dans popular; * fitness aerobica.

6. Jocuri sportive: 6.1.Baschet * deplasări ; * pasarea mingii cu o mînă şi cu ambele mîini de sus pe loc, în mişcare; * aruncarea la coş cu o mînă de sus prin doi paşi * deposedarea atacantului de minge (smulgerea, dezbaterea, recuperare, acoperirea); * dribling cu control vizual;Acţiuni tactice: * fente simple ; * fente compuse; * joc bilateral cu efectiv redus ( 2×2, 3×3).

6.2.Handbal* aruncarea mingii în poartă de la 7 metri;* transmiterea mingii în atac în trei jucători cu schimb de locuri; * aruncarea mingii în poartă după dribling şi din transmitere din diferite poziţii;* Joc bilateral.6.3. VoleiElemente tehnico-tactice : * pasa de sus cu diferite traiectorii; * preluarea mingii de sus şi de jos în mişcare; * serviciul de jos din faţă de la 8-9 m.; * serviciul de sus din faţă de la 8-9 m.; * preluarea mingii de sus din serviciu; * preluarea mingii de jos din fileu; * joc bilateral.

- transmiterea mingii în acţionare a trei jucători cu mişcare ţi schimb de locuri;Notă: Tehnica îndeplinirii.

Autoevaluare.

Investigaţii


Test – exerciţiu combinat contra cronometru include: jonglarea mingii, conducerea mingii printre obstacole şi şutul la poartă de pe un traseu cu lungimea de 40 m.

Pase în doi la 16 m.(timp 1 minut);Bătaia mingii la distanţă în lungime;Joc bilateral 11×11.

Înotul craul pe spate

29

6.4.să capete deprinderi suficiente pentru executarea elementelor tehnico-tactice propuse spre învăţarea şi perfecţionarea lor;

6.5.să cunoască regulile de recuperare a mingii în triunghi şi pătrat.

7. să demonstreze corect mişcările de picioare, braţe şi respiraţi în procedeul bras.

6.4 FotbalÎnvăţarea şi perfecţionarea elementelor tehnico-tactice:* varietăţi de alergare cu schimbarea tempoului şi direcţiei de deplasare, varietăţi de sărituri, ştafete cu şi fără minge; * conducerea mingii cu ulterioara conducere printre obstacole şi lovituri la poartă; * transmiterea mingii în perechi cu una sau două atingeri; * jonglarea mingii, deposedarea de minge prin atac din faţă şi lateral; * preluarea mingii cu piciorul, pieptul prin amortizare; * lovirea mingii cu şiretul plin după conducere sau jonglare ; *acţiuni individuale, ofensive şi defensive cu şi fără minge; * combinaţii tactice ofensive de joc cu participarea a 2-3 jucători; * interacţiuni tactice de joc defensive, tatonarea, marcajul, dublajul, presingul,intercepţia; * joc şcoală cu sarcini tehnico-tactice de joc 1×1, 4×4, 5×5,4×2,5×3);

Acţiuni tactice de joc a portarului ( dirijarea apărării, degajarea cu mîna, piciorul lan jucătorii bine plasaţi)6.5.Oina * aruncarea mingii la distanţă

7. ÎnotulExerciţii pregătitoare şi speciale pentru dezvoltarea sistemului muscular şi respirator pe uscat în apă:- bras;- craul pe piept;- craul pe spate;- întoarceri.- start de pe bloc-start;- jocuri dinamice şi ştafete.

50 m.

ATITUDINI3. FORMAREA CALITĂŢILOR POZITIVE DE PERSONALITATE, COMPORTAMENTULUI

CIVILIZAT, A DEPRINDERILOR COMUNICATIVE ŞI DE INTERACŢIUNE SOCIALĂ

30

3.1. Să-şi formeze calităţi personale de integrare în viaţa socială;

Complexe de exerciţii fizice pentru dezvoltarea armonioasă a organismului; exerciţii fizice executate în diverse condiţii;

Evaluare: Evidenţa activismului motrice săptămînal al elevului.

3.2.să-şi formeze capacităţi manageriale în activitatea motrice.

activităţi motrice din diferite ramuri de sport practice de elevi; concursuri şi competiţii sportive.

CLASA A IX-A


competenţelor




ORGANISMULUI UMAN

Elevul va fi competent:• să recunoască efectele psihofiziologice ale călirii;• să formuleze concluzii referitoare la relaţia dintre fenomenele călire şi sănătatea omului.

• să distingă factorii ce condiţionează sănătatea omului şi a noţiunii;• să demonstreze relaţia dintre sănătatea omului şi a noţiunii;• să recunoască rolul hotărîtor a mijloacelor educaţiei fizice în fortificarea/menţinerea sănătăţii.

• să caracterizeze mişcarea olimpică naţională;• să distingă personalităţile remarcabile ale


Tema 1. Efectele psihofiziologice ale călirii organismului (călirea ca fenomen psihofiziologic şi importanţa vitală a acesteia în viaţa omului; sistemul fiziologic de termoreglare a organismului; rolul călirii în fortificarea sistemului nervos uman, optimizarea metabolismului, sporirea umanităţii organismului, educarea caracterului sportiv etc.)

Tema 2. Sănătatea omului – valoare supremă personală şi socială (definiţia noţiunii „sănătate”, caracteristica şi importanţa socială a acesteia; factorii socio-economici, psihopedagogici, igienici şi naturali care condiţionează sănătatea omului şi a noţiunii; rolul primordial al practicării sistematice al exerciţiului fizic, călirii organismului, respectării modului de viaţă sănătos în fortificarea şi menţinerea sănătăţii).

Tema 3. Mişcarea olimpică în Republica Moldova (rolul Comitetului Naţional Olimpic, Academiei Naţionale Olimpice, federaţiilor naţionale altor organizaţii sportive în dezvoltarea mişcării olimpice; simbolica olimpică naţională; participarea




31

mişcării olimpice naţionale.

• să recunoască importanţa şi necesitatea activităţii motrice independente în scopuri asanative, dezvoltative, formative etc.

• să distingă particularităţile de bază ale forţei dinamice şi statice;• să demonstreze relaţia dintre forţă şi viteza mişcărilor.

sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice de vară şi de iarnă, performanţele acestora.

Tema 4. Programul motric individual (importanţa programării activităţii motrice independente; obiectivele de bază a programului motric individual, structura şi conţinutul acestuia; selectarea exerciţiilor fizice şi dozarea efortului fizic conform obiectivelor urmărite, stării de sănătate, gradului de pregătire şi dezvoltare fizică).

Tema 5. Forţa – calitate motrice a omului (definiţia noţiunii „forţă” şi însemnătatea vitală a acesteia pentru om; forţa dinamică şi statică; relaţia forţă – viteză; mijloacele şi metodele de bază utilizate în scopul dezvoltării forţei precum şi a capacităţilor de forţă – viteză, diagnosticarea acestora).

Elaborarea programului motrice individual

Elaborarea comlexului de exerciţii fizice (10 exerciţii) pentru dezvoltarea forţei şi capacităţilor de forţă-viteză


B. Formarea competenţelor cognitive speciale.• Termeni, noţiuni, definiţii• Tehnica executării exerciţiilor fizice, procedeelor şi acţiunilor motrice• Rolul aplicativ al exerciţiilor fizice• Regulile competiţionale elementare referitoare la gimnastică, atletism, jocuri sportive etc.


La finalul clasei a IX-a elevul va fi competent: 1. să valorifice optim indicia somatic şi motrici ai organismului.

II.Competenţe psihomotoriu.1. Teste de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică şi funcţională.Teste motrice:* alergarea de suveică:3×10 m (s);* alergarea de durată 6 min (m);* ridicarea trunchiului din culcat dorsal (nr. de repetări );* ”flotări” (fete)din sprijin la banca de gimnastică (nr. de repetări);* tracţiuni în braţe (băieţi, nr. de repetări),* săritura în lungime de pe loc (cm).Teste antropometrice:* masa corporală (cm.);* talia (cm.);* perimetru toracic (cm.);Teste fiziometrice:* frecvenţa pulsului în stare de repaus( timp de 1 min.);* frecvenţa respiraţiei în stare de repaus

Teste motrice.

Aprecierea gradului de pregătire fizică iniţială (septembrie) şi finală (mai).



32

2. să respecte normele sanitaro-igienice şi cerinţele de prevenire a accidentelor;- să-şi formeze ţinuta corectă,

3.perfecţionarea tehnicii alergărilor de viteză şi de rezistenţă-să aprecieze corect tempou şi ritmul paşilor de alergare ,- să crească în conrinuare a nivelului calităţilor motrice de bază;

4. să-şi formeze deprinderi motrice cu character utilitar-aplicativ;

4.1. să –şi dezvolte supleţea şi coordonarea mişcărilor în condiţii complexe de utilizare a capacităţilor motrice;- să realizeze acţiuni tactice şi volitive în demonstrarea combinaţiilor de evidenţă,

(timp de 1 min.) ;* capacitatea vitală a plămînilor (cm3)* dinamometria palmară (kg.)2. Exerciţii cu caracter aplicativ.2.1.Exerciţii de dezvoltare fizică generală:2.1.1. fără obiecte ;2.1.2.cu obiecte portative.2.1.3.exerciţii de gimnastică igienică, proceduri de călire a organismului;2.2.Varietăţi de mers, alergări, sărituri.2.3.Escaladări: parcurgerea pistei cu obstacole ;2.4.Aruncări şi prinderi.2.5. Tracţiuni.2.6. Căţărări.- căţărare pe odgon la viteză (băieţi-5m.,fete-4m., s).3.Atletism3.1.Alergare de viteză: 60m din startul de jos; 3.1.1.Alergare de rezistenţă pe pista 1500m (fete), 2000 m.(băieţi);3.1.2.Alergare –cros 2000m(fete),3000m (băieţi)3.1.3.alergare de ştafetă 4×50 m.;3.2.Săritura în lungime cu elan –procedeul „îndoind picioarele”;3.3.Săritura în înălţime cu elan-procedeul „forfecare”;3.4. Aruncarea mingii (150g) la distanţă cu elan.

4.Gimnastica de bază 4.1.Exerciţii de front şi formaţii: * întoarceri împrejur în mers; *regrupare dintr-o coloană cîte 2,3,4 cu întoarcere în mişcare.4.2. Exerciţii acrobatice: * echilibru pe un picior (menţinere),două rostogoliri înainte;* rostogoliri înainte şi înapoi din diferite poziţii iniţiale;*două răsturnări laterale, săritura în sus cu extensie cu picioarele depărtat;* îmbinări (băieţi): rostogoliri înainte, răsturnări laterale, stînd pe cap şi mîini, stînd pe mîini; * îmbinări (fete): rostogoliri înainte, răsturnări laterale, semisfoara, sfoara, podul, stînd pe omoplaţi;* combinaţie de evidenţă.


Căţărare pe odgon(băieţi -5m., fete-4m.,s.)

Alergare de viteză -60m(s.)Alergare de rezistenţă -1500m(fete), 2000 m. (băieţi), (min., s.) Cros 2000m (fete), 3000m (băieţi), (min., s.).Săritura în lungime cu elan – „îndoind picioarele” (cm.);Săritura în înălţime cu elan prin „forfecare”Aruncarea mingii la distanţă cu elan (m., cm.)Testare: P.b. pas înainte, echilibru-2,0;îndreptare,pas înainte, sprijin ghemuit(pentru băieţi - împingerea cu ambele, stînd pe cap şi mîini, sprijin ghemuit-2,5); (pentru fete –întoarcere împrejur ,rulare înapoi în stînd pe omoplaţi; rulare înapoi peste umăr, semisfoara, braţele lateral, cu bătaia ambelor ,sprijin ghemuit, întoarcere împrejur -2,5), două rostogoliri înainte în sprijin ghemuit-2,0;îndreptare, 2 răsturnări laterale în stînd depărtat, alipirea picioarelor în p.b.-3,0;săritura cu extensie, aterizare –

33

4.3. să demonstreze corect tehnica săriturilor cu sprijin;

4.4.să -şi aprecieze forţa dinamică şi statică în condiţii complexe de executare a combinaţiilor de evaluare finală;

4.5. să-şi dezvolte echilibru,coordonarea mişcărilor,orientarea în spaţiu şi să îmbine elementele cunoscute în algoritm accesibil capacităţilor formate ;

4.6. să -şi aprecieze forţa dinamică şi static în condiţii complexe de executare a combinaţiilor de evaluare finală;

4.3.Sărituri cu sprijin: * Săritura cu picioarele depărtat peste calul în lăţime (h=115cm-fete; h=120cm-băieţi) . Depărtarea podeţului de la aparat-1 m.4.4.Paralele egale : * din sprijin pe braţe, balans înainte, urcare în sprijin;* din sprijin, balans înapoi, ieşire în stînd pe umeri, rostogolire înainte în aşezat depărtat;* din sprijin, coborîre în echer la stînga (dreapta) ; * combinaţii de evidenţă.

4.5.Bara fixă - înaltă: * balansări în atîrnat;* din atîrnat, urcare prin răsturnare în sprijin;* din sprijin, rotire înapoi;* din balansări în atîrnat, urcare prin îndreptare în sprijin (iniţiere) ;* din atîrnat, coborîre la balans înapoi;* combinaţie de evidenţă. 4.6.Paralele inegale: *din atîrnat ghemuit pe un picior, altul întins înainte, balans cu celălalt, urcare prin răsturnare în sprijin pe bara de sus;* din atîrnat ghemuit pe bara de jos, împingere cu ambele picioare, urcare prin forţă în sprijin pe bara de sus;* combinaţie de evidenţă.

0,5 puncte.

Săritura cu picioarele depărtate peste calul în lăţime (h=115cm-fete; h=120cm-băieţi).

Din sprijin pe braţe, la balans înainte, urcare în sprijin depărtat-3,0 ;echerul(menţinere)-1,5; din forţă stînd pe umeri -3,0; rostogolire înainte în aşezat depărtat-1,0; balans înăuntru, la balans înainte coborîre în echer-1,5 puncte.

Din atîrnat, urcare prin răsturnare în sprijin-4,0;balans înapoi, balans înainte, rotire înapoi-3,0;Balans arcuit-1,0; coborîre la balans înapoi-2,0 puncte.

Din atîrnat la bara de sus, balans cu ambele peste bara joasă în atîrnat ghemuit, celălalt întins înainte-2,0; cu bătaia unui picior şi balans cu celălalt, urcare prin răsturnare în sprijin pe bara de sus;-3,5; lăsare înapoi în atîrnat culcat sprijin pe bara de jos, întoarcere în aşezat pe o coapsă, apucat de b/s, braţul stîng (drept)lateral-1,5;apucat cu mîna liberă de bara de jos, balans înainte cu ambele, coborîre cu întoarcere spre bara de jos-2,0 puncte.Din sprijin stînd longitudinal prin săritură intrare în sprijin, dreptul lateral pe vîrf -1,0; întoarcere la stînga în sprijin stînd pe un genunchi, semisfoara, braţele lateral-1,5; sprijin cu ambele, îndreptînd piciorul stîng, sprijin culcat-0,5; cu împingerea

34

4.7. să-şi aprecieze forţa dinamică şi statică în condiţii complexe de executare a combinaţiilor de evaluare finală;

5. să –şi educe cultura mişcărilor

6.1. cunoaşterea clasificării aruncărilor la coş şi ăndeplinirii acestora;-posedarea paselor în condiţii dificile de joc;- efectuarea driblingului cu schimb de viteză şi direcţie :-noţiuni generale despre atacul rapid şi poziţional ;-deprinderi de joc.

6.2. dezvoltarea calităţilor fizice;- funcţiile jucătorilor pe teren;

6.3. valorificarea cunoştinţelor şi deprinderilor tehnico-tactice însuşite.- folosirea elementelor şi procedeelor tehnicespecifice voleiului în diferite situaţii de joc;

4.7.Exerciţii de echilibru ( bîrna):Paşi fandaţi ; * întoarcere la 180º pe ambele ; cu balansul unui picior; * echilibru pe un picior; * din sprijin stînd longitudinal prin săritură intrare în sprijin, dreptul lateral pe vîrf; * sprijin culcat - semisfoara; * săritură închisă, săritură deschisă; * coborîre cu extensie * combinaţie de evidenţă.

5.Gimnastica ritmică şi gimnastica aerobică: * complex de exerciţi de gimnastică aerobică; * dans popular; * exerciţii de dezvoltare fizică generală cu acompaniment muzical.

6. Jocuri sportive:6.1.Baschet Elemente şi procedee tehnice :* aruncarea la coş de sus, de la piept, de jos prin doi paşi; * pasarea mingii în mişcare în 2-3 fără schimb de locuri; * pasarea mingii în mişcare în 2-3 cu schimb de locuri; * dribling cu şi fără control vizual.Acţiuni tactice: * atacul rapid şi poziţional ;* joc bilateral cu arbitraj.6.2.Handbal* transmiterea mingii pe loc şi în mişcare;* aruncarea mingii în poartă de la extreme ; * tehnica jocului portarului;* joc bilateral.

6.3. Volei * pasa cu ambele mîini cu diferite traiectorii de pe loc şi în mişcare; * transmiterea mingii din zonele de apărare în zonele de atac; * * servirea mingii de jos sau de sus din faţă în diferite zone ale terenului după comanda profesorului; * pasarea mingii în zonele de atac cu spatele spre direcţia transmiterii; *preluarea mingii de sus de pe loc şi în mişcare; * lovirea de atac de pe loc peste fileu;

ambelor, sprijin ghemuit, îndreptare-2,0; echilibrul pe un picior -2,5; îndreptare, stînd pe vîrfuri, paşi alternativi cu dreptul-0,5; alăturarea piciorului stîng, coborîre cu extensie-2,0 puncte.Testare: Calitatea executării unui complex de exerciţii de gimnastică aerobică.

„Moara”

Pasarea mingii în mişcare în 2-3 cu schimb de locuri (la notă);Joc bilateral .

Aruncarea mingii în poartă de la extreme .- Notă: Tehnica îndeplinirii.

Autoevaluare


35

6.4.să combine cu uşurinţă elementele tehnice propuse spre perfecţionare în cadrul exerciţiiilor tactice izolat de joc.

6.5. să fie antrenaţi în orientarea în spaţiu şi anume să urmărească deplasarea mingii.

7. să demonstreze tehnica înotului şi a întoarcerilor în procedeul bras.

* blocajul individual; * joc bilateral.6.4 FotbalPerfecţionarea şi consolidarea acţiunilor tehnico-tactice:* lovirea mingii cu şiretul exterior şi cu şiretul plin a labei piciorului;* preluarea mingii cu talpa şi şiretul interior cu ulterioara conducere cu şiretul interior şi exterior a mingii printre obstacole; * mişcări înşelătoare cu şi fără minge;*marcajul şi demarcajul, deposedarea adversarului prin atac din faţă şi lateral; * aruncarea mingii cu piciorul ,schimbarea direcţiei mingii cu capul şi piciorul; * driblingul în condiţii simple de exersare, cu adversar pasiv, semiactivi, activi; * interacţiuni tactice de joc între 2-3 jucători; * acţiuni tactice defensive izolate de joc între 2-3 jucători(suportul, dublajul, deposedarea, preluarea jucătorului); * jocuri cu temă, bilateral, amical pe teren cu dimensiuni reduse şi număr de jucători majorat sau scăzut); *aplicarea schemelor tactice de joc cu caracter ofensiv şi defensiv în jocurile bilaterale sau amicale.6.5.Oina * predarea jocului de oină se face pe cale globală la nivelul şcolii. * orientarea metodică generală în predarea jocului de oină în şcoală se recomandă folosirea căii globale, dar nu neagă folosirea căii analitice în anumite situaţii ale procesului de instruire.7. ÎnotulExerciţii pregătitoarea şi speciale pentru dezvoltarea flexibilităţii articulaţiilor şi sistemului respirator pe uscat şi apă.- craul pe piept şi craul pe spate;- bras;- întoarceri;- start de pe bloc-start şi din apă;- jocuri şi ştafete în apă.

Se va nota acţiunile tehnico-tactice de joc în cadrul desfăşurării jocului şcoală bilateral cu calificativul suficient, bine, foarte bine, excelent.

Pase în doi la 16 m.(timp 1 min.);Aruncarea mingii la distanţa de: 40, 50, 60 m.Joc bilateral 11×11.

Înotul - bras: 50 m (min., s)

ATITUDINI3. FORMAREA CALITĂŢILOR DE PERSONALITATE, A COMPORTAMENTULUI

CIVILIZAT ŞI A PRICEPERILOR DE COMUNICARE SOCIALĂ.

3.1. Să respecte Cunoştinţe generale şi speciale privind Evaluare:

36

cerinţele modului sănătos de viaţă, să realizeze potenţialul cognitiv în diverse forme de activitate;

locul şi importanţa modului sănătos de viaţă; influenţa lui pozitivă asupra stării sănătăţii; dezvoltarea armonioasă a organismului elevului prin intermediul exerciţiilor fizice în regimul zile;

Evaluarea activismului motrice a elevului; Teste de comportament.

3.2. Să demonstreze comportament în conformitate cu condiţiile create;

elaborarea şi practicarea individuală şi cu colegii a variatelor complexe de exerciţii fizice; arbitrarea concursurilor şi competiţiilor sportive; exerciţii fizice din ramura de sport practicată;

.

3.3. Să manifeste insistenţă şi toleranţă în diverse activităţi de practicare a exerciţiilor fizice.

ştafete şi jocuri sportive; organizarea jocurilor dinamice cu colectivul clasei; momente competiţionale în cadrul lecţiei; exerciţii acrobatice elaborate de elevi; complexe de exerciţii din gimnastica aerobică, elaborate de elevi.

VII. STRATEGII DIDACTICE: ORIENTĂRI GENERALE (METODOLOGICE)

1.Strategia didactică la disciplina „Educaţia fizică” în şcoală va reieşi din

faptul că copii au diferit nivel de pregătire din punct de vedere intelectual şi fizic,

deosebindu-se şi prin dezvoltarea psihofiziologică. Aceasta cere o atenţie deosebită

privind selectarea conţinutului instruirii, ajutînd elevii în realizarea capacităţilor

sale, creîndu-se condiţii pentru formarea optimală a competenţelor.

Activitatea motrice (didactică) realizată sistematic va reprezenta

interacţiunea componentelor anatomic, fiziologic şi psihologic al elevului,

orientîndu-l spre asimilarea valorilor culturii fizice, formarea motivaţiei privind

importanţa personală şi socială a practicării sistematice a exerciţiilor fizice,

formarea reprezentărilor despre cultura sănătăţii, respectarea regulilor unui mod

sănătos de viaţă.

2.Repere şi modalităţi de proiectare a strategiilor didactice.

Proiectarea strategiei didactice la educaţia fizică va fi orientată spre activităţi

de formare a competentelor elevilor (cognitive, psihomotrice şi comportamentale)

37

prin activitate formativă. Proiectarea strategiei didactice va reieşi din esenţa

obiectivelor de formare a competenţelor şi nu din conţinuturile educaţionale.

Strategiile didactice vor fi active şi interactive, practicîndu-se metodologii ce

se referă la activitatea profesorului şi a elevului în cadrul lecţie de educaţiei fizice.

Se va respecta structura logică de corelare dintre obiective, conţinuturi şi evaluări

iniţiale, formative şi finale. Va fi şi o abordare ştiinţifică a strategiei didactice ca

proces şi ca produs.

Strategiile didactice se vor selecta reieşind din obiectivele de formare a

competenţelor, din particularităţile de vîrstă a elevilor, tipurile de lecţii. Procesul

didactic va fi orientat spre învăţare independentă şi aplicativă bazată pe formarea

interesului subiectului.

3.Metodele şi tehnicile de învăţare se vor baza pe următoarele criterii:

competenţe, obiective, conţinuturi, clasa şi vîrsta elevilor.

Metodele de predare-învăţare (de formare a competenţelor) vor fi: expunerea

orală, demonstraţia, conversarea, învăţarea în echipă, analogia, exerciţiul,

descoperirea şi problematizarea; modelarea, simularea, cooperarea, asaltul de idei,

studiul de caz, feeb back-ul, experimentul; metoda statistică – matematică.

4.Diversificarea formelor de învăţare va fi următoarea:

Îmbinarea solicitărilor cognitive, psihomotrice de tip frontal cu cele

de tip individual;

Comportamentul didactic al profesorului va reieşi din ritmul de

învăţare a fiecărui-elev;

Organizarea procesului educaţional nu trebuie să frîneze posibilitatea

unor elevi cu aptitudini motrice superioare;

Formarea personalităţii elevilor în cadrul practicării exerciţiilor fizice

va fi integrală: formarea competentelor cognitive, psihomotrice şi

comportamentale.

5. Realizarea interdisciplinarităţii.

În cadrul procesului educaţional se vor intercala cunoştinţele din diferite

domenii ale cunoaşterii: cultura fizică, sport, anatomie, fiziologie, chimie, biologie,

38

fizică, biomecanică etc. Interdisciplinaritatea relevînd caracteristica epocii noastre,

reprezintă o modalitate de organizare a conţinuturilor învăţării, oferind imagine

unitară a proceselor studiate în cadrul disciplinei „Educaţia fizică”.

6. Centrarea pe elevi. În procesul instructiv-educativ accent deosebit se

va pune pe competenţele elevului la momentul actual: nivelul de competenţe

cognitive, psihomotrice şi afective. Activitatea didactică se va direcţiona spre

formarea competenţelor ce reiese din obiectivele generale şi cele curriculare.

VIII. STRATEGII DE EVALUARE

Evaluarea defineşte eficienţa învăţămîntului prin prisma raportului dintre

competenţele specifice proiectate şi rezultatele obişnuite de către elevi în

activitatea de învăţare, merite să reflecte nivelul volumul şi calitatea reală a

cunoştinţelor cognitive şi psihomotorice.

Evaluarea vizează:

a)în ce măsură competenţele cheie şi specifice au fost atinse;

b) progresul sau insuccesul elevilor;

c) eficienţa strategiilor didactice folosite de profesor în activitatea de instruire.

Tipuri de evaluare a competenţelor:

1.Cunoştinţe – pregătirea teoretică:

competenţe cognitive speciale – prevede cunoaşterea tehnicii şi

tacticii exerciţiilor. Se va evalua concomitent cu însuşirea practică a acţiunilor

motrice (în cadrul evaluării curente);

competenţe cognitive generale – se va realiza conform temelor de

prelegeri la educaţia fizică. Pregătirea teoretică a elevului are funcţie de formare a

orizontului;

evaluarea prin teste docimologice – un set de probe practice cu

întrebări teoretice cu ajutorul căruia se verifică şi se evaluează nivelul asimilării

competenţelor de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară de

apreciere etalon, elaborată în prealabil.

2.Competenţe psihomotrice.

39

pregătirea tehnică – a performanţelor elevilor. Evaluarea competenţei

practice nu sunt rezultatele aplicării cunoştinţelor teoretice ci provin şi din

transferul motrice a ceea ce se numeşte „savoar fair” – a şti să faci.

pregătirea fizică - se evaluează capacităţile fizice conform testării şi

progresului din septembrie pînă la sfîrşitul anului de învăţămînt. Evaluarea

rezultatelor competenţelor se va realiza în diverse tipuri.

evaluarea iniţială – conform testelor de diagnosticare a nivelului de

pregătire fizică şi funcţională (septembrie, mai).

evaluarea continuă (sau formativă) – desfăşurată pe tot parcursul

procesului de învăţare în cadrul lecţiilor şi la încercarea compartimentului –

atletism, gimnastică, jocuri pentru fiecare probă sportivă.

evaluarea sumativă – efectuată de profesor periodic prin lucrări de

sondaj şi de verificare la încheierea unui trimestru.

evaluarea finală – desfăşurată la sfîrşitul ciclului gimnazial se

finalizează în conformitate cu standardele de competenţă.

Pentru a asigura evaluarea performanţelor şcolare vor funcţiona diverse

tipuri de activităţi:

- evaluarea independentă a competenţelor;

- evaluarea colectivă (a clasei, a echipei de elevi);

- evaluarea în cadrul activităţilor practice de instruire organizate în

procesul instructiv-educativ în şcoală şi în extraşcolar. Participarea activă la

concursuri didactice, competiţii sportive, alte activităţi de valoare.

STANDARDE DE COMPETENŢĂÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL

a) Competenţă transversală-cheie.

Competenţă de apreciere a stării de sănătate şi a modului de viaţă sănătos prin

activităţi psihomotorice.

b) Competenţe transdisciplinare.

1.Educarea calităţilor şi capacităţilor psihomotore şi funcţionale de bază care

urmăresc un mod de viaţă sănătos.

40

2.Formarea unor comportamente de înaltă valoare socială: onestitate şi

integritate, iniţiativa, perseverenţa, responsabilitate, abilităţi de comunicare.

c) Competenţe specifice.

1.Utilizarea mijloacelor de călire a organismului, de sporire a capacităţii de

muncă fizică şi intelectuală.

2.Respectarea regulilor de formare a culturii sănătăţii şi deprinderilor de a

duce un mod de viaţă sănătos.

3.Dezvoltarea calităţilor motrice de bază: forţa, viteza, îndemînarea,

rezistenţa. Formarea deprinderilor motrice.

4.Autoevaluarea gradului de pregătire fizică şi a stării de sănătate.

5.Acordarea atenţiei colegilor, înţelegerea sentimentelor şi nevoilor acestora

şi încrederii în cuvîntul şi competenţa lor.

6.Dezvoltărea competenţelor în sesizarea conduitei şi semnificaţiei pentru

cooperare.

STANDARDE DE CONŢINUT

PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL

a) FORMAREA CUNOŞTINŢELOR GENERALE

Competenţe minime (iniţiale)

Standardul 1.Definirea noţiunii „Mod de viaţă sănătos” şi rolul acestuia în menţinerea sănătăţii omului.

Standardul 2.Influenţa mijloacelor educaţiei fizice în dezvoltarea armonioasă a omului.

Standardul 3. Cunoaşterea factorilor dăunători sănătăţii.

Standardul 4.Rolul activităţii motrice în menţinerea capacităţii înalte de muncă a organismului uman.

Standardul 5.Descrierea sistemei „Cultura fizică” – parte componentă a culturii universale a omului.

Standardul 6. Verificarea frecvenţei cardiace, frecvenţei respiraţiei înainte. Competenţe maxime ( grad înalt)

Standardul 7.Identificarea concepţiei: „Exerciţiile fizice, factorii naturali şi igienici – mijloace eficiente în profilaxia bolilor.

Standardul 8.Efectele fiziologice ale călirii organismului ca fenomen biopsihologic şi importanţa ei vitală în viaţa omului.

Standardul 9. Interpretarea rezultatelor mişcării olimpice mondiale.Standardul 10. Definirea noţiunilor „viteza mişcării”, „forţa fizică umană”,

41

„autoperfecţiune fizică”, „suprasolicitare”.

b) FORMAREA CUNOŞTINŢELOR SPECIALE.

Standarde minime (iniţiale)

Standardul 11.Aplicarea terminologiei sportive în cadrul instruirii interactive în scop de comunicare.

Standardul 12.Comentarea şi demonstrarea tehnicii de execuţie a exerciţiilor de atletism, jocuri sportive, nataţie, gimnastică, aerobică.

Standardul 13. Cunoaşterea şi aplicarea regulilor competiţionale.

Standardul 14.Analiza rolului dezvoltativ, asanator, aplicativ şi competitiv al exerciţiilor de dezvoltare fizică generală, din diferite ramuri de sport.Standarde maxime (grad înalt)

Standardul 15.Calcularea capacităţii de efort fizic, de oboseală, procedeelor de dozare a efortului fizic.

Standardul 16. Elaborarea exerciţiilor speciale pentru dezvoltarea calităţilor motrice.

Standardul 17.Calcularea rezultatelor pregătirii fizice la efectuarea exerciţiilor de forţă, forţă-viteză, forţei în regim de rezistenţă, de viteză, mobilitate în articulaţii şi coordonării mişcărilor.

c) FORMAREA CALITĂŢILOR ŞI CAPACITĂŢILOR

STANDARDE DE INDICICATORI PENTRU APRECIEREA CAPACITĂŢILOR FIZICE A ELEVILOR LA FINALIZAREA ÎNVĂŢĂMÎNTULUI GIMNAZIAL

Standarde ConţinuturiStandarde (fete) Standarde (băieţi)

minime maxime minime maxime

Standardul 1. Alergare de viteză: 60 m (s) 10,5 9,3 9,8 8,6

Standardul 2. Alergare de rezistenţă: 200 m (min., s) 13:00,00 12:00,00 10:45,00 10:00,00

Standardul 3. Sărituri în lungime de pe loc (cm) 150 190 180 220

Standardul 4.Aruncarea mingii (150 g) la distanţă cu elan (m) 20 28 30 40

Standardul 5.Din atîrnat la bara fixă, tracţiuni în braţe - elevi, (numărul de repetări).

56 kg 8 1360 kg 7 1267 kg 6 1175 kg 5 10

Standardul 6.Din sprijin culcat mîinile pe banca de gimnastică, flotări - eleve, (numărul de repetări).

13 18

Standardul 7.Din culcat dorsal, ridicarea trunchiului pe verticală (numărul de repetări). 19 24 22 29

Standardul 8. Săritură pe verticală (după Abalakov, cm) 30 40 35 45

Standarde de teste pentru determinarea indicilor antropometrici,(septembrie-mai, în fiecare an).

1.Talia (cm).2.Masa corporală (kg).

42

3.Perimetru toracic (cm).Standarde de teste pentru determinarea indicilor fiziometrici.

1.Frecvenţa pulsului în stare de repaus, timp de 1 min.

2.Frecvenţa respiraţiei în stare de repaus, timp de 1 min.

3.Capacitatea vitală a plămînilor (cm3).

4.Dinamometria palmară (kg).

CONŢINUTURI STANDARDIZATE.

1.Exerciţii de front şi formaţii, exerciţii cu caracter aplicativ; exerciţii de

dezvoltare fizică generală.

2.Exerciţii statice şi dinamice de acrobatică.

3.Săritura cu picioarele depărtate şi îndoite peste cal în lăţime.

4.Din balans cu unul şi bătaia cu celălalt urcare prin răsturnare în sprijin pe bara

de jos şi pe bara de sus la paralele inegale.

5.Mers şi sărituri fără întoarceri şi cu întoarceri; echilibru pe un picior;

semisfoara; coborîri fără întoarceri şi cu întoarceri; combinaţii din elemente

însuşite la bîrnă.

6.Din balansări pe braţe, urcare în sprijin; echerul; stînd pe umeri; coborîre la

balans înapoi spre stînga (dreapta); îmbinări şi combinaţii însuşite la paralele.

7.Din forţă urcare prin răsturnare în sprijin - balans înapoi, rotire înapoi - coborîre

la balans înapoi la bara fixă.

8.Complex de exerciţii de gimnastică aerobică; fitness-aerobică şi elemente şi dans

popular moldovenesc.

9.Alergare de rezistenţă 800m (eleve), 1000m (elevi).

10.Sărituri în lungime cu elan.

11.Elemente tactico-tehnice din jocuri sportive.

D) FORMAREA ATITUDINILOR

1.Valorificarea modului de viaţă sănătos, influenţa exerciţiilor fizice asupra

organismului.

43

2.Demonstrarea atitudinei respectuoasă faţă de colegi în cadrul practicării

culturii fizice şi sportului.

3.Utilizearea independenţă a culturii fizice şi sportului - mijloace de

fortificare a sănătăţii şi manifestare a demnităţii personale.

4.Manifestarea activităţii independente în scopul prevenirii dereglărilor

ţinutei şi a altor deficiente în starea de sănătate.

5.Evidenţierea sistemică a dinamicii dezvoltării, pregătirii fizice şi stării

funcţionale a organismului.

6.Respectarea modului de viaţă sănătos, grijii de sănătatea proprie.

7.Demonstrarea responsabilităţii faţă de ţinuta corporală în viaţa cotidiană.

8.Demonstrarea insistenţei în atingerea scopului preconizat în activitatea

psihomotrice.

9.Practicarea sistematică a gimnasticii matinale.

10.Manifestarea comportamentului de înaltă valoare socială: onestitate,

iniţiativă, perseverenţă, responsabilitate, abilitate de comunicare.

Lista bibliografiei

1.Boian I., Lungu A. Educaţia fizică a elevilor în conţinutul învăţămîntului

formativ. Editura „Tip Gim”., Cimişlia, 1996.

2.Boian I., Bicherschi S., Sava P. Concepţia educaţiei fizice şi sportului în

învăţămîntul preuniversitar. Chişinău, 1998.

3.Boian I. Aspecte frazeologice de formare la elevi a competenţelor în cadrul

lecţiilor de educaţie fizică. În lucrarea „Calitatea educaţiei: teorie, principii şi

realizări” (materialele conferinţei internaţionale). – Chişinău, 2008, pag. 110-114.

4. Boian I. În discuţie se naşte adevărul. În săptîmînalul „Univers Pedagogic

Pro”, 31 ianuarie, 2008.

5. Boian I. Manual de educaţie fizică clasa a IX-a. Editura „Ştiinţa”, 2006.

6.Boian I., Hîncu L. Organizarea procesului educaţional la educaţia fizică în

anul de studii 2009-2010. În lucrarea „Organizarea procesului educaţional în

44

învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal” în anul de studii 2009-2010.

Chişinău, 2009, pag. 321-330.

7.Boian I., Voiniţchi V., Hîncu L. Educaţia fizică în grupele medicale speciale

(suport metodologic pentru profesori, inspectori, metodişti şcolari, elevi şi părinţi).

Editura „Grafema Libris”, 2009. – 56 pag.

8.Boian I. Implementarea şi dezvoltarea curriculumului de educaţie fizică în

şcoală. În revista „Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală”, 1(4) 2009, pag.7-12.

9.Boian I. Metodologia instruirii şi managementului lecţiei de educaţie fizică

în şcoală. În revista „Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală”, 3/2009, pag. 9-16.

10.Bontaş I. Pedagogie, Bucureşti, 1995.

11.Concepţia dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova. Chişinău,

1994.

12.Cristea S. Dicţionar de termeni pedagogici. Editura Didactica şi pedagogia,

RA. Bucureşti, 1999.

13.Cristea Gh. Educaţia fizică. Fundamente teoretice şi metodice, 1999.

14.Ghid metodologic pentru profesori. Educaţia fizică pentru clasele V-IX.

Univers pedagogic, Chişinău, 2007.

15.Oprea O. Didactica nova. Tehnologia didactică. Vol. I-II, Chişinău, 1992.

16.Lege cu privire la cultura fizică şi sport, nr.330 XIV din 25.03.99.

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 83-86/399 din 05.08.1999.

17. Sava P., Filipov V., Vîrlan I. Integrama – modalitate de consolidare şi

evaluare curentă a cunoştinţelor speciale ale elevilor la educaţia fizică. În: „Teoria

şi Arta Educaţiei Fizice în şcoală”, 2008, nr.1, pag. 58-60.

45

Educatie fizica_Gimnaziu

Documents

Transcript of Educatie fizica_Gimnaziu