F[1]. gen 3

CURS CURS FARMACOLOGIE FARMACOLOGIE

NR. 3NR. 319.Oct.200919.Oct.2009

Dr. Simona Bengea

CONTINUTUL CURSULUICONTINUTUL CURSULUI- PRINCIPALII PARAMETRI PRINCIPALII PARAMETRI

FARMACOCINETICI; FARMACOCINETICI;

- FARMACOCINETICA DOZELOR FARMACOCINETICA DOZELOR MULTIPLE; MULTIPLE;

- ELEMENTE DE FARMACODINAMIE ELEMENTE DE FARMACODINAMIE GENERALA. GENERALA.

- ELEMENTE DE ELEMENTE DE

FARMACOTOXICOLOGIE. FARMACOTOXICOLOGIE.

PRINCIPALII PARAMETRI PRINCIPALII PARAMETRI FARMACOCINETICIFARMACOCINETICI

- Biodisponibilitate; Biodisponibilitate;

- Volum de distributie; Volum de distributie;

- Clearance; Clearance;

- Timp de injumatatire Timp de injumatatire

- Concentratia plasmatica. Concentratia plasmatica.


BIODISPONIBILITATEA (Bd) – fractia din BIODISPONIBILITATEA (Bd) – fractia din doza administrata oral care ajunge in doza administrata oral care ajunge in circulatia generala (cat la suta din circulatia generala (cat la suta din substanta administrata ajunge in sange).substanta administrata ajunge in sange).

Factori ce influenteaza biodisponibilitatea:Factori ce influenteaza biodisponibilitatea: - Forma medicamentoasa (structura chimica a Forma medicamentoasa (structura chimica a

substantei active, excipienti, etc); substantei active, excipienti, etc); - Starea fiziologica a organismului ( greutate, Starea fiziologica a organismului ( greutate,

varsta, graviditate); varsta, graviditate); - Metabolizarea la nivelul “primului pasaj Metabolizarea la nivelul “primului pasaj

hepatic”.hepatic”. - Alti factori (alimentatie, administrarea altor Alti factori (alimentatie, administrarea altor

medicamente). medicamente).


Medicamente bioechivalente: Medicamente bioechivalente:

- farmaceutic echivalente (aceeasi s.a., - farmaceutic echivalente (aceeasi s.a., aceeasi forma, aceeasi cale de aceeasi forma, aceeasi cale de administrare); administrare);

- biodisponibilitati similare dupa - biodisponibilitati similare dupa administrarea aceleiasi doze; administrarea aceleiasi doze;

Medicamente echivalente terapeutic:Medicamente echivalente terapeutic:

- Medicamente similare cu eficacitate si - Medicamente similare cu eficacitate si siguranta similare. siguranta similare.


Medicament original – medicament generic: Medicament original – medicament generic:

- Echivalenta terapeutica existaEchivalenta terapeutica exista; ;

- Testarea bioechivalentei prin studii de farmacocinetica si Testarea bioechivalentei prin studii de farmacocinetica si determinareadeterminarea: :

Concentratia plasmatica; Concentratia plasmatica; Concentratia plasmatica maxima (Cmax); Concentratia plasmatica maxima (Cmax); Timpul in care se atinge Cmax. Timpul in care se atinge Cmax.

! Cerintele FDA pentru bioechivalenta intre ! Cerintele FDA pentru bioechivalenta intre medicamentul generic si medicamentul original (de medicamentul generic si medicamentul original (de referinta): referinta):

- - Parametrii farmacocinetici ai medicamentului generic trebuie Parametrii farmacocinetici ai medicamentului generic trebuie sa sa situeze intr-o plaja de ± 20% fata de cei ai sa sa situeze intr-o plaja de ± 20% fata de cei ai medicamentului de referinta.medicamentului de referinta.


Aproximativ 50% din prescriptiile Aproximativ 50% din prescriptiile medicale in USA = prescriptii de medicale in USA = prescriptii de medicamente generice. medicamente generice.

Aproximativ 40% din prescriptiile Aproximativ 40% din prescriptiile medicale in Canada = prescriptii de medicale in Canada = prescriptii de medicamente generice. medicamente generice.

Costul unui medicament generic = cu 70-Costul unui medicament generic = cu 70-80% mai mic decat al originalului. 80% mai mic decat al originalului.

Genericele au acelasi profil risc-beneficiu Genericele au acelasi profil risc-beneficiu ca al originalelor. ca al originalelor.


VOLUMUL APARENT DE DISTRIBUTIE – volumul VOLUMUL APARENT DE DISTRIBUTIE – volumul total de lichid in care s-a dizolvat total de lichid in care s-a dizolvat medicamentul; se exprima in litri sau l/kgc. medicamentul; se exprima in litri sau l/kgc.

Vd = Q/CVd = Q/C0 0

Q – cantitatea de medicament administrata (i.v.); Q – cantitatea de medicament administrata (i.v.);

CC00 – concentratia plasmatica dupa doza – concentratia plasmatica dupa doza administrata. administrata.

Spatii lichidiene (de distributie): Spatii lichidiene (de distributie): - Intravascular (Vd = 3l); Intravascular (Vd = 3l); - Extracelular (Vd = 12 l); Extracelular (Vd = 12 l); - Intracelular (Vd = 42 l). Intracelular (Vd = 42 l).


Factori ce influenteaza Vd: Factori ce influenteaza Vd: - Irigarea sanguina diferita; Irigarea sanguina diferita; - Tipul capilarelor; Tipul capilarelor; - Ph-ul local; Ph-ul local; - Proteinele plasmatice si din tesuturi; Proteinele plasmatice si din tesuturi; Constituirea stocului intern (legarea de Constituirea stocului intern (legarea de

proteinele plasmatice) ce permite proteinele plasmatice) ce permite prelungirea efectului si intirzierea prelungirea efectului si intirzierea disparitiei acestuia; apar competitii intre disparitiei acestuia; apar competitii intre medicamente pentru legarea la nivelul medicamente pentru legarea la nivelul proteinelor plasmatice – (ex. proteinelor plasmatice – (ex. Anticoagulante orale si antiinflamatoare). Anticoagulante orale si antiinflamatoare).

Situsurile silentioase – legarea de Situsurile silentioase – legarea de nucleoproteine, fibrele tesutului nucleoproteine, fibrele tesutului conjunctiv, membranele celulare. conjunctiv, membranele celulare.


CLEARANCE –ul (Cl) – CLEARANCE –ul (Cl) – reda procesul reda procesul de epurare a medicamentelor si de epurare a medicamentelor si reprezinta volumul de plasma epurat reprezinta volumul de plasma epurat de medicament in unitatea de timp. de medicament in unitatea de timp.

- Se exprima in ml/min, l/h, raportat la Se exprima in ml/min, l/h, raportat la greutatea corporala.greutatea corporala.


TIMPUL DE INJUMATATIRE (T1/2) – TIMPUL DE INJUMATATIRE (T1/2) – timpul necesar scaderii la jumatate a timpul necesar scaderii la jumatate a concentratiei medicamentului in plasma. concentratiei medicamentului in plasma.

- Depinde atat de volumul de distributie Depinde atat de volumul de distributie cat si de cel de epurare; cat si de cel de epurare;

- Folosind T1/2/ putem aprecia timpul in Folosind T1/2/ putem aprecia timpul in care se obtine o concentratie plasmatica care se obtine o concentratie plasmatica constanta in conditiile administrarii constanta in conditiile administrarii repetate a medicamentului. repetate a medicamentului.

Tipuri de cinetica a medicamentelor Tipuri de cinetica a medicamentelor in organismin organism

Cinetica de ordin Cinetica de ordin “0” “0”

Cinetica de ordin Cinetica de ordin “1”“1”

Viteza de eliminare Viteza de eliminare nu depinde de nu depinde de cantitatea de cantitatea de medicament. medicament.

Timpul de Timpul de injumatatire este injumatatire este variabil (variaza cu variabil (variaza cu doza, depinde de doza, depinde de doza). doza).

Viteza de eliminare Viteza de eliminare depinde de depinde de cantitatea de cantitatea de medicament. medicament.

Timpul de Timpul de injumatatire injumatatire

este constant este constant indiferent de doza. indiferent de doza.

Tipuri de cinetica a medicamentelor Tipuri de cinetica a medicamentelor in organismin organism

Majoritatea medicamentelor au in Majoritatea medicamentelor au in organism o cinetica de ordin “1”. organism o cinetica de ordin “1”.

Etanolul are o cinetica de ordin Etanolul are o cinetica de ordin “0”. “0”.

Evolutia concentratiei medicamentelor in plasma Evolutia concentratiei medicamentelor in plasma sanguina depinde de modul de administrare: sanguina depinde de modul de administrare: intravascular si extravascular. intravascular si extravascular.

Tipuri de cinetica a medicamentelor in Tipuri de cinetica a medicamentelor in organismorganism

Cinetica in conditiile administrarii i.v.Cinetica in conditiile administrarii i.v.


Cinetica in conditiile administrarii orale Cinetica in conditiile administrarii orale


Evolutia concentratiei plasmatice la Evolutia concentratiei plasmatice la administrarea repetata a unui medicament administrarea repetata a unui medicament depinde de: depinde de:

- Marimea dozelor; Marimea dozelor; - Intervalul dintre doze. Intervalul dintre doze.

Ce ne intereseaza? Ce ne intereseaza? - - Atingerea starii de echilibru (starea de Atingerea starii de echilibru (starea de

platou sau de “steady state”) = platou sau de “steady state”) = concentratie plasmatica eficienta si concentratie plasmatica eficienta si constantaconstanta (cantitatea administrata este (cantitatea administrata este egala cu cea epurata). egala cu cea epurata).


Starea de echilibru: Starea de echilibru: - Depinde de T1/2; Depinde de T1/2; - Se instaleaza dupa aproximativ Se instaleaza dupa aproximativ 4-5 T1/2.4-5 T1/2.

Dpdv practic! Dpdv practic! - La medicamentele cu T1/2 lung, pentru - La medicamentele cu T1/2 lung, pentru

atingerea starii de echilibru se incepe atingerea starii de echilibru se incepe administrarea cu doze de atac si apoi se administrarea cu doze de atac si apoi se administreaza doze mici (doze de administreaza doze mici (doze de intretinere) pentru inlocuirea dozelor intretinere) pentru inlocuirea dozelor eliminate. eliminate.

ELEMENTE DE FARMACODINAMIE ELEMENTE DE FARMACODINAMIE GENERALAGENERALA

Definitia farmacodinamieiDefinitia farmacodinamiei – ramura – ramura farmacologiei care studiaza efectul farmacologiei care studiaza efectul medicamentului, in urma interactiunii cu medicamentului, in urma interactiunii cu structura vie. structura vie.


Medicamentele pot actiona la nivelulMedicamentele pot actiona la nivelul: : aparatelor si sistemelor organismuluiaparatelor si sistemelor organismului (ex. actiunea (ex. actiunea

asupra SNV, SNC, etc); asupra SNV, SNC, etc);

celulelor celulelor (ex. modificarea transportului unor ioni la (ex. modificarea transportului unor ioni la nivelul membranei celulare, interferarea sintezei nivelul membranei celulare, interferarea sintezei proteinelor la nivel ribozomal, actiunea asupra proteinelor la nivel ribozomal, actiunea asupra nucleului –anticanceroasele) ; nucleului –anticanceroasele) ;

molecula molecula – pot actiona – pot actiona nespecificnespecific (fenomene fizice (fenomene fizice sau fizico-chimice) respectiv sau fizico-chimice) respectiv specific specific (prin producerea (prin producerea unor modificari la nivelul unor structuri biologice, unor modificari la nivelul unor structuri biologice, interventia in procese fiziologice, precum si actiunea interventia in procese fiziologice, precum si actiunea asupra structurilor biologice specializate denumite asupra structurilor biologice specializate denumite receptori farmacologici sau farmacoreceptorireceptori farmacologici sau farmacoreceptori); );


Actiunea specificaActiunea specifica a medicamentelor in organism a medicamentelor in organism se realizeaza asupra se realizeaza asupra structurilor receptoriale. structurilor receptoriale.

Structurile receptoriale – macromolecule Structurile receptoriale – macromolecule celulare (de regula proteine) la nivelul carora celulare (de regula proteine) la nivelul carora se leaga medicamentele si initiaza se leaga medicamentele si initiaza producerea efectelor: producerea efectelor:

- Receptori; Receptori; - Enzime; Enzime; - Canale ionice; Canale ionice;


Tipuri de receptori: Tipuri de receptori:

- Receptori cuplati cu canale ionice (voltaj dependente, actionate de liganzi, etc)

- Receptori cuplati cu proteine G (receptorul muscarinic, adrenergici, dopaminergici, opioizi, etc);

- Receptori cuplati cu tirozin-kinaze (ex. Receptorul pentru insulina);

- Receptori intracelulari implicati in transcriptie ( pentru hormoni).


Activarea receptorului cuplat cu proteina GActivarea receptorului cuplat cu proteina G = = activarea mesagerilor secunziactivarea mesagerilor secunzi: :

- Guanilat ciclaza (GMPc), Adenilat ciclaza Guanilat ciclaza (GMPc), Adenilat ciclaza - AMPc- AMPc – activeaza proteinkinaza A (PKA) – activeaza proteinkinaza A (PKA) enzima ce fosforileaza proteine enzima ce fosforileaza proteine citoplasmatice; citoplasmatice;

- Fosfolipaza CFosfolipaza C care scindeaza fosfolipidele care scindeaza fosfolipidele membranare in: membranare in:

DAG DAG – activeaza proteinkinaza C (PKC); – activeaza proteinkinaza C (PKC); IP3 IP3 – determina eliberarea de ioni de Ca – determina eliberarea de ioni de Ca

din reticulul endoplasmic; din reticulul endoplasmic; Ionii de CaIonii de Ca – fosforilarea unor proteine. – fosforilarea unor proteine.


Receptor cuplat cu proteina G Receptor cuplat cu proteina G

Ce este fosforilarea?Ce este fosforilarea?Fosforilare = atasarea grupari POFosforilare = atasarea grupari PO44 unor aminoacizi (ex. unor aminoacizi (ex. tirozina, serina, etc)tirozina, serina, etc)ex. Fosforilarea p53 duce la activarea factorului de ex. Fosforilarea p53 duce la activarea factorului de transcriptie p53 (ingerul pazitor al genomului). transcriptie p53 (ingerul pazitor al genomului).

Activarea p53 = stabilitate celulara si genetica. Activarea p53 = stabilitate celulara si genetica.

ELEMENTE DE FARMACODINAMIE GENERALAELEMENTE DE FARMACODINAMIE GENERALA

Factori ce determina actiunea Factori ce determina actiunea medicamentului la nivelul receptorului: medicamentului la nivelul receptorului:

- AfinitateaAfinitatea – masura a felului de legare pe – masura a felului de legare pe receptor; receptor;

- Activitatea intrinsecaActivitatea intrinseca – masura a abilitatii – masura a abilitatii unui medicament ca, o data legat sa unui medicament ca, o data legat sa produca efect. produca efect.


Agonistul Agonistul – (ligandul) are atat – (ligandul) are atat afinitate cat si activitate intrinseca afinitate cat si activitate intrinseca ----------------------produce efect.produce efect.

AntagonistulAntagonistul – are numai – are numai afinitate------doar blocheaza afinitate------doar blocheaza receptorul. receptorul.


Agonist totalAgonist total – exercita un raspuns maximal consecutiv – exercita un raspuns maximal consecutiv ocuparii si activarii receptorilor. ocuparii si activarii receptorilor.

Agonist partialAgonist partial – care activeaza receptorii dar nu este – care activeaza receptorii dar nu este capabil sa genereze un raspuns maximal consecutiv capabil sa genereze un raspuns maximal consecutiv ocuparii si activarii receptorilor. ocuparii si activarii receptorilor.

ELEMENTE DE FARMACODINAMIE GENERALAELEMENTE DE FARMACODINAMIE GENERALA


Antagonistul Antagonistul – nu are activitate intrinseca si legat de – nu are activitate intrinseca si legat de receptor il blocheaza. receptor il blocheaza.

Antagonist competitivAntagonist competitiv – se leaga de receptor intr-o maniera – se leaga de receptor intr-o maniera reversibila, a.i. un agonist administrat in concentratie reversibila, a.i. un agonist administrat in concentratie suficient de mare il poate deplasa de pe receptor. suficient de mare il poate deplasa de pe receptor.

Antagonist necompetitivAntagonist necompetitiv – se leaga de receptor printr-o – se leaga de receptor printr-o legatura stransa, covalenta; nu mai poate fii deplasat de legatura stransa, covalenta; nu mai poate fii deplasat de pe receptor; este necesara sinteza unor receptori noi. pe receptor; este necesara sinteza unor receptori noi.


Relatiile doza – efect ce Relatiile doza – efect ce caracterizeaza efectul farmacologic: caracterizeaza efectul farmacologic:

- efectul farmacologic reprezinta efectul farmacologic reprezinta totalitatea modificarilor produse in totalitatea modificarilor produse in starea morfofunctionala a organismului starea morfofunctionala a organismului ca raspuns la o doza de substanta ca raspuns la o doza de substanta activa. activa.

Astfel medicamentul are: Astfel medicamentul are:

- potenta; - potenta;

- eficacitate.- eficacitate.


EficacitateaEficacitatea – se refera la intensitatea maxima a – se refera la intensitatea maxima a efectului (efectul maxim pe care un agonist il poate efectului (efectul maxim pe care un agonist il poate produce la cea mai mare concentratie utilizabila). produce la cea mai mare concentratie utilizabila).

PotentaPotenta – se refera la doza de medicament necesara – se refera la doza de medicament necesara pentru a obtine jumatate din intensitatea maxima a pentru a obtine jumatate din intensitatea maxima a efectului (doza necesara pentru a produce un anumit efectului (doza necesara pentru a produce un anumit efect). efect).


Tipuri de doze ce caracterizeaza Tipuri de doze ce caracterizeaza medicamentele: medicamentele:

I.I. Doze eficiente (terapeutice). Doze eficiente (terapeutice).

II.II. Doze toxice. Doze toxice.

III.III. Doze letale. Doze letale.



I. Dozele eficiente / terapeuticeI. Dozele eficiente / terapeutice – sunt – sunt acelea care provoaca efecte acelea care provoaca efecte farmacodinamice corespunzatoare farmacodinamice corespunzatoare d.p.d.v. terapeutic: d.p.d.v. terapeutic:

- doza eficienta minima- doza eficienta minima – produce efect – produce efect numai la indivizii hipersensibili; numai la indivizii hipersensibili;

- doza maxima tolerata- doza maxima tolerata – produce efect la – produce efect la toti indivizii; toti indivizii;

- doza eficienta medie- doza eficienta medie – provoaca efect in – provoaca efect in 50% din cazuri. 50% din cazuri.



II. Dozele toxiceII. Dozele toxice – acele doze mai – acele doze mai mari decit cele terapeutice care mari decit cele terapeutice care determina intoxicatii acute determina intoxicatii acute medicamentoase; medicamentoase;

III. Dozele letaleIII. Dozele letale – acele doze care – acele doze care produc moartea animalelor de produc moartea animalelor de experienta. (Exexperienta. (Ex.DL50.DL50 – acea doza – acea doza care produce moartea a 50% din care produce moartea a 50% din animalele unui lot de experienta) .animalele unui lot de experienta) .


Riscul administrarii unui medicamentRiscul administrarii unui medicament depinde depinde de raportul intre dozele terapeutice, toxice sau de raportul intre dozele terapeutice, toxice sau letale: letale:

- zona maniabila (zona terapeutica)zona maniabila (zona terapeutica) – – intervalul dintre doza eficienta minima si doza intervalul dintre doza eficienta minima si doza maxima tolerata; maxima tolerata;

- indicele terapeuticindicele terapeutic – – raportul dintre raportul dintre DL50/DE50DL50/DE50; pentru ca un medicament sa poata ; pentru ca un medicament sa poata fii introdus in terapie, indicele terapeutic trebuie fii introdus in terapie, indicele terapeutic trebuie sa fie minimum 10; sa fie minimum 10;

- marginea de siguranta- marginea de siguranta – distanta dintre doza – distanta dintre doza maxima tolerata si doza toxica minima. maxima tolerata si doza toxica minima.


Important: Important:

Indice terapeutic mare = BINE!

Indice terapeutic mic = RISC DE EFECTE TOXICE!

( Atentie: digoxina, anticoagulante orale, fenitoina).


Factorii ce influenteaza relatia doza – efect:Factorii ce influenteaza relatia doza – efect: Factorii dependenti de organismFactorii dependenti de organism – specia, varsta, – specia, varsta,

starea hormonala, factorii ereditari, starile patologice; starea hormonala, factorii ereditari, starile patologice;

Factorii dependenti de mediuFactorii dependenti de mediu – alimentatia, – alimentatia, temperatura ambianta; temperatura ambianta;

Efectul placebo: Efectul placebo: - - placebo (lat.) = “eu voi place”; placebo (lat.) = “eu voi place”; - - reprezinta un efect favorabil, de natura reprezinta un efect favorabil, de natura

psihologica, a unei substante sau procedeu psihologica, a unei substante sau procedeu terapeutic, fara a avea legatura cu terapeutic, fara a avea legatura cu proprietatile farmacodinamice ale substantei proprietatile farmacodinamice ale substantei sau procedeului folosit; sau procedeului folosit;

- in farmacologie, prin - in farmacologie, prin placeboplacebo se intelege un se intelege un medicament aparent, lipsit de substanta medicament aparent, lipsit de substanta medicamentoasa, dar cu forma identica cu a medicamentoasa, dar cu forma identica cu a unui preparat medicamentos. unui preparat medicamentos.


Factorii ce influenteaza relatia doza – Factorii ce influenteaza relatia doza – efect:efect:

Alti factori (administrarea altor Alti factori (administrarea altor medicamente si interactiunea cu medicamente si interactiunea cu acestea): acestea):

SinergismulSinergismul – intensificarea unor efecte – intensificarea unor efecte farmacodinamice ca urmare a asocierii a doua sau mai farmacodinamice ca urmare a asocierii a doua sau mai multe medicamente.Functie de gradul de influentare multe medicamente.Functie de gradul de influentare deosebim: deosebim:

- sinergism aditiv ( de sumare)- sinergism aditiv ( de sumare) – efectul asocierii este – efectul asocierii este egal cu suma aritmetica a efectelor partiale; egal cu suma aritmetica a efectelor partiale;

- sinergism supraaditiv (potentializator)- sinergism supraaditiv (potentializator) – efectul – efectul global al combinatiei depaseste cu mult suma global al combinatiei depaseste cu mult suma efectelor partiale sau asocierea determina efectelor partiale sau asocierea determina intensificarea unor efecte care se observa numai la intensificarea unor efecte care se observa numai la unul din medicamentele asociate. unul din medicamentele asociate.


Antagonismul Antagonismul – se produce cind o substanta – se produce cind o substanta scade, anuleaza sau chiar inverseaza efectul scade, anuleaza sau chiar inverseaza efectul unei alte substante cu care se asociaza: unei alte substante cu care se asociaza:

- - Antagonism fizico-chimicAntagonism fizico-chimic (reactie chimica); (reactie chimica); - - Antagonism fiziologicAntagonism fiziologic (administrarea (administrarea

consecutiva de stimulatoare si deprimante consecutiva de stimulatoare si deprimante SNC); SNC);

- - Antagonism farmacologicAntagonism farmacologic: : - Competitiv (administrarea consecutiva de - Competitiv (administrarea consecutiva de

medicamente ce actioneaza asupra aceluiasi medicamente ce actioneaza asupra aceluiasi situs receptorial);situs receptorial);

- Necompetitiv (administrarea consecutiva de - Necompetitiv (administrarea consecutiva de medicamente ce actioneaza asupra aceluiasi medicamente ce actioneaza asupra aceluiasi receptor, insa pe situsuri diferite). receptor, insa pe situsuri diferite).

Elemente de farmacotoxicologie Elemente de farmacotoxicologie generalagenerala

Analiza: Analiza:

- intoxicatiilor medicamentoase; - intoxicatiilor medicamentoase;

- efectelor adverse. - efectelor adverse.


1. Intoxicatiile medicamentoase: 1. Intoxicatiile medicamentoase: - - reprezinta o stare patologica determinata reprezinta o stare patologica determinata

de administrarea accidentala sau de administrarea accidentala sau intentionata a unei doze mari de intentionata a unei doze mari de medicament, mult superioara celei medicament, mult superioara celei terapeutice.terapeutice.

Pot fii: Pot fii: - - supraacutesupraacute – cind se administreaza o doza – cind se administreaza o doza

superioara celei letale; superioara celei letale; - - acute propriu-ziseacute propriu-zise – cind se administreaza – cind se administreaza

doze mai mari decit cele terapeutice. doze mai mari decit cele terapeutice.

Elemente de Elemente de farmacotoxicologie generalafarmacotoxicologie generala

2. Reactiile adverse la medicamente 2. Reactiile adverse la medicamente - sunt fenomene neplacute, daunatoare, sunt fenomene neplacute, daunatoare,

periculoase, ce apar la dozele uzuale de periculoase, ce apar la dozele uzuale de medicamente. medicamente.

Tipuri de reactii adverse: Tipuri de reactii adverse: A.A. De tip toxic; De tip toxic; B.B. De tip teratogen, mutagen, cancerigen; De tip teratogen, mutagen, cancerigen; C.C. De tip idiosincrazic; De tip idiosincrazic; D.D. De tip alergic; De tip alergic; E.E. De tip toleranta, tahifilaxie, rezistenta; De tip toleranta, tahifilaxie, rezistenta; F.F. De tip dependenta.De tip dependenta.


2. Reactiile adverse la medicamente:2. Reactiile adverse la medicamente: - sunt fenomene neplacute, daunatoare, periculoase, ce - sunt fenomene neplacute, daunatoare, periculoase, ce

apar la dozele uzuale de medicamente.apar la dozele uzuale de medicamente. Tipuri: Tipuri: A. Reactii adverse de tip toxicA. Reactii adverse de tip toxic – sunt dependente de doza – sunt dependente de doza

si de proprietatile farmacodinamice ale si de proprietatile farmacodinamice ale medicamentului.Se manifesta prin tulburari medicamentului.Se manifesta prin tulburari functionale sau leziuni la nivelul diferitelor aparate si functionale sau leziuni la nivelul diferitelor aparate si sisteme. sisteme.

Factori ce determina dozele uzuale de medicament sa Factori ce determina dozele uzuale de medicament sa provoace fenomene toxice: provoace fenomene toxice:

- factori legati de individ – reactivitatea biologica, - factori legati de individ – reactivitatea biologica, insuficienta organelor de epurare, stari patologice; insuficienta organelor de epurare, stari patologice;

- factori legati de medicament – indice terapeutic mic, - factori legati de medicament – indice terapeutic mic, folosirea nejustificata a unor cai de administrare cu folosirea nejustificata a unor cai de administrare cu risc toxic mare, scheme de administrare inadecvate. risc toxic mare, scheme de administrare inadecvate.

Ex. De reactii adverse de tip toxic: hepatotoxicitatea Ex. De reactii adverse de tip toxic: hepatotoxicitatea determinata de izoniazida sau paracetamol, determinata de izoniazida sau paracetamol, nefrotoxicitatea dupa gentamicina, ototoxicitatea dupa nefrotoxicitatea dupa gentamicina, ototoxicitatea dupa streptomicina sau furosemid. streptomicina sau furosemid.


B. Reactiile adverse de tip teratogen, mutagen si cancerigenB. Reactiile adverse de tip teratogen, mutagen si cancerigen Reactiile de tip teratogen sau dismorfogenReactiile de tip teratogen sau dismorfogen – – se refera se refera

la capacitatea unor medicamente de determina malformatii la capacitatea unor medicamente de determina malformatii congenitale sau monstruozitati la produsul de conceptie, in congenitale sau monstruozitati la produsul de conceptie, in urma administrarii lor in cursul perioadei de graviditate. urma administrarii lor in cursul perioadei de graviditate.

Exemple de medicamente contraindicate la gravide: Exemple de medicamente contraindicate la gravide: - citostaticele – opresc inmultirea celulara; - citostaticele – opresc inmultirea celulara; - substantele hormonale si antihormonale; - substantele hormonale si antihormonale; - anticoagulantele orale – produc malformatii cranio-faciale, ale - anticoagulantele orale – produc malformatii cranio-faciale, ale

SNC; se inlocuiesc cu heparina care nu traverseaza bariera SNC; se inlocuiesc cu heparina care nu traverseaza bariera placentara; placentara;

- antidiabeticele orale – se inlocuiesc cu insulina; - antidiabeticele orale – se inlocuiesc cu insulina; - unele antibiotice – tetracicline, cloramfenicol, streptomicina, - unele antibiotice – tetracicline, cloramfenicol, streptomicina,

rifampicina; rifampicina; - medicamente cu risc incert: amfetaminele, antidepresivele medicamente cu risc incert: amfetaminele, antidepresivele

triciclice, glucocorticoizii, vitaminele A si D in doze mari, triciclice, glucocorticoizii, vitaminele A si D in doze mari, medicatia antiepileptica.medicatia antiepileptica.

Regula de baza: NU SE ADMINISTREAZA MEDICAMENTE LA Regula de baza: NU SE ADMINISTREAZA MEDICAMENTE LA GRAVIDE! GRAVIDE!


Reactiile de tip mutagenReactiile de tip mutagen - - reprezinta reprezinta aparitia de mutatii genetice in celulele germinative aparitia de mutatii genetice in celulele germinative (ovule, spermatozoizi) si transmiterea lor la (ovule, spermatozoizi) si transmiterea lor la descendenti. descendenti.

Substante ce determina efecte mutagene: Substante ce determina efecte mutagene: citostaticele, fenotiazinele, metronidazolul, citostaticele, fenotiazinele, metronidazolul, pesticidele organofosforice.pesticidele organofosforice.

Reactiile de tip cancerigenReactiile de tip cancerigen – apar in – apar in urma mutatiilor produse la nivelul celulelor urma mutatiilor produse la nivelul celulelor somatice cu producerea de cancere. somatice cu producerea de cancere. Substante incriminate: citostaticele, Substante incriminate: citostaticele, insecticide, gudroane, nitrozamine.insecticide, gudroane, nitrozamine.


C. Reactiile adverse de tip idiosincrazicC. Reactiile adverse de tip idiosincrazic – – sunt provocate de deficiente enzimatice sunt provocate de deficiente enzimatice congenitale, ce determina o capacitate redusa congenitale, ce determina o capacitate redusa de a metaboliza medicamente.de a metaboliza medicamente.

4. Reactiile adverse de tip alergic4. Reactiile adverse de tip alergic – – sunt sunt efecte nocive datorate interventiei unor efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune. Alergia presupune o mecanisme imune. Alergia presupune o sensibilizare prealabila, deci o perioada de sensibilizare prealabila, deci o perioada de timp pina la instalarea starii de timp pina la instalarea starii de hipersensibilitate.Sensibilizarea se dezvolta la hipersensibilitate.Sensibilizarea se dezvolta la 5-14 zile de la prima administrare. Alergia 5-14 zile de la prima administrare. Alergia este specifica pentru o anumita substanta este specifica pentru o anumita substanta chimica, dar poate cuprinde si compusi chimica, dar poate cuprinde si compusi inruditi structural (alergie incrucisata)inruditi structural (alergie incrucisata)


4. Reactiile adverse de tip alergic: 4. Reactiile adverse de tip alergic: Tipuri de reactii alergice functie de Tipuri de reactii alergice functie de

mecanismul de producere: mecanismul de producere: Reactii alergice de tip I sau anafilactic: Reactii alergice de tip I sau anafilactic: - sunt imediate; - sunt imediate; - se produc prin degranulare mastocitara cu - se produc prin degranulare mastocitara cu

eliberare de mediatori ai inflamatiei si alergiei: eliberare de mediatori ai inflamatiei si alergiei: histamina, leucotriene, prostaglandine, histamina, leucotriene, prostaglandine, bradikinina; bradikinina;

- apar: edeme, vasodilatatie, scaderea TA, roseata - apar: edeme, vasodilatatie, scaderea TA, roseata tegumentelor, prurit, eruptii urticariforme, tegumentelor, prurit, eruptii urticariforme, bronhospasm; bronhospasm;

- manifestarea acuta cu caracter sistemic = socul - manifestarea acuta cu caracter sistemic = socul anafilactic. anafilactic.


Reactiile alergice de tip II sau citotoxic:Reactiile alergice de tip II sau citotoxic: - se datoreaza formarii de anticorpi de tip Ig G si Ig M - se datoreaza formarii de anticorpi de tip Ig G si Ig M

directionati impotriva unor constituenti tisulari; directionati impotriva unor constituenti tisulari; - apare astfel liza sau distrugerea tesutului respectiv; - apare astfel liza sau distrugerea tesutului respectiv; - ex. anemia si trombocitopenia aparute dupa ex. anemia si trombocitopenia aparute dupa

antimalarice, sulfamide sau granulocitopenia antimalarice, sulfamide sau granulocitopenia determinata de antitiroidiene.determinata de antitiroidiene.

Reactiile alergice de tip III sau mediate prin Reactiile alergice de tip III sau mediate prin complexe imunecomplexe imune – apar in urma formarii unor – apar in urma formarii unor combinatii complexe intre antigen si anticorp, care combinatii complexe intre antigen si anticorp, care se fixeaza de membranele bazale si vase mici se fixeaza de membranele bazale si vase mici producand: eruptii cutanate, febra, tumefieri producand: eruptii cutanate, febra, tumefieri articulare, artralgii, nefrita.articulare, artralgii, nefrita.


5. Toleranta, tahifilaxia si rezistenta:5. Toleranta, tahifilaxia si rezistenta: - Toleranta – sensibilitate redusa sau sacderea - Toleranta – sensibilitate redusa sau sacderea

sensibilitatii organismului in urma administrarii sensibilitatii organismului in urma administrarii repetate de medicament; repetate de medicament;

- Tahifilaxia – scaderea eficacitatii in urma Tahifilaxia – scaderea eficacitatii in urma administrarii de medicamente in doze mari si la administrarii de medicamente in doze mari si la intervale scurte de timp; intervale scurte de timp;

Fie scade capacitatea de raspuns a structurilor Fie scade capacitatea de raspuns a structurilor receptoriale; receptoriale;

Fie apare fenomenul de “down –regulation”. Fie apare fenomenul de “down –regulation”.

- Rezistenta – scaderea sensibilitatii - Rezistenta – scaderea sensibilitatii microorganismelor la antibiotice si chimioterapice, microorganismelor la antibiotice si chimioterapice, medicamentul nemaiavand efect antiinfectios. medicamentul nemaiavand efect antiinfectios.


6. Dependenta:6. Dependenta: – – apare in urma consumului excesiv de apare in urma consumului excesiv de

medicament fara justificare terapeutica; medicament fara justificare terapeutica; - este o stare de intoxicatie cronica a - este o stare de intoxicatie cronica a

organismului. organismului. Caracteristici:Caracteristici: - dependenta psihica- dependenta psihica – – dorinta invincibila de dorinta invincibila de

ordin psihologic de a administra medicamentul, ordin psihologic de a administra medicamentul, datorita euforiei pe care acesta o produce;datorita euforiei pe care acesta o produce;

- dependenta fizica- dependenta fizica – – necesitatea de a continua necesitatea de a continua folosirea medicamentului pentru a evita folosirea medicamentului pentru a evita tulburarile grave ce apar la intreruperea tulburarile grave ce apar la intreruperea administrarii lui ( pentru a evita sindromul de administrarii lui ( pentru a evita sindromul de abstinenta). abstinenta).

DependentaDependenta

F[1]. gen 3

Documents

Transcript of F[1]. gen 3