Economie si Prosperitate - Recenzie.doc

7/16/2019 Economie si Prosperitate - Recenzie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/economie-si-prosperitate-recenziedoc 1/20

Academia de Studii Economice BucureştiFacultatea de Comerţ

RECENZIE„ Economie si prosperitate ”

de James D. Gwartneysi

Richard L. Stroup



-INTRODUCERE-

Economia…un termen atat de simplu incat la prima

vedere ar putea oricine sa-l defineasca,sau macar sa incercecu convingerea ferma ca are dreptate, dar …aici gresim--niciodata nu luam lucrurile destul de in serios.

Lucrarea poarta numele de „Economie siprosperitate” si nu constituie o incercare de a nespecializa brusc in domeniu, ci ne permite sa incepem saintelegem o multime de lucruri elementare fara de carenimic nu ar functiona cum trebuie. Sau daca gandim altfelcartea ne ofera multele conditii necesare functionarii inconditii optime a societatii in care traim si ne initiaza in

tainele ascunse ale economiei. Toate lucrurile trebuieincepute de jos, fiecare dintre noi care vrea sa devinaspecialist are nevoie sa cunoasca baza suprafata si mai apoidedesupturile problemei.

Autorii cartii James D.Gwartney si Richard L. Stroup suntdoua personalitati marcante ale vietii economice din StateleUnite ale Americii, pofesor doctori in economie la cele maisonore facultati cu profil economic si membri ai multororganizatii de profil de pe teritoriul SUA. Avand experienta

unei vieti economice aproape de ideal, care prin prismacapitalului uman si a conditiilor istorice s-a dezvoltat pana lacele mai inalte culmi, cei doi incearca sa realizeze un portretal unei societati, nu al celei care este atat de aproape deei,ci mai mult al celor care se pot forma,prin respectareaintocmai a regulilor prezentate,in afara spatiului in caretraiesc.

Realizata in trei parti esentiale, lucrarea formeaza inmintea cititorului o privire de ansamblu asupra principalelorreguli si prioritati in organizarea unei economii nationalepentru ca aceasta sa fie una real profitabila dar maiimportant functionala. Dispunerea celor 3 parti ar arataastfel:

1. Partea I:Zece elemente cheie ale stiintei economice

2. Partea a-II-a:

2



Sapte surse majore ale progresului economic3. Partea a-III-a:

Zece elemente care clarifica problemaprogresului economic si a rolului statului.

Nefiind de o intindere mare cele 3 capitole au calitateade a ingloba foarte multe informatii si termeni noi sinecesare pentru a ne fi de folos in incercarea noastra de apatrunde in acest domeniu atat de complex si fascinant.

3



-CUPRINS-

Partea I:Zece elemente cheie ale stiintei economice

1. Stimulentele conteaza

Lucrarea incepe cu acest prim principiu al economiei,dezvoltat succint in catava pagini cu exemple plauzibilesi convingatoare.Se porneste de la influenta pe care beneficiile sicosturile le au asupra fiecarui participant direct sauindirect la viata economica. Stimulentele afecteazacomportamentul tuturor de la cele mai joase spete

pana la luarea de decizii in societate sau familie.Un prim stimulent adus in sprijinul afirmatiei este

pretul; daca pretul unui bun creste, acel bun nu va maifi cautat la fel ca inainte iar cererea cumparatorilor vascadea. Privind din unghiul producatorului cantitatea deproduse oferite va creste,deoarece cresterea pretului inmod normal genereaza profit mai mare, daca nuintervin alti factori care sa duca la influentareacomponentelor ce iau parte la acet proces. Atat

cumparatorii cat si vanzatorii raspund la stimulente , infunctie de evolutia pietei si aparitia de stimulente totulia intorsaturi normale sau mai putin normale.

Mergand pe aceeasi directie se aduc argumentepro si se domonstreaza caracterul de adevar al acestuipostulat, evolutia pretului, influenta ca stimulent pecare o exercita peroanele politice asupra populatiei,unexemplu din URSS care aduce in fata atitudinea unorfirme care produce sticla(influentata de cererea pietei),toate nu fac decat sa vina in sprijinul afirmatiei castimulentele influenteaza alegererile facute si de unul side celalalt.

2. Nimic nu e pe gratis

4



Avutia se creeaza in activitatea economica, totul sereduce la costurile pe care le suporta fiecare particiapntpentru a-si satisface o anumita nevoie. Caracterullimitat al resurelor, insuficienta bunurilor pe piata,

determina numite constrangeri care duc in mod evidentla incercarea stabilirii unui echilibru intre costuri sidorinta pentru bunuri. Aici este tratata si problemacostului de oportunitate sau a celei mai bune variantecare se sacrifica in momentul in care se achizitioneazaun bun. Se poate vorbi de cost de oportunitate si incazul cumparatorilor din prisma produselor cumparatedar si al producatorilor din punctul de vedere al folosiriiresurselor.Idee ce trebuie extrasa de aici e ca omul a invatat sa

faca mai multe produse cu mai putine resurse,prineliminarea risipei.

3. Schimburile voluntare promoveaza progresul economic

Nici un agent economic nu poate produce toatebunurile si serviciile cerute pe piata,astfel ca se

incearca o combinare a agentilor astfel incat sa seincerce satisfacerea cat mai buna a cererii. Se mergepe trei motive principale care duc la concluzia cacomertul este productiv:a)comertul canalizeaza bunurile si serviciile pentru ceicare le pretuiesc cel mai multb)schimbul permite pertenerilor comerciali sa castigespecializandu-se in producerea acelor lucruri pe care lefac cel mai bine.c)schimbul voluntar permite realizarea unor castiguri depe urma efortului cooperativ diviziunea muncii siadoptarii unor metode de productie pe scara larga.Aceste directii sunt extrem de importante si sunttratate destul de bine in acest capitol.

5



4. Costurile de tranzactie sunt un obstacol in caleaschimbului. Reducerea acestor obstacole vacontribui la promovarea progresului economic.

Costurile de tranzactie sunt un obstacol incaleacrearii de avutie. Ele limiteaza ata capacitaetea deproductie , cat si realizarea de castiguri de pe urmaunor schimburi reciproc avantajoase.Uneori costuri detranzactie sunt foarte ridicate din cauza obstacolelorfizice, de transport din cauza amlasarii partenerilor indiferite parti ale lumii. O solutie in acest sens ar fiinvestitii in drumuri, reduceri de taxe reglementariguvernamentale care sa reduca aceste dificultati. Demulte ori pretul creste nejustificat din cauza acestor

piedici si bariere internationale.

5. Cresterile venitului real sunt dependente decresterile productiei reale.

Progresul economic depinde de capacitateanoastra de a construi , organiza cu o cantitate mai micade munca si de alte resurse. Fara cresteri ale productieireale,adica ale productiei calculate luandu-se in

considerare inflatia, nu poate fi vorba de cresteri alevenitului sau de imbunatatiri ale standardului de viata.

Productivitatea pe cap de locuitor este cea care explicadiferentele dintre diferitele tari. Autorii fac o comparatieintre modul de organizare si de mecanizare, tehnologizarea marilor puteri ale lumii.

In epoca contemporana nu se mai pune accent pecresterea productiei prin angajarea masiva ci exclusiv princresterea productivitatii salariatilor si a utilajelor, ceea ceva duce la o crestere a venitului real pe cap de locuitorcare genereaza progres.

6. Cele patru surse ale creterii venitului sunt:

a)imbunatatirea calificarii muncitorilorb)formarea de capital

6



c)progresul tehnologicd)mai buna organizare economica

Aceste surse sunt de ordin calitativ si duc laimbunatatirea intensiva a actelor si proceselor

economice. Investitia in cele patru surse nu estegratuita dar duce,in mod evident daca se aplica cumtrebuie, la un spor de venit prin sporirea productieiviitoare.

Perfectionarile aduse organizarii economice pot si elepromova cresterea economica chiar devine un factoresential in crearea venitului.

7. Venitul este plata obtinuta pentru faptul de a fi oferit servicii dorite de ceilalti. Oamenii isi

castiga venitul ajutandu-i pe cei din jur

Acest postulat se refera la diferitele capacitati aleoamenilor de a produce, alege si dezvolta. Venitul estepur si simplu compensatia primita in schimbul serviciilorproductive oferite altora. Exista doua perspective dincare se poate privi venitul(salariul): pentru salariat e unvenit,iar pentru patron e un cost,foarte importanta esteintelegerea acestui lucru.Conditia esentiala care duce la

marirea salariului este sporirea productivitatii pelucrator oferirea de servicii dorite pe piata, productiaasigurand sursa venitului.

7



8. Profiturile orienteaza intreprinderile economicecatre activitati care sporesc avutia generala

Deciziile in cadrul pietei trebuie luate pe baza deanticipari,astfel firmele care produc eficient sianticipeaza corect produsele si serviciile la care cerereava fi cea mai mare vor realiza profituri economice.Profiturile si pierderile orienteaza activitatea de afacericatre proiecte ce promoveaza progresul economic.Generarea de profit pentru firme duce automat lacresterea venitului national, al salariatilor si creeazaexclusiv avutie nationala.

9. Principiul „mainii invizibile”: preturile pietei armonizeaza-interesul personal cu bunastareagenerala

De cele mai multe ori principiul mainii invizibile estegreu de inteles pentru ca exista o tendinta de a asociaordinea cu planificarea centralizata. Nu este nevoie de

nici o autoritate care sa spuna celor ce iau decizii pepiata ce sa produca si cum sa produca.Acest lucru va fistabilit de preturi. Nici nu va fi necesar sau folositor cao autoritate centrala sa supravegheze metodele deproductie ale firmelor,acestea fiind capabile sa seorganizeze singure in scopul obtinerii de profit. Totusise trage concluzia ca aceasta este vitala pentrubunastarea noastra economica.

10. Cea mai comuna sursa de eroare in stiintaeconomica este ignorarea efectelor secundare si a consecintelor pe termen lung

Aici se insista pe spusele lui Henry Hazlit care insistape aplicarea lectiei care spune ca trebuie urmarite

8



rezultatele pe termen lung,consecintele secundare siefectele asupra tuturor. Esecul acestei lectii este ceamai comuna sursa de eroare economica. In general sedoreste obtinerea de rezultate imediate fara a ne gandi

la efecte adverse asupra mediului sau activitatilor ceurmeaza a fi realizate pe viitor.

9



PARTEA a-II-a

Sapte surse majore ale progresului economic

1. Proprietatea privata:oamenii vor fi mai intreprinzatori si vor folosi resursele mai chibzuit atunci cand proprietatea este in posesiune privata.

Proprietatea e un drept patrimonial al fiecarui cetateansi implica 3 lucruri: dreptul la utilizare exclusiva,protectielegala impotriva celor ce o incalca,dreptul de transfer.

Posesiunea privata permite indivizilor sa decida cum isivor folosi proprietatea,dar in acelasi timp ii faceresponsabili pentru actiunile lor. Proprietatea privataincurajeaza administrarea chibzuita.

Atunci cand proprietatea este in posesia statuluimotivatia de a avea grija de ea este mai slaba. Din punctde vedere al mediului si resurselor proprietatea privatapromoveaza conservarea si folosirea inteleapta aacestora. Astfel proprietatea privata este un element

fundamental al vietii economice iar aceasta lucrare otrateaza ca atare.

2. Libertatea schimbului: politicile care reducvolumul schimbului intarzie progresul economic

Schimbul permite diferitor agenti economici sa obtinacat mai multe bunuri si servicii tocmai pornind de lapremisa ca nici un agent nu poate produce toate bunurilede care are nevoie. Exista mai multe cai prin care stateleinabusa schimbul:

- multe state impun reglementari care limiteazaposibilitatile de intrare in anumite sfere de afaceri siocupatii.

- statele inabusa schimbul atunci cand inlocuiescdomnia legii cu o autoritate politica discretionara.

10



- multe state impun un control asupra preturilor, fapt ceduce la in nabusirea schimbului.

3. Piete concurentiale: concurenta promoveazafolosirea eficienta a resurselor si ofera uncontinuu stimulentpentru perfectionari inovative.

Concurenta are loc atunci cand exista libertatea de apatrunde pe o

piata si cand in acelasi timp pe acea piata exista mai

multi vanzatori alternativi. Concurenta este principiulvital al economiei de piata.In abordarea acestui subiectse emit urmatoarele propozitii:-concurenta forteaza producatorii sa actioneze eficientsi sa satisfaca preferintele consumatorilor-concurenta ofera firmelor un puternic motiv de adezvolta produse perfectionate si de a descoperimetode de a produce cu un cost mai scazut.-prin concurenta se descopera modalitatile in care un

proces productiv devine productiv in interactiunea cupiata.

4. O piata a capitalurilor eficienta: daca o natiuneurmareste sa isi realizeze potentilul economic,eatrebuie sa aiba un mecanism capabil sa alocecapitalul spre proiectele creatoare de avutie

In aceasta problema se iau in considerare unnumar mai mare de factori:piete de afaceri,actiuni sibunuri imobiliare, piata fondurilor pentru imprumut. Piatacapitalurilor coordoneaza actiunile celor ce economisesc sicare furnizeaza fonduri pentru piata, cu cele aleinvestitorilor care sunt in cautare de fonduri pentru afinanta diferite activitati economice. Apar o serie de noi di

11



directii legate de dobanda, plasamente care duc lacresterea PIB-ului pe cap de locuitor.

5. Stabilitatea monetara:politicile monetare

inflationiste distorsioneaza semnalele date de preturi si submineaza economia de piata.

Politicile monetare sunt extrem de importante sisensibile la schimbari. Ca si in alte cazuri valoareabanului este determinata de cerere si oferta.Oferindexemple orice tara a lumii care a avut o rata a inflatieiin ultimele decenii a adoptat o politica de cresteremonetara treptata. Orice tara care a suferit o inflatierapida a urmat o politica de expansiune monetara

rapida. Aceasta legatura dintre cresterea monetararapida si inflatie este una dintre cele mai constanterelatii din toata economia.Analizand inflatia, cresterile ,scaderile,banci,situatiileeconomice create vom descoperi in detaliu ceea ce sepoate intampla in cadrul economiei.

6. Rate scazute ale impozitului:oamenii vor producemai mult atunci cand le este permis sa pastreze

cat mai mult din ceea ce castiga

Exista trei motive pentru care ratele marginaleinalte ale impozitului vor reduce productia si venitul:-ratele inalte ale impozitului descurajeaza dorinta demunca si reduc eficienta productiva a caesteia;-ratele inalte ale impozitului vor reduce atat nivelul , catsi eficienta formarii de capital-ratele marginale inalte ale impozitului incurajeazaindivizii sa inlocuiasca productia de bunuri cerute pepiata, dar nescutite de impozite , pe bunuri mult maiputin cerute , dar care sunt scutite de impozite

Pe scurt analiza economica arata ca ratele inalteale impozitului vor reduce formarea de capital si vorpromova utilizarea neeconomica a resurselor. In modprevizibil , venitul unei tari care impune rate marginale

12



ale impozitului inalte va scadea sub potentialul sau . Intari ca Hong-Kong , Indonezia , Mauritius , Singapore siMalaesia aplicarea unor rate mult mai mici s-a dovedit afi excelenta , acestea bucurandu-se de o crestere

economica rapida.Ca o concluzie guvernele ce vor sa instalezeprosperitatea in tarile lor trebuie sa faca tot posibilul samentina reduse ratele impozitului.

7.Comertul liber: o natiune poate castigavanzand bunuri pe care le poate produce la un cost relativ scazut si folosind incasarile pentru a cumparabunuri pe care le poate produce doar la costuri ridicate.

In cadrul acestei teorii exista trei principii , treimotive pentru care se intampla toate actiunile:a)datorita comertului international embrii fiecareinatiuni isi vor putea folosi mai eficent resursele pentrua produce si vinde lucruri pe care le fac bine si isi vorputea folosi veniturile astfel obtinute pentru a cumparabunuri pe care le-ar produce la un cost ridicat.b)comertul international permite atat producatorilor cat

si consumatorilor interni sa castige de pe urmareducerii costurilor pe unitatea de produs care insotesteadesea productia , marketingul si distributia pe scaralarga.c)comertul international promoveaza competitia pepiata interna si permite consumatorilor sa cumpere omare varietate de bunuri la preturi scazute. Ca exempluse pot evidentia firme din SUA care au devenit mamutipe piata internationala , impunandu-se prin prismapreturilor dar mai ales a calitatii.

Acestea sunt cele 7 surse majore ale progresului

economic , prezentate in mod succint de cei doi autoridar sintetizate in cel mai bun mod posibil.

13



Partea a IIIa

Zece elemente care clarifica problema progresului economic si a rolului statului.

1.Atunci cand guvernul protejeaza drepturileindivizilor si ofera bunuri ce nu pot fi furnizate prinintermediul pietei serveste la promovarea progresului economic.

Statul promoveaza cooperarea sociala si incerca samedieze intre actorii existenti pe piata spre a obtinebunastare si urmareste doua caia)asigura protectie pentru vietile , libertaile si

proprietatile cetatenilorb)asigura oamenilor cateva bunuri greu de obtinut prin

intermediul pieteiDeci statul are doua functii:

- functia protectiva care se refera la mentinereacadrului de securitate si ordine da catre guvern, inclusivaplicarea legii impotriva furtului, fraudei si a folosiriiviolentei.- functia productiva care implica asigurarea a ceea ce

economisti numesc a fi bunuri publice

2.Statul nu este un mecanism corectiv .

S-a format un curent care sustine ca interventiastatului va rezolva toate tipurile de probleme , dar acesta s-adovedit a fi unul fals . Statul nu este o entitate care va luaintotdeauna decizii in ,, interesul public”, oricat de nebulosar fi definit acest termen. Statul are obligatia de a asigurarespectarea normelor legale si mentinerea democratiei prininterventii subtile , usoare care sa nu afecteze intr-un moddrastic participantii la viata si activitaea economica. Statultrebuie sa ofere libertate de desfasurare tuturor pentru aevita conflictele ce pot aparea .

14



3.Costul guvernarii este dat de :a)scaderea productiei sectorului privat ca rezultat alutilizarii de catre stat a resurselor.

b)costul resuselor utilizate pentru strangereaimpozitelor si conformarea la legislatia fiscala.c)reducerea ca urmare a presiunii guvernamentale acastigurilor realizate prin schimb.

In concluzie costul oricarui produs este acel lucrula care trebuie sa renuntam pentru a putea produceprodusl respectiv.

4.Daca nu sunt constranse de reguli constituionale grupurile cu interese speciale vor

folosi procesele politice democratice pentru astoarce bani de la contribuabili si consumatori

In cadrul economiei se creeaza diferite grupuri deinterse care profitand de pozitia lor privilegiata -economica sau politica- creeaza castiguri personalesubstaniale din contul contribuabililor sauconsumatorilor . In general clasa politica este spatiul incare se realizeaza astfel manevre. Staorcerea de bani a

contibuabilior pentru a crea beneficii anumitor blocurielectorale active a devenit principala indeletnicire apoliticii moderne . In perioda contemporana interpretataasa cum este ea interpretata , constitutia nu mai poatelimita puterea politica a unor grupuri cu interesespeciale si bine organizate .

5.Daca nu sunt constransi de reguli constitutionale parlamentarii vor mentinedeficite bugetare care sunt adesea daunatoareeconomiei.

Deficitul bugetar provine de la placereaparlamentarilor de acheltui banii pe programe cemultumesc corpul electoral , chiar se rnunta la anumiteimpozite pentru a nu fi observate de catre alegatori .

15



Deficitul bugetar este o situatie care convine pe termenscurt , fiind o povara pentru viitor. In economiamoderna au aparut o serie de strategii prin caredeficitul este valorificat la maximum , uneori pot aparea

consecinte serioase din punctul de vedere al dobanzilorpoliticii monetare , inflatie toate afectand veniturilestatului.

Cei doi autori americani insista pe acest subiectmai mult decat pe celelalte deoarece dispune de unspatiu mai larg de informatii care da nastere la diverseinterpretari .

16



6. Atunci cand statul este puternic implicat inincercarea de a ajuta unii oameni pe seamaaltora resursele vor fi indepartate din sfera productiei catre jaf. Progresul economic va fi

intarziat .

In economie se disting 2 modalitati principale princare omul se poate inavuti :productia si jaful. Uneorinormele societatii dau posibilitatea oamenilor sa seimbogateasca prin jefuirea semenilor , un agent castiga indefavoarea altuia care pierde . Importante sunt politicilestatului care descurajeaza jaful . Chiar statul este folosituneori ca instrument al jafului , aici intervenind din nouclasa politica si diferitele favoritisme care se creaza intre

anumite grupuri de interese . In scopul eliminarii acestuifenomen se impune o buna gestionare a veniturilor de lacontribuabili pentru a nu mai permite gasirea unor portitefolosite ca modalitati de imogatire nelegitima .

7. Costul transferurilor devenit efectuate de stat va fi mult mai mare decat castigul net al presupusilor beneficiari .

Aceasta teorie porneste de la „razboiul impotrivasaraciei” instituit in SUA in anii 60 care presupuneatransferurile catre saraci a unor surse de venit . Aceastastrategie nu aavut efectul scontat , fiind influentata de3 procese importante :a) o crestere a volumului sectorului transferurilor va

intarzia crestera economicab) competitia pentru transferuri va eroda majoritatea

castigurilor pe tremen lung ale presupusilorbeneficiari

c) programel care protejeaza potentialii beneficiariimpotriva adversitatilor cu care se confrunta datoritadeciziilor lor imprudente incurajeaza alegerea unorcursuri de actiune ce sporesc posibiltatea acestoradversitati .

17



Odata avute in vedere efevctele secundare analizaeconomica pune in lumina faptul ca este extrem degreu sa0i ajuti pe termen lung pe presupusiibeneficiari .

8. Planificarea centralizata a unei economii decatre stat nu afce decat sa inlocuiasca piata cu politica ; un asemenea efort va irosi resursele si vaintarzia progresul economic .

Acesta teorie sustine faptul ca planificare centralizatanu este indicata si face cu siguranta mai mult rau decatbine fiind sutinuta de catre Adam Smith .

In primul rand planificrea centralizata nu face decat sa

inlocuiasca verdictele date de piata cu politica. In al doilearand se crede ca investitorii vor face alegeri mai bunedecat cele impuse de autoritatile care manipuleaza baniicontribuablilior . In al treilea rand autoritaile planificatoarevor fi alimentate cu informatii false . Iar in ultimul rand nuexista modalitati prin care autoritatea planificatoare saobtina suficienta informatie pentru a crea un plannational coerent .

Exemple pentru a sustine teoria esecului economiei

centralizate sunt fostele state socialiste care au dat gresin acesta directie .

9. Concurenta este tot atat de importanta in privinta statului pe cat este in privinta pietei .Concurenta dintre diferitele unitati administrativ-teritoriale ale statului si concurenta dintreintreprinderile de stat si organizatille privatecontribuie la asigurarea faptului ca statul se aflain slujba poporului.

Concurenta este o forta ce disciplineaxa activitateaeconomica si politica. Intr-o economie de piata, firmeletrebuie sa intre in concurenta pentru a-si pastraloialitatea clientilor. Concurenta protejeaza consumatoride preturile foarte ridicate, de marfurile de proasta

18



caliatate, de serviciile proaste si/sau de uncomportament insolent. Progresul economic va fipromovat si de concurenta dintre unitatile statak-administrative descentralizate.

10. Atunci cand regulile constitutionale sunt deasa natura incat fac ca procesul politic sa nu intre incontradictie cu gandirea economica sanatoasa , elevor promova progresul economic .

In fiecare tara trebuie realizate legi si sisteme dereglemntare interne care sa nu constranga agentii economicicare au ca scop si ca rezultate dezvoltarea economica si sase limiteze interventia statului in economie . Model pentru

acesta teorie este constitutia SUA care a imbinat intr-unmod ideal aceste 2 entitati participante la viata economica.

-CONCLUZII-

Aceasta lucrare are o importanta deosebita in bibliotecaunui novice pasionat de stiinta economica si care are capretentii pe termen lung patrunderea cat mai adanc inculisele economiei.

Dispunerea pe cele trei capitole confera cartii o mai bunauntelegere,asezarea fiind cea potrivita:

1. prima parte scoate in evidenta celei 10 elemente cheieale activitatii economice, care imbinate au ca rezultatprogres economic

2. a doua parte subliniaza cele 7 surse ale progresuluieconomic, modul in care este generat acesta

19



3. a treia parte clarifica problema progresului economic sidezvaluie problemele si actorii care iau parte laprocesele economice.

Deci,principala concluzie trasa dupa lecturarea acesteilucrari este ca imbina armonios toate elementeleprezentate si ofera cititorului posibilitatea de a-si dezvoltaorizonturile si de a privi altfel economia.

20

Economie si Prosperitate - Recenzie.doc

Documents

Transcript of Economie si Prosperitate - Recenzie.doc