1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA DE FINANȚE

Ecaterina GURENCONatalia PAREA

ANALIZA DE GEN A CHELTUIELILOR PUBLICEPENTRU EDUCAȚIE, AGRICULTURĂ ȘI

COMPENSAȚIILE DE MUNCĂ ÎN REPUBLICAMOLDOVA

Autori:studenții gr. AFB 151,

Ecaterina GURENCONatalia PAREA

Conducător științific :Dr. șt.

Andrei PETROIA

CHIŞINĂU - 2016

2

CUPRINS:

INTRODUCERE ............................................................................................ 3

Capitolul I. PREZENTARE GENERALĂ A CHELTUIELILORPUBLICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ………………… ...............5

Capitolul II. ANALIZA DE GEN A CHELTUIELILOR PUBLICE

în REPUBLICA MOLDOVA …………………............... 102.1. Cheltuielile pentru educație pentru bărbați și femei .................................... 10

2.2. Cheltuielile pentru agricultură din perspectiva de gen ........................... 14

2.3. Diferența de remunerare în funcție de gen în Republica Moldova ......... 16

2.4. Participarea bărbaților și a femeilor în viața publică ................................... 20

CONCLUZIE ….................................................................................... 23BIBLIOGRAFIE . ................................................................................. 25

3

INTRODUCERE

În majoritatea țărilor egalitatea de gen reprezintă un obiectiv național important, fapt

îndeosebi valabil pentru unele domenii ale dezvoltării umane (mai ales educația și sănătatea).

Pentru mai multe țări cu venituri joase aspectele de gen sunt la fel importante în domeniul

agriculturii. În sfârșit, mai multe angajamente ale guvernării privind realizarea Obiectivelor de

Dezvoltare ale Mileniului (ODM), de asemenea, subliniază importanța analizei alocării resurselor

pentru prioritățile ODM, inclusiv prioritatea aspectelor legate de egalitatea de gen.1

Egalitatea de gen este un termen multidimensional, care cuprinde dimensiuni economice,

culturale și sociale. Există motive întemeiate din care rezultă că reducerea inegalității de gen este

importantă pentru stimularea creșterii economice și pentru micșorarea sărăciei. Reducerea

inegalității de gen, îndeosebi în formele cele mai extreme, este de asemenea binevenită și din

perspectiva drepturilor omului.

Analiza de gen a cheltuielilor este un instrument în cadrul unei vaste școli de analiză,

denumită Bugetarea Sensibilă la dimensiunea de Gen (BSG). Bugetarea sensibilă la gen oferă o

serie de metodologii pentru analiza fluxului de cheltuieli și venituri în funcție de dimensiunea de

gen, care permit factorilor de decizie, analiștilor și cadrelor de guvernanță să înțeleagă impactul

diferențial al deciziilor politice asupra bărbaților și femeilor.

Bugetarea sensibilă la gen nu implică doar o atenție sporită asupra cheltuielilor sau

veniturilor specifice de gen, din contra, permite factorilor de decizie să analizeze premisele de

neutralitate de gen și să examineze ‘orbirea de gen’ potențială la elaborarea politicilor și la

evaluarea rezultatelor lor. 2

Obiectul de cercetare al lucrării de față este analiza prin prisma dimensiunii de gen a

cheltuielilor naționale publice, mai exact a cheltuielilor pentru educație, agricultură și

asigurare socială, de asemenea a fost analizată și diferența de venituri în funcție de gen și

participarea femeilor în sectorul public, deoarece noi considerăm că aceasta este o abordare

esențială pentru o mai bună înțelegere a problemelor de gen din țara noastră prin prisma

dimensiunii sociale. Desigur că nu a fost posibilă analiza tuturor cheltuielilor publice în baza

dimensiunii de gen din motivul absenței datelor statistice.

------------------------------------------------1 Îmbunătățirea Direcționării de Gen a Cheltuielilor Publice, Banca Mondială, 20092 Analiza de gen a proiectului de cheltuieli, Trezoreria HM, 2004

4

Sarcinile specifice ale lucrării au fost următoarele:

De a studia datele teoretice și metodologice privind analiza de gen a cheltuielilor

publice;

De a folosi datele statistice cu scopul de identificare a articolelor de bază alecheltuielilor naționale;

De a determina cota parte a cheltuielilor pentru diferite sectoare ale economiei din

cheltuielile publice totale; De a folosi toate datele disponibile pentru a observa discrepanțele dintre bărbați și

femei și de a efectua analiza în baza dimensiunii de gen;

De a elabora sugestii pentru reorganizarea și stabilirea priorităților pentru

cheltuielile publice cu scopul de a promova egalitatea de gen.

Drept bază metodologică pentru acest studiu au servit cercetările teoretice ale specialiștilor în

economie din Republica Moldova, Romînia, Rusia, Franța, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii,

cum sunt A. Petroia, A. Casian, M. Belostecinic, B. Bregmann, Simel Esim, Anwar Shah și alții.

Metodologia și metodele de analiză presupun aplicarea principiilor economice, a metodelor statistice,

a graficelor și tabelelor, a comparării, observării, clasificării, grupării, analizei, precum și a deducției

unor concluzii privind subiectul analizat. La baza analizei au fost folosite graficele și tabelele, precum și

figurile și diagramele, iar instrumentul de bază al analizei a constat în observarea și deducția

concluziilor privind dinamica, cota parte și datele statistice disponibile privind aspectele de gen din

cheltuielile publice naționale. S-au folosit la fel așa metode cum sunt analiza și sinteza, analiza

conținutului surselor de publicații, care a fost foarte utilă nu numai pentru o mai bună înțelegere a

informației, ci și pentru recunoașterea diferitor puncte de vedere.

Lucrarea constă din două capitole. Capitolul I al acestui studiu descrie teoriile și conceptele

generale privind cheltuielile publice. Primele pagini ale capitolului sunt dedicate noțiunii de buget de

stat și cadrului său legal și instituțional. În continuare se examinează în dinamică secțiunea de cheltuieli

publice din bugetul național. Au fost analizate cotele cheltuielilor publice conform sectoarelor din

economie și cheltuielile generale pentru sănătate și asigurare socială.

Capitolul II este dedicat studiului practic al analizei de gen a cheltuielilor publice. Sunt

prezentate datele statistice analitice privind egalitatea de gen, structura în dependență de aspectele de

gen a diferitor sectoare ale economiei, cum este educația și agricultura și fenomenul de discrepanță în

venituri în populația bărbaților și femeilor din Republica Moldova.

5

Capitolul I. PREZENTARE GENERALĂ ACHELTUIELILOR PUBLICE ÎN REPUBLICA

MOLDOVA

Bugetul de Stat este un document de nivel guvernamental care prezintă veniturile și cheltuielile

pe care guvernul și le propune pentru un an financiar. Altfel spus, acesta reprezintă oglinda financiară a

preferințelor economice și sociale. Legea Bugetului de Stat din Republica Moldova este aprobată anual

de către Parlament și reflectă indicatorii bugetului prin prisma conceptelor politice, intereselor

economice și sociale specifice ale populației într-o anumită perioadă de timp.

Din punct de vedere legal, acest document estimează veniturile anticipate ale guvernării și

cheltuielile guvernării în anul financiar curent și are un caracter de prognozare pentru resursele publice

și pentru distribuția lor. Pe de altă parte, din punct de vedere economic, bugetul reprezintă procesele,

tehnicile și relațiile economice în stare să mobilizeze PIB și care sunt la dispoziția Statului și pe care

Statul le alocă după destinație în corespundere cu necesitățile.1

Acestea fiind spuse, managementul cheltuielilor publice constituie doar un instrument, unul

esențial, al politicii de guvernare. Desigur că managementul cheltuielilor publice are dimensiuni

specifice fiecărei țări și trebuie luată în considerare capacitatea economică, socială, administrativă reală

de implementare a fiecărei țări în parte. Astfel, în prezent tot globul se confruntă cu conceptul de

integrare a perspectivei de gen privind cheltuielile publice bugetare.

Bugetele de stat sunt realmente afectate de criza economică, de reducerea asistenței externe și de

creșterea necesităților în raport cu criza mondială de combustibil, alimentară și de muncă. Totuși,

cercetările arată că investițiile publice bine orientate care reduc inegalitatea pot să fie autosusținute,

deoarece cresc capacitatea de producere a economiei și stimulează astfel creșterea. Odată cu

creșterea economică vin și veniturile mai mari, generînd baza de impozitare pentru a susține

cheltuielile publice de investiție. Sectorul public are un rol esențial în crearea condițiilor pentru

egalitatea de gen. Prin alocările de buget statul are potențialul de a redresa inegalitatea și

discriminarea la domiciliu, în proprietatea de active, în muncă și în piața creditelor. Acest fapt

poate fi realizat prin măsuri variate, inclusiv cheltuielile pentru educa ție și pregătire care

micșorează diferențele de gen, investiții în accesul la serviciile de sănătate și cheltuielile care

reduc povara de îngrijire a femeilor.

În Republica Moldova cheltuielile publice sunt exprimate în Legea Bugetului de Stat ca

fiind alocate în corespundere cu clasificarea bugetară,, care este elaborată de Ministerul Finanțelor

1 BAURCIULU A., BELOSTECINIC M., CASIAN A., PARŢACHI I., PETROIA A. Bugetare sensibilă lagen. Chişinău: Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM, 2009, 200 p., ISBN 978.9975-75-484-2.

6

și aprobată prin decizia Parlamentului, ceea ce înseamnă că cheltuielile sunt exprimate prin

destinația lor exactă. Ministerul Finanțelor, de asemenea, raportează lunar guvernului despre

executarea bugetului însuși, inclusiv managementul cheltuielilor publice și la sfârșitul anului

elaborează documentul “Executarea Bugetului de Stat ” în care se regăsesc cheltuielile și veniturile

reale, actuale și desigur compararea în dinamică cu indicatorii din anul precedent. În continuare

vom analiza și vom compara executarea cheltuielilor publice în anul 2015 și vom observa devierile

și tendința generală legată de managementul cheltuielilor publice în Republica Moldova, Tabelul

1.1.

Tabelul 1.1. Executarea Bugetului de Stat, secț iunea cheltuieli publice, 2015Mii de MDL

2015 Deviația 2014 Deviația#

Tipul deCheltuieli Buget Real MDL, % MDL MDL %

1 Servicii de Stat 2397,20 2187,60 -209,60 91,26 2155,00 32,60 101,512 Activitate Externă 360,80 337,10 -23,70 93,43 304,40 32,70 110,743 Apărare Națională 472,90 459,50 -13,40 97,17 409,20 50,30 112,294 Justiție 676,40 620,50 -55,90 91,74 634,40 -13,90 97,81

5Menținereaordinii publice 2473,70 2382,70 -91,00 96,32 2171,70 211,00 109,72

6 Educație 9066,40 8462,10 -604,30 93,33 7823,60 638,50 108,167 Știință 444,00 420,40 -23,60 94,68 390,10 30,30 107,778 Cultură, sport 1233,10 1116,50 -116,60 90,54 1184,90 -68,40 94,239 Sănătate 6625,50 6455,90 -169,60 97,44 5890,30 565,60 109,60

10 Protecție socială 16007,60 15692,20 -315,40 98,03 14145,90 1546,30 110,9311 Agricultură 2656,20 2209,00 -447,20 83,16 2045,10 163,90 108,01

12Protecțiamediului 570,00 450,30 -119,70 79,00 578,80 -128,50 77,80

13Industrie șiConstrucții 67,30 62,30 -5,00 92,57 59,60 2,70 104,53

14Transport șiTelecom. 2891,30 2442,40 -448,90 84,47 3478,30 -1035,90 70,22

15 Menaj/famile 1487,40 1037,60 -449,80 69,76 1497,30 -459,70 69,3016 Datoria de Stat 1064,10 1043,30 -20,80 98,05 591,80 451,50 176,2917 Combustibil și

Energie314,30 160,20 -154,10 50,97 221,20 -61,00 72,42

18 Altele 1137,10 854,30 -282,80 75,13 811,50 42,80 105,27Total 49945,30 46393,90 -3551,40 92,89 44393,10 2000,80 104,51

Sursa : Elaborat de autor în baza Raportului privind Executarea Bugetului din 31 Decembrie 2015[online].

[Vizualizat la 08 February 2016]. Disponibil la : http://mf.gov.md/reports

7

După cum se poate observa din tabelul de mai sus, valoarea totală a cheltuielilor publice

prognozate pentru 2015 a fost de 49945, 30 mii de MDL, iar cheltuielile publice reale au fost

de 46393, 90 mii de MDL, ceea ce înseamnă că cheltuielile publice reale au fost mai mici

decât cele prevăzute cu 3551, 40 mii de MDL, iar vorbind în procente înseamnă că bugetul de

cheltuieli publice a fost executat la 92, 89 %. P e de altă parte, pentru comparare cheltuielile

publice în anul 2014 au fost egale cu 44393, 10 mi i de MDL, corespunzător mai puțin decât în

2015 cu 2000, 80 mi i de MDL sau putem afirma că cifra cheltuielilor publice a crescut în 2015

în comparație cu anul precedent cu 4, 51%. Din analiza de mai sus se observă tendința de

creștere generală în dinamică a cheltuielilor publice, ceea ce denotă că cheltuielile publice sunt în

creștere în paralel cu necesitățile societății.

Din perspectiva tipurilor de cheltuieli și a cotei lor în totalul cheltuielilor publice, prin

observarea Figurii 1.1 se prezintă cele mai importante sectoare ale economiei din Moldova.

Sursa : Elaborat de autor în baza Raportului privind Executarea Bugetului din 31 Decembrie 2015[online].

[Vizualizat la 08 Februarie 2016]. Disponibil la: http://mf.gov.md/reports

Figura 1.2. Cotele cheltuielilor după sectorul economiei din totalul cheltuielilor publice, 2015Cota cea mai mare a cheltuielilor publice o constituie asigurarea socială cu 33, 90 %, și acest

procent este justificat de ultima estimare statistică privind ritmul alarmant de îmbătrânire a populației

țării. Conform datelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, numărul persoanelor pensionate în

8

2014 a fost de 507,5 mii de oameni, cu 2,3% mai mult dec?t în 2013, dintre care erau 34% bărbați

și 66% femei (Figura 1.3.), concluzionând astfel că sunt mai multe fonduri alocate pentru protecția

socială a femeilor decât a bărbaților. Din alt punct de vedere, discrepanța majoră în cota

bărbaților/femeilor din numărul persoanelor pensionate se datorează diferenței în vârsta de pensionare-

la 57 de ani pentru femei și la 62 de ani pentru bărbați, ceea ce înseamnă că speranța de viață a

bărbaților care ajung la pensionare este destul de redusă, iar pe de altă parte, datele statistice arată că,

bărbații sunt mai expuși unui nivel de dizabilitate mai mare decât femeile. Efectele îmbătrânirii sunt

multiple și complexe, îmbătrânirea având o influență semnificativă asupra proceselor demografice,

asupra dezvoltării sociale și creșterii economice. Acești indicatori sunt folosiți pentru a calcula fondul

de pensii, fondul de protecție al copiilor, elaborarea politicilor de asistență socială și altele. Deosebit de

alarmante sunt aspectele negative ale lor, din cauza că arată creșterea numărului de persoane

dependente, povara economică a cărora este asupra populației active din punct de vedere economic și

este unul din aspectele majore asociate cu avansarea în vârstă. De asemenea, nu poate fi neglijat faptul

că circa 184,3 mii de oameni, care reprezintă 5,2% din populația RM au o formă anumită de

dizabilitate.

Sursa : Elaborat de autor în baza Raportului privind Bugetul Social din 31 Decembrie 2014[online].

[Vizualizat la 08 Februarie 2016]. Disponibil lahthttp://www.mmpsf.gov.md/sites/default/files/document/attachments/rsa2014ro.pdf

Figura 1.3. Datele despre pensionari conform genului, în mii de persoane și procente, 2014

De asemenea, o parte important a cheltuielilor publice locale este oferită educației, -18,3%, și

considerăm că este o decizie corectă, deoarece educația este fundația pentru un viitor liniștit și prosper.

Educația le oferă oamenilor speranță, încredere și demnitate. Ea îî echipează cu cunoștințe și deprinderi

pentru a scăpa de sărăcie. Prin influențarea atitudinilor și comportamentului oamenilor, educația este o

9

verigă esențială pentru o mai bună înțelegere reciprocă, pentru toleranță și respect unul pentru altul

și pentru planeta noastră. Astfel, vom descrie mai detaliat legătura dintre educație și prosperitatea

națiunii în Capitolul II.

Cheltuielile de sănătate în anul 2015 au constituit aproape 14% d i n v a l o a r e a t o t a l ă ,

cu 565,60 mii mai mult dec?t în 2014 și conform datelor statistice (Figura 1.4 ) cheltuielile în

sectorul de sănătate continuă tendința ascendentă în ultimii 15 ani, ceea ce totuși nu este suficient

pentru a înregistra rezultate vizibile. Ceea ce am observat interesant referitor la sectorul de sănătate,

este că bărbații au un risc mai mare de a dezvolta anumite maladii, diferit de femei, astfel că

cheltuielile pentru sănătate nu pot fi distribuite în mod egal.

Sursa: Elaborat de autor în baza informației oferite de Biroul Național de Statistică [online].

[Vizualizat la 6 Februarie 2016]. Disponibil la : <http://statbank.statistica.md/>.

Figura 1.4. Datele despre cheltuielile de sănătate în dinamică, în mii de MDL, 2000- 2015

În domeniile de Transport și Comunicații, Menținerea Ordinii Publice, Justiție, Combustibil și

Energie, Știință, Activitate Externă, Construcții procentul cheltuielilor publice este mai mic de 6%. Din

perspectiva de gen, în aceste sectoare bărbații sunt implicați mai mult decât femeile. Pe de altă parte, în

Serviciile de Stat și Industrie majoritatea este reprezentată de femei.

10

Capitolul II. ANALIZA DE GEN A CHELTUIELILORPUBLICE în REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Cheltuielile publice pentru educație pentru bărbați și femei

Ființele umane în prezent trebuie să posede un set specific de deprinderi pentru a supraviețui în

această lume competitivă, dar și pentru a progresa. Aceste deprinderi se numesc Educație. Educația este

importantă pentru creșterea unei țări. Fie că din punct de vedere economic sau social, educația are un rol

vital în creșterea acestor doi factori importanți.

Cadrul legal în domeniul de educație al Republicii Moldova este stabilit de Constituția

Republicii Moldova, de Codul Educației și de alte acte legislative naționale și internaționale în acțiune.

În conformitate cu Codul Educației al Republicii Moldova, No. 152 din data de 17 iulie

2014, toți cetățenii Republicii Moldova trebuie să aibă drepturi egale la educația inițială și pregătirea

profesională continuă prin sistemul național de educație. Statul trebuie să asigure finanțarea pachetului

standard de servicii educaționale pentru educația preșcolară, primară, gimnazială și de liceu, indiferent

de forma de proprietate a instituției educaționale. Educația vocațională și superioară trebuie să fie

finanțată din bugetul de stat în limitele planului de admitere, aprobat anual de Guvern.4

În Republica Moldova sectorul de educație constă din: 35 universități; 51 colegii; 1,551 școli,

gimnazii și licee; 1295 grădinițe și 56 tabere pentru copii. Cheltuielile publice în sectorul de

educație în anul 2015 au fost de 8462.1 milioane lei, ceea ce reprezintă 18,23 % din cheltuielile

publice totale. 5

Analiza structurii cheltuielilor publice în domeniul educației din punct de vedere al genului ne oferă

posibilitatea de a identifica necesitățile diferite și prioritățile pentru bărbați și pentru femei atât pe

termen scurt, cât și pe termen îndelungat. Comportamentul și convingerile formate în principal în școli

și în instituțiile educaționale pot avea un impact de durată asupra relațiilor de gen din societate.

Sistemele de educație sunt rezultatul forțelor externe și a instrumentelor pentru a perpetua sau a reduce

diferențele de gen din întreaga lume.

Analiza de gen este o premisă obligatorie pentru a asigura că fiecare etapă a elaborării, planificării,

implementării, monitorizării și evaluării politicilor și programelor de educație ia în considerare

diferențele existente sub aspect de gen. Aceasta analiză creează oportunitatea pentru utilizatori de a se

adresa necesităților în funcție de gen pe parcursul ciclului de viață al intervenției .6

-----------------------------------------4CODUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA No. 152 din 17 iulie 2014, art.95Raport privind executarea bugetului public naţional , 31 decembrie 20156 Analiza de gen în educație: prezentare generală conceptuală, UNGEI, 2012

11

În cazul Republicii Moldova băieții și fetele au drepturi egale la educa ție. Totuși,

factorul principal care definește structura în funcție de gen a consumatorilor serviciilor de

educație este factorul socio-economic. Familiile cu venituri mici pot face efortul pentru ca copii lor să

obțină doar educația primară și secundară. Majoritatea copiilor din aceste familii încearcă să-și găsească

un loc de muncă, sau ei au grijă de frații și surorile mai mici cât timp părinții sunt la muncă, iar copiii care

locuiesc în sate îi ajută pe părinți în agricultură. Figura 2.1.1. prezintă raportul de gen la diferite nivele de

educație.

Sursa : Elaborat de către autor în baza informației oferite de Biroul Național de Statistică [online].[vizualizat la 6

Februarie 2016]. Disponibil la : <http://statbank.statistica.md/>.

Figura 2.1.1.Raportul de gen la diferite nivele de educație, anul 2014/2015

Din figura de mai sus se observă că în timpul educației primare și secundare diferența între numărul

băieților și fetelor este nesemnificativă, băieții depășind fetele cu numai 4 159, ceea ce constituie circa

2,41 procente. Această situație apare din cauza că după finisarea educației primare, majoritatea

băieților aleg să continue liceul sau unele școli profesionale, iar fetele aleg colegiile, după cum este

prezentat în figura de mai sus. Fetele aleg colegiile mai mult decât băieții cu aproximativ 10,7 procente.

În educația terțiară numărul fetelor înrolate iarăși depășește numărul băieților cu 13 436 studenți, ceea

ce constituie în jur de 26,09 procente. Acest fenomen poate fi explicat prin faptul că unii tineri decid să

facă serviciul militar sau încep să muncească la lucru necalificat.

12

Trebuie să luăm în considerare și faptul că educația terțiară nu este finanțată pe deplin din

bugetul de stat și majoritatea studenților trebuie să plătească pentru studii, ceea ce multe familii

(îndeosebi care locuiesc în orașe și sate mici) pur și simplu nu pot să-și permită. Pentru copii din

asemenea familii singura opțiune de a realiza educația superioară este de a obține burse, iar conform

datelor statistice, fetele au o probabilitate mai mare de a avea burse decât băieții, deoarece sunt mai

responsabile, acordă mai multă atenție studiilor și ca rezultat au note mai mari.

Din punctul de vedere al nivelului consumatorilor de servicii educaționale, putem afirma că

cheltuielile publice sunt alocate mai mult pentru femei decât pentru bărbați. Să explorăm structura

sectorului de educație la nivelul celor care oferă serviciile, adică cadrele didactice. Cota parte a

bărbaților și femeilor în calitate de cadre didactice poate fi găsită în Figura 2.1.2.

Sursa : Elaborat de autor în baza informației oferite de Biroul Național de Statistică [online].[vzualizat la 6

Februarie 2016]. Disponibil la : <http://statbank.statistica.md/>.

Figura 2.1.2.Cota parte a bărbaților și femeilor în calitate de cadre didactice la diferitenivele de educație, 2014/2015

După cum poate fi observat din Figura 2.1.2, cota parte a femeilor învățători predomină la toate

nivelele de educație. Cea mai mare pondere o au femeile în educația primară și secundară, circa 85,3 % ,

conform datelor Biroului Național de Statistică din anii de studii 2014 - 2015. Acest fapt ar putea fi

explicat de stereotipul, conform căruia rolul principal al femeii este de a educa și de a avea grijă de copii.

În educația primară și secundară bărbații lucrează predominant în școlile profesionale, ceea ce explică

cota lor la acest nivel de 14,7 %. Este bine cunoscut că, băieții preferă să învețe subiecte și specialități

13

mai realiste, cum sunt construcțiile, ingineria, transportul și telecomunicațiile. Iată motivul pentru care

cadrele didactice din aceste domenii sunt reprezentate de bărbați și explică cota parte în creștere a

bărbaților la celelalte nivele de educație, aceștia constituind 30% din profesorii colegiilor și 45,8% dintre

profesorii din educația terțiară. Chiar dacă majoritatea în educație este reprezentată de femei, bărbații sunt

încă cei care dețin pozițiile de vârf și sunt responsabili de luarea deciziilor importante.

În rezumat, putem spune că sectorul de educație este constituit predominant din femei, care

reprezintă majoritatea de ambele părți, în calitate de studenți și de cadre didactice la fel. Aceasta

înseamnă că cheltuielile publice în sectorul respectiv al economiei sunt orientate mai mult spre

populația de gen feminin. Și de asemenea putem afirma și despre influența atât pozitivă, cât și negativă

asupra stării socio-economice a populației. Predominarea femeilor în educație este un aspect pozitiv,

din cauza că reprezintă o strategie eficientă de a reduce sărăcia, deoarece femeile sunt reprezentate

discrepant printre cei mai săraci. Orientarea spre oferirea burselor de studii predominant fetelor ar

putea fi un instrument util pentru a obține beneficii sociale și pentru a crește eficiența internă a

cheltuielilor pentru educație.

În același timp, există o corelație strânsă între nivelul de educație și crimă. După părerea lui Isaac

Ehrlich, persoanele cu un nivel mai redus de școlarizare și pregătire, adică cei cu venit potențial

legal mai jos de medie, au o cotă discrepant de mare în crimele ?mpotriva proprietății, un cost perceput

redus pentru întemnițare și astfel o încurajare robustă de "implicare " în crime ?mpotriva

proprietății .7

În cazul Republicii Moldova un nivel mai redus de educație printre populația de gen masculin

conduce la rate mai mari ale crimelor comise de aceștia. Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne,

în 2014 pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 41, 8 mii de cazuri de crime, 91,8 % dintre

care au fost comise de populația de gen masculin a țării.

Sursa : Elaborat de autor în baza informației oferite de Biroul Național de Statistică [online].[vizualizat la 6

Februarie2016].Disponibil la: Ошибка!Недопустимый объект гиперссылки.>.

Figura 2.1.3. Raportul de gen al criminalilor condamnați, 2014______________________________________________________________

7 Despre legătura între Educație și Crimă, Isaac Ehrlich , 1970, pp. 8 - 10

14

După cum poate fi observat din Figura 2.1.3. în 2014, 17665 persoane au fost condamnate pentru

crime. Majoritatea dintre ei sunt bărbați, 16217 persoane. Cota parte a femeilor în efectuarea

crime este mult mai redusă, numai 1 448 femei, ceea ce constituie doar 8,2 %. Unul dintre motivele

pentru existența acestei situații este lipsa de educație suficientă a populației de gen masculin.

Majoritatea dintre ei nici nu au finisat școala, preferând să caute munci necalificate, în loc să-și

continue studiile.

Toate acestea reprezintă consecințele negative ale predominării femeilor în domeniul educației. Iată

de ce cea mai bună opțiune pentru Republica Moldova este de a se concentra pe promovarea obținerii

educației avansate pentru ambele genuri în populație și de a aloca mai multe fonduri în domeniul

educației, astfel încât bărbații să aibă și ei posibilitatea de a obține burse de studii sau granturi. Acest

fapt va avea consecințe pozitive nu numai în aspect social, ci și economic. Îmbunătățirea instituțiilor

superioare și implicarea studenților va economisi nu numai banii națiunii, ci și va salva și viitorul

tinerilor, deoarece “ruta școala-închisoare ” începe și se termină tot cu școala.8

2.2. Cheltuielile pentru agricultură din perspectiva degen

Vorbind despre sectoarele cheie din Moldova, ar trebui menționată și agricultura, care are un rol

esențial și a fost considerată în mod tradițional drept pilonul de bază al economiei naționale a Republicii

Moldova. Venitul din agricultură a constituit peste 13% din PIB în 2014. Acest sector oferă

aproximativ 50% d i n exporturile totale ale Moldovei și utilizează peste 30% din forța de muncă a

țării.

Distribuția persoanelor angajate după activitățile economice demonstrează încă o dată că Republica

Moldova are în mod tradițional caracterul unei țări predominant agrare. La nivel de economie putem

afirma că există un echilibru între cota parte a bărbaților 50,4% și a femeilor 49,6% . Cota bărbaților în

structura angajărilor predomină în agricultură (56,6%), industrie (53,6%), transport (75,5%) și construcții

(91,3%). În același timp, femeile predomină în administrația publică, în educație și în sistemul de sănătate

(71,4%), în comerț, hoteluri și restaurante (58,7%). Analiza sectorului de agricultură din figura 2.1 arată

că 56,6% din numărul total de bărbați angajați și 46,4% din numărul de femei angajate sunt activi în

sectorul dat. Această diferență poate fi explicată prin faptul că în mod tradițional femeile mai ușor își

găsesc de muncă în sectorul serviciilor și mai puțin frecvent în construcții.

Informații mai detaliate privind distribuția angajaților în funcție de gen și de activitățile economice

pot fi găsite în Figura 2.2.1.

8 Ratele de crimă sunt legate de realizările educaționale. Datele Raportului Alianței Noi, 12 septembrie, 2013

15

Sursa : Elaborat de autor în baza informației oferite de Biroul Național de Statistică [online].[vizualizat la 8

Februarie 2016]. Disponibil la <http://statbank.statistica.md/>.

Figura 2.2.1. Distribuția angajaților în funcție de gen și activitățile economice, 2014

În baza faptului că în domeniul de agricultură activează mai mulți bărbați decât femei, putem

afirma că bărbații beneficiază mai mult decât femeile de resursele publice investite în acest sector.

Valoarea cheltuielilor publice de 4,8 % în agricultură este insuficientă pentru o dezvoltare

durabilă și rezultate semnificative. Chiar dacă datele arată că în ultima decadă s-au făcut investiții

substanțiale în acest sector, în particular datorită fondurilor oferite de donatori străini, care au

contribuit la dezvoltarea durabilă a sectorului, dar acestea nu au avut un rol decisiv în reducerea

sărăciei, iar volumul producției animale și a plantelor nu s-a mărit substanțial în termeni reali. Un

motiv întemeiat pentru acest fapt este alocarea ineficientă a resurselor financiare. Noi considerăm că

este foarte important ca un volum mai mare de finanțare a agriculturii trebuie să fie asociat cu o

eficiență mai mare în utilizarea acestor fonduri.

Din punct de vedere regional, dacă luăm în considerare rata bugetului pentru agricultură din PIB și

cota parte a agriculturii în PIB , observăm că Moldova oferă mai puțin pentru agricultură decât vecinii săi

16

din Europa de Sud Est. Acest indicator rămâne mult în urma majorității țărilor din Europa de Est,

depășind doar Ucraina Și România. Totuși, tempoul de creștere în țara noastră este mai mare decât în

unele țări (România, Bulgaria), unde cheltuielile în agricultură sunt mai mari decât în țara noastră.

Țara

Cota parte acheltuielilor publicepentru agricultură

în PIB (%)

Cota parte asectorului de

agricultură în PIB(%)

Cota parte abugetului de

cheltuieli pentruagricultură ajustat

la mărimeasectorului

# 1 2 3=1/2Belarus 3,15 9,93 0,32

Bulgaria 1,05 5,3 0,20Estonia 0,68 3,73 0,18

Lituania 0,97 3,5 0,28Moldova 1,22 14,2 0,09

Polonia 0,73 3,17 0,23Romînia 0,35 6,63 0,05

Rusia 0,56 4,07 0,14Slovenia 1,41 3,27 0,43Slovaciaa

1,04 2,17 0,48Ucraina 0,6 9,17 0,07

Ungaria 0,51 4,27 0,12Sursa: Elaborat de autor în baza informației oferite de Banca Mondială [online].

[vizualizat la 8 Februarie 2016]. Disponibil la http://data.worldbank.org/indicator/NV.AGR.TOTL.ZS.

Figura 2.2.2. Distribuția cheltuielilor publice pentru agricultură în regiune, 2010-2012

Guvernarea ar trebui să investească mai mult în economia agriculturii în Moldova datorită

numeroaselor avantaje oferite. În primul rând, datorită poziției și trăsăturilor geografice

favorabile, există posibilitatea de cultivare devreme a mai multor legume, ceea ce reprezintă un

avantaj competitiv semnificativ pentru Moldova; în al doilea rând, Moldova are resurse bune de

soluri de humus și de apă; în al treilea rând, populația Moldovei a acumulat o experiență bogată

și cunoștințe pentru creșterea fructelor, legumelor și tutunului, precum și pentru viticultură și

producerea de vinuri, iar instituțiile de cercetare ale țării dispun de cunoștințe și experiență

solide în științele agricole, ceea ce contribuie semnificativ la dezvoltarea agriculturii.

2.3. Diferența de Remunerare în funcție de Gen în Republica Moldova

Diferența de remunerare între bărbați și femei a fost intensiv investigată de-a lungul mai

multor decenii, însă rămîne, de asemenea, un domeniu de cercetare activă și inovatoare.

17

Egalitatea de remunerare nu este pur și simplu o problemă a femeii – reprezintă o problemă de

familie. Între 1967 și 2012, ponderea mamelor care au adus în familie cel puțin un sfert din

veniturile acesteia a crescut de la mai puțin de o treime (28 la sută) la aproape două treimi (63 la

sută). Tot mai mult familii se bazează pe salariile femeilor pentru a o scoate cumva la capăt.

Majoritatea mamelor sunt angajate la locuri de muncă plătite, iar un număr tot mai mare

dintre acestea sunt responsabile de întreținerea familiilor sale. Pentru 40 la sută din mamele cu

copii cu v?rsta sub 18 ani, care sunt unica sau principala persoană care, prin veniturile sale,

întreține întreaga familie, diferența de remunerare între bărbați și femei poate determina condiții

precare de viață, nutriție proastă, dar și mai puține oportunități pentru copiii săi. Pentru aceste

femei, eliminarea diferenței de remunerare între bărbați și femei este mult mai mult decît un

fapt de mîndrie.

Diferența de salarizare (diferența de remunerare) reprezintă diferența între veniturile

(salariale) medii ale bărbaților și cele ale femeilor, prezentate, de obicei, fie ca raportul

veniturilor (salariale) între bărbați și femei, fie ca o diferență reală de remunerare, după cum se

definește mai jos. Valoarea medie este valoarea de mijloc, cu un număr egal de lucrători cu

normă întreagă care cîștigă mai mult și care cîștigă mai puțin. Mai jos puteți vedea cum se

calculează raportul de venituri (salariale) și diferența de remunerare.

Raportul veniturilor (salariale)

Diferența de remunerare

Potrivit Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, în perioada 2014,

veniturile salariale lunare medii pentru femei și bărbați, angajați cu normă întreagă, constituiau

3899 și 4450 lei, respectiv. Astfel, putem calcula raportul veniturilor (salariale) și diferența de

remunerare pentru anul 2014 pentru Republica Moldova:

18

În funcție de raportul veniturilor (salariale), femeile obțin aproximativ 87,6% din salariul

bărbaților. Diferența de remunerare pentru anul 2014 era de doar 12,4%, ceea ce este un rezultat

destul de bun pentru țara noastră. Pentru comparație, indicele diferenței de remunerare în Statele

Unite ale Americii pentru 2014 a fost de aproximativ 21% .2

Femeile se confruntă cu o diferență de remunerare în aproape fiecare domeniu de

activitate. Printre multele ocupații pentru care Biroul Național de Statistică colectează date care

permit comparații valabile, veniturile (salariale) ale femeilor sunt mai mari decît cele ale

bărbaților în cazul unui număr mic profesii.

În timp ce diferență de remunerare există în aproape orice domeniu ocupațional, locurile

de muncă asociate, în mod tradițional, bărbaților tind să fie mai bine plătite decît locurile de

muncă asociate, în mod tradițional, femeilor, chiar dacă este vorba de același nivel de calificare

necesar. Și chiar și în 2014, femeile și bărbații încă tind să activeze în diferite tipuri de locuri de

muncă. Această segregare a ocupațiilor constituie un factor major în spatele diferenței de

remunerare.

De asemenea, ar trebui să menționăm că salariul mediu în sectorul public este mult mai

jos decît cel în sectorul privat. Drept confirmare este Figura 2.3.1.

2 The Simple Truth about the Gender Pay Gap, AAUW 2016.

19

Sursa: Elaborată de autor în baza informațiilor oferite de Biroul Național de Statistică [on-line] [vizualizate la 06februarie 2016]. Disponibile la adresa: <http://statbank.statistica.md/>.

Figura 2.3.1. Evoluția salariului mediu lunar în sectorul public și cel privat, 2010-2014

După cum se poate observa pe graficul de mai sus salariul mediu în perioada 2010-2014

a crescut cu aproape 1,4 ori, constituind 4172 lei în 2014. Diferența de salarizare între sectorul

public și cel privat este de aproximativ 16,09% în 2014, aceasta fiind 3673.9 și 4378.6

respectiv. Se poate observa o scădere a diferenței dintre salariile din sectorul public și cel privat

al economiei. În 2010, diferența dintre salariile din sectorul public și cel privat a fost de

aproximativ 20,5%, ceea ce este cu 4,41% mai mult decît s-a înregistrat în perioada curentă.

Potrivit Biroului Național de Statistică, sectorul public al economiei este reprezentat în cea mai

mare parte de populația de sex feminin, aproximativ 71,4%. Bărbații, de cele mai multe ori,

preferă să activeze în sectorul privat al economiei. Acest factor explică, de asemenea, diferența

de remunerare existentă între bărbați și femei în Republica Moldova.

Cea mai mare parte a angajaților de sex masculin poate fi găsită în domenii cum ar fi

agricultură, construcții, transport și depozitare, activități de prestare a serviciilor în domeniul

administrativ și de suport. În principiu, ei aleg locuri de muncă care nu necesită calificare

specială sau cele care sunt mai prestigioase, caz în care aveți nevoie de cel mai înalt nivel de

studii.

Pentru a studia mai detaliat compoziția pe sexe, rata de remunerare lunară și diferențele

de salarizare în fiecare sector al economiei, ar trebui să analizăm Tabelul 2.3.2.

20

Tabelul 2.3.2. Compoziția pe sexe, diferența de remunerare și veniturile lunare pesectoare ale economiei

Femei BărbațiDomeniu % Salariu, lei % Salariu,

lei

Diferențade

remunerareAgricultură, silvicultură și pescuit 28,02 2624,13 71,98 2899,59 9,5Industrie 47,40 4025,7 52,60 4927,42 18,3Construcții 15,94 4039,26 84,06 4463,28 9,5Comerț cu ridicata și cu amănuntul;repararea autovehiculelor și amotocicletelor

49,23 3273,65 50,77 3593,47 8,9

Transportare și depozitare 29,94 3987,28 70,06 4048 1,5Activități de prestare a serviciilor îndomeniul cazării și alimentației 68,04 2685,58 31,96 2938,28 8,6Informații și comunicații 42,42 7459,39 57,58 9687,53 23Activități financiare și de asigurare 65,42 6430,01 34,58 8881,23 27,6Activități imobiliare 42,75 3464,34 57,25 3845 9,9Activități profesionale, științifice șitehnice 52,32 5479,22 47,68 5885,3 6,9Activități de prestare a serviciilor îndomeniul administrativ și de asistență 30,81 3583,54 69,19 2966,5 -20,8Administrație publică și apărare;asigurări sociale obligatorii 42,12 5043,19 57,88 5653,81 10,8Educație / Învățămînt 75,76 3320,1 24,24 3597,08 7,7Activități în domeniul sănătățiiomului și asistenței sociale 80,63 3911,86 19,37 4390,42 10,9Arte, divertisment și recreere 58,41 2540,44 41,59 2992,28 15,1Alte activități în domeniul prestăriiserviciilor 57,19 5228,63 42,81 5544,67 5,7Sursa: Elaborat de autor în baza informațiilor oferite de Biroul Național de Statistică [on-line] [vizualizate la 06februarie 2016]. Disponibile la adresa: <http://statbank.statistica.md/>.

După cum putem vedea în tabelul de mai sus, cea mai mare diferență de remunerare în

RM este în domeniul activităților financiare și de asigurări, care constituie 27,6%, cu condiția că

65,42 din angajații înscriși în acest sector sunt femei. Salariile lunare în acest domeniu sunt mult

peste nivelul mediu de salarizare în țară și reprezintă 183,5% din venitul mediu lunar în

Republica Moldova. Acest decalaj poate fi explicat prin calificarea necesară în acest domeniu,

care este obținută, în cea mai mare parte, de femei decît de bărbați. Cel mai plătit sector al

economiei este cel al informațiilor și comunicațiilor, aproximativ 205,5% din venitul mediu

lunar. Acest domeniu este predominat de bărbați, iar diferența de remunerare în acest domeniu

este de aproximativ 23%, ceea ce, de asemenea, reprezintă discrepanțe mari în rata de

remunerare între bărbați și femei. Sectorul cel mai puțin plătit al economiei este cel agricol,

21

doar 66,2% din venitul mediu lunar. Diferența de remunerare în acest sector este de doar 9,5%,

ceea ce este un rezultat destul de bun pentru țara noastră. Acest sector este reprezentat în cea

mai mare parte de populația de sex masculin, 71,98%. În acest sector al economiei, în mare

parte, sunt angajate persoane din mediul rural, cu un nivel scăzut de studii.

Cea mai mică diferență de salarizare o putem observa în domeniul Transporturilor și

depozitării, doar 1,5%, ceea ce este aproape de nivelul ideal al diferenței de remunerare. Acest

domeniu al economiei este predominat de populația de sex masculin, 70,06%, iar rata de

remunerare este cea mai aproape de rata medie a veniturilor salariale lunare ale țării.

Există o diferență salarială negativă în domeniul Activităților de prestare a serviciilor

administrative și de asistență, care este de -20,8%, ceea ce înseamnă că angajații de sex feminin

din acest sector al economiei sunt plătiți cu 20,8% mai mult decît cei de sex masculin. 69,19%

din angajați sunt bărbați, astfel încît aceste discrepanțe salariale pot exista cu scopul atragerii

populației de sex feminin în acest sector al economiei.

Ca o concluzie, putem afirma că populația de sex feminin, avînd un nivel de instruire

academică mai avansată, este de cele mai multe ori concentrată în acele domenii ale economiei

în care aceasta își desfășoară activitatea preponderent intelectuală, care este, de asemenea, foarte

remunerată. Dacă vorbim despre populația de sex masculin a țării noastre, ponderea cea mai

mare este concentrată în domeniile în care aceștia prestează muncă fizică grea, care este, de

asemenea, mai puțin remunerată, dar în schimb nu este nevoie de vreo calificare profesională.

2.4. Participarea bărbaților și a femeilor în viața publică

Societatea moldovenească este una patriarhală, iar relațiile între bărbați și femei sunt

încă tradiționale, ceea ce implică cele mai conservatoare convingeri despre rolul femeilor și

bărbaților în societate. În același timp, din cauza schimbărilor fundamentale în relațiile gender

în Occidentul contemporan și efectele fenomenului de migrație în Moldova, sunt evidente unele

modificări, inclusiv pentru dimensiunea socială. Forța motrice care le determină este, în primul

rînd, factorul educației, rata femeilor implicate în toate nivelurile de învățămînt este de 68%,

comparativ cu 61,3% pentru bărbați, și al doilea factor important, creșterea veniturilor, mai

specific, salariul mediu al femeilor în 2011 a constituit 8,8% din salariul mediu al bărbaților,

22

comparativ cu 3% în 2008 și 68% în 20063. Aceste schimbări au implicații nu numai asupra

poziției femeilor în societate, dar, de asemenea, asupra economiei și organizării generale a

statului.

Astfel, analizînd ponderile de participare a femeii în viața noastră publică, putem vedea o

mică schimbare în dinamică, astfel încît, în comparație cu anul 2008, în 2014 în conducerea

executivă erau prezente femei cu 4,4% mai puțin, cea mai mare pondere fiind atinsă în anul

2009, de 33,3%, iar cea mai mică pondere – în perioada 2010-2011, de 6,3%.

Sursa: Elaborată de autor în baza informațiilor oferite de Biroul Național de Statistică [on-line] [vizualizate la 06februarie 2016]. Disponibile la adresa: <http://statbank.statistica.md/>.Figura 2.4.1. Ponderea de participare a femeilor în viața publică a Republicii Moldova, %,

2008/2014

În ceea ce privește structura Parlamentului pe sexe, în perioada analizată, în 2014, este

înregistrat cel mai mic procentaj de femei în calitate de adjuncți, 18,8%, cea mai mare pondere

fiind în 2009, de 24,8%. Un progres vizibil este observat în evoluția ponderei de participare a

femeii în cadrul departamentelor de poliție și în calitate de judecători.

Barometrul opiniei publice din 2014 afirmă că societatea noastră este plină de

stereotipuri. De exemplu, soțul trebuie să aibă un salariu mai mare decît soția, soarta sau

3 Daniela TERZI-BARBAROȘIE „Participarea femeilor la viața publică și politică din Republica Moldova”,Chișinău, Mai 2013

23

menirea femeii este să aibă grijă de familie, să crească copiii și să se ocupe de treburile casnice.

De asemenea, mai mult de jumătate dintre respondenți au afirmat că locul femeii nu e în

politică. Dacă comparăm ponderele pe sexe în dinamică a femeilor în calitate de candidați în

parlament, a femeilor în calitate de consilieri locali și a femeilor în calitate de primari, putem

observa o creștere de 1,65%, 1,4% și, respectiv, 1,99%. În scădere cu 2,97% vedem femei în

calitate de deputați în Parlament, chiar dacă ponderea femeilor în calitate de candidați a crescut

în 2014 cu 1,65%, ceea ce înseamnă că mai puține femei ajung în primele rînduri ale listei

partidelor.

Tabelul 2.4.2. Ponderea de participare a femeilor în politică, Republica Moldova,

2009/2014

2009 2014Indicatori Bărbați Femei Bărbați Femei Decalaj

Ponderea candidaților la alegerileparlamentare (%) 71,6 28,4 69,95 30,05 1,65Ponderea deputaților în Parlament(%)

75,24 24,76 78,21 21,79 -2,97

Ponderea candidaților în calitatede consilier local (%) 71,6 28,4 70,2 29,8 1,4Ponderea candidaților în calitatede primar (%) 81,1 18,9 77,5 22,5 3,6Ponderea primarului ales (%) 81,49 18,51 79,5 20,5 1,99Sursa: Elaborat de autor în baza informațiilor oferite de Biroul Național de Statistică [on-line] [vizualizate la 06februarie 2016]. Disponibile la adresa: <http://statbank.statistica.md/>

Potrivit Transparency International, în ceea ce privește prevenirea corupției, se

recomandă ca numărul femeilor în componența guvernului să fie egal cu cel al bărbaților.

Studiile au arătat că femeile tolerează mai puțin corupția și, în baza statisticilor, în țările în care

ponderea femeilor în parlament este mai mare, indicele de percepție a corupției este mult mai

mic.

În Republica Moldova mai mult de jumătate din populație sunt femei și este foarte

necesară implicarea femeii în politică. Țara are nevoie de un guvern echilibrat, cu implicarea

ambelor sexe, care să reflecte realitatea societății. În această direcție ar trebui să lucrăm cu

partidele politice, să insistăm pe crearea unor condiții sau măsuri adecvate pentru a asigura

participarea femeilor în viața politică. În ceea ce privește obținerea unui succes de răsunet în

toate sferele publice, ar trebui să promovăm femeile în procesele de luare a deciziilor, dat fiind

24

faptul că statisticile ne arată că femeile sunt slab reprezentate la toate nivelurile de luare a

deciziilor.

Un alt rezultat al spiritului patern al societății moldovenești este decalajul de distribuție a

antreprenorilor în funcție de sex. Distribuția întreprinzătorilor pe sexe arată că ponderea

bărbaților este de aproximativ 72%, în timp ce a femeilor este de 28%, ceea ce înseamnă că

numărul de bărbați întreprinzători este de 2,6 ori mai mare decît numărul femeilor, ceea ce nu se

potrivește cu proporțiile numărului de femei ca fiind o populație ecconomic activă (49,4%) și

numărului total al populației Republicii Moldova (51,9%). Concluzia este că femeile tind să fie

mai puțin optimiste și mai puțin încrezătoare decît bărbații atunci cînd lansează o afacere, iată

de ce trebuie să le încurajăm și să spargem stereotipurile precum că femeile sunt sexul cel

„slab”.

Sursa: Elaborat de autor în baza informațiilor oferite de Biroul Național de Statistică [on-line] [vizualizate la 06februarie 2016]. Disponibile la adresa: <http://statbank.statistica.md/>.

Figura 2.4.3. Distribuirea antreprenorilor pe sexe, 2014

Implicarea activă a femeilor în dezvoltarea unei țări înseamnă utilizarea unui potențial

înalt al talentului, care poate fi asigurat pe baza principiului egalității de șanse. Acest principiu

pune bazele unei societăți moderne în ceea ce privește îmbunătățirea calității vieții femeilor,

elimină toate formele de discriminare pe piața muncii, în avansarea în carieră, dreptul la odihnă

și asociere, salarii, etc.

25

CONCLUZII

Analizînd cheltuielile publice, în general, în dinamică și în anumite sectoare, cum ar fi

învățămîntul, protecția socială, agricultura, și intrînd tot mai mult în esența diferenței de

salarizare și stereotipurilor din societatea noastră, care influențează echilibrul între femei și

bărbați în țara noastră, am ajuns la concluzia că:

reputația femeii în cadrul societății este afectată de o serie de stereotipuri, cum ar fi că

„este mai slabă”, mai puțin talentată în afaceri decît bărbații și mai greu recunoscută ca

un lider politic;

femeile sunt mai puțin încrezătoare și optimiste atunci cînd vine vorba de inițierea unei

afaceri;

femeile reprezintă mai mult de jumătate din populația țării și au o reprezentare doar de

22% în Parlament;

femeile sunt sexul care necesită o cantitate mai mare de resurse pentru a putea lucra

asiduu și calitativ, pentru menținerea stării de sănătate și creșterea productivității

muncii;

din punct de vedere social, cultural și financiar, femeile sunt mai vulnerabile, dar, pe de

altă parte, sunt bărbați care au nevoie de resurse mai mari în domenii cum ar fi apărarea

națională, transport și telecomunicații, datorită principiului că bărbații sunt mai puternici

și sunt născuți pentru astfel de activități cum ar fi conducerea mijloacelor de transport,

telecomunicații și armată;

în domeniul asigurărilor sociale, putem observa o asimetrie determinată de un complex

de factori, cum ar fi nivelul scăzut al vîrstei femeilor, vîrstei de pensionare diferențiată și

diferențierei în speranța de viață;

în domeniul educației, băieții și fetele sunt tratați în mod egal, deoarece în acest

domeniu nu ar putea fi o delimitare strictă între fete și băieți, într-adevăr, deoarece după

număr prevalează fetele, iar resursele naționale nu pot fi divizate într-un grup de băieți și

altul de fete, reprezintă un fond comun pentru educație. Cu toate acestea, există, de

asemenea, o polarizare între bărbați și femei: în nivelul primar de învățămînt sunt mai

multe fete, în timp ce în colegii sunt mai mulți băieți datorită orientării tehnice a acestora

în domenii concrete ale învățămîntului, cum ar fi energia electrică, mecanică, inginerie și

alte specialități;

26

chiar dacă femeile sunt mai învățate decît bărbații, acestea cîștigă un salariu care este cu

circa 30% mai mic decît salariul bărbaților;

aproximativ 60% din cadrele didactice sunt reprezentate de femei, femeile predomină

aproape la toate nivelurile de învățămînt;

aproximativ 71,4% din lucrătorii din cadrul administrației publice sunt femeii, pe de altă

parte, acest sector de activitate este mai puțin plătit decît altele;

în agricultură ponderea cheltuielilor publice este insuficientă, iar fondurile sunt utilizate

în mod ineficient;

ponderea bărbaților angajați în agricultură prevalează asupra ponderii femeilor, ceea ce

înseamnă că bărbații beneficiază de mai multe investiții publice în domeniul agriculturii.

În concluzie am dori să constatăm că, pe termen lung, Republica Moldova ar trebui să

efectueze o analiză gender detaliată în ceea de privesc cheltuielile publice, cu scopul identificării

modului de optimizare și folosire eficientă a resurselor publice prin utilizarea conceptului de

integrare a dimensiunii de gender, ceea ce va duce în mod direct la creștere și prosperitate

economică. Odată cu creșterea economică cresc și veniturile, fiind generată baza de impozitare

pentru finanțarea cheltuielilor investițiilor publice. În acest context și pe baza analizei efectuate

am dori să venim cu cîteva recomandări:

este nevoie de mai multe date cu privire la economia națională prin prisma statisticii

între bărbați și femei pentru o mai bună înțelegere a specificului și pentru a fi în măsură

de a analiza lacunele și de a găsi soluțiile potrivite;

ar trebui să îmbunătățim cadrul nostru legislativ pentru a crește participarea femeilor la

viața politică, de exemplu, cota obligatorie de reprezentare, sancțiuni și stimulente;

mobilizarea femeilor în sfera politică reprezintă un instrument necesar pentru o mai bună

reprezentare a preocupărilor, necesităților și intereselor acestora, de exemplu,

constituirea unor alianțe sau unui grup al Femeilor Parlamentare, pentru a ajuta la

crearea unei platforme de comunicare și colaborare între femeile-politicieni și societatea

civilă;

stereotipurile și barierele culturale sunt printre cele mai dificil de îndepărtat, dar nu și

imposibil, iată de ce ar trebui să implicăm activ instituțiile media și organizațiile non-

guvernamentale pentru a ajuta la modelarea atitudinilor culturale; promovarea prin

intermediul mass-media a femeilor de succes în domeniul politicului;

27

organizațiile societății civile ar trebui să continue să desfășoare, în mod activ, diverse

activități de advocay și lobby pentru necesitățile femeilor și pentru a le ajuta să lupte cu

temerile interne și pentru a încuraja deținerea funcțiilor de conducere de către femei;

administrația sau conducerea Sistemului de Sănătate trebuie în continuare să ia în

considerare incidența diferitelor boli în funcție de aspectele de gen și să aloce mai multe

fonduri bănești pentru a asigura accesul egal și cantitatea necesară de servicii medicale

pentru ambele sexe;

o atenție mai mare ar trebui să fie acordată discrepanțelor între sexe în sectoarele precum

învățămîntul, asistență medicală, apărare națională, transporturi și telecomunicații –

sectoare în care poate fi observată o polarizare evidentă între femei și bărbați;

implicarea tinerilor – băieți și fete – în activități educaționale pentru sensibilizarea cu

privire la gender, în vederea sporirii culturii de gender în societate;

creșterea culturii politice a populației cu privire la importanța participării femeilor în

viața politică.

28

BIBLIOGRAFIEI. Cadrul legislativ

1. Legea Republicii Moldova Nr. 172-XVI din 07.10.2008 privind modificarea și

completarea unor acte legislative.

2. Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor

(CEDAW), ratificată de Parlamentul Republicii Moldova în conformitate cu Decizia Nr.

87-XII din 28.04.1994 (în vigoare pentru Republica Moldova din 31.07.1994).

3. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 933 din 31.12.2009 privind aprobarea

Programului Național de asigurare a egalității de gen pentru 2010-2015.

4. Codul Educației al Republicii Moldova Nr. 152 din data de 17 iulie 2014, art. 9II. Cărți

5. BAURCIULU A., BELOSTECINIC M., CASIAN A., PARŢACHI I., PETROIA A.

Bugetare sensibilă la gen. Chişinău: Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM, 2009

6. ȚURCANU Ghenadie, DOMENTE Silviu, BUGA Mircea, RICHARDSON Erica.

Republic of Moldova: health system review. Health Systems in Transition. vol. 14, 2012.

III. Articole în publicații seriale

7. PETROIA A., MUNTEANU O. Gender analysis of public expenditures for education,

health care and social insurance in the Republic of Moldova, Chișinău 2015.

8. The Simple Truth about the Gender Pay Gap, AAUW 2016.

9. Improving Gender Targeting of Public Expenditures, The World Bank, 2009

10. Gender analysis of expenditure project, HM Treasury, 2004

11. Raport privind executarea bugetului public naţional, 31 decembrie 2015

12. Gender Analysis in Education: Conceptual overview, UNGEI, 2012

13. Crime Rates Linked To Educational Attainment, New Alliance Report Finds, 2013

14. EHRLICH Isaac, On the Relation between Education and Crime, 1970, pp. 8 – 10

15. Daniela TERZI-BARBAROŞIE „Participarea femeilor la viaţa publică şi politică din

Republica Moldova”, Chişinău, Mai 2013

IV. Resurse electronice

16. Statistici [on-line]. [vizualizate: 06 februarie 2016]. Disponibile la adresa:

[http://statbank.statistica.md/pxweb/database/RO/databasetree.asp]

17. Raportul privind executarea bugetului public național pentru anii 2014-2015. Ministerul

Finanțelor [on-line]. [vizualizat: 06 februarie 2016]. Disponibil la adresa:[http://mf.gov.md/files/reports/BPN_2.pdf]