Economie urban si rural

1.Caracteristici generale ale oraului Bucureti sectorul 5

Municipiul Bucureti este capitala Romniei i totodatcel mai mare centru urban, un principal centru politic, administrativ, economic, financiar, bancar, educaional, stiinific i cultural din Romnia.Este situat n sud-estul rii, ntre Ploieti la nord i Giurgiu la sud. Oraul se afl n Cmpia Vlsiei, care face parte din Cmpia Romn. n forma administrativ actual, oraul este divizat n 6 sectoare urbane administrative i msoar aproximativ 22 km ntre extremitatea nordica i cea sudic i 20 km ntre extremitatea vestic i cea estic. Municipiul se ntinde pe un intravilan de circa 160 kmp, n total avnd o suprafa de 228 kmp (n care se includ i terenurile agricole, drumurile i pdurile din jur).Sectorul 5 este situat n partea de sud-vest a Bucuretiului, cu prelungiri n zona judeului Ilfov, care conduc spre oraele Giurgiu i Alexandria,sectorul5 se nvecineaz la est cusectorulIV, la nord cu sectoarele I i III i la vest cusectorulVI, desfurndu-se pe o suprafa de 29 km, cu o populaie de cca 270.000 de locuitori. Pornete ca i cellalte sectoare exact din centrul capitalei, respectiv din Piaa Universitatii.SectorulV se remarc i el ca o parte a unei forme geometrice care se deschide spre toate punctele cardinale ale oraului.Suprafaa acestuisector, n care predomin relieful plat de cmpie este strbtut n zona sa nordic de o poriune a rului Dmbovia, care avea pe malul ei drept Dealul Mihai Vod (cunoscut i sub numele de Dealul Spirei sau Dealul Arsenalului) unde i avea slaul zona istoric a capitalei dominat de strvechea mnstirea Mihai Vod, monument emblematic al Bucuretiului.

Fig. 1.1 Localizarea sectorului V al Municipiului Bucureti

Fig. 1.2 Limita sectorului V al Municipiului Bucureti2.Localizarea in cadrul oraului/comunei a spaiilor/platformelor industriale.

Una din cele mai vechi zone industriale ale oraului Bucureti este zona Filaret-Rahova cuprins ntre Gara Filaret, Parcul Carol, Calea Rahovei si os. Trafic Greu (Progresului) unde ntre 1870-1930 au fost construite mai mult de 30 de fabrici de toate mrimile.Mare parte din aceste fabrici le preced pe cele din perioada comunist, avnd o valoare arhitectural i istoric foarte mare.

Fig. 2.1 Zona industrial Filaret-Rahova

Nucleul zonei a fost Gara Filaret dat n funciune in 1869, folosit ca staie terminus ce lega Bucuretiul de Giurgiu. Gara a contriubuit la dezvoltarea industriei din zon datorit cilor ferate industriale ce legau fabricile de nodurile de transport mai importante. n 1872 Gara Filaret a fost unit de o cale ferat cu Gara de Nord. Pe aceast distan existau haltele Dealul Spirii-13 Septembrie, Cotroceni si Grozveti, ele fiind nchise odat cu nchiderea grii n 1960. n prezent este folosit ca autogar, clasat ca monument de patrimoniu.

Fig. 2.2 Gara Filaret

Fig. 2.3 ntreprinderile din zona Filaret-Trafic Greu

n jurul Grii Filaret s-au construit o mulime de fabrici si ntreprinderi precum:Fabrica de maini Wolf-1876Fabrica de Chibrituri-1879Tipografia FilaretFabrica de nalminte (Mndrea)-1881Industria Iutei-1930Trimond (Tnara Gard)Fabrica de cafea Franck(Excelent)Fabrica de ciocolat Anghelescu (Excelent)Fabrica de ulei Muntenia (fosta Phenix)Electromagnetica- 1930Uzina Vulcan-fabric mamut-1904Uzinele Chimice Romne-sf. sec 19.Fabrica de ciorapi Apollo-1898Uzina de gaz si electricitate Filaret-1907Fabrica de carton asfaltatUzinele Comunale Bucuresti-1923Fabrica de ghea AntefrigFabrica de bere Bragadiru-1895Arsenalul Armatei

3.Dinamica i structura activiatailor i spaiilor industriale.

Foarte multe din fabricile amintite mai sus au caracter antebelic fiind nfiinate nainte de primul rzboi mondial iar unele dintre ele chiar n secolul 19 precum Fabrica de Chibrituri, Uzinele Chimice Romane , Fabrica de Maini Wolf si altele. Restul fabricilor i ntreprinderilor au caracter interbelic, acestea fiind nfiinate ntre cele 2 rzboaie mondiale (Uzinele Comunale Bucureti, Industria Iutei, Electromagnetica).Constatm c dupa cel de-al doilea rzboi mondial nu prea au mai luat natere spaii industriale iar pe masura trecerii timpului acestea deja existente au luat o intorstur descendent ajungand ca n prezent s funcioneze foarte puine fabrici i ntreprinderi din cele amintite mai sus.n prezent multe din vechile spaii industriale au fost abandonate i lsate n paragin precum Fabrica de Chibrituri, Fabrica de maini Wolf, Uzinele Chimice Romane, Fabrica de bere Bragadiru sau Fabrica de carton asfaltat. Alte ntreprinderi au fost drmate iar pe locul acestora s-au construit cldiri cu o alt destinaie dect cea industrial ( pe locul Uzinei Vulcan s-a construit un complex comercial). O mica parte nsa din aceste fabrici i ntreprinderi mai funcioneaza si astazi precum Electromagnetica, n prezent fiind parc industrial sau Fabrica de cafea Franck i de ciocolat Anghelescu care aparin n prezent firmei Excelent.Multe din aceste cldiri dei unele dintre ele lsate n paragin sunt clasate ca monument de patrimoniu( Fabrica de Chibrituri, Gara Filaret, Uzinele Chimice Romane)Ceea ce privete numrul de angajai, acesta varia drastic datorita mrimilor diferite ale fabricilor si uzinelor. Dac la fabrica de ulei Muntenia lucrau 600 de angajai, la Uzina Vulcan erau angajai nu mai puin de 10.000 de muncitori.De-a lungul timpului fabricile si ntreprinderile din sectorul 5 au avut un rol foarte important in industria bucuretean iar produciile acestora au fost valorificate pn dupa anii 90 unele dinstre ele chiar pna n prezent.Fabrica de masini Wolf producea focoase pentru ministerul de rzboi si instalaii de nclzire central pentru cele mai importante cldiri administrative din Romnia. Pe lnga acestea Wolf colabora cu C.F.R. furniznd primele staii de alimentat locomotive cu aburi.

Fig.3.1 Fabrica de maini Wolf

Electromagnetica s-a axat la nceput pe montarea pieselor de import si pe reparaii pentru compania de telefonie Sar-Telefoane. n prezent este parc industrial.

Fig. 3.2 ElectromagneticaUzina Vulcan a fost o fabric mamut, nfiinat in 1904, avnd dimensiuni impresionante, ocupnd un loc foarte important n industria oraului Bucureti. In vecinanatatea ei au existat la nceput mai multe fabrici de dimensiuni mici care fie au fost drmate fie nglobate. Furniza utilaje pentru extracia petrolului, reparaii de vagoane, muniie, ascensoare si a produs primele autobuze din Romania(1955).Fig.3.3 Uzina VulcanUzinele Comunale Bucuresti aveau divizii intre 1923 si 1945 care se ocupau de apa potabil, fntni, cimele publice, canalizare, lacuri, salubritate, splatul strzilor, couri de gunoi, wc-uri publice , gropi de gunoi si vidanje.

Fig. 3.4 Capac canal Uzinele Comunale Bucuretindepartandu-ne puin de zona Filaret, ntre centrul istoric si Cal. 13 Septembrie, pe locul unde astazi se afla impuntor Palatul Parlamentului extista Arsenalul Armatei un reper industrial major al Bucuretiului. A funcionat ca fabric de muniie a armatei pn nainte de perioada comunist. Apoi n anii 50 Arsenalul Armatei a fost folosit ca nchisoare.

Fig. 3.5 Faada impuntoare a Arsenalului Armatei pe o carte potal

4.Rolul activitiilor industriale in cadrul economiei urbane/rurale.

Activitatea industrial are un rol foarte important in cadrul economiei urbane. Industria din Bucuretiul ante i interbelic a luat o mare amploare dezvoltndu-se zone industriale in toate prile capitalei. Una dintre aceste zone a fost zona Filaret-Rahova n care s-au dezvoltat zeci de fabrici si ntreprinderi. Datorit activitilor industriale s-au creat foarte multe locuri de munc, un factor foarte important n cadrul economiei urbane. ( Numai la Uzina Vulcan lucrau n jur de 10.000 de angajai). Din pcate, cu trecerea timpului foarte multe din fabrici si ntreprinderi i-au ncetat activitatea sau i-au redus-o drastic, foarte multe persoane rmnnd fara locuri de munc. Unele au fost drmate, altele lsate n paragina, altele transformate n centre comerciale, cteva nsa fiind clasificate ca monument de patrimoniu. Astfel dup 1989 din cele cateva zeci de fabrici, uzine si ntreprinderi din zona sud-vest a oraului, au ramas in funciune doar cateva precum Electromagnetica sau Fabrica de ciocolat Excelent (fost Anghelescu).

5.Bibliografie

Chelcea, L. (2008), Bucuretiul postindustrial, Editura Poliromhttp://www.sector5.ro/http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2010/03/trafic-trafic-greu/http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2010/03/dealul-arsenalului-si-tezaurul-pierdut/http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/gara-filaret-este-prima-gara-capitaleihttp://www.1001calatorii.com/2011/11/zona-industriala-filaret-rahova/http://e-zeppelin.ro/halele-carol-viata-noua-in-haine-vechi/http://adevarul.ro/news/bucuresti/patrimoniul-industrial-bucurestiului-resursa-sutede-milioane-euro-lasata-mila-timpului-1_50fd2e4551543977a988977b/index.html

1