Epidemiologie Parte Gen

92
INTRODUCERE NOTIUNI PRIVIND PREVENTIA SI DISCIPLINELE MEDICALE Medicina include discipline specializate in studiul grupurilor populationale bine structurate, avand ca scop promovarea si mentinerea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor, a incapacitatii de munca si a deceselor. De-a lungul timpurilor au existat preocupari pentru preventia si combaterea bolilor, pentru tratarea lor, de identificare a factorilor de protectie si a celor favorizanti starii de sanatate si a bolilor. Daca pentru inceput la baza au fost conceptele mistice, practicile magice, in timp au fost constientizate o serie de concepte legate de fenomenele medicale: preventia infectiilor plagilor si sistemice in 1

description

epidemiologie

Transcript of Epidemiologie Parte Gen

INTRODUCERE

NOTIUNI PRIVIND PREVENTIA SI DISCIPLINELE MEDICALE

Medicina include discipline specializate in studiul grupurilor populationale bine structurate, avand ca scop promovarea si mentinerea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor, a incapacitatii de munca si a deceselor.

De-a lungul timpurilor au existat preocupari pentru preventia si combaterea bolilor, pentru tratarea lor, de identificare a factorilor de protectie si a celor favorizanti starii de sanatate si a bolilor. Daca pentru inceput la baza au fost conceptele mistice, practicile magice, in timp au fost constientizate o serie de concepte legate de fenomenele medicale: preventia infectiilor plagilor si sistemice in Egiptul antic, contagiozitatea unor boli, transmiterea prin tantari a malariei, sintetizarea unor practici de igiena si antiepidemice in medicina babiloniana, masuri de igiena a mediului si ingroparea cadavrelor in Iranul antic, reguli stricte de igiena si preventia variolei prin producerea unui asa-zis preparat imun in medicina chineza,diverse alte concepte de preventie si combatere mai ales pentru bolile transmisibile si relatia cu mediul incojurator incununate de opera lui Hipocrat ce a pus bazele medicinii universale intre care Despre epidemii, Despre aer, apa, si locuri, Despre vanturi, Despre regim. In calitate de parinte al medicinii preventive, Hipocrat emite cunoscutul dicton: este mai usor sa previi decat sa tratezi o boala . In conceptele sale evidentiaza cei trei parametri ai epidemiologiei moderne, factorii timp, loc si persoana.

Epocile care au urmat au beneficiat de diverse imbunatatiri ale conditiilor de mediu cu ameliorarea starii de igiena, care au cunoscut reale progrese in perioada Renasterii sub influentele revolutiei tehnice si industriale, punandu-se bazele medicinii preventive si a epidemiologiei si igienei ca stiinte, avand ca obiective combaterea factorilor nesanogeni si promovarea celor sanogeni.

Primul tratat de epidemiologie, igiena si organizare sanitara apare in sec. XVIII-XIX, urmat de descoperiri in etiologia bolilor infectioase prin cercetarile lui Pasteur, Koch, etc.Un prag important il constituie descoperiri in domeniul terapeutic( 1929 Fleming-penicilina, in 1935- Domagk- sulfamida).

Romania a avut si ea o evolutie in timp ascendenta in concordanta cu descoperirile mondiale de la masuri de izolare si carantinare la invatamantul modern privind igiena publica, notiuni de dzinfectie, notiuni de epidemiologie practica.

In epoca moderna s-au inregistrat succese prin cuceririle tehnice moderne, ducand la brese in activitatea de preventie culminand cu bolile reemergente si aparitia de noi patologii infectioase, ceea ce a determinat in timp la nivel mondial acordarea unei noi importante medicinei preventive.

Capitolul I Elemente generale ale Epidemiologiei

1.1Introducere in Epidemiologie1.1.1Istoric si evolutie in timpEpidemiologia stiinta cu o veche istorie in evolutia sa a aparut ca o necesitate de investigare si definire a fenomenelor morbide nesanogene si emiterea de masuri de prevenire si combatere. In timp se pot defini mai multe etepe istorice legate de evolutie descoperirilor in diverse domenii medicale.Astfel Prof. Ivan in tratatul sau de epidemiologie le clasifica aceste etape in urmatoarele : epoca prehipocratica - de observare a fenomenelor si incercari de constatare a unor relatii de cauzalitate intre factorii de mediu si morbiditate, de cele mai multe ori explicatiile avand la baza fenomenele mistice si religioase.

epoca hipocratica caracterizata prin primele masuri preventive, avand la baza cercetarile epidemiologice ale lui Hipocrat, orientate spre elementele procesului epidemiologic. Etapa observationala, are aspecte descriptive si analitice, explicand relatiile de cauzalitate intre factorii de risc si boala prin criterii obiective, materiale, la baza existand conceptul cunoscut ca e mai usor sa previi decat sa tratezi. Epoca prepasteuriana are la baza descoperirile stiintifice pana in sec.XV. Se evidentiaza din 1662 prin cercetarile lui Graunt, statutul de stiinta a epidemiologiei, dezvoltandu-se prin diverse studii ale autorilor in domeniul preventiei, combaterii, cercetarilor retrospective, etc. Se pun bazele asepsiei si antisepsiei prin utilizarea substantelor chimice. Dupa 1839 W.Farr elaboreaza primele informatii despre notiunile de factor de risc, imunitate de grup, prevalenta, incidenta, studii retro si prospective.dupa 1854 ca urmare a epidemiei de holera se evidentiaza implicarea apei contaminate ca factor de transmitere a infectiei asociat cu mijloacele de prevenire si combatere. Apare notiunea de ancheta epidemiologica si tehnica de A.E.In 1850 se constituie la Londra Societatea epidemiologica ocazie cu care se evidentiaza importanta statisticii in epidemiologie.

epoca pasteuriana caracterizata prin cercetarile lui Pasteur si a scolii sale(Koch, Roux, Yersin, Calmette,etc.) privind descoperirea vaccinurilor si a serurilor, arme importante in combaterea si protectia bolilor infectioase, asociat cu descoperirea de noi decontaminanti chimici.

epoca frostiana etapa de renastere a epidemiologiei, prin folosirea modelelor matematice in epidemiologie.

Epoca moderna se dezvolta sub influentele revolutiei tehnice, industriale, stiintifice din acea perioada.In acesta etapa apar importante descoperiri ce caracterizeaza perioada revolutiei tehnico-industriale, aparand in consecinta noi metode de investigare a sanatatii si a bolii la nivel populational, epidemiologia devenind si analitica, cu elaborarea de masuri de preventie si combatere.Toate acestea au condus la constituirea epidemiologiei moderne, cu importante descoperiri in preventie, combatere, cercetare, riscurile pentru sanatate, dezvoltarea si in domeniul bolilor netransmisibile. 1.1.2. DefinitieEpidemiologia este o specialitate a medicinii preventive care are ca preocupare esentiala studiul comunitatilor umane din punctul de vedere al sanatatii si al bolii si influenta fenomenelor si a factorilor sanogeni si nesanogeni din mediu asupra acestora.Notiunea de epidemiologie deriva din limba greaca fiind formata din doua cuvinte, epi=peste si demos=popor.In literatura sunt citate diverse definitii ale acestei stiinte ca de exemplu: Stiinta care detine o metodologie complexa asociat cu observatii directe la nivelul diverselor populatii studiate, si emiterea de concluzii, abstractizari, deductii, generalizari, etc Stiinta care studiaza frecventa si repartitia bolilor, deceselor, altor complicatii generate de boli atat transmisibile cat si netransmisibile in populatiile studiate, cat si influenta factorilor de risc asupra acestora. Stiinta medicala care studiaza bolile transmisibile si netransmisibile in grupuri populationale definite, urmarind frecventa lor, evolutia, etiologia acestora modalitati de preventie. Epidemiologia este stiinta care prin mijloacele si metodele folosite poate identifica fenomenele morbide de masa, poate gasi cauzele care au generat si favorizat extinderea fenomenelor morbide(Teodorovici 1978)Cea mai completa definitie ar fi dupa Prof. Ivan urmatoarea: Epidemiologia este stiinta medicala care se ocupa, in cadrul unei cooperari multidisciplinare, cu identificarea factorilor de agresiune pentru sanatate, cu stabilirea mijloacelor si metodelor de neutralizare a actiunii lor asupra grupurilor populationale cu risc crescut, cu depistarea si lichidarea proceselor epidemiologice, a starii de preboala si boala si cu elaborarea programelor de protectie globala a sanatatii.

1.1.3. Epidemiologia in actualitateIn prezent epidemiologia a devenit una din stiintele de baza ale medicinei preventive, importanta in toate domeniile promovarii sanatatii populationale.In acceptiunea moderna epidemiologia actuala are doua mari capitole, cel teoretic( partea generala si speciala) si cel practic cu abordarea ambelor domenii de boli transmisibile si netransmisibile.

Epidemiologia generala studiaza factorii si mecanismele ce duc la protectia sanatatii si conditioneaza procesele epidemiologice, actionand in baza unor legi generale.

Epidemiologia speciala, particularizeaza notiunile cu privire la un anumit proces epidemiologic( ex. Hepatite, infectii streptococice, gripa si infectii respiratorii acute, etc.), avand ca scop conceperea si aplicarea de programe de sanatate, de prevenire, supraveghere si combatere cat mai eficiente.Epidemiologia practica actioneaza in baza unor programe, metode si metodologii specifice cu rol in prevenire si combatere.

Epidemiologia. Aceast tiin aprut primordial cu referire ctre bolile infecioase, este caracterizat pornind de la studiul cu prioritate al epidemiilor, ca o disciplin ce studiaz manifestrile de mas ale acestor boli (Ivan, pag 33).Epidemiologia deine o metodologie care prin complexitatea ei asociaz studiile de observare direct n grupurile populaionale, fiind o tiin care abordeaz problemele de sntate la nivelul colectivitii, populaional, cu o serie de deducii complexe, raionamente, concluzii, generalizri, prognoze. (Ivan p 33)Ulterior metodologia complex a epidemiologiei s-a extins i asupra bolilor netransmisibile. Preocuparea de baz a acestei tiiine este att pentru bolile transmisibile ct i pentru bolile netransmisibile de analiz i concluzii cu privire la frecvena i repartiia bolilor, a deceselor, a complicaiilor acestora, a msurilor de prevenire i combatere, precum i de identificare a factorilor ce influeneaz tendinele de evoluie a acestor boli n populaie. Studiul evoluiei multianuale a morbiditii bolilor n populaiiile expuse poate conduce spre supoziii, concluzii cu privire la etiologia lor evoluia mjloacelor de prevenie, identificarea fenomenelor de mas, a cauzelor ce au dus la apariia i evoluia n extensie a acestor fenomene. De asemenea, prin studiul epidemiilor se pot identifica modalitile/mprejurrile care au aprut fenomenele morbide n populaia respectiv, factorii care au determinat apariia lor. Rezultatele observrii i a corelaiilor realizate sunt folosite pentru a institui cele mai potrivite mijloace de prevenie i de combatere. Epidemiologia este un instrument de orientare a politicii medico-sanitare a unei naiuni (Ivan p34/ M. Terris, 198-112)Epidemiologia are ca obiect de studiu grupuri populaionale, utiliznd metode caracteristice de raionament, aplicate la fenomenele morbide din acea populaie, raporturile dintre boala studiat i nu fenomene de sntate identificat, relaia dintre diveri factori externi sau care in de populaia nsi i fenomenele patologice nregistrate n populaia respectiv, frecvena acestora, evoluia bolilor, rspndirea n populaie. n baza acestor observaii i concluzii sunt stabilite mijloace i metode de reactualizare a aciunii factorilor de agresiune identificai n grupurile populaionale studiate, metode de identificare a proceselor epidemiologice aprute i de lichidare a lor, deasemeni identificarea unei prevenii eficiente prin elaborarea de programe de sntate cu rol n protecia populaional. Epidemiologia folosete metode operaionale complexe multidisciplinare, abordnd procese morbide diverse n scopul identificrii mijloacelor de prevenie i combatere. (Ivan p.38)

Epidemiologia, obiective si metode de lucruObiectivul principal il constituie definirea si constituirea unui concept privind protectia starii de sanatate a grupurilor populationale umane prin care sa se realizeze reducerea populatiilor de bolnavi in favoarea omului sanatos.Principalele metode utilizate in practica epidemiologica sunt: Anchetele epidemiologice: descriptive si analitice, retrospective si prospective, orizontale si longitudinale, experimentale, etc. Interviul/ anamneza. Observatia: planificata, accidentala, organizata, neorganizata-spontana. Descrierea caracteristicilor procesului epidemiologic. Analiza factorilor procesului epidemiologic. Comparatia: geografica, populationala, istorica. Experimentul: natural sau artificial. Screeningul populational: partial sau total, pe diverse domenii precum laborator, serologie, indicatori statistici standardizati, factori de risc. Supravegherea populationala: de preventie, de combatere, speciala. Metode ale disciplinelor inrudite: statistica, matematica, tehnica IT, diverse preparate biologice precum vaccinurile, tehnici de laborator de inalta competenta, etc. Deductia si prognoza. Educatia pentru sanatate. Evaluarea programelor preventive privind costurile si beneficiile. (IVAN p 22)1.2.Bolile transmisibile si epidemiologia1.2.1.Procesul epidemiologicEpidemiologia este stiinta medicala care se ocupa , in cadrul unei cooperari multidisciplinare, cu identificarea factorilor de agresiune pentru sanatate, cu stabilirea mijloacelor si metodelor de neutralizare a actiunii lor asupra grupurilor populationale cu risc crescut, cu depistarea si lichidarea proceselor epidemiologice, a starii de preboala si cu elaborarea programelor de protectie globala a sanatatii.

. Procesul epidemiologic reprezinta un cumul de factori, elemente biologice, naturale si sociale care impreuna conduc in mod determinat sau favorizant , la aparitia, extinderea si evolutia particulara a unei stari morbide la nivel populational.(16,18, 19 biblio Ivan)

. Procesul epidemiologic este format din: A) FACTORI EPIDEMIOLOGICI DETERMINANTI1. Sursa de infectie:1. Oameni, 2.AnimaleBolnavi cu forme tipice sau atipice, Purtatori preinfectiosi, sanatosi, fosti bolnavi3.Vectori biologici activi: tantari, capuse, paduchi, flebotomi2. Caile de transmitere si modalitati de transmitere a agentilor etiologiciModalitati de transmitere :- In mod direct - In mod indirectCai : factori de mediu naturali si artificiali, vectori biologici pasivi: muste, gandaci, furnici, pureci, plosnite,3. Populatia receptiva- Rezistenta naturala nespecifica-Rezistenta specifica- imunitatea B) FACTORII FAVORIZANTI AI PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

Factorii favorizanti (secundari) - sunt cei care influenteaza evolutia procesului epidemiologic: B.1.Naturali climaterici si meteorologici influenteaza sezonalitatea bolii (rubeolei) care prezinta incidente crescute in sezoanele reci (toamna si primavara ) si periodicitatea.B.2.Socio-economici nivelul de trai si conditiile de locuit si din colectivitatile care favorizeaza aglomerarile duc la posibilitatea cresterii morbiditatii (se intalnesc sursele cu masa receptiva) , profesia.Profesia poate influenta evolutia morbiditatii (medici , profesori , militari, detinuti).1.2.2. . Formele de manifestare ale procesului epidemiologic Cazurile sporadice reflecta o situatie epidemiologica buna si sunt caracterizate de aparitia unui numar redus de cazuri de imbolnavire, dispersate in spatiu si timp, fara legatura aparenta intre ele. Este consecinta existentei:- unei mase refractare la infectie, - a unui numar redus de infectii, - a unor posibilitati limitate de transmitere a agentului patogen,- de conditii socio-economice bune,- masuri igienico-sanitare eficiente.Bolile infectioase supuse programului de vaccinare, chiar daca sunt cu potential mare de difuziune, pot deveni sporadice (difterie, rubeola, rujeola, polio etc.).Epidemia este caracterizata prin aparitia intr-o colectivitate sau intr-un teritoriu a unui numar mare de cazuri, care depaseste nivelul asteptat, intr-un interval de timp variabil (saptamani-luni de zile).Potentialul epidemic al unei boli este legat de:-constantele biologice ale acesteia (durata contagiozitatii, indicele de contagiozitate, modul de transmitere);-aspecte sociale (caracteristici ale locului de munca,, dimensiunea familiei, densitatea populatiei, etc), factori favorizanti naturali si economico-sociali ce devin activi-agentii patogeni: intrare sau reintrare in circulatie, multiplicare surse, contaminare cai de transmitere, acumulare de masa receptiva, - deficiente in preventie si combatere -interventie factori de mediu implicatiTipuri de epidemii Natura debut: exploziv, lent Extensivitate : nr. de cazuri Durata de evolutie : scurta, lunga, medie Modul de stingere: brusc, lent, trenant Perioada interepidemica: scurta, lunga, medie

Endemia- caracterizata de: - morbiditate scazuta exista tendinta de concentrare spatiala si temporala intre cazuri nu exista legatura presupune ca exista factori determinanti ai PE poate genera epidemii factorii de risc se bazeaza pe deficiente in preventie si combatere Pandemia constituie extinderea procesului epidemiologic in populatia unei arii geografice mari (tara, continent). Au existat de-a lungul timpului pandemii de variola, holera, gripa, etc. Iar in prezent infectia cu HIV.Factorii care intervin in dezvoltarea pandemica a unei boli infectioase pot fi:-numarul si raspandirea surselor de infectie;-factori economico-sociali; -gradul de receptivitate a populatiei.Formele de manifestare ale procesului epidemiologic variaza in functie de :-varsta-zona geografica -timpul in care evolueaza-programul vaccinal aplicat

1.3.Notiuni de baza privind supravegherea epidemiologicaCe este un sistem de supraveghere n accepiunea epidemiologic?Este un sistem de culegere activ i sistematic, analiz i interpretare a datelor referitoare la sntate i care sunt importante pentru planificarea, aplicarea, evaluarea msurilor de intervenie, legat i de feed-back-ul datelor celor interesai. Finalitatea supravegherii unei boli este aplicarea rezultatelor obinute n prevenirea i controlul mbolnvirilor prin acea patologie.

Totodata supravegherea este definita prin activitati de culegere constanta a datelor privind aparitia si raspandirea unei boli, de prelucrare statistica si matematica a acestora, de analiza a lor si feed-back-ul catre furnizorii de date.Informatiile obtinute se aplica in practica in scopul mentinerii sub control a bolii respective.

n epidemiologia bolilor transmisibile supravegherea este un gen de studiu observaional, este o aciune dinamic, de actualitate, are scop definit, rezultate concrete, nsemnnd de fapt intervenia de sntate public cu eficien n boala supravegheat, pentru care se asigur control i prevenire. Supravegherea poate fi att o activitate de rutin ct i o intervenie de urgen n cazul apariiei unei noi probleme de sntate public. Supravegherea epidemiologica este o metoda utilizata in numeroase domenii ale medicinii

1.3.1. Etapele Supravegherii Culegerea, analiza, prelucrarea, interpretarea datelor si feed-back-ul concluziilor;- Utilizarea cu predominenta in epidemiologia bolilor transmisibile dar si in cele netransmisibile a metodelor de lucru datele obtinute fiind in functie de unii parametri: timp,loc si persoana. Cunoasterea si analiza unor probleme de sanatate realizate prin :1. Evolutia bolii in timp de la aparitie si pana la momentul analizat,2. Surprinderea modificarilor suferite de curbele multianuale de morbiditate,cu distributie in functie de timp, loc si persoana,3. Monitorizarea evolutiei procesului epidemiologic,4. Caracteristicile modificarilor inregistrate in populatia receptiva si la nivelul agentului etiologic,5. Stabilirea relatiei de cauzalitate intre starea de sanatate a populatiei expuse si presupusii factori de risc, asociat cu interventiile de sanatate publica ce se impun,6. Supravegherea globala a factorilor de risc. Supravegherea epidemiologica are drept scop monitorizarea unor fenomene de sanatate pentru a se stabili prioritatile in domeniu, pentru intocmirea programelor de sanatate publica, planificarea si evaluarea acestora, stabilirea interventiilor de sanatate publica, definitivarea circuitului informational in activitatea de obtinere a datelor.1.3.2.Caracteristicile principale ale supravegherii epidemiologiceSupravegherea epidemiologic realizeaz controlul eficient i imediat asupra unei boli transmisibile, reflectat n rezultatele optime de prevenie obinute. Poate fi att o activitate cotidian, ct i una de intervenie de urgen, cnd apar noi situaii de sntate public. Activitatea de baz a supravegherii epidemiologice o reprezint constituirea bazelor de date cu informaii standardizate, care prelucrate, interpretate s conduc la concluzii clare privind starea de sntate ntr-o populaie dat, concluzii ce urmeaz a fi diseminate, difuzate ctre cei ce au contribuit la constituirea bazelor de date precum i ctre cei care au puterea legislativ i cunotinele necesare pentru a constitui sistemele ce stau la baza programelor de sntate cu rol n prevenia i controlul bolilor studiate. Prin supravegherea epidemiologic se asigur cunoaterea problemelorr de sntate public prin studiul diverselor elemente specifice astfel: cunoaterea evoluiei istorice, multianuale a diverselor boli prin studiul curbelor de morbiditate specifice; analiza evoluiei diverselor boli n funcie de o serie de parametri precum: timpul, locul, populaia respectiv; cercetarea evoluiei PE specific n populaia supravegheat, cu evidenierea diverselor modificri ce apar evolutiv; surprinderea modificrilor ce apar n starea de sntate a populaiei int; identificarea modificrilor caracteristice agenilor patogeni implicai n etiologia strii morbide studiate; practicarea de intervenii noi n asistena de sntate i relaia epidemiologic cu evoluia unor boli i starea de sntate a populaiei studiate i practicarea unei intervenii de sntatte public, ce au la baz prioriti bugetare, instituirea de noi strategii; verificarea unor ipoteze; arhivarea datelor privind evoluia unei boli la nivel populaional;Caracteristicile sistemului de supraveghere Simplitatea utilizarea de proceduri facile, nerestrictive, programe usor adaptabile, mentinerea unui nivel constant minim necesar pentru baza de date necesara. Sensibilitatea arata masura in care sistemul poate identifica toate evenimentele de sanatate supravegheate in populatia desemnata. Credibilitatea pentru informatiile descriptive necesare( factori de risc, date de demografie, etc.). Flexibilitatea este proprietatea sistemului de putea fi modificat pe parcursul derularii cand apar noi aspecte in evolutia fenomenului, existand posibilitatea de a fi adaptabil standardelor impuse de actualitate. Acceptabilitatea demonstreza modul si masura in care sistemul este adoptat si acceptat de participantii la actiuni. Promptitudinea are in vedere stabilirea cu exactitate a sistemului informational de necesitate si a circuitului informational astfel incat toti actorii sa fie cuprinsi conform ierarhizarii informatiilor si tipurile de interventii necesare. Reprezentativitatea - demonstreaza daca fenomenele evidentiate prin supraveghere au caracteristicile corespunzatoare impuse de sistem. Valoare predictiva pozitiva arata masura in care sistemul de supraveghere a permis depistarea individului care are starea de sanatate supusa supravegherii si care sa prezinte acea stare de sanatate in mod constant pe perioada supravegherii; adica arata masura in care cazurile de boala depistate si raportate sunt reale, iar datele obtinute prin supraveghere reflecta realitatea de timp, loc si persoana.

Sistemul de supraveghere i control n bolile transmisibile ia n considerare o serie de elemente importante ce fac parte din structura sistemului astfel:1. Modul de depistare a cazurilor, realizat numai in baza definiiilor de caz pe criterii clinice, de laborator i epidemiologice, pentru a se asigura calitatea datelor obtinute din raportare;Definitia de caz trebuie sa fie clara, completa, exacta, coerenta, facuta cunoscuta furnizorilor de informatii, simpla, cu costuri scazute, acceptabilitate; 2. Definirea populaiei int supus supravegherii;se adreseaza bolilor cu declarare obligatorie si sistemelor bazate pe indicatori statistici;3. Structurile centrale si locale(judetene), care au stabilite atributii si sarcini precise specifice, conform domeniului de activitate, de supraveghere si coordonare a sistemului, de a institui masuri legislative si de control;4. Sursele de date necesare supravegherii sunt reprezentate de : Furnizorii de servicii medicale,implicati in supraveghere, structurati pe cele trei nivele( judeene): medicii de familie, ambulatoriile de specialitate, spitale, precum si laboratoarele de analize medicale; Nominalizarea i a altor instituii i organisme implicate; Institutii de statistica sanitara si demografica;5. Definirea scopului i obiectivelor supravegherii ;6. Concretizarea perioadei de derulare a aciunilor de supraveghere;7. Stabilirea sistemului informaional;8. Identificarea tehnicilor de laborator standardizate pentru confirmarea diagnosticului i ierarhizarea laboratoarelor acreditate de referin pentru diagnostic9. Feed-backul informaional ;10. Stabilirea de msuri de prevenire i combatere pentru boala supravegheat ca urmare a rezultatelor obinute n urma supravegherii;11. Alte raportari : Raportarea epidemiilor Raportarea unor date de laborator Anchete epidemiologice individuale si in focar12. Culegerea si raportarea datelor necesare supravegherii se realizeaza fie in sistem activ de obtinere a datelor prin relatie directa cu sursa de date, fie prin sistem pasiv asociat cu date realizate prin studii sentinela. Este foarte importanta calitatea datelor obtinute, realizarea unei administrari corespunzatoare a datelor, inregistrarea lor corecta, prezentare finala, arhivare.Analiza datelor e in general descriptiva si directa, realizata in functie de factorii: timp, (tendinte de referinta, de evolutie ascendenta, descendenta, periodicitatea, reflectata in variatia multianuala si sezoniera), loc, persoana.Supravegherea sentinel este util n cunoasterea unor probleme particulare de sntate, iar supravegherea este realizat pe esantioane omogene din populatie, bine definite si n zone delimitate. Raportarea datelor poate fi activ sau pasiv cu o frecven bine stabilit, Unittile sentinel pot fi din cadrul sistemului de asistent primar sau asistent de specialitate, Sistem utilizat n supravegherea unor epidemii prin nregistrarea unor evenimente sentinel (Ex: sistemul sentinel de supravgehere a gripei).

Raportarea datelor se face in functie de sistemul informational stabilit de la nivele inferioare pana la M.S.si OMS si legislatia privind bolile transmisibile. Evaluarea programului de supraveghere Are la baza caracteristicile sistemului de supraveghere.Fundamenteaza programele de sanatate publicaEvalueaza programele de controlAlte utilizari Supravegherea epidemiologica in cercetarea stiintificaSeroepidemiologia are la baza obtinerea de esantioane de seruri din diverse surse accesibile dintr-o populatie tinta si este folosita in studiul prevalentei bolilor infectioase si studiului incidentei unei boli transmisibile in populatie, pentru evaluarea programelor de imunizare in populatie, pentru depistarea unui nou agent etiologic intr-o populatie definita, pentru definirea gradului de imunitate a unui grup populational.Cartografierea asociata cu supravegherea epidemiologica necesitatea utilizarii hartilor pentru consolidarea analizei datelor de supraveghere.Prognoza in epidemiologia bolilor transmisibile are la baza cunoasterea datelor istorice privind manifestarile in populatie a bolilor respective, a cauzelor schimbarilor in sistem, a factorilor ce modifica tabloul unora din bolile transmisibile.

1.4.Vaccinarile in actualitate

1.4.1.Notiuni generale

bolile infecioase sunt infecii produse de ageni etiologici diveri care odat ptruni n organism, prin multiplicare i elaborare de produi de metabolism realizeaz alterri ale organismului gazd.Principala lor caracteristic este contagiozitatea, sunt boli infecioase foarte de contagioase, puin contagioase i fr contagiozitate.n decursul anilor, atenia deosebit a fost ndreptat ctre bolile foarte contagioase, oameni de tiin din domeniu ncercnd s descopere cine le produce, cum le produce, cum se pot trata, dar i cum pot fi prevenite. n prezent, dup cum am putut constata, exist vaccinuri pentru 26 de boli infecioase i multe altele n curs de dezvoltare.Au fost iniiate programe de imunizri active n masa populaiei i datorit aplicrii sistematice s-au nregistrat indici din ce n ce mai sczui de morbiditate, tendina fiind spre eradicarea unor boli transmisibile altdat de temut (poliomielit, difterie, tetanos, rujeol, tuse convulsiv) sau chiar absena total n timp a cazurilor de boal (variola).Vaccinuleste, de fapt, ungermenemicrobian care a fost adus n situaia de a-i pierde pe cale artificial puterea sa patogen pentru a nu-i pstra dect puterea protectoare.Pentru fiecare vaccin, protecia imunologic se instaleaz dup un interval de timp variabil de la inoculare (sptmni, luni) i pentru o lung durat (ani sau pe via).Administrarea unui vaccin se face pe baza unei strategii bine definit cu scopul de aeradica,eliminasaulimitaun proces infecios.n ara noastr, Programul Naional de Imunizri asigur prin schema cu vaccinrile obligatorii, protecia mpotriva urmtoarelor boli: tuberculoz, hepatita viral de tip B, difterie, tetanos, tuse convulsiv, poliomielit, rujeol, rubeol, oreion.1.4.2.Program national de imunizariDe-a lungul timpurilor odat cu descoperirea primelor vaccinuri au fost introduse diverse strategii, ce se integrau n metodele de prevenie cunoscute la momentele respective.n ara noastr utilizarea vaccinrii sistematice i de mas a condus la o reducere masiv a morbiditii i mortalitii, precum i a complicaiilor la distan, prin aceste boli prevenibile prin vaccinare, astfel nct s-a decis definitiv ca singurul mijloc eficient de control n aceste entiti clinice s fie imunoprofilaxia.Primul Program Naional n Sntatea Public adoptat de Ministerul Sntii nc din 1995 (urmtoarele programe fiind introduse dup 1998, odat cu reforma n domeniul sntii) a fost PNI(Programul National de Imunizari), beneficiind n continuare de gratuitate pentru derularea sa. Bolile transmisibile prevenibile prin vaccinare, considerate boli prioritare, sunt recunoscute ca probleme majore de sntate public, necesitand alocarea de resurse pentru prevenia cu prioritate.Prin PNI se garanteaz existena i realizarea pe teritoriul rii i al judeului Galai a aciunilor de imunizare a populaiilor eligibile, asigurandu-se cele mai sigure i eficiente vaccinri.Obiectivul major al politicii de prevenie l constituie controlul acestor boli prevenibile prin vaccinare, ceea ce se constituie n rezultatele ateptate n funcie de boala n eradicare, eliminare, reducere a patologiei respective.Pentru atingerea obiectivului major au fost elaborate obiective specifice i inte operaionale, n concordaa cu prevederile internaionale, mai ales ale Organizaiei Mondiale a Sntii i a Comisiei Europene, care elaboreaz Directive n acest sens.Pentru fiecare boal n parte sunt precizate aceste obiective i inte caracteristice ce trebuiesc realizate n timpul propus. Astfel:Poliomielita:Obiective de morbiditateIzolarea/identificarea poliovirusurilor slbatice i/sau vaccinale de import i aplicarea msurilor ce se impun pentru limitarea/stoparea rspndirii lor.Meninerea statutului de ar liber de poliomielit.inte operaionaleContinuarea vaccinrii antipolio de rutin cu o acoperire vaccinal cu 4 doze de VPI de cel putin 95%. Meninerea unui sistem de supraveghere eficient pentru detectarea tuturor cazurilor de paralizie acut flasc i instituirea msurilor de control la apariia unui caz suspect clinic de poliomielit sau a izolrii unui virus polio salbatic de la o persoan fr manifestri clinice. n lume, eradicarea poliomielitei este un fenomen care a evoluat n timp (Fig. nr.), astfel, dup introducerea vaccinrii sistematice mpotriva poliomielitei n 2013 doar 3 ri din toat lumea sunt nc endemice cu poliovirusurile slbatice: Nigeria, Pakistan, Afganistan.n anul 1988 a fost iniiat Rezoluia pentru Eradicarea Poliomielitei n lume, n anul 1999 activitile propuse de aceasta au fost accelerate pentru ca n anul 2000 din cele 3500 de cazuri de poliomielit estimate pe glob, au fost raportate doar 2971 i n 2013 au fost raportate doar 414 de cazuri.

Obiectiv de morbiditateMeninerea statutului de eliminare a difteriei indigene.inte operaionaleContinuarea vaccinrii, astfel nct la nivel naional acoperirea vaccinal cu 4 doze de DTP la 2 ani s fie de cel putin 95%, la nivel judeean acoperirea vaccinal cu 4 doze de DTP la 2 ani s fie de cel putin 95%.n fiecare jude, acoperirea vaccinal cu bivaccin DT la elevii de clasa I i clasa a VIII-a s fie de cel putin 95%.Tetanos i tetanos neonatorumObiective de morbiditate Eliminarea tetanosului la nou-nscut.Meninerea morbiditii prin tetanos la un nivel sczut.inte operaionaleContinuarea vaccinrii, astfel nct la nivel naional acoperirea vaccinal cu 4 doze de DTP la 2 ani s fie de cel putin 95%, la nivel judeean acoperirea vaccinal cu 4 doze de DTP la 2 ani s fie de cel putin 95%.n fiecare jude, acoperirea vaccinal cu bivaccin DT la elevii de clasa I i clasa a VIII-a s fie de cel putin 95%.Vaccinarea DTP se aplic peste tot n lume, ns acoperirea vaccinal nu este uniform realizata n toate rile de pe glob.Astfel, o distribuie a acoperirii vaccinale realizat pe regiuni OMS (Regiunea African, Regiunea Americilor, Regiunea Asia de Sud-Est, Regiunea European, Regiunea Mediternean de Est, Regiunea Pacificul de Vest) din care au fost selectate ri cu acoperirea cea mai sczut i ri cu acoperirea cea mai ridicat poate fi vizualizat n Graficul nr.ri cu acoperire vaccinal mic DTP3 se gsesc n Regiunea Mediteranean de Est (Somalia), Regiunea African (Guineea Ecuatorial), Regiunea Pacificul de Vest (Papua Noua Guinee). Cea mai mic valoare aparine Somaliei 26% n anul 2006.

Graficul nr.

n Regiunea European este realizat cea mai ridicat acoperire vaccinal n ceea ce privete tetanosul, difteria i tusea convulsiv. Cele mai multe ri raporteaz valori care depesc inta OMS de 95%.Romnia nu se regsete printre acestea. Acoperirea vaccinal mpotriva tetanosului, difteriei i tusei convulsive (DTP), dar i a poliomielitei (valorile sunt aceleai deoarece cele dou vaccinuri sunt administrate simultan), n ara noastr nu ating inta operaional de 95% n anii 2009-2012 (Tabelul nr. i Graficul nr.).

Tabelul nr. Romnia acoperirea vaccinal n perioada 2009-20122009201020112012

DTP4 si VPI488,924,284,192,1

Hep B98,289,595,796

ROR96,554,793,293,6

Graficul nr.

Avnd n vedere cteva exemple de acoperire vaccinal DTP4 i VPI4 la 1 an n judeul nostru: 64,41% (fa de 94% la 2 ani), 66,5 (fa de 90,69%), 71,48% (fa de 93,04%) sau 76,71% (fa de 90,76%) n anii 2009, 2010, 2011 i respectiv 2012, putem privi optimist, totui, faptul c acoperirea vaccinal foarte mic de la 1 an se recupereaz considerabil pn la 2 ani.Graficul nr.

RujeolaObiectiv de morbiditate Eliminarea transmiterii rujeolei pe teritoriul Romniei.inte operaionaleContinuarea vaccinrii, astfel nct la nivel naional acoperirea vaccinal cu prima doz ROR la 2 ani s fie de cel putin 95%, la nivel judeean acoperirea vaccinal cu prima doz ROR la 2 ani s fie de cel putin 95%.Acoperirea vaccinal cu revaccinarea ROR la coal s fie de cel putin 95%, la nivel judeean acoperirea vaccinal cu revaccinarea ROR la coal s fie de cel putin 95%.n lume, distribuia acoperirii vaccinale prin rujeol oscileaz de la valori foarte mici (25% n anul 2006 n Guineea Ecuatorial) pn la 99% (Graficul nr.).Spre deosebire de acoperirea vaccinal din DTP, n situaia vaccinrii antirujeolice, acoperirea vaccinal atinge valoarea de 95% (inta OMS i inta propus i n ara noastr) n mult mai multe ri din lume, foarte des este depit, fiind raportate multe ri din toate regiunile lumii care au realizat 99% acoperire vaccinal antirujeolic. n Europa, regiunea OMS cu cea mai mare acoperire vaccinal mpotriva rujeolei, cele mai mici valori aparin Ucrainei n anii 2010-2012, dei n prima parte a perioadei analizate, aceast ar raporta cel puin 94% acoperire vaccinal mpotriva rujeolei.Graficul nr.

n Romnia (Graficul nr.), acoperirea vaccinal se situeaz n jurul intei judeene propuse de PNI, anul 2010 se evideniaz cu o valoare foarte mic (54,7%), an care s-a confruntat cu o lips sever de vaccin.n judeul nostru ne confruntm cu o evoluie mai favorabil a acoperirii vaccinale antirujeolice (Tabelul nr. i Graficul nr.).

Tabelul nr. Acoperirea vaccinal antirujeolic n judeul Galai n perioada 2006-20122006200720082009201020112012

AV antirujeolica9696,5298,6287,495,6698,0195,99

Graficul nr.

Cu excepia anului 2009 cnd, de aceast dat, judeul Galai a suferit o criz de vaccin antirujeolic i prin urmare aceasta s-a materializat ntr-o acoperire vaccinal de 87,4%, n restul perioadei este depit valoarea de 95%, cea mai ridicat aparine anului 2008 cu 98,62%.

Fig. nr. Numr ri care au introdus vaccinarea anti hepatit B i acoperirea vaccinal pe glob

Hepatita acut viral BObiective de morbiditate Obiectiv pe termen mediu reducerea cu 50% a portajului cronic de HBV n populaia general pn n anul 2015.Obiectiv pe termen lung stoparea transmiterii i eradicarea infeciei.inte operaionaleAcoperirea vaccinal cu 3 doze de vaccin contra hepatitei B pn la vrsta de 2 ani s fie de cel putin 95%, n fiecare jude.Vaccinarea sistematic anti hepatit viral de tip B a fost introdus n anul 1989 n 23 de ri din lume i a continuat astfel c n anul 2013, 183 de ri vaccineaz antihepatit B, iar media pe glob a acoperirii vaccinale este de peste 80% (vezi Fig. nr.).n Europa vaccinarea mpotriva hepatitei B este implementat n toate rile, acoperirea vaccinal este destul de ridicat: Albania, Cehia, Croaia, Italia, Kazakhstan, Polonia, Portugalia, Romnia, Rusia, Slovacia prezint pe toat perioada analizat valori peste 95% pn la 99% (Tabelul nr.).Suedia prezint cea mai mic valoare a acoperirii vaccinale, avnd n vedere c a introdus vaccinarea mpotriva hepatitei B mai trziu, ns e n cretere: de la 2% n anul 2006 pn la 30% n anul 2012.

Tabelul nr. Acoperirea vaccinal anti Hepatit B, n Europa n perioada 2006-20122012201120102009200820072006

Albania999998999898

Andorra979996969184

Armenia95959493898578

Azerbaijan93969797979793

Belarus97989698989198

Belgia98979797989494

Bosnia Herzegovina92889090889482

Bulgaria95969596969596

Croatia989797979795

Ciprus96969696939393

Cehia99999999999998

Estonia94949495949595

Franta74746551474239

Georgia92929554899483

Germania86879090908786

Grecia9895959595

Israel97999799969794

Italia97969696969796

Kazakhstan95999999999499

Kyrgyzstan96969696979490

Letonia91909193959797

Lituania93959595969695

Luxembourg9595959487

Malta93827586868286

Montenegro90919087939090

Polonia9798989898

Portugalia98979796979797

Moldova94969895989899

Romania969698959999

Rusia97979798989898

San Marino96867892879295

Serbia97948193939993

Slovakia99999999999999

Spain96979796979681

Suedia302927231642

Tajikistan94969393868494

Macedonia98969095979693

Turcia97969694929682

Turkmenistan98979697969898

Ucraina462148849296

Uzbekistan99999998919998

n Romnia, acoperirea vaccinal mpotriva hepatitei virale de tip B raporteaz valori peste inta de 95% (Graficul nr.). Cu excepia anului 2008 pentru care nu se cunoate valoarea acesteia, n ara noastr acoperirea vaccinal pentru Hepatita B nregistreaz cea mai mic valoare (de 95%) n anul 2009, iar cea mai ridicat (99%) n anii 2006 i 2007.Graficul nr.

Graficul nr.

Cea mai bun acoperire vaccinal n judeul Galai este cea realizat pentru hepatita viral de tip B, astfel cea mai mic valoare a acesteia este raportat n anul 2012, ns se refer la 97,25%, iar cea mai mare se apropie foarte mult de 100%, mai exact 99,7% n anul 2008 (Graficul nr.).

1.4.3.Vaccinuri obligatorii si optionaleMsurile de profilaxie specific n bolile infecioase pentru protecia masei receptive constau din imunizri artificial active (vaccinrile) i imunizri artificial pasive (imunoglobuline sau seruri imune).Vaccinul activ are rolul de a stimula sistemul imunitar al gazdeipentru a produce anticorpispecifici sau rspunsuri celulare imune n scopul eliminrii sau proteciei mpotriva bolii. Vaccinul pasiv este un preparat de anticorpi care neutralizeaz patogenul i care este administrat nainte sau imediat dup expunerea la un virus sau bacterie.Majoritatea vaccinurilor acioneaz prinactivarea mecanismelor imunitii umoraleprin producerea activ de anticorpi specifici de ctre organismul vaccinat, capabili s distrug bacteriile i viruii.Vaccinurile care acioneaz prinactivarea mecanismelor imunitii celulare (vaccinulBCG), ce cost n formarea limfocitelor special sensibilizate, capabile s se fixeze pe substanele strine i s le distrug (eficiente n lupta mpotriva ciupercilor, infeciilor virale intracelulare, celulelor canceroase i grefelor de esut strin).Din categoria vaccinurilor cu germeni vii atenuai fac parte vaccinurile BCG, poliomielitic, amaril, variolic, gripal, rujeolic, rubeolic, orlian, adenovirotic. Ele sunt capabile s determine o imunitate optim ca intensitate i durat, cu att mai mult cu ct revaccinrile ulterioare mresc i mai mult efectul lor protector i au avantajul, cteva dintre ele, c se pot administra i pe cale oral sau nazal.Din categoria vaccinurilor cu germeni omori prin ageni fizici (cldur, radiaii, etc.) sau ageni chimici (formol, mertiolat de Sodiu, etc.) fac parte vaccinurile: poliomielitic, pertussis, rabic, gripal, holeric, stafilococic, pestos, tularemic, orlian, encefalitic, adenovirotic, exantematic, gonococic etc.La prepararea lor sunt utilizate extractele sau lizatele microbiene concentrate i purificate (asigur creterea eficienei imunologice i reducerea numrului de inoculri), ns de viitor sunt vaccinurile preparate din componente neinfecioase, lipsite de acid nucleic viral. Din categoria anatoxinelor fac parte anatoxina difteric, anatoxina tetanic. Anatoxinele sunt preparate din toxine microbiene, detoxifiate prin formol i cldur, destinate a preveni bolile infecioase la care elementul toxic este esenial. n prezent se folosesc anatoxine purificate, concentrate i absorbite pe un suport mineral asigurat de hidroxid sau fosfat de aluminiu. O alt clasificare a vaccinurilor se poate realize dup numrul de antigene pe care le conin, astfel putem vorbi despre: vaccinuri monovalente care conin o singur specie microbian, cu una sau mai multe tulpini ale aceleiai specii; vaccinuri mixte, asociate care conin un amestec de antigene, pot fi bivalente, trivalente, tetravalente, pentavalente etc., sau un amestec de anatoxine cu un vaccin corpuscular inactivat (trivaccinul diftero-tetano-pertussis). Aceste vaccinuri au avantajul c permit efectuarea simultan a mai multor imunizri. Se mai poate realiza o clasificare: vaccinuri de uz uman i vaccinuri de uz veterinar.n ara noastr vaccinrile se mpart n trei categorii: vaccinri cu obligativitate general, care fac parte din Programul Naional de Imunizri, sunt obligatorii pentru toat populaia i se administreaz gratuit. Vaccinarea BCG Vaccinarea DiTePer(mpotriva difteriei, tetanosului itusei convulsive) Vaccinarea DT(mpotriva difteriei i tetanosului) Vaccinarea antipolio Vaccinarea antihepatit B Vaccinarea ROR (mpotriva rujeolei, oreionului i rubeolei) vaccinri cu obligativitate selectiv sunt obligatorii doar pentru grupele de populaie expuse la factori de risc suplimentari, i se administreaz conform reglementrilor Direciilor de Sntate Public Judeene. Vaccinrile efectuate n situaii epidemiologice speciale se refer la situaiile cnd exist risc de izbucniri epidemic (inundaii, focare etc.): vaccinare anti-tifoidic, anti-dizenteric, anti-hepatit A. Vaccinrile de necesitate sunt vaccinrile care se efectueaz preventiv, post expunere, ca n cazul plgilor tetanigene sau provenite prin mucturile animalelor i se administreaz vaccinarea antirabic i antitetanic pentru prevenirea rabiei i tetanosului, sau vaccinarea antirujeolic a contacilor de rujeol, n primele 5 zile de la contact. Vaccinrile de interes regional sunt vaccinrile care se efectueaz n centre speciale celor ce cltoresc n zone endemice pentru anumite boli: vaccinarea anti-amarilic (mpotriva febrei galbene), anti-pestoas (mpotriva ciumei), antiholeric. Vaccinrile de interes profesional se efectueaz la categoriile profesionale expuse riscului de a contacta diverse boli (vaccinare anti-hepatitic B la personalul medical; vaccinare anti-leptospirotic, anti-carbunoas, antirabic la personalul din zootehnie etc.). Unele din aceste vaccinri se efectueaz n centre speciale. Vaccinrile efectuate la grupele de risc vizeaz selectiv grupele de populaie cu risc crescut pentru forme grave de boal i deces (vaccinarea antigripal obligatorie n ara la bolnavi cronici sau vrste extreme: copii i btrni). Vaccinrile efectuate n funcie de sex se refer la vaccinarea obligatorie a gravidelor n luna a VIII-a, cu o doz de rapel anti-diftero-tetanic (n scopul imunizrii pasive a ftului) i vaccinarea anti-rubeolic selectiv a fetelor (n clasa a VII-a), n scopul reducerii incidenei rubeolei congenitale. vaccinri opionale sunt vaccinri pentru profilaxia bolilor pentru care exist vaccin specific, dar care nu este inclus n programele obligatorii de imunizare. Pot fi administrate la cererea persoanei interesate dar aceasta va suporta costul lor. Vaccinare mpotriva Haemophilus influenzae tip b(Hib) Vaccinareantivariceloas Vaccinare antihepatitic A Vaccinare antigripal Vaccinareantipneumococic VaccinareaantimeningococicVaccinurile pot fi administrate diferit n funcie de particularitile fiecruia: percutanat, subcutanat, intradermic, intramuscular, oral, nazal (prin aerosoli sau picturi), n dozele i ritmul propriu de administrare dup natura vaccinului, vrsta i starea de sntate a vaccinailor etc. Se vor pstra la ntuneric, ntre +4 i +8C.Caracteristici generale ale vaccinurilor administrate n Romnia pentru prevenia principalelor boli prevenibile prin vaccinare analizate n lucrarea de fa:Vaccinul antidifteric conine anatoxin derivat din toxina difteric, care are capacitatea de a inhiba sinteza proteinelor, provocnd astfel manifestrile clinice ale difteriei, n prezent ncorporat n vaccinuri bivalente, mpreun cu anatoxina tetanic sau n vaccinuri plurivalente. Anatoxina antidifteric nu este teratogen, se poate administra n siguran la gravide (prevenirea difteriei la nou-nscut i sugarul mic nevaccinat) i ncepnd de la vrsta de 2 luni, ncorporat n vaccinurile plurivalente folosite n schemele naionale de imunizare profilactic.Vaccinul antitetanic conine anatoxin derivat din neurotoxina produs de Clostridium tetani, responsabil de manifestrile clinice din tetanos. Se prezint i sub form de vaccin monovalent mpotriva tetanosului (rapel postexpunere) i ncorporat n vaccinuri plurivalente cu pn la ase valene diferite, n schemele naionale de imunizare profilactic. Anatoxina antitetanic nu este teratogen i se poate administra n siguran la gravide (prevenirea tetanosului neonatal) iar la copii dup vrsta de 2 luni.VaccinareaDiTePer (diftero-tetano-pertusis) folosit n ara noastr este obligatorie i se administreaz dup urmtoarea schem primele 3 doze la vrsta de 2, 4, 6 luni, urmate de rapelul 1 la vrsta de 12 luni i rapelul 2 ntre 30-36 de luni. Vaccinul utilizat n cadrul programului naional de imunizri este un trivaccin ce conine anatoxin difteric purificat, anatoxin tetanic purificat i Bordetella pertusis inactivat (vaccin pertusis celular). Seroconversia este maxim dup minim 3 doze vaccinale, iar riscul de mbolnvire scade cu 96-97% ntre 1 i 4 ani. VaccinareaDT (diftero-tetanic) se realizeaz cu vaccin bivalent ce contine anatoxin difteric purificat i anatoxin tetanic purificat i se administreaz fie ca doz de rapel la copilul mare (o doz n clasa I i o doz n clasa a VIII-a), dup primovaccinarea DiTePer din primii ani de via, fie ca primovaccinare la copiii mari i adulii nevaccinai sau cu antecedente de vaccinare nesigure. Vaccinurile dT conin o cantitate de anatoxin difteric mai mic dect vaccinul DT i este folosit pentru rapelurile la adulii corect vaccinai anterior, cantitatea de anatoxin difteric fiind suficient pentru a menine imnitatea dobndit prin vaccinrile anterioare. Adulii cu antecedente vaccinale corecte vor primi doze de rapel la interval de 10 ani cu vaccin dT, gravidele primesc, de asemenea, o doz de vaccin dT n luna a 8-a de sarcin, la sarcinile ulterioare vor fi vaccinate doara daca au trecut 10 ani de la prima sarcin.Vaccinareaantipoliomielitic se poate realize cu dou feluri de vaccin: vaccinul oral (Sabin) i vaccinul injectabil (Salk). Vaccinul oral (VPO) conine virusurile poliomielitice viu atenuate (tipurile I, II i III), e folosit din ce n ce mai rar deoarece chiar vaccinul poate fi cel care poate declana o poliomielit n unele cazuri (poliomielita postvaccinal). Vaccinul injectabil (VPI) conine virui mori n suspensie injectabil care nu pot provoca o poliomielit dar care are n schimb dezavantajul c lipsete n schimb imunitatea la nivelul intestinului (anticorpi IgA secretori) care se formeaz doar n cazul vaccinului oral, deci titrul anticorpilor va fi mult mai mic. Primovaccinarea reprezint administrarea a 3 doze la vrsta de 2, 4, 6 luni, este completat de rapelul 1 la vrsta de 12 luni i rapelul 2 la vrsta de 9 ani (clasa a 3-a).VaccinareaROR (rujeol-oreion-rubeol) folosete trivaccinuri cu virusuri vii attenuate. n ara noastr a nlocuit vaccinarea antirujeolic simpl din anul 2004. Se administraz prima doz la vrsta de 12-15 luni, urmat de un rapel la vrsta de 6-7 ani (n clasa I). O singur doz de vaccin este foarte eficient mpotriva rujeolei, oreionului i rubeolei, folosirea sa ducnd la scderea semnificativ a incidenei celor 3 boli. Revaccinarea previne apariia rujeolei, chiar i la cei la care nu s-a realizat seroconversia la prima vaccinare.La persoanele sntoase, reaciile adverse sunt n general uoare, pot aprea foarte rar trombocitopenie, urticarie sau anafilaxie, iar la copiii cu sindroame de imunodeficien exist un risc de deces cauzat de infecia viral cu virusul din vaccin.Vaccinarea antihepatit B este cuprins n grupul de vaccinuri obligatorii n Romnia deoarece CDC Atlanta consider c infecia cu virus hepatitic B este practic endemic, fiind prezent la toate grupele de vrst. Numeroase studii au demonstrat c vaccinul anti-HB, administrat copiilor cu mame AgHBs pozitive, are o eficacitate de 62-92% n funcie de doz, interval de administrare, tip de vaccin i starea antigenului matern.Eficacitatea imunizrii folosind vaccinul combinat cu imunoglobulin anti-HB (IGHB) este mai ridicat dect la vaccinul simplu. Eficacitatea vaccinului se pstreaz pe o perioad ce variaz ntre 3 i 11-12 ani, n ciuda scderii nivelului anticorpilor. n Romnia, vaccinul anti-HB se administreaz la 2 ore de la natere, la 2 luni i la 6 luni, urmat de un rapel la vrsta de 9 ani (n clasa a III-a).

1.5. Preventia si combaterea bolilor transmisibile1.5.1.Preventia in bolile transmisibile

Epidemiologia este o tiin aprut primordial cu referire ctre bolile infecioase, este caracterizat pornind de la studiul cu prioritate al epidemiilor, ca o disciplin ce studiaz manifestrile de mas ale acestor boli (Ivan, pag 33).Epidemiologia deine o metodologie care prin complexitatea ei asociaz studiile de observare direct n grupurile populaionale, fiind o tiin care abordeaz problemele de sntate la nivelul colectivitii, populaional, cu o serie de deducii complexe, raionamente, concluzii, generalizri, prognoze. (Ivan p 33)Studiul evoluiei multianuale a morbiditii bolilor n populaiiile expuse poate conduce spre supoziii, concluzii cu privire la etiologia lor evoluia mjloacelor de prevenie, identificarea fenomenelor de mas, a cauzelor ce au dus la apariia i evoluia n extensie a acestor fenomene. De asemenea, prin studiul epidemiilor se pot identifica modalitile/mprejurrile care au aprut fenomenele morbide n populaia respectiv, factorii care au determinat apariia lor. Rezultatele observrii i a corelaiilor realizate sunt folosite pentru a institui cele mai potrivite mijloace de prevenie i de combatere. Epidemiologia este un instrument de orientare a politicii medico-sanitare a unei naiuni (Ivan p34/ M. Terris, 198-112)Epidemiologia are ca obiect de studiu grupuri populaionale, utiliznd metode caracteristice de raionament, aplicate la fenomenele morbide din acea populaie, raporturile dintre boala studiat i nu fenomene de sntate identificat, relaia dintre diveri factori externi sau care in de populaia nsi i fenomenele patologice nregistrate n populaia respectiv, frecvena acestora, evoluia bolilor, rspndirea n populaie. n baza acestor observaii i concluzii sunt stabilite mijloace i metode de reactualizare a aciunii factorilor de agresiune identificai n grupurile populaionale studiate, metode de identificare a proceselor epidemiologice aprute i de lichidare a lor, deasemeni identificarea unei prevenii eficiente prin elaborarea de programe de sntate cu rol n protecia populaional. Epidemiologia folosete metode operaionale complexe multidisciplinare, abordnd procese morbide diverse n scopul identificrii mijloacelor de prevenie i combatere. (Ivan p.38)

Prevenia n cazul bolilor transmisibile constituie totalitatea msurilor aplicate n absena bolilor respective, pentru a menine aceast stare timp ct mai ndelungat. Ea asociaz totalitatea msurilor economice, sociale, medicale, politice etc. incluse n Programele de Sntate care au drept scop reducerea riscurilor de apariie i extindere a bolilor n populaie.n cadrul preveniei se includ metodele i mijloacele utilizate pentru a identifica riscurile pentru sntate, de a gsi mijloacele eficiente de neutralizare i de a depista populaia int expus riscului.Rolul lor primordial este de a aplica o strategie epidemiologic optim de prevenire i inere sub control a bolilor transmisibile cu influen pozitiv asupra factorilor determinani i favorizani ai PE, astfel nct s poat fi instituite trei categorii de msuri:1. mbuntirea rezistenei populaiei expuse factorilor de risc externi i interni2. Creterea calitii mediului nconjurtor i reducerea la extrem a influenei factorilor de risc din mediu prin control asupra acetora (aer, ap, aliment, vectori)3. mbuntirea modului de funcionare a sistemului de sntate prin elaborarea i funcionarea n condiii optime a 2 elemente: Sistemul n sine prin cele 3 nivele structurale Programele de sntate a populaiei adecvate att bolilor transmisibile ct i a celor netransmisibile.Pentru o mai bun ntelegere prevenia cumuleaz toate activitile i aciunile realizate n absena bolii, avnd ca scop meniunea unei asemenea situaii un timp ct mai ndelungat, constituindu-se ntr-un ansamblu de msuri medicale, sociale, economice, politice, tehnice, transpuse n programe speciale cu scopul de a reduce riscul de apariie i extindere a unei boli n populaia supus aciunilor preventive. (Ivan p.104)Prevenia are ca aciuni primordiale:1. Cunoaterea pentru sntate a populaiilor studiate2. Neutralizarea aciunii acestor riscuri3. Identificarea populaiilor expuse la aciunea factorilor de risc4. Evitarea apariiei i a constituirii proceselor epidemiologice

n funcie de diveri factori i criterii, prevenia are o serie de trepte i anume:1. Dup obiectivele supuse rezolvrii poate fi:I. Prevenia primar care are la baz Programele de sntate, supravegherea epidemiologic n populaie, evaluarea n populaie a eficienei msurilor medicale i social-economice instituite, msurarea gradului de protecie a snii realizat n populaia studiat. II. Prevenia secundar are la baz studii tip screening, avnd ca scop identificarea cazurilor sau grupurilor populaionale expuse agresiunii factorilor externi sau interni cu efecte asupra strii lor de sntate evideniate prin apariia unor dezechilibre reversibile n segmentul respectiv (stadiu de preboal) stadiu n care nu apar manifestri clinice, dar necesit investigaii clinice i paracliniceIII. Prevenia teriar presupune apariia bolii respective n segmentul populaional respectiv ce implic intervenia spitalului pentru terapii reparatorii sau recuperatorii.

2. Dup obiectivele i direciile de aciune prevenia se adreseaz celor 2 categorii de boli transmisibile i netransmisibile cu particularitile i modurile de aciune specifice. 3. n funcie de programul prevenional necesar, prevenia parcurge 3 etape a) Prevenia general ce se adreseaz grupurilor populaionale extinse cu....crescut pentru o anumit boal cu caracteristicel specifice msurilor i mijloacelor necesare supravegherii i inerii sub control a acelei boli, identificarea i supravegherea factroilor de risc specifici, programe de sntate specifice. b) Prevenia special se adreseaz grupurilor populaionale sau cazurilor expuse direct factorilor determinani ai PE i care sub supraveghere medical pot suporta o intervenie direct sub forma antibioprofilaxiei, chimioprofilaxiei, administrarea de Ig standard sau alte preparate biologice cu efect asemntor. c) Prevenia specific se adreseaz grupurilor populaionale expuse, eligibile, care pot suporta sub control medical, n funcie de situaia epidemiologic existent, intervenii preventive specifice de tipul vaccinuri, seruri, Ig specifice.4. n relaia cu forele care genereaz prevenia, avnd n vedere aspectul multidisciplinar, prevenia poate fi :a) medico-sanitarb) socioeconomicc) populaional

Intervenia epidemiologiei n procesul de promovare a sntii

Comunitate i serviciile sale pentru sntate

Mijloace i metode de intervenie Supravegherea epidemiologic a strii de sntate

Interpretarea i difuzarea rezultatelor Metode i mijloace de prelucrare a informaiilor

Cooperri multidisciplinare medicale i nemedicale

1.5.2.Combaterea in bolile transmisibile

n acest context, instrumentul de baz al preveniei n realizarea programelor de sntate populaionale, l constituie supravegherea epidemiologic. Acest proces face referire la sntatea public i este total diferit de supravegherea medical, fenomen adresat individului.Supravegherea epidemiologic se adreseaz sntii publice i reprezint un sistem, proces continuu, sistematic de colectare, prelucrare, analiz, interpretare a datelor referitoare la sntatea populaiei studiate, feedback-ul concluziilor obinute i iniierea i instituirea, aplicarea msurilor de intervenie ce se impun pt meninerea strii de sntate i ndeprtarea efectelor procesului epidemiologic constituit. Finalitatea supravegherii este deci aplicarea rezultatelor obinute n procesul de prevenire i control al bolilor supuse supravegherii.Supravegherea ca metodologie este un studiu observaional, definit ca o aciune dinamic, actual la momentul desfurrii, avnd scop bine definit, cu rezultate concrete reflectate n intervenia de sntate public practicat cu eficien superioar n starea de sntate a grupului populaional expus, considerat populaie int, comparativ cu starea de sntate anterioar. Supravegherea epidemiologic realizeaz controlul eficient i imediat asupra unei boli transmisibile, reflectat n rezultatele optime de prevenie obinute. Poate fi att o activitate cotidian, ct i una de intervenie de urgen, cnd apar noi situaii de sntate public. Activitatea de baz a supravegherii epidemiologice o reprezint constituirea bazelor de date cu informaii standardizate, care prelucrate, interpretate s conduc la concluzii clare privind starea de sntate ntr-o populaie dat, concluzii ce urmeaz a fi diseminate, difuzate ctre cei ce au contribuit la constituirea bazelor de date precum i ctre cei care au puterea legislativ i cunotinele necesare pentru a constitui sistemele ce stau la baza programelor de sntate cu rol n prevenia i controlul bolilor studiate. Prin supravegherea epidemiologic se asigur cunoaterea problemelorr de sntate public prin studiul diverselor elemente specifice astfel: cunoaterea evoluiei istorice, multianuale a diverselor boli prin studiul curbelor de morbiditate specifice; analiza evoluiei diverselor boli n funcie de o serie de parametri precum: timpul, locul, populaia respectiv; cercetarea evoluiei PE specific n populaia supravegheat, cu evidenierea diverselor modificri ce apar evolutiv; surprinderea modificrilor ce apar n starea de sntate a populaiei int; identificarea modificrilor caracteristice agenilor patogeni implicai n etiologia strii morbide studiate; practicarea de intervenii noi n asistena de sntate i relaia epidemiologic cu evoluia unor boli i starea de sntate a populaiei studiate i practicarea unei intervenii de sntatte public, ce au la baz prioriti bugetare, instituirea de noi strategii; verificarea unor ipoteze; arhivarea datelor privind evoluia unei boli la nivel populaional;Combaterea in bolile infectioase are la baza realizarea anchetei epidemiologice care va permite depistarea, izolarea, si raportarea nominala a cazurilor.Ancheta epidemiologica are ca scop luarea masurilor dew urgenta pentru limitarea extinderii bolilor.Depistarea, diagnosticarea cazurilor se face conform metodologiilor pentru fiecare boala.Declararea cazurilor se realizeaza conform Ord MS nr. 1466/2008, respectandu-se circuitul informational specific.Intreprinderea de masuri pentru protectia mediului prin decontaminare, dezinfectie cu mijloace specifice conform legislatiei in vigoare.Masuri fata de contacti:- identificare contacti de familie si de colectivitate, - masuri de profilaxie: monitorizare clinica, antibioprofilaxie, vaccinari in focar.

61